MEDICATIA PSIHOTROPA

Medicatia psihotropa se imparte in 3 mari capitole: 1. PSIHOLEPTICE, subst. care produc deprimarea SNC, hipnotice, anxiolitice, neuroleptice (tranchilizante majore) 2. PSIHOANALEPTICE, antidepresive, psihostimulente 3. PSIHODISLEPTICE, acestea nu sunt subst. medic. sunt subst. halucilogene, care sunt considerate droguri. SUBSTANTELE PSIHOLEPTICE Sunt subst. care produc: -efecte sedative manifestat prin deprimarea psihomotorie, scaderea performantelor psihice, somnolenta -efecte hipnotice ceea ce inseamna ca favorizeaza instalarea somnului -efecte tranchilizante care inseamna atenuarea anxietatii, scadereatensiunii psihice. Aceste tranchilizante sunt greu de delimitat, depend de doza, dozele mici de hipnotice provoaca sedare, sedativele linistesc, tranchilizantele pot determina micsorarea performantelor si favorizeaza instalarea somnului. Hipnoticele modifica stadiile somnului fiziologic, modificarile sunt mai mult sau mai putin accentuate si prezinta unele deosebiri in functie de subst. activa. Hipnoticele sunt pt.tratam.insomniei. Insomnia provocata de durere, anxietate, depresie sau alte conditii medicale, poate fi rezolvata prin tratament causal, de ex.analgezice pt. combaterea anxietatii, anyidepresive pt. atenuarea depresiei. La fel, insomnia produsa de diferite medic.amfetamine, glucocorticoizi, bronhodilatatoare, bauturi care contin cofeinadispar cu oprirea administr. subst. respective. Tratamentul hypnotic este necesar in cazurile de insomnie persistenta sau cronica. Hipnoticele provoaca fecvent efecte nedorite, somnolenta, buimaceala la trezire, sedarea reziduala, cu micsorarea performantelor psihomotorii dimineata, uneori in tot timpul zilei urmatoare, rareori sunt intalnite fenomene de excitatie si confuzie, acestea se intalnesc indeosebi la batrani sau cand insomnia este provocata de durere. Folosirea indelungata, regulate deregleaza somnul fiziologic, oprirea tratamentului in aceste conditii, provoaca o exacerbare a stadiilor somnului care au fost scurtate sub influenta hipnoticelor, apare de asemenea un effect rebound. Intoxicatia cronica apare in conditiile folosirii indelungate de doze

mari, manifestariile constau in amestec de fenomene de deprimare si stimulare psihica: gandirea devine dificila, atentia, intelegerea , memorizarea sunt dificile, vorbirea este lenta si neclara, apare o stare de labilitate emotionala, cu iritabilitate, ostilitate, lipsa de control. Folosirea cronica, abuziva dezvolta o stare de dependenta, fenomenele sunt asemanatoare pt. alcool, barbiturice, si alte subst. cu efecte hipnotice, sedative si tranchilizante. Sindromul de abstinenta se evidentiaza prin fenomene de excitatie, apare agitatia, anxietate, depresie, somn anormal cu vise sau cosmaruri resimtite neplacut, tremor si in cazuri severe delir, convulsii. Triada tremor-delirconvulsii este caracteristica pt.sindromul de abstinenta de tip alcoolbarbiturice. Intoxicatia acuta cu hipnotice se manifesta prin coma, care in functie de subst. si de doza poate fi mai mult sau mai putin profunda. Tratamentul consta in sustinerea functiilor organismului si favorizarea eliminarii toxicului. Sedativele deprima procesele mintale, scad activitatea motori, pot linisti unele reactii psihovegetative si in general calmeaza starile de excitatie si agitatie psihomotorie. Barbituricele si alte hipnotice au in doze mici effect sedativ ,mult folosit in trecut pt. linistirea starii de excitatie si anxietate sunt actualmente inlocuite prin tranchilizante. Bromutile, medic. sedative vechi, nu sunt avantajoase therapeutic deoarece efectul se instaleaza lent si riscurile legate de toxicitatea cumulative sunt mari. Tranchilizantele si anxioliticele reprez. de cativa derivati benzodiazepinici, meprobamat si alte subst. au effect antianxios mai selective decat sedativele. Tranchilizantele sunt medic. de larga utilizare, folosite in afectiuni medicale cu componenta psihosomatica si psihovegetativa, in diferite conditii chirurgicale inclusive in pregatirea preoperatorie si ingrijire postoperatorie. Tranchilizantele au si effecte sedative care de obicei este nedorit, sedarea este greu de deosebit de efectul anxiolitic, tranchilizantele favorizeaza instalarea somnului si sunt capabile sa resolve starile de insomnie, mai ales cand acestea sunt motivate de anxietate excesiva. Ele au avantajul ca deregleaza mai putin decat hipnoticele modelul fiziologic de somn. Tranchilizantele mai sunt folosite si pt. propritatile relaxante musculare, pt.prop. anticonvulsivante, ele potentiaza efectul altor deprimante centrale, poate fi cauza de interactiune medic. nedorita, potentiaza efectul

