PRELEGERI DE FILOZOFIE A RELIGIEI

1IHG
GEORG W I L H E L M F R I E D R I C H H E G E L

PRELEGERI DE FILOZOFIE A RELIGIEI

Traducere de D. D. ROCA
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA

berlin, 1832. OSctlag oon Stundet unt

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMNIA 1969

Prezentul volum al traducerii lucrrii Verlesungen tiber die Philosophie der Religion (Prelegeri de filozofie a religiei) core !unde te"tului lui #. $. %. &egel din volumele '( )i '(( (1832) ale edi*iei elevilor i (a crei !agina*ie +a avut ,n vedere la edi*ia de fa*). Prelegerile de !re argumentele e"i ten*ei lui -umnezeu, adugate de u +men*iona*ii editori ca ane" la Prelegerile de filozofie a religiei, nu au fo t tradu e, re !ectivele argumente fiind e"!u e passim )i (n cu!rin ul !rezentului volum.
! i

CUVNT NAINTE
Transpunerea n limba noastr a scrierilor lui Hegel, realizat pn acum, n-a fost nsoit de nici un cu nt nainte lmuritor! "ceasta fiindc, dezbtnd marile teme mereu actuale ale filozofiei, acele scrieri prezentau, oarecum dit #i direct, interes #i pentru cititorii zilelor noastre! Tlmcirea lor n rom$ne#te #i gsea deci suficient %ustificare n nsu#i faptul c era nfptuit! "ltfel se nfi#eaz ns lucrurile cnd e orba de Prelegeri de filozofie a religiei elaborat de marele dialectician! &ititorului nepre enit sau nu destul de familiarizat cu opera lui Hegel, aceast scriere hegelian, tratnd probleme la prima edere intempesti e #i, n plus, dezbtnu-le de pe poziii spiritualiste, ar putea s-i apar ca lipsit de orice interes! "ceast presupunere . i-a# zice' team ( e)plic necesitatea prezentului scurt cu nt lmuritor! *e #tie c +ud,ig -euerbach a zut n doctrina lui Hegel o simpl transpunere pe plan conceptualspeculati a teologiei cre#tine! &eea ce fac azi #i unii purttori de cu nt ai burgheziei conser atoare! .u este ade rat c filozofia hegelian este numai o astfel de transpunere, dar, susinnd acumsmenionata interpretare, -euerbach a fost ,n !arte totu#i de acord cu Hegel nsu#i, care declarase n di erse legturi de idei c filozofia sa /el generaliza adesea confundnd-o pe aceasta cu filozofia pur #i simplu0 are, n esen, un coninut identic cu acela al religiei cre#tine, ns coninut 1nlat la ni elul conceptului2 filozofic! 3r, chiar
/ 012(34 536(347

#i numai aceast constatare indic #i msoar cu limpezime importana locului pe care %ilozofia religiei l ocup n ansamblul operei hegeliene!

4ar aceast importan poate fi definit #i mai precis prin consideraiile urmtoare' concepte de baz ale 8tiin*ei logicii, concepte att de pluri alente, anume conceptele de' 1absolut2, 1spirit2, 15dee2 etc! #i structura lor luntric, adesea greu de sesizat n carapacea lor abstract, de in mai inteligibile pentru cel ce cite#te #i %ilozofia religiei unde toate aceste concepte snt transpuse #i pe planul mai concret al reprezentrii! nct cititorul %ilozofiei religiei descoper, alturi de unul dintre iz oarele social-politice ale speculaiei hegeliene, #i una din adncile ei surse teoretice! "#adar, pentru cei ce or s ntrezreasc cte a dintre resorturile nencetat acti e, dar a#ezate la considerabil profunzime, n gndirea speculati a lui Hegel, %ilozofia religiei prezint interes de prim plan! 4up con ingerea celui ce semneaz acest scurt cu nt nainte, con ingere spri%init pe o ndelungat e)perien, ( toria filozofiei #i 7 tetica snt cele mai autorizate comentarii lmuritoare ale unor anumite poziii proprii gndirii hegeliene desf#urate n 8tiin*a logicii. +a rndul ei, %ilozofia religiei . indiferent cum am aprecia-o din alte puncte de edere, #i mai ales din punct de edere #tiinific ( aduce o cheie de nelegere a altor elemente ale dialecticii hegeliene, #i cu deosebire a unor poziii proprii gndirii furitorului de sistem filozofic spiritualist! 6ste necesar s fie cunoscute n fundamentul lor #i aceste poziii end e orba de o doctrin ca cea hegelian, unde totul se nlnuie dialectic, adic prin legturi de opoziie, cnd e orba de o gnire n care di ersele sectoare ale operei se lmuresc reciproc! *e #tie doar c cine nu sesizeaz semnificaia autentic a ambilor termeni ai opoziiei, raportndu-i unul la cellalt, este e)pus s interpreteze gre#it coninutul termenilor rupi unul de altul, risc adic s nu-l neleag %ust pe nici unul!

CUVlNT NAINTE 7

n consecin, am tradus %ilozofia religiei ncredinat c aceast scriere arunc, n felul ei aparte, bineneles, lumin nu numai asupra pila#trilor care susin goticul e#afoda% al sistemului hegelian, ci #i asupra unor semnificaii implicate, dar nu e)primate e)plicit, n abstraciile 8tiin*ei logicii. Pri it din aceast perspecti , Prelegeri de filozofie a religiei nu ni se nfi#eaz, a#adar, ca o scriere ce se situeaz la periferia marii opere hegeliene, ci ca o scriere ce se a#az n nsu#i centrul iradiant al acestei opere! Se cu enea deci ca %ilozofia religiei elaborat de Hegel s-#i ia, n ansamblul traducerilor rom$ne#ti ale lucrrilor acestuia, locul binemeritat alturi de 8tiin*a logicii

)9 de %enomenologia !iritului, de ( toria filozofiei #i de Prelegerile de e tetic.

4! 4! R!

o
N

z
H

O
TI =

O
O

c n
!"#

$% .
'-; :

6m con iderat c e te nece ar con acru tratrii reli+ 3 giei un ector a!arte al filozofiei. ,n acea t introducere vrem e"aminam 6) ra!ortul filozofiei religiei cu teologia )i cu filozofia ,n genere:cu acea ta are legtur intere ul tim!ului fa* de religie )i de filozofie, !recum )i rela*ia filozofiei religiei )i a filozofiei ,n general cu religia !ozitiv. 2or urma du! acea ta ;) c,teva !robleme !realabile )i, ,n

f,r)it, 0) diviziunea. 6. <ai ,nt,i trebuie amintim ,n general ce obiect avem ,n fa*a noa tr ,n filozofia religiei. 6ce t obiect e te cel mai ,nalt ab olut, e te regiunea ,n care ,nt dezlegate toate enigmele lumii, dezvelite toate contradic*iile g,ndului care reflecteaz mai !rofund, regiunea ,n care amu*e c toate durerile entimentului, regiunea adevrului etern, a lini)tii ve)nice. Prin ceea ce omul e te om e g,ndul ,n general, g,ndul concret, mai !reci g,ndul c el, omul, e te !irit: de aici !urced a!oi multi!lele forma*ii ale )tiin*elor, artelor, intere elor vie*ii ale !olitice, rela*ii care e ra!ort la libertatea lui, la voin*a lui. 4oat re*eaua rela*iilor, activit*ilor, bucuriilor omene)ti, tot ce are valoare )i con idera*ie !entru om, ,n ceea ce el ,)i caut fericirea, faima )i m,ndria, ,)i g e)te centrul u!rem ,n religie, ,n g,ndul, ,n con)tiin*a, ,n entimentul de -umnezeu. 6 tfel, r!= ieri ti Pfit.P $.!!nf,n1 )i >,r?it,nl a@Ar*a.t! B du! 01111 totul !urcede din ace t !unct, tot a tfel totul e ,ntoarce ,na!oi la el: de a emenea el e te centrul care d via*, uflet, !irit la toate. Cum cuno)tin*, de -umnezeu ,n religie, el e te centrul u>Dfcintor> dttor de uflet al tuturor ace tor forma*ii ,n e"i ten*a lor. Ea!ortat la altceva, !utem !une c el nu are nici o a tfel de rela*ie, el e te !ur )i im!lu ,n ine )i !entru ine necondi*ionatul, liberul, care ,)i e te numai lui ,n u)i co! )i co! u!rem.
12 INTRODUCERE

7eligia e ,nf*i)eaz ca o !reocu!are fa* de ace t obiect. Preocu!area fa* de ace t ultim co! u!rem e te, a)adar, ab olut liber )i e te co! !entru ine fiindc ,n ace t co! u!rem e ,ntorc ,na!oi toate celelalte co!uri: valabile mai ,nainte !entru ine, ace tea di !ar ,n fa*a lui. ,naintea lui nici unul nu rezi t, ele ,)i g e c toate rezolvarea ,n el. ,nuntrul ace tei !reocu!ri !iritul e de carc de orice finitate: acea t !reocu!are aduce mul*umire )i liberare: ea e te con)tiin* ab olut liber, con)tiin*a adevrului ab olut, )i a tfel ,n )i veritabila con)tiin*: determinat ca initiigF>icea t !reocu!are e te de ftarea !e care o numim beatitudine: ca activitate, ea nu face GGaltceva dec,t a manife teze !reamrirea lui -umnezeu, reveleze mre*ia lui. Po!oarele ,n genere au con iderat a!oi acea t con)tiin* religioa ca !e adevrata lor demnitate, caF!>3 duminica vie*ii: orice u!rare, orice gri>a, (00e feH bancAize de ni i! ale tem!oralit*ii, di !ar ,n ace t eter, )i acea ta fie ,n entimentul !rezent al cucerniciei, fie ,n !eran*. ,n acea t regiune a !iritului curg valurile lui CetAe din care bea P IcAe )i+n care ea cufund orice durere, tran form,nd toate a !erit*ile )i ,ntunecimile tim!ului ,ntr+o imagine de vi )i tran figur,ndu+le ,n trlucirea luminoa a ve)nicului. 6cea t imagine a ab olutului !oate conferi cucerniciei religioa e mai mult au mai !u*in vivacitate, certitudine, de ftare, ori !oate fi ,nf*i)at ca ceva dorit, !erat, ca ceva ,nde!rtat, tran cendent, dar ea nu e niciodat izolat, ci radiaz ,n !rezentul tem!oral. 0redin*a o cunoa)te ca fiind adevrul, ub tan*a e"i ten*elor !rezente, iar ace t con*inut al cucerniciei e te ceea ce d uflet lumii !rezente, e afirm activ ,n via*a individului, ,l guverneaz !e el )i voin*a lui )i ,ntrel rile lui. 6cea ta e te re!rezentarea !e care o are ,n genere religia de !re -umnezeu, )i din ace t con*inut filozofia religiei face con*inut al unei tratri a!arte. Privitor la acea t e"!re ie, trebuie fcut ,ndat ob erva*ia c ea con*ine un ra!ort care indic ceva gre)it. 0,nd vorbim de tratare )i de obiect al tratrii, noi di tingem tratarea de obiect, ,nc,t ace tea ,nt laturi inde!endente una de alta, ferm ubzi tente. -e !ild, !a*iul e te obiect al geometriei: figurile !a*iate ,nt obiect )i ,nt di tincte de !iritul care le contem!l.
INTRODUCERE 13 &. '

6 tfel, c,nd ne e"!rimm aici ,n en ul c filozofia are ca obiect religia, !ar a fi adu e ambele ,ntr+o rela*ie ,n care ele ,nt deo ebite una de alta, t,nd una ,n fa*a celeilalte. ,n fa!t, dim!otriv, trebuie facem afirma*ia c con*inutul, nevoia, intere ul filozofiei ,nt comune cu acelea ale teologiei. Obiectul religiei, ca )i acela al filozofiei, e te adevrul etern ,n ,n )i obiectivitatea lui, e -umnezeu )i nimic altceva dec,t -umnezeu )i e"!licarea lui -umnezeu. %ilozofia e e"!lic

numai !e ine ,n tim! ce e"!lic religia. ;a e te, a emenea religiei, !reocu!are fa* de ace t obiect, ea e te !iritul g,nditor care*Itrunde ace t obiect, adevrul, e te via* )i de ftare, adevr )i !urificare a con)tiin*ei de ine ubiective ,n )i !rin acea t !reocu!are. 6 tfel religia )i filozofia e confund, filozofia e te de fa!t ea ,n )i erviciu divin, dar ele ,nt ambele erviciu divin la mod !ro!riu: ele e deo ebe c una de alta !rin ace t mod !articular al !reocu!rii de -umnezeu. ,n acea ta rezid dificult*ile care !ar at,t de mari ,nc,t e te con iderat ca o im!o ibilitate fa!tul c filozofia ar fi una cu religia. -e aci !rovine a!reAen iunea, teologiei ,m!otriva..filozofiei, !ozi*ia du)mnoa a religiei )i filozofiei. Potrivit ace tei !ozi*ii du)mnoa e (con iderat a tfel de teologie), filozofia !are a ac*iona, nociv a u!ra con*inutului 7filigiei, dStoig,adu+l dlidC 6t t A 6cea ta e te vecAea o!ozi*ie, contradic*ie !e care o avem ,n fa*a ocAilor ca !e ceva recuno cut )i are mai mare adeziune dec,t adineaori+afirmata unitate a religiei cu filozofia. Se !are totodat c a o it tim!ul c,nd filozofia e !oate ocu!a cu tratarea religiei, !e de o !arte ,ntr+un mod li! it de !reven*ie, !e de alt !arte ,ntr+un fel mai !otrivit )i mai !rofitabil. -ar ,mbinarea filozofiei )i religiei nu e te ceva nou. ;a a fo t ,nf!tuit la teologii !e care+i numim !rin*i ai bi ericii, la cei mai eminen*i dintre ei. ;i au tudiat ad,nc !e neo+ !latonicieni, filozofia neo!latonician )i neoari totelic )i au trecut la cre)tini m, !e de o !arte, influen*a*i de filozofia ,n )i, !e de alt !arte, ei au a!licat la ,nv*turile cre)tini mului !rofunzimea !iritului dob,ndit de ei !rin tudiul filozofiei. 6ce tei culturi filozofice ,i datoreaz bi erica cre)tin !rimele ,nce!uturi ale con*inutului ,nv*turii cre)tine, care nu !oate fi ,nc numit dogmatic formal. %r ,ndoial, e !une ade ea c ar fi fo t mai mult !gubitor fa!tul c cre)+
1:4

INTRODUCERE INTROBUCERE 15

tini)mul a !rimit un con*inut determinat, o dogmatic. <ai t,rziu va trebui vorbim de !re ra!ortul dintre un i tem doctrinar )i entimentul religio , )i inten itatea im!lei cucernicii. 6cea t ,mbinare a teologiei cu filozofia o ,nt,lnim )i ,n evul mediu: filozofia cola tic e te unul )i acela)i lucru cu teologia : filozofia e te teologie )i teologia e filozofie. Se credea a)a de !u*in c cunoa)terea ,n*elegtoare ar fi !re>udicioa teologiei, ,nc,t ea era con iderat ca e en*ial !entru ,r )i teologie. 6ce)ti oameni mari, 6n elm, 6belard, au dezvoltat mai de!arte teologia !lec,nd de la filozofie. ,n , dat fiind a!oi fa!tul c . du! ce ,ndeo ebi mai ,nainte acea t o!ozi*ie ,ntre filozofie )i teologie deveni !re>udecat general . tim!ul !rezent !are a fi mai favorabil tratrii religiei de ctre filozofie, trebuie atragem aten*ia a u!ra a dou ,m!re>urri, dintre care una !rive)te con*inutul, iar cealalt forma. ,n ce !rive)te coninutul, iF +a fcut odinioar filozofiei, ,n legtur cu religia, re!ro)ul c ea ar de!recia con*inutul 5nv*turii religiei !ozitive revelate )i e"!licit !e acela al religiei cre)tine. C +a acordat filozofiei o a)a+numit religie natural, un con*inut !e care+l !oate da de !re -umnezeu lumina natural a ra*iunii. ;e!ro)ul ce i +a fcut filozofiei ,n legtur cu ,nv*tu+rile>eligiei cre)tine, anume c ea ar trica )i ar di truge dogmele religiei cre)tine, acea t !iedic a fo t 5nlturat din cale, )4acea t ,nlturare +a fcut de ctre ,n )i teologia ,n tim!ul din urm, ,n ultimii treizeci + cincizeci de ani. 1nor foarte !u*ine dogme ale i temului anterior al confe iunilor cre)tine li +a mai l at im!ortan*a ce le fu e e atribuit mai ,nainte, )i+n locul lor n+au fo t !u e alte dogme. Se !oate a>unge u)or la re!rezentarea . daca avem ,n vedere cazul ce +a !rodu ,n legtur cu dogmele bi erice)ti . c ,n religiozitatea general a a!rut o indiferen* >ntin I+ arfttJa!ei1*iiI al fa* de unele dogme con iderate odinioar ca e e,,*,le4 O,teva e"em!le vor dovedi ace t fa!t.

0,nd 0ri to e te con iderat ca !unct central al credin*ei, ca m,ntuitor, ca mi>locitor, ceea ce odinioar e numea o!er a m,ntuirii a !rimit o emnifica*ie e"terioar, ! iAologic. S+a ,nt,m!lat c din ace te ,nv*turi ale bi ericii a fo t )ter tocmai e en*ialul, de)i cuvintele au fo t ! trate. K<are energie a caracterului, fermitate ,n convingerea, !entru care el nu )i+a cru*at via*aG . ace tea ,nt categoriile generale !rin care 0ri to a fo t cobor,t !e terenul ac*iunii umane )i al co!urilor morale: nu al celor comune, ci ,n fera unui mod de activitate de care au fo t ca!abili )i !g,ni ca Socrate. -e)i 0ri to e te !entru mul*i !unctul central al credin*ei )i al evlaviei ,n en mai ad,nc, totu)i trebuie !ar c im!ortantele ,nv*turi de !re credin*a ,n trinitate )i ,n miracolele din 2ecAiul )i 3oul te tament, de !re ,nvierea tru!ului etc. ,nt foarte negli>ate )i au !ierdut din im!ortan*. -ogmaticul, ca ceva ce e !ro!riu religiei cre)tine, e te dat la o !arte au e te cobor,t la ceva ce e te cu totul general. 6ce t lucru l+a fcut cu deo ebire ilumini mul. ;a, a fo t fcut )i de teologi mai pio#i! 4rinitatea a intrat ,n ,nv*tura cre)tin de la )coala ale"andrin, de la neo!latonici, !un ace)tia din urm alturi de !rimii. 0u toate c trebuie admitem c !rin*ii bi ericii au tudiat filozofia greac, totu)i e te ,n acela)i tim! indiferent de unde a venit u +men*ionata ,nv*tur: !roblema e te numai aceea dac ,nv*tura n sine #i pentru sine e ade rat7 ,n afar de acea ta, ea e te ,n oricum o ,nv*tur a bi ericii cre)tine, )i anume e te determina*ia fundamental a religiei cre)tine. -ac o mare !arte a ace tor teologi ar fi !rovocat a !un, !un,nd m,na !e inim, dac ei con ider credin*a ,n trinitate ca ab olut nece ar !entru m,ntuire, dac cred c ab en*a ace tei credin*e duce la o ,ndire ve)nic, ne !utem ,ntreba care ar fi r !un ul. ,n )i fericirea etern )i condamnarea etern ,nt cuvinte care nu e te ,ngduit fie folo ite ,n ocietatea bun, a tfel de e"!re ii fiind !rivite ca 8!!L)4a, ca unele !e care ne >enm le !ronun*m. 0Aiar dac nu vrem negm Mo a tfel de ,nv*tur=, ne+am im*i totu)i >ena*i c,nd ar trebui fim !rovoca*i ne !rormn>nFafirma*iI. ,n ,nv*turile credin*ei ace tor teologi vom de co!eri c dogmele au devenit la ei foarte firave )i fri>ite, de)i altfel e face vorb mult. 7"amin,nd un numr mare de cr*i de edificare Mreligioa =, de colec*ii de !redici ,n care trebuie fie e"!u e ,nv*turile fundamentale ale religiei, a!reciind cu con)tiin* ma>oritatea ace tor crieri )i !unNnd ce Manume= con*ine )i e"!rim fr
16 INTRODUCERE

ecAivoc )i u)i do nice ma>oritatea ace tei literaturi, r !un ul e te de a emenea ne,ndoielnic. Se !are c ,n)i)i teologii, !otrivit forma*iei generale a celor mai mul*i dintre ei, atribuie im!ortan*a care era odinioar acordat ,nv*turilor !rinci!ale ale cre)tini mului !ozitiv (c,nd ele erau con iderate ca atare) numai atunci c,nd ele, !rezentate >ntr+o @icrire ne!reci , ,nt ituate ,n cea*. 6 tfel, ,n orice caz, di !are o !iedic din cauza creia filozofia a fo t !rivit ca du)man a ,nv*turilor bi ericii. 0,nd ace tea au !ierdut ,n felul ace ta din intere ul lor, cAiar ,n ocAii teologilor, filozofia !oate e com!orte fa* de ele mai liber. 0el mai mare emn c im!ortan*a ace tor dogme a czut e te fa!tul c ele ,nt tratate cu deo ebire i toric )i ,nt !u e ,n itua*ia de a fi convingeri ce a!ar*in altora, de a i i tori iri care nu e !etrec ,n ,n u)i !iritul no tru, nu anga>eaz nevoile !iritului no tru. 0eea ce intere eaz e te ce e ,nt,m!l la ceilal*i, cum tau lucrurile la al*ii . acea t !roducere accidental, ace t fenomen. <odul de !roducere absolut din !rofunzimile !iritului )i deci nece itatea, adevrul ace tor ,nv*turi e te ,nlturat din io tratarea i toric a lor: el e te foarte activ cu ace te ,nv*turi, dar nu ,n ce !rive)te con*inutul lor, ci referitor la e"terioritatea controver elor legate de el, la !a iunile t,rnite de el. 6ci teologia e te a)ezat !rin ea ,n )i la un nivel de tul de >o . ,n felul ace ta, filozofiaO H!are a fi !rea !u*in amenin*at de !ericol, cu toate c i> e face re!ro)ul de a trata de !e !lanul gNndirii dogmele cre)tine ba c ar fi cAiar !otrivnic ,nv*turilor bi ericii. -ac n+ar e"i ta dec,t !u*ine dogme, au dac ace tea nu mai ,nt dec,t

i tori iri, filozofia n+ar mai !utea fi ,m!otriva lor, )i a tfel ea nu mai !oate ,nt,lni re!ro)ul c de-!reciaz dogmele. %ilozofia ufer mai cur,nd re!ro)ul de+a avea ,n cu!rin ul ei !rea mult din ,nv*turile bi ericii: cu iguran* e te )i >u t c filozofia con*ine infinit mai mult dec,t u!erficiala teologie modern. 6cea ta clde)te ea ,n )i cu totul numai !e refle"ie . care nu e te con iderat de filozofie ca valabil . )i reduce la ma"imum ,nv*turile !ozitive. 7econ tituirea doctrinei autentice a bi ericii trebuie !lece de la filozofie, deoarece ea e te aceea care reconduce la temeiul ei acea fad reflectare, adic la ceea ce o face !e acea ta
INTRODUCERE 17

!iar. . 1na din ,m!re>urrile care !oate fi numit favorabil tratrii filozofice a religiei e referea la con*inut. ,n ce !rive)te forma, convingerea e!ocii e te c religia,. -umnezeu, e reveleaz ,n con)tiin*a omului, c religia ar con ta tocmai ,n fa!tul c omul cunoa)te nemi>locit !e -umnezeu : acea ta e nume)te ra*iune, !recum )i credin*, dar n! alt en dec,t acela atribuit de bi eric credin*ei. Orice convingere c -umnezeu e te )i ce e te el e bazeaz !e acea t nemi>locit revela*ie ,n om. 6cea t afirma*ie ,n en !ro!riu, fr +)i fi dat o direc*ie !olemic ,m!otriva filozofiei . de !re acea ta mai t,r+ziu ., nu are nevoie de nici o dovad, de nici o ,ntrire. 6cea t re!rezentare general, devenit acum !re>udecat, con*ine Ma er*iunea= c con*inutul u!rem, con*inutul religio , e reveleaz ,n !iritul ,n u)i, c !iritul e manife t ,n !irit, ,n a ace t !irit al meu, c acea t credin* ,)i are izvorul>Frd: cina, ,n cea mai ad,nc ingularitate a mea,Pca4cee ce am mai intim # ,e4ln e!arabil de acea t credin*. Prin fa!tul c acea t cunoa)tere +ar afla nemi>locit ,n mine ,n umi, e te re!udiat orice autoritate e"terioar, orice ate tare trin: ceea ce trebuie fie !entru mine valabil trebuie +)i aib confirmarea ,n !iritul meu: ca cred, e nevoie de ate tarea !iritului meu : acea ta, fr ,ndoial, !oate veni din afar, dar ,nce!utul e"terior e te indiferent. 6cea t !rezent manife tare a unui con*inut e te !rinci!iul im!lu al ,n e)i cunoa)terii filozofice Q anume c con)tiin*a noa tr )tie nemi>locit de -umnezeu, c cunoa)terea e"i ten*ei lui -umnezeu e te !entru om ab olut cert. 6ce t !rinci!iu filozofic nu numai c nu+l re !inge, ci el con tituie, ,n ea ,n )i, o determina*ie fundamental. ,n cAi!ul ace ta, trebuie con iderat ,n genere ca un c,)tig, ca un fel de noroc fa!tul c e g e c !rinci!ii fundamentale ale filozofiei ,n e)i ,n re!rezentarea general )i c ele au devenit !re>udec*i generale, ,nc,t !rinci!iul filozofic !oate cu at,t mai u)or e a)te!te la con im*m,nt din !artea culturii generale. ,n !rinci!iul cunoa)terii nemi>locite nu e o!re)te la acea t determina*ie im!l, la ace t con*inut naiv, nu e e"+ 12 !rim !e ine numai afirmativ, ci !)e)te polemic ,m!otriva cunoa)terii, fiind ,ndre!tat mai cu eam contra cunoa)terii )i ,n*elegerii lui -umnezeu Q anume, nu numai c e crede )i e cunoa)te nemi>locit, nu numai c e afirm c de con)tiin+
2 + c. 3LR

18
13

INTRODUCERE

*a+de+ ine e cone"at con)tiin*a de -umnezeu, dar M)i= c rela*ia cu -umnezeu e te numai nemi>locit. <odul+nemi>locit al cone"iunii e te !rivit ca unul ce e"clude cealalt determina*ie, determina*ia mi>locirii. <ai !reci , modul+nemi>locit al ace tei cunoa)teri +ar o!ri la aceea c )tim c -umnezeu e"i t )i nu M)tim= ce e te el: con*inutul care um!le re!rezentarea de !re -umnezeu e te negat. 3oi numim cunoa)tere c,nd )tim nu numai c un obiect e"i t, ci )i ce e te el, )i ceea ce e te el nu e cuno cut numai a)a, ,n general, av,nd oarecare cuno)tin* )i certitudine de !re ceea ce e te acel obiect, ci cunoa)tem determina*iile lui, con*inutul lui, iar cunoa)terea acea ta e te !lin, confirmat, !rin ceea ce e te cuno cut nece itatea cone"iunii ace tor determina*ii. Se afirm de !re -umnezeu c el n+ar !utea fi cuno cut, ci e )tie numai c el e te: e ceea ce

de co!erim ,n con)tiin*a noa tr. C ,nd mai ,nt,i la o !arte acea t direc*ie !olemic )i con ider,nd mai !reci ce e cu!rinde ,n afirma*ia cunoa)te1 rii nemi>locite, Mcon tatm= c e vorba de o au*olimi*are care, !otrivit ,nce!utului ei, e te acce!tat )i de filozofie, dar care e te a!oi dizolvat de ea, demon tr,ndu+i+ e unilateralitatea )i neadevrul. 0ealalt latur con t ,n fa!tul c con)tiin*a e ra!orteaz la ace t con*inut, ,nc,t con)tiin*a )i ace t con*inut, -umnezeu, ,nt in e!arabile. 6cea t ra!ortare ,n genere, cunoa)terea lui -umnezeu )i acea t in e!arabilitate a con)tiin*ei de ace t con*inut e te ceea ce numim ,n general religie. ,n e te im!licat aci )i !ozi*ia c noi trebuie ne o!rim la tratarea religiei ca atare, mai !reci la con. iderarea ra!ortrii la -umnezeu, )i c nu trebuie ,naintm la cunoa)terea lui -umnezeu, la con*inutul divin, a)a cum, ,n e en*a a, ar fi ace ta ,n ine ,n u)i. ,n ace t en , e !une mai de!arte Q noi !utem cunoa)te numai ra!ortarea noa tr la -umnezeu, )i nu ceea ce e te -umnezeu ,n u)i: ra!ortarea noa tr la -umnezeu con tituie ceea ce e nume)te ,n general religie. 6)a e ,nt,m!l c ,n zilele noa tre auzim vorbindu+ e numai de religie )i nu g im cercetri de !re ceea ce e natura lui -umnezeu, de !re ceea ce e te el ,n el ,n u)i, de !re cum trebuie determinat natura lui -umnezeu. -umnezeu ca atare nu con tituie obiect Mde cercetare=, cunoa)terea nu e de f)oar ,nuntrul ace tui obiect:
INTRODUCERE

-umnezeu nu e ,n fa*a noa tr ca obiect de cunoa)tere ci numai ra!ortarea noa tr la -umnezeu, religia ca atare. 9 7"!unerile de !re natura lui -umnezeu au devenit tot mai !u*ine: e !une doar at,t c omul ar trebui aib religie. 6 avea religie ,n eamn Q acea t ra!ortare la tat, la activitatea omenea c, la via*. 7 te vorba de religie ca atare, nu de -umnezeu, au cel !u*in nu at,t de mult de !re -umnezeu, ,n , dac dega>m ceea ce e cu!rinde ,n !rinci!iul cunoa)terii nemi>locite, ceea ce e !une nemi>locit ,n el, e te tocmai -umnezeu e"!rimat ,n ra!ortarea lui la con)tiin*, ,nc,t acea t ra!ortare ar fi ceva ne e!arabil, adic trebuie con iderm ambii termeni. %r ,ndoial, noi !utem deo ebi . )i acea ta e te o deo ebire e en*ial ,n ,ntreaga doctrin a religiei ., !e de o !arte, con)tiin*a ubiectiv, iar !e de alt !arte !e -umnezeu ca obiect Mde tratare=. 4otodat e !une c e te o rela*ie e en*ial ,ntre ambele )i c acea t rela*ie indi olubil a religiei e te ceea ce im!ort, )i nu ceea ce o!inm de !re -umnezeu !rezint intere . -ac coatem ,n eviden* ceea ce con*ine acea t afirma*ie, Mvedem c= e te ea ,n )i idee filozofic. Potrivit conce!tului filozofic, -umnezeu e te !irit, concret, iar dac ne ,ntrebm mai !reci ce e te !iritul, conce!tul fundamental de !re !irit e te acela a crui dezvoltare con tituie ,ntreaga dezvoltare a ,nv*turii religiei. 7"amin,nd ,n !realabil ceea ce e te !iritul, Mr !undem= c el con t ,n a e manife ta, a fi !entru !irit. S!iritul e te !entru !irit, )i anume nu numai ,n mod e"terior, accidental, ei el e te !irit numai ,ntruc,t e te !entru !irit: acea ta con tituie conce!tul !iritului ,n u)i. S!iritul lui -umnezeu e te ,n comunitatea a Mreligioa =: !entru a e"!rima ace t lucru mai mult teologic, -umnezeu e te !irit ,n cAi! e en*ial ,ntruc,t el e te ,n comunitatea a. 6)adar, tratarea nu !oate fi, unilateral, numai tratare a ubiectului conform finit*ii lui, conform vie*ii lui accidentale, ci ,ntruc,t ea are dre!t con*inut obiectul infinit ab olut. 0,nd ubiectul e te con iderat !entru ine, el e te tratat ,n fera cunoa)terii finite, ,n fera cunoa)terii de !re finit. -e a emenea, e mai afirm !e de alt !arte c nu trebuie con iderat -umnezeu !entru ine ,n u)i: )tim de !re -umnezeu numai ,n ra!ortarea lui la con)tiin*. 6cea t unitate )i in e+
() INTRODUCERE

!arabilitate !re u!une )i con*ine ea ,n )i ceea ce e te e"!rimat ,n identitate, tocmai ,n ea e te con*inut acea t temut identitate. 0ele !u e ,nt determina*iile !rinci!ale !e care le !utem ?on idera ca nemi>locite

re!rezentri tem!orare, convingeri tem!orare referitoare la religie, la cunoa)terea de !re -umnezeu. S,ntem ,n introducere. -eci numai de ace te !re u!uneri !ot fi legate ceea ce formeaz elementele, conce!tele fundamentale ale filozofiei religiei. Semnal,nd ace t acord referitor la elemente, am c,)tigat ,n !rimul r,nd ,n cAi! e"terior c,t !rive)te e"!unerea noa tr, anume, nu mai avem nevoie ne tiem drum !re )tiin*a noa tr !olemiz,nd ,m!otriva vederilor care, cAi!urile, e o!un filozofiei. 6ce te afirma*ii e o!un ele ,n ele cunoa)terii filozofice Q incon)tien*a de !re ceea ce contrar filozofiei nu are margini. 4ocmai afirma*iile care e con ider !e ine ca unele ce !un contrarul, !retinz,nd c combat filozofia )i c ,i ,nt ace +v teia o!u e ,n modul cel mai a cu*it, dac !rivim con*inutul lor, determina*ia e"!rimat ,n ele, e dovede c a fi ,n ele ,n ele de acord cu ceea ce combat. Eezultatul tudiului filozofiei e te, dim!otriv, acela c ace)ti !ere*i de !r*itori, care ar fi e!are ,n cAi! ab olut, devin tran !aren*i, ,nc,t, !rivind temeinic lucrurile, g im acord ab olut acolo unde +ar !rea c e"i t cea mai mare o!ozi*ie. 4rebuie numai )tim care e te aici e en*iala determi+na*ie fundamental. 0redin*a e te )i ea o cunoa)tere, dar o cunoa)tere nemi>locit. 6 tfel o!ozi*ia e reduce la determina*iile ab tracte de mod+nemi>locit )i mi>locire, ,n legtur cu care nu avem dec,t trimitem la Cogic, unde ace te determina*ii ale g,ndirii ,nt tratate !otrivit adevrului lor. 0on ider,nd c e nece ar fac din filozofia religiei con*inut al unei e"!uneri a!arte, trebuie notez c K4Aeologia naturali G a fo t obiect al filozofiei lui $olf, care a con iderat natura lui -umnezeu dre!t con*inut al filozofiei. 4otu)i, tratarea e limiteaz la modul de atunci al metafizicii intelectului )i trebuie !rivit ca )tiin* mai mult a intelectului dec,t a g,ndirii ra*ionale. %c,nd ab trac*ie de ace t fa!t, acea t )tiin* de odinioar !are a nu avea de aceea alt co! dec,t acela care e al no tru. 7a +a numit !e ine teologie, con*inutul )i obiectul ei a fo t -umnezeu ca atare: la noi nu e te ace ta, ci aici
INTRODUCERE 21

Bcon*inutul e te religia. <en*ionata )tiin* fiind o )tiin* a intelectului, conce!tul ei de !re -umnezeu +a mrginit la rezultatul eronat al unei fiin*e a intelectului. 6 tfel -umnezeu nu e te conce!ut ca !irit: c,nd e te conce!ut a)a, ace t conce!t ?u!rinde ,n ine latura ubiectiv care ,n determina*ia religiei e adaug la ace t con*inut. <ai de!arte, c,nd e vorba de ra!ortul dintre cele dou )tiin*e trebuie notm ,n genere c )tiin*a noa tr de !re religie nu e deo ebe)te de filozofie. %ilozofia are ca obiect !e -umnezeu )i, !ro!riu+zi , ca unic obiect. %ilozofia nu e te ,n*ele!ciune !rofan a lumii, cum a fo t ea numit !rin o!ozi*ie cu credin*a. 7a nu e te ,n*ele!ciune lumea c, ci e te cunoa)terea nelume cului, nu e cunoa)tere a ma elor e"teri+ i? oare, a e"i ten*ei em!irice )i a vie*ii, ci ea e te cunoa)tere a ceea ce e te etern, a ceea ce e -umnezeu )i a ceea ce decurge din natura, lui: iar acea t natur trebuie e manife te )i e dezvolte. 6)adar, avem )i aici acela)i obiect ,n general !e care+l avem ,n genere ,n filozofie, e"i t ,n )i o deo ebire. ,n filozofie, 0el+mai+,nalt e te numit 6b olutul, (deea: e lucru u!erfluu mergem aici mai de!arte ,na!oi: ace t Su!rem e te numit ,n filozofia Solfian )i ,,en G, lucru, )i e !rezint ,ndat ca o ab trac*ie care nu core !unde re!rezentrii noa tre de !re -umnezeu. 6b olutul ,n filozofia mai nou nu e te ab trac*ie at,t de com!let, dar ace t 6b olut, (deea, nu are !entru aceea ,nc o emnifica*ie egal cu ceea ce numim -umnezeu. Pentru a face ,n )i deo ebirea !erce!tibil, trebuie mai ,nt,i e"aminm ce ,n eamn ,n )i e"!re ia ,,a emnificaG. 0,nd cercetm ce ,n eamn cutare au cutare lucru, cercetm dou lucruri, )i anume Q o!u e. ,n !rimul r,nd, e"!rimm ceea ce credem, en ul, co!ul, g,ndul general al re !ectivei e"!re ii, al o!erei de art etc.: cercetm interiorul, )i ace ta e te ceea ce vrem e izm ,n re!rezentare, e te g,ndul. 0,nd ne ,ntrebm deci ce e te -umnezeu, ce ,n eamn e"!re ia -umnezeu, dorim ni e indice gndul, re!rezentarea av,nd+o de>a. -u! acea ta (e,nd cercetm ce ,n eamn cutare au cutare lucru), dorim ni e indice conceptul, )i a tfel

conce!tul e te emnifica*ia cutat: noi vrem avem 6b olutul, natura lui -umnezeu cu!rin ,n g,ndire, cunoa)terea logic a lui. 6cea ta e te una din emnifica*iile
(( INTRODUCERE

emnifica*iei )i e te deci ceea ce numim 6b olut, av,nd emnifica*ia identic cu e"!re ia -umnezeu. -ar noi cercetm )i ,n al doilea en , ce !retinde contrarul. 0,nd !lecm de la determina*ii de g,ndire !ure )i nu de la 1L re!rezentare, e !oate ,nt,m!la ca !iritul nu+)i g ea c ,n ele mul*umirea, nu e imt aca ,n ele, )i atunci e ,ntrebe ce emnifica*ie ar !utea avea acea t determina*ie !ur de g,ndire T 6 tfel e te, de e"em!lu, determina*ia unit*ii ubiectivului )i obiectivului, a unit*ii realului )i idealului, !utem ,n*elege fiecare !entru ine dintre ace te determina*ii, !utem )ti ce e te unitatea, obiectivul, ubiectivul etc, )i totu)i !utem foarte bine !une c nu ,n*elegem acea t determina*ie. Oercet,nd, ,ntr+un a tfel de caz, con tatm c K emnifica*ieG ,n eamn contrarul a ceea ce a fo t mai ,nainte. 6nume, aici !retindem o reprezentare a determina*iei de g,ndire, un e"em!lu de !re con*inutul care mai ,nainte fu e e dat numai ,n termeni de g,ndire. 0,nd con tatm c un con*inut de g,ndire e te greu de ,n*ele , aci greutatea con t ,n fa!tul c nu avem nici o re!rezentare de !re el: cu a>utorul e"em!lului, con*inutul devine clar, )i abia ,n felul ace ta !iritul ,)i e te ie)i !rezent ,n ace t con*inut. 0,nd !lecm de la re!rezentarea lui -umnezeu )i cutm emnifica*ia ei, !retindem, dim!otriv, ideea, acea t via* cu!rin ,n conce!t, )i conce!tul e te a tfel comun cu ideea logic: dar -umnezeu e te acea ta nu numai !entru a fi ,n ine, el e te tot at,t de e en*ial !recum e te !entru ine !iritul ab olut, care nu e numai e en*a care e men*ine !e ine ,n g,nd, ci e te )i fiin*a care a!are conferindu+)i obiectivitate. 4rat,nd ,n felul ace ta ideea de -umnezeu ,n filozofia religiei, avem ,n fa*a noa tr totodat )i modul re!rezentrii lui, el e re!rezint lui numai !e ine ,n u)i. 6cea ta e te latura e"i ten*ei 6b olutului. 8su filozof ia religiei, avem deci ca obiect 6b olutul, dar nu numai ,n forma g,ndului, ci )i ,n forma manife trii ale. (deea manife t trebuie a)adar conce!ut ,n emnifica*ia ei ab olut concret, emnifica*ie ,n care rezid , determina*ia de a e manife ta, de a e revela. 6cea t latur a e"i ten*ei trebuie, la r,ndul ei, !rin totu)i ,n g,nd deoarece ,ntem ,n filozofie. Prin urmare, filozofia e te mai ,nt,i ideea logic, ideea a)a cum e te ea ,n g,ndire, cum ,n u)i con*inutul ei ,l con ti+
INTRODUCERE (*

tuie determina*iile de g,ndire: mai de!arte ea arat ab olutul ,n activitatea lui, ,n !rodu ele lui, iar acea ta e te calea 6b olutului de a deveni !entru ine ,n u)i, de a deveni !irit, )i a tfel -umnezeu e te rezultatul filozofiei, rezultat de !re care e cunoa)te c nu e numai rezultat, ci e !roduce !e ine ve)nic, fiind ceea ce !reced. 1nilateralitatea rezultatului e te u!rimat ,n ,n u)i rezultatul. 3atura, !iritul finit, voin*a ,nt metafore ale ideii, forma*ii determinate, moduri !articulare ale manife trii ideii, forma*ii ,n care ideea ,nc n+a !trun la ine ,n )i !entru a fiin*a ca !irit ab olut. ,n filozofia religiei nu con iderm ideea logic fiin*,nd ,n ine numai ,n felul cum e te ea determinat ca idee a g,ndului !ur, )i nici ,n determina*iile ei finite, ci o tratm a)a cum ea a!are, cum e manife t, dar ,n a!ari*ia ei infinit ca !irit: !iritul care nu a!are nu e"i t: el e reflect )i !e ine ,n u)i ,n ine. 6cea ta e te !ozi*ia filozofiei religiei fa* de celelalte !r*i ale filozofiei. -umnezeu e te rezultatul celorlalte !r*i, aici ace t f,r)it e te tran format ,n ,nce!ut, ,n obiectul no tru !articular ca idee ab olut concret cu manife tarea ei infinit. 7"!rimat ab tract, ace ta e te con*inutul filozofiei religiei : ace t con*inut ,l tratm eu ra*iune g,nditoare, )i acum trebuie vedem )i cum e ,nf*i)eaz ace t con*inut )tiin*ific ,n teologia tim!ului no tru.

1) 0,nd numim cunoa)terea, )tiin*a de !re -umnezeu, teologie ,n genere, fie c acea ta e afl de !artea filozofiei, fie c e !rezint ,n en mai re tr,n ca teologie, e !are c ne g im !e acela)i drum cu teologia ra*ional: ea e te modul general ,n care e vorbe)te )i e )tie de !re -umnezeu. 8tim c i ,n bi erica cre)tin, )i mai !reci ,n cea !rote tant, a fo t tabilit un conce!t doctrinar, un con*inut care a trecut ca adevr general + valabil: a tfel, tot ceea ce con tituie natura lui -umnezeu a fo t numit creeu ,n general: ,n en ubiectiv Q ceea ce e crede, ,n en obiectiv Q ceea ce ca )i con*inut trebuie )tiut ,n religia cre)tin, con*inut !rin care +a revelat -umnezeu, ,n ace t vecAi simbol au fo t introdu e noi determina*ii, dar acea ta nu ne !rive)te. 7l e te un conce!t doctrinal de !re natura lui -umnezeu: ,n confe iunea noa tr !rote tant el e te fundamentat e en*ial cu deo ebire !e biblie, ,nc,t el
(+ INTRODUCERE

nu+)i afl u!ortul numai ,n !iritul bi ericii, ci !o ed )i un !ri>in e"terior, ,n biblie. ,m!otriva ace tui con*inut +a ,ndre!tat mai t,rziu a)a+numita g,ndire ub numele de ilumini m, care a l at ubzi te imbolul, i+a l at ace tuia )i biblia ca baz, dar, elabor,nd conce!*ii care e abteau de la ace ta, a ,ncercat inter!reteze cuv,ntul lui -umnezeu ,n alt cAi!. 6ce t lucru +a fcut ub forma e"egezei. ,n fa!t, intelectul )i+a tabilit !entru ine conce!*iile mai ,nainte, )i ulterior +a cutat e vad cum !ot fi e"!licate !rin ele cuvintele cri!turii. 0uvin*ele>nblieo,nt o. e"!unere care nu e te i tematic ,nt cre)tini mul a)a cum a a!rut el la ,nce!ut: !iritul e te acela care !rinde con*inutul )i+l e"!lic. Prin fa!tul c acea t e"egez face a!el la fatul ra*iunii, +a ,nt,m!lat c a luat na)tere a)a+numita teologie natural care e te o!u u +men*io+natului conce!t doctrinal al bi ericii, ,n !arte de ea ,n )i, ,n !arte de ctre aceea creia ea, Macea t teologie=, i e o!une. 6 tfel, e"egeza !reia cuv,ntul cri!turii, ,l inter!reteaz )i+)i !ro!une con idere ca valabil numai ceea ce *ine de intelect9 ,n el, ,n dorin*a de a+i rm,ne fidel. -ar, fie c biblia a fo t luat ca baz mai mult din con idera*ie fa* de ea, fie c, de fa!t, a fo t luat ca atare cu, de!li+2U n eriozitate, natura e"!licrii inter!retative atrage du! ine fa!tul c gndul ,)i !une ,n acea t inter!retare cuv,ntul u: g,ndul con*ine !entru ine determina*ii, !rinci!ii, !re u!uneri care e valorific a!oi ,n o!era*ia inter!retrii. 0,nd inter!retarea nu e te im!l e"!licare de cuvinte, ci e e"!licare a en ului, ea trebuie aduc g,nduri !ro!rii ,n cuv,ntul care t la baz. Sim!la inter!retare verbal !oate con ta numai ,n fa!tul c ,n locul unui cuv,nt oarecare e !une altul de acela)i cu!rin , ,n tim! ce e"!licarea leag de el alte determina*ii de g,ndire, o dezvoltare ce ,n eamn ,naintare la alte g,nduri: ,n a!aren* rm,nem la en , ,n ,n fa!t dezvoltm mai de!arte alte g,nduri. 0omentariile de !re biblie nu ne fac cuno cut at,t con*inutul cri!turii, c,t con*in, dim!otriv, mai cu+r,nd modul de re!rezentare al e!ocii lor. 4rebuie e indice ce en are cuv,ntul, ,n indicarea en ului ,n eamn co*i en ul )i +l integrezi ,n con)tiin*, ,n re!rezentare, )i acea t re!rezentare e afirm ca valabil ,n ,nf*i)area a ceea ce trebuie fie en ul@be aceea, din cri!tur ,nt demon trate e"egetic de ctre teologie !reri con+
INTRODUCERE

25

trare, iar a tfel acea t a)a+numit f,nt cri!tur a fo t tran format ,n camatorie, toate ereziile au fcut a!el, ,m!reun cu bi erica, la cri!tur. ,ntruc,t a tfel a luat na)tere teologia ra*ional, !utem !une c ne g im !e un teren comun, )i dac inter!retarea trebuie fie !otrivit ra*iunii, !utem reclama dre!tul dezvoltm aici religia cu fidelitate )i de cAi din ra*iune, fr lum ca !unct de !lecare cuv,ntul determinat )i con iderm a tfel natura lui -umnezeu )i a religiei. 6cea t teologie ra*ional a fo t numit ,n an amblul ei teologie a ilumini mului. -ar aici nu a!ar*ine numai acea ta, ci )i acea teologie care la la o !arte ra*iunea )i re !inge filozofia !un,nd la baza doctrinei cre)tine, !rin !ro!rie !leni!o+ten*, ra*ionamentele ale de f)urate

!e !lanul intelectului: )i cu toate c la baza ace tora e g e c, fr ,ndoial, cuvinte biblice, !rinci!ala determina*ie a lor rm,ne totu)i !rerea !articular, entimentul. %ilozofia e te aici dat la o !arte din motivul c ea e te imaginat ca fiind oarecum ceva fantomatic ce !oate fi ignorat, ca ceva ,n ce nu !o*i avea ,ncredere. ,n filozofia e te tocmai cunoa)terea univer alului, e te ra*iunea tuturor oamenilor care tinde !re ceea ce e te comun )i, a)adar, dac re!udiem filozofia, re !ingem !rinci!iul comunit*ii ra*iunii )i a !iritului, !entru a de cAide c,m! liber ra*ionrii !articulare. ,n teologia ra*ional a tim!ului recent, ace t fel de a vedea >oac rolul !rinci!al care !orne)te la lu!t din ra*iune ,m!otriva ra*iunii, afirm,nd c filozofia nu !oate cunoa)te nimic de !re -umnezeu, ,nc,t teologiei, ca )i filozofiei, nu+i rm,ne de !re -umnezeu nimic altceva dec,t un ce ab tract, fiin*a u!rem, un KvacuumG al ab trac*iei, al lui KdincoloG. 7ezultatul teologiei ra*ionale e te ,n general acea t direc*ie negativ fa* de un con*inut oarecare referitor la natura lui -umnezeu. <en*ionata ra*iune n+a fo t altceva dec,t intelectul ab tract care, uzur!,nd !e eama a numele de ra*iune, a mer at,t de de!arte ca acea ra*iune care +a fru trat !e ine de !o ibilitatea cunoa)terii. Eezultatul e te c )tim numai ,n general c -umnezeu ar e"i ta, iar u!rema a fiin* ar fi goal )i moart )i nu ar fi conce!tibil ca )i con*inut concret ,n ine, ca !irit. ,n -umnezeu trebuie conce!ut numai ca !irit, iar ace ta nu e te cu+
26 INTRODUCERE

v,nt gol, nu e determina*ie u!erficial, )i a tfel el trebuie conce!ut numai ca -umnezeu+trinitate, acea ta fiind !rin ceea ce e e"!lic natura !iritului. 6 tfel -umnezeu e te e izat ,n tim! ce el face din ine !ro!riul u obiect )i ,ntruc,t a!oi 22 obiectul, ,n acea t deo ebire a a, rm,ne identic cu -umnezeu, e iube)te ,n el !e ine: a tfel e te -umnezeu ca !irit. ,n bi eric, acea t determina*ie e te !rezent ,n modul naiv c -umnezeu e te conce!ut ca tat )i fiu. ,n ace t mod e te ,n !rimul r,nd mod al re!rezentrii, )i nu al conce!tului. 6)adar numai trinitatea e te determina*ia lui -umnezeu ca !irit: !iritul fr acea t determina*ie e te un cuv,nt gol. -ar c,nd bi erica modern !une c noi nu+l !utem cunoa)te !e -umnezeu, ea )tie numai c el e te, ca ceva ab tract, li! it de con*inut, )i a tfel -umnezeu e te cobor,t la nivelul unei ab trac*ii goale. 7 te totuna dac !unem c nu+l !utem cunoa)te !e -umnezeu au !unem c el e te numai o fiin* u!rem. -ac o a tfel de re!rezentare ca aceea c -umnezeu nu !oate fi cuno cut ar fi ,ntemeiat de e"egez, noi ar trebui9 de>a din ace t motiv ne ,ndre!tm !re alt izvor !entru a+l cunoa)te. 4rebuie l m !e eama teologilor gri>a de a arta dac amintita re!rezentare e te ,ntemeiat !e biblie. -ac, !otrivit ace tui fel de a vedea )i mai ale !otrivit ra*iunii, noi ne aflm !e acela)i teren cu teologia ra*ional, totu)i, ,n continuare, +a dovedit c tocmai ea e te cea mai Aotr,t adver ar a filozofiei. Sub ace t ra!ort, e te acum o nece itate tim!ului de a cunoa)te !e -umnezeu !e calea ra*iunii g,ndi+toare. -umnezeu e te adevrul. -ar ,ntruc,t omul mai are credin*a ,n demnitatea !iritului u )i cura>ul adevrului, el e te m,nat caute adevrul, care nu e ceva vid, e ceva concret, e te con*inut ,mbel)ugat: ace t bel)ug teologia modern ,l de fiin*eaz, co!ul no tru e te ,n acela de a+l redob,ndi cu a>utorul conce!tului. (ntere ul ra*iunii g,nditoare e te a!oi )i acela de a e dezvolta ca un im!eriu intelectual atotcu!rinztor: ace t lucru va trebui +l vedem ,n tratarea ,n )i a filozofiei religiei. Cucrul !rinci!al ,n e"!unerea acea ta e te ca ea e fac ra*ional, !otrivit lucrului ,n u)i, con*inutului, )i nu ,n mod arbitrar, accidental. 0u toate c teologia )i+a redu la minim )tiin*a a real de +

23 !re -umnezeu, totu)i ea mai are nevoie )tie de !re diver e lu+
INTRODUCERE (,

cruri, de !re multe, de !re etic, de !re condi*ia omului: ea !o ed )i un material ,ntin , dar ace ta, cu con*inutul lui variat, nefiind tratat )i ne!ut,nd fi tratat conform conce!tului, conform cunoa)terii, e te elaborat ,n cAi! arbitrar, !e baz de ra*ionare, care e te ceva o!u cunoa)terii ra*ionale. 7a*ionarea face+ o oarecare !re u!unere )i ,nainteaz conform ra!orturilor ce *in de intelect ale refle"iei, ra!orturi !e care le+am dezvoltat ,n noi datorit culturii noa tre, fr facem critica ace tor ra!orturi. -ezvoltarea ,nf!tuit !rin conce!t nu admite nimic accidental: ea t,rne)te at,ta !atim tocmai fiindc !une ace te ctu)e de a ,nainta !otrivit nece it*ii lucrului )i nu du! toane )i !reri. 6mintita ra*ionare are !re u!ozi*ii care !ot fi la r,ndul lor ele ,n ele atacate. 9 2) -e>a mai u , c,nd trebuia art c teologia ,n di o+lu*ie de cAide calea filozofiei, am fcut incidental ob erva*ia c e"i t )i o teologie care vrea e com!orte i toric la tratarea cunoa)terii lui

-umnezeu, teologie care ,n eamn o !rofunzime de cuno)tin*e, dar care e te numai de natur i toric. 6ce t fel de a cunoa)te !e -umnezeu nu ne !rive)te !e noi. -ac cunoa)terea religiei ar fi numai i toric, a tfel de teologi ar trebui +i con iderm ca !e ni)te contabili ai unei ca e de comer* care *in regi tre )i fac ocoteli numai referitor la o (bog*ie trin, care ac*ioneaz numai !entru al*ii, fr !rimea c !ro!rietate !ro!rie: fr ,ndoial, ei !rime c alariu, ,n meritul lor e te numai acela de a ervi )i ,nregi tra ceea ce e te !ro!rietatea altora. O a tfel de teologie nici nu e mai afl ,n c,m!ul g,ndirii, ea nu mai are de+a face cu g,ndul infinit ,n ine )i !entru ine, ci cu ace ta numai ca un fa!t finit, ca o !rere, ea o re!rezentare ).a.m.d. ( toria e ocu! cu adevruri care erau adevruri, anume, !entru alii, )i nu cu adevruri care ar fi !ro!rietatea celor ce e Gocu! cu ele. ,n , ,n filozofie )i ,n religie e te e en*ial vorba de fa!tul c !ro!riul !irit !rime)te con*inut, con ider,ndu+ e !e ine demn de cunoa)tere. 6 tfel de conce!*ii au devenit acum un fel de e!idemie )i ,m!otriva lor lu!t filozofia. 3) ,n f,r)it, teologia nu e te totu)i numai teologie ra*ional care nu !trunde dec,t !,n la un ,,ab tractumG gol, au numai i toric, ce nu !o ed dec,t g,nduri trine de !re -umnezeu, ci mai e"i t o teologie av,nd un con*inut !ri>init !e ,nv*tura bi ericii, con*inut !e care+l numim ,n genere con+
(INTRODUCERE

