Sunteți pe pagina 1din 11

Pagina specialistului

Specialistii ne impartasesc din experienta lor

Insamantarea cu succes a plantelor [download] Scurte sfaturi pentru pastrarea florilor si plantelor de apartament si de gradina Retete de pamanturi Combaterea biologica - Veriga a salvarii vietii pe Pamant Plante care depolueaza aerul din casele noastre Crizantemele Altoirea la cactusi Garofita taratoare Begonia Vriesea

Scurte sfaturi pentru pastrarea florilor si plantelor de apartament si de gradina


Ing, Adrian Margarit s.c. Profesional Herba s.r.l. mobil 0724175829 Se pune des problema improtantei unui pamant optim pentru florile si plantele de apartament si de gradina. Multi pasionati au dat solutii in acest sens, care pe moment sau individual au dat rezultate bune. Diversitatea opiniilor este foarte mare si pe buna dreptate, pentru ca exista o mare diversitate de plante, cu cerinte specifice, exista si foarte multe exceptii care aparent cantrazic regulile si exista si alti factori, care daca sunt indepliniti, determina planta sa-i mearga bune si intrun pamant mai prost, cel putin un timp. Sau, in zadar, daca folosim un pamant bun si nu sunt respectate celelalte cerinte. In general, am observat, din propria experienta, dar si din contactul pe care-l am diversi pasionati, ca se pierd extern de multe plante, mai ales de apartament, din anumite motive : 1. Necunoasterea speciei - (denumirea corecta si origine) atrage dupa sine necunoasterea cerinbtelor de mediu, si nu se poate face nici macar o logica corecta, asupra acestor lucruri, in lipsa de un material de documentare. De aceea, primul lucru pe care trebuie sa-l stie oricine este cum se numeste planta, din ce familie sau grupa face parte, si ce habitat natural are. Dorinta de a achizitiona tot timpul plante noi, deosebirte, valoroase, ii opreste pe unii, sa mai rationeze daca pot si au conditiile necesare pentru a mentine aceste plante. Daca putem oferi conditiile esentiale de temperatura, luminozitate si umiditate, mai ales iarna, acestor plante, este bine sa ne limitam. Un amalgam de plante din categorii si pretentii diferite (uneori chiar contradictorii) amplasate in acelasi spaiu de iernare, nu va fi usor de obtinut in conditii obtime. De aceea este de preferat o orientare si o profilare de specii cu cerinte asemanatoare, eventual se pot face colectii din cateva specii care au multe varietati.

2. Plantarea si transferarea plantelor se face de multe ori gresit. Este bine sa se foloseasca ghivece adecvate, corespunzatoare marimii plantelor ( de la mici la mari) si sa se transfere la perioade optime plantele. In nici un caz nu se vor pune plantele tinere, firve, in vase mari. 3. Ghivece necorespunzatoare Ghivecele clasice, au nevoie de un drenaj foarte bun, pentru scurgerea apei in exces, in caz contrar trebuie aplicata o udare foarte atenta, si executata de aceiasi persoana, la intervalle bine stabilite, tinind cont de specia de planta si tipul ghiveciului. La ghivecele clasice, Practicarea unor orificii mici, pe fundul ghivciului nu sunt benefice. Orificiile de comunicare cu farfurioara, trebuie sa fie suficient de largi si in numar corespunzator, pentru a se face irigare in conditii optime, iar dimensiunea acestora trebuie sa fie in medie de 1/6 - 1/4 din suprafata totala a bazei ghiveciului. 4. Udarea, fertilizarea si tratamentele sunt trei elemente de mare importanta atat cantitativ dar si timpul de aplicare, care va fi subiectul unui viitor articol O alta conditie esentiala in pastrarea plantelor si florilor de apartament este luminozitate si caldura care va face obiectul altui articol. Ghivecele SIBI sunt astfel concepute incat sa intruneasca toate cerintele unei pastrari optime pe intreaga perioada de vegetatie, singura cerinta fiind cea de marime in functie de specia si de marimea plantei

Retete de pamanturi
Ing. Ana Margarit S.C. Profesional Herba s.r.l. Mobil 0724165264 In alegera unui pamant de cultura pentru plantele si florile de apartament si de gradina, sunt foarte mult lucruri de comentat, de aceea am sa ma rezum la esential. Un pamant pe care il poate pregati orice pasionat de flori si plante de apartament si de gradina, este de fapt un amestec din diferita categorii de pamanturi. Un amestec ceva mai universal, poate avea urmatoarele componente : pamant de telina bine fertilizat, macerat si odihnit , pamant de frunze bine putrezite, sau mai pe scurt pamantul de padure, mranita - gunoiul de grajd bine putrezit ; cel mai bun fiind cel de cabaline si bovine nisip cu granulatie medie sau mare, in proportie de 3/2/2/1.

