Aspirina este unul din medicamentele nelipsite din casele sau chiar din gentile noastre.

Dar daca ai in casa un copil, acest medicament minune devine dintr-o data periculos. Folosirea aspirinei a fost asociata cu sindromul Reye, o boala rara dar foarte periculoasa, care afceteaza copii si adolescentii aflati in convalescenta dupa o infectie virala. Sindromul Reye este caracterizat de o umflare a creierului si ficatului. Diagnosticul rapid si tratamentul adecvat pot salva viata copilului bolnav. Cazurile de sindrom Reye au atins punctul maximul in anii 70-80. Astazi cele mai multe cazuri suspectate de sindrom Reye se dovedesc a fi alarme false. Insa prevenirea bolii este in continuare foarte importanta. Regula de baza este ca cei sub 18 ani sa nu ia aspirina daca nu a fost recomandata de medic. La copiii cu sindrom Reye glicemia scade brusc, in timp ce creste nivelul de amoniac si aciditatea sangelui. In acelasi timp, ficatul se umfla si acumuleaza depozite de grasime. Se poate umfla si creierul, ceea ce provoaca pierderea cunostintei si convulsii. Simptomele apar de obicei la o saptamana dupa o infectie virala, cum este varicela, gripa, raceala, infectiile cailor aeriene superioare. La copiii sub doi ani, primele semne ale bolii sunt diareea si respiratia rapida. La copiii mai mari si la adolescenti, primele semne sunt varaturile repetate, somnolenta, letargia. Pe masura ce boala progreseaza apare confuzia, comportamentul agesiv sau irational, slabiciunea sau paralizia mainilor si picioarelor, convulsiile, pierderea cunostintei. Toate aceste simptome necesita tratament de urgenta. Cauzele exacte ale sindromului Reye raman necunoscute. In multe cazuri se pare ca este provocat de tratamentul cu aspirina la copii si adolescentii cu infectii virale, de obicei gripa si varicela. In alte cazuri, sindromul exista deja si a fost demascat de o infectie virala. Expunerea la toxine insecticide, ierbicide, dizolvanti, etc poate sa fie un factor declansator. Tratamentul rapid este foarte important, el putand salva viata copilului. Medicul trebuie contactat de urgenta daca un copil devine letargic, somnoros, sau are schimbari de comportament dupa ce a avut o infectie virala. Convulsiile si pierderea cunostintei necesita vizita la camera de garda. Nu exista nicio analiza specifica sindromului Reye. Uneori este nevoie de analize mai invazive pentru a stabili daca nu cumva exista alte boli care dau aceleasi simptome. Se poate face o punctie lombara pentru a verifica daca exista o meningita sau encefalita, o biopsie a ficatului sau o tomografie computerizata (CT). Odata pus diagnosticul, tratamentul se face in spital. Se pot folosi insulina, corticosteroizi sau fluide administrate intravenos, insa aceasta este treaba personalului medical. Ca parinte, trebuie sa stii cum poti preveni aparitia bolii. Regula de baza este ca niciun copil sau adolescent sub 18 ani nu are voie sa ia aspirina, mai ales atunci cand sufera de o infectie virala. Intotdeauna se verifica prospectul sau eticheta inainte de a da medicamente unui copil. Aspirina poate sa apara unde nici nu te astepti. Nu uita ca aceasta substanta poate sa fie trecuta pe prospect si sub alte nume: acid acetilsalicilic, acetilsalicilat, acid salicilic, salicilat. La copii cu infectii virale se pot folosi medicamente pe baza de acetaminofen, sau ibuprofen pentru a reduce febra si a usura durerile. Exista si boli al caror tratament contine doze mari de aspirina. In aceste cazuri copilul trebuie protejat impotriva infectiilor virale prin vaccinuri.