*inut al unei religii !ozitive. -ac filozofia religiei !are a ta+!e un !rinci!iu egal cu acela al religiei ra*ionale, dar ,n fa!t ,i e te o!u ace teia, ea !are a+i fi o!u religiei !ozitive dar cum !rivitor la !rimul ra!ort avem caz inver , e va vedea )i aici c filozofia religiei e te infinit mai a!ro!iat de doctrina !ozitiv. O!ozi*ia dintre ra*iune )i credin*, cum era mai ,nainte numit ace t ra!ort, e te o vecAe o!ozi*ie, )i bi erica e temea ade ea de di trugerea ,nv*turii ale de ctre filozofie )i o du)mnea !e acea ta. ,n , amintita teologie ra*ional du)mne)te filozofia fiindc !rin ea ar !utea lua na)tere un con*inut, )i de aceea !roclam c orice !unere ,n lumin a unui con*inut e te ,ntunecare. ,n ce !rive)te ra!ortul dintre filozofia religiei )i ,nv*tura bi ericii, ,ntruc,t filozofia religiei nu e goal, a>unge notm aici c nu !ot e"i ta dou feluri de ra*iuni )i nici dou feluri de !irite, o ra*iune divin )i una uman, un !irit divin )i unul omene c, care ar fi ab olut diferite. Ea*iunea omenea c, con)tiin*a e en*ei ale, e te ra*iune ,n general: divinul ,n om )i !iritul, ,ntruc,t e te !irit al lui -umnezeu, nu e te un !irit fiin*,nd dincolo de tele, dincolo de lume, ci -umne+2V zeu e te !rezent, atot!rezent )i, ca !irit, el e te ,n toate !iritele. -umnezeu e te un -umnezeu viu care ac*ioneaz, e activ. 7eligia e te o crea*ie a !iritului divin: nu e te inven*ie a omului, ci a ac*iunii divine, a !roducerii divine ,n el. 0eea ce a luat na)tere ca religie )i e te !rodu al !iritului divin e ,nf*i)eaz ,n !rimul r,nd ca credin*. 7"!re ia c -umnezeu conduce lumea ca raiune ar fi lipsit e raiune dac n+am admite c acea t e"!re ie e refer )i la religie )i c !iritul divin a !rodu +o ,n mi>locul !o!oarelor. -iferitele religii ,nt numai diferitele conce!*ii de !re unul )i acela)i lucru. ;. 6m !utea trece acum la tratarea obiectului, a lucrului ,n u)i: totu)i a!are din e"terior c e nece ar ne o!rim mai ,nainte ,nc la c,teva probleme prealabile, care, !are+ er trebuie dezlegate ,nainte de a !utea trece la ,n )i )tiin*a noa tr. 7le trebuie ne vin ,n minte c,nd ,ntem familiariza*i cu cultura filozofic, cu intere ele filozofiei. 7"i t moduri de re!rezentare care !ar a face nece ar ca, ,nainte de a trece la filozofia religiei, fie dovedit c o a tfel de )tiin* e"i t:
INTRODUCERE

e"i t vederi care o re !ing, con ider,nd+o im!o ibil. -e aceea, trebuie vorbim de !re a tfel de re!rezentri, dar nu !entru a le licAida, ci !entru a arta c trebuie le l m la o !arte )i c ceea ce e te e en*ial ,n ele e te cu!rin ,n ,n )i )tiin*a noa tr )i e te rezolvat ,nuntrul ei. 1) ,n !rimul r,nd, nu avem religie ,n general, ci religie !ozitiv, care e te recuno cut ca dat de -umnezeu, fundamentat !e o autoritate mai ,nalt dec,t cea omenea c )i care din acea t cauz e ,nf*i)eaz ca fiind ,n afara domeniului ra*iunii umane. Prima !iedic ,n acea t

form e te, anume, fa!tul c noi ar trebui ,nainte de toate ,ntrim dre!tul, facultatea ra*iunii de a e ocu!a cu un a tfel de adevr, cu o a tfel de doctrin a unei religii care ar fi fie u tra domeniului ra*iunii umane. 0unoa)terea ,n*elegtoare intr fr ,ndoial )i trebuie intre ,n legtur cu religia !ozitiv. S+a !u )i e mai !une c religia !ozitiv fiin*eaz !entru ine, 2/ l m ,nv*turile ei nedi cutate, le re !ectm )i le cin tim: de cealalt !arte e g e c ra*iunea )i g,ndirea ,n*elegtoare )i cele dou M!r*i= nu trebuie vie ,n contact una cu alta, ra*iunea nu e ra!orteze la men*ionatele ,nv*turi. Odinioar a)a +a ,ncercat fie ! trat libertatea cercetrii filozofice. S+a !u c acea ta ar fi un lucru !entru ine care n+ar trebui cauzeze nici un !re>udiciu religiei !ozitive, ,n rezultatul ei a fo t ubordonat doctrinei religiei !ozitive. 3oi nu vrem acce!tm o a tfel de !ozi*ie !e eama cercetrii noa tre. 7 te fal c ambele, credin*a )i libera cercetare filozofic, !ot ubzi ta ,n lini)te una alturi de cealalt. 7 te ne,ntemeiat conce!*ia c credin*a ,n con*inutul religiei !ozitive !oate ubzi ta c,nd ra*iunea +a convin !e ine de contrarul7 con ecvent )i lini)tit, bi erica n+a l at e tatornicea c conce!*ia c ra*iunea ar fi o!u credin*ei )i c totu)i ea +ar !utea u!une credin*ei. S!iritul omene c nu e te ,n trfundurile lui ceva at,t de divizat unde ar !utea ubzi ta dou lucruri care e contrazic. 6)adar acea ta e te !rima !roblem !realabil, !otrivit creia trebuie demon trat dre!tul ra*iunii fac !reocu!are a a dintr+o a tfel de doctrin a religiei. 2) ,n fera !recedent e afirm numai c ra*iunea n+ar !utea cunoa)te adevrul naturii lui -umnezeu: !o ibilitatea de a cunoa)te alte adevruri nu+i e te negat, numai adevrul u!rem e te !entru ra*iune incogno cibil. Potrivit unei alte
*) (34EO-107E7

afirma*ii, i e neag ,n ra*iunii cu totul !utin*a de a cunoa)te ,n general adevrul. Se afirm c cunoa)terea, c,nd e refer la !iritul ,n ine )i !entru ine, la via*, la infinit, nu !roduce dec,t erori )i c ra*iunea ar trebui renun*e la orice !reten*ie de a conce!e ,n mod afirmativ ceva de !re infinit: infini+ 9 tatea ar fi, cAi!urile, u!rimat !rin g,ndire, cobor,t la nivelul finitului. 6ce t rezultat cu !rivire la ra*iune, acea t negare a ra*iunii ar fi un rezultat al cunoa)terii ra*ionale ,n e)i. ,n felul ace ta, ar trebui fie e"aminat ,n )i ra*iunea !re a+i recunoa)te ca!acitatea de a cunoa)te !e -umnezeu, )i cu acea ta !o ibilitatea unei filozofii a religiei. 9 3) 0u acea ta e te ,n legtur o!inia c )tiin*a de !re -umnezeu nu trebuie a)ezat ,n ra*iunea ,n*elegtoare )i c con)tiin*a de !re -umnezeu izvor)te numai din entiment, c nevoia omului de -umnezeu rezid numai ,n fera entimentului )i ea nu trebuie du dincoace, ,n g,ndire. 0,nd )tiin*a de !re -umnezeu e te e"clu din domeniul ubiectivit*ii nece are, ub tan*iale, nu mai rm,ne nimic dec,t terenul B ubiectivit*ii accidentale, acela al entimentului. -ac referitor la -umnezeu n+am !utea a!ela dec,t la entiment, ar trebui ne mirm c ,n genere i e mai atribuie obiectivitate lui -umnezeu. ,n acea t !rivin*, conce!*iile materiali te, au oricum +ar numi ele, cele em!irice, i torice, au fo t cel !u*in mai con ecvente c,nd, con ider,nd !iritul )i g,ndirea ca ceva material )i crez,nd c le+a redu !e ace tea la enza*ii, l+au con iderat )i !e -umnezeu ca !e un !rodu al entimentului )i i+au negat obiectivitatea: rezultatul a fo t a!oi atei mul, ,n felul ace ta, -umnezeu e te un !rodu al lbiciunii, al !eran*ei, al fricii, al bucuriei etc. 0eea ce ,)i are rdcina numai ,n entimentul meu e te numai !entru mine, e al meu )i nu al u, nu e te de ine tttor ,n ine )i !entru ine. 6)adar !are a fi nece ar fie artat mai ,nainte c -umnezeu nu are numai entimentul dre!t rdcin, c el nu e te numai -umnezeul meu! -e aceea metafizica de odinioar totdeauna a demon trat mai ,nt,i c e te un -umnezeu )i nu numai un entiment de !re -umnezeu. Se im!une deci !entru filozofia religiei )i arcina de a demon tra e"i ten*a lui -umnezeu. W) Poate !rea c celelalte )tiin*e ar avea fa* de filo+ zofie avanta>ul c con*inutul lor e te recuno cut ,n !realabil ca e"i tent. ,n aritmetic ,nt

mai dinainte recuno cute nume+ 9

(34EO-107E7 31

rele, ,n geometrie e te recuno cut !a*iul, ,n medicin cor!ul omene c, bolile. -im!otriv, filozofia ,n genere are ,n a!aren* dezavanta>ul de a nu a igura ,n !realabil, ,nainte de a ,nce!e, obiectelor ale o e"i ten*: dac, oricum, i e ,ngduie afirme c e)ist o lume, dim!otriv, i e cere ,ndat ocoteal c,nd ar vrea !re u!un )i realitatea necor!oralului ,n genere, realitatea unei g,ndiri )i a unui !irit inde!endente de materie, )i ,nc )i mai mult realitatea lui -umnezeu. Obiectul filozofiei nu e te de felul u +men*ionat, )i nu trebuie fie de acel fel. %ilozofia, )i mai !reci filozofia religiei, ar trebui deci +)i demon treze ,n !rimul r,nd obiectul )i e trduia c ca, ,nainte de a e"i ta, dovedea c c ea e te: ea ar trebui, ,nainte de e"i ten*a a, +)i demon treze e"i ten*a. 6ce tea ar fi deci !roblemele !realabile care ar trebui !are+ e, fie mai ,nainte rezolvate )i a cror rezolvare ar face abia a!oi !o ibil filozofia religiei. ,n , dac ,nt valabile a tfel de !uncte de vedere, filozofia religiei e te nemi>locit im!o ibil, deoarece, !entru a+i arta !o ibilitatea, ar trebui fie ,nlturate mai ,nt,i amintitele !iedici. 6)a !are la !rima vedere. Ce l m cu toate ace tea la o !arte. 2om men*iona !e curt, ,n momentele lor !rinci!ale, motivele !entru care facem ace t lucru, !re a ,nltura acea t dificultate. Prima e"igen* e te aceea de a e"amina mai ,nainte ra*iunea, facultatea de cunoa)tere, ,nainte de a trece la cunoa)tere: acea t !reten*ie e refer la toate ace te conce!*ii. -orim cunoa)tem eu ce vrem !rindem adevrul: ne re!rezentm ace t lucru ca )i cum acea t o!era*ie +ar face cu a>utorul unui in trument. 0on iderat mai de a!roa!e, acea t e"igen* de a cunoa)te mai ,nt,i ace t in trument e te li! it de !rice!ere. 0ritica facult*ii de cunoa)tere e te o !ozi*ie a filozofiei Xantiene )i o !ozi*ie a e!ocii )i a teologiei ei. S+a crezut c !rin acea ta +a fcut o mare de co!erire, ,n Mcei ce 2R1 au crezut ace t lucru= +au ,n)elat, cum e ,nt,m!l acea ta at,t de de ,n lume. 7a*iunea trebuie e"aminat, cum T 7a trebuie e"aminat ,n cAi! ra*ional, trebuie fie cuno cut, lucru !o ibil numai !rin g,ndire ra*ional )i im!o ibil !e orice alt cale. 6vem aici ,ndat o e"igen* care e u!rim !e ea ,n )i. -ac n+ar trebui trecem la filozofare fr a fi cuno cut ra*ional ra*iunea, nu e te de ,nce!ut ab olut nimic, deoarece ,n tim!
*( INTRODUCERE

ce cunoa)tem, ,n*elegem ra*ional, ,n la ace t lucru trebuie renun*m, fiindc trebuie cunoa)tem tocmai ra*iunea. 6cea t !reten*ie e te identic cu aceea a ga conului care nu vrea intre ,n a! !,n nu )tie ,nnoate. %u !utem e"amina mai ,nainte o activitate ra*ional fr a fi ra*ionali. 6ici, ,n filozofia religiei, mai !reci , obiectul e te -umnezeu, ra*iunea ,n genere, -umnezeu e te e en*ialmente ra*ional, ra*ionalitate care e te !irit ,n ine )i !entru ine. %ilozof,nd a u!ra ra*iunii, e"aminm cunoa)terea, numai c ace t lucru ,l facem a tfel ,nc,t nu ne ,ncAi!uim c vrem terminm acea t cercetare ,n afara obiectului, ci cunoa)terea ra*iunii e te tocmai obiectul de !re care e te vorba. S!iritul con t numai ,n fa!tul de a fi !entru !irit: ace ta e te !iritul finit, )i ra!ortul !iritului finit, al ra*iunii finite, cu cea infinit e !roduce ,nuntrul filozofiei religiei ,n e)i )i trebuie tratat aci, )i anume la locul u nece ar. 6cea ta con tituie deo ebirea dintre o )tiin* )i !rerile de !re o )tiin*: ace tea ,nt accidentale, dar, ,ntruc,t ele ,nt g,nduri care e refer la obiect, ele trebuie fie cu!rin e ,n tratarea ,n )i, ele nu ,nt atunci accidentale b)ici goale. S!iritul care face din ine obiect al u ,)i d ,n mod e en*ial ie)i forma a!ari*iei ca unul ce vine ,ntr+un mod mai ,nalt la !iritul finit: de aci !rovine fa!tul c !iritul a>unge la o reli+ gie !ozitiv. S!iritul devine !entru ine ,n forma re!rezentrii, ,n forma lui altceva: !entru altceva, !entru care el e te, e !rodu !ozitivul religiei. 4ot a tfel rezid ,nuntrul religiei determina*ia ra*iunii, !otrivit creia religia e te cuno ctoare, p activitate a ,n*elegerii, a g,ndirii: acea t !ozi*ie a cunoa)+terii e te cu!rin ,nuntrul religiei, tot a)a )i !ozi*ia enti+

nm.entului. Sentimentul e te ubiectivul, e ceea ce+mi a!ar*ine ca ace t individ, ,n legtur cu entimentul m refer la mine, al*ii !ot im*i altfel: c,nd e vorba de g,ndire, dim!otriv, ,n+tem !e teren comun: )i acea t !ozi*ie, ,ntruc,t -umnezeu ,)i confer ie)i acea t ultim ingularizare, ingularizare a lui acesta, a celui ce imte, e te tratat )i ,n religie. 0,nd !unem )i c entimentul, cucernicia ,nt e en*iale, o !unem numai fiindc ,n ace t entiment e"i t un ra!ort !iritual, Me"i t= !iritualitate. -etermina*ia Q -umnezeu este e )i ea o deter+mina*ie care e cu!rin e en*ial ,nuntrul tratrii religiei.
(34EO-107E7 **

,n f,r)it, religia ,n general e te fera cea mai ,nalt a con)tiin*ei omene)ti, e te conce!*ie, voin*, re!rezentare, )tiin*, cunoa)tere, rezultatul ab olut, e te acea regiune ,n care trece omul ca ,n regiunea adevrului ab olut. -atorit ace tei determina*ii generale a ei, trebuie e fi !rodu de>a fa!tul ca con)tiin*a e fi ,nl*at ,n acea t fer de dea u!ra finitului ,n genere, dea u!ra e"i ten*ei finite, a condi*iilor, co!urilor intere elor finite, !recum dea u!ra g,ndurilor finite, a rela*iilor finite de orice felQ !entru a fi !rezent ,n religie, trebuie fi renun*at la toate ace tea. ,m!otriva ace tei determina*ii fundamentale e ,nt,m+!l de obicei, c,nd e vorbe)te contra filozofiei ,n genere, )i cu deo ebire contra filozofiei de !re -umnezeu, de !re religie, c, ,n co!ul ace tei vorbiri, e recurge la g,nduri finite, la ra!orturi de+ale mrginirii, la categorii )i forme ale finitului. -e !e !ozi*ia ace tor forme ale finitului e face o!ozi*ie filozofiei, 31 )i cu deo ebire celei mai ,nalte filozofii, filozofiei de !re religie. 2rem atingem acea t McAe tiune= numai !u*in. O a tfel de form finit e te, de !ild, mod+ nemi>locit al cunoa)terii, fa!t de con)tiin*: a tfel de categorii ,nt o!ozi*iile finit + infinit, ubiect+obiect. 6ce tea ,nt forme ab tracte, mod+nemi>locit sau mi>locire, finit sau infinit, ubiect sau obiect, forme ab tracte care nu mai ,nt la locul lor ,n ace t con*inut ab olut, bogat, concret, cum e te religia. ,n !irit, ,n ufletul care are de+a face cu religia ,nt !rezente cu totul alte determina*ii dec,t finitatea etc, )i totu)i !e a tfel de determina*ii e te a)ezat ceea ce trebuie *in de con*inutul religiei. 7le, fr ,ndoial, trebuie e g ea c aci, dar lucrul !rinci!al e te c natura lor trebuie fie mai ,nainte e"aminat ,ndelung )i cuno cut Q acea t cunoa)tere ,n !rimul r,nd logic trebuie +o avem ,na!oia noa tr : c,nd avem de+a face ,n cAi! )tiin*ific cu religia, trebuie fi terminat de mult cu e"aminarea unor a tfel de categorii. ,n obiceiul e te de a e ridica de !e !lanai lor ,m!otriva conce!tului, a ideii, a cunoa)terii ra*ionale. <en*ionatele categorii ,nt folo ite fr nici o critic, ,ntr+un mod cu totul naiv, ca )i cum critica lui Yant a ra*iunii !ure n+ar e"i ta, critic ce a atacat ace te forme )i+n felul ei a avut ca rezultat c !rin ace te categorii noi n+am !utea cunoa)te dec,t fenomene. ,n religie nu avem de+a face cu fenomene, ci cu con*inutul ab olut.
+ 0. 3LR

*+ (34EO-107E7

7 te cu totul ne!otrivit recurgem la ace te categorii Q finitul nu e te infinitul: ca )i c,nd omul n+ar )ti c ubiectul e deo ebe)te de obiect, finitul de infinit, modul+de+a+fi+ne+32 mi>locit de mi>locire. 4otu)i, nu ne >enm recurgem la a tfel de categorii, ca )i c,nd am fi fcut triumftor o nou de co!erire. ,n !rimul r,nd, ace te determina*ii ,nt deo ebite, ,n al doilea r,nd, ele ,nt totodat in e!arabile. ,n domeniul fizicii avem e"em!lul !olului nord )i al !olului ud al magnetului. Se !une Q ei e deo ebe c ca cerul de !m,nt. 6cea ta e te >u t Q ei ,nt ab olut diferi*i, dar in e!arabiliQ nu !utem arta !m,ntul fr cer, )i inver . 7 te greu intri ,n legturi cu cei care combat filozofia religiei deoarece ei !un tocmai c modul+de+a+fi+nemi>+locit e te totu)i altceva dec,t mi>locirea. ,n cAi! cu totul li! it de !reven*ie, fr fi meditat a u!ra ace tor obiecte, au fi ob ervat natura lor e"terioar ori !iritul interior al lor, ei ne a igur c ace te determina*ii e afl ,n ea, ,n religie. S!iritul

g,ndi*or trebuie fi de!)it a tfel de forme ale refle"iei, el trebuie cunoa c natura lor, adevratul ra!ort ce are loc ,n ele, ra!ortul infinit, adic ra!ortul ,n care finitatea lor e te u!rimat. 0unoa)terea nemi>locit e te, a emenea celei mi>locite, cu totul unilateral, adevrul e te unitatea ei, o cunoa)tere nemi>locit care e te mi>locit, o cunoa)tere mi>locit, care e te totodat im!l ,n ine, e te ra!ortare nemi>locit la ea ,n )i, ,ntruc,t unilateralitatea e te u!rimat !rintr+o a tfel de legtur, ea e te un ra!ort al infinit*ii. 6ci avem unire ,n care deo ebirea lor e te )i ea u!rimat: acea t deo ebire a!ar*ine !ul ului naturii lor vii, im!ul ului, mi)crii, nelini)tii vie*ii !irituale, ca )i a celei naturale. U. -u! ace te ob erva*ii, dm con !ectul, di iziunea general a )tiin*ei noa tre. (31 !oate e"i ta dec,t o unic metod ,n orice )tiin*, ,n orice cunoa)tere Q metoda e te conce!tul e"!lic,ndu+ e !e ine, nimic altceva, iar conce!tul e te numai unul. Primul lucru e te conce!tul, al doilea du! el e te modul+determinat al conce!tului, conce!tul ,n formele lui determinate : ace tea aveau legtur nece ar cu conce!tul ,n u)iQ ,n
-*

INTRODUCERE

35

modul de tratare filozofic nu e te cazul ca univer alul, conce!tul, fie a)ezat, oarecum ,n emn. de con idera*ie, ,n frunte. 0once!tul de dre!t, de natur ,nt determina*ii generale care ,nt a)ezate ,n frunte, determina*ii care !roduc ,ncurctur )i care nici nu im!ort, ci ceea ce are im!ortan* e con*inutul !ro!riu+zi , ,nt diferitele ca!itole. 6)a+numitul conce!t nu mai are nici o influen* a u!ra ace tui con*inut mai ,nde!rtat, el indic aci a!ro"imativ terenul !e care ne aflm cu ace te materii, ca a tfel tran !unem con*inut de !e alt teren . con*inutul, de e"em!lu, magneti mul, electricitatea trec de con*inut al lucrului, conce!tul trece de ceea ce e formal. ,n tratarea filozofic, ,nce!utul e te tot conce!tul, dar el e te lucrul, ub tan*a, a emenea ,mburelui din care e dezvolt co!acul ,ntreg. ,n acea ta ,nt con*inute toate determi+na*iile, ,ntreaga natur a co!acului, felul ucurilor lui, ramificarea lui, dar nu !reformate, ,nc,t dac am lua un micro co! am vedea ramurile, frunzele ,n ,mbure, ci ace tea ,nt con*inute ,n mod !iritual. 6 tfel con*ine conce!tul ,ntreaga natur a obiectului, iar cunoa)terea ,n )i nu e te altceva dec,t dezvoltarea conce!tului a ceea ce e te con*inut ,n ine ,n conce!t, nu a intrat ,nc ,n e"i ten*, nu +a de f)urat. 6 tfel, noi ,nce!em cu conce!tul religiei. ,n al doilea rnd, avem religia ,n modul+ei+determinat, conce!tul ei determinat. 6ce tea nu le lum din e"terior, ci e te conce!tul liber ,n u)i care ,nainteaz la modul+determinat al u. 6cea ta nu ,n eamn c, de e"em!lu, tratm dre!tul em!iric Q aici determinm dre!tul ,n general: dre!turile determinate, dre!tul roman, cel german, ar trebui luate de altundeva, din e"!erien*, ,n tim! ce aici modul+determinat trebuie rezulte din conce!tul ,n u)i. 0once!tul determinat al religiei e te religia ca ceva unila+ 39 teral, fcut a tfel fa* de altele, mai ale fa* de alte Mreligii= !articulare Q religia ,n finitatea a. ,n al treilea r,nd, avem conce!tul care revine la ine ,n u)i din modul+ u+determinat, din finitatea a, care e re taureaz !e ine din acea t finitate a a, din acea t mrginire, iar ace t conce!t re taurat e te conce!tul infinit, adevratul conce!t, e te ideea ab olut, adevrata religie. Prima religie ,n conce!t nu e te ,nc adevrata religie. 6devrat e te, fr ,ndoial, conce!tul ,n ine ,n u)i, *ine ,n de adevr ca conce!tul e )i realizeze, ,ntocmai cum a!ar+
36 (34EO-107E7

*ine ufletului fa!tul ca el e ,ntru!eze. 6cea t realizare e te mai ,nt,i determina*ie a conce!tului: realizarea ab olut e te ca acea t determina*ie fie adecvat conce!tului: ace t conce!t adecvat e te ideea, adevratul conce!t. ,n mod ab tract, ace tea ,nt cele trei !r*i ,n general. 6cea t ,naintare e te dezvoltarea conce!tului: acea t dezvoltare e mai ,nt,i !erce!ere,

cunoa)tere )i )tiin* a ceea ce e te religia. 0once!tul !e care+l avem aici ,naintea noa tr e te fr ,ndoial !iritul ,n u)i, e te !iritul care e te acea ta, care e ,n felul ace ta activ. S!iritul, c,nd e te nemi>locit im!lu, ,n nemi)care, nu e te !irit, ci !iritul e te ,n cAi! e en*ial activ ,n general, mai !reci el e te acea t activitate, aceea de a e manife ta. 6 e manife ta ,n eamn a deveni !entru un altceva, intr ,n o!ozi*ie, ,n diferen* ,n genere Q avem mod+de+a+de+veni+finit al !iritului. 0eva ce e te !entru altceva e te ,n acea t determina*ie ab tract tocmai un ce finit: el are ,n fa*a a un altceva, ,)i are la ace t altceva f,r)itul u, bariera . S!iritul care e manife t, intr ,n e"i ten* determinat, ,)i confer finitate, e te !e a doua, !e a treia !ozi*ie, ,nc,t e manife t conform conce!tului u, ,nc,t reia ,na!oi ,n ine u men*ionata !rim manife tare a a, o u!rim, e ,ntoarce la ine ,n u)i, devine !entru ine, e te a)a cum e te el ,n ine. 3V 6cea t diviziune !oate fi determinat )i a tfelQ trebuie con iderm conceptul religiei mai ,nt,i n general, a!oi ,n particularitatea lui ca )i conce!t care e diferen*iaz, ceea ce e te latura diviziunii originare a >udec*ii, a limitrii, a fini+t*ii: )i, ,n al treilea r,nd, conce!tul care e ,m!reun cu ine ,n u)i, raionamentul silogistic au rentoarcerea la sine nsu#i a conceptului din modul+determinat al lui, ,n care ,)i e te neegal ie)i, a tfel ,nc,t el !arvine la egalitatea cu forma a. 6ce ta e te ritmul, via*a !ur, etern a !iritului ,n u)i, iar dac el n+ar avea acea t mi)care, !iritul ar fi, ceea ce e, mort. S!iritul con t ,n a e avea !e ine ca obiect, acea ta e te manife tarea a, e te ra!ortarea la obiectualitate, a fi ceva finit. 6 treia !ozi*ie e te c conce!tul ,)i e te ie)i obiect, conciliat ,n obiect el e te la ine ,n u)i, a !arvenit la libertatea a Q fiindc libertate ,n eamn a fi la ine ,n u)i. 6 tfel acea t diviziune e te mi)carea, natura, ac*iunea !iritului ,n u)i, la care, a) zice, numai a i tm. -atorit conce!tului, ea e te nece ar, ,n nece itatea ,naintrii trebuie
(34EO-107E7 *,

e ,nf*i)eze !e ine abia ,n dezvoltarea ,n )i, e e"!lice, e demon treze: a)adar diviziunea, ale crei !r*i di tincte )i con*inut vrem le indicm acum mai !reci , e te numai i toric. Prima parte e te religia ,n conce!tul ei, conce!tul im!lu al ei. ,n cu!rin ul ei, ceea ce a!are ca )i con*inut modul+determinat al con*inutului, e te numai generalul, modul+determinat, !articularitatea ca atare nu ,nt ,nc !rezente: determi+na*ia fundamental, caracterul, e te aici modul+determinat al generalit*ii. +n 7eligia e te ra!ortarea ubiectului, a con)tiin*ei ubiective, la -umnezeu, care e te !irit, au religia e te !iritul care e te con)tient, e adevratul, e en*ialul !irit Q acea ta e te e en*a a, nu e te e en*a altuia. ,n con ecin*, religia e te ,ndat !entru ine idee, )i conce!tul religiei e te conce!tul ace tei idei. Fr>i (deea e te adevrul, e realitatea conce!tului, a tfel ,nc,t acea t realitate e te identic cu conce!tul, e determinat ab olut numai !rin el. -ac numim conce!tul !irit, realitatea conce!tului e te con)tiin*a: !iritul ca )i conce!t, !iritul univer al, e realizeaz ,n con)tiin*, ,ntr+o con)tiin* care e te ea ,n )i !iritual, numai ,ntr+o con)tiin* !entru care !oate fiin*a !iritul. %fc 6 tfel ,)i fac a!ari*ia ace te dou !ozi*iiQ ,nl*area omului la -umnezeu, au con)tiin*a care e te con)tient de -umnezeu, de !irit: )i !iritul care e realizeaz ,n con)tiin*. 6ce te dou laturi ,nt ,n rela*ie una cu cealalt. Primul lucru ,n idee e te rela*ia lor, e ,n ceea ce ele ,nt identice, dar nu ceea9 ce le e te comun, generalitatea u!erficial ob*inut !rin aceea c com!arm mai multe lucruri unele cu altele, ci unitatea interioar a ambelor. 6ce t !rim lucru e te unitatea ub tan*ial, generalul ,n ine )i !entru ine, !iritualul !ur, fr alt determina*ie. vf "l doilea Mlucru= ,n ace t !rim general e te mai ,nt,i de +faclrea ace tei unit*i, ceea ce !ro!riu+zi e cAeam ra!ortQ aici avem con)tiin* ubiectiv !entru care e te Mace t univer al= )i care e ra!orteaz la ace t unive al ,n ine )i !entru ine, ceea ce !oate fi numit ,nl*are a

omului la -umnezeu, fiindc omul )i -umnezeu ,nt ,n rela*ie de di tinc*i. 6bia acum a!are ceea ce e nume)te, !ro!riu+zi , religie.
*(34EO-107E7
*,

6cea t rela*ie trebuie con iderat a!oi conform deter+mina*iilor !articulare ale ei. 6ce tea ,ntQ sentimentul la care trebuie ocotit ,n general certitudinea, credin*a: reprezentarea7 gndirea ca atare, forma g,ndirii. (n tim! ce filozofm ,n genere a u!ra religiei, noi g,ndim religia. ,n acea t g,ndire religioa , trebuie ,n !rimul r,nd tratm cu deo ebire de !re ceea ce e te g,ndirea la nivelul intelectului. 6cea t g,ndire !ro!rie intelectului e manife t ,n ceea ce altfel e numeau argumente !entru e"i ten*a lui -umnezeu, en ul ace tei argumentri trebuind tratat aici. 4rebuie con iderm forma ra*ional ,n o!ozi*ie cu forma !ro!rie intelectului, M vedem= ce+i li! e)te ace teia !entru a e"!rima ceea ce e ,nt,m!l ,n orice !irit omene c c,nd ace ta e g,nde)te la -umnezeu )i con*ine !iritul lui. 6ce te momente e"!rimate ,n acea t mi)care arat rela*ia ubiectului ca unul ce are entimente, re!rezentri, g,nduri. 7eligia e te !entru to*i oamenii, nu )i filozofia. ,n primul rnd avem deci !iritul ,n genere, ,n al doilea rnd avem ra!ortul ubiectului fa* de obiectul u, fa* de -umnezeu, ,nc nu fa* de un -umnezeu determinat, un -umnezeu av,nd un con*inut determinat )i ,ndeo ebi entimente, re!rezentri, g,ndire determinat )i entiment, re!rezentare, g,ndire ,n general. ,n al treilea rnd avem u!rimarea ace tei o!ozi*ii, a ace tei e!arri, ,nde!rtri a ubiectului de -umnezeu, realizarea trii ,n care omul imte !e -umnezeu ,n el )i+l cunoa)te ,n el, ,n care e ,nal* ca ace t ubiect la -umnezeu, ,)i d ie)i certitudinea, de ftarea, bucuria de a avea !e -umnezeu ,n inima a, de a fi unit cu -umnezeu. 6ce ta e te cultul! 0ultul nu e te numai rela*ie, cunoa)tere, ci e te act, ac*iunea de a+)i conferi a igurarea c omul a fo t !rimit de -umnezeu, c a fo t acce!tat ,n gra*ia lui. %orma im!l a cultului, cultul interior, e te cucernicia, acea t unire mi tic, Kunio mI ticaG. Cuat ,n modul ace ta !eculativ, conce!tul religiei e te conce!tul !iritului con)tient de e en*a a, de )inele u. %elul )i cAi!ul ,n care el M !iritul= ,)i e te ie)i !entru ine, ,)i e te obiect, e te ,n general re!rezentare, )i a tfel con)tiin*a e te religie. 7a e te filozofie ,ntruc,t !iritul e te con)tient de ine nu la modul re!rezentrii, ci la acela al g,ndirii. S!iritul con)tient de ine ,n u)i trebuie !rin urmare tratat ,n !rima !arte
(34EO-107E7 39 ..

mai de a!roa!e. <omentele artate aci ,nt Q ,n !rimul r,nd, con iderm modul+determinat, con*inutul metafizic, g,ndul !ur: ,n al doilea r,nd, fiindc !iritul e te con)tiin*, g,ndul !ur nu rm,ne atare, ci a!are, tocmai, diferen*a con)tiin*ei. S,nt dou laturi, obiectul )i ubiectul, !entru care e te el )i acea ta e te !ozi*ia !iritului finit ,n religie. -u! conce!tul u, !iritul e te infinit, dar, ca !irit care e diferen*iaz !rin ine ,n ine, care+)i d ie)i con)tiin*, ca !irit ,n diferen*ierea a, ,n rela*ie cu alceva, el e te finit. 8i, !e acea t !ozi*ie a !iritului finit trebuie con iderat forma ,n care ,i e te obiect e en*a lui. 6)adar, !rima !ozi*ie e te ub tan*ial, a doua e te !ozi*ia con)tiin*ei, iar a treia !ozi*ie e te a!oi u!rimarea ace tei !ozi*ii finite, unirea ambelor laturi, cultul. 6mintita !ozi*ie a con)tiin*ei e te !ozi*ia ubordonat a diferen*ei, aici avem re,ntoarcerea la !ozi*ia ub tan*ial. 0once!tul e te !entru noi, ,n realitate el e te interiorul, !e trea!ta a doua el a!are ca obiect, ca e"terior, )i numai !e trea!ta a treia e te el unire, devine cult. 6ce te trei momente a!ar*in religiei ,ntruc,t e te idee. <ai lim!ede a tfelQ conce!tul u!rem e te #tiina (cunoa)terea) !iritului: !iritul ab olut e cunoa)te !e ine: acea t cunoa)tere e te di tinct de el )i a tfel )i cunoa)terea diver , care e te !iritul finit. S!iritul ab olut e cunoa)te !e ine ,n cunoa)tere finit )i inver Q !iritul finit ,)i cunoa)te esena a ca !irit ab olut: ace ta e te conce!tul general al religiei ,n genere.

4rebuie con iderm a!oi formele ,n care e te religia ,n general, ca entiment, re!rezentare, mai ale ca credin*, care e te forma ,n care e te acea t cunoa)tere a !iritului de !re ine. ,n f,r)it trebuie tratm de !re cult au de !re comunitate! ,n cult e ,nt,m!l c con)tiin*a formal e elibereaz de cealalt con)tiin* a a )i devine con)tiin* a e en*ei ale: cultul con t ,n con)tiin*a c -umnezeu e )tie !e ine ,n om )i omul ,n -umnezeu. Subiectul, ca unul ce e )tie !e ine ,n -umnezeu, e te ,n trfundul luntric al u ubiectul ,n veridicitatea a: acea ta e te temeiul vie*ii ale ,n general: via*a a ,)i g e)te a!licare )i ,n afar, ubiectul are o via* lumea c: acea ta are ca temei ub tan*ial al ei u +men*ionata con)tiin* veridic Q felul )i cAi!ul ,n care u+ 3R biectul ,)i determin co!urile ale ,n via*a lumea c de!ind de con)tiin*a ub tan*ial a adevrului u. 6cea ta e te la+
+) (34EO-107E7
+)

tura !otrivit creia e reflect religia a u!ra lume cului: dar ea e te ,nainte de toate cunoa)tere de !re !iritul ab olut. 6)a )i ie e religia ,n lume. 0um e te fcut religia !o!oarelor, a)a trebuie fie fcute )i moralitatea )i con titu*ia tatului lor. <oralitatea )i con titu*ia tatului e orienteaz cu totul du! cum un !o!or )i+a fcut numai o re!rezentare mrginit de !re libertatea !iritului ori a a>un la adevrata con)tiin* a libert*ii. -e !re acea t legtur a religiei cu con titu*ia tatului trebuie mai !unem, cu titlu de adao , ,nc ceva ,n acea t !rim !arte. Partea a doua trateaz de !re religia determinat. -e la conce!t trebuie ,naintm la modul+ determinat. 0once!tul ca atare e te ,nc cel ,nvluit, ,n care ,nt con*inute determina+*iile )i momentele, dar care nu ,nt ,nc !u e la vedere, ele ne!rimind ,nc dre!tul diferen*ei lor. 6cea ta e te >udecata M au diviziunea originar= Q -umnezeu, conce!tul, >udec Mdivide originar=, acea ta e te categoria determina*iei. 6ici abiZ avem religie e"i tent, )i totodat religie determinat e"i tent. <er ul de la ab tract la concret e ,ntemeiaz !e metoda noa tr, !e conce!t, nu fiindc e"i t mult con*inut !articular. -e ace t fel de a vedea conce!*ia noa tr e deo ebe)te total. S!iritul e te, lui ,i revine fiin*area ab olut, u!rem: ,ntruc,t el e in tituie !e ine ,n u)i, e te !entru ine, e !roduce !e ine ,n u)i )i devine con)tient, el e te numai ca activitate. 7l nu e te nemi>locit, nemi>locit e"i t lucrurile naturale )i rm,n la nivelul ace tei fiin*ri: fiin*a !iritului nu e te at,t de nemi>locit, ci e te numai ca una ce e !roduce !e ine ,n )i, ca una ce e face !e ine !entru ine !rin nega*ie ca ubiect, altfel !iritul e te numai ub tan* : !iritul vine la ine, ceea ce e o mi)care, o activitate, o mi>locire a a ,n u)i cu ine. Piatra e te Me"i t= nemi>locit, e te gata. -e>a ceea ce e te viu e acea t activitate Q ,mburele !lantei nu e te ,nc gata a)a cum e de fa* : !rima e"i ten* a ei e te acea t e"i ten* lab a ,mburelui, ea trebuie e dezvolte, e !roduc ,nt,i. Ca urm, !lanta e rezum !e ine ,n dezvoltarea a ,n ,mbure Q ace t ,nce!ut al !lantei e te )i !unctul ei ultim. 4ot a tfel e te omul mai ,nt,i co!il )i !arcurge ca ce natural ace t cerc de a !rocrea un altul.
(34EO-107E7

Ca !lant ,nt dou feluri de indiviziQ ace t ,mbure care ,nce!e e te altul dec,t acela care e te ,m!linirea vie*ii lui, ,n care e coace acea t de f)urare. S!iritul e te ,n . deoarece el e te viu ,n general . tocmai acea ta de a fi numai ,n ine mai ,nt,i au ,n conce!tul u, a!oi de a !)i ,n e"i ten*, de a e dezvolta, de a !roduce, de a deveni co!t, de a !roduce conce!tul u ,n u)i, ceea ce e te el ,n ine, net ceea ce e te el ,n ine fie conce!tul li !entru ine ,n u)i. 0o!ilul nu e te ,nc om ra*ional, are numai !redi !ozi*ie, e te mai ,nt,i numai ra*ional, !irit ,n ine, abia !rin formarea, dezvoltarea a e te el !irit. 6cea ta ,n eamn deci a e determina, a intra ,n e"i ten*, a fi !entru altceva, a in titui diferen*a dintre momentele ale )i a e e"!licita. 6ce te diferen*e nu ,nt alte determina*ii dec,t acelea !e care le con*ine ,n ine ,n u)i conce!tul u Mal !iritului=. S,nt ,n el deo ebiri, direc*ii )i ace t cur al direc*iilor e te calea !iritului de a veni la ine

,n u)i, e te ,n u)i co!ul. Sco!ul ab olutQ de a e cunoa)te !e ine, de a e e iza, de a+)i fi obiect a)a cum e te el ,n ine, de a a>unge la cunoa)terea de!lin a lui ,n u)i, abia ace t co! e te adevrata lui fiin*. 6)adar, ace t !roce al !iritului care e !roduce !e ine, acea t cale a lui, con*ine momente di tincte, iar calea ,nc nu e te co!ul, el M !iritul= n+a a>un la *int fr fi !arcur drumul, el nu e te de la ,nce!ut la *int, ceea ce e te ab olut !erfect, trebuie !arcurg drumul !re *int !entru a o atinge, ,n ace te ta*ii ale !arcur ului u !iritul ,nc nu e te !er+fect ,m!linit, cunoa)terea a, con)tiin*a a de !re ine nu e te cea adevrat, el ,nc nu ,)i e te revelat ie)i. S!iritul fiind ,n cAi! e en*ial acea t activitate a auto!roducerii ale, ace tea ,nt tre!te ale con)tiin*ei ale, ,n el e te con)tient de ine numai conform ace tor ta*iimi. 6ce te tre!te ne dau religia determinat, deoarece religia e te con)tiin* a !iritului univer al care nu e te ,nc ab olut !entru ine: acea t con)tiin* a !iritului !e fiecare trea!t e te con)tiin* determinat de !re el, e te calea educrii !iritului. 3oi trebuie, !rin urmare, tratm de !re religia determinat ne!erfect, ne!erfect ca trea!t !e calea !iritului. -iferitele forme, determina*ii ale religiei ,nt, !e de o !arte momente ale religiei ,n genere au ale religiei !erfecte: ele ,nt deci tri, determina*ii de con*inut, momente ,n en+
+( (34EO-107E7

timentul, ,n con)tiin*a religiei !erfecte. -ar ele au )i forma !rodu de fa!tul c religia +a dezvoltat ,n tim! )i i toric. ,ntruc,t e te determinat )i n+a !arcur ,nc cercul mo+dului+ u+determinat, ,nc e te religie finit, e"i t,nd ca fiin*, religia e te i toric, e te o form !articular a religiei. ,nf+*i),nd ,n grada*ia dezvoltrii religiei !rinci!alele momente, artm c ace te tre!te au e"i tat )i i torice)te )i formeaz o erie de forma*ii, o i torie a religiei. 0eea ce e te determinat de conce!t a trebuit e"i te, )i religiile, a)a cum au urmat una du! alta, n+au luat na)tere ,n cAi! accidental. S!iritul e te acela care c,rmuie)te interiorul )i e te ab urd vedem aici numai accidentalit*i, a)a cum fac i)>toricii. 7eligiile ,nt ,n ucce iunea lor determinate de conce!t, nu ,nt determinate e"terior, ,nt determinate, dim!otriv, !rin natura !iritului care +a ,ngAe uit ,n lume !re a a>unge la con)tiin*a de ine ,n u)i. Oon ider,nd ace te religii determinate conform conce!tului, facem o tratare !ur fi+2 lozofic a ceea ce e te. ,n general, filozofia nu trateaz de !re ceea ce nu e te: numai ceea ce e te e ra*ional. 7a nu are nimic de+a face cu ceea ce e te ne!utincio , care nu are nici mcar !uterea de a e ,m!inge ,nainte !re e"i ten*. -ac vrem c concentrm mai !reci cele !u e !,n aici, !utem !une Q ,n !rima !arte religia a fo t con iderat numai ,n conce!tul ei, ca ceea ce e te ea ,n ine Q dar ceea ce e te ,n ine, !rin acea ta nu e"i t ,nc, )i ,ntruc,t ceva e te ,n ine, nu e e ,nc cu adevrat real. 4rebuie con iderat )i realizarea conceptului Q religia trebuie fie )i con)tiin*a a ceea ce e te conce!tul, a)a e te ea abiaPea idee. 7ealitatea conce!tului are acum acea t emnifica*ie mai !reci Q modurile+determinate !e care le con*ine conce!tul ,nt acum puse! 6cea t !unere mai are ,n o emnifica*ie !reci Q anume, religia e te con)tiin*, cunoa)tere !entru cunoa)tere, !irit !entru !irit. 0once!tul e realizeaz !e ine, ceea ce e te !u au di tin e te con)tiin*a finit : con)tiin*a omenea c e te materialul ,n care e realizeaz !e ine conce!tul de -umnezeu: conce!tul e te co!ul, iar materialul care urmeaz +l ,nf!tuia c e te con)tiin*a uman. ) 4re!tele ucce ive de dezvoltare nu ,nt ,nc adecvate conce!tului. 0once!tul, !rin dezvoltrea a, trebuie e re,ntoarc iar)i la ine ,n u)i. ,n dezvoltarea ,n )i a!ar momente ale conce!tului. 6ce te momente a!ar ,n religiile finite! Pentru
(34EO-107E7

a le ,n*elege !e ace tea ,n adevrul lor, ele trebuie con iderate !e dou laturi, !e de o !arte, cum e te cuno cut -umnezeu, cum e te el determinat: )i !e de alt !arte, cum e cunoa)te !rin acea ta ubiectul !e ine ,n u)i. Catura obiectiv )i latura ubiectiv ,nt trbtute de acela)i mod+determinat. 6mbele laturi ,nainteaz ,m!reun ,n acela)i mod+determinat. ;e!re+

zentarea !e care o are omul de !re -umnezeu core !unde aceleia !e care o are el de !re ine ,n u)i, de !re libertatea a. ,n tim! ce el e cunoa)te !e ine ,n -umnezeu, el cunoa)te totodat via*a a ne!ieritoare ,n -umnezeu, el )tie de !re ade+vrul fiin*ei ale : a)adar aici a!are re!rezentarea de !re nemurirea sufletului! ;e!rezentrile de !re -umnezeu )i de !re nemurire au o ra!ortare nece ar una la alta: c,nd omul )tie ,ntr+adevr de -umnezeu, )tie tot cu adevrat de !re ine Q cele dou laturi ,)i core !und una celeilalte . -umnezeu e te mai ,nt,i ceva cu totul nedeterminat: ,n cur ul dezvoltrii e formeaz tre!tat mai de!arte con)tiin*a a ceea ce e te -umnezeu )i ,)i !ierde tot mai mult caracterul nedeterminat de la ,nce!ut. Partea a treia a filozofiei religiei arat c !iritul care e te ,n ine )i !entru ine nu mai are ,n fa*a a ,n dezvoltarea lui forme, determina*ii ingulare ale ale, nu mai )tie de !re ine ca !irit finit, ca !irit ,ntr+un mod+determinat limitat oarecare, ,nving,nd ace te limitri, acea finitate: e te !entru ine cum e te el ,n ine. 6cea t cunoa)tere a !iritului !entru ine cum e te el ,n ine e te fiin*a+,n ine+)i+!entru+ ine a !iritului cuno ctor, e religie ,m!linit, ab olut, ,n care e te revelat ce e te !iritul, ce e te -umnezeu. 6cea ta e te religia cre)tin. %a!tul c !iritul ,n religie, ca+n toate, trebuie +)i !arcurg drumul u, ace t fa!t e te nece ar !otrivit conce!tului !iritului Q el e te !irit numai !rin aceea c e te !entru ine, c e nega*ia tuturor formelor finite, c e te acea t idealitate ab olut. 6m re!rezentri, intui*ii, ceea ce e te un anumit con*inut Q acea t ca etc. 6ce tea ,nt intui*iile mele, ele mi e !rezint mie : ,n nu mi le+a) !utea re!rezenta dac n+a) fi !rin ,n mine ace t con*inut: ace t ,ntreg con*inut trebuie fie !u ,n mine ,n mod im!lu, ideal. (dealitate ,n eamn c acea t fiin* (e"i ten*) e"terioar, !a*ialitatea, tem!oralitatea, ceea ce e de natur material, e"terioritatea reci!roc ,nt u!rimate :
++ (34EO-107E7

,ntruc,t am )tiin* de ace tea, ele nu ,nt re!rezentri fiin*,nd una ,n afara celeilalte, ci ,nt ,n mine ,ntr+un mod im!lu. S!iritul e te cunoa)tere: ca el fie cunoa)tere, con*inutul WW a ceea ce )tie trebuie fi a>un la acea t form ideal, fi fo t negat ,n cAi!ul ace ta : ceea ce e te ace t con*inut trebuie ,n modul ace ta fi devenit al u, trebuie fi !arcur ace t circuit: ace te forme, deo ebiri, determina*ii, finit*i trebuie fi fo t ca !iritul )i le fac ale ale. 6cea ta e te calea )i *elul, anume ca !iritul fi a>un la !ro!riul u conce!t, la conce!tul de !re el ,n u)i, la ceea ce e te el ,n ine: )i el a>unge aci numai ,n cAi!ul !e care l+am indicat ,n momentele ale ab tracte. 7eligia revelat e te atare fiindc ,n ea -umnezeu a devenit cu totul evident. 6ci totul e te adecvat conce!tului, nu mai e te numic a cun cu !rivire la -umnezeu. 6ici e te con)tiin*a de !re conce!tul dezvoltat al !iritului, de !re ,m!care nu ,n frumu e*e )i enintate, O ci n spirit! 7eligia revelat, care c,nd era ,nc voalat, nu era ,n adevrul u, a o it la tim!ul u: ace ta nu e un tim! accidental, o fantezie, un ca!riciu, ci e tim! determinat ,n mod e en*ial ,n Aotr,rea etern a lui -umnezeu, adic ,n ra*iunea etern, ,n ,n*ele!ciunea lui -umnezeu: ace ta e te conce!tul lucrului, conce!t divin, conce!t al lui -umnezeu ,n u)i. 0eea ce era ini*ial conce!tul religiei e te acum con*inutul ei, ,n la modul religio ,n u)i, totu)i mai ,nt,i ,n forma re!rezentrii. 7e!rezentarea )i g,ndirea ,n*elegtoare trebuie ,n , fr ,ndoial deo ebite. ,fumai filozofia e mi)c ,n forma g,n+dului. 6cea t mi)care a religiei e te adevrata teodicee. 7a ,nf*i)eaz [aFnece are toate !rodu ele !iritului, fiecare form a cunoa)terii de ine a4ui, fiindc !iritul e te viu, activ )i e te im!ul ul de a trbate !rin )irul a!ari*iilor ale la con)tiin*a de ine ,n u)i ca ,ntregul adevr. PARTEA I

FILOZOFIEI RELIGIEI

0once!tul religiei Problema e te cu ce trebuie ,nce!em, cum trebuie ob*inem un nceput 8 7 te o e"igen*, cel !u*in formal, ,ndeo ebi a filozofiei ca nimic nu figureze ,n cu!rin ul ei ce nu e te demon trat. 0,nd ,nce!em, ,nc n+am demon trat. ,n en u!erficial, a demon tra ,n eamn e arate c un con*inut, o !ro!ozi*ie, un conce!t rezult din ceva !recedent. -ar, c,nd trebuie ,nce!em, nu ,ntem ,nc la ceva ce rezult, la ceva mi>locit !rin altceva, !u . Ca ,nce!ut ,ntem la nemi>locit. 0elelalte )tiin*e au ,n acea t !rivin* )i ,n felul lor o itua*ie comod : ,n geometrie ,nce!em cu Q e"i t !a*iu, !unct. 6ci nu e te vorba de demon trare, ,nce!utul e te admi ,n cAi! nemi>locit. ,n filozofie nu e te ,ngduit facem ,nce!utul cu Ke"i tG, ,,avemG. 6cea ta !oate con titui o dificultate cu !rivire la filozofie ,n genere. ,n noi aici nu ,nce!em de la ca!t ,n filozofie, )tiin*a religiei e te o )tiin* ,n cu!rin ul filozofiei, ea !re u!une deci ca !realabile celelalte di ci!line filozofice, e te a)adar rezultat. Pe latur filozofic, ,ntem aici de>a la un rezultat al unor !ro!ozi*ii !recedente ce e g e c ,na!oia noa tr. Pentru a>utor !rovizoriu ne !utem adre a con)tiin*ei noa tre obi)nuite, . u!liment>iu!u @n+riiJd ubiectiv, )i a tfel ,nce!em de la !a, ,nce!utul religiei, ma, !reci con*inutul ei, e te ,n u)i conce!tul religiei a cun ,n ace t con*inut, anume, c -umnezeu e te adevrul ab olut, adevrul a toate )i c ingur religia e te cunoa)terea ab olut, adevrat. 6vem a)adar tratm de !re -umnezeu )i ,nce!em cu el.
a

A. DESPRE DUMNEZEU

0e este 4umnezeu e te !entru noi, cei ce avem religie, ceva cuno cut, e>>iF\on*iaul careFe)teF!"ezent ,n con)tiin*a ubiectiv: )tiin*ific, -umnezeu e te ,n !rimul r,nd un nume
+P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

general, ab tract care ,nc n+a !rimitFun cu!rin veritabil, fiindc abia filozofia religiei e te dezvoltarea, cunoa)terea a ceea ce e te -umnezeu, abia datorit ei aflm !e !lanul cunoa)terii ce e te -umnezeu. -umnezeu e te acea t foarte bine cuno cut re!rezentare, dar re!rezentare ,nc nedezvoltat )tiin*ific. .+ : %ilozofia trateaz ,n !rimul r,nd de !re logic) de !reg,n>) direa !ur, care a!oi e decide ca natur f,e4e"terioar: a treia determina*ie e te (!iritul>care ,n ra!ortarea lui la natur e te !iritul finit, iar mer ul filozofiei duce la aceea c ultimul rezultat al tuturor ace tora e te -umnezeu. 6cea ta e te atunci dovada c -umnezeu este, c adic ace t univer al ,n ine )i !entru ine care cu!rinde )i con*ine totul, ,n care ,)i are totul ubzi tarea, e te adevrul: ace t unic e te rezultatul filozofiei. Putem avea re!rezentarea gre)it c, a tfel, ni l+am re!rezenta !e -umnezeu ca rezultat: c,nd avem cunoa)tere mai !reci , )tim c rezultatul are emnifica*ia de a fi adevr ab olut. -e aci fa!tul c ceea ce a!are ca rezultat, tocmai fiindc e te adevrul ab olut, ,nceteaz de. a fi rezultant, fa!tul c acea t !ozi*ie !rin care rezultantul ar !roveni de la altceva e te de a emenea u!rimat, nimicit. ,,-umnezeu e te adevrul ab olutG, ,n eamn tot at,t de mult ca adevrul ab olut ,ntmc,t e te ultimul, e tot at,t de mult !rimul: dar eC>e)te adevrul ;< numai ,ntruc,t nu e te numai ,nce!utul, ci )i f,r)itul, rezultat, ,ntruc,t rezult din ine ,n u)i. ,n genere ace tea au fo t indicate )i de !re conce!tul !iritului. ,n locul ace ta avem a igurarea c ace ta e te rezultat 1 al filozofiei. Privitor la acea t a igurare ne >mtem referi la v con)tiin*a religioa , acea ta are convingerea c -umnezeu e te ,n genere adevrul ab olut, de la care !rovine )i ,n care e re,ntoarce totul, de care de!inde totul, convingere c orice altceva nu are inde!enden* ab olut, veritabil. 6ce ta e te deci con*inutul ,nce!utului. 6ce t ,nce!ut e te ,nc ab tract din !unct de vedere )tiin*ific Q oric,t ar !utea fi de !lin inima de re!rezentare, ,n domeniul )tiin*ific nu e te vorba de !re ceea ce e ,n inim, ci de !re ceea

ce e te e"!u ca obiect !entru con)tiin*, mai e"act, !entru con)tiin*a g,nditoare, de !re ceea ce a dob,ndit forma g,ndului. 6 conferi ace tei !lenitudini forma g,ndului, a conce!tului, iat !reocu!area )tiin*ei noa tre.
6. -7SPE7 -1<37]71 49-

,nce!utul ca ab tract, ca !rim con*inut, acea t generalitate, are a tfel oarecum ,nc o !ozi*ie ubiectiv, are !ozi*ia !otrivit creia generalul ar fi numai !entru ,nce!ut at,t de general )i n+ ar rm,ne ,n acea t generalitate. ,nce!utul con*inutului trebuie el ,n u)i conce!ut a tfel ,nc,t, cu toat dezvoltarea ulterioar a ace tui con*inut . ,ntruc,t ace t general e va ,nf*i)a ca ceva ab olut concret, !lin de con*inut, bogat .noi.+,n acela)i tim! nu ie)im din acea t generalitate, a tfel c acea t generalitate . !e care, ,n ce !rive)te forma ei, o !r im, ,ntruc,t ea trece la o dezvoltare determinat . e men*ine . ca baz ab olut )i durabil )i ea nu trebuie con iderat ca ,nce!ut !ur ubiectiv. %iind univer alul, -umnezeu e te !entru noi, relativ la evolu*ie, Fceea+ce+e+,ncAi +,n+ ine, ,n unitate ab olut cu i iru4 ,n u)i. (@ind !unem c -umnezeu e te ceea+ce+e+,ncAi +,n+ ine, e"!rimm ace t lucru relativ la o dezvoltare !e care o a)te!tm : dar ace t mcd+de+a+fi+,ncAi + ,n+ ine, numit de noi generalitate a lui -umnezeu, nu trebuie, ,n acea t ra!ortare la -umnezeu /(Y ,n u)i, la ,n u)i con*inutul, conce!ut ca o generalitate ab tract ,n afara creia, fa* de care, !articularul ar fi ,nc inde!endent. 6)adar, acea t generalitate trebuie conce!ut ca ab olut !lin, um!lut. -umnezeu ca ace t univer al concret ,n ine, !lin, ,n eamn c -umnezeu e te numai unul )i nu e te ,n o!ozi*ie fa* de al*i mul*i zei, ci el e te numai unicul, e -umnezeu. Cucrurile, dezvoltri ale lumii naturale )i !irituale, ,nt ferme diver e, e"i ten* infinit de multiform Q ele au o fiin* Me"i ten*= de diferite grade, for*, trie )i con*inut, dar fiin*a tuturor ace tor lucruri e te una care nu e de ine tttoare, ci e te ab olut numai !urtat, !u , neav,nd veritabil inde!enden*. -ac atribuim lucrurilor !articulare fiin*a, acea ta. e te numai fiin*a ,m!rumutat, numai a!aren*a unei fiin*e )i nu fiin*a ab olut>deF)in,eF tttoare, care e te -umnezeu. -umnezeu ,n univer alitatea a, ace t univer al ,n care nu e te nici o limit, nici o finitate au !articularitate, e te ubzi tarea ab olut )i numai ubzi tarea )i ceea ce ubzi t ,)i au rdcina, ubzi tarea numai ,n ace t 1nul. 0,nd conce!em a tfel ace t !runcon!nut, !utem ne e"!rimam Q -umnezeu.. e te substana ab olut, ingura realitate veritabil. Orice altceva 4eleHNein4earnue ubzi tare !entru ine: unica realitate ab olut e te numai -umnezeu,, a tfel el e te ub tan*a ab olut.
W + c. 8LR

/) P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

0,nd re*inem ace t g,nd a)a ab tract, el e te fr ,ndoial !inozi m. Sub tan*ialitatea, ub tan*a ca atare nu e te ,nc de loc deo ebit de ubiectivitate. -ar de !re u!unerea enun*at *ine )i acea ta Q -umnezeu e te !iritul, !iritul ab olut, !iritul etern im!lu, fiin*,nd e en*ial la ine Q e acea t idealitate, ubiectivitate a !iritului, care e te tran !aren*, idealitate a /1 tot ce e te !articular, !recum el e te )i acea t univer alitate, acea t ra!ortare !ur la ine ,n u)i, fiin*area ab olut )i r+m,nerea ab olut la ine ,n u)i. 0,nd !unem K ub tan*G, !unem im!licit c ace t univer al nu e te ,nc conce!ut ca fiind concret ,n ine Q dac e te conce!ut ca ,n ine concret, el e te !irit: ace ta rm,ne )i ,n determina*ia a concret ,n ine acea t unitate cu ine, rm,ne acea t unic realitate !e care tocmai am numit+o ub tan*. O alt determina*ie e te aceea c ub tan*ialitatea, unitatea realit*ii ab olute cu ine ,n )i, e te numai baz, un moment ,n determinarea lui -umnezeu ca !irit. -efimarea filozofiei !leac cu deo ebire de !e acea t latur Q e !une c filozofia ar fi nevoit fie !inozi m dac ar fi con ecvent, )i a tfel ea ar fi atei m, fatali m. ,n , ,n ,nce!ut nu avem ,nc determina*ii di tincte, ceva )i altceva Q ,n cu!rin ul ,nce!utului ,ntem numai la una )i nu la alt (determina*ie).