Uneori mranita se poate inlocui cu compost (resturi menajere si vegetale, bine putrezite in platforme sau containere). Aceste componente se cern prin site corspunzatoare, se face proportia si se amesteca foarte bine. De obicei se lasa un timp pentu omogenizare si apoi se foloseste. Daca este cazul, se dezinfecteaza si se deperaziteaza chimic si biologic. In unele cazuri se pot adauga ingrediente cum ar fi : carbune vegetal (de lemn) maruntit ; granule de poliester expandat ; bucatele de lut ars sau caramida tiganeasca ; bucatele de argila ; calcar ; cochilii de melci sau scoici pisate ; muschi sau licheni ; ace de conifere ; scoarta de copac maruntita, etc. Cu arderea (calcinarea), pamantului pentru flori in vederea dezinfectiei, nu sunt de accord.

Procedand asa, se distruge in totalitate microflora natirala care este necesara, si deasemenea structura naturala a pamantului. Obtinem un pamant steril si neadecvat culturii florilor si plantelor de apartament si de gradina, solul steril avind cu totul alta destinatie, de drenaj. Bineinteles reteta prezentata mai sus nu este una farmaceutica. Ea sufera schimbari in functie de speciile de plante pe care le cultivam, de tipul ghiveciului folosit. De exemplu la unele plante cum ar fi suculentele, cactusii, Sedum ( iarba grasa), Crasula Lamprantus, Gosteria, Hawortia, Echeveria, etc, se diminieaza pina la eliminare mranita si marind proportia de nisip. La plantele cu radacini firave cu dezvoltare in strat superficial cum sunt Violetele africane si de Parma, Gloxinia, Begoniile, etc alegem un ghiveci nu prea inalt si cu irigare prin strat freatic format direct la baza lui (fara a uda la suprafata pamantului) de tip SIBI, reteta va contine o proportie mai mare de pamant de frunza ( de padure), sau adaugam turba in detrimentul pamantului de telina. La restul plantelor se foloseste reteta clasica. O mare importanta din dezvoltarea armonioasa a florilor si plantelor ornamentale de apartament si de gradina in are si ghiveciul. Recomandam pasionatilor de flori si plante de apartanent si de gradina sa viziteze si sa studieze cu mare luare aminte pagina Ghiveciul SIBI.

COMBATEREA BIOLOGICA - VERIGA A SALVARII VIETII PE PAMANT


Dr. Ing Eustatiu Iorga Inspector in Corpul de Inspectii DGAIA In ultimii ani, datorita transformarilor din agricultura romaneasca, precum si a ignorantei sau dorintei, unora, de a se imbogatii peste noapte, culturile plantelor se ralizeaza fara rotatii lungi Un acelas soi de plante revine pe acelasi teren mai multi ani consecutuvi, sau la un interval de timp foarte scurt, ceea ce a creat un dezechilibru ecologic si pedologic . Modivicarea tehnicilor culturale, potrivit cu sistemul de macanizare sau dotare, cu talia mai scurta a plantelor, produsa in lucrarile de selectie, cu sistemul intensiv de aplicare a ingrasamintelor sau a lucrarilor culturale, au accentuat caracterul artificial al mediului in agrosistem, au detrminat o simplificare a biocenozei. Punerea in valoare si comercializarea unei game extrem de largi de produse pesticide organosintetice, din import, de catre persoane pirat a creeat o adevarata degringolada in aplicarea acestora. S-a generalizat sistemul de combatere dupa criteriul datelor calendaristice la acoperire, extrem de nociv pentru om si animalele cu sange cald In esenta toate aceste aparent succse au condus in final la aparitia unor fenomene secundare negative, atat in sistemul ecologic cat si in comercializarea recoltelor, referindu-ma la inmultirea unor daunatori sub forma exploziva, cresterea rezidurilor toxice de pesticide in tesuturile vegetale si animale, precum si la aparitia fenomenului de rezistenta castigata a fitofagilor la pesticide. Combaterea biologica reuneste totalitatea mijloacelor prin care daunatorii plantelor de cultura sunt distrusi sau limitati sub o limita economica de daunare cu ajutorul dusmanilor naturali grupati in zoofagi, bacterii, ciuperci sau virusi. Deasemenea, trebuie amintita includerea in aceasta categorie de combatere si a altor mijloace biologice si ne referim la utilizarea de forme intraspecifice, respectiv la autocidie ale daunatorului de