indromul Reye este o afeciune ce apare n general dup o boal viral, a sistemului respirator superior,grip, gastroenterit sau varicel. De altfel, acest sindrom poate aprea i dup vaccinarea cu vaccinurivirale vii. Totodat, acest sindrom este asociat cu administrarea aspirinei n strile febrile, cauza exact a apariiei acestui sindrom fiind necunoscut. Sindromul Reye, caracterizat de insuficien hepatic i deencefalopatie acut inflamatorie, este o afeciune rar, dar destul de grav, ce apare la vrste cuprinse ntre patru i 15 ani. Sindromul Reye - Cauze Cauzele sindromului Reye sunt n principal salicilaiile, mai bine de 80% dintre pacienii diagnosticai cu acest sindrom raportnd c au luat aspirin nainte de apariia afeciunii, potrivit studiilor, dar i bolile virale. Pe de alt parte, acest tip de sindrom au prezentat asocieri nu numai cu salicilaiile ci

i cu aflatoxinele, erbicidele, ciupercile otrvitoare i cu insecticidele. La apariia acestei afeciuni pot contribui i anumii factori de risc. Printre acetia se numr posturile prelungite, stresorii metabolic, ereditatea i modificrile dietei. Sindromul Reye - Simptome n cazul n care nu este descoperit la timp, sindromul Reye poate cauza moartea persoanei afectate. i asta din cauz c boala poate determina numeroase efecte adverse la nivelul organelor interne, mai ales la nivelul ficatului i creierului. n cazul ficatului,sindromul Reye duce la apariia unui ficat gras cu inflamaie minim, iar la nivelul creierului la encefalopatie sever. De asemenea,sindromul Reye poate determina modificri ale aspectului rinichilor. Persoanele cu acest sindrom prezint vrsturi ce apar dupboala viral, simptome neurologice ce se fac prezente la 24 sau la 48 de ore dup debutul vrsturilor, letargie, diareea, stri de nelinite i delir, iritabilitate, encefalopatie, hepatomegalie, convulsii i chiar com. Totodat, simptomele pot include stri de ameeal, grea i slbiciune a organismului. De altfel, persoana afectat poate avea un comportament iraional, poate prezenta un ritm crescut al respiraiei, iar dac boala se agraveaz, atunci apar strile de sufocare, pupilele se dilat foarte mult i apare riscul de com. Sindromul Reye Diagnostic n diagnosticarea sindromului Reye trebuie avut n vedere regula excluderii. n general, specialitii in cont n diagnosticareaacestui sindrom de criterii precum disfuncie hepatic cu biopsie hepatic, encefalopatie acut noninflamatorie cu status alterat de contien, lipsa unei alte explicaii pentru edemul cerebral sau a anomaliilor hepatice, o biopsie cerebral ce indic un edem cerebral fr inflamaie i scderea leucocitelor. De asemenea, se va realiza i un examen fizic. Sindromul Reye Tratament n ceeace privete tratamentul sindromului Reye, n acest caz nu exist un tratament specific. Tot ce se poate face este ca pacientul s fie monitorizat cu atenie i s i se acorde suport medical, ce are la baz corectarea sau prevenirea anomaliilor metabolice, mai ales a hipoglicemiei i prevenirea edemului cerebral. Totodat se pot administra medicamente, care s diminueze vrsturile. Mai mult dect att, monitorizarea cardiorespiratorie trebuie s fie continu.

Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator non-steroidian din familia salicilailor, folosit n general ca un analgezic minor, ca antipiretic, sau ca antiinflamator. n plus, aspirina n doze mici are un efect anticoagulant i este folosit pe termen lung ca s diminueze riscul de infarct. Numele de Aspirin reprezint denumirea sub care compania Bayer din Germania a produs pentru prima dat acest medicament. Astzi, termenul este folosit n mod curent pentru desemnarea acestui medicament, incluznd chiar variantele care nu sunt produse de Bayer. Exist ns ri n care cuvntulAspirin se refer numai la versiunea produs de Bayer - orice alt versiune a medicamentului purtnd numele de "acid acetilsalicilic". Pentru c s-a dovedit rolul aspirinei n etiologia Sindromului Reye, medicamentul nu mai este folosit pentru a trata simptomele de grip la copii. Un alt efect negativ al aspirinei, mai ales n doze mari, este iritarea mucoasei gastroduodenale, ce poate duce la hemoragii digestive superioare n episoadele acute. Acest neajuns a fost compensat prin folosirea aspirinei tamponate, un amestec de acid acetilsalicilic i sruri ale calciului (n special carbonat). Cercetrile moderne au dat acidului acetilsalicilic noi valene terapeutice cum ar fi: antitrombotic (acid acetilsalicilic n concentra ie de 75 sau 325 mg), antiagregant plachetar n profilaxia infarctului miocardic acut, al anginei pectorale instabile, ischemiei acute, i accidentelor cerebrovasculare ischemice.

[modificare]Istoria

descoperirii

Hipocrate, medicul grec dup care s-a numit jurmntul lui Hipocrate, a scris n secolul al V-lea .Hr. despre o pudr amar extras din scoara de salciecare avea puterea de a uura durerile i de a reduce febra. Acest remediu este menionat n texte antice din Sumer, Egipt i Asiria. De asemenea,amerindienii foloseau scoara de salcie pentru a uura durerile de cap, febra, durerile de muchi i reumatismul. Preotul Edmund Stone, din Chipping Norton, Anglia, a notat n 1763 c scoara salciei este un remediu eficace mpotriva febrei. Extractul activ al scoarei, numit salicin, dup numele latin pentru salcia alb ( Salix alba ), a fost izolat n forma sa cristalin n 1828, de ctre farmacistul francez Henri Leroux i chimistul italian Raffaele Piria, care au reuit s separe acest acid n forma sa pur. Salicina este foarte acid cnd este ntr-o soluie apoas saturat, avnd un nivel pH de 2,4, de aici numele de acid salicilic. n 1839 s-a observat c acidul salicilic cauza probleme digestive, cum ar fi, de exemplu, iritarea stomacului sau diaree. n 1897, un cercettor de la compania Friedrich Bayer, din Germania, a nlocuit una dintre grupele funcionale hidroxil din acidul salicilic, cu o grup acetil, care reducea semnificativ efectele negative. Acesta a fost primul medicament de sintez i nceputul industriei farmaceutice. Cine a descoperit acidul acetilsalicilic este o problem destul de controversat. Oficial, inventatorul aspirinei a fost Felix Hoffmann. Pe de alt parte,Arthur Eichengrn a spus n 1949 c el a plnuit i dirijat sinteza aspirinei, pe cnd rolul lui Hoffmann a fost doar sinteza ini ial a medicamentului, folosind procesul lui Eichengrn. Versiunea lui Eichengrn a fost ignorat de istorici i chimi ti pn n 1999, cnd Walter Sneader de la Departamentul de tiine Farmaceutice de la Universitatea din Strathclyde (Glasgow, Regatul Unit) a reexaminat cazul i a ajuns la concluzia c Eichengrn a avut dreptate i c ntr-adevr el este cel care ar trebui recunoscut pentru inven ia aspirinei. Compania Bayer nu recunoate aceast variant nici pn n ziua de astzi.

In timpurile vechi, in orice parte a lumii, se stia, de exemplu, ca infuzia de coaja de salcie linisteste durerile de cap si febra. Au trecut secole pana cand a fost descoperita aspirina, din extractul obtinut din coaja acestui arbore. Aspirina este unul dintre cele mai vechi calmante, fiind folosita de greci, in Antichitate, sub forma de salicilina, inca din secolul al V-lea i.Hr. O forma a sa, salicilatul de sodiu, a fost utilizata pana in secolul al XIX-lea, pana cand chimistul de origine germana, Felix Hoffman, modifica substanta astfel incat sa poata ameliora durerile de stomac ale tatalui sau, dezvoltand, in anul 1897, medicamentul care purta numele de acid acetil salicilic aspirina.