,n cu!rin ul unui a tfel de ,nce!ut avem mai ,nt,i con*inutul ,nc ,n forma ub tan*ialit*ii. 0Aiar dac !unem K-umnezeu, !iritG, ace tea ,nt cuvinte nedeterminate, re!rezentri. (m!ortant e te ce a a>un ,n con)tiin*, mai ,nt,i intr ,n con)tiin* ceea ce e im!lu, ab tract. ,n acea t !rim im!litate ,l avem !e -umnezeu ,nc ,n determina*ia univer alit*ii au a generalit*ii, la care nu ne o!rim ,n . -ar ace t con*inut rm,ne totu)i ca baz Q ,n cur ul ,ntregii dezvoltri ulterioare -umnezeu nu ie e din unitatea a cu ine ,n u)i. 0re,nd -umnezeu lumea, cum e !une de obicei, nu ia na)tere rul, altceva care ar fi de ine tttor, inde!endent. 6ce t ,nce!ut e te obiect !entru noi au con*inut ,n noi: noi avem ace t obiect: a tfel ,ntrebarea nemi>locit e te Q cine ,ntem noii 3oi, eu, !iritul e te ,n u)i ceva foarte concret, diver Q eu am re!rezentri, vd, aud etc. 4oate ace tea, ,nt eu, acea t im*ire, vedere. Sen ul mai e"act al ace tei ,ntrebri
6. -7SPE7 -1<37]71 51

e te deciQ !otrivit creia dintre u +men*ionatele determina*ii /2 e te ace t con*inut !entru con)tiin*a noa trT !entru re!rezentare, voin*, imagina*ie, entimentT care e te locul unde ace t con*inut, Mace t= obiect e te la ine aca T care e te terenul ace tui entiment T -ac ne amintim de !reacuno cutele r !un uri date ,n acea t !rivin*, -umnezeu e te ,n noi ,ntruc,t credem, im*im, ne re!rezentm, )tim. 6ce te forme, facult*i, laturi ale noa tre,, entimentul, re!rezentarea, credin*a trebuie le con iderm a!oi mai de a!roa!e, mai cu eam cu !rivire la ,n u)i ace t !unct. 3oi nu cutm un r !un oarecare, de+un fel oarecare,, nu ne orientm du! e"!erien*e )i ob erva*ii c l+am e iza !e -umnezeu ,n entiment etc.: ,n !rimul r,nd ne *inem de ceea ce avem ,n fa*a noa tr, de ace t 1nul, univer al, de acea t !lintate care e te ace t eter tran !arent ce rm,ne egal cu ine ,n u)i. -ac ,l lum ,n fa*a noa tr !e ace t 1nul )i ,ntrebmQ !entru care dintre facult*ile noa tre, dintre activit*ile !iritului e te Me"i t= ace t 1nul, ab olut general, !utem numi ca teren !e care ace t con*inut !oate fi la ine aca numai activitatea core !unztoare, mod al !iritului no tru, )i acea ta, e te gndirea! #,ndirea e te ingurul teren al ace tui con*inut, e activitatea univer alului, univer alul ,n activitatea a, ,n ac*iunea a : au dac o numim conce!ere a univer alului, acel ceva !entru care e te univer alul e tot g,ndirea. 6ce t univer al, care !oate fi !rodu de g,ndire )i e te !entru g,ndire, !oate fi cu totul ab tractQ a)a e te incomen urabilul, infinitul, u!rimarea oricrei limite, !articularitatea:, ace t general negativ ,)i are ediul numai ,n g,ndire. 0,nd ne g,ndim la -umnezeu, e"!rimm )i acea t mi)care de ,nl*are dea u!ra en ibilului, e"teriorului, ingularului: acea t ,nl*are e te ie)ire dea u!ra en ibilului )i a im!lului entiment ,n regiunea !ur, iar regiunea !ur a univer alului e te g,ndirea. Potrivit modului ubiectiv, acea ta e te terenul !entru ace t con*inut. 0on*inutul e te ace t ab olut nede !r*it, ne,ntreru!t,H care rm,ne la ine ,n u)i, univer alul, iar g,ndirea e modul !entru care e te ace t univer al. 6 tfel, avem o deo ebire ,ntre g,ndire )i univer al !e care mai ,nt,i ,l numeam -umnezeu: acea ta e te o deo ebire care ,i
52
P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

revine ,n !rimul r,nd refle"iei noa tre )i care !entru ine ,nc nu e te ab olut de loc ,n con*inut. 7 te rezultat al filozofiei, !recum e de>a credin* a religiei c -umnezeu e te unica realitate veritabil : au atunci nu e nici una. -eci o a tfel de realitate !e care o numim g,ndire nu are, !ro!riu+zi , !e acea t !ozi*ie ,nc loc. 0eea ce avem ,naintea noa tr e te ace t 1nul 6b olut: ace t con*inut, acea t determina*ie nu le !utem ,nc numi religie : !entru acea ta mai e nevoie de !irit ubiectiv, de con)tiin*. #,ndirea e te locul ace tui univer al, dar mai ,nt,i ace t loc e te ab orbit ,n ace t 1nul, ,n

ace t 7tern fiin*,nd ,n ine )i !entru ine. ,n acea t determina*ie veritabil, ab olut, ,nc nedezvoltat, ne,m!linit, -umnezeu rm,ne, ,n !ofida oricrei dezvoltri, ub tan* ab olut. 6ce t univer al e te !unctul de !lecare )i de ,ncAeiere, dar e te ab olut acea t unitate !er i tent )i nu im!lu teren din care cre c diferen*e, ci toate diferen*ele rm,n ,ncAi e ,n ace t univer al. 7l nu e te ,n nici un univer al inert, ab tract, ci e te ,nul ab olut, izvor infinit, din care !rovine totul )i ,n care e re,ntoarce totul )i e te ve)nic ! trat ,n el. 6ce tei re!rezentri i +a dat numele de !antei m: a!oi e !une c filozofia identit*ii e te direct !antei m. (dentitate e te totul, e unitate cu ine : acea t identitate !oate fi cu totul u!erficial )i, c,nd e !une de filozofia !eculativ c ar fi i tem al identit*ii, e ia identitatea ,n en ab tract !ro!riu intelectului. 6cum+men*ionata re!rezentare ar fi mai >u t numit re!rezentare a ub tan*ialit*ii ,n loc de !antei m. 6ci -umnezeu e te mai ,nt,i determinat numai ca ub tan* : ubiectul ab olut, !iritul, rm,ne )i ub tan*, dar el nu e te numai ub tan*, ci e te ,n ine determinat )i ca ubiect. -e !re acea t deo ebire de obicei nu )tiu nimic cei ce !un c filozofia !eculativ ar fi !antei m : ei !ierd din vedere lucrul !rinci!al, ca totdeauna. ,n en !ro!riu, !antei m ,n eamn totul, univer ul, ace t com!le" al tuturor celor ce e"i t: ace te infinit de multe lucruri finite ar fi -umnezeu: )i acea t ,nvinuire i e face filozofiei care ar afirma, cAi!urile, c totul e te -umnezeu, adic acea t infinit diver itate a lucrurilor ingulare, nu univer alul
6. -7SPE7 -1<37]71

53

fiin*,nd ,n ine )i !entru ine, ci lucrurile ingulare ,n e"i ten*a lor em!iric, a)a cum ,nt ele nemi>locit. -ac !unemQ -umnezeu e te toate ace tea, acea t A,rtie etc., avem !antei m, totul, toate lucrurile ingulare. -ac !un Q gen, e te )i acea ta o generalitate, dar una cu totul alta dec,t totalitate, univer alul ca cu!rindere a tuturor e"i ten*elor ingulare, ,nc,t ceea+ce+fiin*eaz, ceea+ce+e"i t la baz e te con*inutul !ro!riu+zi al tuturor lucrurilor ingulare. 7 te com!let fal a e afirma ca fiind un fa!t c a tfel de !antei m a e"i tat ,n vreo religie oarecare: niciodat nu i+a trecut !rin minte unui om !un Q totul e te -umnezeu, adic lucrurile ,n ingularitatea )i accidentalitatea lor: )i mai !u*in a fo t afirmat ace t lucru ,n vreo filozofie. Pantei mul oriental, au, mai >u t, !inozi mul, vom ,nv*a +l cunoa)tem mai t,rziu, la religia determinat. ,n u)i !inozi mul ca atare, !recum )i !antei mul oriental, con*ine c ,n univer divinul e te numai univer alul unui con*inut, e en*a VV lucrurilor, ,nc,t acea ta )i e te re!rezentat ca e en*a determinat a lucrurilor. 0,nd ;raAma !une Q eu ,nt trlucirea, ceea ce lumineaz ,n metale, #angele ,ntre fluvii, via*a ,n ceea ce e viu etc, ingularul e te !iin acea ta u!rimat. ;raAma nu !une Q eu ,nt metalul, fluviile, ,n e)i lucrurile ingulare de tot felul ca atare, a)a cum e"i t ele nemi>locit. Strlucirea nu e te metalul ,n u)i, ci e te generalul, ub tan*ialul e"tra din ingular, nu mai e te 4tS, totul ea ingular. 6ci de>a nu mai e te !u ceea ce e nume)te !antei m, ci e !uneQ e en*a ,n a tfel de lucruri ingulare. -e ceea ce e te viu *ine tem!oralitatea, !a*ialitatea: e e"trage numai ceea ce e ne!ieritor la acea t ingularitate. -ar dac e !uneQ totul e te -umnezeu, ingularitatea e te luat cu toate limitele ei, cu finitatea ei, cu natura !ieritoare a ei. K2ia*a a ceea ce e viuG e te ,n acea t fer a vie*ii nelimitatul, univer alul. 6cea t re!rezentare de !re !antei m !rovine din fa!tul c e coate ,n eviden* unitatea ab tract )i nu cea !iritual, )i a!oi ,n re!rezentarea religioa unde e te valabil numai ub tan*a, 1nul, ca veritabil realitate, cei ce ,m!rt)e c acea t conce!*ie, uit,nd c tocmai ,n fa*a ace tui 1nu au di !rut ingularele lucruri finite, neatribuin+du+li+ e ace tora nici o realitate, le mai men*in ca ubzi tente.

54 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

6 tfel !uneau elea*ii: e te Me"i t= numai 1nul, )i adugau e"!licit la acea ta Q )i nimicul nu e te Me"i t= de loc. Orice finit are limitare, nega*ie a lui 1nul, dar ei !uneau c nimicul, limitarea, finitatea, limita )i limitatul nu ,nt Me"i t= de loc. ( +a re!ro)at !inozi mului atei mul u, ,n lumea, ace t tot, nu e te de loc ,n !inozi m Q ea a!are, fr ,ndoial, aci, e vorbe)te de e"i ten*a ei, iar via*a noa tr con t ,n a fi ,n acea t e"i ten*. -ar ,n en filozofic lumea nu are nici o realitate, ea nu e te Me"i t= de loc. 6ce tor ingularit*i nu li e atribuie nici o realitate, ele ,nt finit*i )i de !re ace tea e !une c ele n+ar fi Me"i ta= de loc. ,nvinov*irea general adu !inozi mului e te c el ar fi acea t con ecven* Q dac totul e te 1nul, o a tfel de filozofie ar afirma c binele e te totuna cu rul, c n+ar e"i ta nici o deo ebire ,ntre bine )i ru )i !rin acea ta ar fi u!rimat orice religie. Se !une c deo ebirea dintre bine )i ru n+ar fi valabil ,n ine, ar fi a)adar fa!t indiferent dac cineva e te bun au ru. Se !oate admite c deo ebirea dintre bine )i ru e te ,n ine u!rimat, adic ,n -umnezeu, ,n unica realitate adevrat. ,n -umnezeu nu e"i t ru, deo ebirea dintre bine )i ru ar e"i ta numai dac -umnezeu ar fi rul: nu e admite ,n c rul ar fi ceva afirmativ )i c ace t afirmativ ar fi -umnezeu. -umnezeu e te bun )i numai bun, deo ebirea dintre ru )i bine nu e"i t ,n ace t 1nul, ,n acea t ub tan*: acea ta a!are o dat cu deo ebirea ,n genere. -umnezeu e te 1nul, el rm,n,nd ab olut la ine ,n u)i, ,n ub tan* nu e te Me"i t= nici o diferen*. Ca diferen*a dintre -umnezeu )i lume, )i mai ale dintre -umnezeu )i om, a!are diferen*a dintre bine )i ru. ,n !rivin*a ace tei diferen*e dintre -umnezeu )i om, ,n !inozi m determina*ia fundamental e te aceea c omul trebuie aib ca *el al u e"clu iv !e -umnezeu. 6ci, !entru diferen*, !entru om, lege e te iubirea de -umnezeu, tindem numai !re acea t iubire de -umnezeu, ; nu !unem m eviden* diferen*a noa tr fim ,ndre!ta*i numai !re -umnezeu. 6cea ta e te cea mai ublim moral: adic morala !otrivit creia rul e te ceea ce e fr valoare, iar omul nu trebuie la e e afirme acea t diferen*, acea t nimic+

i
6. -7SPE7 -1<37]71 55

nicie. Omul !oate !er evera ,n acea t diferen*, +o inten ifice ca o!ozi*ie ,m!otriva lui -umnezeu, ,m!otriva univer alului ,n ine )i !entru ine, atunci el e te ru. -ar el !oate /L con idera diferen*a a )i ca nul, +)i !un e en*ialitatea a numai ,n -umnezeu )i direc*ia a !re -umnezeu: atunci el e te bun. ,n !inozi m a!are fr ,ndoial deo ebirea ,ntre bine )i ru . -umnezeu )i omul fa* ,n fa* . )i cu acea t determina*ie a!are Mg,ndul= c rul trebuie con iderat ca ceea ce e te li! it de valoare. ,n -umnezeu, ca atare, ,n acea t determina*ie ca ub tan*, nu e te Me"i t= deo ebire, dar !entru om acea t diferen* e te )i aceea dintre bine )i ru. 6cea t u!erficialitate cu care e !olemizeaz ,m!otriva filozofiei mai !une c filozofia ar fi i tem al identit*ii. 7 te cu totul >u t c ub tan*a e te acea t identitate unic cu ine, dar tot a)a e te )i !iritul. 0ei ce vorbe c de filozofie a identit*ii e o!re c la identitatea ab tract, la unitate ,n genere, )i fac ab trac*ie de ceea ce im!ort e"clu iv, adic de determinarea ace tei unit*i ,n ine, anume dac ea e te determinat ca ub tan* ori Me determinat= ca !irit. ,ntreaga filozofie e te tudiu al determinrii unit*ii: tot a)a e te filozofia religiei o ucce iune de unit*i: mereu unitatea, ,n a tfel ,nc,t acea ta e te tot mai mult determinat. ,n domeniul fizical e"i t multe unit*i. 6!a )i !m,ntul ame tecate dau )i ele o unitate, dar un ame tec. 0,nd am o baz )i un acid )i are )i ia na)tere din ele un cri tal, am aci )i a!, dar n+o !ot vedea. 6ici unitatea a!ei cu acea t materie e te o unitate cu totul ,n alt fel determinat dec,t atunci c,nd ame tec a! cu !m,nt. Cucrul !rinci!al e te deo ebirea en ului ace tei

determina*ii Mace tei unit*i=. 1nitatea lui -umnezeu rm,ne unitate, ,n ceea ce im!ort e"clu iv ,nt felurile determinrii ace tei unit*i: acea t determinare a unit*ii e te trecut cu vederea, )i tocmai !rin acea ta e te !ierdut din vedere ceea ce are im!ortan*. Primul lucru e te acea t univer alitate divin, !iritul ,n univer alitatea a cu totul nedeterminat, !entru care nu e te Me"i t= ab olut nici o diferen*. Pe acea t baz ab olut a!are ,n )i diferen*a ,n genere )i abia o dat cu diferen*a ,nce!e religia ca atare: acea ta e te o diferen* !iritual, e te cdn)tiin*a. 7a!ortul !iritual
56 P6E4. (. 0O307P41C, E7C(#(7(

general e te ,n genere )tiin*a de !re ace t con*inut ab olut, ca baz. 3u e te locul aici e"!licm cunoa)terea ace tei diviziuni originare Ma >udec*ii= ab olute. 0once!tul e!ar M>udec= generalul, conce!tul e tran form ,n e!arare, ,n de !r*ire. 6cea ta o !utem e"!rima aici ca fa!t . fiindc e te una din determina*iile logice care ,nt aici de !re u!u , anume c acea t univer alitate ab olut ,nainteaz ,n ine la diferen*a a, la diviziunea originar Mla >udecat=, adic la in tituirea au !unerea a ca mod+determinat. 6 tfel, avem !ozi*ia c -umnezeu . -umnezeu ,n ace t mod+nedeterminat ,n genere . e te obiect al con)tiin*ei. 6bia aici avem doi Mtermeni=, -umnezeu )i con)tiin*a !entru care el e te. ,n re!rezentare e !oate !leca de ,a unul, ca )i de la cellalt. Se!ararea originar M>udecata= !leac ab olut de la -umnezeu, !iritul e te acea t diviziune originar M>udecat=, )i, e"!rimat ,n mod concret, el e te crea*ie a unei lumi, a !iritului ubiectiv !entru care el e te. S!iritul e te manife tare ab olut: acea ta e te !unere Min tituire, afirmare=, e te fiin*are+!entru+altceva: manife tarea lui -umnezeu ,n eamn crearea unui altceva, a !iritului ubiectiv !entru care el e te. 0rearea lumii e te revelarea de ine a lui -umnezeu. <ai t,rziu vom avea acea t manife tare ,n form u!erioar, anume c ceea ce creeaz -umnezeu e te el ,n u)i )i ,n general nu are modul+determinat al unui altceva, c el e te manife tarea lui ,n u)i, c el e te !entru ine ,n u)i: altceva, care are a!aren*a unui altceva, e te ,n nemi>locit conciliat, fiul lui -umnezeu, omul du! cAi!ul lui -umnezeu, 6dam+Yadmon. 6ici avem ubiectul ca )tiutor, !irit )tiutor ubiectiv. Dine de natura lui -umnezeu fa!tul de a fi manife t au de a fi !entru !irit, iar autorevelarea e te totodat creare a !iritului. -e aci rezult c -umnezeu !oate fi )tiut, cuno cut, deoarece *ine de natura lui de a e revela, de a fi manife t. 0ei ce !un c -umnezeu nu e te manife t, c nu !utem )ti nimic de !re -umnezeu, nu vorbe c, fr ,ndoial, de !e !ozi*iile religiei cre)tine, acea t religie ,n eamn ,n )i religia revelat. 0on*inutul ei e te c -umnezeu e te revelat oamenilor, c ei )tiu c e te -umnezeu. <ai ,nainte nu )tiau, dar ,n religia cre)tin nu mai e"i t ecret: e"i t fr ,ndoial un
;. E7C(#(6 57

mi ter, dar nu ,n en ul c ace ta n+ar !utea fi cuno cut. <i terul e te ceva !rofund, ,n filozofia neo!latonic e nume)te a)a !eculativulQ !entru con)tiin*a aflat la nivelul intelectului, !entru cunoa)terea enzorial, mi terul e te ecret, !entru ra*iune el e te ceva manife t. -ac lum ,n erio numele de -umnezeu, -umnezeu, de>a !otrivit lui Platon )i lui 6ri totel, nu e te invidio , ,nc,t el nu e comunice. -umnezeu e reveleaz, e ofer !re a fi cuno cut. 6)adar, acea t cunoa)tere e te ra!ort )i acea ta, de !e !ozi*ia lui -umnezeu, e te diviziunea originar M>udecata= ab olut c el e te Me"i t= ca !irit !entru !irit. S+l con iderm acum !e -umnezeu )i ca in e!arabil de cunoa)terea lui.
B. RELIGIA

,n doctrina de !re -umnezeu ,l avem !e -umnezeu ,naintea noa tr ab olut numai !entru ine: evident, e adaug a!oi )i ra!ortarea lui -umnezeu la oameni, totu)i acea ta, conform re!rezentrii obi)nuite, nu a!are ca ceva ce+ar a!ar*ine ,n mod e en*ial aici: )i ob ervm,

dim!otriv, ca te[ logia modern trateaz mai mult de !re religie dec,t de !reG -umnezeuQ e !retinde numai c omul trebuie aib religie, ace ta e te lucrul !rinci!al, )i e afirm cAiar c e te indiferent dac )tim au nu )tim ceva de !re -umnezeu Q au e u *ine c ace t lucru ar fi numai ceva cu totul ubiectiv, cci, !ro!riu+zi , nu )tim ce e te -umnezeu. -im!otriv, ,n evul medXra fo t con iderat mai mult e en*a lui -umnezeu. 4rebuie recunoa)tem c -umnezeu nu e te con iderat ca e!arat de !iritul ubiectiv, dar nu din motivul c -umnezeu ar fi ceva necuno cut, ci !entru c, -umnezeu fiind ,n cAi! e en*ial !irit, e te cogno cibil. 6)adar e vorba de o ra!ortare de la !irit la !irit. 6ce t ra!ort de la !irit la !irit t la baza religiei. 3oi am avea deci de dovedit ce e te religia )i c ea e te nece arQ deoarece filozofia nu+)i are obiectul ca obiect dat. 7"i t !o!oare de !re care cu greu ne+am !utea ,ngdui !unem c au religie Q fiin*a lor u!rem, !e care o venereaz oarecum, e te oarele, luna, au altceva ceea ce+i im!re+
))

58 PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

ioneaz ,n natura en ibil. 7"i t )i fenomenul unei !ozi*ii e"treme de cultur unde e"i ten*a lui -umnezeu a fo t ,n general negat )i de a emenea a fo t negat fa!tul c religia e te veracitatea !iritului: ba, !e acea t !ozi*ie e"trem +a afirmat cu eriozitate c !reo*ii nu ,nt dec,t ni)te e croci c,nd inoculeaz oamenilor o religie oarecare, deoarece ei !rin acea ta au avut numai co!ul de a+)i u!une !e oameni. 6)adar n+ar fi de loc u!erfluu fie demon trat nece itatea religiei, lucru ce !oate fi !retin cu bun dre!tate din !unct de vedere )tiin*ific. ,foi ,n trebuie ne di !en m de acea t demon trare, dac con iderm unicul mod ,n care ea !oate fi ,nf!tuit. 6nume, filozofia religiei con tituie o !arte a ,ntregii filozofii: !r*ile filozofiei ,nt verigile unui lan*, ale unui cerc, ele ,nt de f)urate ,n acea t cone"iune )i !rin acea ta e te ,nf*i)at nece itatea lor. 6)adar nece itatea religiei trebuie rezulte din acea t cone"iune, ,nc,t religia =e !rezint ca rezultat )i e te mi>locit a tfel. -emon tra*ia acea ta o avem deci ,na!oia noa tr: ea e afl ,n filozofie: rela*ie care a fo t de>a emnalat. 0,nd ceva e te rezultat, el e /1 mi>locit !rin altceva: c,nd e aduce dovada c -umnezeu e"i t, fa!tul e te !rezentat ca rezultat: ace t lucru !are ab urd, fiindc -umnezeu con t tocmai ,n aceea de a nu fi rezultat. 6)a tau lucrurile )i cu religia, ea e te cunoa)terea ub tan*ial: tocmai ,n acea ta rezid fa!tul c ea nu !oate fi rezultat, ci dim!otriv, baza. -ar aici trebuie fie indicat en ul mai !reci al ace tei mi>lociri. <i)carea !rin care ,nt artate veracitatea )i nece itatea religiei e te !e curt acea ta Q noi !lecm de la fenomene naturale, cunoa)tem mai ,nt,i ceea ce e te en ibil: acea ta e te con)tiin*a natural. ,n ca adevr al naturii ni e ,nf*i)eaz !iritulQ e arat c natura e re,ntoarce ,n temeiul ei care e te !iritul ,n general. Se recunoa)te de !re natur c ea e te un i tem ra*ional: ultima culme a ra*ionalit*ii ei e te c ea ,n )i dovede)te e"i ten*a ra*iunii. Cegea caracterului viu al lucrurilor mi)c natura: ,n acea t lege e te numai ,n interiorul lucrurilor : ,n !a*iu )i tim! Mea ac*ioneaz= numai ,n cAi! e"terior: natura nu )tie nimic de !re acea t lege, ,nc,t adevrul, !iritul e te a tfel ,ntr+o e"i ten* neadecvat lui: adevrata e"i ten* a ceea ce e te ,n ine e te !iritul: a tfel !iritul !rovine din natur )i arat c el e te ,n natur
B. RELIGIA 59

adevrul, adic baza, tot ceea ce e mai ,nalt. S!iritul e te Me"i t= mai ,nt,i ca !irit finit, ,n finitul nu !o ed adevr, el !iere: !iritul finit e re,ntoarce ,n temeiul u, deoarece ca atare el e te !rin ,n contradic*ie cu ine ,n u)iQ e te liber: contrazice natura a fa!tul de a fi e"terior, el con t tocmai ,n aceea de a e libera de ceea ce e li! it de realitate )i valoare )i de a e ,nl*a !e ine ,n u)i, la ine ,n veracitatea a, iar acea t ,nl*are e te na)terea religiei. 6cea t mi)care, artat ,n nece itatea ei, are ca ultim rezultat religia ca libertate /2 a !iritului ,n adevrata lui e en*: adevrata con)tiin* e te numai aceea a !iritului ,n

libertatea lui. ,n acea t mi)care nece ar rezid dovada c religia e te ceva adevrat )i aceea)i mi)care !roduce nemi>locit conce!tul religiei. 7eligia e te a tfel dat !rin ceea ce ,i !remerge ,n )tiin*, ea e te deci cuno cut ca nece ar. 6cum, dac !lecm de la om, ,ntruc,t !re u!unem ubiectul, dac ,nce!em de la noi, fiindc cunoa)terea nemi>locit, !rim, a noa tr e te cunoa)terea de !re noi, )i ,ntrebm Q cum a>ungem noi la acea t deo ebire, la cunoa)terea unui obiect )i aici la cunoa)terea de !re -umnezeuT cum trebuie conce!ut !lec,nd de la noi acea t diviziune originar Macea t >udecat= T 7 !un ul e te ,n general de>a datQ fiindc ,ntem fiin*e g,nditoare. -umnezeu e te univer alul ab olut ,n ine )i !entru ine, iar g,ndirea are )i face obiect al u din univer alul ,n ine )i !entru ine. 6ce ta e te r !un ul im!lu care con*ine ,nc mult ,n el, ceea ce avem de con iderat ,n continuare. 6)adar ,ntem !e !ozi*ia cunoa)terii de !re -umnezeu )i, cu acea ta, !e !ozi*ia religiei ,n general. 6cea t !ozi*ie trebuie +o re*inem acum )i+n !rimul r,nd ,nce!em !rin a rece!ta determina*iile cu!rin e ,n acea t !ozi*ie, con*inutul ace tui ra!ort, !recum )i diver ele forme ale ale. 6ce tea ,nt, ,n !arte, de natur ! iAologic care *in de !iritul finit, dar !e care trebuie le avem aici ,n vedere ,ntruc,t tratm de !re religie ca religie cu totul concret. 1niver alul e te mai ,nt,i con)tiin*a de !re -umnezeu: acea ta nu e te numai con)tiin*, ci, mai !reci , )i certitudine. Prima form a ace teia e te credin*a: acea t certitudine, ,ntruc,t ,n credin* ea e te cunoa)tere de !re -umnezeu, e te sentiment, )i e te ,n entiment, e refer la latura ubiectiv.
60 PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

6 doua latur e te cea obiectiv, felul con*inutului. ca %orma ,n care e te mai ,nt,i -umnezeu !entru noi e te modul reprezentrii, )i e ,n f,r)it forma gndirii ca atare. ,n !rimul r,nd e te con)tiin*a de !re -umnezeu ,n general, con)tiin*a c ,n genere avem re!rezentri de !re el. -ar con)tiin*a nu e te numai aceea c avem un ubiect )i o re!rezentare, ci )i aceea c ace t con*inut )i este Me"i t= )i nu e numai o re!rezentare. 6cea ta e te certitudinea de !re -umnezeu. ;e!rezentarea au fa!tul c ceva e te ,n con)tiin* obiect ,n eamn c ace t con*inut e te ,n mine, e te al meu. 7u !ot avea re!rezentri de !re obiecte cu totul inventate, fanta tice : ace t con*inut e te aici numai al meu, numai ,n re!rezentare, eu )tiu ,n acela)i tim! de !re ace t con*inut c nu e"i t. 6cea ta con tituie ,n general caracterul re!rezentrii, ,n vi eu ,nt de a emenea con)tiin*, am obiecte, ,n ele nu ,nt. -ar con)tiin*a de !re -umnezeu o conce!em a tfel ,nc,t el totodat )i e"i t, nu e numai al meu, numai ,n ubiect, ,n mine, ci, inde!endent de mine, de re!rezentarea )i )tiin*a mea, el e"i t ,n ine )i !entru ine. 6cea ta rezid ,n ,n u)i ace t con*inutQ -umnezeu e te acea t univer alitate fiin*,nd ,n ine )i !entru ine, fiin*,nd nu numai !entru mine, ci ,n afara mea, inde!endent de mine. 6)adar aici ,nt cone"ate dou feluri de determina*ii. 6ce t con*inut e te tot at,t de nede !r*it de mine !e Hc,t e te el de inde!endent. 0ertitudinea e te rela*ie nemi>locit a con*inutului )i a mea: dac vreau e"!rim inten iv acea t certitudine, !un Q )tiu ace t lucru tot at,t de igur !e c,t de igur ,nt c ,nt eu ,n umi. 6mbele, certitudinea referitoare la acea t fiin* Me"i ten*= e"terioar )i certitudinea referitoare la mine e te o unic certitudine. 6cea t unitate a certitudinii e te modul+de+a fi+ ne e!arat al ace tui con*inut care e te deo ebit de mine, modul+de+a+fi+ne e!arat al ambelor deo ebite una de cealalt. 3e !utem o!ri aici, )i e )i afirm c ar trebui ne o!rim la acea t certitudine. -ar e face ,ndat acea t di tinc*ie : ,nainte de toate, ceva !oate fi cert, dar ,ntrebarea e te dac e )i adevrat: certitudinii i e !une fa*+n+fa* adevrul: fa!tul c ceva e te cert nu ,n eamn c e te adevrat.

B. RELIGIA 61

%orma nemi>locit a ace tei certitudini e te aceea a credinei! 0redin*a are un contrar !ro!riu+ zi ,n ine )i ace t o!u e te mai mult au mai !u*in nedeterminat. 0redin*a e te o!u )tiin*ei: dac credin*a e te ,n general o!u )tiin*ei,, o!ozi*ia acea ta e te goal Q ceea ce cred )i )tiu e te con*inutul ,n con)tiin*a mea, credin*a e te o )tiin*, dar ,n mod obi)nuit e ,n*elege !rin )tiin*o. )tiin* mi>locit, cuno ctoare. <ai !reci e te c numim credin* o certitudine mtru+c,t acea ta ,n !arte nu e te o certitudine nemi>locit en ibil, ,n !arte ,ntruc,t acea t )tiin* nu e te nici )tiin* a nece it*ii unui con*inut. ,ntr+o !rivin*, !unemQ e te certitudine nemi>locit. 0eea ce vd nemi>locit ,naintea mea, )tiuQ nu cred c e te un cer dea u!ra mea, !e ace ta ,l Id. Pe de alt !arte,, c,nd am !trun ra*ional ,n nece itatea unui lucru nu !unem nici atunciQ credem, deHe"em!lu, ,n teorema lui Pitagora. 6ici !re u!unem c cineva nu+i acce!t demon trarea numai din autoritate, ci a ,n*ele +o. 0redin*a a fo t luat )i+n tim!urile mai noi ,n en ul de certitudine, numai ,n o!ozi*ie fa* de e izarea nece it*ii unui con*inut. 0u deo ebirea acea ta e te emnifica*ia !e care >acobi a conferit+o credin*ei. 6 tfel, @acobi !une c noi numai credem )i nu )tim c avem un cor!. 6ci )tiin*a are o emnifica*ie mNi !reci Q aceea de cunoa)tere a nece it*ii. 6nume, eu vd ace t lucru: ceea ce, !une @acobi, e te numai o credin*, deoarece eu intuie c, imt: o a tfel de )tiin* en ibil e te cu totul direct, nemi>locit, aci nu mai avem temei. 6ici credin*a are ,n general emnifica*ie de certitudine nemi%locit! 0u !rivire la certitudinea c e"i t -umnezeu e ,ntrebuin*eaz mai ale e"!re ia Kcredin*G, ,ntruc,t nu !trundem ,n nece itatea ace tui con*inut. ,n con ecin*, credin*a e te ceva ubiectiv ,ntruc,t nece itatea con*inutului, ceea+ee+e te++demon trat, e te numit obiectiv, )tiin* obiectiv, cunoa)tere obiectiv. 0redem ,n -umnezeu deoarece nu ,ntem convin)i de nece itatea ace tui con*inut, convin)i c ace ta e te, c ce e te. 0rede ,n -umnezeu, e !une ,n limba>ul obi)nuit )i fiindc noi nu avem de !re -umnezeu nici o intui*ie nemi>locit, en ibil. ,ntruc,t credem ,n -umnezeu, avem certitudinea c -umnezeu e te ace t con*inut. Se vorbe)te, de igur,. )i de !re temeiul credin*ei, dar acea ta e te de>a vorbire im!ro!rie Q dac am temeiuri, )i anume temeiuri obiective, adev+
62
PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

4ate temeiuri, fa!tul Mc -umnezeu e"i t= ni e demon treaz, ,n temeiurile ,n e)i !ot fi de natur ubiectiv )i atunci fac ca )tiin*a mea s treac dre!t )tiin* demon trat: ,ntru+c,t ace te temeiuri ,nt ubiective, !un c e vorba de credin*. Princi!alul temei, unul dintre temeiurile credin*ei ,n -umnezeu, e te autoritatea, M,n en ul= c al*ii )tiu ace t lucru c -umnezeu e"i t=, al*ii care trec ,naintea mea ca unii ce ,nt ,n !o e ia )tiin*ei, fa* de care am venera*ia )i ,ncrederea c ei )tiu ce e te adevrul. 0redin*a e bazeaz !e mrturie, a)adar, ea are temei: dar temeiul ab olut al credin*ei, mrturia ab olut de !re con*inutul unei religii e te mrturia !iritului )i nu miracolele, nu confirmarea e"terioar, i toric: con*inutul adevrat al unei religii are, !entru confirmarea a, mrturia ,n mine !rin fa!tul c ace t con*inut e te adecvat naturii !iritului meu, c nevoile !iritului meu ,nt ati fcute ,n cu!rin ul lui. S!iritul meu )tie de !re ine ,n u)i, de !re )tiin*a a: acea ta e te )tiin*a nemi>locit, e te detemina*te im!l, adevrat a ace tei certitudini care e cAeam credin*. -e !re credin*, luat ,n conce!tul ei concret, va trebui vorbim mai t,rziu, aici o cron iderm numai ca acea t certitudine, iar cele trei forme ale ace tei certitudini ,nt
sentimentul, reprezentarea, gndul!
! FORMA SENTIMENTULUI

,n ce !rive)te forma sentimentului, de co!erim !e cale em!iric ,n !rimul r,nd determina*iile urmtoare Q 1. 3oi )tim de !re -umnezeu, )i anume nemi>locit: -umnezeu nu trebuie fie ,n*ele : nu

trebuie e !eculeze di cur iv a u!ra iui -umnezeu, deoarece ace t lucru nu are !oat merge cu cunoa)terea ra*ional. 2. 4rebuie cutm un u!ort al ace tei )tiin*e. 3oi )tim numai ce e ,n noi, ceea ce e te a)adar numai ceva ubiectiv, de aceea e caut un temei, e caut locul fiin*ei divine )i e !une c -umnezeu e te ,n entiment: entimentul !rime)te a tfel !ozi*ia unui temeiQ a)adar fiin*a lui -umnezeu ne e te dat ,n entiment. 6ce te !ro!ozi*ii ,nt cu totul >u te )i nu trebuie nici una negat, dar ele ,nt atNt de banale ,nc,t nu merit obo+
B. RELIGIA

eala vorbim aici de !re ele. 0,nd )tiin*a religiei e te limitat la ace te !ro!ozi*ii, nu face + o mai avem, )i nu e te de ,n*ele de ce e"i t oare teologie. 1. 8tim nemi>locit c -umnezeu e te Me"i t=. 6cea t !ro!ozi*ie are mai ,nt,i un en cu totul naiv, dar a!oi )i unul nenaiv,H anume en ul c acea t a )a+numit )tiin* nemi>locit ar fi unica )tiin* de !re -umnezeu, iar teologia modern ar fi deci ,m!otriva religiei revelate, ca )i contra cunoa)terii ra*ionale care neag )i ea acea t !ro!ozi*ie. 6devrul ei trebuie +l con iderm mai de a!roa!e. 8tim c -umnezeu e te Me"i t= )i )tim acea ta nemi>locit. 0e ,n eamn K)tiin*G , 7 te deo ebit de cunoa)tere. 6vem e"!re ia Q KcertG )i o!unem adevrului )tiin*a. K6 )tiG e"!rim modul ubiectiv ,n care e te ceva !entru mine ,n con)tiin*a /L mea, ,nc,t ace t ceva are determina*ia a ceva+ce+e te. 6)adar, K)tiin*G ,n eamn ,n general c obiectul, altceva, e te Me"i t= )i c fiin*a lui e te cone"at cu fiin*a mea. 7u !ot )ti )i ceea ce e te Mace t ceva= din intui*ie nemi>locit au ca rezultat al refle"iei, dar c,nd !unQ K)tiuG, )tiu numai fiin*a lui, re tul ,nt a!oi determina*ii mai !reci e, calit*i, care a!ar ca unele ce ,nt. Se ,ntrebuin*eaz Ka )tiG )i ca Ka avea re!rezentareG dar e cu!rin aci totdeauna a er*iunea c con*inutul e"i t. 6)adar, Ka )tiG e te com!ortare ab tract. -im!otriv, !unem c cunoa)tem c,nd )tim de !re un ce univer al, ,n !e care+l e izm )i !otrivit determina*iei !articulare a lui. 0unoa)tem natura, !iritul, dar nu o ca : natura, !iritul ,nt ceva univer al, ca a e ceva !articular, iar con*inutul bogat al ace tora Mnatur, !irit= ,l cunoa)tem !otrivit ra!ortrii reci!roce nece are a lor. 0on iderat mai de a!roa!e, acea t )tiin* e te con)tiin*, dar cu totul ab tract, !entru noi activitate ab tract a eului. O cuno)tin* oarecare e refer de>a la un con*inut !articular, determinat. 6cea t )tiin* e te !rin urmare numai at,tQ e"i t un con*inut oarecare, ea e te ra!ortarea ab tract a eului la obiect, indiferent care e te con*inutul. 8tiin* )i con)tiin* e te unul )i acela)i lucru, numai c con)tiin*a e te totodat o determina*ie mai !reci a obiectului. 6 avea cuno)tin* au intui*ie, au cunoa)tere e refer de>a la o determina*ie mai bogat, nu im!lu la cea ab tract a lui Ka )tiGr
?W P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

care e te activitatea im!l, ab tract a eului. Sau, )tiin*a nemi>locit e te altceva dec,t g,ndirea luat ,n en cu totul ab tract. ,n g,ndirea e te )i activitate identic cu ine a eului. #,ndirea ,n general e te )tiin*a nemi>locit. <ai !reci , g,ndirea e te ceva ,n care obiectul ace tui ceva are )i determina*ia unui ce ab tract, e te activitatea univer alului. 6cea t g,ndire e te con*inut ,n totul oric,t ?8 de concret ne+am com!orta, dar o numim numai g,ndire fiindc con*inutul are determina*ia unui ab tract, a unui general. 6ici )tiin*a nu e te deci )tiin* nemi>locit de !re un obiect cor!oral, ci de !re -umnezeu, -umnezeu e te obiectul cu totul general, nu e o !articularitate oarecare, e te !er onalitatea cea mai general. 8tiin* nemi>locit de !re -umnezeu e te )tiin*a nemi>locit de !re un obiect care e te cu totul general, ,nc,t numai !rodu ul e te nemi>locit, acea ta e te g,ndire. 8tiin* nemi>locit de !re -umnezeu e te g,ndire de !re -umnezeu, deoarece g,ndirea e te

activitatea !entru ^care e te Me"i t= generalul. -umnezeu ,nc nu are aici con*inut, nu are alt emnifica*ie, el nu e te doar ceva en ibil, e te numai ceva general, a tfel )tim de !re el ca de ceva ce nu *ine de intui*ia nemi>locit. 6cea t )tiin* nemi>locit de !re -umnezeu e te ab olut numai g,ndirea, acea ta e te generalul au univer alul ca activ, iar g,ndirea, fiind activ )i ra!ort,ndu+ e nemi>locit, g,nde)te ceea ce g,nde)te ca general, trbate !rin !articular. 0,nd concAidem, !lecm de la materiale )i determina*ii !articulare di tincte )i le tran formm ,n ceva general: acea ta e te g,ndirea mi>locitoare, ,n generalul im!lu, generalul nedeterminat e te !rodu ul ei nemi>locit: g,ndire !ur e te con*inutul care e te g,ndirea ,n )i, ,n felul ace ta ea e ra!orteaz nemi>locit. 6vem un mod+nemi>locit tocmai ca atunci c,nd ,ntrebm Q ce imte entimentul, ce vede intui*ia T . e te ceva im*it )i ceva intuit, numai tautologii goale. -in cauza tautologiei, ra!ortul e te un ra!ort nemi>locit. Prin urmare, )tiin*a de !re -umnezeu nu vrea !un altceva dec,t c eu ,l g,nde c !e -umnezeu. 6cum, re tul e te de adugat Q ace t con*inut al g,ndirii, ace t !rodu este Me"i t=, el e te un ce e"i tent, -umnezeu nu e numai g,ndit, Bci el este, el nu e numai determina*ie a univer alului. -e+acum trebuie dm ocoteal !lec,nd de la conce!t, vedem cum
;. E7C(#(6

65

!rime)te univer alul determina*ia c el e te. 0 -umnezeu ?R are o emnifica*ie mai bogat, e va arta mai ,ncolo. 4rebuie ne ra!ortm la Cogic )i vedem ce ,n eamn Kfiin*G /Sein0! K%iin*aG /*ein0 e te generalitatea luat ,n en ul ei gol, cel mai ab tract, e te !ura ra!ortare la ine, fr alt reac*ie !re e"terior au !re interior. K%iin*aG e te generalitatea ca generalitate ab tract. #eneralul e te e en+*ialmente identitate cu ine: acea ta e te )i Kfiin*aG, ea e te im!l. -etermina*ia generalului con*ine ,ndat ra!ortarea la ingular: acea t !articularitate mi+o !ot re!rezenta ca fiind ,n afara generalului, au mai adevrat ca fiind ,nuntrul ace tuia. #eneralul e te )i acea t ra!ortare la ine, acea t univer alitate ,n ceea ce e !articular. K%iin*aG ,nde!rteaz orice rela*ie, orice determina*ie care e te concret, ea e te fr alt reflectare, fr ra!ortare la altceva. K%iin*aG e te a tfel con*inut ,n general, )i c,nd !unQ generalul e te Me"i t=, e"!rim )i ra!ortarea ei u cat, !ur, ab tract la ine, Me"!rim= ace t mod+de+a+fi+nemi>locit care e te Kfiin*aG. #eneralul nu e te ceva nemi>locit ,n ace t en , el trebuie fie )i un ce !articular, generalul trebuie fie )i ,n el M,n !articular= ,n u)i, acea t activitate ca !articular nu e te ceea ce e ab tract, nemi>locitul. -im!otriv, nemi>locitul ab tract, acea t a !r ra!ortare la ine, e te e"!rimat cu Kfiin*aG. 6)adar c,nd !un c ace t obiect e te Me"i t=, am e"!rimat culmea u!rem a u catei ab trac*ii: acea ta e determina*ia cea mai goal )i mai rac. 8tiin*a e te g,ndire )i acea ta e te generalul )i con*ine determina*ia generalului ab tract, modul+de+a+fi+nemi>locit al Kfiin*eiG: acea ta e te en ul )tiin*ei nemi>locite. S,ntem a tfel ,n logica ab tract: acea ta e ,nt,m!l totdeauna a)a c,nd credem c ,ntem !e teren concret, !e terenul con)tiin*ei nemi>locite, ,n ace ta e te cel mai rac ,n g,nduri, iar cele !e care le con*ine ,nt cele mai !late, cele mai goale. Se d dovad de cea mai mare ne)tiin* c,nd e crede c )tiin*a nemi>locit ar fi ,n afara regiunii g,ndirii: ne batem ,n >urul no tru cu a tfel de di tinc*ii )i, con iderate mai de a!roa!e, ele di !ar ,m!reun. ,n !rimul r,nd, ,ntrebm deci !rin ce difer ceea ce LU )tiu la nivelul con)tiin*ei nemi>locite de altceva ce )tiuT 3u )tiu ,nc nimic dec,t doar c generalul e te Me"i t=: ce alt
c. 3LR

66
P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

con*inut are -umnezeu vom arta ,n cele urmtoare, !ozi*ia con)tiin*ei nemi>locite nu ne ofer mai mult. Pozi*ia ilumini mului e te aceea c nu+l !utem cunoa)te !e -umnezeu, )i acea t !ozi*ie coincide cu aceea a )tiin*ei nemi>locite. <ai de!arte ,n , -umnezeu e te un obiect al con)tiin*ei mele, ,l deo ebe c de mine, el e te altceva dec,t mine, )iH eu altceva dec,t el. 0,nd

com!arm alte obiecte ,ntre ele du! ceea ce )tim de !re ele, )tim de !re ele )i c Q ,nt Me"i t=, )i c ,nt altceva dec,t noi, ,nt !entru ele ,n ele, c ,nt ceva general au )i c nu M ,nt ceva general=, c ,nt ceva general )i ,n acela)i tim! ceva !articular, av,nd un oarecare con*inut determinat. Peretele e te Me"i t=, e un lucru, lucrul e te ceva general, )i at,t )tiu )i de !re -umnezeu. -e !re alte lucruri )tim mult mai mult: dar dac facem ab trac*ie de toate determina*iile lor, zicem, numai de determma+*iile amintitului !erete, Matunci avem= Q el e te Me"i t=, ac )tim de !re el tot at,t de mult ca de !re -umnezeu. 6 tfel, -umnezeu a fo t numit ,n cAi! ab tract ,,en G. -ar ace t Ken G e te tot ce e mai gol, ,n tim! ce ceilal*i Ken G e dovede c a fi cu mult mai !lini. 6m !u c -umnezeu e te Me"i t= ,n )tiin*a nemi>locit : a)a )i noi: ,i revine ace t mod+ nemi>locit al fiin*ei. 4oate celelalte lucruri concrete, em!irice ,nt Me"i t= )i ele, ,nt identice cu ine, acea ta e te ,n cAi! ab tract fiin*a lor ca fiin*. 6cea t fiin* le e te comun cu mine, ,n obiectul )tiin*ei mele e te a tfel fcut ,nc,t eu !ot +i u!rim )i fiin*a a, numai mi+l re!rezint, cred ,n el, dar ace t obiect de credin* e te fiin* numai ,n con)tiin*a mea. 0 acea t gene+ ralitate )i acea t determina*ie a modului+nemi>locit e de !art )i trebuie e de !art una de alta. 6cea t refle"ie trebuie e !roduc, fiindc ,ntem doi )i trebuie fim deo ebi*i, altfel am fi una, adic trebuie i e adauge unuia o determina*ie care celuilalt nu+i revine. O a tfel de determina*ie e te fiin*a : eu ,nt: cellalt, obiectul, nu e te deci: fiin*a o iau a u!ra mea, de !artea mea Q de e"i ten*a mea nu m ,ndoie c, de aceea, la cellalt ea e te u!rimat. ,ntruc,t fiin*a e te numai fiin*a obiectului, a tfel ,nc,t obiectul e te numai acea t fiin* )tiut, ,i li! e)te o fiin* ,n ine, ob*inmd+o abia ,n con)tiin* : Macea t fiin*= e te )tiut numai ca fiin* )tiut )i nu
;. E7C(#(6 0,

ca una care fiin*eaz ,n ine )i !entru ine ,n )i. 3umai eul e te Me"i t=, obiectul nu. -e igur, !ot m ,ndoie c de toate, dar nu de fiin*a mea !ro!rie, fiindc eul e te cel ce e ,ndoie)te, ,ndoiala ,n )i. 0>nd ,ndoiala devine obiectul r!rloift44>, c,nd cel ce e ,ndoie)te e ,ndoie)te de ,n )i ,ndoiala a, .indor iala di !are. 7ul e te nemi>locit ra!ortare la ine ,n u)i: ,n eu e te fiin*. ,n eu fiin*a e te ab olut ,n mine ,n umi: eu !ot face ab trac*ie de toate, de g,ndire nu !ot ,n face ab trac*ie, fiindc ab tractizarea e te ,n )i g,ndirea, e te activitatea univer alului, ra!ortarea im!l la ine. ,n ab tractizarea ,n )i e te fiin*a, eu !ot m inucid, dar acea ta e te libertatea de a face ab trac*ie de e"i ten*a mea. 7u ,nt, ,n eu e te de>a con*inut K ,ntG. 6rt,nd cum obiectul, -umnezeu, e te fiin*a, lum a u!ra noa tr fiin*a: eul )i+a arogat ie)i fiin*a, care a di !rut din obiect: dac e fie !roclamat )i ace ta ca fiin*,nd, trebuie fie indicat un temei. 4rebuie e arate c -umnezeu e te ,n fiin*a mea )i a tfel e"igen*a e te fie artat . dat fiind fa!tul c noi ne aflm aici ,n domeniul em!iriei )i al ob erva*iei . starea ,n care -umnezeu e te ,n mine, ,n care nu ,ntem doi, ceva ob ervabil, unde deo ebirea di !are, L2 unde -umnezeu e te ,n acea t fiin* care ,mi rm,ne mie ,n tim! ce ,ntQ un mod ,n care ceea ce era !,n acum obiect e te ne e!arat de mine ca unul ce fiin*ez. 6ce t loc e te numit sentiment! ?! 2orbim de !re sentimentul religios )i !unem c ,n ace ta ne e te dat credin*a ,n -umnezeu, c ace ta e te acel teren intim unde ,ntem ab olut iguri c e te Me"i t= -umnezeu. -e !re certitudine am vorbit de>a. 6cea t certitudine ,n eamn c ,nt afirmate dou fiin*e ,n refle"ie ca o unic fiin*. %iin*a e te ra!ortarea ab tract la ine, ,nt acum dou fiin*e, dar ele ,nt numai o unic fiin* )i acea t nede !r*it fiin* e te fiin*a mea: acea ta e te certitudinea. 6cea t certitudine e te, cu un con*inut mai concret, entimentul, )i ace t entiment e te ,nf*i)at ca temei al credin*ei ,n -umnezeu )i al )tiin*ei de !re el. 0eea ce e te ,n entimentul no tru numim )tiin* )i a tfel e te Me"i t= -umnezeu : ,n felul ace ta, entimentul ob*ine !ozi*ia temeiului. %orma )tiin*ei e te !rimul lucru, a!oi deo ebirile, )i !rin acea ta a!ar diferen*ele ,ntre cei doi Mtermeni= ,n refle"ia c fiin*a e te fiin*a mea,

68 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7( ;. E7C(#(6 69

,mi revine mie. 8i aici rezid deci nevoia ca ,n acea t fiin* !e care mi+o confer fie )i obiectul: ace ta e te a)adar entimentul : la entiment ,ntem trimi)i ,n felul urmtor Q 7u imt ceva dur: c,nd vorbe c a)a, KeuG e te unul Mdin termeni=, al doilea e te un ceva, ,nt doi Mtermeni=. 7"!re ia con)tiin*ei, ceea ce e te comun, e duritatea. 7 te duritatea ,n entimentul meu )i dur e te )i obiectul. 6ce t ce comun e"i t ,n entiment, obiectul m atinge, iar eu ,nt !lin de modul+ de+a+fi+determinat al lui. 0,nd !unQ eu )i obiectul, ambii ,nt ,nc !entru ine: abia ,n entiment di !are dubla lor fiin*. <odul+determinat al obiectului devine al meu: ,ntruc,t cellalt rm,ne inde!endent, el nu e te im*it, nu e gu tat. L8 6ce ta e te modul formal al entimentului. 0are e te mai de!arte con*inutul entimentului !e !ozi*ia em!iric T Sentimentul ca atare e te ,nc mod+ nedeterminat. Sentimentul ne trimite ,ndat la modul+determinat al u, ne aminte)te de ce fel e te el. 6ce ta e te ceea ce a!are ca )i con*inut. Sentimentul !oate avea cel mai diver con*inut, avem entimente de !re ceea ce e te >u t, ne>u t, de !re -umnezeu, culoare, entimente de ur, de du)mnie, de bucurie etc. Se afla ,n ele con*inutul cel mai contradictoriu: cel mai ab>ect )i cel mai ublim, cel mai nobil con*inut ,)i g e)te loc ,n entiment. 7 te fa!t de e"!erien* c entimentul are cel mai ,nt,m!ltor con*inut: ace ta !oate fi cel mai adevrat )i cel mai ru. -ac e te ,n entiment, -umnezeu nu e de loc avanta>at fa* de ceea ce e te cel mai ru, ci ,n entiment cre)te !e acela)i ol cea mai ,m!rtea c floare alturi de cea mai !rolific buruian. 7a!tul c un con*inut e afl ,n entiment nu con tituie !entru el nsu#i nimic e"celent. %iindc ,n entimentul no tru !trunde nu numai ceea ce e te real, e"i tent, ci ceea ce e te inventat, mincino , tot ce e bun )i tot ce e te ru: tot ce e te real )i tot ce nu e te real e"i t ,n entimentul no tru, contrarele ,nt ,n el. 4oate n cocirile de obiecte le imt, !ot m entuzia mez !entru ceea ce e te nedemn. 6m !eran*, !eran*a e te un entiment, ,n ea e te, ca ,n entimentul fricii, ceea ce *ine de viitor, nemi>locit ceva ce nu e te ,nc, eventual abia !oate fi, eventual nu va fi niciodat. 4ot a tfel m !ot ,n ufle*i !entru trecut, dar )i !entru ceva ce nici n+a fo t )i nici nu va fi. Pot +mi ,ncAi!ui c ,nt un mare om de toinic )i ca!abil acrific totul !entru dre!tate, !entru !rerea mea, !ot +mi ,ncAi!ui c am fo t de mult folo , c am creat mult, dar !roblema e te dac toate ace tea )i ,nt adevrate. -e!inde de con*inutul u dac entimentul meu e te de bun calitate, dac e te bun. %a!tul c ace t con*inut e te ,n entiment nu are im!ortan*, fiindc ,n entiment e te )i ceea ce e te cel mai ru. 7"i ten*a unui con*inut nu de!inde iar)i de fa!tul c el e te ,n entiment, deoarece imaginarul, care n+a e"i tat niciodat )i nu va e"i ta LW niciodat, e"i t ,n el. Prin urmare entimentul e te o form !entru orice con*inut !o ibil )i ace t con*inut nu !rime)te ,n entiment nici o determina*ie, forma e te ca!abil de orice con*inut. Sentimentul e te forma ,n care con*inutul e te !u ca total accidental. 6ce t con*inut !oate fi !u de bunul !lac al meu, de liberul meu arbitru, au de natur, ,n entiment ,nt eu cel mai de!endent. 6rbitrarul, bunul !lac, e te de a emenea accident: aa)dar con*inutul are ,n entiment forma c el nu e te determinat ,n ine )i !entru ine, nu e te !u Mafirmat= de general, de conce!t. -e aceea, con*inutul e te ,n e en*a a !articularul, limitatul: a tfel e te indiferent c el e te ace ta, !oate fi )i un alt con*inut ,n entimentul meu. 6)adar c,nd e demon treaz fiin*area lui -umnezeu ,n entimentul no tru, fiin*area acea ta e te ,n entiment tot at,t de accidental ca oricare alta creia i+ar !utea ervi ea. 6cea ta o numim a!oi ubiectivitate, dar ,n en ul cel mai ru. Per onalitatea, autodeterminarea, u!rema inten itate a !iritului ,n ine e te tot ubiectivitate, ,n ,ntr+un en mai ,nalt, ,ntr+o form mai liber. 6ici ,n , ubiectivitatea ,n eamn numai accidentalitate. 6de ea ne referim la entimentul no tru c,nd e termin I argumentele: un a tfel de om trebuie l at ,n !ace, fiindc, odat cu a!elarea la !ro!riul entiment, +a ru!t comunitatea dintre noi. -im!otriv, !e terenul g,ndului, al conce!tului ,ntem !e acela al univer alului, al ra*ionalit*ii: aici avem ,naintea noa tr natura lucrului, a u!ra lui ne !utem ,n*elege: lucrului ne u!unem, el e te ceea ce e comun: trec,nd la entiment, !r im lucrul, ne retragem ,n fera accidentalit*ii noa tre )i !rivim numai cum e ,nf*i)eaz lucrul ,nuntrul ei. Sentimentul e te a!oi ceea ce omul are comun cu animalul, el e te forma animal, enzorial. -eci c,nd e arat
,)

