Fibrele naturale

Fibrele naturale se impart in doua mari categorii : Fibre proteice naturale ; Fibre celulozice naturale .

Fibrele proteice naturale .

Parul de la animale (lna, parul din blana animalelor) sunt fibre proteice. Aceste fibre sunt constituite din catene macromoleculare cu structura de proteine.

Matasea naturala :

Matasea naturala este o fibra cu componenta proteica, obtinuta din gogosile (secretia) viermelui de matase. China - tara

originara a matasii naturale, renumita prin matasea si adevaratele opere de arta obtinute din matasea naturala.

Lana :
Datorita proprietatilor sale binecunoscute (calduroasa, moale, se vopseste si se lucreaza excelent), lana este ideala pentru

confectionarea covoarelor si a mochetelor. Industria lanii este ramura legata de o ocupatie straveche pastoritul - care a asigurat materiaprima pentru o gama larga de produse casnice. De fapt, se mai pastreaza obiceiul n mediul rural caunele piese vestimentare (itari, camasi) sau de uz gospodaresc (cuverturi, covoare), sa fie lucrate ncasa, cu mult simt artistic.

Fibre celulozice naturale Bumbacul :

Bumbacul este materie prima de baza pentru industria textila. Bumbacul este o fibra naturala, polimerica, vegetala extrasa din fructul plantei de bumbac. Polimerul natural care sta la baza fibrei este celuloza. Planta de bumbac prefera zonele de clima temperata si calda, fiind necesare precipitatiile in perioada de crestere si abrenta acestora in perioada de recoltare.

Inul :
In India este cea mai dezvoltat productie de in . Inul este de asemenea o fibra naturala obtinuta din tulpina plantei de in. Inul se cultiva in Romania pentru tulpinile sale din care se scot fibre textile si p e n t r u s e m i n t e l e d i n c a r e s e e x t r a g e u n u l e i g r a s , utilizat atat in pictura cat si in medicina. Industria inului este n reducere n perioada actuala, folosind doar 3,1% din totalul materiei prime t e x t i l e .

Canepa :
Canepa este o planta anuala. Aceasta se cultiva pentru fibre textile, pentru funii si sfori. Semintele de canepa se dau hrana la pasari sau din ele se extrage ulei.

Iuta :
Fibrele de iuta, care sunt matasoase la atingere si au un usor luciu, provin din scoarta plantei cu acelasi nume. Au un aspect placut, sunt flexibile si pot fi realizate in diverse texturi si combinatii coloristice. Intrucat produsele finite sunt foarte moi si nu prea rezistente la un trafic intens, ele sunt recomandate mai ales pentru dormitoare si camere de zi.

Fibre artificiale
Fibrele artificiale obtinute prin modificarea polimerilor naturali sunt : viscoza, acetat, triacetat, matase cuproamoniacala. Pentru elasticitate se adauga fibre elastomere (lycra etc.), care au o mare capacitate de alungire (se pot lungi de cinci-sase ori sub actiunea unei forte de intindere) si de revenire rapida la lungimea initiala Fibrele artificiale se impart in doua mari categorii : Fibre artificiale din celuloza regenerata ; Fibre artificiale din celuloza modificata chimic .

Fibre artificiale din celuloza regenerata

Fibrele artificiale sunt supranumite si fibre chimice, au devenit astfel alaturi de fibrele naturale, o baza importanta de materii prime textile. Daca pna la nceputul acestui secol necesitatile de mbracaminte erau satisfacute n totalitate de produsele naturale, la sfrsitul secolului 70% din aceste necesitati vor fi satisfacute de fibrele chimice. Cel mai important produs de acest tip este vascoza. Vascoza se mai numeste si reion sau matase artificiala. Aceasta este constituita din macromoleculele de celuloza aproape pura cu un grad de polimerizare mai mic decat al celulozei din bumbac si cu o rezistenta mecanica mai scazuta. Fibrele de vascoza sunt mai hidrofile decat cele din bumbac.

Fibre artificiale din celuloza modificata chimic

Cea mai importanta fibra de acetat de celuloza este matase acetat. Matasea acetat este o fibra obtinuta din celuloza, iar tehnic este denumita acetat de celuloza. Aceasta se foloseste la fabricarea unor materiale plastice.

Fibre sintetice
O ramura mai recenta a fibrelor chimice care s-a dezvoltat n ultimi 40 de ani ntr-un ritm extraordinar o reprezinta fibrele sintetice. Aceste fibre sunt rodul

dezvoltari uneia dintre cele mai moderne ramuri ale chimiei: chimia polimerilor. Sintetizarea lor a fost posibila doar atunci cnd cercetarea a relevat caracteristicile necesare unui polimer fiabil: sa fie filiform (adica fara ramificari sau reticuli ai catenelor); sa aiba o masa moleculara potrivita, sa poata fi orientat si cristalizat; sa fie solubil n solventi sau sa se topeasca fara descompunere.