combatut, gandindu-ne la masculii diferentiati din punct de vedere genetic de populatia normala sau la feromonii sexuali pentru atragerea sau indepartarea daunatorilor, aspect evidentiat de functia artactanta sau repulsiva a masculilor de restul populatiei. Combaterea biologica nu poate intervenii singular la starea de stabilitate a agrosistemului, ci va trebui sa fie integrata intr-un sistem de mijloace fizice, agrotehnice, rezistenta genetica a soiurilor de plante la atacul daunatorilor si de aplicare a produselor pesticide selective, toate acestea fiind grupate in notiunea de LUPTA INTEGRATA, ce utilizeaza toate metodele si tehnicile posibile pentru mentinerea populatiilor insectelor daunatoare sub pragul economic de daunare. Astfel se impune cu necesitate, implicarea cat mai rapida a specialistilor, a organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, a intregii societati civile pentru a regandi intregul sistem de combatere si pentru a restrictiona manifestarile desuete a unor falsi specialisti, care apar tot mai des si incisiv in mass media, mai ales televiziune, care in goana lor dupa inavutire confunda in ultima vreme banii cu esenta vietii pe pamant.Ei se erijeaza in mari specialisti, iar mass media in goana dupa profit nudiscern in asemenea cazuri decat dupa zerourile numerelor inscrise pe cecuri. Apare ca necesar gasirea unor forme de atragere a pasionatilor si iubitorilor de flori si plante de apartament si de gradina, precum si a tuturor celor interesati in realizarea unei armonii intre viata si mediu, pentru a elimina din agricultura verigile nocive din producerea produselor agricole. Consider ca acest prim articol va fi capul de serie al unui serial de articole destinate sa ne intelegem rostul pe acest pamant si sa-l pastram cat mai curat. Nu am decat sa ma bucur si sa-mi exprim intrega gratitudine si respect pentru cei ce au gandit si realizat, fara scopuri mercantile si din propiul buget, prezentul site si consider ca va avea un efect pozitiv in regandirea si revigorarea activitatilor practice din agricultura, dar si a celor ce au hobbyul acesta frumos de asi creea, prin mijloace proprii, un ambient placut, odihnitor si util aducand in habitatul lor un coltisor din acesta mirifica natura, comoara lasata de Dumnezeu si ignorata de omenire.

Plante care depolueaza casele noastre


Aurel GANEA Scriitor Se afirma ca aerul din casele noastre este al fel de poluat ca si aerul exterior, aceasta datorita substantelor chimice din izolatii, covoare, mochete, tablouri, detergenti si multe altele. La care se mai adauga praful, fumul, dar si microscopicii acarini. Plantele constituie un mijloc facil si putin costisitor pentru depoluarea aerului.ele sunt cele mai vachi filtre de aer de pe planeta. Nimeni nu cunoaste mecanismul biologic prin care plantele filtreraza aerul, dar actiunea de purificare a acestora se face in acelasi timp prin frunze, radacini si chiar prin intermediul bacteriilor continute de pamant. Multa verme florile si plantele erau scoase in timpul noptii din camerele de spital, deoarece se considera ca acestea ar putea dauna sanatatii pacientilor. Comform cercetarilor facute de NASA exista plante care ajuta realmente la oxigenarea aerului dintr-o camera si in timpul noptii. Plantele, ca si noi oamenii, respira aerul pe care noi il respiram si care contine 20% oxigen si foarte putin bioxid de carbon. Oxigenul este produs de plante in timpul zilei. Prin respiratie, in timpul zilei, ele degaja o infima cantitate de bioxod de carbon si prin fotosinteza, o insemnata cantitate de oxigen. In timpul noptii plantele dagaja aceiasi cantitate de bioxid de carbin ca si ziua, deci nu sunt nocive. Studiile facute de NASA au relevat ca exista plante si flori care curata aerul din camera. Pe locul intai in top, cu cea mai mare importanta in " filtrare " este edera, urmata de draecena, palmierul de ghiveci ( palmierul areca), feriga si arborele de cauciuc, in varianta sa de cultura de apartament. Dintre flori campioane sunt gerbera, crizantemele si margaretele. Asa ca puneti asemnea plante si flori in dormitorul d-voastra si veti avea un aer mai bogat in oxigen si mai curat.