bauturilor alcoolice care determina deprimarea marcata a performantelor spihomotorii cu consecinte daunatoare activitatii de zi cu zi. Intoxicatia cronica cu tranchilizante se aseamana cu cea produsa de hipnotice, potentialul de a provoca dependenta este mai mic decat cel al hipnoticelor. Intreruperea brusca a tratam. este urmata de anxietate, insomnie, tremor. Benzodiazepine hipnotice si tranchilizante Benzodiazepinele se folosesc pt. tratam. insomniei, indicatie in care au inlocuit barbituricele. Efectul tranchilizant este util in anumite afectiuni neuropsihice insotite de anxietate ca si in afectiuni cu componenta psihosomatica si psihovegetativa importanta: boala coronariana, boala ulceroasa, colopatii, astm bronsic, sindrom premenstrual, pregatire preoperatorie, ingrijire postoperatorie. Benzodiazepinele hipnotice si tranchilizante sunt in general bine suportate, frecventa reactilor avderse sporita la batrani, anumite boli-boli ale SNC, insuficienta hepatica- cresc riscul reactilor toxice. Efectul nedorit cel mai frecvent este sedarea, alt effect secundar este amnezia care determina dificultate in procesul de invatare si memorizare. Mai pot sa apara slabiciune, ataxie, cefalee, tulb. de vedere, vertij, greata, voma, modificari ala gustului, neplacere gastrica, diaree, mai rare sunt cresterea in greutate, diminuarea libidoului, tulb. menstruale. Benzodiazepinele hipnotice: nitrazepam, flunitrazepam, triazolam, flurazepam. Indicatii: -anxietate, tensiune psihica, depresii anxioase -stari de stress, fenomene excitative acute, calmant in situatii patologice ca infarct miocardic, edem pulmonar acut, tulburari de somn -epilepsie: diazepam, clonazepam, lorazepam. -convulsii de natura diversa -efect miorelaxant in spasme si distonii musculare de natura centrala -crize de panica -sedare preoperatorie, interventii chirurgicale Reactii adverse: -lipsa de concentrare, slabiciune, stare de oboseala, somnolenta -toleranta si dependenta cand sunt utilizate in doze mari mai mult de 10 luni -tulburari de memorie.