P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

ceea ce e te dre!tatea, moralitatea, -umnezeu ,n entiment, avem felul cel mai ru ,n care !oate fi artat un a tfel de LV con*inut. -umnezeu e te ,n cAi! e en*ial ,n g,ndire. ;nuiala c el e te prin gndire, numai ,n g,ndire trebuie ni e trezea c de>a !rin fa!tul c numai omul are o religie, nu )i animalul. 4otul ,n om, al crui teren e te g,ndul, !oate fi tran !u ,n forma entimentului. -re!tatea, libertatea, moralitatea ,)i au rdcina ,n determina*ia mai ,nalt !rin care omul nu e te animal, ci !irit: toate ace tea, a!ar*in,nd unor determina*ii u!erioare, !ot fi tran !u e ,n forma entimentului: totu)i entimentul e te numai form !entru ace t con*inut care a!ar*ine unui cu totul alt teren. 6 tfel, noi avem entimente ale dre!t*ii, libert*ii, moralit*ii, nu e te meritul entimentului c con*inutul u e te ace t con*inut veridic. Omul cultivat !oate avea un entiment adevrat de !re dre!tate, de !re -umnezeu, dar ace t fa!t nu+)i are originea ,n entiment, ci omul ,l datoreaz culturii g,ndului, abia !rin ace ta e"i t con*inutul re!rezentrii )i a tfel entimentul. 7 te o iluzie !ui ,n ocoteala entimentului adevrul, binele. -ar un con*inut adevrat nu numai c poate fi ,n entimentul no tru, el )i trebuie fie (,n ace t entiment), cum, dealtfel, e !unea Q trebuie +l ai !e -umnezeu ,n inim. K(nimG e te de>a mai mult dec,t entiment: acea ta numai momentan, accidental, fugitiv: c,nd !un ,n c+l am !e -umnezeu ,n inim, entimentul e te declarat aici ca mod durabil, ferm al e"i ten*ei mele. (nima e te ceea ce ,nt eu: nu numai ceea ce ,nt !entru moment, ci )i cea ce ,nt eu ,n general !e acea t latur, ceea ce e te caracterul meu. %orma entimentului ca ceva general e cAiam a!oi !rinci!ii au obi)nuin*e ale fiin*ei mele, mod ferm al felului meu de a ac*iona. -ar, ,n biblie, e atribuie e"!licit inimii rul ca atare: a tfel inima e te )i ediul ace tuia, al ace tei !articularit*i L/ naturale. ;inele, eticul nu con t ,n ,n aceea c omul ,)i afirm !articularitatea a, egoi mul )i egoti mul u: dac face ace t lucru, el e te ru. 7goti mul e te rul, e ceea ce numim ,n genere inim. 0,nd deci cineva !une ,n felul ace ta c -umnezeu, dre!tatea etc. trebuie fie )i ,n entimentul meu, ,n inima mea, !rin acea ta e"!rim numai c -umnezeu, dre!tatea etc. nu trebuie fie numai re!rezentate de mine, ci fie in e!ara+
;. E7C(#(6 71

bil identice cu mine. 7u ca real trebuie fiu a tfel determinat, trebuie fie !ro!riu caracterului meu, modul general al realit*ii mele trebuie fie ace ta, )i a tfel e te e en*ial ca orice con*inut adevrat fie ,n entiment, ,n inim. 6)adar religia trebuie fie ituat ,n inim, )i ace t mod e te latura !e care individul e te format ,n cAi! religio . (nima, entimentul trebuie !urificate, cultivate: acea t cultivare ,n eamn ca altceva, u!erior, fie )i devie ceea ce e te cu adevrat. -ar prin faptul c con*inutul e te ,n entiment, el nu e te ,nc adevrat, nu e te ,nc ,n ine )i !entru ine, nu e te ,nc bun, e"celent ,n ine. Sentimentul e te !unctul fiin*ei ubiective, accidentale. 7 te treaba individului dea entimentului u un a tfel de con*inut adevrat. -ar o teologie care de crie numai entimente e o!re)te ,n em!irie, ,n i torie )i+n accidentalit*ile ace tora, ea nu are ,nc de+a face cu g,nduri care au un con*inut. <ai nou, nu e mai vorbe)te de inim, ci de convingere: cu inima nu e"!rimm ,nc dec,t caracterul no tru nemi>locit: ,n c,nd vorbim de ac*iuni v,r)ite din convingere, !unem im!licit c con*inutul e te o !utere care ne conduce, el e te !uterea mea )i eu a lui, ea e te ceva luntric care e !roduce mai mult !rin g,ndire )i >udecat. 0,nd ac*ionez din convingere, ac*ionez inten iv din inim. ,n ce mai !rive)te cu deo ebire conce!*ia c inima ar fi germenele ace tui con*inut, ea !oate fi cu totul admi , dar cu acea ta n+am !u mult. (nima e te izvorul, acea ta ,n eamn eventual c e te vorba de !rimul mod ,n care a!are !entru ubiect un a tfel de con*inut, ,n eamn locul, ediul lui. Omul LL are, !oate, mai ,nt,i entimentul religio , ori !oate )i c nu+l are : deci ,n

orice caz inima e te germenele : ,n , ca la un bob de m,n* vegetal care e te !rimul mod de e"i ten* al !lantei, tot a tfel e te )i entimentul ace t mod ,nvelit. 6ce t bob de m,n* cu care ,nce!e via*a !lantei e te !rimul numai ,n fenomen, ,n mod em!iric: dar bobul de m,n* e te de a emenea !rodu , rezultat, ceea ce e ultim, a)adar el e te mod originar cu totul relativ: el e te !rodu , e te ace t mod de a fi ,nvelit al naturii arborelui, ace t im!lu bob de m,n* e te rezultat al vie*ii ,n ,ntregime dezvoltate a arborelui. ,n felul ace ta e te )i ,n entiment ace t ,ntreg con*inut ,n ace t mod ,nvelit, ,n realitatea noa tr, ubiectiv: dar e te cu totul atceva ca ace t coninut a!ar*in ca atare entimentului
"# PA T. I. CONCEPTUL RELIGIEI

ca atare. 1n con*inut ca Q -umnezeu, ra!ort al omului fa* de -umnezeu, dre!tate, datorie e te cel !u*in determinat de entiment, adu ,n fa*a re!rezentrii. -umnezeu e te un con*inut ,n ine )i !entru ine general, tot a)a con*inutul dre!t*ii, al datoriei e te )i determina*ie a voin*ei ra*ionale. 7u ,nt voin*, )i nu numai dorin*, am nu numai ,nclina*iiQ eul e te univer alul, ca voin* ,nt ,n libertatea mea, ,n ,n )i generalitatea mea, ,n generalitatea autodeterminrii mele: iar c,nd voin*a mea e te ra*ional, determinarea ei e te ,n genere o determinare general, o determinare conform conce!tului !ur. 2oin*a ra*ional e te foarte diferit de voin*a accidental, de voin*a condu de im!ul uri )i ,nclina*ii accidentale: voin*aH ra*ional e determin !e ine !otrivit conce!tului u, iar conce!tul, ub tan*a voin*ei, e te libertate !ur, )i toate determinrile voin*ei, care ,nt ra*ionale, ,nt dezvoltri ale libert*ii, iar dezvoltrile care !rovin din determinri ,nt datorii v 1n a tfel de con*inut a!ar*ine ra*ionalit*ii, el e te determina*ie !rin conce!tul !ur, conform conce!tului !ur: ace t con*inut a!ar*ine a)adar )i g,ndiriiQ voin*a e te ra*ional numai ,ntruc,t e te g,nditoare. 3e ,ncAi!uim c voin*a )i inte+L8 ligen*a ,nt dou cutii )i c voin*a !oate fi ra*ional )i deci moral fr g,ndire. 4ot a tfel, am amintit de>a !rivitor la -umnezeu c ace t con*inut a!ar*ine )i g,ndirii: terenul !e care ace t con*inut e te e izat, !recum )i !rodu , e te g,ndirea. 6cum, c,nd am numit entimentul dre!t locul ,n care trebuie nemi>locit artat fiin*area lui -umnezeu, n+am g it aci fiin*a, obiectul -umnezeu a)a cum l+am dorit, nu l+am g it ca fiin* liber ,n ine )i !entru ine. -umnezeu e te Me"i t=, e de ine tttor ,n ine )i !entru ine, e te liber : acea t inde!enden*, acea t fiin* liber n+o g im ,n entiment, )i tot at,t de !u*in g im con*inutul ca )i con*inut fiin*,nd ,n ine )i !entru ine, ci ,n entiment !oate fi orice con*inut !articular. -ac entimentul trebuie fie adevrat, de natur autentic, el trebuie fie a)a !rin con*inutul u, dar entimentul nu+l face !e ace ta fie a tfel. 6cea ta e te natura ace tui teren al entimentului )i acea ta ,n eamn determina*iile ce+i a!ar*in. 7l e te entiment al unui con*inut oarecare )i e te ,n acela)i tim! entiment de ine. ,n entiment ne gu tm totodat )i !e noi ,n)ine, gu tm fa!tul de a fi plini de obiect. Sentimentul e te ceva at,t de agreat
B. BELIGIA "$

deoarece omul ,)i are ,n el ,naintea a !articularitatea a. 0ine trie)te ,n lucru, ,n )tiin*e, ,n domeniu !ractic e uit !e ine ,n u)i ,n obiect, nu are imultan )i entiment: entimentul e te remini cen* a mea ,n mi, a tfel cu !articularitatea a el e te un minimum: dim!otriv, vanitatea, com!lezen*a fa* de ine care nu iube)te )i nu re*ine nimic at,t de mult ca !e ine ,n )i )i vrea rm,n numai la gu tarea ei ,n e)i, face a!el la !ro!riul u entiment )i, din acea t cauz, nu a>unge la g,ndire )i ac*iune obiectiv. Omul care n+are de+a face dec,t cu entimente nu e te ,nc ,m!linit, e te un ,nce!tor ,n cunoa)tere )i+n ac*iune etc. 4rebuie a)adar cutm acum alt teren, ,n m ura ,n care, conform ace tei !ozi*ii, lucrul e te !o ibil. ,n entiment nu l+am g it !e -umnezeu nici !otrivit fiin*ei ale de ine tttoare, )i nici conform con*inutului u. ,n )tiin*a nemi>locit obiectul nu era e"i tent, ci fiin*area lui

*inea de ubiectul )tiutor : de aceea ,)i g ea temeiul fiin*rii ale ,n entiment. 6cea t in uficien* ne ile)te mergem mai de!arte !re a vedea ,n care con)tiin* g im ceea ce core !unde religiei. 0utm o regiune a con)tiin*ei unde fiin*a obiectului e te e"i tent ,n ine )i !entru ine, unde obiectul are fiin* !ro!rie, unde a!oi con*inutul nu fie !rezent numai ca un con*inut accidental, ci fie ,n ferma unui mod+determinat ab olut. 0ut,nd ,n care form a con)tiin*ei g im ace t lucru, ni e ofer aceea a con)tiin*ei mai de!arte determinate: nu ,ntem lega*i de formele )tiin*ei nemi>locite )i de ale entimentului religio , )i trec,nd la con)tiin*a mai determinat, nu de!)im ,nc !ozi*ia em!iric a im!lei ob erva*ii, !ozi*ie !e care ne+am fi"at+o.
79

%! FORMA REPREZENT&RII

6cea t form e refer (a latura obiectiv: certitudinea e te ubiectivitate ,n general: certitudinea e"i ten*ei lui -umnezeu, aci -umnezeu e te con*inut, obiect. 0are e te oare con*inutul certitudinii @ 6ce ta e te aci -umnezeu: -umnezeu e te !entru om mai ,nt,i ,n forma re!rezentrii, au acea ta !oate fi numit intui*ie. -e intui*ie en ibil nu e te aici vorba :. dac o numim intui*ie interioar, ea e te tot con)tiin* de !re ceva, ceea ce ,n eamn c avem ,n fa*a noa tr ceva obiectiv.
,+ P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

%a!tul c con*inutul religio e te mai ,nt,i ,n form de re!rezentare are legtur cu cele mai dinainte ,n en ul c religia e te con)tiin*a adevrului ab olut, a)a cum e te ace ta !entru to*i oamenii. 6 tfel religia e te mai ,nt,i ,n forma re!rezentrii. 6ici e te foarte im!ortant cunoa)tem deo ebirea dintre re!rezentare )i g,nd )i conce!t )i )tim ce+i e te !ro!riu re!rezentrii. %ilozofia e te tran formare ,n forma conce!tului a ceea ce e te ,n form de re!rezentare: con*inutul e te acela)i, trebuie fie acela)i, adic adevrul. Pentru !iritul lumii ,n general, !entru !iritul omului, e te adevrul: ace t con*inut, ace t ub tan*ial nu !oate fi altul !entru el c,nd e te ,n re!rezentare au c,nd e te cu!rin ,n conce!t. 6cela)i con*inut care e te mai ,nt,i ,n forma re!rezentrii 8U e te ,n ,nl*at ,n forma g,ndului, ,ntruc,t omul g,nde)te, ,ntruc,t nevoia g,ndirii ,i e te e en*ial. 6ici a!are dificultatea de a e!ara la un con*inut ceea ce e te con*inut ca atare, g,adul, de ceea ce a!ar*ine re!rezentrii ca atare. Ee!ro)urile ce i e fac filozofiei e reduc la aceea c filozofia )terge formele care a!ar*in re!rezentrii. #,ndirea obi)nuit nu are nici o con)tiin* de !re acea t deo ebire: adevrul fiind legat !entru ea de ace te determina*ii, g,ndirea obi)nuit crede c con*inutul e te u!rimat ,n general. 6ce ta e te !unctul general. -ar, e !oate ,nt,m!la ca )i o filozofie aib alt con*inut dec,t con*inutul religio al unei religii !articulare, totu)i ,n mod obi)nuit amintita tran formare, tran !unere e te con iderat ca cAimbare total, ca di trugere. 4rebuie con iderm mai de a!roa!e ace te momente, vedem > ce a!ar*ine filozofiei )i ce *ine de modul re!rezentrii ca atare. Ee!rezentrii ,i a!ar*in forme sensibile, forma*ii: !e ace tea le !utem di tinge !rin aceea c le numim imagini! 7le ,nt forme en ibile luate din inui*ia en ibil. -e !re ace te imagini avem ,ndat con)tiin*a c ,nt numai imagini, c au o semnificaie care e te deo ebit de ceea ce e"!rim mai ,nt,i 81 imaginea ca atare: avem con)tiin*a c imaginea e te ceva imbolic, alegoric, c avem ,n fa*a noa tr ceva dublu, o dat nemi>locitul )i a!oi ceea ce e te !ro!riu+zi con iderat ca interior fa* de !rimul, care e te e"teriorul.
;. E7C(#(6 75

6 tfel, ,n religie ,nt multe forme de !re care )tim c ,nt metafore. -e e"em!lu, ,,fiuG, Kcrea*ieG ,nt numai imagini, re!rezentri de !re un ra!ort cuno cut, ra!ort de !re care )tim bine c nu trebuie luat cu en ul lui nemi>locit M!ro!riu=, c emnifica*ia lui e te un ra!ort care e a!ro"imativ a)a ceva )i c ace t ra!ort en ibil are ,n el ceva ce core !unde cel mai mult ra!ortului !e care, !ro!riu+zi , ni+l imaginm c,nd e vorba de -umnezeu. ,n omul e"clu iv enzorial e o!re)te !e acea t !ozi*ie, ,)i frm,nt !rea !u*in g,ndul cu a)a ceva, iar contem!orana teologie a entimentului )i a intelectului nu )tie din !arte+i nici ea ce fac cu

toate ace tea, ea arunc, o dat cu imaginea, )i con*inutul de idei, au re*ine imaginea )i abandoneaz g,ndul. 6)a e ,ntNm!l cu multe re!rezentri, luate din intui*ia en ibil, nemi>locit au din cea intern : dac, de e"em!lu, e vorbe)te de !re m,nia lui -umnezeu, )tim cur,nd c acea ta nu e te luat ,n en !ro!riu, Me vorba= numai de a emnare, de metafor: tot a)a Mc,nd e te vorba de= entimentele de !rere de ru, de rzbunare. # im a!oi )i alegorii dezvoltate, Pro+meteu care formeaz oameni, cutia Pandorei . imagini care au o anume emnifica*ie. 6 tfel, auzim de !re un pom al cunoa)terii binelui )i rului. 0,nd e vorba de m,ncatul fructului ,nce!e de>a fie ne igur dac ace t !om trebuie fie luat ,n en !ro!riu, i toric, ca ceva i toric, )i tot a)a m,ncatul Mfructului=, au atunci dac ace t !om trebuie con iderat ca o imagine., 0,nd e vorbe)te de !re un !om al cunoa)terii binelui )i rului, lucrul e te at,t de contra tant, ,nc,t foarte cur,nd duce la cunoa)terea c nu e vorba de fruct en ibil, c !omul nu trebuie luat ,n en !ro!riu. 6ce ta e te mod al re!rezentrii, e te metaforicul. -ar, ,n ce !rive)te en ibilul, a!ar*ine modului re!rezen+ 82 trii )i ceea ce nu trebuie luat im!lu ca imagine, ci dre!t ceva i toric ca atare. Poate fi ceva e"!u ,n cAi! i toric, dar noi nu+l !rea lum ,n erio , urmrim o a tfel de i tori ire ,n re!rezentarea noa tr, dar nu ,ntrebm dac a)a ceva e te lucru erio . ( toria lui @u!iter, ceea ce au fcut el )i ceilal*i zei, o a cultm bucuro : ceea ce ne !ove te)te &omer de !re ei acce!tm fr cercetm mai de!arte, rece!tm ,n acela)i fel cum rece!tm ceva i toric. ,n e"i t a!oi )i elemente i torice care com!un o istorie di in ,n a)a fel ,nc,t acea ta e fie ,n en !ro!riu o i torie.
76 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

istoria lui lisus &ristos 7 acea ta nu trece im!lu ca mit ,n felul imaginativ, ci ca ceva ab olut i toric. 6cea ta e te deci !entru re!rezentare, e te ,n modul re!rezentrii, dar a)a ceva are )i o alt latur Q are dre!t con*inut al u ceva divin, fa!t divin, ,nt,m!lare divin, activitate ab olut divin, )i acea ta e te interiorul, adevrul, ub tan*ialul ace tei i torii )i e te tocmai ceea ce formeaz obiectul ra*iunii. 6ce t dublu en e"i t ,n genere ,n orice i torie, ,nc,t un mit, oricare ar fi el, are ,n ine o emnifica*ie, o alegorie. %r ,ndoial, e"i t mituri ,n care fenomenul e"terior e te !re!onderent, dar de obicei un a tfel de mit con*ine o alegorie, a emenea miturilor lui Platon. ,n general orice i torie con*ine acea t erie e"terioar de ,nt,m!lri )i ac*iuni, ace tea ,n ,nt ,mt,m!lri ale unui om, ale unui !irit. ( toria unui tat e te ac*iune, fa!t, de tin ale unui !irit general, ale !iritului unui !o!or. 6cea ta are ,n ine )i !entru ine de>a un general, dac o con iderm ,n en u!erficial !utem !une Q e !oate coate o moral din orice i torie. <orala care e coate din acea ta con*ine cel !u*in puterile etice eseniale care au ac*ionat ,n acea i torie, care au !rodu +o Q ace tea ,nt ceea ce e te interior, ub tan*ialul. ( toria are a tfel acea t latur ingularizat, are ceea ce e te ingular, individualizat la e"trem, dar !ot fi cuno cute ,n ea )i legile generale, !uteri ale eticului. 6ce tea nu ,nt !entru re!rezentare ca atare, !entru acea ta i toria e ,nf*i)eaz ,n cAi!ul ,n care ea a!are ca i torie, a)a cum e te ea ca fenomen. ,ntr+o a tfel de i torie e te ceva cAiar )i !entru omul ale crui g,nduri conce!ute ,nc n+au !rimit elaborare !reci : el imte ace te !uteri ,nuntrul ei, are o con)tiin* nebuloa a amintitelor !uteri. ,n felul ace ta e ,nf*i)eaz ,n e en* religia !entru con)tiin*a obi)nuit, !entru con)tiin* ,n forma*ia ei obi)nuit. ;a e te un con*inut care e !rezint mai ,nt,i ,n form en ibil, ca o ucce iune de ac*iuni, de determina*ii en ibile care e ucced una du! alta ,n tim!, a!oi ,n !a*iu una ling alta. 0on*inutul e te em!iric, concret, variat, legturile ,nt ,n !arte de coe"i ten* ,n !a*iu, ,n !arte de ucce iune ,n tim!. ,n un a tfel de con*inut i toric are )i un interior : e te !irit ,n el care ac*ioneaz a u!ra !iritului: !iritul ubiectiv ate t !iritul care e te ,n con*inut: acea ta, totodat
;. E7C(#(6 ,,

!rin recunoa)tere ob cur, fr ca ace t !irit fie format !entru con)tiin*. 6cea t forma*ie en ibil a!ar*ine re!rezentrii, acea ta, !e de alt !arte, nu e te en ibil Q a)a e te o ac*iune, o activitate, un ra!ort ,n mod im!lu, con*inutul !iritual re!rezentat ,n cAi! im!lu, de e"em!lu, crea*ia, crearea lumii, acea ta e te o re!rezentare. -umnezeu ,n u)i e te o a tfel de re!rezentare, ace t univer al ,n genere determinat ,n cAi! felurit. ,n ,n forma re!rezentrii -umnezeii e te ,n ace t mod im!lu, aici ,l avem !e -umnezeu de o !arte, iar lumea o avem de alt !arte. 0,nd facem uz )i de e"!re ia KactivitateG din care a luat 89 na)tere lumea, acea ta e te, fr ,ndoial, ceva ab tract, dar ,nc nu e te conce!t. Orice con*inut !iritual, ra!ort ,n general, de orice fel ar fi ele, !rinci!e, >udectorie etc, ,nt re!rezentri, ,n u)i !iritul e te o re!rezentare. -e)i acea ta !rovine din g,ndire )i ,)i are ediul )i terenul ,n g,ndire, totu)i toate Mcele acum men*ionate= ,nt re!rezentare !rin forma lor, ,nc,t ele ,nt determina*ii a)a cum e ra!ort ele im!lu la ine ,n forma inde!enden*ei. 0,nd !unem Q -umnezeu e te atot,n*ele!t, atotbun, atot+dre!t, avem un anumit con*inut, fiecare dintre ace te determina*ii de con*inut e te ingular )i de ine tttoare: ,,)iG, K)iG e te modul de legare a re!rezentrii. 6tot,n*ele!t, atotbun ?te. ,nt )i ele conce!te, ,n neanalizate ,nc ,n ine, ,nt diferen*e nein tituite Mneafirmate= ,nc a)a cum e ra!orteaz ele una la cealalt. ,ntruc,t con*inutul re!rezentrii nu e te ceva ce *ine de imagine, ceva en ibil, i toric, ci e te ceva !iritual, g,ndit, ace t con*inut e te luat ,n ra!ortare ab tract, im!l la ine. ,ntruc,t con*inutul cu!rinde ,n ine, fr ,ndoial, de>a determina*ii diferite, iar ra!ortarea e te numai e"terioar, e te in tituit Mafirmat= o identitate e"terioar. KSe ,ntNm!l ceva, e cAimb, e te acea ta, a!oi acea ta, a!oi e te a)aG, ace te determinri au a tfel mai ,nt,i forma accidentalit*ii. 6ce te determina*ii ,nt con iderate clar, e"!licit, ,ntruc,t trecem la o trea!t mai ,nalt )i mai ,nt,i cele dou determina*ii con iderate !,n acum le lum ,m!reun )i le com!arm.
"' ;. E7C(#(6 "9 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

,n tim! ce aveam forma entimentului )i+n fa*a ei forma re!rezentrii, )i entimentul e refer la forma credin*ei ubiective, iar re!rezentarea la ceea ce e te obiectiv, la con*inut, lua na)tere de>a un ra!ort ,ntre re!rezentare )i entiment. 7eligia e te obiect al entimentului, dar )i obiect al re!re+/ zentrii: a tfel e !oate ivi ,ndat ,ntrebarea Q trebuie oare e ,ncea! de la re!rezentare, iar entimentele religioa e ,nt determinate, trezite de re!rezentare, au, dim!otriv, ,nce!utul rezid ,n entimentul religio )i iau din ace ta na)tere re!rezentrile religioa e T -ac e ,nce!e de la entiment, ,n en ul c ace ta e te ceea ce e !rim, originar, e !une Q re!rezentrile religioa e !rovin din entiment, )i ace t fa!t e te !e de o !arte cu totul >u t. Sentimentele con*in acea t ubiectivitate ,nvelit Mnedefinit=, dar entimentul e te !entru ine at,t de nedeterminat, ,nc,t !oate con*ine ,n el orice: a tfel entimentul nu !oate fi ceea ce >u tific con*inutul. -ac e te adevrat ceea ce e te ,n entiment, ar trebui fie totul adevrat Q cultul lui 6!i etc. Ee!rezentarea con*ine de>a mai mult din ceea ce con tituie con*inutul, modul+deter+minat al entimentului. 6ce t con*inut e te ceea ce are im!ortan*, el trebuie e >u tifice !e ine. 6 tfel *ine de>a mai mult de latura re!rezentrii ca e legitimeze !e ine con*inutul, e fac cuno cut ca adevrat. 6v,nd ,n vedere nece itatea re!rezentrii )i calea Mcare duce= !rin re!rezentare la inim, la uflet, cultivarea religioa ,nce!e de la re!rezentare. Prin ,nv*tur, !rin in truire, entimentele ,nt trezite, !urificate, formate ,n inim. 6cea t trezire ,n inim are ,n cAi! e en*ial cealalt latur, anume c modul+determinat originar rezid ,n ,n )i natura !iritului. 6ltceva e te ,n dac ace t mod+determinat ,n ine rezid ,n e en*a, !iritului, )i altceva dac #tim ceea ce ,ntem. a e adauge )i la entiment con)tiin*, ca ace ta a!ar ,n con)tiin*, fie im*it, e te

nevoie de re!rezentare. Pentru in truire e te nevoie de doctrin, de !e acea t latur ,nce!e !retutindeni cultivarea religioa . -ar acolo unde trebuie con iderm ceea ce e te !ro!riu+ zi obiectiv ,n !rivin*a, modului+nemi>locit al ubiectului avem Q
(! TREAPTA G)NDIRII

0ertitudinea Me"i ten*ei= lui -umnezeu are )i forma g,n+ 8R dirii, a convingerii. ,ntruc,t ,n legtur cu acea ta aducem ,nainte argumente Mtemeiuri= . ra!ort ce a!ar*ine g,ndirii ca atare ., aici e te vorba mai !reci de convingere Q 4rebuie fie acum artat cum e deo ebe)te g,ndirea de forma re!rezentrii. 7e!rezentarea are tot con*inutul !iritual )i en ibil ,n felul c ace t con*inut e te luat ,n determi+na*ia a ,n mod izolat. %orma g,ndirii ,n genere e te generalitatea, acea ta !trunde )i ,nuntrul re!rezentrii, acea ta are )i ea forma generalit*ii ,n ea. ,n aici con iderm g,ndirea ,ntruc,t e te refle"iv )i ,nc )i mai mult Q conce!tual, ,ntruc,t nu e numai g,nd ,n general, ci ,ntruc,t ace ta e te mai ,nt,i refle"ie )i a!oi conce!t. 1. <ai ,nt,i, aici trebuie avut ,n vedere c g,ndirea dizol acea t form a im!lului ,n care e ,nf*i)eaz con*inutul ,n re!rezentare : a dizolva ace t im!lu ,n eamn a e iza ,n ace t im!lu determina*ii diferite )i a le arta, ,nc,t ace t im!lu devine cuno cut ca ceva ce e ,n ine Mcon tituit din= diver)i. 6ce t lucru ,l vedem ,ndat ce ,ntrebmQ ce e te acea ta T 6lba tru e te o re!rezentare en ibil. 0e e te alba trulT ,l artm, ca avem intui*ia lui: ,n re!rezentare e te de>a con*inut acea t intui*ie. ,n cu ,ntrebarea de mai u vrem cunoa)tem )i conce!tul, vrem cunoa)tem alba trul ca ra!ort al u ,n ine ,n u)i, determina*ii di tincte )i umanitatea lor. Potrivit teoriei lui #oetAe, alba trul e te o unitate de clar )i ob cur, )i anume a tfel ,nc,t ob curul e te fondul, iar ceea ce tulbur ace t ob cur altceva, ceva lumino , un mediu !rin care vedem ace t ob cur. 0erul e te noa!te, ,ntuneco , atmo fera e te clar Q !rin ace t mediu lumino vedem alba trul Mcerului=. 0e e te -umnezeu T -re!tate 8 a tfel el e te ,nc ,n forma im!lit*ii. 6cum +l g,ndim: aici trebuie fie indicate determina*ii diferite, a cror unitate, a)a+zi uma, mai !reci Q 8L idealitatea ace tor determina*ii, con tituie obiectul. Orientalii !un c -umnezeu are o mul*ime infinit de nume, adic de determina*ii: nu !utem !une e"Aau tiv ce e te el. O,nd trebuie cu!rindem conce!tul de -umnezeu, trebuie dm determina*ii diferite, le reducem la un cerc
-) PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

,ngu t, ca !rin ele )i !rin unitatea determina*iilor obiectul fie com!let e!uizat. 2. O !ro"im categorie e te Q ,ntruc,t ceva e g,ndit, e te !u ,n ra!ort cu altceva, obiectul e te cuno cut ,n ine ,n u)i ca ra!ortare de diver)i unii la al*ii, au ca ra!ortare a a la un altceva !e care+l )tim ,n afara lui. ,n re!rezentare avem determina*ii diferite, fie c ele a!ar*in unui ,ntreg, fie c ,nt a)ezate una ,n afara celeilalte. 6 tfel, ,n g,ndire !trunde ,n con)tiin* contradicia ace tor determina*ii, care trebuie ,n acela)i tim! con tituie o unitate. 0,nd e contrazic, nu !are c ele ar !utea fi atribuite aceluia)i 1nu: con)tiin*a de !re acea t contradic*ie )i rezolvarea ei a!ar*in g,ndirii. -umnezeu e te bun, !recum )i dre!tQ a tfel buntatea contrazice dre!tatea. 4ot a tfelQ -umnezeu, e te atot!uternic )i ,n*ele!t, el e te !uterea ,n fa*a creia totul di !are, nu e te. 6cea t nega*ie a oricrui determinat e te contradic*ie a ,n*ele!ciunii Q acea ta vrea ceva determinat, are un co!, e limitare a nedeterminatului, care e te !uterea. ,n re!rezentare toate au loc una l,ng alta Q omul e te liber, dar )i de!endent, e"i t bine, dar )i ru ,n lume. ,n g,ndire ace tea ,nt ra!ortate unele la altele )i a tfel contradic*ia ie e ,n eviden*. 3. (ntervine, ,n f,r)it )i categoria necesitii! ,n re!rezentare este, e)ist un !a*iu: g,ndirea !retinde cunoa c nece itatea. 6cea t nece itate con t ,n fa!tul c ,n g,ndire un con+88 *inut nu numai c e te rece!tat ca fiind e"i tent ,n mod+deter+minat im!lu, ,n acea t ra!ortare im!l la ine, ci ace t con*inut e te rece!tat ,n mod e en*ial ,n ra!ortare la altceva, e te e en*ialmente rela*ie de diver)i.

3umim nece ar ra!ortul !rin care c,nd ceva e te, e !u Mafirmat= altceva, modul+determinat al !rimului ceva e te numai ,ntruc,t e te al doilea ceva, )i inver . Pentru re!rezentare e te Me"i t= finitul, ace ta este! Pentru g,ndire finitul e ,ndat numai ceva care nu e te !entru ine, ci !retinde !entru fiin*area a un altceva, e te !rintr+un altceva. Pentru g,ndire ,n general, !entru g,ndirea determinat, mai !reci !entru g,ndirea conce!tual, nu e"i t nimic nemi>locit. <odul+nemi>locit e te categoria !rinci!al are!rezentrii, unde con*inutul e te cuno cut ,n ra!ortarea im!l a a la ine. Pentru g,ndire e"i t numai ceva ,n care e en*ial e te mi>lo+
B. RELIGIA 8!

cirea. 6ce tea ,nt determina*iile ab tracte, generale, e te acea t diferen* ab tract a re!rezentrii )i g,ndirii religioa e. -ac con iderm ace t lucru mai de a!roa!e ,n legtur cu ,ntrebarea din c,m!ul cercetrii noa tre, a!ar*in, ,n acea t !rivin* laturii re!rezentrii toate formele )tiin*ei nemi>locite, credin*a, entimentul etc. 6cea t ,ntrebare a!ar*ine aiciQ religia, )tiin*a de !re -umnezeu, e te o )tiin* nemi>locit, au e te mi>locitT 8tiin*a mi>locit a!are a!oi mai !reci ,n forma argumentelor e"i ten*ei lui -umnezeu. -umnezeu e te Me"i t=. -e !re acea t !ro!ozi*ie, !e care o lum mai ,nt,i ca fa!t, vorbeam !,n acum numai ca de !re o form a )tiin*ei de !re -umnezeu, form !e care mai ,nt,i numai am de cri +o. 7eligia e te )tiin*a de !re -umnezeu )i )tiin*a c el e te Me"i t=. 4rec,nd acum la determina*ia g,ndirii, la determina*ia nece it*ii, a!are o )tiin* a nece it*ii, o )tiin* care !retinde ab olut mi>locire )i con*ine ,n ine mi>+locire: a tfel de )tiin* e o!une )tiin*ei nemi>locite, credin*ei, entimentului etc. 7 te o conce!*ie foarte general, o a igurare c )tiin*a de !re -umnezeu ar fi !o ibil numai ,n fel nemi>locit, ea e te un fa!t al con)tiin*ei noa tre: ea e te a tfel: avem o re!rezentare de !re -umnezeu )i ace ta nu e te numai ubiectiv ,n noi ci )i este! Se !une c religia, )tiin*a de !re -umnezeu, e te numai credin*, )tiin*a mi>locit trebuie e"clu , ea di truge certitudinea credin*ei )i con*inutul a ceea ce e te credin*a. 6ici avem acea t o!ozi*ie a )tiin*ei nemi>locite )i mi>locite, ,n mod+nemi>locit al )tiin*ei )i mi>locire a ei ,nt ab trac*ii unilaterale, )i una )i cealalt. Prerea, !re u!ozi*ia noa tr nu e te aceea c ar trebui atribuit >u te*ea, atribuit adevrul ,n cAi! izolat uneia din ele cu e"cluderea celeilalte, uneia !entru ine, au celeilalte, uneia dintre ele. ,n continuare vom vedea c adevrata g,ndire, g,ndirea conce!tual, le une)te !e am,n+dou ,n ine, nu o e"clude !e una dintre cele dou. 8tiin*ei mi>locite ,i a!ar*ine inferen*a de la o determina*ie la alta, de!enden*a, condi*ionarea unei determina*ii de alta, forma refle"iei. 8tiin*a nemi>locit ,nde!rteaz toate diferen*ele, ace te moduri ale cone"iunii, )i ea nu are dec,t un ceva im!lu, o unic cone"iune, )tiin*, forma ubiectiv, a!oi Q ,,e teG. ,ntruc,t )tiu igur c -umnezeu e te Me"i t=, )tiin*a e te cone"iune ,ntre mine )i ace t con*inut, fiin*a mea . !e c,t
6 - (. '"9

I
*? P6E4. (. 0O307P41C E7Cr#(7(

de igur ,nt Mc e"i t= tot !e at,t de igur e te Me"i t= -umnezeu : fiin*a mea )i fiin*a lui -umnezeu e te o unic cone"iune )i rela*ia e te fiin*aQ acea t fiin* e te im!l )i totodat )i dubl. ,n )tiin*a nemi>locit acea t cone"iune e te cu totul im!l, toate modurile ra!ortului ,nt e"terminate. <ai ,nt,i vrem noi ,n)ine conce!em lucrurile ,n cAi! em!iric, adic o ne itum !e aceea)i !ozi*ie !e care t )tiin*a nemi>locit. 6cea ta e te ,n general ceea ce numim )tiin* em!iric Q )tiu de a emenea . e te fa!t de con)tiin* . c g e c ,n mine re!rezentarea lui -umnezeu )i c el e te Me"i t=. Pozi*ia e te Q trebuie aib valoare numai em!iricul, nu trebuie de!)im ceea ce

de co!erim ,n con)tiin*: nu e formuleaz ,ntrebarea, cum ar fi nece ar, c de ce g e c ceea ce g e c. 6cea ta ar duce la cunoa)tere, )i tocmai ace ta e te rul care trebuie evitat. (at ,ntrebarea em!iric Q e"i t oare )tiin* nemi>locit T 8tiin*ei mi>locite ,i a!ar*ine )tiin*a nece it*iiQ ceeaT ce e te nece ar are o cauz, trebuie fie . e te e en*ial altceva !rin ce ace t nece ar e te Me"i t= )i fiin*,nd ace t altceva, fiin*eaz )i el ,n u)i Mace t nece ar= ., aici avem cone"iune de diferi*i. <i>locirea !oate fi cea numai finit, de e"em!lu, efectul e te !rivit ca ceva de o !arte, iar cauza ca ceva de alt !arte. %initul e te ceva de!endent de altceva, el nu e te ,n ine )i !entru ine !rin el ,n u)i, !entru e"i ten*a lui e nevoie de altceva. %izic, omul e te de!endent, !entru a e"i ta el are nevoie de o natur e"terioar, de lucruri e"terioare. 6ce tea nu ,nt in tituite de el, a!ar ca fiin*,nd !rin ine fa* de el, )i el e !oate bucura de via*a a numai ,ntruc,t ele ,nt Me"i t= )i ,nt utilizabile. .<i>locire>,i> ai!er>o>tr a conce!tului, a ra*iunii, e te o mi>locire cu ine ,n u)i. <i>locirii ,i a!ar*in Gacea t deo ebire )i legtur a doi ceva, )i acea ta e o a tfel de legtur ,ne,t unul dintre ceva e te Me"i t= numai ,ntruc,t e te Me"i t= cellalt. -ar acea t mi>locire e te e"clu din forma modului+nemi>locit. 0Aiar dac ne com!ortm numai ,n cAi! e"terior, nu e"i t ab olut nimic nemi>locit, nu e te nimic cruia i+ar reveni numai ;( determina*ia modului+ nemi>locit cu e"cluderea determina*iei mi>locirii, ci ceea ce e te nemi>locit, e te tot mi>locit )i modul+nemi>locit e te ,n e en* el ,n u)i mi>locit.
;. E7C(#(6

Cucrurile finite ,nt ace tea Q ,nt mi>locite: lucrurile finite ,nt create, !rodu e, mi>locite, ca fiul. -ac !ornim de la tatl, ace ta e te mai ,nt,i nemi>locitul, iar fiul e te !rocreatul, mi>locitul. 4ot ce e te viu, ,ntruc,t e te determinat ca !rocreator, ,nce!tor, ca nemi>locit, e te ceva creat. <od+nemi>locit ,n eamn fiin* Me"i ten*= ,n general,, ,n eamn acea t ra!ortare im!l la ine Q e te nemi>locit ,ntruc,t ,nlturm ra!ortul. 0,nd determinm ca efect acea t, e"i ten* ca atare, care ,n ra!ort e te una dintre laturile ra!ortului, ceea ce e li! it de ra!ort e te cuno cut ca ceva ce e te nemi>locit. 4ot ce e"i t, ,n !rimul r,nd finitul . ,nc nu vorbim de mi>locire cu ine ,n u)i . av,nd nevoie !entru fiin*area a de un altceva, e te deci mi>locit. Cogicul e te dialecticul unde fiin*a luat ca nemi>locit, e te con iderat ca ceva ce e te neadevrat. 6devrul fiin*ei e te devenirea: devenirea e te o determina*ie ra!ort,ndu+ e la ine ,n )i, e ceva nemi>locit, e te o re!rezentare cu totul im!l, dar ea con*ine ambele determina*ii, fiin*a )i nefiin*a. 3u e"i t nemi>locit, ace ta e te mai cur,nd numai ,n*ele!ciune a )colii: nemi>locit e"i t numai ,n ace t intelect ru. 4ot a)a tau lucrurile cu )tiin*a nemi>locit, cu +o anumit form, cu un anumit fel de mod+ nemi>locit: nu e"i t nici o )tiin* nemi>locit. 8tiin*a nemi>locit e te acolo unde nu avem con#tiina mi>locirii, dar M,n fa!t= ea este mi>locit. 6vem entimente, ceea ce e te nemi>locit: avem intui*ie, care a!are ub forma modului+nemi>locit. -ar, c,nd avem de+aface cu determina*ii de ale g,ndirii, nu trebuie ne o!rim la ceea ce i ea e !are la !rima vedere cuiva, ci trebuie vedem dac de fa!t a)a )i e te. 0,nd con ider o intui*ie, eu ,nt )tiin*a, intuirea, )i a!oi e te un altceva, un obiect au un mod+ determinat, dac ace ta nu e luat ca ceva obiectiv ci ca ceva ubiectiv: eu ,nt ,n enza*ie mi>locit numai !rin obiect, !rin modul+determinat al im*irii mele. 7 te totdeauna un con*inut, !entru acea ta e nevoie de dou determina*ii. 6 )ti e te cu totul im!lu, dar eu trebuie )tiu ce a Q dac a) fi numai )tiin*, nu a) )ti ab olut nimic. 4ot a tfelQ vedere !ur ,n eamn a nu vedea nimic. 8tiin*a !ur o !utem numi nemi>locit, lucru im!lu: dar c,nd )tiin*a e te real, ea e te )tiutor )i )tiut, aci avem ra!ort )i mi>locire. B
8 W P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

<ai !reci , ace ta e te cazul ,n !rivin*a )tiin*ei religioa e, care e te ,n cAi! e en*ial o )tiin* mi>locit: ,n tot at,t de !u*in ne e te ,ngduit con iderm unilateral numai )tiin*a mi>locit ca )tiin* real, veritabil. -e orice religie ar fi cineva, )tie fiecare c el a fo t cre cut ,n ea, c

a !rimit in truc*ie cu !rivire la ea. 6cea t in truire, acea t educare ,mi !rocur )tiin*a, )tiin*a mea e te mi>locit !rin doctrin, cultur ).a.m.d. -e altfel, vorbind de !re religia !ozitiv, ea e te revelat, )i anume, ,ntr+un cAi! e"terior individului: aici credin*a religiei e te ,n mod e en*ial mi>locit !rin revela*ie. 6ce te ,m!re>urri, doctrina, revela*ia nu ,nt accidentale, ci e en*iale: fr ,ndoial, ele e refer la un ra!ort e"terior, dar fa!tul c ace ta e te e"terior nu ,n eamn c e te nee en*ial. S e"aminm acum cealalt latur, cea interioar, )i uitm c credin*a, convingerea ,nt ceva at,t de nemi>locit: a tfel ,ntem !e !ozi*ia de a le con idera !entru ine. 6ici a!ar*ine cu deo ebire afirma*ia )tiin*ei nemi>locite c noi )tim nemi>locit de !re -umnezeu, c acea t )tiin* e te o revelare ,n noi. 6ce ta e te un mare !rinci!iu !e care trebuie +l re*inem ,n cAi! e en*ialQ rezid aici g,ndul c revela*ia !ozitiv nu !oate !roduce religie ,n en ul c acea ta ar fi un !rodu mecanic, ceva !rodu din e"terior )i tran !u ,n om. 6ici e !otrive)te vecAea conce!*ie enun*at de Platon Q omul n+ar ,nv*a nimic, el numai )i+ar aminti ceva !e care el l+ar !urta ,n ine : ,n eamn a !une ,n cAi! e"terior )i nu filozofic c omul ,)i aminte)te un con*inut !e care l+a )tiut ,ntr+o tare a lui anterioar. 6colo la Platon ace t lucru e te ,nf*i)at mitic, dar e te con*inut aci g,ndul c religia, >u te*ea, eticul, tot ce e !iritual e te numai trezit ,n om: el e te !irit ,n ine, )i ace tea trebuie fie adu e ,n el la con)tiin*. S!iritul de!une mrturie !iritului, acea t ate tare e te !ro!ria natur interioar a !iritului. 7 te aici acea t deter+mina*ie im!ortant c religia nu e tran !u din e"terior ,n om, ci ea rezid ,n el ,n u)i, ,n ra*iunea a, ,n libertatea a ,n general. -ac facem ab trac*ie de ace t ra!ort )i con iderm ce e te acea t )tiin*, cum e ,nf*i)eaz ace t entiment religio , acea t autorevelare ,n !irit, acea ta e te fr ,ndoial mod+nemi>locit, ca orice )tiin*, dar mod+ nemi>locit care con*ine ,n ine )i mi>locire.
;. E7C(#(6

85

0eva !oate avea cu totul forma nemi>locitului, cu toate 9 e te rezultat al mi>locirii. 0,nd con iderm mai de a!roa!e )tiin*a religioa , ea e dovede)te a fi nu numai ra!ortare im!l a mea la obiect, ci acea t )tiin* e te mult mai concret Q toat acea t im!litate, )tiin*a de !re -umnezeu, e te ,n ine mi)care, mai !reci , e te ,nl*are la -umnezeu. 7 en*ial, noi declarm religia ca acea t trecere de la un con*inut la altul, de la con*inutul finit la cel ab olut, infinit. 6cea t trecere, !rin care e te e"!rimat ceea ce are !ro!riu mi>locirea, e te de natur dubl Q de la lucruri finite, lucruri ale lumii, au de la finitatea con)tiin*ei noa tre )i de la fini+ R tatea nece ar ,n genere !e care o numim KnoiG . eu, ace t ubiect !articular . la infinit, ace t infinit determinat mai !reci ca -umnezeu: cellalt fel de trecere are laturi mai ab tracte, care e com!ort !otrivit unei o!ozi*ii mai adinei, mai ab tracte. 6ici o latur e te determinat ca -umnezeu, infinitul ,n general ca ceva )tiut de noi, iar cealalt latur, la care trecem, ? te modul+determinat ca ceva obiectiv ,n genere, au ca e"i tent, ,n !rima trecere, ceea ce e te comun e fiin*a, )i ace t con*inut al ambelor laturi ale ra!ortului e te afirmat ca finit )i ca infinit: ,n a doua Mtrecere= ceea ce e te comun e te infinitul, )i ace ta e te afirmat ,n forma ubiectivului )i obiectivului. 4rebuie fie con iderat acum ra!ortul )tiin*ei de !re -umnezeu ,n ine ,n u)i. 8tiin*a e te ra!ort m ine ,n u)i, 4a!ort mi>locit, e te au mi>locire !rin altceva, au mi>locire ,n ine, mi>locire ,n general, fiindc aci are loc ra!ortarea mea la un obiect, la -umnezeu, care e te un alt ceva. 7u )i -umnezeu ,ntem deo ebi*i unul de altul: dac am fi am,ndoi una, acea ta ar fi ra!ortare nemi>locit, li! it de mi>locire, unitate li! it de ra!ortare, adic li! it de diferen*. %iind ambii deo ebi*i, unul nu e te ceea ce e te cellalt. ,n , dac totu)i ,nt ra!orta*i unul la cellalt, dac, cu toat deo ebirea lor, au totodat )i identitate, acea t identitate e te ea ,n )i deo ebit de deo ebirea lor, e te ceva deo ebit de ace)ti doi, deoarece altfel ei n+ar fi diferi*i. 6mbii ,nt deo ebi*i, unitatea lor nu e te ei ,n)i)i: !rin ceea ce ei ,nt una, e te ceea ce face ca ei nu fie diferi*i: dar ei ,nt diferi*i, !rin urmare unitatea lor e te deo ebit de deo ebirea

lor. <i>locirea e te deci mai !reci ,ntr+un al treilea

86 P674. (. 0O307P41C E7C(#(7(

ceva fa* de ceea ce e diferit, avem a tfel un ilogi m Q doi diferi*i )i un al treilea ceva care ,i ,mbin, ,n care ei ,nt mi>loci*i, ,nt identici. RV 0u acea ta !are a)adar nu numai evident, ci rezid ,n lucrul ,n u)i c atunci c,nd e vorbe)te de )tiin*a de !re -umnezeu, e te ,ndat vorba de forma unui ilogi m. 6mbii termeni ,nt diferi*i )i ,nt o unitate ,n care ambii ,nt in titui*i !rintr+un al treilea Mtermen= ,n unitate, acea ta ,n eamn ilogi m. 4rebuie deci vorbim mai !reci de !re natura )tiin*ei de !re -umnezeu, )tiin* care ,n ine e te, e en*ial, mi>locit. %orma mai !reci a )tiin*ei de !re -umnezeu e ,nf*i)eaz ub forma dovezilor de !re e"i ten*a lui -umnezeu Q acea ta e te )tiin*a de !re -umnezeu !rezentat ca )tiin* mi>locit. 3emi>locit e te numai ceea ce e te unul, unul ab tract. 6rgumentele de !re e"i ten*a lui -umnezeu re!rezint )tiin*a de !re -umnezeu fiindc ele con*in ,n ine mi>locire. 6cea ta e te ,n )i religia, )tiin*a de !re -umnezeu. 7"!licarea ace tei )tiin*e, care e te mi>locit, e te e"!licare a religiei ,n e)i. -ar acea t form a argumentelor are, fr ,ndoial, ceva eronat ,n ea, dac acea t )tiin* e te ,nf*i)at ca argumentare a e"i ten*ei lui -umnezeu. ,m!otriva ace tei argumentri +a ,ndre!tat critica, ,n momentul unilateral al formei, !rezent ,n acea t )tiin* mi>locit, nu anuleaz ,ntregul lucru. 7 te nece ar acordm din nou con idera*ie argumentelor de !re e"i ten*a lui -umnezeu ,nltur,nd ceea ce e te ne!otrivit ,n ele. 6vem Q -umnezeu )i e"i ten*a a . e"i ten*a e te fiin*a determinat finit, fiin*a lui -umnezeu nu e te ,n vreun fel oarecare fiin* limitat: e"i ten*a e te luat )i ,ntr+un en determinat. 6)adar avem Q -umnezeu ,n fiin*a a, ,n realitatea, ,n obiectivitatea a, iar dovedirea are co!ul ne arate legtura dintre cele dou determina*ii, deoarece ele ,nt diferite, nu ,nt nemi>locit una. 3emi>locit e te orice ,n ra!ortarea a la ine, -umnezeu ca -umnezeu, fiin*a ca fiin*. 6 dovedi ,n eamn c ace)ti mai ,nt,i diver)i au )i o legtur, o identitate, nu identitate !ur, acea ta ar fi mod+ nemi>locit, ceva de+acela)i+fel. 6 arta // legturi ,n eamn a demon tra ,n genere, ace te legturi !ot fi de diferite feluri )i c,nd e vorba de dovedire e te nedeterminat de ce fel de legturi e te vorba.
;. E7C(#(6 -,

7"i t legtur cu totul e"terioar, mecanic Q vedem c un aco!eri) e te nece ar !entru !ere*i, ca a are acea t deter+mina*ie contra intem!eriilor etc.: e !oate !une Q e te dovedit c o ca trebuie aib aco!eri), co!ul e te ceea ce leag !ere*ii cu aco!eri)ul. 6ce tea merg, fr ,ndoial, ,m!reun, e te aici legtur, dar ,n acela)i tim! avem con)tiin*a c acea t legtur nu e refer la fiin*a ace tor obiecte Q fa!tul c lemnul )i *iglele con tituie aco!eri)ul nu !rive)te fiin*a lemnului, aco!eri)ul con tituie !entru ele o legtur !ur e"terioar. 6ici dovedirea con t ,n a arta o legtur ,ntre determina*ii !entru care legtura ,n )i e te e"terioar. 7"i t a!oi alte legturi care rezid ,n lucrul ,n u)i, ,n ,n u)i con*inutul lui. 6ce ta e te, de !ild, cazul la teoremele geometrice. 0,nd e te vorba de un triungAi dre!t, avem !rezent ,ndat un ra!ort ,ntre !tratul i!otenuzei )i !tratele catetelor. 6cea ta e te nece itate a lucrului, aici nu e te ra!ortare a unor ceva !entru care legtura e te e"terioar, ci aici ceva nu !oate fi fr alt ceva, aici o dat cu un ceva e te !u )i cellalt ceva. -ar ,n acea t nece itate, felul no tru de a !trunde ,n nece itate e te deo ebit de legtura determina*iilor !rezente ,n lucrul ,n u)i, e te alta dec,t aceea care e te ,n natura lucrului. .oi tragem linii a>uttoare Q nimnui nu+i va trece !rin minte !un c, !entru a avea 3 ungAiuri _ 2 ungAiuri dre!te, un triungAi +ar anga>a ,n mi)carea de !relungire a unuia dintre ungAiurile ale )i c abia a tfel ar reu)i dovedea c acea t egalitate. 6ici e te >udecata noa tr: mi>locirea !e care o !arcurgem )i mi>locirea ,n lucrul ,n u)i ,nt di tincte una de alta. 0on truc*ia )i demon tra*ia ,nt numai !entru uzul cunoa)terii noa tre ubiective: ace tea nu ,nt mod obiectiv, RL ,nc,t lucrul ar a>unge la ace t ra!ort !rin acea t mi>locire, ci numai noi a>ungem !rin acea t mi>locire la ,n*elegere: avem aici numai nece itate ubiectiv, )i nu legtur, mi>locirea ,n obiectul ,n u)i. 6ce t fel de demon trare, ace te legturi ,nt nemul*umitoare ,ndat !entru ele ,n ele cu !rivire la )tiin*a de !re -umnezeu, la legtura determina*iilor lui -umnezeu ,n ine )i la legtura dintre )tiin*a noa tr de !re -umnezeu )i deter+mina*iile lui.