Fibrele poliamidice :
Aceste fibre sunt folosite pentru obtinerea articolelor turnate, a textilelor si a suturilor medicale. Fibrele de nailon sunt rezistente si mult mai rezistente decat matasea si relativ insensibile la umezeala si mucegai.

Fibrele poliesterice :
Acestea au ca reprezentant important Terilena. Acest tip de fibre au caracter puternic hidrofob si sunt rezistente la lumina,caldura, sifonare.

Fibrele de acril :
Fibrele de acril sau tehnologic acrilonitrilul sunt obtinute din produse petroliere naturale. Acrilii ard usor datorita structurii lor specifice.

A)Viitorul textilelor si confectiilor

Viitorul textilelor va consta in fabricarea materialelor inteligente,multifunctionale,ce au integrate in fibrele lor tipuri de captatori si sisteme electronice care sa le permita legatura cu exteriorul si cu actiunile aflate in desfasurare. Exemple de produse/procese noi sunt: Imbracamintea cu capacitate marita de absorbtie Textile pe baza de fibre optice Proteze vasculare speciale,textile medicale in general Biometrie pentru farmacie si cosmetica Geotextile/agrotextile

Texilele tehnice sunt materiale si produse textile proiectate in principal pentru proprietatile lor tehnice si de performanta,mai degraba decat pentru caracteristicile estetice si decorative. Compozitele pe baza de textile tehnice sunt prevazute a inlocui multe din materialele actuale din metal sau plastic uitilizate in marina,aerospatiale,aeronautica,securitate si aparare.

B)Materialele textile multifunctionale

La inceput de mileniu III, omenirea se afla la o rascruce. Fascinatia oferita de progresele inregistrate in fizica, chimie, biologie, medicina si inginerie a condus la noi abordari tehnologice cu impact economicosocial covarsitor.In loc de a dori cele mai fine materiale naturale, oamenii se uita la frumusetea prin inginerie,design-ul inovativ si aspectul inteligent al produselor

Imbracaminte avertizoare de mare vizibilitate Domeniul de utilizare :Transporturi feroviare, drumuri publice unde circula vehicule moto sau auto, industria de exploatare a lemnului. Costum de protectie chimica si termoizolant Domeniul de utilizare :Activitati desfasurate in mediul exterior in instalatii din industriachimica. Echipament individual de protectie termica Domeniul de utilizare :Echipe de interventie in situatii de criza / interventii in statiilede metrou. Echipament individual de protectie pentru lucrul pe platforme marine Domeniul de utilizare :Platforme de foraj marin; industria petrolierae. Manusi de protectie rezistente la riscuri termiceDomeniul de utilizare :Industria usoara, industria metalurgicaf.

Manusi de protectie (tricotate) impotriva riscurilor mecanice si/sautermice Domeniul de utilizare :Industria sticlei, industria alimentara, alimentatie publica, panificatie,industria de medicamente, laboratoare fizicomecanice

C)E-textile
Pentru inceput,ar trebui sa explicam semnificatia termenului de imbracaminte inteligenta sau e-textile,care este,de fapt,o combinatie intre imbracamintea de inalta tehnologie si imbracamintea la moda.Termenul poate include toate obiectele de imbracaminte realizate din textile de intalta tehnologie.

Prin integrarea electronicii in textile,creste numarul functiilor imbracamintei traditionale.Se poate vorbi despre trei functii de baza: Functia de bariera,de izolatie terminca,chiar si atunci cand temperatura exterioara tine spre extreme.Solutia o reprezinta materialele de tipul celor cu schimbare de faza,cu memorare a formei sau cu reteta de capilare Functia de organizator al vietii personale.Buzunarele hainelor sunt folosite la pastrarea obiectelor personale sau a celor specifice unor activitati profesionale Functia de comunicare,indeplinita mai ales de dispozitivele de comunicatie moderna incluse in industria textila,precum si de materialele cu efecte cromatice:costume de baie care isi modifica culoarea in functie de umiditate sau termperatura. Cum bumbacul,poliesterul sau nylon-ul nu sunt conducatoare de electricitate si deci nu pot realize functiile de mediu de comunicatie si de alimentare cu energie necesare imbracamintei inteligente,se prefera combinarea lor cu fire metalice,cum ar fi cele de cupru. Aplicatii ale e-textilelor: Uniformele militare Aplicatii domestice(ex:jacheta muzicala) PORTUL POPULAR ROMANESC Costumul popular aparine unui domeniu de mare complexitate al artei populare romneti. Prin rolul ce-l deine mbrcmintea n existena omului, costumul popular reprezint un document de via ; descifrarea i analiza elementelor din care se compune, fiind n msur s elucideze importante probleme de etnogenez. Despre portul popular romnesc din trecut avem puine documente istorice, iar din materialul real, care ne-ar putea ajuta n munca de urmrire a etapelor de dezvoltare, prin care a trecut costumul rnesc, nu s-au pstrat dect puin din secolul al XVIII-lea i ceva mai mult din secolul al XIX-lea. Astfel ne lipsete veriga de legtur ntre multe secole din trecut, ceea ce face mai anevoios studiul portului popular sub aspect istoric. Costumul popular romnesc este sculptural, are o compoziie simpl i clar i prin croiala sa subliniaz forma corpului. Este singurul costum care se poart exact n aceeai componen, i la munc i n zilele de srbtoare, ca i la toate vrstele, deoarece prin forma i structura sa este adecvat vieii de toate zilele. Costumul se confecioneaz din patru categorii de materiale: 1. fibre vegetale, din care se fac cmile, iarii n unele zone i crpele de cap; 2. lna, din care se es vlnicele i catrinele, cioarecii, briele i hainele de dimie;

