Situalogia criminalistica ca i alte teorii tiinifice are un ir de funcii, ca de exemplu: informaional, euristic, explicativ, aplicare i de prognozare.

Aadar, funcia informativ ofer o descriere generalizat, informaii sistematizate despre parametrii caracteristici situalogiei criminalistice, interaciunea ntre elementele sale, locul in sistem la un nivel cit mai superior, relaiile externe, perspectivele de dezvoltare. Descrierea prezentat sub forma unor concepte, reguli, legi care dein informaii despre principiile si problemele situalogiei, despre obiectele sale i unitile de clasificare, abordri i proceduri pentru nelegerea i modelarea situaiei, direcii n utilizarea rezultatelor aprute i a perspectivelor acestora. Funcia euristic a situalogiei. Situalogia criminalistic nu doar constat faptele, descriind materialul empiric, dar i urmrete s obin cunotine noi: idei originale, concepte, abordri, principii, metode i soluii. Toate acestea permit crearea unui nou sistem fundamental de cunotine n domeniul abordrii situaiei pe baza criminalisticii, identifica potenialul i perspectivele dezvoltrii n continuare. Funcia explicativ. Sarcina oricrei teorii tiinifice, inclusiv i situalogia criminalistic, nu este att o descriere, ct o explicaie reflectat de ea a unui obiect real existent cu toate semnele sale caracteristice, n toate relaiile i intercondiionri. Funcia practic a situalogiei criminalistice este c principale dispoziiile tiinifice ale sale trebuie s fie implementat efectiv n aplicarea practic. Punerea rezultatelor ei n ancheta, investigaie, judiciara i practica de expertiza, n practica cercetrilor tiinifice i activitai educaional-pedagogice servete ca o permis de optimizare a acestor activitai. Funcia de prognozare a situalogiei este c studiul i descrierea teoriei obiectului su n acest stadiul de dezvoltare a tiinei se combin cu indicarea perspectivelor sale, cu identificarea tendinelor dezvoltate n continuare a cunotinelor tiinifice n cadrul acestei teorii i legturii cu sistemele practici i tiinifice. Situalogia criminalistic determin direcia i forma studiului ulterior diferitor tipuri de situaii i perspectivele ateptate a dezvoltrii conotinelor criminalistice n general.