Prin folositrea ghivecelor SIBI, nu numai ca aveti aerul purificat, dar mentineti si un aspect placut, iar suportii nu se murdaresc sau degradeaza.

CHRYSANTHEMUM L.
Ing.hort. Gabriela Dascalu Speciile genului Chrysanthemum in numar de 500 sunt apreciate pentru forma si coloritul florilor si al inflorescentelor precum si pentru mirosul discret pe care il emana . Printre speciile perene cultivate in teren neprotejat se numara Chrysanthemum indicum si chinensis , cunoscute sub denumirea de crizanteme si tufanele . Crizantemele cultivate pentru flori taiate sunt plante de zi scurta . Fata de lumina sunt plante care pretind locuri luminoase . Crizantemele prefera soluri fertile cu reactie neutra sau slab acida cu un pH cuprins intre 6,2-6,5 , potrivit de grele , permeabile si adanc lucrate . Desi sunt plante care iubesc apa , totusi excesul de umezeala duce la putrezirea lor si le mareste sensibilitatea fata de boli . Orientativ se administreaza 10-15 l apa / m 2 . Din punct de vedere al caracteristicilor sunt semnalate 5 tipuri de crizanteme : A. Tip MARGARET - inflorescente de 5-6 cm. in diametru , flori ligulate de culoare alba , galbena , roz, rosu inchis dispuse pe 2 randuri . B. Tip ANEMONE - inflorescente de 8-9 cm. in diametrul , flori ligulate de culoare alba , galbena , culoarea caiselor , roz , dispuse pe 2 randuri. C. Tip TURNER - inflorescente mari albe , galbene cu nuante de roz , rosietice cu nuante cafenii , rosii stralucitoare , aurii pe partea inferioara sau roze cu aspect satinat . D. Tip Spider - inflorescente 15 -17 cm . in diametru , ligulele sunt albe,galben aurii , cu varfuri drepte sau recurbate . Se valorifica in buchet nefiind bobocite . E.Tip POMPON - inflorescente mici cu ligule galben - aurii , rosii , rosu - purpurii , sau galben limonii cu varful divizat. In timpul cresteii vegetative crizantemele pretind mai mult azot , iar aproape de inflorire pentru a grabi aparitia florilor ele manifesta pretentii fata de fertilizare cu ingrasaminte complexe in concentratie de 2- 2,5 0/00 , in care se sporeste cantitatea de potasiu in dorinta de a se obtine tije cat mai rigide . Inmultirea plantelor Crizantemele folosite ca flori taiate desi sunt plante perene prin originea lor , pentru mentinerea insusirilor decorative la valori optime se cultiva ca plante anuale , fiind inmultite pe cale vegetativa si anume prin butasi . . Se cunosc 2 tehnologii de cultura si anume - tehnologia clasica - plantatul se face primavara in teren neprotejat iar inflorirea are loc toamna in luna octombrie - noiembrie in adaposturi , sere , rasadnite si mai rar in camp. Tehnologia moderna - cu inflorire in tot cursul anului " TerminKultur " sau "All Year Round " plantarea se face in orice anotimp in sera , obtinandu-se plante inflorite intr-un timp scurt . Indiferent de tehnologia aplicata aceasta prezinta - 2 verigi distincte : tehnologia producerii material saditor ?tehnologia culturii pentru producerea de flori . In tehnologia clasica - toamna - se aleg si se pregatesc plantele mama - se aleg exemplarele tipice , cele mai viguroase si li se indeparteaza tijele florifere , astfel din tulpina sa ramana cam 10 cm. deasupra coletului . Aceste radacini ( plante mama ) cu intreg bulgarele de pamant sunt plantate si pastrate in sere sau rasadnite de 4-6 0 C fiind udate din cand in cand si aerisite . Inradacinarea butasilor se face intr-un substrat format numai din nisip , fie din turba si nisip sau perlita si turba in parti egale . Inainte de plantare butasii se dezinfecteaza fiind introdusi mai intai intr-o lada cu orificii sau cos de nuiele - care se scufunda in solutie de Dithane 0,2% timp de 30 min. apoi se trateaza cu stimulenti . Butasii astfel tratati sunt plantati in vederea inradacinarii in conditii de t0 in aer de 17-18 0 C si 20-22 0 C in substrat in luna mai -iunie cand se scot din rasadnite si se planteaza intr-un teren bine fertilizat din toamna si adanc lucrat. Plantatul se executa pe brazde , in randuri la distante de 35-40 cm . Cultura crizantemelor cu flori mari au o serie de lucrari specifice fara de care plantele pot fi compromise . Ciupitul - se aplica inainte ca plantele sa fie scoase in camp . Lucrarea se executa prin indepartarea varfului deasupra cele de-a sasea frunze . Copilitul - consta in indepartarea lastarilor laterali - sau se lasa 1-3 dupa numarul tijelor pe care vrem sa le obtinem. Operatia trebuie repetata de cateva ori . Bobocirea consta in alegerea bobocului pentru inflorire , inlaturandu-se bobocii de prisos. Se alege astfel bobocul cel mai valoros pentru a obtine cea mai frumoasa floare. CULTURA TUFANELELOR tufanelele sunt crizanteme cu port scund cu ramificare foarte puternica si cu numeroase