Contraindicatii: -insuficienta respiratory, miastenia gravis, sarcina, alaptare, la pers. cu apnee in timpul somnului -dozele trebuie sa fie cat mai mici posibile -nu mai mult de 10 saptamani de tratament -prudenta la conducatorii auto -nu se asociaza cu bauturi alcoolice. Benzodiazepinele tranchilizante: clordiazepoxid, medazepam, bromazepam, alprazolam, oxazepam, lorazepam. Barbiturice hipnotice Barbituricele sunt folosite in doze mici pt. efecte sedative si in doze mari pt. efecte hipnotice. Proprietatile farmacologice sunt: -actiune hipnotica variabila in functie de derivatii utilizati, actiune hipnotica lunga, mai mare de 6 ore, la barbital si fenobarbital, actiune medie, intre 3-6 ore, la amobarbital si butabarbital si actiune scurta, mai putin de 3 ore la ciclobarbital si pentobarbital -actiune anticonvulsivanta la fenobarbital, actioneaza in toate formele de convulsii -deprima centrul respirator -efect hipotermizant, scade temperatura corporala mai jos de normal -inductie enzimatica benefica si nagativa in acelasi timp Indicatii: -sedative in doze mici -hipnotice in doze mai mari -antiepileptic in crize -anestezice locale Efecte adverse: -eruptii cutanate -stari neplacute de somnolenta, vertij -reactii paradoxale la copii si varste mici -duc la dependenta si toleranta si de aceea se elibereaza doar cu reteta

Contraindicatii: -insuficienta respiratorie -hipersensibilitate -sarcina -alaptare Precautii: -la conducatorii auto, vigilenta, insuficienta hepatica, la administrate se cresc dozele treptat si nu se folosesc pe termen lung cu exceptia epilepsiei Preparate: amobarbital, ciclobarbital, fenobarbital, barbital, barbital sodic Alte hipnotice sedative: Exemple: -zolpidem, nu dezvolta semnificativ toleranta si dependenta, nu modifica semnificativ calitatea somnului, administrare per os, la culcare, e bine suportat, provoaca rareori ameteli, cefalee, greata, diaree, sedare reziduala. -zopiclona, creste durata si amelioreaza calitatea somnului, micsoreaza nr. trezirilor nocturne, se admin. oral, se abs. repede, provoaca gust amar, greata, voma, eruptii cutanate alergice. -cloralhidrat, adm.oral sau rectal, induce un somn de aprox. 6 ore, efectul anticonvulsivant este marcat, are actiune inductoare enzimatica a carei semnificatie clinica nu a fost precizata, are actiune iritanta locala, greata, indicele therapeutic este mic, este vechi, putin utilizat. -glutetimida -bromizoval. Alte tranchilizante: Exemple: -meprobamatul, se adm. oral, se abs. bine si repede, are actiune intre 6-16 ore, produce uneori somnolenta, vertij, hipotonie musculara, hipotensiune arteriala, greata, voma, eruptii cutanate, intoxicatie acuta se manifesta prin coma, cu colaps si deprimare, e indicat ca tranchilizant in diferite stari de anxietate si agitatie, e mai putin avantajos deoarece este destul de toxic, e necesara prudenta la hepatici si e contraindicate in miastenie si in combinatie cu alcoolul. -hidroxizina, efect 6-8 ore, efecte obisnuite ale tranchilizantelor si efectele nedorite sunt cele ale tranchilizantelor.