<ai !reci , ceea ce e te ne ati fctor e ,nf*i)eaz a tfelQ in u +men*ionata mi)care a nece it*ii ubiective !lecm de
83 PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

la anumite !rime determina*ii, de la unele care ne ,nt de>a cuno cute. 6ici avem !re u!ozi*ii, anumite condi*ii c triungAiul este dre!tungAiular. Premerg anumite legturi, iar noi artm ,n a tfel de demon trri c dac e te Me"i t= acea t determina*ie, e te Me"i t= )i aceea, adic facem rezultatul de!endent de condi*ii date, de>a e"i tente. 7a!ortul e te ace ta Q acel ceva la care a>ungem e te !rezentat ca ceva de!endent de !re u!ozi*ii. -emon trarea geometric, ca una ce e mi)c numai !e !lanul intelectului, e te, fr ,ndoial, cea mai !erfect, e te demon trarea ce *ine de intelect cea mai con ecvent ,nf!tuit ,n en ul c ceva e te artat ca fiind de!endent de un alt ceva. 6!lic,nd+o la fiin*a lui -umnezeu, a!are ,ndat ne!otrivirea de a cuta ar*i la -umnezeu o a tfel de legtur. 6cea t ne!otrivire a!are anume mai ale ,n !rima mi)care S +men*ionat !e care am numit+ o ,nl*are la -umnezeu, a tfel ,nc,t dac o conce!em ,n forma demon tra*iei, avem ra!ortul conform cruia finitul ar ii baza din care e demon treaz fiin*a lui -umnezeu : ,n acea t legtur fiin*a lui -umnezeu a!are ca o con ecin*, ca de!endent de fiin*a finitului. 6ici e vde)te ne!otrivirea ace tei ,naintri !e care o numim demon trare cu ceea ce ne re!rezentm de !re -umnezeu, R3 anume c el e te tocmai ceea ce e te nederivat, ceea ce fiin*eaz ab olut ,n ine )i !entru ine. ,n eroare ar fi dac am crede c !rin acea t obiec*ie am fi artat ,n genere c acea t mi)care e te fr valoare: acea ta ar fi tot o unilateralitate care contrazice ,ndat con)tiin*a general a omului. Omul contem!l lumea )i, fiind g,nditor, fiind ra*ional )i nede co!erind ,n natura accidental a lucrurilor nici o mul*umire, e ,nal* de la finit la ceea ce e ab olut nece ar )i !une Q finitul fiind ceva accidental, trebuie fie ceva nece ar ,n ine )i !entru ine, care e te temei al ace tei accidentalit*i. 6cea ta e te mi)care a ra*iunii omene)ti, a !iritului uman. 4ot a tfel oamenii vor merge totdeauna !e acea t cale mai concretQ fiindc e"i t via* ,n lume, care e te !entru natura a vie organizat ,n ine ca via*, care e te o a tfel de concordan* a diferitelor ei !r*i, )i fiindc ace te fiin*e vii au de a emenea nevoie de obiecte e"terioare, de aer etc. care ,nt inde!endente de !rimele: fiindc ace tea, nefiind in tituite !rin
B. RELIGIA

ele ,n ele, concord a tfel unele cu altele, trebuie fie un temei interior al ace tei concordan*e. 6cea t concordan* e te ,n ine )i !entru ineQ acea t concordan* !re u!une o activitate care a !rodu +o, o activitate de f)ur,ndu+ e !otrivit unor co!uri. 6cea ta e te ceea ce e nume)te a admira ,n*ele!ciunea lui -umnezeu ,n natur, ace t ce admirabil al organi mului viu )i acordul obiectelor e"terioare cu elQ de aci e ridic omul la con)tiin*a de -umnezeu. -ac ne ,ncAi!uim, ,n cazul c conte tm forma dovezilor e"i ten*ei lui -umnezeu, c ace tea +ar fi ,nvecAit )i+n ce !rive)te coninutul lor, ne ,n)elm. ,n con*inutul nu e te, fr ,ndoial, !rezentat ,n !uritatea lui. 6cea t in uficien* !oate fi fcut ob ervabil )i a tfel. Se !une c argumentele te la rece, ai de+a face cu un G con*inut obiectiv, !o*i ,n*elege c acea ta ori acea ta e te a)a, dar cunoa)terea e te e"terioar, acea t ,n*elegere rm,ne numai ceva e"terior, ace t mer e !rea obiectiv, avem convingere rece, ,n*elegerea acea ta nu e te ,n inim, acea t convingere trebuie e !roduc ,n uflet. ,n ace t re!ro) al in uficien*ei rezid o!inia c tocmai acea t mi)care trebuie fie !ro!ria noa tr ,nl*are )i nu ne com!ortm numai contem!lativ fa* de o legtur ,ntre determina*ii e"terioare, ci trebuie e ,nal*e !iritul im*itor, credincio , !iritul ,n general. 4rebuie e"i te ,n acea t mi)care mi)carea !iritual, mi)carea noa tr ,n)ine, a )tiin*ei noa tre, )i ne ca! toate ace tea dac !unem c acea t mi)care e te o legtur e"terioar de determina*ii. 6>ungem acum mai a!roa!e de rezultatul cercetrii noa tre. 6m e izat g,ndirea ,n care e va

g i )i+n care vom a>unge la ceea ce cutm, adic la g,ndul determinat al religiei. -ar g,ndirea ,n )i, a)a cum e te ea ca )tiin*, ca demon trare, a)a cum am de co!erit+o ,n cele din urm, are laturi diferite. 3oi !lecm aici din nou mai ,nt,i de la ob ervarea con)tiin*ei, !re a vedea cum e formeaz ,n ea con*inutul -umnezeu. ,n con)tiin*, ,ntruc,t )tiu de un obiect )i ,nt reflectat ,n mine fa* de ace ta, )tiu obiectul ca !e al meu altceva: de aceea m )tiu ca fiind limitat !rin el )i finit. 3e de co!erim mrgini*i: acea ta e te acea determina*ie: de !re acea ta !are c nu mai e nimic altceva de !u Q de co!erim !retutindeni un f,r)it, o limit, f,r)itul unui ceva e te acolo unde ,nce!e alt ceva.
90 PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

-e>a !rin fa!tul c avem un obiect ,ntem fini*i, unde ,nce!e ace ta, eu nu ,nt, deci ,nt finit. 3e )tim fini*i !e multi!le laturi. Pe latura fizic, via*a e te finit, ca via* ,ntem de!enden*i e"terior de al*ii, avem trebuin*e etc. )i avem con)tiin*a ace tei bariere. Sentimentul ,l avem comun cu animalele. Planta,, 1UU mineralul ,nt )i ele finite, ,n nu au entimentul limitei lor: e te un avanta> al celui viu +)i )tie limita, )i+n m ur )i mai mare un avanta> al !iritualului: ace)tia au team, ,ngri>orare foame, ete etc: ,n entimentul de ine al lor e"i t o ,ntreru!ere, o nega*ie )i e"i t un entiment al ace tora. 0,nd e !une c religia +ar baza !e ace t entiment al de!enden*ei, ar avea atunci )i animalul religie. Pentru om limita e"i t numai ,n m ura ,n care el o de!)e)te: ,n entimentul, ,n con)tiin*a limitei rezid con)tiin*a de!)irii ei. 6ce t entiment e te o com!arare a naturii noa tre cu e"i ten*a noa tr ,n ace t moment Q e"i ten*a noa tr nu core !unde naturii noa tre. Pentru noi, !iatra e te mrginit, !entru ine ,n )i nu9 e mrginit: noi de!)im modul+determinat+de+ a+fi al ei: ea e te nemi>locit identic cu ceea ce e te ea: ceea ce con tituie fiin*a ei determinat nu e te !entru ea ca ceva ce e nefiin*. Sim*irea limitei e te la animal com!arare a generalit*ii ale cu e"i ten*a a ,n ace t moment determinat. 6nimalul ca ceva viu ,)i e te ie)i ceva general: el imte mrginirea a ca generalitate negat, ca trebuin*. Omul e te e en*ial de a emenea unitate negativ,

identitate cu ine )i are certitudinea unit*ii cu ine, entimentul de ine ,n u)i, al ra!ortrii ale la ine: cu ace ta e te ,n contradic*ie entimentul unei nega*ii ,n elr dar ubiectul e imte !e ine )i ca !utere fa* de nega*ia a )i u!rim ace t accidental, adic ,)i ati face trebuin*a. 4oate im!ul urile din viu ca )i din animal, ,nt acea t afirmare a fiin*ei ale )i animalul e recon tituie a tfel !e ine ,m!otriva, nega*iei care e ,n el. 2iul con t numai ,n u!rimarea limitei )i el !rin acea ta e conciliaz cu ine ,n u)i. 6cea t nevoie ,n el e ,nf*i)eaz totodat )i ca obiect ,n afara lui, !e care animalul !une t!,nire )i a tfel ,)i recon tituie fiin*a. Prin urmare limita finitului e te !entru noi ,ntruc,t o de!)im. 6cea t refle"ie at,t de ab tract nu e te fcut !e 1U1 acea t !ozi*ie a con)tiin*ei, ci acea ta e o!re)te la limit Obiectul e te nefiin*a ei. 0a ace ta fie a tfel afirmat ca di tinct de eu, e te nevoie ca el nu fie ceea ce e te eul. 7u ,nfe
B. RELIGIA 91

finitul. 6 tfel infinitul e te ceea ce de!)e)te limitele, el e te un altceva dec,t ceea ce e limitat: e te nelimitatul, infinitul. 6 tfel avem finit )i infinit. 7 te ,n de>a con*inut aici c cele dou laturi ,nt ,n rela*ie una cu alta )i trebuie vedem cum e determin acea ta: acea ta e face ,n mod cu totul im!lu. (nfinitul, ace t obiect al meu, e te nefinitul, ne!articularul, nelimitatul, univer alul: finitul ,n rela*ie cu infinitul e te afirmat ca negativul, ca de!endent, ca ceea ce e to!e)te ,n ra!ort cu infinitul. 6mbele reunite, ia na)tere o unitate !rin u!rimarea unuia, )i anume a finitului, care nu !oate rezi ta ,n fa*a infinitului. 7"!rimat ca entiment, ace t ra!ort e te acela al fricii, al de!enden*ei. 6cea ta e te rela*ia dintre ele, dar mai e"i t )i alt determi+na*ie aici. Pe de o !arte, eu m determin ca finit: !e de alt !arte, eu nu !ier ,n rela*ie, m ra!ortez la mine ,n umi. 7u ,nt, ubzi t, ,nt )i afirmativul: !e de o !arte, m )tiu ca fiind !ieritor, !e te alt !arte, ca afirmativ, ca valoro , ,nc,t infinitul m la maGNfirm liber. 6cea ta !oate fi numit buntate a infinitului, du! cum u!rimarea finitului !oate fi numit dreptatea lui,

!otrivit creia finitul trebuie e manife te ca finit. 6cea ta e te con)tiin*a a tfel determinat, dincolo de care nu trece ob erva*ia. 0,nd e merge a)a de de!arte, e !une c ,n ace ta e te cu!rin tot ce e religie. (4oi !utem ,n merge )i mai de!arte )i recunoa)tem c -umnezeu !oate fi cuno cut: dar e u *ine ,n acea t legtur oarecum arbitrar . au fiindc 1U2 e !reconizeaz un !rocedeu numai de ob erva*ie . c trebuie . ne o!rim la acea t determina*ie a con)tiin*ei. -umnezeu, e !une aici, e determin !e ine numai ca infinit, ca altceva al finitului, ca KdincoloG al lui: ,n m ura ,n care el este, eu nu ,nt, ,n m ura ,n care m atinge, di !are finitul Mcare ,nt eu=. -umnezeu e te determinat a tfel cu o o!ozi*ie care e ,nf*i)az ca ab olut. Se !une c finitul nu !oate cu!rinde infinitul, nu+l !oate a>unge, e iza, c acea t !ozi*ie nu !oate fi de!)it. Se !une c avem aici tot ce avem nevoie )tim de !re -umnezeu, )i de !re religie )i c ceea ce e te mai mult, tric. ;a cAiar dac am !utea ob erva c+l !utem cunoa)te !e -umnezeu, c )tim de !re bog*ia vie*ii )i !iritualit*ii lui, ar fi lucru !gubitor.
92 P6Y4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

0,nd te+ai a)ezat !e !ozi*ia !rocedeelor em!irice, !e !ozi*ia ob ervrii, ,ntr+adevr, nu !o*i merge mai de!arte: cci a ob erva ,n eamn ! trezi ,n fa*a ta un con*inut al ob erva*iei ca !e unul ce e te dincolo: acum, dac merg mai de!arte )i ,nce! con ider lucrurile de !e o !ozi*ie a con)tiin*ei u!erioar din !unct de vedere !iritual, nu mai ,nt cineva care ob erv, ci m uit !e mine !trunz,nd ,n obiect: cut,nd +l cuno c, +l e izez !e -umnezeu, m cufund ,n el: m abandonez ,n el, )i c,nd fac acea ta nu mai ,nt ,n ra!ortul con)tiin*ei em!irice, ,n rela*ia ob ervrii. 0,nd -umnezeu nu mai e te !entrumineun KdincoloG, numai ,ntun!ur ob ervator. 6)adar, ,ntruc,t vrem ob ervm, trebuie rm,nem !e acea t !ozi*ie. 8i acea ta e te toat ,n*ele!ciunea tim!ului no tru. A.e o!rim la finitatea ubiectului: ea trece aici de ceea ce e te u!rem, ultim, de ceva ce e de ne cAimbat, de neclintit, ca bronzul, )i+n fa*a ace tui ubiect e te a!oi altceva: unde ,nce!e ace t altceva, f,r)e)te ubiectul. 6ce t altceva, numit -umnezeu, e te un KdincoloG, !e care+l cutm ,n entimentul finit*ii noa tre: mai mult nimic, fiindc ,ntem !rin)i ferm )i ab olut ,n finitatea noa tr. 1U3 7efle"ia de!)irii limitei e te fr ,ndoial ,nc admi , dar totu)i acea t ie)ire e te numai ,ncercare, e te im!l dorin /fierbinte0 care nu a>unge la ceea ce caut: a a>unge la obiect, a+l cunoa)te, ar ,n emna renun* la finitatea mea: dar ea e te, cAi!urile, ceea ce e u!rem )i nu trebuie abandonat. 4rebuie !rivim acum )i mai de a!roa!e toat acea t !ozi*ie )i vedem ce con tituie modul+ determinat general al ei )i >udecm ceea ce e te e en*ial ,n ea. ,n acea t !ozi*ie e te modul+determinat al finit*ii mele, al relativit*ii mele, infinitul ,mi t ,n fa*, dar ca un KdincoloG. 0u nega*ia . ,nt determinat e en*ial ca atare . alterneaz afirmarea mea, determina*ia c eu ,nt Me"i t=. 2om vedea c ambele, nega*ia )i afirmarea, coincid )i vom avea ca rezultat caracterul ab olut al eului. 1. Pe de o !arte, avem aici trecerea din finitatea mea la ceva u!erior, !e de alt !arte, eu ,nt determinat ca negativul ace tui ce u!erior Q ace ta rm,ne un altceva, nedeterminabil de mine, inacce ibil, ,ntruc,t determina*ia trebuie aib un en obiectiv. Prezent e te numai al meu KdincoloG ca direc*ie !re de!rtare, eu rm,n dincoace )i am dorin*a inten !re un KdincoloG.
;. E7C(#(6 93

2. -e remarcat c acea t ,ndre!tare !re un KdincoloG e te ab olut numai a mea, fa!ta mea, direc*ia mea, emo*ia mea, voin*a mea, a !ira*ia mea. 0,nd ,ntrebuin*ez !redicatele atotbun, atot!uternic ca determina*ii ale ace tui KdincoloG, ele au en numai ,n mine, en ubiectiv )i nu obiectiv. %initatea mea ab olut, rigid, m ,m!iedic a>ung la el: a renun*a la finitatea mea )i a a>unge la el ar fi unul )i acela)i lucru. 3. Eeie e de aici c dubla negativitate, aceea a mea ca finit )i aceea a unui infinit fa* de mine, ,n care ,)i are ediul eul ,n u)i, e te, !e de o !arte, numai o ciziune ,n mine, e determina*ia c eu ,nt negativul, !e de alt !arte, ,n , e te determinat )i negativul ca altceva fa* de mine. 6cea t a doua 1UW determina*ie ,mi a!ar*ine tot mie, cele dou determina*ii fiind direc*ii diferite, una !re mine )i alta !re e"terior care *ine tot de mine: ,ndre!tarea mea !re KdincoloG )i finitatea mea ,nt determina*ii ,n mine, ,n ele eu rm,n la mine ,n umi. 6)adar a tfel a devenit eul afirmativ lui ,n u)i )i acea ta e te

ceea ce con tituie cealalt latur a ace tei !ozi*ii. 6firma*ia mea e e"!rim !e ine a)a Q eu ,nt. 6cea t Mafirma*ie= e te ceva diferit de finitatea mea )i e u!rimarea finit*ii mele. Se !une, ,n ce !rive)te dorin*a, nzuin*a, trebuin*a de a fi, ,n general c Q eu ,nt ceea ce trebuie fiu, adic eu ,nt bun de la natur, adic eu ,nt, )i anume ,ntruc,t ,nt nemi>locit bun. ,n acea t !rivin* e te vorba numai m men*in a)a: e te, fr ,ndoial, ,n mine )i o !o ibilitate de ra!ortare la altceva, !o ibilitate de a !ctui, de a gre)i etc, ,n acea ta e te a!oi ,ndat determinat ca ceva accidental ulterior, accidental ,n cAi! e"terior. 7u ,nt, acea ta e te o ra!ortare la mine, o afirmare c eu ,nt ceea ce trebuie fiu, ceea ce e defectuo e te ceea ce eul nu e te, nu e te ,n rdcina mea, ci e ,n general o com!lica*ie accidental. ,n acea t !ozi*ie a afirmrii e te deci, fr ,ndoial, con*inut )i fa!tul c eu !ot m ra!ortez )i la ceva e"terior, c binele !oate fi tulburat. 6firmarea mea ,n ra!ort cu o a tfel de nedre!tate devine a!oi )i afirmare mi>locit, afirmare ce e con tituie dintr+o a tfel de ingularizare, afirmare mi>locit !rin u!rimarea ,nclina*iei !re gre)eal, care ,n ine e te numai accidental. ;untatea naturii mele +a re,ntor la identitatea cu ine ,n )i, acea t conciliere a!oi nu nimice)te nimic luntric, nu+l atinge, ci ,nltur numai ceea ce e te e"terior. Cumea,
&1+ P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

r
finitul, e ,m!ac ,n felul ace ta cu ine ,n u)i. 6)adar, dac e !unea odinioar c -umnezeu a ,m!cat lumea cu ine, acea t ,m!care e !roduce acum cu mine ca finit: eu ca individ ,nt bun, cz,nd ,n gre)eal, nu trebuie dec,t re !ing de la mine ?V un ce accidental )i ,nt ,m!cat cu mine. (nteriorul e te afectat numai la u!rafa*, acea t tulburare nu a>unge !,n la temelie : !rin acea ta !iritul n+a intrat ,n rela*ie, el rm,ne ,n afara >ocului: interiorul, !iritul, ceea ce e originar bun )i negativul nu ,nt determinate ,nuntrul naturii !iritului ,n u)i. -im!otriv, ,n vecAea teologie e"i ta re!rezentarea condamnrii ve)nice, ea !re u!unea c voin*a e te ab olut liber: ceea ce ,nt nu de!inde de natura mea, ci de voin*a mea con)tient de ine, ,nt vinovat !rin voin*. 6 tfel, natura mea, ceea ce e te originar, nu e te ceea ce e bun, eu nu !ot +mi atribui nici o buntate ,n afara aceleia !e care o atribui voin*ei mele, acea ta a!ar*ine numdi laturii !iritului meu con)tient de ine. -im!otriv, aici e te con iderat numai ce e te originar bun, al crui contact cu altceva e te u!rimat !rin recon tituirea originarului. 6cea t mi>locire conciliatoare con t numai in con)tiin*a, ,n )tiin*a c eu ,nt bun de la natur. 6cea ta e te determinarea ab tract: dezvoltat mai de!arte, ar intra ,n ea toate conce!*iile tim!ului, de e"em!lu, c binele rezid numai ,n convingerea mea )i c !e acea t convingere +ar baza moralitatea mea, iar ceea ce e te bun +ar baza iar)i numai !e natura mea. %a!tul c ac*iunea o )tiu ca bun e te uficient ,n ceea ce m !rive)te. 3S4u e nevoie de Qalt con)tiin* de !re natura ub tan*ial a ac*iunii. ,n dac e te vorba numai de acea t con)tiin*, eu nu !ot comite, !ro+!riu+zi , nici o gre)eal, cci eu ,nt !entru mine numai afirmativ, ciziunea rm,n,nd formal, o a!aren* care nu afecteaz interiorul meu e en*ial. -orin*a mea fierbinte, emo*ia mea ,nt ceea ce e te ub tan*ial. Pe acea t !ozi*ie tau toate conce!*iile ultimului tim! de la filozofia Xantian ,ncoace, care a tatornicit mai ,nt,i acea t credin* ,n bine. 6cea ta e te !ozi*ia con)tiin*ei ubiective care dezvolt U/ o!ozi*iile ce !rive c con)tiin*a, dar o!ozi*ii care rm,n !rezente ,n ea )i !e care ea le ! treaz ,n !uterea ei, deoarece ea e te afirmativul. 4rebuie e"aminm acum ce e te ,n genere finitatea )i care e te veritabilul ra!ort ,ntre finit )i infinit: ,ntem zilnic a igura*i c !iritul omene c e te finit. 2rem vorbim ,n !ri+
;. E7C(#(6

mul r,nd de !re finitate ,n en ul ei !o!ular, en la care ne g,ndim c,nd !unem c omul e te finit: a!oi M vorbim= de !re adevratul ei en )i de !re intuirea ei. 7"i t trei feluri de forme ,n care e ,nf*i)eaz finitatea, anume ea a!are ,n e"i ten*a en ibil, ,n refle"ie )i ,n modul ,n care ea e te ,n !irit )i !entru !irit. a) 6 er*iunea c omul e te finit are mai ,nt,i en ul c eu, omul, m ra!ortez la altceva, c

e"i t un altceva, negativ fa* de mine, cu care ,nt ,n legtur: ceea ce con tituie finitatea mea, noi doi, eu )i altceva, ne e"cludem reci!roc )i ne com!ortm inde!endent unul fa* de cellalt. 6)a ,nt eu ca fiin ce simte cu simurile: tot ce e te viu e te a tfel e"clu+dent. 0,nd aud )i vd, am ,naintea mea numai ceva ingular, iar c,nd m com!ort !ractic, am de+a face totdeauna numai cu ceea ce e ingular, obiectele ati fac*iei mele ,nt de a emenea ingulare. 6cea ta e te !ozi*ia fiin*ei naturale, a e"i ten*ei naturale: eu ,nt a) dar ,n multi!le ra!orturi cu multi!la e"i ten* e"terioar ,n enza*ii, trebuin*e, ,n rela*ii !ractice )i teoretice : toate ace tea ,nt ,n con*inutul lor limitate )i de!endente, finite. ,nuntrul ace tei finit*i cade de>a )i u!rimarea finitului : orice im!ul ca ubiectiv e ra!ort la altceva, e te finit, dar el u!rim acea t ra!ortare, ace t finit ,n tim! ce ,)i ati face trebuin*a: acea t re,ntoarcere ,n afirmarea a e te ati facerea, ,n !e de alt !arte acea ta rm,ne finit, cci in tinctul ati fcut e treze)te din nou, ati facerea, (O4+acea t infinitate, e te numai du! form infinitate )i de aceea ea nu e te infinitate ,ntr+adevr concret Q con*inutul rm,ne finit )i a tfel rm,ne finit )i ati facerea ca nevoie ca atare, care imte li! )i e te finit. -ar, !e latur formal, fa!tul c nevoia e ati face !e ine e te u!rimarea finit*ii ale. Sati facerea foamei e te u!rimare a e!ara*iei dintre mine )i obiectul meu, e te u!rimare a finit*ii, dar numai u!rimare formal. 3aturalul nu e te Me"i t= ,n ine )i !entru ine, ci fa!tul c el nu e te ceva !u !rin ine ,n u)i con tituie finitatea naturii lui. 0on)tiin*a noa tr en ibil, ,ntruc,t ,n ea avem de+a face cu ceea ce e te ingular, a!ar*ine ace tei finit*i naturale care trebuie e manife te. %initul e te determinat de ceea ce e negativ, el trebuie e libereze !e ine de ine, ace t !rim finit natural, ne!rtinitor e te moartea, acea ta e te renun*area la finit, !rin ea e afirm ,n mod real, KactualiterG ceea+
*

"96

PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

ce e te ,n ine via*a natural. 2ie*uirea en ibil a ingularului ,)i are f,r)itul ,n moarte. -iferitele enza*ii ,nt ca ingulare trectoare Q una o alung !e cealalt, un im!ul , o dorin* o alung !e cealalt. Sen ibilul ace ta e !une !e ine KrealiterG ca ceea ce e te el, ,n !ieirea a. ,n moarte, via*a e te afirmat ca u!rimat. -ar moartea e te numai nega*ia ab tract a ceea ce e negativ ,n ine, moartea e te ea ,n )i nimicnicie, e nimicnicia manifest! ,n nimicnicia afirmat e te ,n acela)i tim! nimicnicia u!rimat )i re,ntoarcerea la ceea ce e !ozitiv. 6ici a!are ,ncetarea finit*ii, liberarea de ea. 6cea t liberare de finitate nu e te ,n con)tiin* ceea ce e te moartea, ci acea t !ozi*ie u!erioar e afl ,n g,ndire, de>a ,n re!rezentare. ,n m ura ,n care g,ndirea e te activ ,n ea. b) 7idic,ndu+ne acum de la con)tiin*a nemi>locit !e !ozi*ia refle)iei, avem de+a face iar)i cu o finitate care a!are ,n o!ozi*ie determinat cu infinitatea. 6cea t o!ozi*ie are diferite forme )i ,ntrebarea e te cre ,nt ace tea. 1. 7"i t !e acea t !ozi*ie o liberare de finitate, dar adevrata infinitate e te )i+n acea t fer numai ca finitate u!rimat. Se !une deci ,ntrebarea dac refle"ia reu)e)te afirme finitul ca !e ceva li! it de valoare, au dac refle"ia merge !,n unde merge natura: !oate ea face moar ceea ce e te muritor au nimicnicia e te !entru ea nemuritoare T %iind li! it de valoare, trebuie +o facem !iar, cci ceea ce !oate natura trebuie !oat )i mai mult !iritul infinit. 6 tfel, a emenea naturii, refle"ia arat c finitul e te fr valoare. -ar natura recade mereu ,na!oi ,n ceea ce e te finit )i tot a tfel *ine de !ozi*ia refle"iei de a ! tra !ermanent o!ozi*ia finit*ii fa* de infinitate : tocmai rela*ia ace tor dou e te !ozi*ia refle"iei, am,n+dou a!ar*in o!ozi*iei. 6nume, ,naintarea la infinit e face numai ca nega*ie ab tract a finitului, ca la non+finit: ace t infinit ,n , neav,nd ,n ine finitul ca !eP ,Ve4n u)4L4in,ne fa* de ace ta un altceva )i a tfel rm,ne el ,n u)i ceva finit, care ,nainteaz din nou la un infinit, )i a)a mai de!arte la ne f,r)it. 0on ider,nd !rima o!ozi*ie, dintre finit )i infinit ,n refle"ie, finitatea a!are ca e"terioritate reci!roc multi!l )i diver dintre care fiecare e te !articular, limitat, fa* de ea

determin,ndu+ e !e ine diver ul ,n generalitatea )i nemrginirea lui, generalul ,n acea t mul+

B. RELIGIA 97

*ime. 6ce t limitat ,n u)i are ra!ortare la nelimitat, e te univer alitatea )i unitatea !articularului )i multi!lului. 6cea t form a!are ,n cAi! concret a tfel ,n con)tiin*a noa tr. 3oi )tim de !re multe lucruri, avem infinit de multe 1U cuno)tin*e de !re voin*, co!uri, im!ul uri, ,nclina*ii, )i o!ozi*ia e"i t )i aici, ,n en ul c acea t mul*ime nu e te uficient, ci ea are o rela*ie cu generalul. <ul*imea, ma a cuno)tin*elor, e te com!arat cu o unitate )i e cere ca ea fie mrit, com!letat, e!uizat )i tran format ,n ceva general. <ul*imea e u!rim !e ine !rin ea ,n )i, du! natura a, ea e te una. 4ot a tfel, ,n domeniul !ractic ne !utem !lanifica generalitatea ati facerii trebuin*elor, totalitatea a!titudinilor, a !lcerilor, ceea ce e cAeam a!oi fericire. 1na dintre ace te totalit*i e nume)te generalitatea )tiin*ei, cealalt totalitate e te aceea a !o e iunii, a ati facerii, a dorin*elor, a !lcerii. Se admite c cuno)tin*ele nu au limit: a)a, de !ild, ne !utem de igur ,ncAi!ui c )tiin*a naturii cunoa)te toate animalele, dar nu ,n cele mai amnun*ite determina*ii ale lor : tot a)a tau lucrurile )i cu ati facerea ,nclina*iilor. %initatea acea ta e menine, tocmai fiindc ea e te ceva adevrat: ceea ce e te neadevrat e unitatea, generalitatea: mul*imea trebuie renun*e la caracterul ei de mul*ime !entru a fi !u ub unitate. (dealul e te inacce ibil tocmai fiindc e te neadevrat ,n ine, el e te o unitate de mul*i care trebuie rm,n ,n acela)i tim! )i o variat e"terioritate reci!roc. %initatea acea ta e u!rim !e ine abia ,n conce!t. 2. 4rebuie con iderm acum forma o!ozi*iei dintre finit )i infinit a)a cum e te ea ,n refle)ia ca atare! 6cea ta e te finitatea ,n o!ozi*ie cu infinitatea afirmate ambele !entru ine, nu numai ca !redicat, ca o!ozi*ie e en*ial )i a)a c una e te determinat ca cealalt a celeilalte. %initatea se menine tocmai fiindc infinitul ce+i t ,n fa* e te el ,n u)i un finit, )i anume un finit care e te !u ca altceva al !rimului. 4urnai veritabilul infinit care e !une !e ine ,n u)i ca finit e e"tinde totodat !e te ine ca !e te altul au )i rm,ne ,n ace ta, fiindc ace ta e te altul su, ,n unitate cu ine. -ar dac 1nul, infinitul, e te no determinat numai ea non+mul*ii, ca non+finitul, el rm,ne dincolo de cei mul*i )i de finit )i a tfel multi!lul finitului ,n u)i rm,ne de a emenea fiin*,nd !entru ine fr +l !oat ,nt,lni !e KdincoloG al u.
1 - e. ET#

98 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

4rebuie acum ne ,ntrebm dac acea t o!ozi*ie !o ed, adevr, adic dac ace te dou laturi Male ra!ortului de o!ozi*ie= ,nt e!arate una de alta )i ubzi t una ,n afara celeilalte, ,n acea t !rivin* am !u de>a c, atunci c,nd !unem finitul ca finit, l+am de!)it. ,n limit avem o limit, dar numai ,ntruc,t o de!)im, ea nu mai e te ceea ce e afirmativ, ,n tim! ce ,ntem la ea, nu mai ,ntem la ea. %initul e ra!ort la infinit, ambele e e"clud unul !e altul, con iderat mai de a!roa!e, finitul trebuie fie ceea ce e te delimitat, iar limita lui trebuie fie infinitul. Ca !rima form Mcon iderat mai u = ceva !articular era mrginit de un alt !articular, aici finitul are o margine cu ,n u)i infinitul. -ac finitul e te mrginit deci de infinit )i e afl de o !arte, infinitul ,n u)i e te )i el ceva mrginit, el are o limit la finit, el e te ceea ce nu e te finitul, are un KdincoloG, fiind a tfel un finit, un ce mrginit. ,n felul ace ta, avem, ,n loc de ceea ce e te u!rem, ceva finit. 3u avem ceea ce dorim, avem numai un finit la ace t infinit. Sau, dac e !une !e de alt !arte c infinitul nu e te mrginit, nici finitul nu e te mrginit: dac nu e mrginit, el nu difer de infinit )i e conto!e)te cu ace ta, e te identic cu el ,n infinitate, ca mai ,nainte ,n finitate. 6cea ta e te natura ab tract a. ace tei o!ozi*ii. 4rebuie ! trm ace t lucru ,n con)tiin*, a re*ine ace t fa!t e te de o im!ortan* general cu !rivire la toate formele con)tiin*ei refle"ive )i ale filozofiei. 6 tfel o!ozi*ia, diferen*a, di !are. 6cum, dac con iderm acea t di +i1 !ari*ie ,n con)tiin*a concret, de co!erim aici locul !e care l+ am avut de>a mai ,nainte: trebuie amintim aici ace t lucru )i indicm !e curt, ,n forma concret a con)tiin*ei, cele artate mai ,nainte.

%initul conce!ut mai concret e te eul, iar infinitul e te acel KdincoloG al ace tui finit, negativul lui, negativul nega*iei e te afirmativul, de !artea infinitului *ine afirmarea, ceea ce fiin*eaz, KdincoloG al eului, al con)tiin*ei de ine a mea, al con)tiin*ei mele ca !utere, ca voin*. ,n am notat c eul ,n u)i e te acela care l+a determinat aici mai ,nt,i !e KdincoloG ca afirmativ, dar ace tuia ,i e te o!u acel eu !e care mai ,nainte noi l+am determinat ca afirmativ, eu ,nt Me"i t= nemi>locit, eu ,nt una cu mine ,n umi.
;. E7C(#(6 99

0,nd con)tiin*a e determin !e ine ca finit )i c,nd din+co>o e te infinitul, ace t eu face aceea)i refle"ie !e care am fcut+o noi, anume, c acel infinit e te numai un infinit evane cent, e numai un g,nd afirmat de mine. 7u ,nt acela care+l !roduce !e acel KdincoloG, am,ndou Mfinit )i infinit= ,nt !rodu ul meu, ,n mine ,nt ele evane cente, eu ,nt domnul )i t!,nul ace tei determinri, )i a tfel e te afirmat )i al doilea lucru, anume c eu ,nt afirmativul a)ezat dincolo, eu ,nt nega*ia nega*iei, eu ,nt acela ,n care di !are o!ozi*ia, eu ,nt refle"ia care nimice)te o!ozi*iile. Prin !ro!ria a refle"ie eul nimice)te a)adar acele o!ozi*ii care e rezolv. 54e o!rim acum la ace t !unct )i vrem vedem ce e ,n+t,m!l cu finitul, anume dac e te realmente vorba ne liberm de el )i dac el ,)i !rime)te dre!tul de a fi ,ntr+adevr u!rimat, de a e tran forma ,n infinit, au atunci dac rm,ne ,n finitatea lui )i !rime)te numai forma infinitului !rin aceea c infinitul e te fa* de el un finit. 6ici !are a fi cazul c refle"ia vrea la e rm,n ,n !icioare ceea ce e li! it de valoare )i c con)tiin*a de ine ar voi ia ,n erio finitatea lui )i e de cotoro ea c cu adevrat de ea. ,n tocmai acea ta e te u3 ceea ce nu are loc aici, ci e te numai a!aren*. -im!otriv, aici finitul e te ! trat, eu m *in de mine, nu renun* la nimicnicia mea, ci m tran form ,n ea ,n infinit, ,ntr+un infinit eficient, activ. 6)adar, ceea ce avem e te fa!tul c eul finit, fiind !unere dincolo de ine a unui infinit, a !u infinitul ,n u)i ca !e un finit )i e te ,n ace ta identic cu ine ca unul care e te de a emenea finit, devenind acum ie)i infinit ca unul ce e te identic cu infinitul. 6cea ta e te u!rema culme a ubiectivit*ii care *ine ferm la ine, e te finitatea care e ! treaz tran form,ndu+ e !e ine ,n infinit, e te ubiectivitatea infinit care o i !rve)te cu orice con*inut, ,n ea, acea t ubiectivitate ,n )i, acea t culme a f init*ii e men*ine ,nc !e ine, ,n ea orice con*inut e te volatilizat )i zdrnicit, )i numai ea, acea t vanitate e te cea care nu di !are. 6cea t culme are a!aren*a de a renun*alafinit, ,n ea e te aceea !rin care e mai afirm !e ine finitatea ca atare. <ai !reci , e te con)tiin*a de ine ab tract, g,ndirea !ur ca !utere ab olut a negativit*ii de a da toate gata, ,n !utere care e mai men*ine ca ace t eu ,n tim! ce e"!ediaz ,ntreaga finitate )i !roclam ace t finit ca infinitate, ca afirmativ univer al. 6ici li! a e te aceea a obiectivittii. 0,nd
1UU P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

r
e vorba de adevrata renun*are, ,ntrebarea e te dac men*ionata culme mai are eare un obiect. 3. Pozi*ia e"aminat Mmai u = e te refle"ia ,n de vn )irea ei, ubiectivitatea ab tract, eul, ,n care orice con*inut, ca !u numai de mine, e te de natur ideal. 6ce t eu.numai !rin el e te )i are valoare totul . e te Me"i t= ca ace t ingular, ca )inele nemi>locit: ca ace t eu ingular care ,nt eu nemi>locit, ,nt nega*ia a toate )i !rin acea t negativitate ,nt ab oluta afirmare ,n

mine ,n umi. ,n felul ace ta de !re orice con*inut obiectiv e te valabil numai acela !u de mine: eu a ,nt fiin*a ab olutului ca Kab tractumG, iar con*inutul !u de mine, con*inutul valabil, e te deci indiferent )i cel accidental al entimentului al !rerii, al liberului arbitru: el nu e valoro !entru ine, nu mai are afirmare ,n ine ,n u)i, ci e te bun ,n+truc,t ,nt eu convin de acea ta, )i ca fie bun e te nevoie numai de acea t convingere a mea, de acea t recunoa)tere a mea. ,n acea t identitate a tuturor determina*iilor eu ingur ,nt !ozitivul, realul. 6cea t !ozi*ie e ,nf*i)eaz !e ine mai ,nt,i ca aceea a umilin*ei care nu vrea cunoa c nimic de !re -umnezeu, fiindc -umnezeu cu determina*iile ale e te ,n afara ei. 3umai c acea t umilin* e infirm !e ine ,n )i: ea ,n eamn e"cluzi adevrul de la tine )i te vezi ca afirmativ KdincoaceG M,n lume=, ca ceea ce e te ,n ine )i !entru ine, ,n tim! ce orice altceva di !are. 3umai eu, ace ta, ,nt unicul ce e en*ial, adic eu, ace t finit, ,nt infinitul. (nfinitul e"!rimat ca ceea ce e, ,dincoloG e te Me"i t= numai afirmat de mine. ,n acea t determinare e te con*inut unitatea finitului )i infinitului, dar o unitate ,n care finitul nu a !ierit, ci a devenit ceea ce e te ferm, ab olut, !eren. Prin fa!tul c acea t unitate e te !u de eul finit, devine ea ,n )i unitate finit. 7ul imuleaz umilin*a ,n tim! ce nu e )tie l a de m,ndria vanit*ii )i a nimicniciei. 6cea t convertire a !ozi*iei ,n v,rful e"trem, li! it de con*inut al ubiectivit*ii finite, care e afirm !e ine ca ab olut, con tituie greutatea ,n*elegerii ace tei !ozi*ii. Prima greutate cauzat de acea t !ozi*ie e te c ea e un a tfel de Kab tractumG, a doua e te a!ro!ierea ei de conce!tul filozofic. 7a e atinge cu !ozi*ia filozofic, cci e te cea mai ,nalt !ozi*ie a refle"iei. 7a con*ine e"!re ii care, !rivite u!erficial, !ar a fi acelea)i !e care le are filozofia. 0on*ine idea+
;. E7C(#(6 1U1

litatea, negativitatea, ubiectivitatea, )i toate ace tea, con iderate !entru ine, con tituie un moment e en*ial )i adevrat i al libert*ii )i al ideii. 6!oi, acea t !ozi*ie con*ine unitatea finitului )i infinitului: ace t lucru trebuie fie !u )i de !re idee. 7r ,ndoial, ubiectivitatea e te aceea care dezvolt din ine ,n )i toat obiectivitatea )i a tfel, ca form, ea e converte)te ,n con*inut )i devine form KadevratG abia !rin con*inutul adevrat al ei. ,n , cu toate ace tea, ceea ce a!are ca fiind ceea ce e cel mai a!ro!iat e te cel mai ,nde!rtat. 6cea t identitate, ace t foc ,n care e mi tuie toate determina*iile, e te !e acea t !ozi*ie ,n negativitate ne,m!linit: eu ca nemi>locit, ca ace ta, ,nt unica realitate, toate celelalte determina*ii ,nt !u e ca fiind de natur ideal, ,nt ar e, numai eu m men*in, )i toate determina*iile ,nt valabile dac a)a le vrea eul. 3umai determina*ia binelui meu )i fa!tul c totul e te !u !rin mine e te Me"i t=, are valoare. (dealitatea nu e te ,nde!linit, acea t ultim culme con*ine ,nc ceea ce trebuie negat, anume, c eu ca ace ta nu !o ed adevr, realitate. 7u ingur ,nt ,n umi ,nc !ozitiv, deoarece, totu)i, totul numai !rin nega*ie trebuie devin afirmativ. 6 tfel, !ozi*ia e contrazice !e ine ,n )i. 7a !une ca !rinci!iu idealitatea, )i ceea ce e"ecut idealitatea nu e te el ,n u)i de natur ideal. 1nitatea finitului )i infinitului e te !u )i ,n refle"ie . fr ,ndoial, o defini*ie a ideii, . dar ea e te a tfel !u , ,nc,t infinitul e te !unere a a ca !unere a finitului, ,n tim! ce finitul e te !ro!riul u finit )i !rin acea t u!rimare, nega*ie a nega*iei ale, )i a tfel el e te infinitul: ,n ace t infinit e te numai !unerea a ,n ine ,n u)i ca !unere a finitului )i u!rimare a ace tui finit ca atare. -im!otriv, !e !ozi*ia ubiectiv acea t unitate e te !u ,nc ,n acea t unilateralitate, ,nc,t ea e te !u de ctre finitul ,n u)i, e te ,nc ub determina*ia finitului: eu, ace t finit, ,nt infinitul. 6 tfel, 11V acea t infinitate ,n )i e te finitatea. -e acea t afirma*ie, de ace t infinit, mai trebuie ,nc fie e!arat acea t ingularitate a fiin*ei mele finite, egoitatea mea nemi>locit. Eefle"ia e te ea ,n )i ceea ce e!ar, ea a>unge aici la unitate, dar care e te numai unitate finit9 6cea ta e te in uficien*a
1U2 P6Y4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

ace tei !ozi*ii. O!ozi*iile !ot fi >udecate numai c,nd le reducem la ultimul g,nd.

6cea ta e te !ozi*ia tim!ului no tru )i fiolozofia intr cu acea ta ,ntr+o rela*ie a!arte. -ac com!arm acea t !ozi*ie cu religiozitatea de mai ,nainte, ob ervm u)or c mai ,nainte acea t con)tiin* religioa avea un con*inut e"i tent ,n ine )i !entru ine, un con*inut ,n care e de cria natura lui -umnezeu. 6cea ta era !ozi*ia adevrului )i a demnit*ii. Su!rema datorie era cuno)ti !e -umnezeu, +l adori ,n !irit )i+n adevr, )i de credin*a ,n adevrul ace tui con*inut, de acea t )tiin* erau legate fericirea au !ieirea, valoarea ab olut au non+ valoarea omului. 6cum, ceea ce e te u!rem nu e )tii de !re adevr, de !re -umnezeu, )i cu acea ta nu )tii nici ce e te >u t )i ce e te datoria. Orice con*inut obiectiv +a volatilizat devenind ubiectivitate !ur, formal. Pe acea t !ozi*ie e te dezvoltat e"!licit !rerea c eu ,nt bun de la natur : c eu nu ,nt a)a !rin mine au !rin voin*a mea. -im!otriv, conce!*ia o!u con*ine Q eu ,nt bun numai !rin activitatea mea !iritual, !rin libertatea mea: ,nt bun nu originar de la natur, ci buntatea trebuie e !roduc ,n con)tiin*a mea, ea a!ar*ine lumii mele !irituale: gra*ia divin lucreaz aici, ,n contribu*ia mea ca )i con)tiin*a a!ar*ine cu nece itate )i ea aici. 6cum a fi bun *ine de liberul meu arbitru, fiindc totul e te !u !rin mine. -at fiind ace t remarcabil contra t ,n conce!*ia religioa , trebuie recunoa)tem !rezen*a unei revolu*ii colo ale ,n lumea cre)tin. Orice obliga*ie, orice dre!tate de!inde de con)tiin*a cea mai intim, de !ozi*ia con)tiin*ei de ine religioa e, 11/ de rdcina !iritului, iar acea ta e te fundamentul oricrei realit*i. -ar con)tiin*a de ine religioa are adevr ,n ea numai c,nd e te form !entru con*inutul obiectiv. Pe amintita !ozi*ie li! it de con*inut, dim!otriv, nu e te !o ibil nici o religie, deoarece eu ,nt afirmativul, ,n tim! ce ideea care fiin*eaz ,n ine )i !entru ine ,n religie trebuie fie !u ab olut !rin ine )i nu !rin mine Q !rin urmare, !e amintita !ozi*ie nu !oate fi Me"i ta= religie. %iilozofia e te ,n acea t !rivin* ceva !articular. 0,nd cultura general e te in tituit ,n con)tiin*, filozofia e te o !reocu!are, un mod de a vedea care e ,n afar de comun, o ,ndeletnicire care are loc !articular, )i a tfel, !otrivit conce!*iilor
;. E7C(#(6 1U3

tim!ului, )i fiolzofia religiei e te ceva ce nu !oate avea im!ortan* !entru toat lumea, dim!otriv, ea trebuie e a)te!te la o!ozi*ie )i adver itate din toate !r*ile. c) Pozi*ia u!erioar. Primul ra!ort al finitului cu infinitul a fo t cel natural, al doilea, cel ,n refle"ie, al treilea e te acum cel !ro!riu raiunii! 6cea t !ozi*ie trebtiie con iderat mai ,nt,i cu !rivire la rela*ia ei cu forma refle"iei a)a cum e ,nf*i)eaz acea ta !e culmea ei cea mai ,nalt. 4recerea de la acea t !ozi*ie trebuie fie, du! natura ei, dialectic )i fie a tfel o!erat: dar ace t lucru *ine de Cogic: noi vrem !rocedm ,n a)a fel, ,nc,t +o !rezentm ,n mod concret )i, ,n ce !rive)te nece itatea trecerii, a!elm numai la !ro!ria con ecven* a ace tei !ozi*ii. Pozi*ia !une c eu ca finit ,nt ceva li! it de valoare, cevaH ce trebuie fie u!rimat: dar ace t ceva nu trebuie totu)i u!rimat a tfel ,nc,t acea t ingularitate nemi>locit rmNn ,n acela)i tim! )i rm,n ,n felul c numai ace t eu devine ceea ce e te afirmativ, cum !reconizeaz !ozi*ia refle"iei. 4rebuie fie de co!erit o !ozi*ie unde eul, ,n acea t ingularitate a a, renun* la ine. 7u trebuie fiu ubiectivitatea !articular ,n fa!t u!rimat: a tfel trebiiie fie recuno cut de mine ceva obiectiv, care trece ,n fa!t ca ceva adevrat !entru mine, ceva ce e te recuno cut ca fiind afirmativul, 11L !u !entru mine, afirmativ ,n care eu ca acest eu ,nt negat, dar ,n care totodat e te ! trat libertatea mea. Pentru acea ta e te nece ar ca eu fiu determinat ca ceva general, m men*in ca general, m con ider numai ca ceva general. 6cea ta ni, e te ,n altceva dec,t !ozi*ia ra*iunii g,nditoare, )i religia ,n )i e te acea t ac*iune, acea t activitate a ra*iunii g,nditoare )i a aceluia care g,nde)te ra*ional, adic, ingular fiind, e !une !e ine ca general M au univer al= )i, u!rim,n+du+ e !e ine ca ingular, de co!er adevratul u eu ca fiind univer alul. %ilozofia e te tocmai ra*iune care g,nde)te a tfel, numai c la ea acea t ac*iune, care e te religie, a!are ,n forma g,ndirii, ,n tim! ce religia . zicem Q ra*iune care g,nde)te naiv . e o!re)te la modul re!rezentrii.

4rebuie artm acum determina*iile generale, deter+mina*iile de g,ndire mai !reci e, ale ace tei !ozi*ii. <ai ,nt,i e !une c ubiectivitatea ,)i abandoneaz ingularul ,n obiect, recuno c,nd ,n general un ce obiectiv. 6ce t
1UW P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7( ;. E7C(#(6 1UV

obiect nu !oate fi ceva en ibil, de !re obiectul en ibil )tiu, aci lucrul e te !entru mine ceea ce ubzi t, dar libertatea mea nu e te ,nc aci: caracterul neadevrat al con)tiin*ei en ibile trebuie +l !re u!unem aici. -etermina*ia nece ar e te c ace t obiectiv e te ca ceva adevrat, afirmativ, ,n determina*ia generalului: ,n acea t recunoa)tere a unui obiect, a unui ce general, eu renun* la finitatea mea, la mine ca ace ta. Pentru mine are valoare generalul, un a tfel de general n+ar fi dac eu a) fi men*inut ca ace ta. 6ce t lucru e"i t )i ,n )tiin*a nemi>locit de !re -umnezeu, )tiu de !re generalul M au univer alul= obiectiv care e te ,n ine )i !entru ine, dar fiindc aici avem numai ra!ortare nemi>locit )i refle"ia ,nc nu intervine, ace t general, ace t obiect al generalului e te el ,n u)i numai ceva 8 ubiectiv, cruia ,i li! e)te obiectivitatea e"i tent ,n ine )i !entru ine. 0ci ultima refle"ie e te numai c ace te determina*ii nu ,nt a)ezate dec,t ,n entiment, ,nt ,ncAi e ,n con)tiin*a ubiectiv care ,nc nu a renun*at la ine ca !articularitate nemi>locit, ,nc,t acea t determina*ie a generalului obiectiv ca atare ,nc nu e te uficient. -in contr, e te nece ar ca univer alul M au generalul= ab tract aib )i un con*inut, determina*ii ,n el: abia a tfel e te el !rezent !entru mine : dac e gol, modul+determinat e te numai un !retin mod+determinat, el *ine de mine, mie ,mi revine orice con*inut, orice activitate, orice via*: am numai un -umnezeu mort, vid, o a)a+nu9 mit fiin* u!rem, iar ace t vid, acea t re!rezentare, r+m,ne numai ubiectiv, nu duce la obiectivitatea adevrat. Obiectul e te !lin de con*inut nu numai !entru filozofie, ci el e te comun fiolzofiei )i religiei, ,n conce!*ia am,ndurora nu e"i t ,nc aici vreo deo ebire. 6ici intervine ,ntrebarea Q cum e te determinat ubiectul ,n filozofie T 6ce ta e te determinat !e calea g,ndirii ,n rela*ie cu obiectul recuno cut. 6ctivitatea univer alului e te g,ndirea, av,nd ca obiect ceva general: aici generalul trebuie fie generalul ab olut: ra!ortarea la un a tfel de obiect e te de aceea g,ndirea ubiectului, obiectul e te !entru ubiect, ceea ce fiin*eaz. #,ndul nu e te numai ubiectiv, ci obiectiv. #,ndind de !re obiect, reflect,nd, eu ,nt ubiectiv, am g,ndurile mele de !re el: g,ndind lucrul Mobiectul=, g,ndind g,ndul lui, rela*ia mea ca !articular cu lucrul e te ,nlturat )i m ra!ortez obiectiv: aici eu am renun*at la mine ca ace ta, un ace ta cu !articularitatea lui: ace t fa!t )i a g,ndi c generalul e te obiectul meu e te acela)i lucru: aiei eu renun* KactualiterHii KrealiterG la mine. Poate fi notat c e te determina*ie e en*ial a g,ndirii fa!tul c ea e te activitate mi>locitoare, generalitate mi>locit: ea e te ,n totodat )i negativul afirmrii: ea ,n eamn a nega !articularul, e te nega*ie a nega*iei, deci afirmare. 7a e te mi>locire !rin u!rimarea mi>locirii. #eneralitatea, ub tan*a ,nt g,nduri care ,nt Me"i t= numai !rin nega*ia nega*iei. 6 tfel ,n ea e te con*inut modul+nemi>locit, dar nu e con*inut ingur. 6 tfel ,nt,lnim e"!re ia: )tim nemi>locit de -umnezeu, ,,a )tiG e te activitate !ur )i ea neag numai im!urul, nemi>locitul, ,n cAi! em!iric noi !utem )ti de -umnezeu, ace t obiect univer al e te a tfel nemi>locit ,naintea mea, fr argumente. 6ce t mod+nemi>locit ,n ubiectul em!iric e te ,n !arte el ,n u)i rezultat al multor mi>lociri, iar ,n !arte numai o latur a ace tei activit*i. O bucat grea de !ian !oate fi c,ntat u)or, du! ce, re!etat de , a fo t !arcur ,n amnunt, ea e te c,ntat ca ac*iune nemi>locit, ca rezultat al unor at,t de multe ac*iuni mi>locitoare. 6cela)i e te cazul cu obi)nuin*a care ne+a devenit a doua natur. ;ezultatul im!lu al de co!eririi lui 0olumb e te rezultat al multor activit*i )i reflectri

ingulare !remergtoare. 3atura unei a tfel de ac*iuni difer de fenomenul ei: a tfel natura g,ndirii e te acea t egalitate cu ine ,n )i, acea t tran !aren* !ur ,n ra!ort cu ine ,n )i care e te ,n nega*ia negativului. Prin urmare, eu ,nt determinat ,n rela*ie cu obiectul ca unul care g,nde c, )i anume, nu numai ,n filozofie, ci )i ,n religia afirmativ: ,n cucernicia care !rovine din gnire )i din ceea ce e g,ndit -umnezeu e te Me"i t= !entru mine. 6cea t g,ndire a univer alului e te a!oi un mod determinat al felului meu de a g,ndi ,n en ul !ro!riu, !ur, al ace tui cuv,nt. S 12U adugm a!oi c ,n cucernicie, ,n acea t ra!ortare la ub tan*a univer al, ,nt reflectat a u!ra mea, m deo ebe c !e mine de ace t obiect )i+l deo ebe c !e ace ta de mine: fiindc eu trebuie renun* la mine, ,n acea ta rezid con)tiin*a de mine )i ,ntruc,t ,nt evlavio numai abandon,ndu+m lui -umnezeu, ,nt totodat numai ca reflectare din -umnezeu ,n mine. 6)adar, cum ,nt eu determinat ub ace t ra!ort, adic eul care
1U/ P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

a!are din nou T 6ici ,nt determinat ,n cAi! veritabil ca finit, determinat ,n f,r)it ca deo ebit de ace t obiect, ca fiind !articularul fa* de general, ca ceea ce e te accidental la acea t ub tan*, ca un moment, ca o deferent care nu e te totodat )i !entru ine, ci a renun*at la ine )i e )tie !e ine finit. ,n felul ace ta eu rm,n deci ,n con)tiin*a de mine ,n umi )i acea ta !rovine din fa!tul c obiectul univer al are acum ,n ine con*inutul, e te ub tan* ce e mi)c ,n ine, mi e goal, ci e te !lenitudine ab olut: orice !articularitate ,i a!ar*ine ace tui obiect, )i a tfel eu m intuie c !e mine ca finit, ,mi dau eama c ,nt un moment ,n acea t via*, c ,nt ceva ce+)i are fiin*a a !articular, ubzi tarea a numai ,n acea t ub tan*. 6 tfel eu ,nt !u ca finit nu numai ,n ine, ci )i KactualiterG. 4ocmai de aceea nu m com!ort ca ceva nemi>locit, ca ceva afirmativ. -ac !,n aici am con iderat ,n mod concret ra!ortul eului cu ub tan*a univer al, am mai avea de tratat ,n general ra!ortul ab tract dintre finit )i infinit. ,n refle"ie, finitul e afl ,n fa*a infinitului numai ,n felul c finitul e te dublat. 6devrul e te unitatea indi olubil a am,ndurora. 6cea ta e te tocmai ceea ce am con iderat ,ntr+o form mai concret ca rela*ie a eului ubiectiv cu univer alul. %initul e te numai moment e en*ial al infinitului, infinitul e te ab olut negativitate, adic afirmare, dar afirmare care e te ,n 121 ine ,n )i. 6cea t unitate a infinitului nu e te ,n ine adevr, ci ace ta vrea e cindeze, mai ,nt,i e te ,n el afirmarea, a!oi, ,n al doilea r,nd, diferen*ierea )i, ,n al treilea r,nd, a!are afirmarea ca nega*ie a nega*iei, )i abia a tfel a!are el ca adevr. Pozi*ia finitului e te tot at,t de !u*in adevrul, ci el trebuie e u!rime !e ine )i abia acea t negare e te adevrul. 6)adar finitul e te moment e en*ial al infinitului ,n natura lui -umnezeu, )i a tfel !utem !une c -umnezeu ,n u)i e te acela care e limiteaz !e ine devenind finit, care !une ,n ine determina*ii. 6cum, ace t lucru ar !utea mai ,nt,i ne !ar nedivin, dar avem a)a ceva de>a ,n re!rezentrile obi)nuite de !re -umnezeu, cci ,ntem obi)nui*i credem ,n el ca creator al lumii. -umnezeu creeaz o lume: -umnezeu determin: ,n afar de el nu e te aci nimic de determinat: el e determin !e ine, ,n tim! ce e g,nde)te !e ine, ,)i !une ,n fa*a a un altceva, el )i lumea ,nt doi. -umnezeu creeaz lumea din
;. E7C(#(6 1UL

nimic, adic ,n afara lumii nu e"i t nimic e"terior, deoarece ea e te ,n )i e"terioritatea. 3umai -umnezeu e te Me"i t=: dar -umnezeu numai !rin mi>locire a a cu ine: el vrea finitul: el )i+l !une ca !e un altceva )i devine !rin acea ta el ,n u)i un altul u, un finit, deoarece el are un altceva ,n fa*a a. ,n ace t mod+de+a+fi+altceva Macea t alteritate= e te contradic*ia a cu ine ,n u)i. 6 tfel el e te finitul ,n fa*a finitului : ,n adevrul e te c acea t finitate e te numai un fenomen, ,n ace ta el M-umnezeu= e are !e ine ,n u)i. 0rearea e te activitatea ,n care rezid diferen*a, )i+n acea ta momentul finitului, dar acea t ubzi tare a finitului trebuie )i ea e u!rime !e ine, fiindc finitul e te finit al lui -umnezeu. %iindc

el e te alterul su )i e te doar ,n determina*ia alterului lui -umnezeu : finitul e te cellalt )i nu altul: el e dizolv !e ine ,n u)i : el nu e te el ,n u)i, ci un altceva: el e nimice)te !e ine. -ar a tfel modul+de+a+fi+altceva Malteritatea= a di !rut cu totul ,n -umnezeu )i -umnezeu e recunoa)te ,n ea !e ine ,n u)i, !rin ceea ce el e ob*ine ca rezultat al u !rin ine ,n u)i.122 -u! acea t con iderare, trebuie, fr ,ndoial, deo ebite una de alta cele dou infinit*i, cea adevrat de cea cu totul rea a intelectului. 6)adar, finitul e te moment al vie*ii divine. 6ici nu mai ,nt valabile formele im!le ale unei !ro!ozi*ii. -umnezeu e te infinit, eul e te finit, ace tea ,nt e"!re ii fal e, rele, ,nt forme care nu ,nt !otrivite cu ceea ce e te ideea, cu natura lucrului. %initul nu e te ceea+ce+fiin*eaz, tot a tfel infinitul nu e te fi": ace te determina*ii ,nt numai momente ale !roce ului. -umnezeu e te Me"i t= tot at,t de mult ca finit, iar eul tot at,t de mult ca infinit. -umnezeu e te acea t mi)care ,n ine, ,n u)i, )i e"clu iv numai a tfel e te el -umnezeu viu. -ar acea t ubzi tare a fini+t*ii nu trebuie fie men*inut, ci u!rimatQ -umnezeu e te mi)carea !re finit )i !rin acea ta e u!rimare a ace tuia la ine ,n u)i: ,n eu, ca ceva ce e u!rim !e ine ca finit,-umnezeu e re,ntoarce la ine, )i e te -umnezeu numai ca acea t re,ntoarcere. %r lume, -umnezeu nu e te -umnezeu. 6nticii au avut cu deo ebire ace te ab trac*ii, ele ,nt !rodu e ale ,nce!utului g,ndirii refle"ive ab tracte. Platon,. cu toate ace tea, a con iderat infinitul ca !e ceva ru, iar determinatul ca !e ceva u!erior: a con iderat limita care e delimiteaz ,n ine ca u!erioar nelimitatului. 6devrul e te unitatea infinitului, unitate ,n care e te con*inut finitul.
1U8 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