inflorescente. Ele sunt rezistente la t 0 scazute , rezistand la - 4 0 C sau - 5 0 C fapt pentru care sunt folosite atat ca plante de ghiveci cat si pentru parcuri si gradini in sezonul de toamna. Aceste crizanteme nu se ciupesc si nu se bobocesc lasandu-se sa infloreasca toti bobocii . Crizantemele cu flori mari se folosesc in special ca flori taiate pentru decorarea vaselor de apartament unde au o durata de pastrare de 10-20 zile . Recoltarea lor se face cand a disparut culoarea verde din centrul inflorescentei . Tufanelele sunt utilizate pentru decorarea in parcuri si gradini . Pot fi folosite ca flori taiate in diferite aranjamente floricole ( buchete , jerbere . etc. )

Altoirea la cactusi
Ing Adrian Margarit Mobil 0724 175829 Se proactica de catre cultivatori mai avansati su scopul de a obtine forme decorative de exceptie. In principal se apeleaza la aceasta metoda cand avem de-a face cu varietati care prin natura lor nu au un sistem radicular bine dezvoltat sau cand dorim sa inmultim varietati deficitare in clorofila (rosii, galbene, oranj ) sau varietati cristate. Altoirea de asemenea, ofera o sansa in plus atunci cand accidental se distruge in parte o varietate deosebita si trebuie salvata. Operatia in sine cere o dexteritate si o rapiditate care s capata in timp, o igiena desavarsita si cateva ustensile. Cea mai des utilizata metoda este metoda obtinerii altoirii prin sectionare transversala. Portaltoii cu afinitate generala mai mare, sunt din genurile : cereus ; echinopsis ; eriocereus ; phiyllocactus etc. Paortaltoiul ales trebuie sa fie intr-o forma perfecta si inradacinat cu mai mult timp inainte. Intre sectiune facut portaltoiului si cea a altoiului, se va cauta sa se gaseasca un echilibru optim, sa fie cat mai apropiate ca diamertu. Daca nu exista asemenea posibilitate, in nici un caz nu se ca accepta ca sectiunea portaltoiului sa fie mai mare, deoarecea marginea ramasa neacopirita oricat ar fi ea de fasonata, se deshidrateaza si se produce o contractie lenta care expulzeaza altoiul. Sectiunile se fac cat mai perfecte, cu un briceag de altoit bine ascutit, dintr-o singura miscare si cat mai perpendicular. Se fasneaza marginea sectiunilor portaltoiului si altoiului. Se apluca portaltoiului sectiunea detasata pentru altoire, se fac cateva miscari rotind usor apasat altoiului in sensuri opuse pana cand se simte o aderenta buna. Nu trebuie sa existe goluri de aer sau impuritati intre cele doua suprafete atasate. Inaltimea portaltoiului poate fi aleasa in limite largi de la 2-3 cm la 15-20 cm in functie de varietatea si de greutatea pe care partea altoita o va avea in perspectiva. Pentu incepatori se poate proceda la un mic artificiu, care mareste sansa de reusuta. Sectiunea facuta pe portaltoi se face dubla, rezultand o felie de cativa milimetri care se lasa pe loc pana la pregatirea altoiunlui. Acest lucru previne expunerea la aer prea mult timp a sectiunii de altoit ( oxidarea ei) pana la pregatirea altoiului. Cu cat rapiditatea pregatirii si a aplicarii sectiunnilor este mai mare, cu atat sansa de reusita creste. Dupa fixare, altoiul se stabilizeaza bune cu un matereial elastic trecandu-l pe sub ghivci, in 2-3 directii, sau se procedeaza la fixarea cu cateva ace inoxidabile infigandu-le oblic prin marginea altoiului in protaltoi, dar nu prea adanc. Perioada cea mai buna pentru altoire este in luna mai, dar si in iulie august. Prinderea si cicatrizarea poate avea durata de 10-20 de zile. In acest timp se evita udarea excesiva, udarea portiunii de contact, si miscarea plantei din locul stabilit. Dupe ce se constata prinderea se inlatura acele sau benzile elastice. Cu dianthus plumarius, garofita taratoare, incepem un ciclu destinat prezentarii mai multor flori si plante ornamentale, pentru a pune in evidenta bogata flora autohtona si a varietatilor cu inalt aspect estetic si olfactiv, in ideea creerii unor aramjmente florale deosebit de frumoase, utile si economice financiar. In goana dupa originalitate si in spiritul ca ceea ce-i din afara este mai deosebit, al multora, noi ne permitem sa deschidem acest subiect in speranta ca ne vom face intelesi si ne vom intoarece la traditia autohtona din acest dominiu, dar si la a pune in valoare soiuri de mult uitate. Totodata nu vom subestima si valoara unor soiuri din afara si vom veni cu informatii utile cultivatorilor de asemenea plante si flori.

