TERMODINAMICA SI TRANSFER DE CALDURA

02/10/2013
CURS 1
1. PRECIZARI CU PRIVIRE LA FORMA TEMEI DE CASA.
Coperta:
Universitatea din pitesti
Facultatea:Electronica, Comunicatii si
Calculatoare
Master Sisteme de Conversie a
Energiei

Subcoperta

Tema de casa la TTC

Enuntul temei

Masterand
Titular
disciplina
Ing. Dobrescu L.
prof.univ.dr.ing.
Ivan
Florian

In finalul temei

01 -

Cuprins:
Capitolul 12
1.1.------------------3

-02-

BIBLIOGRAFIE
1
2

CONCLUZII SI
PROPUNERI

Bibliografie minimala:
1. Bazele termodinamicii tehnice, EDT Pitesti-2005
2. Termodinamica tehnica- aplicatii, teste grila
3. Termotehnica, masini termice si transfer de caldura, EDT Pitesti

TERMODINAMICA
1

- Stiinta despre energie in general si depre energia termica in special.

- Energia se clasifica in doua mari clase:
1. ENERGII ORDONATE
a. LUCRUL MECANIC
b. ENERGIA CINETICA
c. ENERGIA POTENTIALA
2. ENERGII DEZORDONATE
a. Caldura (cea mai importanta forma de energie).
b. Energia interna
c. Entalpia
Energia interna =continut total de energie de orice forma continut de un
sistem termodinamic inchis (STDI)
Entalpie = continut total de energie de orice forma continut de un sistem
termodinamicdeschis (STDD).
STDD- system termodinamic deschis- cu curgere- schimb de energie(caldura)
si de masa cu exteriorul.
Energia se poate transforma dintr-o forma de energie in alta, scopul urmarit
fiind unul fundamental si anume transformarea unei energii dezordonate intro energie ordonata.
De exemplu transformarea caldurii in lucru mechanic folosind masinariile
termice din clasa:
- Motoarelor,
- Compresoarelor,
- Instalatiilor frigorifice,
- Pompelor de caldura,
- Instalatii de aer conditionat
Nu se poate transforma in totalitate caldura in lucrul mechanic.
In general o forma de energie dezordonata se compune din doua
componente:
1. O componenta transformabila = exergie Ex
2. O componenta netransformabila, reziduala, deversata catre mediul
ambient = anergie An
Pentru o cantitate de energie dezordonata
W= Ex + An (1).
Pornind de la relatia 1 se poate definii randamentul energetic.

ex= =

<1

Ciclul Sadi Carnot- a gasit un ciclu ideal, de randament maxim denumit ciclu
Carnot si a aratat ca

 c=

<1

Analizand expresia
randamentului constatam
urmatoarele:
1. c 1 daca T
0(k) = 273,15O C ceea
ce reprezinta o
imposibilitate termica
reala.
2. Sau c 1 daca T
ceea ce reprezinta o
noua imposibilitate
termica deoarece nu
exista material care sa
reziste la temperature
extreme de mari.
In constructia de masini se utilizeaza de obicei aliaje Fe-C.
Oteluri(2,11%C), Fonte (6,67%C)
Oteluri:
- Feritice (temperature medie de utilizare 450OC)
- Perlitice (temperature medie de utilizare 450O C- 550O C)
- Austenitice (temperature medie de utilizare 550O C- 650OC)
L=Fxd
L =[N] x [m] = [J]

Unitatea de msur pentru putere n SI este watt-ul.

Caloria, notat cal, este o unitate de msur pentru energie, egal cu

cantitatea de cldur necesar pentru a ridica temperatura
unui gram de ap, aflat la presiune atmosferic normal, de la 14,5
la 15,5 C (de la 287,65 la 288,65 K).
1 gram de ap distilat = 1 cm3
Caloria (cal) este o unitate de msur tolerat a energiei termice. Aceast
unitate a fost nlocuit n SI cu Joule.
n Sistemul Internaional,
1 calorie = 4,1868 Joule.
Presiunea aerului este condiionat de greutatea aerului atmosferic.
Presiunea atmosferic care are capacitatea de a echilibra o coloan
de mercur cu nlimea de 760 mm la temperatura de 0 C la nivelul mrii i
la latitudinea de 45 este considerat normal, egal cu o atmosfer.
n aceste condiii atmosfera apas pe 1 cm de suprafa a pmntului cu
greutatea unei mase de aproximativ 1 kg, mai exact de 1.033 g.
1(atm) = 1,033 Kg/1 cm = 1,013 bar (b) = 760 mm Hg .
1 bar(b) = 1,019 Kg / 1 cm = 0,986 atmosfere (atm) = 750 mm Hg .
Pentru conversia presiunii exprimate n mm Hg n milibari, mrimea dat se
nmulete cu 4/3 i viceversa, pentru convertirea milibarului n mm Hg, se
nmulete prima mrime cu 3/4.
750 mm Hg= 100.000 Pa.
760 mmHg = 1 atm (atmosfer fizic) = 101325 Pa.