7ezultatul e te c noi trebuie ne liberm de !erietoarea o!ozi*iei dintre finit )i infinit. ,m!otriva !reten*iei de a )ti de !re -umnezeu e te lan at !erietoarea c acea t nzuin* ar fi arogan*: acea t !rezum*ie ,i revine, fr ,ndoial, filozofiei, !recum )i religiei. Pe acea t !ozi*ie e te indiferent 123 fa!tul c cuno c con*inutul lui -umnezeu !rin g,ndire au c+l con ider ca adevrat !e baz de autoritate, dat ,n revela*ie: ,m!otriva ambelor !uncte de vedere e te lan at !erietoarea arogan*ei de a voi +l cuno)ti !e -umnezeu, de a voi e izezi ceea ce e te infinit cu a>utorul a ceea ce e finit. -e acea t o!ozi*ie trebuie ne de cotoro im cu totul, )i anume d,ndu+ne eama de ce natur e te ea. 0ine nu e debara eaz de acea t fantom e cufund ,n de)ertciune, deoarece con ider divinul ca fiind cu ne!utin* de a reveni la ine, ,n tim! ce+)i ! treaz ferm !ro!ria a ubiectivitate )i, !lec,nd de la acea ta, ne a igur de ne!utin*a cunoa)terii. 6cea ta e te a!oi ,ntr+adevr neadevrul ubiectiv, care+)i ! treaz finitul, mrturi e)te vanitatea finitului, dar ! treaz cu toate ace tea acea t de)ertciune care e te finitul, de)ertciune recuno cut )i cuno cut, tran form,nd+o ,n ceva ab olut. 3oi ne+am de cotoro it de acea t vanitate a ubiectivit*ii care e ! treaz !e ine, de ace t eu: cufund,ndu+ne ,n v obiect, e"aminm cu eriozitate acea t vanitate. 6cea t liberare e te o con ecin* care deriv din activitatea noa tr ,n )tiin*. 6m ,ncercat deci ,n !rimul r,nd a>ungem la religie !rin obser aie, )i a tfel am a>un la con)tiin*a finitului )i infinitului )i la !ozi*ia ,n care con)tiin*a e te ceea ce e ultim, ,nc,t finitul e ! treaz )i face din ine unicul afirmativ. Ob ervarea care de co!er acea t !ozi*ie !une c ea g e)te numai un a tfel de ra!ort c, de aceea, e te im!o ibil )tim de !re ab olut, de !re -umnezeu. 6ce t Kim!o ibilG e te !ri>init !e fa!tul c a)a ceva nu !oate fi !erce!ut ,n con)tiin*a numai ob ervatoare. -ac lum termenii de !o ibilitate )i im!o ibilitate ,n en determinat, ambii e refer la interior, la conce!tul unui obiect, la ceea ce e te obiectul ,n ine, !rin urmare, en urile lor trebuie fie Aotr,te de natura conce!tului ,n u)i. Pe !ozi*ia con)tiin*ei ob ervatoare, !e acea t 121 !ozi*ie a ob ervrii, nu e !oate vorbi ,n de interior, de conce!t, fiindc acea t !ozi*ie renun* cunoa c ceea ce e refer
;. E7C(#(6 1UR

la interior, ea are ,naintea a numai ceea ce *ine de con)tiin*a e"terioar: acea t !ozi*ie e"clude ceea+ce+fiin*eaz+,n+ ine )i, du! ea, m ura conce!tului trebuie fie ace t fenomen e"terior. -ar !o ibilitatea )i im!o ibilitatea nu a!ar*in ace tei fere. 0on)tiin*a ob ervatoare, fr ,ndoial, trebuie, cAi!urile, fie ,n cele din urm cAiar aceea din care ia na)tere conce!tul, )i fie !o ibil numai ceea ce !rovine din e"!erien*. 6cea t !ozi*ie a con)tiin*ei e limiteaz la finit: cu toate ace tea, e"i t )i alte fere care !ot fi ob ervate, )i nu numai ace tea al cror con*inut e te numai finit fa* de finit, ci unele unde divinul e te ,n con)tiin* ca fiin*,nd ,n ine )i !entru ine, )i e te lucru arbitrar ne o!rim numai la acea t !rim fer. 0on)tiin*a ,n forma religiozit*ii naive, cucernicia, au ,n forma cunoa)terii !ioa e !oate fi ob ervat, )i ea d un rezultat cu totul altul dec,t !ozi*ia !ro!rie con)tiin*ei finite. -ac con)tiin*a e limiteaz la acea t !ozi*ie, e !oate foarte bine ,nt,m!la ca entimentul religio fie mai afirmativ dec,t con)tiin*a, ,n inim !oate fi mai mult dec,t ,n con)tiin*: ,ntruc,t ace ta e te con)tiin* determinat, cuno ctoare, ob ervatoare, cele dou (inima )i con)tiin*a) !ot fi deo ebite una de alta. 7 te vorba numai fie ,n con)tiin* !u de acord cunoa)terea cu ceea ce ,nt eu ,n mine ,n umi ca !irit. -ar convingerea c !iritul are numai o rela*ie negativ cu -umnezeu ruineaz, nimice)te entimentul, evlavia, atitudinea religioa , fiindc g,ndirea e te izvorul, terenul ,n care e te univer alul ,n general, ,n care e te -umnezeu, univer alul e te ,n g,ndire )i !entru g,ndire. S!iritul ,n libertatea a !o ed con*inutul adevrului divin )i+l furnizeaz entimentului: con+H*inutul su e te con*inutul entimentului ,n ce !rive)te orice cucernicie adevrat, orice !ietate. O,nd re*inem ,n con)tiin*a 12V noa tr g,nditoare M!rerea= c nu e"i t rela*ie afirmativ a ei cu -umnezeu, di !are orice con*inut al entimentului: c,nd men*ionata fer e gole)te !e ine ,n )i Mde con*inut=, entimentul e te )i el gol, ,ntocmai cum eu nu !ot vedea fr lumin .e"terioar. 0,nd con*inutul e te negat )i alungat de !e ace t teren, nu mai e"i t ceea ce !oate da adevrata determinare a entimentului. -e aceea, dac, !e de o !arte, trebuie admitem c ,n evlavie !oate fi mai mult dec,t ,n con)tiin*a religioa , e te, !e de alt !arte, arbitrar )i gre)it nu ob ervm ceea ce e"i t ,n noi au la al*ii. ,n , !ro!riu+zi , ace t arbitrar )i acea t
11U P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

gre)eal nu e !roduce abia aici, ci cAiar atunci c,nd trebuie numai im!lu ob ervm, ob erva*ia e limiteaz la c,m!ul finit*ii: cci a ob erva ,n eamn te ra!ortezi la ceva e"terior, ceva ce trebuie rm,n e"terior ,n ob erva*ie. 6ce ta e te !u numai ,ntruc,t el ,)i e te lui ,n u)i e"terior: ace ta e te finitul. 6)adar, c,nd tm !e o a tfel de !ozi*ie, avem ,n fa*a noa tr numai ceea ce e !e m ura valorii ace tei !ozi*ii )i e te adecvat ei. -ac ob erva*ia dore)te ob erve infinitul !otrivit adevratei lui naturi, trebuie fie ea ,n )i infinit, adic nu mai fie ob ervare a obiectului, ci fie obiectul ,n u)i. Putem ob erva )i g,ndirea !eculativ, dar ea e"i t numai !entru cel ce g,nde)te ,n u)i: tot a)a !ietatea e"i t numai !entru cel !io , adic !entru cel ce e te ,n acela)i tim! ceea ce el ob erv. 6ici avem cazul c nu avem de+a face cu o im!l ob ervare, ci ob ervatorul e te cu obiectul ,ntr+un a tfel de ra!ort, ,nc,t ob ervarea nu e te ob ervare !ur e"terioar, el nu e ob ervator !ur. nu e te numai ,ntr+o rela*ie negativ cu ceea ce ob erv. 7ezult de aici c, !entru a de co!eri terenul religiei, trebuie renun*m la rela*ia ob ervrii: trebuie !r im acea t !ozi*ie em!iric tocmai fiindc ea e te numai acea ta. -e igur, refle"ia !o ed ra!ortul dintre finit )i infinit, dar ace ta e te !u numai ca o nega*ie. 7a merge, fr ,ndoial, !,n la e"igen*a de a !une finitul ca infinit, dar am artat c. acea t e"igen* trebuie fie numai referitor la afirmativ, adic, , ,n ob erva*ie, finitul a fo t tran format ,n infinit )i totu)i a rma )i a fo t ! trat ca finit. 8i+n acela)i tim! e"i t cu toate ace tea e"igen*a u!rimrii finitului. Ou acea ta trecem la !ozi*ia conce!tului !eculativ al religiei. 3umai ra*iunea e te terenul !e care religia e !oate im*i la ine aca . -etermina*ia

fundamental e te atitudinea afirmat a con)tiin*ei care e te numai ca nega*ie a nega*iei, ca auto+ u!rimare a determina*iilor o!ozi*iei con iderate de refle"ie ca !er i tente. 4erenul refle"iei 9 e te deci ace t ra*ional, )i mai !reci , !eculativul. ,n religia nu e te numai ceva ab tract, o ra!ortare afirmativ fa* de univer al ca aceea care tocmai
9 @udecind du! conte"t , +ar !rea c +a ti!rit gre)it Krefle"ieiG ,n loc @e ,.religieiG /n!tr!0!
;. E7C(#(6 111

a fo t determinat: dac ea ar fi numai at,t, orice alt con*inut +ar g i ,n afara ei ar veni ,n ea din afar : dac ace t con*inut ar fi a!oi ,n cu!rin ul realit*ii, ar !utea e"i ta ,nc o alt realitate ,n afara religiei. Pozi*ia religiei e te c adevrul la care e ra!orteaz con)tiin*a are ,n ine tot con*inutul, )i acea t ra!ortare e te a)adar !ozi*ia ei cea mai ,nalt, !ozi*ia ab olut. Eefle"ia e te activitatea !rin care ,nt con tatate o!u ele )i e merge de la una la alta, dar fr a realiza legtura lor )i unitatea care le trbate. -im!otriv, terenul religiei e te con)tiin*a ab olut c -umnezeu e te tot con*inutul,tot adevrul )i toat realitatea ,n )i. 1nui a tfel de con*inut nu+i e te adecvat im!la refle"ie. -ar ,n filozofie e te nece ar e arate nece itatea ace tei 12L !ozi*ii, !roducerea conce!tului care aici e te ,nf*i)at ca defini*ie au trebuie e arate locul tinde rezid nece itatea ace tei !ozi*ii. 6m !utea deci tabilim ceva de !re religie )i dovedim c ace t ceva e afl ,n ace t fel ,n re!rezentarea noa tr, e"i t ,n )i alte re!rezentri, iar re!rezentarea nu e te criteriu al g,ndului. O,nd +a dat, ,n cAimb, ocoteal de nece itatea con*inutului, !utem !une c acea ta e te religia )i !utem n+avem gri> dac al*ii au !entru ea alt con*inut, alte determina*ii ,n re!rezentrile lor. 6ce t fa!t nu cauzeaz niciun !re>udiciu, cci !e noi ne intere eaz lucrul ,n u)i )i di !uta ar !utea fi numai aceea de a )ti dac e te au nu religie ceea ce a!ar*ine re!rezentrii ^, con*inutul e te valabil ,n ine )i !entru ine, c,nd e te tabilit nece itatea lui. 7 te arbitrar !unem c acea ta e te religia. -e !re nece itate )tim c atunci c,nd trebuie artat de !re ceva, e nevoie !lecm de la altceva, !lec,nd de la ace ta a>ungem, datorit naturii lui, la un anumit con*inut, iar ceea ce rezult ,n felul ace ta e te indicat ca ceva ce e nece ar. Eeie e ,nc de aici c, dac vrem !lecm de la religie, cellalt con*inut e afl ,na!oia noa tr: dac conce!em nece itatea a tfel Madic ,n en ul indicat adineaori=, e te cu!rin ,n ea determina*ia mi>locirii, iar con*inutul !e care+l numim religie a!are ,n felul ace ta ca mi>locit, ca rezultat derivat din altul, determina*ie care a!are ca ne!otrivit dac religia trebuie fie ceea ce e te u!rem, fie ,n ine !rima !ozi*ie care
112 PA T. I. CONCEPTUL RELIGIEI

trebuie fie !u !rin ine ,n )i. 6 tfel ne anga>m ,ntr+o defectuozitate, dar acea t defectuozitate a ra!ortului conform creia nece itatea e ,nf*i)eaz ca ceva mi>locit e u!rim !e ine c,nd lum ,n con iderare adevrata nece itate au nece itatea ra*ional ,n care e te im!licat c ea anuleaz acea t a!a+l28 rent )i e ,nal* la afirmativ. 6ici ,nt de con iderat trei momente. 1. 3ece itatea ca rela*ie ,n care religia !rime)te !ozi*ia de a !roveni dintr+un alt con*inut, de a fi !u . 2. 1nilateralitatea rela*iei ace tui fel de nece itate ca una ce e u!rim !e ine, de unde reie e c ceea ce am con iderat ca fiind !roce e te con*inut ,n religia ,n )i. 3. 7eligia, !roduc,ndu+ e !e ine ,n )i, trebuie +)i !un ei ,n e)i con*inutul, +)i dezvolte formula )i, !rin acea t activitate a auto!roducerii ale, +)i e izeze !ro!riul u conce!t, ,n felul ace ta, conce!tul religiei ,n e)i, tocmai fiindc rela*ia nece it*ii e u!rim !e ine, e te cu!rin ,nuntrul ei ,n e)i )i, dat fiind fa!tul c religia e !roduce !e ine ,n )i, ,ncAeierea ei e te adevrata religie )i ea are ca obiect ceea ce e te religia.

6m ,ntrebuin*at !,n aici termenul de con)tiin*, ace ta e"!rim,nd numai latura fenomenal a !iritului, rela*ia e en*ial a )tiin*ei )i a obiectului ei. 7u ,nt a tfel determinat ca rela*ie, ,n !iritul e te ,n cAi! e en*ial ceva ce nu e te numai ,n rela*ie: ,n con)tiin* e te cu!rin finitul, obiectul e ! treaz ,n ea ca inde!endent. S!iritul nu e te numai o )tiin* ,n care fiin*a obiectului e te e!arat de )tiin*a ,n )i, nu e numai o )tiin* la modul rela*iei, numai form a con)tiin*ei. 2orbim de !re !irit fc,nd ab trac*ie de acea t rela*ie, iar con)tiin*a e te cu!rin atunci ca moment ,n fiin*a !iritului: avem deci o rela*ie afirmativ a !iritului cu !iritul ab olut. 3umai acea t identitate, identitatea ,n en ul c cunoa)terea e a)az !e ine !entru ine ,n obiectul u, e te !iritul, ra*iunea, care ca obiectiv e te !entru ine ,n )i. 6)adar religia e te ra!ortare a !iritului la !iritul ab olut. 3umai a)a e te !iritul ca )tiutor 12R ceea ce e te )tiut. 6cea ta nu e te numai o ra!ortare a !iritului la !iritul ab olut, ci ,n u)i !iritul ab olut e te cel ce e ra!orteaz !e ine la ceea ce noi am !u ca diferen* de cealalt !arte, )i a tfel ,n en u!erior religia e te ideea !iritului care e ra!orteaz !e ine la ine, e te con#tiina de sine a spiritului
B. RELIGIA 11

absolut! 6ici a!ar*ine con)tiin*a ei, care mai ,nainte era determinat ca rela*ie. 0on)tiin*a ca atare e te con)tiin*a finit, )tiin*a de !re altceva dec,t eul. 7eligia e te tot con)tiin*, )i ea are ,n ea deci con)tiin*a finit, dar, ca finit, con)tiin*a u!rimat Q cci cellalt ceva de care )tie !iritul ab olut e te el ,n u)i )i el e te !iritul ab olut numai fiindc e )tie !e ine. -ar a tfel el e te numai ca mi>locit de con)tiin* au de !iritul finit, ,nc,t el trebuie e fac finit, ca !rin acea t devenire ca finit devin )tiin* de !re ine ,n u)i. Prin urmare, religia e te )tiin* a !iritului divin de !re ine !rin mi>locirea !iritului finit. 6)adar, ,n cu!rin ul ideii u!reme, religia nu e te treab a unui om, ci ea e te e en*ial u!rema determina*ie a ideii ab olute ,n e)i. 0u acea ta a fo t e"!u ,n cAi! !rovizoriu )i !realabil conce!tul religiei. ,n tim! ce !iritul e diferen*iaz ,n el ,n u)i, a!are fini+tatea con)tiin*ei, dar acea t con)tiin* finit e te moment al !iritului ,n u)i, care e te el ,n u)i autodiferen*iere, autodeterminare, adic !unere a a ca )i con)tiin* finit. 6)adar, noi nu con iderm religia de !e !ozi*ia con)tiin*ei finite, ci u +men+*ionata idee e dezvolt de>a la o tratare u!erficial. 4recem acum la ,n e)i momentele indicate de>a mai u . 1. 3ece itatea ace tei !ozi*ii. S!iritul ab olut e te ,n con)tiin*a a #tiin de sine : )tiind altceva, el ,nceteaz de a fi !irit @BC, ab olut. Pe acea t determina*ie e !une aici accentul )i e u *ine c con*inutul )tiin*ei !iritului ab olut de !re ine e te adevrul ab olut, tot adevrul, ,nc,t acea t idee cu!rinde ,n ine ,ntreaga bog*ie a lumii naturale )i !irituale, c ea e te unica ub tan* )i adevrul ace tei bog*ii )i c totul !o ed adevr ,n ea numai ca moment al e en*ei ei. 4rebuie fie deci demon trat c ace t con*inut al religiei e te adevrul ab olut. ,n acea t deduc*ie cade mai ,nt,i ,n afara )tiin*ei noa tre. (6 er*iunea c con*inutul e te adevrul ab olut nu are alt en dec,t acela c trebuie artat nece itatea a: dar aici !lecm de la un altceva.) -emon trarea con*inutului are a)adar mi)carea !rin care con*inutul e te artat ca fiind rezultatul unui alt con*inut. 0ellalt ceva de la care e !leac nu e altceva dec,t lumea finit )i con)tiin*a lumii finite: acea ta con tituie ,nce!utul )i de la ea e trece ,n cAi! nece ar la ace t rezultat. -e !re nece itate e va ob erva mai t,rziu c ea e te moment e en*ial ,n !iri+
- ' c. 2,3

11W P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

tul ab olut. 6)adar trebuie artat trecerea de la un ,nce!ut finit la un con*inut ab olut mai mult au mai !u*in ab tract. 6cea t trecere !oate fi fcut mai ab tract au mai dezvoltat, ,nc,t dezvoltarea e !roduce !rin conce!t. ;a e te mai ab tract c,nd determinm con*inutul numai ,n cAi! general ca nega*ie a negativului, el con*m,nd e en*ial ,n ine acea t mi>locire: trecerea !oate fi a!oi fcut de la finit la ab olut. Vanini !une c a>unge orice fir de !ai

!entru a dovedi e"i ten*a lui -umnezeu. 0,nd dezvoltm ace t drum )i+l !arcurgem !,n la ca!t cu a>utorul conce!tului, avem filozofie ,n general au, mai !ecial, filozofie a religiei, iar nemi>locitul e te atunci natura ,n genere au logicul a)a cum e decide el treac ,n natur, e !iard !e ine ,n acea t e"terioritate, tran form,nd com!le"ul nemi>locit al !urelor ale determina*ii de g,ndire ,n e"terioritatea reci!roc care con tituite grada*ia !ro!rie naturii. 6)a e !rocedeaz ,n filozofie Q natura e te cercetat )i con iderarea ei cu a>utorul conce!tului arat c conce!tul luntric al naturii u!rim e"terioritatea ,n care e te el ca natur, c acea t e"terioritate, contrazic,nd conce!tul, e dizolv, iar conce!tul ,)i formeaz un mod u!erior, mai adecvat dec,t e te e"terioritatea natural ,n care el are realitate ca natur, dob,n+dind ,n felul ace ta ,n fiin*a a determinat modul e"i ten*ei ce+i e te adecvat. 0on iderarea naturii !rezint grada*ia naturii ca !e o erie de tre!te, cum conce!tul, care ,n natur e te numai ,n ine, !arge acea t coar* a a )i a!are !re a fi Me"i ta= 131 !entru ine, !re a e ,nf*i)a a)a cum e te el. 3atura e interiorizeaz, ia ,na!oi e"terioritatea ,n identitatea centrului u, ori atunci centrul e te ,m!in afar ,n e"i ten*a e"terioar. 3ece itatea naturii con t ,n !unerea !iritului ca adevr al naturii: ,n ea conce!tul e te !ierdut ,n e"terioritatea reci!roc, natura e te etern !roducere )i di olu*ie a ace tei e"teriorit*i, ea are ,n ine determina*ia )i de tina*ia de a deveni !irit. ,n modul+ u+nemi>locit, !iritul e te !irit finit, natural: el are a!titudini, adic el e te mai ,nt,i numai identitatea ab tract a conce!tului u )i a fenomenului u. 3atura e te ,n ine idee, acea ta e te ca )i !entru noi c,nd o con iderm de !e !lanul g,ndirii. %a!tul c ea e te idee !entru noi nu coincide ,n natur cu fa!tul c ea e te idee ,n ine: ,n !irit e"i t acea t identitate a ace tui a+fi+!entru+el ceea ce e te el ,n ine, identi+
;. E7C(#(6 11V+

tate !otrivit creia ceea ce e te el ,n ine, ,i )i a!are, adic deea ,n fenomen. 0on iderarea !iritului finit are ca rezultat ideea !iritului ab olut. 6cea t mi)care a conce!tului cuno ctor e te aceea !rin care con*inutul de !re care +a vorbit, !iritul ab olut con)tient de ine, e te !rezentat ca nece ar, ca adevr a toate, ca fiind adevrul ab olut. %ilozofia e te a!oi demon trarea metodic Ma fa!tului= c ace t con*inut e te adevrul ab olut. 6cea t mi)care e te aceea care t ,n fa*a )tiin*ei noa tre, noi trebuie ?9 deci !re u!unem aici acea t )tiin*, altfel am fi nevoi*i !arcurgem ,ntreaga filozofie. 6ce ta e te ingurul mod ,n care !oate fi de f)urat demon tra*ia. 2. 1nilateralitatea ace tei mi)cri. 6cea t unilateralitate con t ,n fa!tul c ,n acea t mi)care rezid o determinare fal , anume aceea c !lecm de la un altceva, au de la ab tractul logic, au de la natura mai concret, de la fiin*a finit, )i, a tfel, !lec,nd de la altceva, con*inutul nu e ,nf*i)eaz ca ab olut, ci ca rezultat. 6ce t a !ect !are a+l avea mi)carea ,n ine, ,n adevrul ab olut nu trebuie fie rezultat, el e te ab olut ceea ce e !rim, !lenitudinea ab olut ,n care toate ,nt numai moment. -ar o dat cu acea ta trebuie ob ervm c, dac mi)carea a!are, de igur, mai ,nt,i ca mi>locitoare, *ine totu)i de ,n )i natura ace tui rezultat c unilateralitatea e u!rim !e ine au c +rezultatul refuz fie rezultat: acea t contralovitur e te ,m!otriva ace tei mi)cri. <ai !reci , ace t fa!t e te determinat a tfel c tocmai ceea ce e !rim, fie ab trac*ia logic a fiin*ei, fie lumea finit, ace t ceva !rim, nemi>locit, care nu e ,nf*i)eaz ca fiind !u , e te !u ,n ,n u)i rezultatul ca un ce !u ,. nu ca ceva nemi>locit, ,nc,t e te degradat din ceva nemi>locit ,n ceva !u , iar !iritul ab olut e te, dim!otriv, adevrul, !unerea ideii, ca )i a naturii )i a !iritului finit. S!iritul ab olut, con)tient de ine ,n u)i, e te a tfel ceea ce e !rim )i unicul adevr. Cumea finit, care ,n felul ace ta e te ceva !u , e te a)adar un moment ,n ace t !irit, ,n ace t con*inut, )i nu e datore)te numai metodei, felului e"terior al mi)crii fa!tul c nemi>locitul e u!rim a tfel !e ine, ci acea ta *ine e en*ial de rezultatul ,n u)i, *ine de con*inutul lui.

Prin urmare, ceea ce am !u , men*ionata mi)care, e te !rimul moment: al doilea moment e te )i el determina*ie ,n , 9
11/ P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

con*inutul ab olut ,n u)i. 6mbele ,nt o mi)care, o mi>locire care e ,ncAeie, ambele ,m!reun con tituie activitatea lui -umnezeu ,n el ,n u)i )i acea t !ozi*ie e te aceea !e care amintita mi)care )i acel al doilea moment ne a!ar ,nuntrul ideii ca activitate, ca mi)care a ideii ,n e)i. Po!ular acea ta e cAeam Q -umnezeu creeaz lumea, -umnezeu o !une !e acea ta ca !e al u diver altceva, ,nc,t e te natural !u ca lumea fie ceva ce trebuie continue +i a!ar*in lui )i ceva ce are mi)carea de a e re,ntoarce ,na!oi ,n el. 6 tfel, lumea e te tot at,t de natural !e c,t e te de creat. 0reat, lumea rm,ne a!ar*intoare lui -umnezeu, ea e te !u de el )i !rin acea ta are menirea e re,ntoarc la el. Prin urmare, de !re u +amintita mi)care trebuie !unem ,n !rimul r,nd c ea e ,nf*i)eaz ca o mi)care ce premerge religiei, mi)care unde e !leac de la nemi>locit fr referire la -umnezeu, ,nc,t -umnezeu de ine abia !rin ea. ,n trebuie notm mai de!arte c ea e te moment nuntrul religiei ,n e)i, dar ,n alt ,nf*i)are )i form dec,t era ,n !rimul mod, ,n care mi)carea e de f)oar oarecum numai naiv cu !rivire la -umnezeu : aici, dim!otriv, -umnezeu e te ab olut ceea ce e prim! 6)adar acea ta e te ceea ce rezid ,n ideea !iritului ab olut. S!iritul e te !entru ine, adic e face !e ine obiect al u, e te fa* de conce!t ubzi tent !entru ine ,n u)i, e te ceea ce numim lume, natur: acea t cindare e t:!rimul moment. 6l doilea moment e te acela c,nd ace t obiect e !une !e ine ,n u)i ,n mi)care ,na!oi !re ace t izvor al u: acea t mi)care con tituie via*a divin. S!iritul ca !irit ab olut e te mai ,nt,i ceea ce ,)i a!are ie)i, !rin acea ta el e te deci con)tiin* a a de !re ine ca !irit. 6 tfel momentul con iderat mai ,nt,i ca nece itate e te ,nuntrul !iritului ,n u)i )i ,n e en*a ei avem acea nece itate )i ,nuntrul religiei, dar o avem nu ca fiin* determinat Me"i ten*= nemi>locit, ci ca a!ari*ie a ideii, nu ca fiin*, 13W ci ca a!ari*ie a divinului. 6ce ta e te deci ra!ortul dintre nece itate )i con*inutul no tru. 0once!tul obiectului no tru ar fi !rin acea ta tabilit, !entru a trece acum, !lec,nd de la el, la ,n )i tratarea obiectului. 6cea t tratare nu e te altceva dec,t c conce!tul e dezvolt devenind idee, iar noi !rivim acea t dezvoltare. 3. 0once!tul religiei nu e te ,n !rea ab tract )i +ar !utea !retinde fie !rezentat ,ntr+o form mai concret, dar
B. RELIGIA 11L

modul mai concret al conce!tului e te ,n fa!t !roducere a conce!tului !rin el ,n u)i: el e te ab tract ca )i conce!t, el ,n u)i Be te acela care e face !e ine concret, el e ,m!line)te ,ntr+o totalitate a diferen*elor ale, ,nc,t conce!tul, e"i t,nd numai !rin ace te diferen*e, ,)i devine lui ,n u)i obiect. 0once!tul !e care l+am tabilit ,n felul ace ta e te con)tiin*a de ine a !iritului ab olut, acea t con)tiin* de ine c el e te !entru ine: !entru ine el e te !irit: ceea ce con tituie deo ebirea a de el e te moment al naturii. ,n limba> !o!ular vorbind, acea ta ,n eamn c -umnezeu e te unitatea naturalului )i !iritualului, !iritul e te ,n domnul naturii, ,nc,t cele dou Mnaturalul )i !iritualul= nu ,nt ,n acea t unitate cu egal valoare, ci a tfel ,nc,t unitatea e te !iritul, nu un al treilea ceva, unitate ,n care ar fi, cAi!urile, neutralizate ambele, ci acea t indiferen* a ambelor e te ,n u)i !iritul. 7l e te o dat una din laturi )i alt dat e te ceea ce e e"tinde a u!ra celeilalte laturi, )i a tfel e te unitatea ambelor laturi. 4ratarea ,n continuare nu e te !rin urmare altceva dec,t c noi trebuie ,nf*i)m celelalte determina*ii concrete ale !iritului )i M artm= c conce!tul lui -umnezeu e te numai conce!tul ideii. S!iritualul e te unitatea ab olut a !iritualului )i naturalului, a tfel ,nc,t ace ta e te numai ceva in tituit )i ! trat de !irit. ,n acea t idee ,nt urmtoarele momente Q 1) unitatea ub tan*ial, ab olut, ubiectiv a ambelor momente, ideea ,n afirmarea a egal cu ea ,n )i: 2) diferen+l3` *iereN ,n )i, fiin*a !entru unul )i !entru un altceva: 3) diferen*iatul

e !une !e ine ,n afirmarea ab olut. Primele dou momente ,nt acelea ale conce!tului, ,nt cAi!ul )i felul ,n care e te con*inut ,n conce!t rela*ia !iritualului )i naturalului. 6dugm a!oi c ele nu ,nt numai momente ale conce!tului, ci ,nt ,n e)i cele dou laturi ale diferen*ei. 6ce t al doilea moment e te ceea ce ,n !irit e te con)tiin*a. 7l e te !unerea a dou laturi care ,nt diferite, dar acea ta nu e te altceva dec,t acea t di tingere a momentelor ,n e)i, ceea ce e determin !e ine ,ntr+un ra!ort, iar amintitele momente formeaz a tfel con*inutul laturilor ra!ortului. ,n con)tiin* una din laturi e te ferma unitate ub tan*ial a ideii, -umnezeu ca unul ce are fiin*, ca unitate care e ra!orteaz !e ine la ine. 0ealalt latur a diferen*ei e te di tingerea care e con)tiin*a, !entru care e te Me"i t= unitatea ferm, acea ta e determin
118 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7( 0. 01C41C 11R

!e ine ca latur finit. 6)adar -umnezeu !o ed fiin* )i el a!are !entru con)tiin*, el nu numai !o ed fiin*, ci ,ntruc,t , fiin*eaz !entru altceva, el a!are. 1n -umnezeu care nu a!are e te un Kab tractumG. 6cea t di tingere au latura con)tiin*ei trebuie ?mce!ut ca re,ntorc,ndu+ e ,n afirmarea ab olut, a!ari*ie care e ,nal* ve)nic la adevrul a!ari*iei M au fenomenului=, ,n di tingere ,nt cu!rin e, cum am !u , ambele momente : unitatea ub tan*ial e te, !rin urmare, o latur a ra!ortului. Ee,ntoarcerea di tin)ilor ,n afirmarea ab olut e te al treilea moment. 6ce te trei momente ,nt acelea care trebuie fie ocotite ca a!ar*in,nd realit*ii conce!tului. -ar fiindc aici ne aflm de>a !e teren concret, dezvoltarea mai de!arte a conce!tului religiei trece de>a ,n cu!rin ul ec*iunii urmtoare, 13U ec*iune care trateaz de !re cult. C. CULTUL +
! CONCEPTUL CULTULUI

Su +numitele dou laturi trebuie fie determinate )i ,n felul c unitatea e te !rima Mlatur=, cea teoretic, modul re!rezentrii a ceea+ce+e te, a obiectivului, felul re!rezentrii fenomenului divin Ma!ari*iei divine=, al fiin*ei divine. 6 doua Mlatur=, cea !ractic, e te activitatea u!rimrii ciziunii, latura formei, fo ma libert*ii, ubiectivitatea ca atare. 6ici trebuie a!oi fie con iderat con)tiin*a de ine ,n mi)carea ei, ,n ac*iunea ei determinat, ,n atitutindea ei. Prima latur e te acea+a reprezentrii lui 4umnezeu, a doua e te aceea a cultului! ,n ambele ,nt ,n legtur una cu alta: determina*ia care+i revine lui -umnezeu ,i revine )i con)tiin*ei ,n ra!ortarea ei la cult. ,n men*ionata re!rezentare nu e te -umnezeu ,n general., ci e -umnezeu ,n re!rezentare. 1. -umnezeu apare, dar nu numai ,n general, ci el e te ,n cAi! e en*ial -umnezeu care e manife t, fiindc e te !irit ,n manife tarea a )i+n acela)i tim! reflectare ,n ine. -eci -umnezeu e !une ,n u)i !entru con)tiin*, ca form a a, )i e te a tfel con)tient de ine: el e te ,n felul ace ta obiect, )i anume obiectul u ,n u)i. 6 doua determina*ie e te ca el e manife te a)a cum e te el ,n ine )i !entru ine. 6ce te determina*ii ,nt ,n acea t !rivin* baza. Prima determina*ie, manife tarea ab tract, e te naturalul, natura ,n genere. <anife tarea e te fiin*are !entru altceva, e"terioritate diferit !entru unii )i al*ii, de aceea ea e te mai ,nt,i manife tare nemi>locit, ,nc nereflectat. 6cea t fiin*are !entru altceva e te mai ,nt,i naturalitate. ,n acea t e"terioritate e te re!rezentat mai ,nt,i -umnezeu. 0eea ce e te !entru altceva e te la modul en ibil, ingularizat: g,ndul ,n u)i care nu trebuie rm,n !ur ubiectiv, ci fie !entru un altul . ceea ce ,n eamn inde!enden* de g,nduri . are nevoie de un mediu en ibil, de un emn, care trebuie e ,nf*i)eze !entru el M!entru g,nd=. ,n , n al doilea rnd, -umnezeu, fiind e en*ial o mani+fe tare divin !e care o avem ,naintea noa tr, e manife t sie#i,- a)adar obiectul e te determinat nu numai ca un obiect natural, ci ca obiect care e manife t ie)i, determinat ca )i con)tiin*, ea !iritualitate. 3aturalul nu e men*ine ,n !urul u element natural, ei con*ine determina*ia divinului care locuie)te ,n el. 6cea ta e te o determina*ie mai mult au mai !u*in formal. <ai ,nt,i ea e te ,n genere

formal. -e nici o religie nu e !oate !une c ,n cadrul ei oamenii ar fi adorat oarele, marea, natura: ador,ndu+le, ace tea, tocmai, nu mai ,nt !entru ei ace t ceva !rozaic ce ,nt ele !entru noi: ,ntruc,t ace te obiecte ,nt !entru ei divine, fr ,ndoial c ele ,nt ,nc naturale, dar, !rin fa!tul c ,nt obiecte ale religiei, ele ,nt ,n acela)i tim! re!rezentate la modul !iritual. 0on iderarea oarelui, a telelor etc. e te ,n afara religiei. 6)a+numita conce!*ie !rozaic a naturii, a)a cum ,i e te ea !ro!rie con)tiin*ei ituate la nivelul intelectului, e te abia o e!ara*ie t,rzie: ca ea e"i te, e te nevoie de o refle"ie care merge cu mult mai !rofund ,na!oi. 6bia c,nd !iritul +a !u !e ine inde!endent !entru ine, liberat de natur, a!are acea ta ca un altceva, ca ceva e"terior. 0,nd, !otrivit forma*iei noa tre obi)nuite, vorbim de !re unitatea naturii )i a !iritualului, g,ndim ca )i c,nd !iritul ar fi unit cu natura abia de imagina*ie: a tfel e !leac de la e!ararea lor )i acea ta !re u!une o libertate u!erioar a refle"iei, !recum )i o unitate u!erioar a !rimei unit*i nemi>locite. 6)adar, !rimul mod al manife trii, naturalitatea, are ,n general ca centru ubiectivitatea, !iritualitatea lui -umne+
12U P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

zeu. 6cum, n al treilea rnd, e te vorba de ra!ortul dintre ace te dou determina*ii una fa* de alta. ,n ine, -umnezeu e te !iritul, ace ta e te conce!tul no tru de !re el. -ar tocmai !entru acea ta trebuie el !u )i ca !irit, adic modul manife trii lui trebuie fie el ,n u)i !iri+ 138 tual )i deci nega*ia naturalului, !entru acea ta e nevoie ca modul+determinat al lui, latura realit*ii la idee, fie egal conce!tului. 0eea ce e nume)te a tfel mod+determinat e te ceea ce am vzut c e te naturalitatea. 6ce t fel al manife trii con tituie modul+determinat al conce!tului de !re -umnezeu. Cucrul !rinci!al e te vedem ra!ortul dintre realitate )i conce!tul divin, vedem dac !iritul e te !u ca !irit, adic dac conce!tul !recum )i realitatea ,nt !u e ca ace t !irit. 2. 3aturalitatea, fiin*a Me"i ten*a= natural, natura nemi>locit, ace t ce ,n !rimul r,nd determinat, !oate fi )i ,n alt fel, anume !oate fi )i mod+determinat reflectat, dar care e te ,nc a)a fcut, ,nc,t ,nc nu e te modul+determinat concret determinat care con tituie conce!tul !iritului. 6cel mod+determinat nu e te ceva at,t de diver cum e te via*a naturii, ci o dat cu refle"ia a!are g,ndul c modul+determinat e te egal cu conce!tul, dar mai ,nt,i e vorba numai de egalitate ab tract. Eefle"ia im!lific infinita e"terioritate, o aduce !e terenul conce!tului, dar cAiar numai !e Mace t= teren: acea t g,ndire, care are fr ,ndoial ca !rinci!iu generalitatea, terenul conce!tului, !rin fa!tul c e o!re)te numai la ab trac*ie, face ca numai ace t general fie modul+determinat. 6 tfel, de e"em!lu,. ;raAma inzilor e te ceea ce e u!rem, e te conce!tul divin,, ,n ace ta fiind, fiin*eaz numai la ine, e g,nde)te numai !e ine, cci orice alt con*inut, orice alt forma*ie e afl ,n afara lui, ace tea ,ntrucAi!,nd nenumrata armat a zeilor indici. -umnezeul evree c e te, de igur, )i el a!rigul -umnezeu care nu tolereaz al*i zei alturi de el: acea t unitate e te ea ,n )i ,nc unitate ab tract, nu e te ,nc ace t mod+determinat, acea t realitate care core !unde conce!tului !iritului care e ab olut concret ,n ine. %iindc orice -umnezeu e te -umnezeu ,n !irit, dar ,nc nu e te ca !irit, nu e te ceva en ibil, e numai un Kab tractumG al g,ndului, nu e te ,nc !lenitudinea ,n ine care face din el !irit. 13R 6ce tea ,nt !rinci!alele moduri+determinate, deci acelea care trebuie ni e manife te mai ,nt,i ca moduri ale realit*ii
0. 01C41C 121

!iritului. 0a moduri+determinate, ele nu ,nt adecvate conce!tului !iritului, ,nt finit*i, cAiar )i acea t infinitate c e te un -umnezeu e afirma*ie ab tract. 6cea t a doua determi+na*ie a manife trii lui -umnezeu ,n con)tiin* ca identitate !ur, ca nimicire a diver it*ii fenomenelor e"terioare, e te ea ,n )i iar)i numai un mod+determinat fa* de totalitatea conce!tului !iritului. 6mbele determina*ii nu core !und conce!tului, au ace te religii nu ,nt ,nc adevrata religie, nu cuno c ,nc !e -umnezeu ,n veracitatea lui, cci le li! e)te con*inutul ab olut al !iritului. 3. 6devrata religie core !unde con*inutului u, ,n ea avem ceea ce e ultim )i u!rem, con*inutul e ,nal* ,n ea la !ro!riul u nivel, manife tarea e te a)a cum e spiritul n sine #i -pentru sine, con*inutul e te adecvat conce!tului !iritului, manife tarea ,n )i e te cea infinit. 6ici e te deci -umnezeu ie)i manife t: nu mai e te nimic a cun ,n el, ,ntreaga a natur a ie)it ,n manife tarea a,0,nd manife tarea lui -umnezeu ? te ,nc neegal conce!tului u, el nu e te nici !entru ine )i nici !entru al*ii revela*i 6)a e te el abia ,n religia ,m!linit. Privitor la acea ta trebuie fie notat c ace t con*inut ,n u)i,

realitatea, modul ace ta al manife trii care con tituie con*inutul lui -umnezeu, e te con*inut ab olut !iritual, care !oate fi ,n ,nc ,n felul naturalit*ii e"terioare )i al re!rezentrii interioare: ,n modtil re!rezentrii, bine,n*ele , nu al naturale+*ii en ibile, ci al celei !irituale. ;eferitor la deo ebirea fa* de modurile !recedente e te de remarcat c ,n acea t religie con*inutul e ,nf*i)eaz adecvat conce!tului !iritului, ,nc,t modul e te numai form care nu mai !rive)te con*inutul. Ca acea t deo ebire e refer a!oi deo ebirea dintre religie )i filozofie. %ilozofia e !oate ,nf*i)a ca fiind o!u religiei, au e ,nt,m!l c ,n ea moduri de manife tare, forme ale ra!orturilor !rezente ,n religie ,nt ,nlocuite cu altele. %ilozofia e te o!u itU religiei numai atunci c,nd ,n !rima e face ab trac*ie de con*inutul e"i tent ,n ine )i !entru ine. 4ot a tfel, c,nd ,n religia !ozitiv ,nt con iderate ace te forme ca e en*iale, filozofia !are a combate religia ) i atunci intelectul e te acela care +a ,ncuibat aci, care, fiindc credin*a nu mai e te naiv, !une !rinci!ala greutate !e ace te forme, cut,nd e en*ialul ,n ele. 6 tfel religia devine goal )i moart, univer alul, con*inutul, Be te, fr ,ndoial, ,nc !rezent, dar !iritul a di !rut, cci
122 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

ceea ce e te numai form a!are ca e en*ial, iar intelectul are atunci >oc u)or ca, !un,nd t!,nire !e ea, +i arate in uficien*a. ,i e te !ro!riu filozofiei tran forme ,n con*inut al g,ndului con*inutul care e afl ,n re!rezentrile religiei: con*inutul ab olut nu !oate fi diferit. Eeligia e te con)tiin* de ine a !iritului ab olut: aici nu e"i t dou feluri de con)tiin* de ine, nu e"i t con)tiin* de ine care ,n*elege )i alta care are re!rezentri, deo ebite de con)tiin*a de ine care g,nde)te, aici !oate e"i ta numai deo ebire ,n form. Ee!rezentarea are Q 1. 1n mod e"terior, en ibil: ea e itueaz ,ntre enza*ia nemi>locit en ibil )i g,ndul !ro!riu+zi : con*inutul e te de natur en ibil, ,n g,ndirea a intrat de>a ,n el, dar n+a !trun ,nc con*inutul, nu a !u t!,nire !e el. Ee!rezentarea, ca ace t mod de fa onare en ibil, nu e te conce!ere a en ibilului ca ingular nemi>locit, ci ea l+a conce!ut !e ace ta de>a ,n generalitatea lui, ,n interioritatea lui de g,nd, ,n de ace t interior, de ace t general ea e te con)tient ,nc ub forma <1 ingularit*ii )i a en ibilit*ii. -e aceea, ceea ce e re!rezentat are ,nc ,n el !a*ialitate, tem!oralitate: ace ta nu e te ,nc ,n tare e libereze de natural, el e te naturalul e izat ,n generalitatea lui au e te ,n )i acea t generalitate ,nc ,n forma naturalit*ii. (at de ce re!rezentarea recurge cu u)urin* la e"!re ii metaforice, la analogii au la moduri+ nedeterminate. O a tfel de re!rezentare e te, de !ild, !rocrearea, fiul etc, re!rezentri care ,nt luate din com!le"ul vie*ii naturale. 0rea*ia e te o a tfel de re!rezentare nedeterminat e"!rim,nd legtura natural a lui -umnezeu cu lumea ,n cAi! general. 2. <ai de!arte, legtura ,ntre elementele con*inutului e ,nf*i)eaz ,n re!rezentare ca !roduc,ndu+ e ucce iv )i nu ,n nece itatea ei, care a!ar*ine numai conce!tului ca atare: legtura e te !ove tit ,n religie )i cele ,nt,m!late, moment e en*ial ,n via*a lui -umnezeu, a!ar a!oi metaforic, ca ,nt,m!late ,n cAi! natural ,n tim!, iar momentul urmtor al con*inutului determinat !are c vine du! cellalt. Pentru conce!t e te numai ,n+ inele cone"iunii, interiorul, unitatea adevrat, etern a legturii, !trunz,ndu+ e !e ine e reveleaz abia g,ndirii ,n*elegtoare. 0ci ,n re!rezentrile religiei nu e te ,nf*i)at legtura dintre evenimentele generale )i cele !articulare, ,n religie e"i t credin* ,n !roviden*: dar e !une
C. CULTUL 123

c drumurile !roviden*ei nu ,nt inteligibile, )i mer ul de tinului unui individ ca )i acela al lumii celei mari e te in crutabil. 6ici e te abandonat legtura !otrivit creia evenimentele ,nt determinate ,n cAi! ra*ional: fr ,ndoial, e vorbe)te ,n general de Aotr,rea lui -umnezeu, dar nu e arat ideea c o a tfel de Aotr,re e te !rezent ,n mod ra*ional. 3. -e a emenea, ,n re!rezentarea religiei nu e in i t a!oi a u!ra nece it*ii mai !reci e a

u +men*ionatei legturi. 6cea ta e te a)a+numita confirmare a unui con*inut al religiei. Cegtura dintre ace t con*inut )i mine cu )tiin*a mea !oate fi re!rezentat a tfelQ ,nt convin , cred ,n con*inut, iar acea t na convingere e bazeaz !e cutare au cutare ,m!re>urri e"terioare, !e miracole etc. 6cum, ,n ce !rive)te legtura con)tiin*ei ubiective cu con+ C9 u *inutul obiectiv, trebuie +o con iderm+martieiGa!roa!e la cealalt Gltura a realit*ii conce!tului. 6cea ta e te mai ,nt,i cultul: ace ta e te ra!ortarea con)tiin*ei ubiective la obiectul care e -umnezeu, mai !reci ra!ortarea !ractic la ace t obiect. 9+: %a* de ra!ortul ferm care, car)%con)tiin* ce are re!rezentri Bde !re -umnezeu care fiin*eaz ,n ine )i !entru ine, e te teoretic, cultul con tituie a)adar ra!ortul !ractic c,nd u!rim o!ozi*ia ubiectului fa* de obiect )i deci ciziunea lui de obiect ?are !oate a!rea ca *in,nd de !rima ra!ortare. 6ici trebuie con iderm latura libert*ii, a ubiectivit*ii fa* de rrima latur care e te aceea a fiin*ei. Putem !une a tfel c !rimul e te -umnezeu ,n fiin*area a, al doilea e te ubiectul ,n fiin*a a ubiectiv. -umnezeu ? te, e te aici, adic are ra!ortare la con)tiin*.6 tfel cultul ,n u)i e te mai ,nt,i teoretic, ,ntruc,t el la rm,n re!rezentarea cAiar )i du! u!rimarea o!ozi*iei. -umnezeu e te determinat : el ,nc nu e te adevratul -umnezeu, ,ntruc,t el nu mai e te determinat, mrginit ,n e"i ten*a a, ,n manife tarea a: abia a tfel e te el !irit, e manife t, ,)i a!are ie)i a)a cum e te el ,n ine )i !entru ine. %iin*ei lui -umnezeu ,i a!ar*ine deci ra!ortarea la con)tiin*: numai ca -umnezeu ab tract ^e te el !entru ea un KdincoloG, un altceva. ,ntruc,t el e te a)a cum e ,n manife tarea a, el e te !entru ine: de manife tarea lui *ine a)adar con)tiin*a )i e en*ial con)tiin*a de ine, cci orice con)tiin* e te con)tiin* de ine. Prin urmare, -umnezeu Be te ,n cAi! e en*ial con)tiin* de ine. -etermina*ia con)tiin*ei
12W P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

a!ar*ine deci )i !rimei determina*ii Madic fiin*ei, e"i ten*ei=, )i ceea ce am numit re!rezentare de !re -umnezeu ,n eamn )i fiin* a lui -umnezeu. liB 6)adar )tiin*a ,i revine cultului )i !rima form !e care o ,nt,lnim aici e te credina! @! 0redin*a a!ar*ine ace tui ra!ort !ractic !e latura ubiectiv a lui, a!ar*ine celui ce )tie, ,ntruc,t con)tiin*a de ine ,n ace t ra!ort )tie de obiectul u nu numai teoretic, ci e te sigur de el, )i anume, ca de !re ceea ce e te ab olut e"i tent )i ingur adevrat )i !rin acea ta a renun*at la fiin*a+!en+tru+ ine a a ca la una care are adevrul ,n )tiin*a ei formal de !re ine. ,ntruc,t credin*a trebuie determinat ca mrturie a !iritului de !re !iritul ab olut, au ca certitudine despre ade r, ace t ra!ort con*ine referitor la diferen*a dintre obiect )i ubiect o mi%locire ( dar n sine ns#i (, fiindc ,n credin*, a)a cum e determin ea aici !e ine ,n )i, au di !rut de>a mi>locirea e"terioar )i orice fel !articular de mi>locire. 6)adar acea t mi>locire a!ar*ine naturii !iritului ,n ine )i !entru ine )i e te unitatea substanial a !iritului cu ine, care e te de a emenea )i forma infinit! 7"!rimate ace tea ,n determina*ii mai concrete, certitudinea credin*ei de !re adevr, au acea t unire a con*inutului ab olut cu )tiin*a, e te ,n )i legtura di in absolut, !otrivit creia cel ce )tie, con)tiin*a de ine, )tiind de adevratul con*inut, ca liber, adic de !oin+du+ e de orice !articularitate a con*inutului u !ecific, )tie de !re ine, ,n numai de !re esena sa! ,n acea t certitudine liber, ab olut de !re ine ea !o ed ,n )i certitudinea adevrului: . ca una care )tie, ea are un obiect )i ace ta fiind e en*a e te obiectul ab olut, )i+n acela)i tim! el nu e te obiect strin, nu e alt obiect, tran cendent al con)tiin*ei, ci el e te ,n+ inele ei, e en*a ei, deoarece ca ab olut igur el e te tocmai identic cu acea t certitudine. 6ce t con*inut e te n-sinele con)tiin*ei de ine )i acea t determina*ie e te !entru noi, )i ,ntruc,t ea e te numai fiin*a+,n+ ine, ea are !entru con)tiin*a de ine obiectivitate, au ea con tituie latura con)tiin*ei ale. 6ce ta e te !unctul ab tract cel mai intim al !er onalit*ii, care nu !oate fi e izat dec,t !eculativ ca acea t unitate a con)tiin*ei de ine )i a con)tiin*ei,, au a )tiin*ei )i a e en*ei ale, a formei infinite )i a con*inutului ab olut, unitate care e te Me"i t= ab olut numai ca )tiin*
1WW

c. 01C41C
12V

a ace tei unit*i ,n mod obiectiv, ca )tiin* a e en*ei care e te e en*a mea! ,n acea t e"!unere are at,t de mare im!ortan* fiecare moment ingular )i+n acela)i tim!

unificarea e en*ial a momentelor, ,nc,t fie c e re*inut numai unul dintre ele, fc,ndu+ e ab trac*ie de cellalt, fie c ele ,nt re*inute )i com!let, ,n fr identitatea lor, ace t conce!t !oate !rea u)or c e reduce numai la unilateralele forme ale refle"iei con iderate mai ,nainte, !ut,nd fi confundat cu ele. 6cea t a!aren* e !roduce cu at,t mai u)or cu c,t tocmai acele forme de refle"ie nu ,nt altceva dec,t momentele re*inute izolat )i unilateral ale conce!tului e"!u : e"!licarea ace tei deo ebiri va ervi la lmurirea mai !reci a veritabilului conce!t, !recum )i a acelor forme ale refle"iei. Prin urmare, dac a fo t artat c ,n certitudinea con)tiin*ei de ine !irituale, !iire e te con*inut adevrul ,n u)i )i ace ta e te in e!arabil identic cu certitudinea, acea t determina*ie !oate u)or !rea aceea)i cu reprezentarea #tiinei nemi%locite de !re -umnezeu, )tiin* ,n care, ca )tiin* nemi>locit, fiin*a Me"i ten*a= lui -umnezeu ,mi e te tot at,t de cert ca )i eul, ca )i certitudinea de !re mine. Sumai c e te im!licat ,n mod e en*ial ,n acea t afirma*ie c !er i tm !e l,ng caracterul nemi%locit al )tiin*ei ca atare fr ne dm eama c )tiin*a ca atare e te ,n ea ,n )i mi>locire: o afirma*ie nemi>locit care e te atare ab olut numai ca nega*ie a nega*iei. 0u acea ta are a!oi legtur fa!tul c modul+nemi>locit al ubiectului )tiutor nu di !are, ci ace ta !er i t ,n fiina-peniru-sine-finit i a lui, a)adar rm,ne li! it de !irit at,t ace ta, c,t )i obiectul u, ,nc,t natura numai !eculativ a celor dou momente )i a ub tan*ei !irituale nu e te e izat )i nu a>unge la cuv,nt. ,n cucernicia !lin de credin*, individul uit de ine )i e te !lin de obiectul u, ,)i abandoneaz inima )i nu e men*ine !e ine ca nemi>locit, cu toate c de !re ine ,n general )tie. -ezvoltarea ulterioar a ace tui ne u!rimat mod+nemi>+locit+de+a+fi d a!oi infinitatea ubiectului vanito ca atare: acea t culme a vanit*ii e ! treaz: c,nd acea ta e te totodat )i unitatea certitudinii ubiectului ,n u)i cu con*inutul, acea t unitate e te una ,n care ceea ce e vanito ca atare e te determinat ca adevr, ca ab olut. Subiectivitatea men*ionat e te, dim!otriv, determinat ea a fi numai cea veritabil
12/ P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