1. DIANTHUS PLUMARIUS (Garofita Taratoare)


Ing Adrian Margarit Mobil 0724 175829 Specia are cateva varietati perene remarcabile, cu flori foarte parfumate, duble sau involte (batuta), de culoare roz cu rosu in centru, sau roz simpla. Culoarea alba este mai rar intalnita si mai deosebita. Talia acestor garofite este de 15 20 cm, iesind in relief in perioada de inflorire Dupa trecerea florilor se pot tunede ( dar nu prea rigid), ramanand un covor vegetal dens, de culoare verde-albastrui, care ofera o pata de culoare in orice ansamblu. Drajoneaza puternic si formeaza covoare care se extind fara limite oriunde spatial permite chiar si peste suprafete betonate sau pavate. Covorul dens format permite mentinerea unei umiditati suficiente pentru dezvoltarea plantelor astfel incat nu au pretentii prea mari la udari. Singura pretentie este lumuna abundenta deci trebuie amplasate in plin soare. Dintre varitatile speciei se pot remarca cea cu flori involte ( batute), Dianthus rosa-plena si varietatile albe franjurate.

BEGONIA Fam. Begoniaceae


Genul Begonia cuprinde sute de specii,in marea lor majoritate perene erbacee. In functie de partea decorativa dominanta pot fi grupate in begonii decorative prin frunze si begonii decorative prin flori. Begoniile sunt plante capabile sa vegeteze si sa infloreasca tot anul.Totusi, in timpul iernii, este bine sa fie mentinute in stare de semirepaus prin reducerea temperaturii la 14-150C si udarea mai rar si cu putina apa.Moartea lenta a frunzelor, ce se poate produce in astfel de conditii, nu este o problema deoarece, in primavara,odata cu intensificarea udarii si reluarea fertilizarii,vor apare altele mai viguroase si frumoase.

Acestor plante le place caldura: 20-250 C in aer, 18-20 0 C la nivelul radacinilor, minimum 14 0 C noaptea. Prefera locurile luminoase, dar fara soare direct, cu umiditate relativ ridicata (80-85%), bine aerisite, planta fiind sensibila, totusi, la curentul de aer . Pamantul se pastreaza reavan, fara sa fie umed.El trebuie sa fie bogat in humus,sa se dreneze bine.Componentele lui pot fi: pamantul de frunze, turba fibroasa, pamantul de ferigi, mranita si nisipul.

Camilla

Clara Fryns

Paris

Blitz

Begoniile decorative prin frunze se inmultesc prin butasi de frunze si de tulpini(fragmente de 34cm.).In cazul celor de fragmente de frunze trebuie sa cuprinda o parte din nervura principala. Inradacinarea se produce in nisip sau intr-un amestec de nisip cu turba fibroasa, la caldura ridicata (22-250C) si umiditate relative de 85-90 %. Pe sectiunea nervurii principale apar 2-4 plantute, in decurs de circa 3-4 saptamani, dar acestea se vor repica numai dupa 2 luni.Dupa 1-2 luni plantele pot fi puse in ghivece mai mari si nu prea inalte. Durata de obtinere a unei plante relativ mari este de cel putin 8-10 luni.