3. pielea din care se fac cojoacele i chimirele; 4. borangicul, care servete la confecionarea maramelor i a unor cmi. n afara de aceste materiale de baz se mai folosesc pentru ornamentare fire metalice,mrgele,paiete i diverse alte accesorii produse pe cale industrial.

Nr. Crt.

Tipul firelor

Materia prim utilizat - bumbac;

ntrebuinri ale firelor - esturi fine pentru lenjerie de corp; - ciorapi; - ae de cusut; - a de brodat; - pasmanterie. - esturi pentru mbrcmintea exterioar; - esturi tricoturi i de pat; - articole casnice i decorative (fee de mas, stofe de mobil, perdele, cuverturi). - esturi groase pentru mbrcmintea exterioar, - pturi, - cuverturi, i pentru

Fire tip 1.

bumbac n

bumbac amestec cu fibre pieptnat chimice (celo, e PES).

bumbac ; celofibr Fire tip 2. bumbac cardate a; fibre PES; - bumbac n amestec cu fibre chimice; - amestecuri de fibre chimice

lenjerie de corp

- materiale 3. Fire de vigonie recuperabile din filaturile de bumbac;

- celofibr

Proprieti primare
Forma Forma - din punct de vedere al lungimii se disting fibre scurte, a cror lungime este de ordinul centimetrilor (bumbac, ln, etc.) i filamentare ( ca de exemplu mtasea natural sau poliesterul), a cror lungime este de ordinul metrilor. n cazul primei categorii lungimea nu trebuie s fie mai mic de 1,2 - 1,5 cm. Rezistena Rezistena - nu trebuie s fie mai mic de 1 g/denier pentru a putea rezista la solicitrile mecanice de la esere sau tricotare. Rezistena la tensiune se exprim, n cazul fibrelor sau firelor, prin tenacitate, exprimndu-se n uniti de for pe unitatea de densitate liniar, de exemplu gram per denier. Extensibilitatea i elasticitatea Extensibilitatea i elasticitatea - prima caracteristic este necesar pentru a permite preluarea solicitrilor ce se aplic asupra materialului textil, n timp ce elasticitatea este vital pentru ca estur sau tricotul s poat urmri conturul specific al corpului uman i s-i pstreze forma original n timp. Coeziunea Coeziunea caracteristic fr de care posibilitile de filare sunt limitate.

Proprieti secundare
Moliciunea Moliciunea - este o caracteristic esenial n cazul mbrcmintei i n special a celei de corp. Procedee de finisare specifice fiecrui tip de materie prim textil realizeaz mbuntirea caracteristicilor native n aceast privin. Luciul Luciul - reprezint o alt caracteristic reclamat cu precdere de materialele textile destinate pentru mbrcminte, dar nu numai. i aici rolul proceselor de finisare este esenial, n categoria proceselor ce modific luciul ncadrndu-se procedee tehnologice pretenioase, cum este de exemplu mercerizarea materialelor textile din bumbac, dar i mai simpla calandrare. Poate exista i situaia invers, cnd se urmrete reducerea luciul, n special n cazul fibrelor chimice.

Rezistena la abraziune Rezistena la abraziune - este o condiie obligatorie pentru a permite suportarea frecventelor solicitri de aceast natur pe care un material textil trebuie s le suporte n exploatare. Capacitatea de colorare Capacitatea de colorare - reprezint o condiie obligatorie, care are n vedere att gama de nuane ce este realizabil, ct i rezistenele acestor vopsiri. Rezisten la factori externi Rezisten la factori externi - asigur comportare corespunztoare att n fazele de prelucrare, ct i n exploatare. Importan deosebit o prezint rezistena la lumin (n special la lumina solar), cldur, bacterii, ciuperci, umiditate, ageni chimici uzuali.