,ntruc,t ea e te )tiin*a liberat de modul+nemi>locit, c,t )i de fiin*a ,n ine care e reflect ,n ine )i e ! treaz ferm fa* de ub tan*, e )tiin* liber, e te numai acea t unitate negativ a formei infinite cu ub tan*a fa* de !ecificul ei !articular. ,n legtur cu conce!tul u + men*ionat !oate fi amintit )i o alt re!rezentare au !lata acuza*ie de panteism fcut cAiar de teologi acelui conce!t. %iindc e"i t )i teologi care . de)i ei cred de altfel c +ar fi ,nde!rtat mult de o a tfel de acuza*ie . ade ea ,nt at,t de tare anga>a*i numai !e drumul de *ar al obi)nuitei culturi a refle"iei !ro!rii tim!ului no tru, ,ne,t, c,nd nu vd vorbindu+ e de -umnezeu de !e !ozi*ia !e care el e te determinat ca ceva ab olut tran cendent, g,ndul lor nu merge mai de!arte dec,t concea! o a tfel de ra!ortare afirmativ numai ca identitate obi)nuit ab tract. 7i nu )tiu +l cuno c !e -umnezeu ca !irit: !entru ei, !iritul e te o re!rezentare goal, av,nd numai o emnifica*ie egal cu ub tan,+*a rigid, ab tract. Pantei mul ,l vede )i+l cunoa)te !e -umne+l9/ zeu ,n oare, ,n !iatr, ,n co!ac, ,n animal numai ,ntruc,t oarele, co!acul, animalul ,nt ca atare ,n acea t e"i ten* nemi>locit, natural )i e ! treaz ca atare. Soarele, aerul ).a.m.d. ,nt ,n fa!t )i materie univer al, !lanta, animalul )i mai mult ,nt via*, )i c,nd nu cuno)ti o determina*ie mai ,nalt a lui -umnezeu dec,t !e aceea a fiin*ei univer ale, a vie*ii univer ale, a ub tan*ei univer ale etc, atunci a tfel de e"i ten*e con*in acea t a)a+numit fiin* divin, )i anume, o con*in ca !e un univer al li! it de !irit. 4ot a tfel, c,nd con)tiin*a de ine individual e te determinat ca im!lu lucru natural, determina*ie !rin care e ,n*elege de obicei ufletul, *ine de a emenea de conce!*ia !antei t fie con iderat ace ta ca e"i ten* divin: )i tot a)a, c,nd con)tiin*a de ine nu e te, fr ,ndoial, luat ca lucru natural, ,n H totu)i ca ceva real la modul nemi>locit, ,nc,t ea ar fi adevrat ca ceva ce )tie nemi%locit, !recum ea ar fi ceva g,nditor numai conform modului u determinat originar, )i e con iderat ,n ace t en ca o realitate divin. -e o a tfel de determinare a con)tiin*ei individuale acea t re!rezentare nu e !oate libera. 6u snt, eu snt

g,nditor, acea t form a fiin*ei nemi>locite men*ionatul fel de re!rezentare o conce!e ca ceea ce ar con titui ultima defini*ie )i figura !er i tent a celui ce g,nde)te: cu toate c ace taH e te numit !irit, ace ta rm,ne un cuv,nt li! it de en , ,ntruc,t
0. 01C41C @?D

acel eu care numai fiineaz, acea )tiin* numai nemi%locit, care )tie nemi>locit, fie de !re orice ar fi, cAiar de !re -umnezeu e te numai !iritul li! it de !irit. -in acea t conce!ere a !iritului ca !irit li! it de !irit decurg cele dou determinri, , anume, aceea c omul ar !utea #ti de !re -umnezeu numai nemi%locit, )i c el, ca fiin* originar, ar fi bun de la natur! Sau inver , e,nd e fac ace te dou afirma*ii, rezult din ele c !iritul e te con iderat numai ca eu care-este Mcare fiin*eaz= )i ace t eu care-este e luat ca ultim determina*ie adevrat a i con)tiin*ei de ine )i cAiar ca fiin*a ab olut )i etern. S!iritul e te !irit numai ca libertate concret, numai ca unul care face e to!ea c naturalitatea a ori modul+ nemi>locit+de+a+fi al u ,n univer alitatea a ,n general, au, mai !reci , ,n e en*a a ca obiect al u: ca unul care cufund n obiect ingularitatea a natural ce e determin !e ine ca finit, adic, aici, cufund con*inutul ab olut care e determin !e ine ca obiect. -ac, atunci c,nd e vorba de modul+nemi>locit care trebuie !r it, ne g,ndim numai la cel tru!e c, abandonarea ace tuia e ,nf*i)eaz ,n !arte ca moarte natural, !rin care omul ar !utea e unea c cu -umnezeu: ,n !arte e ,nf*i)eaz ,n ca g,n+dire, care face ab trac*ie de via*a en ibil )i de re!rezentrile en ibile )i e te retragere ,n libera regiune a u!ra en ibiluAuQ dar c,nd ea e o!re)te la ine ca g,ndire abstract, ! treaz vanitatea reflectat a fiin*ei+ !entru+ ine nemi>locite aunului ec al eului e"i tent care e ra!orteaz e)cludent fa* de e en*a a neg,nd+o n sine ,n u)i. 0u bun dre!tate e !une de !re ace t eu c el n+ar fi -umnezeu )i nici el ,n -umnezeu )i c el n+ar avea de+a face cu -umnezeu dec,t ,n cAi! e"terior: du! cum ar fi o conce!*ie !antei t )i nedemn de -umnezeu dac eul ar fi luat ca e"i ten*a actual a lui -umnezeu, ,ntruc,t -umnezeu trebuie determinat cel !u*in ab tract ca fiin* ab olut univer al. -ar de ace t fel de !antei m e te cu totul diferit ra!ortul con)tiin*ei de ine cu -umnezeu ca !irit, ,ntruc,t ,ntr+o a tfel de ra!ortare eul ,n u)i e te !irit )i, !rin abandonarea determina*iei lui e)cludente !e care el o are ca unul nemi>locit, el e !une !e ine ,n rela*ie afirmativ, ,n ra!ort !i+ritual+viu cu -umnezeu. -ac teologii vd !antei m ,n ace t ra!ort, deci cu!rind ,n Mno*iunea de= 1tot2 toate lucrurile, !rin care ei ,n)i)i numr i ufletul )i eul reflectat ,n fiin*a+,n+ ine a lui, ei ,nt ,ndre!t+
128 PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

*i*i e"clud din -umnezeu toate ace tea c,nd ,nt luate conform realit*ii lor individuale: au dac ei ,nglobeaz aci )i !iritul, cuno c,ndu+l numai ca !e nega*ia lui -umnezeu, ace)ti teologi uit nu numai ,nv*turile c omul a fo t creat du! cAi!ul lui -umnezeu, ci mai cu eam ,nv*turile de !re gra*ia lui -umnezeu, de !re m,ntuirea !rin 0ri to )i mai !reci ,nv*tura de !re !iritul f,nt care conduce comunitatea !re tot adevrul )i trie)te ve)nic ,n comunitatea a. -im!otriv, cuv,ntul de ordine actual e te Q !antei m. -ar dac eul e te )tiin* a con*inutului infinit, a tfel ,nc,t ,n )i acea t form a!ar*ine con*inutului infinit, con*inutul e te ab olut adecvat formei: el nu e te ,n e"i ten*a finit, ci e te aici ,n manife tarea ab olut a lui ,n u)i, iar acea ta nu e te !antei m care are ,n fa*a a e"i ten*a lui -umnezeu ,ntr+o form !articular. -ac, dim!otriv, omul e te nemi%locit -umnezeu, adic dac el ca acesta )tie de !re -umnezeu, avem !antei m. a ,n cAimb, bi erica !une c numai !rin u!rimarea ace tei natura+lit*i ( u!rimare care, re!rezentat ca natural, e te moartea natural) e une)te omul cu -umnezeu. 0,nd cu!rindem ,n conce!t, ,n g,nd, ceea ce ,nva* bi erica, ,n acel conce!t rezid determina*iile !eculative indicate )i, daca e"i t teologi care nu !ot ati face cu a>utorul conce!tului a tfel de ,nv*turi ce !rive c, fr ,ndoial, ad,ncurile cele mai intime ale fiin*ei divine, ace)ti teologi ar trebui le la e ,n !ace. 4eologia e te ,n*elegerea con*inutului religio : de aceea acum+men*iona*ii teologi ar trebui recunoa c c ei nu !ot ,n*elege ace t con*inut )i nu !retind >udece ,n*elegerea, cel mai !u*in ,n nu cu a tfel

de e"!re ii cum e te !antei mul etc. 4eologi mai vecAi au e izat acea t !rofunzime ,n modul cel mai ad,nc: la !rote tan*ii de azi, care n+au dec,t critic )i i torie, filozofia )i )tiin*a au fo t !u e cu totul la o !arte. <ae +lWR trul ;cXardt, un clugr dominican, ,ntr+una dintre !redicile ale de !re acea t !rofunzime !une ,ntre altele Q KOcAiul cu care m vede -umnezeu e te ocAiul cu care ,l vd eu !e el, ocAiul meu )i ocAiul lui ,nt una. (ubind dre!tatea ,nt legnat ,n -umnezeu )i el ,n mine. -ac n+ar fi -umnezeu, eu n+a) fi: dac n+a) fi eu, n+ar fi el. -ar ace tea nu e te nevoie le )tim, fiindc ,nt lucruri care u)or !ot fi ,n*ele e gre)it )i care numai ,n conce!t !ot fi e izateG. 2. 0on*inutului credin*ei trebuie ,n cAi! e en*ial +i fie conferit forma mi>locirii: el e te acea t form, el e te )tiin*
C. CULTUL 12R

de !re -umnezeu )i determina*ia lui: acea t )tiin* e te ,n ine ,n )i )i !roce , mi)care, via*, e te mi>locire ,n ea. 7ezid tocmai ,n libertate fa!tul c ea nu e te ceea ce am numit mai ,nt,i unitate ferm, ub tan*ial, nu e te re!rezentare, ci ,n libertate ,nt ca acea t activitate ,n afirmare, care e nega*ie ,n ine infinit. ,n dac vrem dm mi>locirii forma unei mi>lociri e"terioare ca temei al credin*ei, acea ta e te o form gre)it. 6cea t mi>locire al crei temei e te ceva e"terior e te fal , ea ,mi !oate !arveni !rin in truire, miracol, autoritate etc. -ar fal e te tocmai o a tfel de !ozi*ie a con*inutului care ar face din el temei, )i dac e vorba de credin*, ace t element e"terior trebuie cad, eu ,mi ,n u)e c ,n credin* ceea ce a>unge a tfel la mine )i ,nceteaz de a fi !entru mine ceva e"terior. 0redin*a nemi>locit o !utem determina ,n en ul c ea e te mrturia !iritului !entru !irit, ,n ea rezid fa!tul c ,n credin* nu e te loc !entru con*inut finit, !iritul mrturi e)te numai de !re !irit, lucrurile finite ,)i au mi>locirea numai !rin temeiuri e"terioare. 6devratul temei al credin*ei e te !iritul )i mrturia !iritului e te ,n ine vie. 0onfirmarea !oate a!rea ,n cAi!ul ace ta e"terior formal, dar ea trebuie fie ,nlturat. 9 Se !oate ,nt,m!la ca credin*a ,ncea! ,ntr+o religie de la a tfel de mrturii, de la miracol, de la un con*inut finit. 0ri to ,n u)i a vorbit ,m!otriva miracolelor )i i+a certat !e evrei c !retindeau de la el minuni, !un,ndu+le ,nv*ceilor i c !iritul ,i va conduce !e ei !re ,ntregul adevr. 7"i t a tfel de moduri e"terioare de la care ,nce!e ceea ce devine credin*: credin*a ,n a tfel de moduri e nume)te )i ea credin*: dar ea e te ,nc formal: ea !oate fi !unctul de la care ,nce!e credin*a, dar ,n locul ace teia trebue a!ar adevrata credin*. 6ici trebuie fie fcut o di tinc*ie care, dac nu e te fcut, e !retinde omului cread ,n lucruri ,n care el nu mai !oate crede a>un !e o anumit !ozi*ie a culturii. ,n felul ace ta ar trebui credem ,n miracole care fie un mi>loc de a crede ,n 0ri to : miracolul !oate fi un mi>loc, dar el e te totu)i mereu cerut )i !entru el ,n u)i. 6cea t credin* a tfel !retin e te credin* ,ntr+un con*inut care e accidental, care adic nu e te cel adevrat, fiindc credin*a adevrat nu are con*inut accidental. %a!tul ace ta trebuie remarcat cu deo ebire ,n ce !rive)te ilumini mul, care a combtut cu mie trie ace t fel de credin*, )i dac ortodo"ia !retinde o a tfel de credin*, ea n+o !oate ob*ine c,nd ,nt date anumite re!rezentri
C. E79

13U PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI C. CULTUL. 131

ale oamenilor, fiindc acea ta e te o credin* ,ntr+un con*inut care nu e divin, nu e te mrturie a lui -umnezeu de !re ine ca !irit ,n !irit. %a!t ce trebuie re*inut cu deo ebire ,n ce !rive)te miracolele. %a!tul c la nunta din 0ana oa !e*ii au !rimit vin mai mult au mai !u*in e te cu totul indiferent )i e te tot at,t de accidental fa!tul c unuia i+a fo t vindecat m,na u cat: deoarece milioane de oameni circul cu membre u cate au cAiloade !e care nimenea nu le vindec. 6 tfel, ,n vecAiul 1/1 te tament e !ove te)te c la ie)irea din 7gi!t au fo t fcute emne ro)ii !e u)ile evreie)ti ca !oat fi cuno cute de ,ngerul -omnului: oare fr

ace t emn ,ngerul ace ta n+ar fi recuno cut ca ele evreilor @ 6ce t fel de credin* nu !rezint intere !entru !irit. 0ele mai amare ie)iri ale lui 2oltaire ,nt ,ndre!tate ,m!otriva e"igen*ei unei a tfel de credin*e. ,ntre altele, el !une c ar fi fo t mai bine dac -umnezeu i+ar fi ,nv*at !e evrei de !re nemurirea ufletului, dec,t +i ,nve*e mearg la clo et (KallerNla elleG). Catrinele devin a tfel con*inut al credin*ei. 3e !iritualul nu e te !rin natura a con*inut al credin*ei. 0,nd vorbe)te -umnezeu, lucrul are loc !e !lan !iritual, fiindc !iritul e reveleaz numai !iritului. <ai nou, teologia a !u greutate ,n e"egez a u!ra cAe tiunii de a )ti ,n c,t de multe codice e g e)te cutare ori cutare loc ,ndoielnic. 6 tfel, e"i t ,n noul te tament un loc care du! te"tul grec ,n eamn Q K-umnezeu (S8) foarte ludat ,n ve)nicieG : o vecAe bucat a unui !ergament g it la O"ford !une dim!otriv Q Kcare (0ri to ) foarte ludat ,n ve)nicieG : deo ebire !rodu de linioara din O : ,n acum, iar)i, a fo t dovedit c linioara trbate de !e cealalt !agin etc. 0,nd critica a ceea ce )tim de !re natura lui -umnezeu coboar la a tfel de lucruri, avem mrturii care nu ,nt mrturii. 0on*inutul religiei e te natura etern a lui -umnezeu )i nu a tfel de lucruri e"terioare, accidentale. 0,nd <endel oAn a fo t invitat treac la religia cre)tin, a re!licat c religia a nu+i ordon cread ,n adevruri ve)nice, ci numai anumite legi, moduri de a ac*iona, legi de ceremonial : c el vede un avanta> al religiei iudaice ,n fa!tul c ,n ea nu ,nt im!u e adevruri ve)nice, c ra*iunea e te ,n acea t !rivin* mult mai bogat: celelalte ,nt tabilite de -umnezeu, iar ace te adevruri eterne ,nt legile naturii, adevrurile mate+> matice etc. 3oi trebuie, bine,n*ele , admitem c ace tea ,nt eterne, dar ele au un con*inut foarte limitat, nu ,nt con*inut al !iritului etern ,n ine )i !entru ine. ,n religia nu trebuie aib ca religie nimic altceva )i ca atare ea con*ine numai adevruri ve)nice ale !iritului: acea ta e te determina*ia ei, cci celelalte M u +men*ionate= e refer la moduri e"terioare ale cultuluiG divin, iar ,ntruc,t ace te !orunci ale lui -umnezeu !rive c ac*iuni morale, lucrul !rinci!al e te )i aici iar)i !iritualul, ceea ce *ine de uflet: dar acea t !oruncire ,n forma )i duritatea ei cea mai e"trem !oate deveni ireligioa : ceea ce trebuie fie crezut trebuie aib un con*inut religio !iritual. 3. 0redin*a )i confirmarea ei ca mi>locire le+am determinat deci !rin conce!tul cultului ca interior al ace tuia au ca !rimele momente ,n el. ,n cult, -umnezeu e te de o !arte, eul de cealalt )i determinarea e te m ,m!reun ,n mine ,n umi cu -umnezeu, m )tiu ,n -umnezeu ca ,n adevrul meu )i !e -umnezeu ,n mine: m )tiu acea t unitate concret. Pentru con iderarea noa tr, con)tiin*a teoretic e te )i ea concret, ,n numai ,n ine: c,nd devine concret )i !entru ubiect, ea e te con)tiin* !ractic. 0ultul ,n eamn +*i oferi acea t u!rem, ab olut de ftare cci e te entiment ,n ea, aci a i t cu !er onalitatea mea !articular. 6 tfel, cultul e te certitudinea !rezen*ei !iritului ab olut ,n comunitatea a, )tiin*a ace teia de !re e en*a ei, e te unitatea ub tan*ial a !iritului cu ine, care e te ,n cAi! e en*ial form infinit, )tiin* ,n ine. 6)adar, mai !reci , ,n el e te con*inut mai ,nt,i con)tiin*a de ine ubiectiv, dar care mai e te ubiectiv numai ,n mod formal: con)tiin*a de ine care )tie de>a de !re con*inutul ab olut e te liber, adic ea e debara eaz de u cciunea fiin+*ei+!entru+ ine care ca ingular e e"clude !e ine de la obiectul ( u. 7a )tie deci de !re e en*a a )i )tie c acea ta e te e en*a 1V3 a: de !re acea ta ea d mrturie obiectului, mrturie care ,n felul ace ta e te crea*ia !iritului ab olut care de a emenea e creeaz !e ine ca !irit ab olut. 0a )tiin*, con)tiin*a de ine are un obiect, ca fiin*, ace ta e te obiect ab olut, )i ace ta nu e te altul !entru con)tiin*a de ine ,ntruc,t e te liber dec,t mrturia !iritului. S!iritul e te cuno cut numai de con)tiin*a de ine ,n libertatea ei: a)adar, ,ntruc,t acea t )tiin* e te cea liber, e"i t unitatea con)tiin*ei de ine )i con*inutul ab olut e te unitatea ub tan*ial ,nc,t ingularitatea e te ab olut
132 PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

u!rimat, mai cur,nd e determinat ca general fa* de ingular, ,n a)a fel c ace ta din urm e te numai a!aren*. 6vem aici tot ceea ce e mai !eculativ, ceea ce trebuie fie ,n acea t !rivin* di cutat, un !unct care !oate fi ,n*ele numai !eculativ. %orma !rin care ace t con*inut divin e te obiect al con)tiin*ei )i forma !rin care el e te !irit ubiectiv nu trebuie fie de !r*it una de alta. ,n e modific du! ele credin*a. 2orbim, cu bun dre!tate, de !re -umnezeu cu co!ilul, ca de !re creatorul lui )i a tfel co!ilul ,)i formeaz o re!rezentare de !re -umnezeu, de !re ceva mai ,naltQ ace t lucru e te e izat devreme de ctre con)tiin*, dar numai ,ntr+un cAi! limitat, iar acea t baza e dezvolt a!oi mai de!arte. 1nicul !irit e te ,n general baza ub tan*ial: ace ta e te !iritul !o!orului, spiritul naional' acea ta con tituie ,n individ baza ub tan*ial : fiecare +a n cut ,n mi>locul !o!orului u )i a!ar*ine !iritului ace tuia. 6ce t !irit e te ub tan*ialul ,n genere )i identicul oarecum de la natur, el e te temeiul absolut al credin*ei. 0onform lui e te determinat ceea ce e con iderat ca adevr. 6)adar !iritul e te !utere a u!ra individului )i e autoritatea ab olut: acea ta e te veritabila autoritate: fiecare individ a!ar*ine !iritului !o!orului u, el e na)te ,n credin*a !rin*ilor i fr vina, a )i fr meritul u, )i credin*a !rin+lVW *ilor e te !entru individ autoritate. 6cea ta con tituie adevratul temei al credin*ei. Se na)te aici ,ntrebarea cum e te ,ntemeiat o religie, adic ,n ce fel devine !iritul ub tan*ial con)tiin* a !o!oarelorT 6cea ta e te o !roblem i toric: ,nce!uturile ,nt !u*in a!arente: aceia care )tiu e"!rima ace t !irit ,nt !rofe*ii, !oe*ii: &erodot !unea c &omer )i &e iod au fcut !entru greci zeii lor. &omer )i &e iod au aici autoritate, dar numai fiindc e"!re iile lor erau adecvate !iritului elen. 6ce tor !oe*i le+au !remer ,nce!uturi )i mai vecAiQ !rima licrire de !re ceea ce e te divin, care, fr ,ndoial, +a e"!rimat !e ine ,ntr+un cAi! )i mai nedezvoltat. -rica e te ,nce!utul, !entru a o ,nltura e recurge la magie7 a)a e dezvolt tre!tat con)tiin*a: )i !u*inii care )tiu acum ce e te divinul ,nt patriarhii, preoii, au !oate fi in tituit )i o cast !entru a r,ndui divinul. %iecare individ trie)te ,n ace te re!rezentri )i entimente )i+n felul ace ta e !roduce
C. CULTUL 133

o contaminare !iritual r !,ndit !retutindeni ,n !o!or, educarea !iritului. 6cea ta e te o autoritate natural )i a tfel co!iii )i urma)ii au crezut, !utem !une, ceea ce au crezut !rin*ii lor. 0eea ce e te ub tan*ial e fa!tul c acea t credin* trebuie fie adecvat !iritului !o!orului. (ndividul nu !oate ie)i din ace t !irit. ,n e"i t credin*e diferite, religii diferite, care !ot veni ,n conflict una cu alta. ,n ceea ce !rive)te acea t ,nt,lnire, vedem din i torie c !o!oarele le con tr,ng !e celelalte acce!te credin*a lor: a tfel credin*a devine putere de stat constrng-toare, !arte ,n interiorul tatului ,n u)i, !arte )i ,n afara lui. 6ce te conflicte au cauzat nenumrate rzboaie (frecvente au fo t ace tea mai ale la moAamedani): ute de mii de inzi +au omor,t !entru gloria zeului lor: venerarea lui -umnezeu1VV con t tocmai ,n recunoa)terea lui ,n con)tiin*. 6ce tei intoleran*e ,i e te o!u libertatea interioar, libertatea credinei7 ea e afl formal dea u!ra ace tui con*inut diferit care afirm de !re ine c e adevr. Cibertatea credin*ei e te o e"igen* formal, cci ea nu e !ri>in !e adevrul credin*eiQ con*inutul !oate fi de nu im!ort ce fel. 6ici a!are diferen*a dintre interiorul, locul con)tiin*ei ,n care eu ,nt la mine ,n umi )i con*inutul e en*ial. (nteriorul e te ceea ce e f,nt, locul libert*ii mele, care trebuie re !ectat: acea ta e te o e"igen* e en*ial !e care o face omul !e m ur ce e treze)te ,n el con)tiin*a libert*ii. 4emeiul e te aici libertatea formal a credin*ei. Cibertatea credin*ei !are a fi o contradic*ie ,n ea ,n )i, fiindc tocmai c,nd credem ,n ceva, acce!tm ceva dat, e"i tent: libertatea !retinde ,n ca ace t ceva fie !u , !rodu de mine. 6ici e te !unctul unde a!are ru!tura dintre g,ndire )i credin*, acea ru!tur !e care o con tatm de>a ,n #recia !e tim!ul lui Socrate. #,ndirea e te o nou rela*ie fa* de credin*. 7eligia cre)tin ,nce!e !e de o !arte de la o i torie e"terioar care e te crezut, dar, ,n acela)i tim!, acea t i torie are o emnifica*ie,

ea e te o e"!lica*ie a naturii lui -umnezeu. Prin urmare, 0ri to nu e te numai un om care a avut ace t de tin, ci el e te )i fiul lui -umnezeu. 6cea t e"!licare a i toriei e te a!oi ceea ce e mai !rofund: ea e te ,n g,nd )i !e ace ta l+a !rodu dogmatica, ,nv*tura bi ericii. 6 tfel e te !rezent e"igen*a interiorit*ii, a g,ndirii. 7u!tura dintre g,ndire )i credin* e dezvolt a!oi mai de!arte. #,ndirea e )tie !e ine liber nu numai du! for+
13W
PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI C. CULTUL

13V

m, ci )i+n ce !rive)te con*inutul. -ar ,n g,ndire libertatea nu i;/ e te fr autoritate, g,ndirea are )i o dezvoltare, ea are anumite !rinci!ii care ,nt !ro!riile ei !rinci!ii )i la care e te redu totul : ace te !rinci!ii a!ar*in ,n ele ,n ele unei dezvoltri: o e!oc are anumite !rinci!ii )i deci e"i t ,n ele )i autoritate: ultima analiz, unde nu mai ,nt !rinci!ii !re+ u!u e, e te abia ,naintarea la filozofie. <ai !reci deci, cultul e te activitatea !roducerii unit*ii determinate mai u )i a ati facerii rezult,nd din acea ta, !entru ca ceea ce e te ,n ine ,n credin* fie )i ,nf!tuit, im*it, gu tat. Pe acea t latur a voin*ei !unem c cultul e te !ractic )i acea ta e te mai ,nt,i ceva individual. S!unem ade ea c omul e te infinit ,n ce !rive)te voin*a a, iar c,t !rive)te ,n*elegerea, cunoa)terea a el e te finit. 6ce t lucru e !u co!ilre)te : contrarul e te mult mai >u t. ,n voin* omul e te ,n fa* cu altceva, e ingularizeaz ca individ, are un co!T un !lan fa* de altceva, e com!ort ca e!arat de altul: aici a!are a)adar finitatea. ,n ac*iune omul are un co! )i ac*iunea con t ,n fa!tul c con*inutul, care e te co!, ,)i !ierde forma re!rezentrii )i devine e"i ten* obiectiv. 0ultul e te )i el o ac*iune )i deci e te co! ,n el )i ace ta, credin*a, e te realitatea concret ,n ine a divinului )i a con)tiin*ei. 0eea ce are de ,nde!linit cultul e te fa!tul c el nu e!ar ceva de ceea ce e obiectiv, nu cAimb afirm,ndu+ e !e ocoteala ace tuia, ci co!ul u e te ,n ine )i !entru ine realitate ab olut )i nu abia ace t co! trebuie ,nf!tuit, ci el trebuie aib realitate numai ,n mine, de aceea el e te ,m!otriva mea, ,m!otriva ubiectivit*ii mele !articulare: acea ta e te ,nveli)ul care trebuie fie ,nlturat: eu trebuie fiu ,n !irit )i obiectul fie ,n mine ca !irit. 6cea ta e te o ac*iune bilateral, gra*ie divin )i acrificiu al omului. Ca ac*iunea gra*iei lui -umnezeu re!rezentarea 1VL a>unge ,n dificultate din cauza libert*ii omului. -ar libertatea omului con t tocmai ,n )tiin*a )i voin*a lui -umnezeu, ea e"i t numai !rin u!rimarea )tiin*ei )i voin*ei omene)ti. 6 tfel omul nu e aici !iatra inert, ,nc,t gra*ia nu ac*ioneaz im!lu numai !ractic, omul fiind materialul !a iv, fr e alture la acea ac*iune. 4rebuie ca co!ul devin ceea ce e te divin !rin mine ,n mine, iar acel ceva !re care e ,ndrea!t ac*iunea, care e ac*iunea mea, e te renun*area la mine ,n general, la mine cel care nu e mai ! treaz !e ine !entru ine: acea ta e te realizarea, !racticul. 6cea t dubl activitate e te cultul, iar co!ul lui e te a)adar fiin*area lui -umnezeu ,n om. 7u trebuie vie*uie c a tfel ,nc,t l)luia c !iritul ,n mine, ,nc,t fiu !iritual. 6cea ta e te arcina mea, lucrarea omenea c, cealalt e a lui -umnezeu, din !artea a. 7l e mi)c !re om )i e te ,n ace ta !rin u!rimarea omului. 0eea ce e ,nf*i)eaz ca ac*iune a mea e te acum ac*iunea lui -umnezeu )i tot a tfel inver . 6cea t conce!*ie e te deci, fire)te, o!u !ozi*iei !ur morale a lui Yant )i %icAte. Ca ace)tia, binele trebuie totdeauna abia !rodu , realizat, cu determina*ia ca el )i rm,n la 1trebuie-s$ %ie2, ca )i c,nd binele n+ar fi de>a !rezent ,n ine )i !entru ine. 6ci e"i t a!oi o lume ,n afara mea care, !r it de -umnezeu, a)tea!t ca abia eu ,ncor!orez ,n ea co!ul, binele. 0ercul ac*iunii morale e te limi+tNtr.G -im!otriv, ,n religie, binele e te Me"i t= ,n ine )i !entru ine ,n u)i, -umnezeu e te Me"i t= )i e te vorba numai ca eu m dezbrac de ubiectivitatea mea )i !artici! la lucrarea care e ,nf!tuie)te ve)nic )i am !artea mea ,n ea. ;inele nu e te a)adar ceva ce trebuie fie, ci

e !utere divin, adevr etern. -eci cultul con*ine un moment negativ, ,n a tfel ,nc,t ace ta e te activitatea !ractic a ubiectului a u!ra a ,n u)i !entru a e de !uia de ubiectivitatea a. 6ce t moment al renun*rii a!are ,n religia !ozitiv concret, ,n forma acrificiu+lui. %r ,ndoial, aici acea t nega*ie !rive)te mai mult e"teriorul, dar ea e refer ,n mod e en*ial la interior, >ertfa e te voin*a natural, voin*a crnii, ceea ce ie e ,n eviden* )i mai mult la !ocin*, la !urificare etc. 6)adar ace ta e te conce!tul cultului n general, la temeiul cruia e afl determina*ia a ceea ce e nume)te credin*.
%! MODUL-DETERMINAT AL CULTULUI

,n credin* rezid ,n u)i conce!tul !iritului ab olut. 6ce t con*inut e te ca )i conce!t mai ,nt,i !entru noi, a)a l+am e izat noi, dar cu acea ta el nu e te ,nc !u ,n e"i ten* ca atare. 0once!tul e te interiorul, ub tan*ialul: a tfel !rezente !rin noi, ,n noi, ,n cunoa)terea ,n*elegtoare, acea t
13/ P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

form )i ace t con*inut ideea nu le are ,n general ,nc ,n con)tiin*a de+ ine+e"i tent. 6 tfel, ideea e te mai ,nt,i ca )i conce!t, ,nc,t con)tiin*a de ine ubiectiv ,)i are e en*a a, adevrul u ,n obiect: ,n idee, ubiectul e te !u e en*ial ca liber, dar !o ed mai ,nt,i libertate numai relativ, libertate a ubiectului fa* de e en*a a general ,n felul c el nu e e!ar de acea ta, libertatea lui con t,nd numai ,n ne,ntreru!ta continuitate cu obiectul u. Sau libertatea e te numai acea t libertate formal a ubiectului ,n en ul c con)tiin*a ubiectului e te adecvat conce!tului u. Pentru ca acea ta con tituie realitatea con)tiin*ei ubiectului e te nevoie fie !rezent con*inutul, !iritul ab olut ,n u)i au libertatea ab olut, com!let a lui, con)tiin*a infinit*ii lui ,n ine, !er onalitatea liber, ,m!linit, ,n c,nd acea t con)tiin* de ine e te ,nc nemi>locit, ea e te mai ,nt,i numai formal liber )i e ,ncurcat ,ntr+un mod+de+terminat al naturii, ea nu e te con)tiin* a libert*ii ale infinite. -umnezeu ,n u)i nu e te ,n cAi! nemi>locit !irit )i fot a tfel nu e te nici con)tiin*a de !re el. S!iritul e te libertatea ,n )i )i concilierea ,n cult e te mai ,nt,i conciliere )i libertate 1VR formal: ca ubiectul fie adecvat conce!tului u, e te nece ar ca !entru ubiect conce!tul u, !iritul ab olut fie obiect ca !irit, adic fie obiect libertatea lui ab olut, ,m!linit, con)tiin*a infinit*ii lui ,n ine, con)tiin*a !er onalit*ii libere, de v,r)ite. 6devrata !ozi*ie e te aceea c ubiectul rm,ne !entru ine ab olut, ubiectivitate infinit, c ubiectul !entru ine are valoare infinit, are con)tiin*a c el e te obiectul iubirii nemrginite a lui -umnezeu: c e te ufletul ,n ine )i !entru ine )i c -umnezeu e te acela care a intrat ,n legtur cu ubiectul. Potrivit re!rezentrii de !re -umnezeu mai u e"!licate e rezolv )i cultul. O dat -umnezeu e te unitatea naturalului )i !iritualului, alt dat el e te unitatea ab olut, care e ea ,n )i !iritual. 6ce tei deo ebiri ,i core !und laturile cultului. 1. -umnezeu e te determinat nemi>locit ca ceva ab tract )i i e confer o determina*ie natural ca !irit ab olut, infinit, ,ntruc,t acea t determina*ie natural e te afirmat ,n el, ,n+truc,t el o are ,n ine ,n cAi! afirmativ, -umnezeu e te fr ,ndoial unitatea ace teia )i a !iritualului, dar, ,ntruc,t acea t determina*ie natural continu ubzi te, unitatea ambelor Mdetermina*ii= e te )i ea nemi>locit, e o unitate cAiar numai
c. 01C41C
13L

natural )i nu eu adevrat !iritual. Ca om, cor!ul e te o ingre+dien* tot at,t de afirmativ ca )i nfletul )i a tfel ,n*ele e unitatea ambelor e te tot numai o unitate natural. 6 tfel )i ,n cult omul e te determinat !rintr+o naturali+tate nemi>locit au !rintr+o nelibertate a libert*ii. Prin fa!tul c omul e te numai ceva natural+liber, determina*ie care !ro+!riu+zi e contrazice !e ine, ra!ortarea lui la obiectul u, la e en*a a, la, adevrul u e te )i ea o a tfel de unitate natural, iar credin*a lui, cultul (ni are de aceea determina*ia fundamental c ea e te ,n felul ace ta o rela*ie nemi>locit au o tare de ,m!care originar cu obiectul u. 6ce ta e te un mod+deter+minat al cultului ,n toate religiile ,n care fiin*a au e en*a ab olut a

lui -umnezeu nu e te ,nc manife t, ,nc,t ,n libertatea a omul mi e te ,nc liber, el nu +a de !uiat ,nc de ubiectivitatea a ab olut. 6ce ta e te atunci cultul !g,n care nu i/o are nevoie de conciliere: aici cultul e te de>a ceea ce omul ,)i re!rezint ca mod obi)nuit de vie*uire, el trie)te ,n acea t unitate ub tan*ial, cultul i via*a nu e deo ebe c ,ntre ele: ,nc nu +a o!u o lume a ab olutei finit*i infinit*ii. 6vem a tfel la !g,ni con)tiin*a fericirii lor, con)tiin*a c -umnezeu le e te a!roa!e, -umnezeul !o!orului, al cet*ii, entimentul c zeii le ,nt binevoitori. Sau, !e de alt !arte, cultul e te aici o tare !articular, o de ftare mai !lin de con*inut dec,t via*a obi)nuit, iar acrificiul rm,ne numai formal: nu e vorba fie !trun inima, ci naturale*ea omului e te cum trebuie ea fie, con*in,nd ,n ea unitatea )iH obiectul lui ab olut. Sacrificiul e te a tfel numai acrificiul unei !o e iuni e"terioare, iar cultul e te atunci numai in tituire a erbrilor !rin care e te gu tat con)tiin*a unit*ii celor ce !artici! la ele. 6ici a!are deci arta ,n cult, ,ntruc,t unitatea naturalului )i !iritualului e te de>a ituat mai u : !iritualul av,nd ,n art !re!onderen* ,nc,t latura natural e te re!rezentat ca ubordonat, idealizat de unitatea !iritual, con)tiin*a de ine con ider ca neadecvat cerin*a ca latura natural nu fie e"!re ia !iritualului, ci fie !rivit numai ca obiect nemi>locit, a)a cum e g e)te el ,n e"i ten*a e"terioar. Ee!rezentarea unit*ii nu e mai afl deci ,n e"i ten*a e"terioar, ,n oare, lun, tele, ,n mun*i )i+n fluvii, ci unitatea !oate fi ,nf!tuit numai ,n m ura ,n care ea a trbtut !iritul )i a rezultat din munca ace tuia. 6cea t munc a omului
138
PABT. I. CONCEPTUL RELIGIEI C. CULTUL

13R

e te arta !rin care e re!rezentat zeul: ea e te totodat acrificiul mai !rofund, e te acea ,ncordare a !articularit*ii care, ca nega*ie a !ro!riei con)tiin*e de ine !articulare, o ! treaz !e cea creat ,n ea de idee )i o !roduce ,n e"terior !re intuire, iei ,n linie general, cultul !leac de la acea t unitate a con+ )tiin*ei de ine )i a obiectului. 4otu)i, aici e !roduce ade ea o deviere de la acea t unitate originar, de la acea t tare de conciliere, au de la ab en*a nevoii de conciliere. 6baterile *in ,n !arte de liberul arbitru al ubiectului, de ati fac*iile !e care le are individul ,n mi>locul lumii ale, fiindc el nu e te individ con)tient de ine !iritual, mai e te deci ,nclina*ie, dorin*: au abaterile !rovin, !e de alt !arte, de la !uterile naturii, din nenorocirea omului, a individului, a !o!oarelor, a tatelor. -u! a tfel de tulburri !rin care unitatea e te ,ntreru!t, e nevoie de o nega*ie erioa !entru a o re tabili. 6tunci e !roduce e!ararea divinului de omene c )i emnifica*ia cultului nu e te aceea de a e bucura de acea t unitate, ci de a u!rima ciziunea. 8i aici e te !rezent !re u!ozi*ia concilierii e"i tent ,n ine )i !entru ine. 6cea t separare e te de dou feluri, au e!arare !e !lanul naturalului, au e!arare !e !lanul spiritualului! Prima e te cea mai mare nenorocire care !oate lovi un !o!or Q aici -umnezeu, e te !uterea ub tan*ial, !uterea !iritualului, ca )i a naturalului: c,nd o recolt rea, o nenorocire ,n rzboi, ciuma )i alte calamit*i a!a *ara, direc*ia cultului e te aceea de a redob,ndi bunvoin*a zeilor, care, originar, e"i t. 6ici, nenorocirea e te care !roduce e!ararea, ea !rive)te numai fera natural, tarea e"terioar referitoare la e"i ten*a cor!oral etc. 6vem aici !re u!ozi*ia c acea t tare natural nu e te ,nt,m!ltoare, ci de!inde de o !utere u!erioar care e determin !e ine ca -umnezeu: -umnezeu a in tituit, a !rodu acea t tare. O alt determina*ie e te aceea !otrivit creia oina are legtur moral cu fa!tul c unui om au unui !o!or ,i merge bine ori ,i merge ru. Po!orul a meritat nenorocirea Mcare l+a lovit= din ina a. -in acea t cauz e te tul+l/2 burat mer ul naturii fa*a de co!urile oamenilor. Se cere fie re tabilit armonia voin*ei divine cu co!urile oamenilor. ,n felul ace ta, cultul ia forma isp#irii! 6cea ta e ,nde!line)te !rin anumite ac*iuni, !rin >ertfe )i ceremonii, !rin !ocin*, !rin care omul arat c ia lucrul ,n erio . 6ici e te im!licat g,ndul c -umnezeu e te !utere a u!ra naturii, c acea ta de!inde de o voin* u!erioar ei. ,ntrebarea care e ive)te aici e te numai de a )ti ,n ce m ur e ,nf*i)eaz !e ine voin*a divin ,n evenimente )i cum trebuie fie ea recuno cut ,n ace teaT ,n acea t legtur trebuie remarcm c !uterea naturii con*ine ,n ine co!uri ce+i ,nt trine ei ca atare, anume scopuri ale binelui, care !rive c binele oamenilor, co!uri de care de!inde ace t bine. 6ce t lucru ,l recunoa)tem )i noi ca adevrat : ,n

binele e te ab tractul, generalul: c,nd oamenii vorbe c de binele lor, e g,nde c la co!uri cu totul !articulare !entru ine, ,nc,t aici a!are dre!tul finit*ii )i al accidentali+t*ii. Pietatea e ridic de la ingular la -umnezeu, la univer al: !rin acea ta e recunoa)te mre*ia univer alului fa* de !articular: rm,ne ,n mai de!arte a!licarea ace tui univer al la !articular: aici a!are ceea ce e te defectuo ,n re!rezentare. 6ce t ra!ort a>unge aici la cuvNnt. Po!oare ,ncercate de calamit*i caut gre)eli care ar fi cauzat ace te calamit*i: e caut a!oi mai de!arte refugiu la o !utere ce e determin !e ine du! co!uri: de)i ace t general e te admi , a!licarea lui la !articular con*ine, dim!otriv, o contradic*ie. O alt e!arare a divinului de omene c e te aceea care e !roduce ,n domeniul spiritualului, e!arare care e r fr,nge ,n totu)i )i ,n interiorul ferei !recedente. Pura e!arare !entru ine e te aceea a voin*ei ubiectului de voin*a divin, au e!ararea binelui )i rului: terenul ace tui cult e te cu totul terenul !iritual, rul ca atare e te ,n oin, de a emenea )i binele: aici cultul !rime)te o alt emnifica*ie, )i anume aceea c n omul e te ab olut ru!t de -umnezeu, c e te ,n trinat de el )i acea ta e te nenorocirea spiritului7 acea t ru!tur trebuie ,nlturat !rin !irit ,n !irit: omul trebuie a>ung la certitudinea c a fo t re!rimit ,n gra*ia divin, c e te agreat de -umnezeu, c a !arvenit e unea c cu -umnezeu. 6)adar aici cultul e de f)oar !e teren !iritual. 1niunea cu -umnezeu e te re tabilit numai !rin fa!tul c omul renun* la voin*a rea a lui, re!udiaz rul )i+l regret. Pe de o !arte, ,nt )i !cate reale !e care omul trebuie le regrete (e te ,nt,m!ltor de ce fel de !cate e vorba), !e de alt !arte ,n , !otrivit ab trac*iei finit*ii )i infinit*ii men*inute trict e!arate una de alta, finitul e te con iderat ca ab olut ru. Se!ara*ia care ar e"i ta originar ,n om trebuie u!rimat. %r ,ndoial, voin*a natural
1WU
PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI C. CULTUL

1W1

45
nu e te voin*a a)a cum trebuie ea fie, cci ea trebuie fie liber, iar voin*a dorin*ei nu e te liber. -e la natur, !iritul nu e te cum trebuie fie, numai !rin libertate e te el a)a ceva Q fa!tul ace ta e te re!rezentat aici !rin a er*iunea c voin*a e te rea de la natur. -ar ea e te rea numai ,ntruc,t e o!re)te la naturalitatea a. -re!tatea, moralitatea nu *in de voin*a natural, cci ,n acea ta omul e te egoi t, el voie)te numai ingularitatea a ca atare. Prin cult, rul trebuie deci u!rimat. Omul nu e te inocent ,n en ul c el n+ar fi nici bun, nici ru: o a tfel de nevinov*ie natural nu vine din libertatea omului: ci omul e te educat !entru libertate, care numai atunci e te e en*ial c,nd voie)te voin*a e en*ial )i acea ta )i e te binele, >u tul, eticul. Omul trebuie devin liber, adic om dre!t, moral, )i anume !e calea educa*iei: acea t educa*ie e te e"!rimat ,n men*ionata re!rezentare ca ,nvingere a rului )i !rin acea ta ea e te !u !e terenul con)tiin*ei, ,n tim! ce educarea e ,nf!+i?W tuie)te ,n cAi! incon)tient. . ,n acea t form a cultului e"i t u!rimarea o!ozi*iei dintre bine )i ru: omul natural e te !rezentat ca ru: ace t fa!t trebuie u!rimat: rul e te latura e!arrii )i ,n trinrii, ceea ce trebuie fie negat: aci e te !rezent !re u!ozi*ia c concilierea ,n ine ar fi ,nf!tuit: ,n cult omul ,)i !roduce acea t a igurare : concilierea e te realizat de -urnnezeu, omul trebuie )i+o ,n u)ea c. 1. ,ntrebarea e te acum Q ce e te acel ceva la care trebuie renun*e omul !entru a+)i !utea ,n u)i concilierea1T Se va in i ta mai de a!roa!e a u!ra ace tei cAe tiuni ,n religia revelat. 4rebuie renun*m la voin*a noa tr !articular, la dorin*ele )i im!ul urile noa tre naturale. 6ce t lucru !oate fi ,n*ele ,n en ul c im!ul urile naturale ar trebui t,r!ite )i nu numai !urificate, ,n en ul c ar trebui omor,t natura vie a voin*ei. 6cea ta e te cu totul ne>u t: adevrul e te c numai con*inutul im!ur trebuie !urificat: dim!otriv, c,nd renun*area e te conce!ut ab tract, e !retinde ,n cAi! fal c ar trebui fie u!rimat in tinctul ,n ine al vie*ii. -e cele ce ,nt !ro!rii omului *ine )i !o e iunea, !ro!rietatea lui, care e te a a cu voin*a lui: a tfel +ar !utea !retinde ca omul renun*e )i la averea a: celibatul e te o e"igen* imilar. Omului ,i a!ar*ine )i libertatea, con)tiin*a moral: +ar !utea ,n acela)i en

!retinde ca omul renun*e la libertatea a, la voin*a a, ,nc,t coboare la nivelul unei creaturi a!atice, li! it de voin*. 6cea ta e te e"trema amintitei e"igen*e. 6ici a!ar*ine a!oi )i e"igen*a +mi con ider ac*iunile ca ne v,r)ite )i +mi re!rim )i mi)crile ac*iunii rele Mveleit*ile=. 4oate ace te !articularit*i !ot fi con iderate ,n fer larg ca rele: renun*area ,n eamn atunci c anumite ac*iuni v,r+)ite de mine nu vreau le con ider ca !e ale mele, c vreau le con ider ca ne,nt,m!late, adic vreau le regret' fr ,ndoial c ,n tim! ac*iunea a trecut, dar ,n !irit, ,n interior ea e te 18V ,nc ! trat, iar anularea ei ,n eamn fie !rivit ca ne,n+t,m!lat, cci !iritul are energia e cAimbe ,n ine, fac fie totul ca ne,nt,m!lat )i anuleze ,n ine ma"imele voin*ei ale: eu !ot renun*a la o ac*iune ,ntruc,t ea a!ar*ine !rinci!iului meu. 7enun*area ,n eamn atunciQ a anula ma"ima, inten*ia. 7"i t aici certitudinea c, dac omul renun* la ru!tura a cu -umnezeu, e te conciliat: !rin renun*are omul e face !rta) de ,m!care. 7eligia, ,n realizarea a ,n ubiect, !roduce acea t ,m!care, ubiectul a>unge ,n ine la !ace )i devine con)tient de acea ta. ,n cult, ubiectul e te afirmat ca fiind identic cu divinul. 2. -ar ,n tulburri ca cele !e care le ,nt,lnim !e acea t !rim trea!t, unitatea a!are ca ceva limitat: ea !oate fi ru!t, nu e te ab olut, deoarece e te unitate originar, nereflectat. 6 tfel, dea u!ra ace tei armonii !re u!u e, nemi>locite )i deci de tructibile, !laneaz ,nc ceva u!erior, ceva u!rem, cci unitatea originar e te numai uniune natural )i deci, !entru !irit, limitat: ,m!ovrat cu un element natural, !iritul nu are o realitate cum trebuie aib conform conce!tului u. 6cea t neunire trebuie fie !rezent !entru con)tiin*, cci ea e te ,n ine !iritul g,nditor, ,n ea trebuie a!ar nevoia unei unit*i ab olute care !laneaz dea u!ra ati facerii !lcerilor, dar care rm,ne numai ab tract, fiindc baza vie, ,m!linit, e te amintita armonie originar. -ea u!ra ace tei fere !laneaz o e!arare care nu e te rezolvat: a tfel ,n bucuria acelei unit*i vii r un un ton nerezolvat al tri te*ii )i durerii, un de tin, o !utere necuno cut, o nece itate con tr,ngtoare, nerecuno cut+recuno cut, fr conciliere, !utere creia con)tiin*a i e u!une, dar numai cu nega*ia ei ,n e)i, !utere ce !laneaz dea u!ra ca!etelor zeilor )i oamenilor. 6ce ta e te un moment legat de acea t determina*ie a con)tiin*ei de ine.
166

1W2 PA$T. I. CONCEPTUL RELIGIEI

6cum a!are o latur !articular a cultului. 6nume, ,n men*ionata !rim unitate, nega*ia ubiectului e te u!erficial )i accidental )i dea u!ra lui !laneaz numai entimentul tri te*ii, g,ndul nece it*ii care e ceva negativ fa* de amintita unitate vie. -ar acea t negativitate trebuie devin ea ,n )i real )i e dovedea c a fi ceva u!erior acelei unit*i. 6cea t nece itate nu rm,ne im!l re!rezentare, i e !une omului o !roblem erioa , omul natural !iere, moartea e o cAe tiune grav !entru el, de tinul ,l devoreaz nemilo cci tocmai ,m!carea, unitatea nu e te aceea a ad,ncurilor ale cele mai adinei, ci via*a lui natural e te !entru el ,nc moment e en*ial care nu e ,nc abandonat, ru!tura ,nc n+a mer at,t de de!arte, ci a rma o unitate a naturalului )i !iritualului, unitate ,n care !rimul ! treaz o determina*ie afirmativ. 6cea ta e te acum ceremonia mor*ilor, latur e en*ial a cultului. 3. 4rea!ta u!erioar a ace tei !ozi*ii a cultului e te aceea c,nd ubiectivitatea a a>un la con)tiin*a infinit*ii ei ,n ine: aici religia )i cultul !)e c a!oi cu totul ,n regiunea libert*ii. Subiectul e )tie !e ine ca infinit, )i anume ca ubiect. -e acea t !ozi*ie *ine fa!tul c acel ceva nerevelat are ,n el ,n u)i momentul de af i ingularitate )i !rin acea ta !rime)te valoare ab olut . -ar ingularitatea are valoare numai ca acea t ingularitate ab olut )i deci ab olut univer al. 6ci ingularul e te Me"i t= numai !rin u!rimarea ingularit*ii ale nemi>locite, u!rimare !rin care el creeaz ,n ine ingularitatea ab olut )i e deci liber ,n ine ,n u)i. 6cea t libertate e te ,n el mi)carea !iritului ab olut 1/L !rin u!rimarea naturalului, a finitului. 6>un la con)tiin*a infinit*ii !iritului u, omul a in tituit ciziunea a u!rem,

fa* de natur ,n genere )i fa* de ine, acea ta e te aceea care !roduce regiunea adevratei libert*i. Prin acea t cunoa)tere a !iritului ab olut a a!rut cea mai ,nalt o!ozi*ie fa* de fini+tate )i acea t ru!tur e te !urttoarea concilierii. 6ici nu mai e te vorba c omul e te bun originar, adic conform modului nemi>locit al u de a fi, )i c el e te ,m!cat cu !iritul ab olut, ci tocmai dim!otriv, conce!tul u fiind unitatea ab olut liber, e"i ten*a a natural e dovede)te a fi nemi>locit o!u )i deci de u!rimat. 3aturalitatea, inima nemi>locit e te aceea =a care trebuie e renun*e, cci ace t moment nu la liber !iritul, iar ace ta ca !irit natural nu e te in tituit !rin ine. -ac e te ! trat naturalitatea, !iritul nu e te liber : ceea ce
C. CULTUL 1W3

e te el, nu e atunci !rin ine, !entru ine, ci el e g e)te !e ine ca fiind a)a Q de aceea tot ce trebuie fie omul e te ituat ,n. regiunea libert*ii. 6ici cultul trece a)adar ,n cAi! e en*ial ,n domeniul interiorului, aici trebuie abandonat inima, adic voin*a natural, con)tiin*a natural trebuie !r it, )i a tfel e ,nt,m!l c aici !oate )i trebuie a!ar ,n ubiect !iritul a)a cum e te el ,ntr+adevr ,n ine )i !entru ine )i adecvat con*inutului u: )i c, mai de!arte, ace t con*inut nu e te trama cendent, ci ,n el ,)i are ubiectivitatea liber e en*a a ca obiect, iar cultul e te aici cunoa)terea, )tiin*a con*inutului care con tituie !iritul ab olut: fa!t datorit cruia i toria con*inutului lui -umnezeu e te e en*ial )i i torie a umanit*ii, e mi)carea lui -umnezeu !re om )i a omului !re -umnezeu.
(! FORMELE SINGULARE ALE CULTULUI

0eea ce e te ,nf!tuit !rin cult e ceea ce e cAema ,,unio mI ticaG, e te entimentul, tarea !lcut c ,nt ,n gra*ia lui -umnezeu, c !iritul lui -umnezeu e te viu ,n mine, e con)tiin*a ?a unirii, a ,m!crii mele cu -umnezeu. 1. %orma e en*ial, ceea ce e mai !rofund ,n cult, e te ceea ce ,n genere e cAeam cucernicie! 0ucernicia nu e numai !ur credin* c -umnezeu e te Me"i t=, ci ea e !roduce c,nd credin*a e te vie au c,nd e roag ubiectul, c,nd ace ta nu e te numai obiectiv ocu!at de con*inutul ace ta cufund,ndu+ e ,n el, cucernicia e te mai cur,nd focul, cldura cucerniciei: ,n ea ubiectul e te !rezent, el e te acela care e !o ed ,n ea !e ine, e roag, vorbe)te, !arcurge re!rezentri: ,)i !erce!e !ro!ria+i ,nl*are. 0ucernicia e te !iritul care e mi)c !e ine !re a e ! tra ,n acea t mi)care, ,n ace t obiect. 6cea t interioritate e te cucernicia ,n general. ,ntruc,t de acea t form a cultului e te legat con)tiin*a adevrului care e te -umnezeu, noi am numit de>a filozofia erviciu divin !ermanent. 7a are ca obiect al u adevrul, )i anume, adevrul ,n forma lui cea mai ,nalt, ca !irit ab olut au -umnezeu, iar acea ta ,n eamn cuno)ti adevrul nu numai ,n forma im!l ca -umnezeu, ci +l cuno)ti ,n bog*ia o!erelor )i g,ndurilor ale, dotat de ra*iune, cuno)ti ra*ionalul. Pentru a )ti Ma cunoa)te= ace t adevr ,n ine )i !entru ine, e te nevoie te de !oi de ubiectivitatea ta )i de toate toanele )i de orice
1WW PART. I. CONCEPTUL% RELIGIEI C. CULTUL 1WV

vanitate, te mi)ti !ur ,n g,ndire numai du! mer ul obiectiv al ei )i te men*ii a tfel. 6cea t nega*ie a ubiectivit*ii !articulare e te un moment e en*ial, nece ar al oricrei g,ndiri filozofice veritabile. 2. -e cult *in mai de!arte acele forme e"terioare !ria care entimentul ,m!crii e te !rodu )i ,n cAi! en ibil, ca la taine7 concilierea e te convertit a tfel ,n entiment, ,n con)tiin* en ibil actual . aci a!ar*in toate acele multi!le ac*iuni care e cAeam sacrificii! i/R 0,nd a fo t vorba de !ozi*ia teoretic am vzut c ubiectul e ,nal* dea u!ra finitului )i dea u!ra con)tiin*ei finitului: acea t nega*ie e te acum ,nf!tuit ,n cult ,n cAi! con)tient. -e>a ,n zelul, ,n focul viu al cucerniciei e"i t o ,nlturare a re!rezentrilor, energia, for*area violent de a e men*ine ferm ,n cAi! activ ,m!otriva con)tiin*ei de altfel ,m!r)tiate. 6cea t nega*ie e"i t ,n cucernicie )i ea !rime)te )i o forma*ie e"terioar !entru a+)i dovedi c ubiectul ia lucrul ,n erio : el ,nf!tuie)te acea t nega*ie !arte ,ntr+un fel mai inten iv, ,n en ul c ceva e te >ertfit, ar . cAiar )i acrificii umane ., !arte c de ftarea en ibil, m,ncarea )i butura ,nt ,n )i

acea t nega*ie a lucrurilor en ibile. ,n )i nega*ia .con t ,n fa!tul c omul e de !arte de ubiectivitatea a nu numai ,n ce !rive)te lucrurile e"terioare, !ro!rietatea a, ci ,n fa!tul c el ,)i acrific inima lui -umnezeu, ,)i >ertfe)te interiorul cel mai !rofund, im*ind ,n ace t interior regrete, !ocin*, )i devenind con)tient de naturali+ tatea a nemi>locit. 6cea ta con t ,n !a iuni, co!uri ale !articularit*ii. 7l e libereaz de ace tea, ,)i !urific inima )i, !rin acea t !urificare a inimii ale, el e tatornice)te !e terenul !ur al !iritului. 3. 1n a tfel de entiment al nimicniciei !oate deveni o tare eventual numai a unor entimente, au !oate fi realizat F )i !e toat linia. 0,nd inima, voin*a ,nt convertite erio )i !rofund ,n religie !re !erce!erea univer alului, a adevrului, avem ceea ce e nume)te moralitate, ori, mai u , moralitatea obiecti EeticulF! Pe calea acea ta religia trece dincolo ,n mora uri, ,n stat! -e !re acea t legtur, care e cAeam ra!ort ,ntre bi eric )i tat, trebuie vorbim ceva mai amnun*it. Statul e te adevratul mod al realit*ii !irituale : ,n el !arvine e realizeze adevrata voin* etic: ,n el trie)te !iritul ,n veracitatea a. 7eligia e te ,n*ele!ciune divin: 1L) )tiin*a omului de !re -umnezeu )i )tiin*a de !re ine ,n -umnezeu QH acea ta e te ,n*ele!ciunea divin )i c,m!ul adevrului ab olut. ,n general, religia )i baza tatului ,nt unul )i acela)i lucru: ele ,nt ,n ine )i !entru ine identice. ,n rela*iile !atriarAale, ,n teocra*ia iudaic, ace tea dou nu ,nt ,nc diferen*iate : ,n dezvoltarea ulterioar ele ,nt trict e!arate una de alta, dar a!oi ,nt din nou !u e ca identice ,n adevrul lor. 1nitatea e"i tent ,n ine )i !entru ine reie e de>a din cele !u e: religia e te )tiin* a adevrului, iar adevrul mai de a!roa!e determinat e te !iritul liber : ,n religie omul e te liber ,naintea lui -umnezeu : ,ntruc,t face ca voin*a a fie adecvat voin*ei divine, omul nu e te ,m!otria voin*ei u!reme, ci el e !o ed !e ine ,n u)i ,n ea : el e te liber ,ntruc,t ,n cult a reu)it u!rime ciziunea. Statul e te ,n libertatea ,n lume, ,n realitate : aici, ceea ce are ab olut im!ortan* e te con)tiin*a !e care o are un !o!or, de !re !iritul u: ,n tat e te realizat conce!tul de libertate,)i de acea t realizare *ine ,n cAi! e en*ial con)tiin*a libert*ii e"i tente ,n ine. Po!oarele care nu )tiu c omul e te liber ,n ine )i !entru ine trie c ,n ,ntunecime letargic at,t ,n ce !rive)teHcon titu*ia lor, c,t )i religia lor. 1n unic conce!t e te religia )i tatul: ace t unic conce!t e te ceea ce omul ar mai ,nalt: el e te realizat de om. Po!orul care are un !ro t conce!t de !re -umnezeu are )i un tat !ro t, guvern ru, legi rele. . 6cea t legtur e"i t )i+n re!rezentarea obi)nuit a oamenilor )i e te e"!rimat ,n g,ndul c legile, autoritatea, con titu*ia tatului in de la 4umnezeu Q !rin acea ta !o ed ele autoritate, )i anume, autoritate !rimit de la autoritatea u!rem ce le !oate fi dat. Cegile ,nt dezvoltarea conce!tului de libertate, iar ace ta, reflect,ndu+ e a tfel !e ine ,n e"i ten*, ,)i 1LX are fundamentul ,n religie. Prin acea ta e e"!rim c ace te legi ale eticului, ale dre!tului ,nt !entru conduita omului ceva etern, imuabil: c ele nu ,nt arbitrare, ci ubzi t at,ta tim! c,t . ubzi t religia. 6cea t legtur o g im !retutideni. %a!tul ace ta !oate fi e"!rimat )i ,n forma c a cultm de -umnezeu a cult,nd de legi )i de autorit*i, de !uterile care men*in tatul coerent. Pe de o !arte, ace t lucru e te foarte >u t, dar el !oate fi re!rezentat )i a tfel Q -umnezeu a im!u oamenilor alte obliga*ii )i legi dec,t acelea care ,nt valabile ,n tat. 4otu)i, mai ,nt,i e"i t amintita unitate. 4ratarea legturii dintre tat )i
10 - &. 37'