Fanny

Netja

Batik

Bazan

Bilunar, din primavara pana toamna, este de preferat sa se aplice ingrasaminte. Udarile tebuie sa fie moderate, aplicate cu grija, fara sa se stropeasca frunzele, deoarece picaturile de apa provoaca pete cafenii.Intre doua udari pamantul de la suprafata se lasa sa se usuce putin. Iarna se uda rar.Pulverizarea apei in aer este absolut necesara pentru cresterea umiditatii relative ,intrucat begoniile nu suporta aerul uscat.Trasplantarea se realizeaza primavara ori de cate ori este nevoie. Adeseori se inlocuieste numai pamantul de la suprafata.

Maria
Boli : Fainarea este intilnita frecvent. Pe dosul frunzelor apare o pudra alba. Combatere : evitarea caldurii excesive si uscaciunii aerului Mucegaiul cenusiu afecteaza in special plantele tinere. Se previne prin evitarea excesuluide umezeala si o buna aerisire . Boala bacteriana se manifesta sub forma asa ziselor "pete de ulei frunze". Plantele bolnave se distrug. Important de retinut ! Suprimarea frunzelor ingalbenite si a florilor treute asigura plantei o stare proaspata . Evitarea excesului de apa si aerul prea rece provoaca ingalbenirea frunzelor . Incetinirea cresterii poate avea drept cauza excesul de apa din pamant care determina putrezirea radacinilor .

Intocmit, ing. horticultor Gabriela Dascalu

VRIESEA Fam. Bromeliaceae


Vriesea face parte din familia Bromeliaceelor ca si ananasul. Este originara din regiunile tropicale ale Americii. Planta are o coroana de frunze in forma de stea si masoara intre 30 si 60cm. inaltime.Frunzele verzui au in jur de 40 cm. lungime si 3-4 cm. latime, putand sa aiba ,dupa caz,dungute transversale brune.Ele formeaza o coroana rotunda in jurul tulpinei in centrul careia se inalta un spic florar, rosu sau portocaliu aprins,cu o lungime de 45 de cm.Acesta poate inflori in orice perioada a anului si dureaza timp de mai multe luni.

In general, plantei ii place sa fie udata in centrul rozetei frunzelor ,cu exceptia perioadelor de inflorire. Se uda o data pe saptamana in timpul verii si la fiecare 10-15 zile iarna, la piciorul plantei.Planta se tine intr-un loc foarte luminos evitand,insa razele soarelui puternic de vara.La fiecare 15 zile ,in timpul primaverii sau verii, se adauga in apa de udat un ingrasamant lichid. Vara planta se poate scoate in aer liber ,dar se vor evita orice temperaturi mai mici de 150. Aceasta planta are nevoie de o umiditate ridicata Primavara se poate schimba ghiveciul daca radacinile au invadat radacinile pana la refuz.Amestecul ideal de pamant este 1/3 pamant obisnuit, 1/3 nisip si 1/3 turba. Pentru a le ajuta sa infloresca este nevoie de etilen ,un gaz care se degaja din anumite fructe foarte coapte .De aceea se pune planta intr-un saculet de plastic,cu cateva mere foarte coapte langa ea.In numai cateva zile se va degaja etilenul necesar si planta va avea una dintre cele mai frumoase flori. Dupa ce infloreste, planta-mama moare, pentru a avea inflorescente spectaculoase.Inflorescenta dureaza mult in timp, uneori chiar pana la 6 luni, daca plantei i se asigura conditii optime,dupa care incepe incet sa se decoloreze si sa se usuce.

Frunzele plantei se sterg de praf cu un tifon umed,fara a se folosi alt produs decat apa.. Se taie floarea uscata cand inflorescenta a murit.Cresterea plantei incetineste in timpul iernii.Frunzele se usuca si ele dupa ce planta a inflorit.In acest timp,planta face pui, care trebuie separate de piciorulmama si pusi sa creasca in vase mai mici, pe masura lor.Vriesea poate avea probleme cu paduchii de plante,daca este udata in exces, iar temperature ambianta este scazuta. Intocmit, ing. horticultor Gabriela Dascalu