-buspirona, e recent introdusa in tarapie, efectul se instaleaza lent, dupa mai mult de o saptamana ceea ce inseamna ca se foloseste in trat. cronic, sedarea este slaba iar potantarea bauturilor alcoolice mai putin importanla decat la benzodiazepine, se adm. oral in doze crescande si la fel se face si intreruperea tratam. -propanololul, util in stari de anxietate insotite de simptome somatice consecutive, tahicardie, palpiatii, oscilatii tensionale, tremor, efectul este datorat blocarii beta adrenargice care are efecte anxiolitice. -clonidina, un antihipertensiv, e util in crize de panica, e necesara prudenta in tratam. indelungat deoarece oprirea brusca poate declansa reactii hipertensiva marcate. Neurolepticele Acestea sunt practice niste tranchilizante majore, au actiune depresoare generala asupra functiei SNC, au capacitatea de a calma agitatia, hiperactivitatea motorize, ducand la o stare de liniste si destindere, sunt prescrise in diverse psihoze cu stari de agitatie, stari delirante, agresivitate. Au fost descoperite in 1952 si s-au folosit la bolile psihice care pana atunci se tratau prin imobilizare in camasi de forta, socuri electrice. Sunt favorabile si sunt prescrise pt. o stare de indiferenta psihomotorie, efectele nefavorabile sunt de natura extrapiramidala. Actioneaza asupra SNC, calmeaza halucinatiile, delirul, ahitatia maniacala, au efecte sedative, au efect neurovegetativ, efect endocrine care duc la scaderea secretiei se somatropina, cresc secretia de prolactina si apare galactoreea, amenoreea la femei si galactoreea si impotenta la barbate. Indicatii: -neuropsihiatrie in stari psihotice acute si cornice -schizofrenie, psihoza, halucinatii, nevroze, stari de oboseala -medicina interna in afectiuni dureroase, cancer, zona zoster -anesteziologie, hipotermie controlata Reactii adverse: -la nivel psihic dau: astenie, lentoare, stari de confuzie, hipotensiune, uscaciunea gurii, retentie urinara, constipatie, inhiba ovulatia, amenoree, crestere in greutate, impotenta -efectele rare sunt: la nivel hepatic, reactile alergice, fotosenzibilizare la nivel cutanat, tulburari ale EKG-ului

Contraindicatii: in glaucoma, retentie urinara, sarcina, porfirie. Precautii: la pers.cu tulb. cardiace grave, afectiune renala, hepatica, varstnici, nu se asociaza cu alcool. Exemple: clorpromazina, levomepromazina, clopixol, fluopentixol, clorpromazina, haloperidol, sulpirid, amisulpirid, risperidon. Se pot adm. oral si injectabil dupa caz si in functie de substanta. SUBSTANTE PSIHOANALEPTICE Subst. psihoanaleptice se impart in antidepresive si SM cu actiune excitanta SNC. Depresia este in stransa legatura cu unele afectiuni psihice sau apare in urma unor accidente cerebrale, traumatisme, exista o cantitate insuficienta de amine biogene, adrenalina, noradrenalina, dopamine, serotonina, astfel incat antidepresivele cresc cantitatea acestora prin actiunea lor. Acest lucru se poate produce prin doua mecanisme: -inhibarea reabsorbtiei aminelor biogene -inhibarea MAO adica a acelor enzyme responsabile de metabolizarea acestor amine biogene. Antidepresivele sunt clasice, din generatia a doua si inhibitori ai captatii serotoninei. Au actiune pe SNC antidepresiva, refac starea de spirit normala, activeaza comportamentul, diminua anxietatea, au efect asupra aparatului cardiovascular, la doze terapeutice in tahicardii, aritmii, hipotensiune, dar in doze mari sunt cardiotoxice si dau tulburari de conducere si scad contractilitatea miocardului ducand la stop cardiac. Indicatiile sunt in tratam. depresiei, efectul apare dupa 10-12 zile de tratament, in depresie cu inhibitie psihomotorie. Reactii adverse sunt: agitatie, insomnie, inversari ale dispozitiei, tendinta de suicid. Alegerea antidepresivelor: -in depresie usoara este suficienta psihoterapia -in depresia endogena severa se folosesc antidepresive triciclice -in depresia cu fenomene psihotice se folosesc antidepresive triciclice sedative + neuroleptice -depresia bipolara moderata se trateaza cu litiu + antidepresive triciclice.

Antidepresive triciclice: -amitriptilina, tb si injectabil -clomipramina (anafranil) tb si inject. -doxepina tb si inject. -maprotilina (ludiomil, maprol) tb si inject. Antidepresive atipice: -fluoxetina(prozac) -fluvoxamina( fevarin) tb. -mianserina tb. -sertralina ( zolaft) tb, sol. -paroxetina (seroxat) tb. -tianepina (coaxil) tb.