1W/ PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

6 '77&#

0 religie *ine mai cur,nd de filozofia i toriei univer ale, unde !iritul e te cuno cut ,n realitatea a: aici acea t legtur trebuie con iderat numai ,ntr+o anumit form, anume Q cum e a>unge la o!ozi*ia dintre cele dou. Pro"imul !rinci!iu formal e te cel de>a indicat, anume c a cultm de -umnezeu u!un,ndu+ ne autorit*ii, deoarece acea ta a!lic legile Q ace t !rinci!iu !oate fi luat mai ,nt,i ,n en cu totul formal )i ab tract, ,ntruc,t nu e determin cum ,nt e"!licate legile )i care legi ,nt adecvate con titu*iei fundamentale. 7"!rimat formal amintitul !rinci!iu, ,n eamn c trebuie a cultm de legi fie ele cum vor fi. #uvernarea )i legiferarea ,nt ,n felul ace ta abandonate arbitrarului guvernului. 6cea t rela*ie a a!rut ,n tatele protestante, )i ea nici nu !oate a!rea dec,t ,n a tfel de tate, cci e"i t unitate ,ntre religie )i tat. Cegile tatului ,nt ra*ionale )i ceva divin datorit ace tei !realabile armonii originare : religia nu+)i are !ro!riile ale !rinci!ii care ar contrazice !e cele valabile ,n tat. -ar, ! tr,ndu+ e inter!retarea formal, e de cAide c,m! liber arbitrarului, tira+lL2 niei )i o!rimrii. 6ce t fenomen a ie)it la

iveal cu deo ebire ,n 6nglia ( ub ultimii regi ai ca ei Stuart), e,nd +a cerut supunere pasi , regentul fiind obligat dea numai lui -umnezeu ocoteal de ac*iunile ale. ,n aici avem !re u!ozi*ia c regentul )i indic .!reci ce e te e en*ial )i nece ar tatului, cci ,n el, ,n voin*a lui ar rezida determina*ia acea ta e"act c el e"!rim, cAi!urile, o revelare nemi>locit a lui -umnezeu. Prin aceea)i afirmare a unei revela*ii divine a!are ,n tocmai contradic*ia. 6nume, la !rote tan*i nu e"i t deo ebire ,ntre !reo*i )i laici, !reo*ii nu au !rivilegiul de a !o eda revela*ia divin )i ,nc )i mai !u*in e"i t a)a ceva c,nd e vorba de a)a+numi*ii laici. Prin urmare, ,n 6nglia +a ridicat o ect !rote tant care afirma c ei i +a comunicat !rin revela*ie cum trebuie fie guvernarea : du! o a tfel de comunicare a -omnului, ei au fcut o r coal )i )i+au deca!itat regele. .6)adar, dac ,n general e te cert c legile e"i t !rin voin*a divin, e te ,n acea t !rivin* latura tot at,t de im!ortant fie cuno cut voin*a divin, iar acea t cunoa)tere nu e te ceva !articular, ci ea a!ar*ine tuturor. 6cum, cunoa)terea a ceea ce e te ra*ional e arcin a cultivrii g,ndului, )i cu deo ebire arcin a filozofiei, care, ,n ace t en , !oate fi numit, fr ,ndoial, ,n*ele!ciune. 7 te cu
C. CULTUL 1WL

totul indiferent aici ,n ce fel de fenomen e"terior +au im!u ca valabile adevratele legi (fa!tul c ele au fo t au n+au fo t e"torcate de la regent), dezvoltarea mai de!arte a conce!tului libert*ii, al dre!tului, al umanit*ii la oameni e te !entru ine nece ar. 0,nd e vorba de adevrul c legile ,nt voin* divin, ceea ce im!ort cu deo ebire e te care snt aceste legi! Princi!iile ca atare ,nt numai g,nduri ab tracte ce+)i au adevrul abia ,n dezvoltarea lor : men*inute ferm in forma lor ab tract, ele ,nt iTa ceea ce e cu totul neadevr. Pe de alt !arte, )i tatul, )i religia !ot fi ru!te una de alta Q religia ,)i are !ro!riul ei teren, iar terenul lume cului !oate fi, dim!otriv, un teren !ro!riu: eticul )i dre!tul ,nt ub tan*ialul ,n realitatea lumea c: e !oate ,mt,m!la c e !roduce o diferen* ,n ceea ce !rive)te con*inutul. ;eligia nu rm,ne numai !e terenul u !ro!riu, ci ea e adre eaz )i ubiectului, fc,ndu+i !re cri!*ii cu !rivire la religiozitatea lui, )i cu ace ta cu !rivire la activitatea lui. 6ce te !re cri!*ii !e care le formuleaz religia individului !ot e deo ebea c de !rinci!iile dre!tului )i ale eticului valabile ,n tat. 6cea t o!ozi*ie e e"!rim !e ine ,n forma c e"igen*ele religiei e refer la sfinenie, ,n tim! ce cele ale tatului !rive c dreptul #i eticul Mobiectiv= : de o !arte determinarea e te !entru eternitate, de alt !arte ea e te !entru temporalitate )i !entru binele tem!oral, care trebuie acrificat m,ntuirii ve)nice. Se in tituie a tfel un ideal religio , un cer !e !m,nt fa* de ub tan*ialul realit*ii: renunarea la realitate e te determina*ia fundamental care a!are Q,, lu!t )i fug. ;azei ub tan*iale, veritabilului ,i e te o!u un altceva, care trebuie +i fie u!erior. Primul etic Mobiectiv= ,n realitatea ub tan*ial e te cstoria, iubirea, care e te -umnezeu, care are o latur natural, dar care e te )i o obliga*ie etic: ace tei obliga*ii ,i e te o!u renun*area, celibatul, ca ceva f,nt. n al doilea rnd! Omul ca individ trebuie lu!te cu nece itatea natural, e te lege etic devii inde!endent !rin activitatea )i intelectul tu, cci omul e te ,n cAi! natural de+lLW !endent !e multi!le laturi: el e te nevoit +)i agoni ea c ubzi ten*a !rin !iritul u, !rin ecAitatea a )i a tfel devin liber ,n mi>locul ace tei nece it*i: acea ta e te loialitatea )i one titatea omului: o obliga*ie religioa , care a fo t o!u ace tei obliga*ii lume)ti, !retinde ca omul nu fie activ ,n felul
1,' PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

ace ta, ca el nu e !reocu!e de a tfel de gri>i. ,n felul ace ta e te re!udiat ,ntreaga fer a ac*iunii, orice activitate, omul nu trebuie e ocu!e cu a)a ceva : dar nevoia e te aici mai ra*ional dec,t ,nt a tfel de vederi religioa e. 6ctivitatea omului e te, !e de o !arte, re!rezentat ca ceva ne f,nt, iar, !e de alt !arte, i e cere omului care are avere nu numai n+o mrea c !rin activitatea lui, ci cAiar +o druia c sracilor, )i mai ale bi ericii, adic unora care nu fac nimic, care nu lucreaz. 6)adar, ceea ce e te foarte !re*uit ,n via* ca

loialitate )i one titate ^e te re!udiat ca ne f,nt. n al trilea rnd! 7ticul Mobiectiv= cel mai ,nalt e te acela care e"i t ,n stat7 acea t moralitate obiectiv e !ri>in !e fa!tul c ,n tat ac*ioneaz voin*a ra*ional, general: ,n tat ,)i are ubiectul libertatea a, acea ta e te realizat ,n tat. 5m!otriva ace tui fa!t e te tatornicit o obliga*ie religioa !otrivit creia nu e voie ca co!ul u!rem al omului fie libertatea, ci ace ta trebuie e u!un unei ascultri evere, 9 e men*in ,n tare de li! de voin*: ba )i mai mult, omul trebuie fie li! it de )inele u )i+n con)tiin*a a moral, ,n credin*a a: ,n cea mai ad,nc interioritate a a el trebuie renun*e la ine. ,n felul ace ta e !oate ,nt,m!la ca religia formuleze !entru ubiect !re cri!*ii care ,nt o!u e ra*ionalit*ii realit*ii. -im!otriv, ,n*ele!ciunea recunoa)te verdictul ,n realitate )i+l ,nf!tuie)te. Su +men*ionatele !rinci!ii religioa e au a>un ,n lu!t cu libertatea, creia +a cutat +i fie im!u e amintitele renun*ri. ,n tatele catolice religia )i tatul e o!un ,ntre ele V c,nd e reveleaz ,n om libertatea ubiectiv. ,n acea t o!ozi*ie, religia e e"!rim !e ine numai ,ntr+un fel negativ )i+i !retinde omului renun*e la orice libertate. <ai !reci , acea t o!ozi*ie con t ,n fa!tul c e u *ine c tot ce+i revine omului ca atare e te li! it de dre!t: dre!turile omului, libertatea a, voin*a a nu ,nt recuno cute. -re!tul, eticul, ,n general, nu au valoare !entru ine. Potrivit ace tor+ determinri, omul nu are dre!turi. 7norma diferen* ,n lumea modern 4ezid ,n fa!tul dac libertatea omului e te recuno cut ca ceva adevrat ,n ine )i !entru ine, au dac ea e te re!udiat de religie. 6m !u de>a c acordul ,ntre religie )i tat !oate e"i te : Bconform !rinci!iului, ace ta e te ,n general cazul ,n tatele
C. CULTUL

1WR

!rote tante: cci !rote tanti mul !retinde ca omul cread numai ceea ce )tie: !retinde ca con)tiin*a omului fie intangibil ca ceva f,nt: ,n gra*ia divin omul nu e te ceva !a iv, el e te aci !rezent ,n cAi! e en*ial cu libertatea a ubiectiv: )tiin*a, voin*a, credin*a a e te determina*ie e en*ial : momentul libert*ii ubiective e te aici cerin* e"!rimat. ,n tatele de alt religie e !oate ,nt,m!la, dim!otriv, ca cele dou laturi nu concorde, ca religia difere de !rinci!iul tatului: ace t fa!t ,l con tatm ,ntr+o fer foarte ,ntin , !e de o !arte o religie care nu recunoa)te !rinci!iul libert*ii, !e de alt !arte o con titu*ie tatal care face fundament din ace t !rinci!iu. 0,nd !unem c omul e te du! natura a liber, enun*m un !rinci!iu de valoare infinit : dar dac rm,nem !e l,ng acea t ab trac*ie, ea nu la e na c nici un organi m al con titu*iei de tat, cci ace ta cere o organizare ,n care ,nt delimitate obliga*iile )i dre!turile: amintita ab trac*ie nu ,ngduie nici o inegalitate, care trebuie a!ar c,nd ia na)tere un organi m na )i o dat cu el adevrata via*. 6 tfel de !rinci!ii ,nt adevrate, nu e te ,n ,ngduit fie luate ,n forma lor ab tract : )tiin*a c omul e te liber du! natura a, adic conform conce!tului u, a!ar*ine e!ocii mai noi: ,n , fie c ne o!rim au nu ne o!rim la amintita ab trac*ie, e !oate ,nt,m!la ca religia e o!un ace tor !rinci!ii, !e care nu le recunoa)te, ci le con ider ca li! ite de dre!t, con ider,nd numai arbitrarul ca !e ceva care e conform dre!tului. Prin urmare, ,nce!e cu nece itate o lu!t care nu e la ,m!cat ,n cAi! adevrat. 7eligia !retinde u!unerea voin*ei, ,n tim! ce !rinci!iul lume c !une voin*a la baz: c,nd u men*ionatele !rinci!ii religioa e e afirm ca valabile, conducerea tatului trebuie a!lice violen*a ,m!otriva celor ce a!ar*in acelei religii, trat,nd+o ca !artid )i ,nltur,nd+o de la conducere. 7eligia ca bi eric e te atunci nevoit cedeze ,n e"terior. -ar cu acea ta a!are o incon ecven*: lumea *ine ferm la o religie determinat )i *ine ,n acela)i tim! la !rinci!ii o!u e Q ,ntruc,t ,nt !racticate ace te !rinci!ii )i totu)i mai e dorit a!artenen*a la acea religie, avem de+a face cu o mare incon ecven* : francezii au ,ncetat ,n fa!t a!ar*in religiei catolice, cci acea ta nu !oate renun*a la nimic, ci !retinde ,n toate u!unere necondi*ionat bi ericii. ,n felul ace ta, religia

)i tatul ,nt ,n contradic*ie Q religia e te l at la o !arte, vie+

1VU PART. I. CONCEPTUL RELIGIEI

*uia c cum !oate: ea e te !roblem a indivizilor )i e !une c, religia nu trebuie ame tecat ,n con titu*ia tatului. -ac ra*iunea e te aceea care de co!er ace te !rinci!ii, ra*iunea . ,ntruc,t ele ,nt adevrate )i nu rm,n formale . are arcina confirmrii lor numai ,n fa!tul c ea le reduce la cunoa)terea adevrului ab olut, iar ace ta e te numai obiectul filozofiei -r 1LL acea ta trebuie fi ,naintat ,n com!let !,n la ultima analiz, cci atunci c,nd cunoa)terea nu e ,m!line)te ,n ine, e te e"!u unilateralit*ii formali mului, dar c,nd merge !,n la ultimul temei, ea a>unge la ceea ce e te recuno cut ca u!rem, ca -umnezeu. Prin urmare, e !oate, de igur, !une c con titu*ia tatului ar trebui tea de o !arte, iar religia de cealalt, dar aci e"i t !ericolul ca amintitele !rinci!ii )i con titu*ia tatului rm,n afectate de unilateralitate. 6 tfel noi vedem c ,n !rezent lumea e te !lin de !rinci!iul libert*ii, ace ta ra!ortat cu deo ebire la con titu*ia tatului: ace te !rinci!ii ,nt >u te, dar, ,m!ovrate cu formali m, ele ,nt !re>udec*i, ,ntruc,t cunoa)terea n+a mer !,n la ultimul temei: numai aici e"i t conciliere cu ab olut ub tan*ialul. -ar c,nd ,nt !u e la baz !rinci!iile libert*ii reale )i c,nd ace tea e dezvolt ,ntr+un i tem al dre!tului, de aici iau na)tere legi date1, poziti e7 ace tea ,nt legi ale tatului )i !rime c forma unor legi >uridice ,n genere cu !rivire la indivizi: ! trarea legi la*iei e te ,ncredin*at >udectorilor, cine calc legea e te du ,n fa*a in tan*ei >udectore)ti. 7"i ten*a ,ntregului e te deci in tituit ,n general ,ntr+o a tfel de form >uridic, ,n fa*a ei t a!oi felul de a simi #i edea, interiorul care e te tocmai terenul religiei. 6vem a tfel iar)i dou laturi o!u e una alteia care a!ar*in realit*iiQ legi la*ia !ozitiv )i felul de a r !unde afectiv fa* de acea ta. 7"i t din nou dou sisteme ' i temul modern ,n care ,nt men*ionate ,n cAi! formal determi+ na*iile libert*ii )i ,ntreaga lor con truc*ie, fr e *in eama de felul de a im*i. 0ellalt i tem e te acela al felului de a im*i Mal afectivit*ii=, !rinci!iul grec ,n general, !e care+l g im dezvoltat cu deo ebire ,n Republica lui Platon. ;aza o formeaz iH aici tri !u*ine, de altfel ,ntregul e !ri>in !e educaie, !e cultivare, care trebuie ,nainteze !,n la )tiin* )i filozofie. %ilozofia trebuie fie ceea ce domin )i !rin ea trebuie fie format omul etic : toate trile trebuie !artici!e la
c. 01C41C
1V1

Su +men*ionata !rim unilateralitate a ie)it ,n eviden* mai ale ,n e!oca modern Q !e de o !arte con titu*ia trebuie e u *in ea ,n )i, iar fel de a im*i, religie, con)tiin* moral trebuie fie l ate la o !arte ca indiferen*e, ,ntruc,t nu intere eaz conducerea tatului ce fel de a im*i )i ce religie mrturi e c indivizii: !e de alt !arte ,n , legile fie m,nuite de >udectori : ceea ce im!ort e te im*ul lor de dre!tate, !recum )i >udecata lor, legea nu domne)te, ci oamenii trebuie +o fac domnea c : acea t ac*iune e te ceva concret, voin*a omului, !recum )i >udecata lui trebuie +)i aduc aici contribu*ia lor. -ar tot ceva unilateral e te )i felul de a im*i Mde a vedea= !entru ine, li! de care ufer re!ublica !latonic. ,n zilele noa tre nu vrem de loc ne mai ,ncredem ,n >udecat, ci vrem )tim totul condu du! legi !ozitive. 1n mare e"em!lu al ace tei unilateralit*i am trit ,n cea mai nou i torie a zilelor noa tre: ,n fruntea guvernului francez +a manife tat o vedere religioa du! care tatul trecea ,n genere ca ceva li! it de dre!t, conce!*ie care +a artat a fi !otrivnic realit*ii, dre!tului )i eticului. 1ltima revolu*ie a fo t numai urmarea imei con)tiin*e religioa e care a contrazi !rinci!iile con titu*iei tatului )i totu)i, !otrivit aceleia)i con titu*ii a tatului, nu trebuie aib im!ortan* crei religii a!ar*ine individul: ace t conflict e te ,nc de!arte de a fi rezolvat. Starea afectiv nu ,mbrac cu nece itate forma religiei, ea e !oate o!ri )i la ceva nedeterminat. 6ltceva e te ,n ceea ce e nume)te !o!or, ,n mi>locul lui trebuie rezide a!oi u+l !remul adevr, )i nu ,n !rinci!ii care ,nceteaz de a fi unilaterale numai atunci c,nd

ele au fo t redu e la ultimul lor temei: ,n con*inutul religio ,n forma re!rezentrii e te forma ,n care e"i t !entru !o!or adevrulQ libertatea, eticul M au moralitatea obiectiv = au !entru !o!or manife tarea lor u!rem numai ,n forma unei religii prezente, iar c,nd acea ta nu are legtur cu m !rinci!iile libert*ii, e"i t totdeauna ru!tur )i o ciziune nerezolvat, un ra!ort du)mno care tocmai ,n tat nu trebuie aib loc. Sub 7obe !ierre a domnit ,n %ran*a teroarea, )i anume, ,m!otriva acelora al cror fel de a im*i )i vedea era ,ndre!tat contra libert*ii, ,m!otriva lor din cauza felului lor + de a im*i. 6 tfel a fo t u !ect )i mini terul lui 0arol '. Potrivit elementului formal al con titu*iei, monarAul nu era e"!u nici unei re !on abilit*i: dar ace t element formal n+a rezi tat:
1V2 P6E4. (. 0O307P41C E7C(#(7(

dina tia a fo t r turnat de !e tron. 6)adar, e dovede)te totu)i )i aici c felul de a im*i e te ultima ancor de alvare: dar luat ingur, ace t fel de a im*i e te )i el tot at,t de unilateral. 6ce t !unct de vedere a>unge ,n !u*in la cuv,nt: toat greutatea e !une numai !e determina*ia formal. -e acea t contradic*ie ufer tim!ul no tru. 6cea ta e te ne)tiin*a e!ocii care e m,ndre)te cu ceea ce e te formal.

TRECERE LA SEC-IUNEA URM&TOARE

6m deo ebit cultul determinat, limitat )i cultul ,n elementul libert*ii, tot a tfel am fcut acea t di tinc*ie la re!rezentarea lui -umnezeu, -umnezeu ,n modul+determinat al u, -umnezeu neliber )i -umnezeul liber, adecvat conce!tului ca !irit. 6ce te dou laturi con tituie ,n general realitatea religiei, !iritul ,n obiectivitatea a !rin e"celen* -umnezeu, )t a!oi !iritul ,n ubiectivitatea a: ace te dou laturi con tituie > o realitatea !iritului. 6ce te dou moduri+determinate indicate ,)i core !und unul altuia, latura obiectivittii core !unde laturii e"i tente, e te modul+determinat general, )i acea t legtur con tituie totalitatea con)tiin*ei de ine !irituale. 7ealitatea acea ta trebuie fie con iderat de acum mai de a!roa!e. 6 tfel avem dou feluri ale realit*ii religiei, unul ne+core !unz,nd conce!tului, cellalt core !unz,ndu+i. Potrivit ace tei diferen*e, e"!unerea urmtoare e te !artea a doua, care con*ine religia determinat.
PARTEA A II-A

FILOZOFIE! RELIGIEI
Eeligia determinat
SEC-IUNEA I RELIGIA

NATURII

(B)*+,-+.

Soclefungen
liber tic

/ btt
3,ebft einec b9tift
iiftct tic

(B-/-)+& +&0. 12+&345 10**-l

-. +26-*5&+-' V3anb.
S-,it Soni>t. 2#ilrtciiib?rgifWcm, brcg*>cr>cgt. cffnG9cm ui9 ,cc freien Sta-t grattffurt riuilcgium gegen beii 3,ad)8nitt unt R,ad:bnicf392Serfauf.

+&*6l)5% 1832. on \uncfer ?nb W@um/(ot.

Primul en al religiei determinate e te acela c religia ,n m genere e luat ca gen, iar religiile determinate ,nt luate ca !ecii: ace t ra!ort de gen la !ecii e te, !e de o !arte, cu totul e"act c,nd ,n alte )tiin*e e trece de la general la !articular: ,n aci !articularul e te rece!tat numai em!iric Q e constata c e"i t cutare )i cutare animale, cutare )i cutare dre!t. (n )tiin*ele filozofice nu e te ,ngduit e !rocedeze a tfel, !articularul nu are voie e adauge la general, ci ,n u)i generalul e decide !e ine e determine, devin !articular : conce!tul e divide, el face din ine o determina*ie originara. <odul+de+terminat are aici ab olut e"i ten* )i legtur cu altceva, ne+determinatul nu e te de loc aici. 6cel ceva !entru care e te 4e"i t= religia, e"i ten*a ace teia e te con#tiina! Eeligia are realitatea a ca )i con)tiin*. 6cea ta trebuie e ,n*eleag !rin realizarea conce!tuluiQ con*inutul e te determinat cind a!are ,n con)tiin*. <er ul no tru e te urmtorulQ am ,nce!ut 8 con iderm conce!tul religiei, religia ,n ine : acea ta e te ea pentru noi, e a)a cum am vzut+o, altceva e te felul m care ea aiunge ,n con)tiin*. 6bia ,n adevrata religie eFc*ie ce e te ea ,n ine )i !entru ine, ce e te conce!tul ei: religia reala e te adecvat conce!tului ei. 3oi trebuie con iderm acum mi)carea !rin care ia na)tere adevrata religie: religia luata m conce!tul u de a emenea nu e te ,nc religie, cci ea e"i ta e en*ial numai ,n con)tiin*. 6ce t en are ceea ce con ideram l8W noi aici, adic realizarea de ine a conce!tului. Proce ul realizrii a fo t indicat ,n linie general Q conce!tul e te m !irit ca di !ozi*ie, el con tituie adevrul cel mai luntric al !iritului, ,n !iritul trebuie a>ung )tie ace t adevr : abia atunci e te real adevrata religie. Putem !une de !re toate religiile c ,nt religii, ,n c,nd ,nt ,nc limitate, ele nu core !und conce!tului, dar totu)i ele trebuie +l con*in, altfel n+ar fi religii:
1V/ P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

conce!tul e"i t ,n ,n ele ,n diferite feluri, ele ,l con*in mai ,nt,i numai (ca )i conce!t) ,n ine. 6ce te religii ,nt numai momente !articulare ale conce!tului )i tocmai de aceea ele nu core !und conce!tului, ace ta nu e te ,n ele real. 6 tfel, fr ,ndoial, omul e te ,n ine liber, dar africanii, a iaticii nu ,nt liberi, fiindc ei nu au con)tiin*a a ceea ce con tituie conce!tul de om. Yeligia trebuie deci fie con iderat ,n modul+deter+minat al ei: nivelul u!rem care e te atin )i !oate fi atin e te ca modul+determinat fie ,n u)i conce!tul: a)adar, acolo unde limita e te u!rimat )i con)tiin*a religioa nu e deo ebe)te de conce!t, avem ideea, conce!tul com!let realizat: dar de !re acea ta !oate fi vorba numai ,n !artea ultim a !rezentei e"!uneri. H Eealizarea conce!tului religiei a ,n emnat munc de milenii a !iritului: e !leac de la modul+nemi>locit )i naturalitate care trebuie fie ,nvin e. <odul+de+a+fi+nemi>locit e te naturalul : dar con)tiin*a e te ,nl*are dea u!ra naturii: con)tiin*a: natural e te cea en ibil, e modul ,n care voin*a natural e te dorin*, e individul care e vrea conform naturalit*ii ale, !articularit*ii ale . e te )tiin* en ibil )i voin* en ibil. Yeligia+e te ,n ra!ortul de la !irit la !irit, )tiin*a !iritului de !re adevrul lui, )tiin* nu la modul+nemi>locit, natural. l8V -eterminarea religiei e te ,naintare de la naturalitate la conce!t : ace ta e te mai ,nt,i numai interiorul, ,n+ inele, nu e ie)irea con)tiin*ei. -e !re acea t ambiguitate, de !re fa!tul c conce!tul e te originar, dar c !rima lui e"i ten* nu e te adevrata a originaritate, trebuie !unem mai t,rziu ,nc un cuv,nt. ,n legtur cu ace te religii determinate trebuie fie indicat ,n !rimul r,nd o diviziune, fie artate diferitele forme ce ,nt de tratat: totu)i, ace t lucru trebuie fcut mai ,nt,i ,n cAi! general. 1. Prima e te religia nemi>locit, religia naturii7 ea e te unitate a !iritualului )i naturalului: -umnezeu e te !retutin+denea, ,n aici -umnezeu e te ,n unitate natural a !iritualului )i naturalului, modul natural e te ceea ce determin ,n general acea t form a religiei: ea are a!oi la r,ndul ei variate forme ce e reduc ,n e en* la trei, !e care le vom cunoa)te cur,nd. 7 te numit religie a naturii ,n genere, e !une c !iritul e te ,n ea identic cu natura )i ea e te a)adar religia neliber+t*ii.

S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1VL

2. 6 doua trea!t o formeaz religia indi idualitii spirituale-, aici ,nce!e fiin*a+!entru+ ine !iritual a ubiectului7 g,ndul e te aici dominant, determinant, )i naturalitatea, ca moment numai ! trat, e te cobor,t numai la nivelul a!aren*ei ca ceva accidental fa* de ub tan*ial: ,n ra!ort cu ace ta, naturalitatea devine numai via* a naturii, cor!oralitate !entru ubiect, au ceea ce e te totu)i ab olut determinat de ubiect. Se,nt,lne c )i aici iar)i trei forme. a) Pe m ur ce ie e la lumin fiin*a+!entru+ ine !iritual, ceea ce e te re*inut e refle"ia ,n ine ca nega*ie a unit*ii naturale: a tfel avem deci numai un -umnezeu care e te ,n gNndire, iar via*a natural e te numai o via* !u , care ca atare t ,n fa*a lui, ea nu e ceva ub tan*ial fa* de el )i e te Me"i t= numai !rin e en*a g,ndului. 6ce ta e te 1nul !iritual, i -umnezeu ,n ine ve)nic egal, fa* de care naturalul, lume cul, finitul ,n general e te !u ca ceva nee en*ial, ceva li! it de ub tan*. -ar !rin acea ta, ace t -umnezeu, fiind ceea ce e te e en*ial numai !rin !unerea nee en*ialului, e dovede)te a fi Ma e"i ta= el ,n u)i numai !rin acel nee en*ial, iar ace t nee en*ial, acea t a!aren*, e ,nf*i)eaz nu ca o manife tare a lui -umnezeu. 6cea ta e te religia sublimului! b) 3aturalul )i !iritualul ,nt unite : dar nu ca ,n unirea nemi>locit, ci ,ntr+o unitate ,n care !iritualul e te determinant )i ,n unitate cu cor!oralul care nu e te o!u , ace ta e numai organ, e te e"!re ia !iritualului, ,n care ace ta e ,nf*i)eaz !e ine. 6cea ta e te religia a!ari*iei divine, a cor!oralit*ii divine, a materialit*ii, naturalit*ii divine, ,nc,t acea ta e te a!ari*ia ubiectivit*ii, au aici e te !rezent automanife tarea ubiectivit*ii, manife t,ndu+ e nu numai !entru al*ii, ci mani+fe t,ndu+ e ie)i. 6cea t individualitate !iritual nu e te deci cea nelimitat a g,ndului !ur, ea are numai un caracter !iritual. Pe de o !arte, ,n felul ace ta naturalul e te cor! al !iritualului, !e de alt !arte, )i !rin fa!tul c ace ta are nevoie de cor!, ubiectul e te determinat ca finit. 6cea ta e te religia frumuseii! c) Eeligia ,n care ,nce!e M a!ar= conce!tul, con*inutul concret determinat !entru ine ,n u)i, care e te co!ul cruia ,i erve c !uterile univer ale ale naturii au )i zeii religiei frumoa e, e te religia finalitii e)terioare! 1n c!n*inut concret care cu!rinde ,n ine a tfel de determina*ii ,nc,t !uterile !,n aici
1V8
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

ingulare ,nt ubordonate unui co!. Subiectul ingular e te aici ,nc altceva dec,t ace te !uteri divine: ace tea con tituie ,n general con*inutul divin, )i ubiectul ingular e te con)tiin*a 18L omenea c, co!ul finit. 0on*inutul divin erve)te acum acelei culmi a ubiectivit*ii care ,i li! ea ,n religia frumu e*ii ca mi>loc de realizare. 6ce t fel ,n care a!are religia e te co!ul finit e"te++rior, finalitatea. ,n )i ideea !iritului e determin !e ine ,n ine )i !entru ine, ea ,)i e te ie)i co!, )i ea e te numai conce!tul !iritului, conce!tul care e realizeaz !e ine. 6ici !iritualul e te )i el co!, are ,n el determina*iile concrete ,n ine, ,n ace tea aici ,nt ,nc finite, co! limitat, )i care !rin acea ta nu e te ,nc ra!ortare a !iritului la ine ,n u)i. S!iritul ingular vrea ,n zei numai !ro!riul u co! ubiectiv: el e vrea pe sine, )i nu con*inutul ab olut. 6cea t diviziune nu trebuie fie luat numai ,n en ubiectiv, ci ea e te diviziunea nece ar ,n en obiectiv a naturii !iritului. S!iritul, la modul e"i ten*ei !e care el o are ,n religie, e te mai ,nt,i religie natural, urmeaz a!oi interven*ia refle"iei, !iritul devine liber ,n ine, devine ubiectivul ,n general, ceea ce !rovine totu)i din unitatea naturii )i e te ,nc ra!ortat la ea : acea ta e te libertatea condi*ionat : a treia !ozi*ie e te a!oi voin*a !iritului de a e determina !e ine ,n ine, ceea ce, ca co!, ca finalitate !entru ine, e te ,n !rimul r,nd tot finit )i limitat. 6ce tea ,nt determina*iile fundamentale care ,nt momentele dezvoltrii conce!tului )i totodat ale dezvoltrii concrete. Putem com!ara ace te tre!te cu acelea ale v,r telor omului. 0o!ilul e te ,nc ,n !rima

nemi>locit unitate a voin*ei )i a naturii, at,t a !ro!riei naturi, c,t )i a celei ,ncon>urtoare. 6 doua trea!t, v,r ta tinere*ii, individualitatea devenind !entru ine, !iritualitate vie, nefi",ndu+)i ,nc co! !entru ine, !iritualitate care e zbate, nzuie)te )i arat intere !entru tot ce+i ie e ,n cale. 6 treia trea!t, v,r ta brb*iei, e te munca ,n vederea unui co! !articular cruia i e u!une brbatul, cruia 188 ,i con acr for*ele ale. O ultim trea!t ar fi v,r ta btr,ne*ii, care, av,nd ,naintea a generalul ca co!, cuno c,nd ace t co!, +a re,ntor de la vioiciunea !articular a muncii la co!ul general, la co!ul final ab olut: care din va ta diver itate a e"i ten*ei +a concentrat ,n ad,ncurile infinite ale fiin*rii+,n+ ine. 6ce te determina*ii ,nt acelea care ,nt ,n cAi! logic determinate
S70D. (. E7C(#(6 3641E((

1VR

de natura conce!tului. Ca f,r)it e va recunoa)te a!oi aici c !rimul mod+de+a+fi+nemi>locit nu e te mod+nemi>locit, ci e te ceva !u , co!ilul e te el ,n u)i ceva !rocreat.
18R

SEC-IUNEA I

RELIGIA NEMI.LOCIT& SAU RELIGIA NATURII

7a e te ceea ce ,n tim!ul mai nou a fo t numit religie natural, acea ta coincide cu religia naturii, ,ntruc,t ,n acea ta e te co ,n lumin g,ndul. ,n e!oca modern +a ,n*ele !rin religie a naturii ceea ce !oate omul de co!eri )i cunoa)te !rin el ,n u)i de !re -umnezeu, !rin lumina natural a ra*iunii ale. 7a a fo t a tfel o!u celei revelate. 7a*iunea natural e te o e"!re ie fal . 3atura ra*iunii e te conce!tul ra*iunii: !iritul ,n eamn tocmai a te ridica dea u!ra naturii. 7a*iunea natural ,n en adevrat e te !irit, e ra*iune conform conce!tului )i ea nu con tituie o!ozi*ie fa* de religia revelat. -umnezeu, !iritul, e !oate revela numai !iritului, ra*iunii. 7eligie natural a fo t numit ,n e!oca modern )i religia !ur metafizic, ,ntruc,t metafizica trebuia ,n emne g,nduri ce *in de intelect, re!rezentri ale intelectului: acea ta e te acea religie modern a intelectului care e cAeam deism, rezultat al ilumini mului, )tiin* de !re -umnezeu ca ceva ab tract. 6cea ta, !ro!riu+zi nu !oate fi numit religie natural : ea e te ultima !ozi*ie, e"trema intelectului ab tract, ca rezultat al criticii Xantiene. ,nainte de toate, trebuie vorbim aici mai ,nt,i de !re o 1RU re!rezentare !e care o ,nt,lnim ,ndat. -e !re religia nemi>locit e"i t re!rezentarea c ea ar trebui fie aceea care e te adevrata, cea mai e"celent )i divin religie )i c, ,n !lu , ea a trebuit fie !rima )i din !unct de vedere i toric. Potrivit diviziunii noa tre, ea e te cea mai im!erfect )i ca atare !rima : conform ace tei ultime re!rezentri, ea e te tot !rima, dar )i cea mai adevrat. 0um am remarcat, religia naturii e te determinat ,n felul c ,n ea !iritualul e te cu naturalul ,n acea t !rim unitate netulburat. ,n , aici, acea t determina*ie e te con iderat ca adevrat determina*ie ab olut, iar acea t
1/U P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

religie e !rivit ub ace t ra!ort ca cea divin. Se !une c ,n acea t unitate cu natura !iritul ,nc nu e te reflectat ,n ine, el ,nc n+a ,ntre!rin ,n ine acea t e!arare de natur: !e latura !ractic a voin*ei, el e afl ,nc !e !ozi*ia credin*ei frumoa e, e ,nc ,n tare de nevinov*ie. 2ina ia na)tere abia o dat cu liberul arbitru )i ace ta con t ,n fa!tul c !a iunea e afirm ,n !ro!ria a libertate, iar ubiectul ,)i ia determinrile numai din ine, determinri !e care el le+a deo ebit de natural. Planta e te ,n acea t unitate : ufletul ei e te ,n acea t unitate a naturii: individul !lantei nu devine infidel naturii ale, el devine cum trebuie fie, Mla el= fiin*a )i determina*ia nu difer una de alta. 6cea t e!arare a lui ,H,trebuie+ +fieG )i a naturii !ro!rii a!are numai o dat cu liberul arbitru, iar ace ta are loc abia ,n refle"ie. -e a emenea, unii ,)i re!rezint cum e te omul ,n tare de nevinov*ie )i c, !otrivit unit*ii !ro!rii ace tei tri, el dr fi !erfect ,n ce !rive)te con)tiin*a lui teoretic. 7l !are c +ar determina aici ca identic cu natura lucrurilor, ,nc nu +a diferen*iat fiin*a+!entru+ ine a lui de aceea a lucrurilor: el vede !,n ,n inima lor: abia ,n e!arare e a)az ,n >urul lucrurilor coa>a

enzorial care ,l e!ar !e om de ele, natura !un,ndu+i i a tfel ,n fa* un !erete e!arator. Se !une deci c, ,ntr+un a tfel de ra!ort, !iritul cunoa)te nemi>locit natura general adevrat a lucrurilor, ,n*eleg,ndu+le !rin intui*ie, tocmai fiindc intui*ia e te o cunoa)tere, o clarviziune a emntoare cu tarea de om+nambuli m, o re,ntoarcere a ufletului la acea t unitate a intimit*ii cu lumea a, ,nc,t acea ta ,i t de cAi ,nainte : deoarece ufletul e te liberat ,n acea t viziune de condi*iile e"terioare ale !a*iului )i tim!ului, de determinarea conform intelectului a lucrurilor, ,nc,t, ,n acea t unitate, !iritul vede ,n imagina*ia a . care nu e te liber arbitru . lucrurile !otrivit conce!tului lor, veracit*ii lor : vede c ceea ce e te intuit e determinat de conce!t, a!are ,n ve)nic frumu e*e )i t dea u!ra condi*iei de !i!ernicire a fenomenelor. 0u acea t re!rezentare are legtur ideea c !iritul a fo t a tfel ,n !o e ia a toat arta )i )tiin*a, )i ,nc )i mai miilt are legtur re!rezentarea c, afl,ndu+ e ,n acea t armonie general, omul vede nemi>locit ub tan*a armonioa , ,l vede nemi>locit !e -umnezeu ,n u)i nu ca !e o ab trac*ie a g,ndului, ci ca !e o fiin* determinat. 6cea ta e te re!rezentarea care ni e d de !re religia primiti , religie care ar fi cea nemi>locit )i !rima religie. 7 te
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1/1

!o ibil e e caute o confirmare a ace tei re!rezentri !rintr+o latur a religiei cre)tine. ,n biblie e !ove te)te de !re un !aradi , multe !o!oare au deci un !aradi ituat ,n !atele lor, !e care+l de!l,ng ca !e un !aradi !ierdut )i !e care ele )i+l re!rezint ca !e *inta !re care omul nzuie)te fierbinte )i la care el va a>unge. 1n a tfel de !aradi e te deci, at,t ca ceva trecut, c,t )i ca ceva viitor, um!lut cu un con*inut moral au imoral, !otrivit gradului de cultur al ace tor !o!oare. 7eferitor la critica unei a tfel de re!rezentri, trebuie !unem c, ,n ce !rive)te con*inutul ei e en*ial, ea e te nece ar. 1niver alul, interiorul, e te unitatea divin ,n reflectarea omenea c, a omului care e afl ,n acea t unitate. 6ltceva e te fa!tul c acea t unitate e te re!rezentat ca tare ,n tim!, ca tare care nu trebuia fie !ierdut )i care +a !ierdut numai accidental. 6cea ta ,n eamn a confunda !rima !ozi*ie, conce!tul cu realitatea con)tiin*ei, a)a cum acea t realitate e te adecvat conce!tului. Prin urmare, trebuie +i acordm dre!tul ei ace tei re!rezentri, e te con*inut ,n ea ideea nece ar a con)tiin*ei de ine divine, a con)tiin*ei netulburate de !re fiin*a divin ab olut. 0,t !rive)te acea t determina*ie fundamental, ea trebuie nu numai recuno cut ca >u t ,n acum+ men*ionata re!rezentare, ci trebuie !u la baz )i ca re!rezentare adevrat. 6cea t re!rezentare e te c omul ca atare nu e te fiin* a naturii, nu e te animal, ci spirit! ,ntruc,t e te !irit, el are ,n general ,n ine acea t univer alitate, univer alitatea ra*ionalit*ii, a g,ndirii, care e te activitate a g,ndirii concrete, )i el are in tinctul de a cunoa)te univer alul, de a )ti c natura e te ra*ional, c nu e ra*iune con)tient dar c !o ed ra*iune ,n ea. 6 tfel, !iritul )tie )i c -umnezeu e te ra*ional, e te ra*iunea ab olut, activitatea ra*ional ab olut. 6)adar omul are in tinctiv credin*a c el trebuie cunoa c !e -umnezeu ca )i natura, c trebuie +)i g ea c e en*a ,n -umnezeu c,nd e ra!orteaz la el cer cetind ra*ional. 6cea t uniune a omului cu -umnezeu, cu natura ,n en general ca n-sine, e te fr ,ndoial determina*ia ub tan*ial, e en*ial. Omul este ra*iune, e te !irit: !rin acea t di !ozi*ie a a el e te ,n ine ceea ce e adevrat: acea ta e te ,n conce!tul, ,n+ inele, )i ,n tim! ce oamenii a>ung aib re!rezentarea a ceea ce e te conce!tul, ,n+ inele, a>ung de obicei )i )i+l re!rezinte !e ace ta ca !e ceva trecut au viitor )i nu ca !e ceva in+
ii +c. 5Dd 1/2 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

terior care e te ,n ine )i !entru ine, ci, ,n felul unei e"i ten*e e"terioare nemi>locite, ca tare. 0once!tul trebuie e realizeze !e ine, iar realizarea conce!tului, activit*ile !rin care el e realizeaz )i formele, manife tri ale ace tei realizri, care e"i t, au o alt a!aren* dec,t ceea ce e te
1R3

,n ine conce!tul im!lu. 0once!tul, ,n+ inele, nu e te tare, e"i ten*, ci abia realizarea conce!tului creeaz tri, e"i ten*, iar acea t realizare trebuie fie cu totul de alt fel dec,t ceea ce con*ine u + amintita de criere a !aradi ului. Omul e te ,n mod e en*ial !irit: dar !iritul con t, ,n e en*, ,n a fi !entru ine, a fi liber, a+)i o!une ie)i naturalul, a e coate !e ine din confundarea a ,n natur, a e ru!e de natur )i numai !rin acea t cindare, )i !e baza ei, a e ,m!ca cu natura, )i nu numai cu natura, ci )i cu !ro!ria a e en*, cu adevrul u. 6bia acea t unire !rodu !rin ciziune e te adevra>a unire con)tient de ine: nu e te uniune a naturii aceea care nu e unitate demn de !irit, nu e te uniune a !iritului. -ac u +men*ionata tare e te numit tare de nevinov*ie, !oate !rea re!robabil !ui c omul trebuie ia din tarea de nevinov*ie )i devin vinovat. Starea de nevinov*ie e te aceea ,n care nu e"i t !entru om nimic bun )i nimic ru: e te tarea animalului, a incon)tien*ei ,n care omul nu )t*e de bine )i nici de ru, ,n care ceea ce vrea el nu e te determinat ca ace ta au acela, cci dac el nu )tie de !re ru, nu )tie nici de !re bine. Starea omului e te tarea im!utrii, a im!utabilit*ii: vin ,n eamn ,n general im!utare. Prin vin e ,n*elege de obicei c omul a fcut un ru, fa!tul e te luat !e latura lui 1RW rea. -ar vina ,n en general ,n eamn c e !oate +i fie im!utat omului c ceea ce a fcut e te cu )tiin*a )i voin*a a. 6cea !rim uniune natural ca e"i ten* ,n adevr nu e te o tare de nevinov*ie, ci de brutalitate, de dorin*e, de lbticie ,n genere. 6nimalul nu e te bun )i nici ru: ,n omul ,n tare animal e te lbatic, e ru, e te cum nu trebuie fie. 6)a cum e te de la natur, el e te cum nu trebuie fie, ci ceea ce e te el, omul trebuie fie !rin !irit, !rin )tiin*a )i voirea a ceea ce e te >u t. %a!tul c omul c,nd e numai du! natur nu e te cum trebuie fie a fo t e"!rimat !rin a er*iunea c omul e te ru de la natur.
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1/3

7 te con*inut aici g,ndul c omul trebuie e e"amineze !e ine ,n u)i M)i vad= cum e te el ,n m ura ,n care trie)te numai du! natur )i a cult de inima a, adic de ceea ce a!are numai de la ine. # im, cum e )tie, o cuno cut re!rezentare ,n biblie, numit ab tract cderea ,n !cat: o re!rezentare care e te foarte !rofund )i nu numai o i tori ire accidental, ci e i toria etern, nece ar a omului, e"!rimat ,n cAi! e"terior, mitic. 0,nd ideea, adic ceea ce e te ,n ine )i !entru ine, e te re!rezentat mitic, la modul unei ,nt,m!lri, incon ecven*a e te inevitabil )i a tfel nu !oate fi evitat ca )i acea t ,nf*i)are nu arate ,n ea incon ecven*e. 2ia*a ideii !oate fi e izat ,)i ,nf*i)at numai de g,nd. %r incon ecven* nu e te nici acum+men*ionata e"!unere, dar tr turile e en*iale )i fundamentale ale ideii ,nt con*inute ,n ea, anume, c omul, ,n ine acea t uniune, fiind !irit, ie e din natural, din ace t ,n+ ine, ang>,ndu+ e ,n diferen*iere, )i c trebuie vie >udecata +l >udece !e el )i naturalul. 6 tfel )tie el mai ,nt,i de !re -umnezeu )i de !re bine: cuno c,ndu+l, omul ,l are ca obiect al con)tiin*ei ale: av,ndu+llR ca obiect al con)tiin*ei Nale, individul e deo ebe)te de el. 0on)tiin*a con*ine ,n ine ace t dublu, acea t ciziune, ,n en ul c refle"ia con*ine ,n ine con)tiin*a, libertatea, rul, adic ceea ce nu trebuie fie, dar tot a tfel ,nt con*inute ambele ,n amintita i tori ireQ !rinci!iul, izvorul vindecrii, libertatea. 1na din laturi . anume c nu trebuie rm,n !ozi*ia cindrii . e"!rim c a fo t comi o crim, ceva ce nu trebuie e"i te, rm,n. Orgoliul libert*ii e te aici !ozi*ia care nu trebuie e"i te. 0ealalt latur, anume c acea t !ozi*ie trebuie e"i te, ,ntruc,b ea con*ine izvorul vindecrii ei, e te e"!rimat ,n cuvintele lui -umnezeu Q (at, 6dam a devenit ca unul dintre noi. Prin urmare, acea ta nu e te numai o minciun de+a )ar!elui, ci e te confirmat de ,n u)i -umnezeu. ,n ace t lucru e te de obicei trecut cu vederea, nu e vorbe)te de !re el. 6)adar, !utem !une c e te i toria etern a libert*ii omului aceea ia din toro!eala ,n care e te el ,n !rimii ani ai i, a>ung ,n genere la lumina B con)tiin*ei, mai !reci , e"i te !entru el binele )i rul.
1/W P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

-ac dega>m ceea ce e"i t realmente ,n acea t e"!unere, Mcon tatm= c ea con*ine acela)i lucru ca )i ideea: anume Q omul, !iritul a>ung la ,m!care, au, e"!rimat u!erficial,

devin bun, +)i ,m!linea c menirea: !entru ace t co! !ozi*ia acea ta a con)tiin*ei, a refle"iei, a cindrii e te )i ea nece ar. 0 omul ar fi avut ,n acea t tare u!rema cunoa)tere a naturii )i a lui -umnezeu, c +ar fi aflat !e cea mai ,nalt !ozi*ie a )tiin*ei, iat o re!rezentare negAioab care +a dovedit )i i torice)te ca fiind cu totul ne,ntemeiat. 1nii ,)i ,ncAi!uie c acea t unitate natural ar fi ade+lR/ vrata rela*ie a omului ,n religie. 4otu)i, trebuie ne ur!rind ,m!re>urarea c ace t !aradi , ace t ev aturnian, e te re!rezentat ca pierdut7 de>a ,n ace t fa!t e te cu!rin indica*ia c o a tfel de re!rezentare nu con*ine ,n ea adevrul, cci ,n i toria divin nu e"i t trecut, nici aecidentalitate. %a!tul c !aradi ul e"i tent +a !ierdut, nu im!ort cum, e te o aecidentalitate,9 e ceva arbitrar care +ar fi introdu din afar ,n via*a divin. 6cea t !ierdere a !aradi ului trebuie con iderat mai cur,nd ca nece itate divin, iar, con*inut ,n nece itatea ,ncetrii, acel !aradi re!rezentat coboar la nivelul unui moment al totalit*ii divine, moment care nu e te ceea ce e ab olut adevrat. 1nitatea omului cu natura e te o e"!re ie agreat care un bine, ,n*elea >u t ea ,n eamn unitate a omului cu natura a.+ 6devrata lui natur e te ,n libertatea, !iritualitatea liber, cunoa)terea g,nditoare a univer alului ,n ine )i !entru ine: a tfel determinat, acea t unitate nu mai e te o unitate natural nemi>locit. Planta e te ,n acea t unitate ne !art. S!iritualul, dim!otriv, nu e te ,n unitate nemi>locit cu natura a: !entru a a>unge e re,ntoarc la ine, el trebuie !arcurg calea ce duce !rin ciziunea a infinit )i dob,ndea c mai ,nt,i concilierea care a luat na)tere, conciliere care nu e te tare de ,m!care ini*ial: iar acea t unitate adevrat, el M !iritualul= trebuie +o cucerea c !rin e!ararea a de modul+nemi>locit al u. 2orbim de !re co!ii nevinova*i )i regretm c e !ierde acea t nevinov*ie, acea t drago te, acea t ,ncredere, au vorbim de !re nevinov*ia unor !o!oare im!le, care ,nt ,n mai rare dec,t ne ,ncAi!uim: dar acea t nevinov*ie nu e te adevrata !ozi*ie a omului: moralitatea
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1/V

liber nu e te aceea a co!ilului, ea e itueaz mai u dec,t numita nevinov*ie, ea e te voin* con)tient de ine, numai ace ta e te adevratul ra!ort. ,n ceea ce mai !rive)te cu deo ebire a er*iunile c omul +ar fi aflat ,n centrul naturii, c el !trundea cu !rivirea a 1R !,n ,n inima lucrurilor etc, !unem c ace tea ,nt re!rezentri gre)ite. 4rebuie di tingem dou laturi la lucruri, odat modul+determinat al lor, calitatea lor, !articularitatea lor ,n ra!ort cu altele. 6cea ta e te latura natural, finit. Pe latura ace tei !articularit*i, lucrurile ,n tarea natural a omului ,i !ot fi ace tuia mai cuno cute, el !oate avea de !re calitatea lor !articular o cunoa)tere mai !reci dec,t ,n tarea lui de cultur. 6cea ta e te o latur de !re care +a vorbit )i ,n filozofia evului mediu, anume, ,n signatura rerum, ,n calitatea e"terioar . !rin care e te indicat natura !articular !ecific a lucrurilor ., ,n acea t calitate e"tericar ar fi dat totodat )i !entru im*uri !articularitatea !ecific a naturii lucrurilor. 6cea ta !oate e"i te la omul natural: de a emenea )i la animal acea t legtur a lui cu calitatea e"terioar e te mult mai accentuat dec,t la omul cultivat. 6nimalul e te m,nat !rin in tinct !re ceea ce el are nevoie !entru Arana a, el con um numai anumite lucruri )i la orice altceva neatin , intr ,n legtur numai cu al su altceva o!u )i nu cu altceva ,n general, u!rim,nd o!ozi*ia. 6 tfel, animalul are in tinct !entru ierburile !rin care e vindec atunci c,nd e bolnav. 4ot a)a a !ectul ,ngrozitor, miro ul !lantelor ,nt !entru omul natural emne ale nocivit*ii lor, ale naturii lor veninoa e: el imte re!ul ie fa* de ele mai mult dec,t omul cultivat, iar in tinctul animalului e te mai igur dec,t con)tiin*a natural a omului: animalului ,i li! e)te con)tiin*a. Se !oate deci !une c omul natural vede ,n inima lucrurilor, el e izeaz mai e"act calitatea lor !ecific. -ar ace t lucru are loc numai cu !rivire la a tfel de calit*i !ecifice, care ,nt cu totul numai determina*ii finite: ace t in tinct vede ,n inima lucrurilor ingulare, ,n ,n izvorul de via* al lucrurilor ,n general, ,n 1R

acea t inim divin, nu !trunde !rivirea lui. 6ceea)i rela*ie e"i t ,n omn, ,n omnambuli m: e ,nt,m!l ca unii oameni aib o a tfel de con)tiin* natural. 0on)tiin*a ra*ional aici a amu*it )i+n cAimb +a trezit im*ul intern, de !re care e !oate !une c ,n el cunoa)terea e te ,n m ur mai mare ,n identitate cu lumea, cu lucrurile ,ncon>ur+
1// \6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

toare, dec,t e te ea ,n tare de vegAe. -e aici fa!tul c acea t tare e te con iderat ca ceva u!erior trii ntoa e. Se !oate ,nt,m!la ca cineva aib con)tiin* de !re lucruri care e !etrec la o de!rtare de mii de ore. # im la !o!oare lbatice a tfel de )tiin*, de !re im*ire ,n grad mult mai mare dec,t la !o!oare culte. -ar o a tfel de cunoa)tere e mrgine)te la ,nt,m!lri ingulare, la de tine ingulare: e te trezit legtura individului cu anumite lucruri care e"i t ,n con)tiin*a lui, dar ace tea ,nt lucruri, ,nt,m!lri ingulare. ,n a)a ceva ,nc nu e te adevrata inim a lucrurilor, acea ta e te numai conce!tul, legea, ideea general: inima adevrat a lumii nu ne+o !oate revela tarea de a*i!eal a !iritului. (nima !lanetei e te ra!ortul de!rtrii ei de la oare, al orbitei ale etc.: ace t fa!t e te ceea ce e cu adevrat ra*ional )i el e te acce ibil numai omului cultivat )tiin*ific, care, liberat de rela*iile nemi>locite ale enza*iei vzului, auzului etc, )i+a retractat im*urile ,n ine )i e a!ro!ie cu g,ndire liber de obiecte. 6cea t ra*ionalitate )i acea t cunoa)tere ,nt numai rezultat al mi>locirii ,nf!tuite de g,ndire )i a!ar numai ,n ultima e"i ten* !iritual a omului. Su +amintita cunoa)tere a naturii e te declarat intuire ' acea ta nu e te altceva dec,t con)tiin*a nemi>locit. -ac ,ntrebm Q ce a fo t intuit T M e r !unde=Q nu natura en ibil con iderat u!erficial Mceea ce !oate fi atribuit )i animalelor=, ci esena naturii: e en*a 1RR naturii ca i tem de legi ale ei nu e te altceva dec,t univer alul: natura !otrivit univer alit*ii ei, i temul vie*ii care e dezvolt )i acea t dezvoltare ,n adevrata ei formQ acea ta e te natura, !trun de g,nd. #,ndirea nu e te ,n ceva nemi>locit: ea ,nce!e de la ceva dat, dar e ridic dea u!ra ace tuia, neag forma ingularit*ii, uit en ibilul )i !roduce generalul, veridicul : acea ta nu e te o ac*iune nemi>locit, ci e te munc a mi>locirii, ie)ire din finitate. Prin urmare, u +men*ionata afirmare a unei vederi, a unei con)tiin*e nemi>locite e arat ,n nulitatea ei c,nd ,ntrebm Q ce trebuie fie vzut T 0unoa)terea naturii veritabile e te o cunoa)tere mi>locit )i nu e ceva nemi>locit: tot a)a tau lucrurile ,n ce !rive)te voin*a Q voin*a e te bun ,ntruc,t voie)te binele, ceea ce e >u t, moral Metic=: dar acea ta e te cu totul altceva dec,t voin*a nemi>locit: acea ta e te voin*a care e o!re)te ,n ingularitate )i finitate, care vrea ingularul ca atare. -im!otriv, binele e te generalul: ca voin*a a>ung vrea binele, e te nece ar mi>locirea, e te
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1/L

nece ar ca ea e fi !urificat de o a tfel de voin* finit. 6cea t !urificare e te educarea )i munca mi>locirii care nu !oate fi ceva nemi>locit )i !rim. 6cea t lucrare a!ar*ine )i cunoa)terii lui -umnezeu, -umnezeu e te centrul oricrui adevr, e adevrul !ur fr nici o limit: !entru a a>unge la el, omul trebuie e fi trduit )i mai mult e de !oaie de !articularitatea natural a cunoa)terii )i voin*ei ale. 6)adar, ,n ce !rive)te cu totul re!rezentarea c adevrata con)tiin* de !re -umnezeu ar rezida ,n acea t unitate natural a omului, ,n acea t unitate ne !art ,nc de refle"ie, au valoare ,ndeo ebi cele !u e !,n aici. S!iritul e te Me"i t= numai !entru !irit, !iritul ,n adevrul u e te Me"i t= numai !entru !iritul liber, iar ace ta e te acela care a ,nv*at fac ab trac+ 2U` *ie de !erce!*ia nemi>locit, care face ab trac*ie de intelect, de acea t refle"ie etc. 7"!rimat ace t fa!t teologic, ace ta e te !iritul care a a>un la cunoa)terea !catului, adic la con)tiin*a e!arrii infinite a fiin*rii+!entru+ ine ,m!otriva unit*ii )i care din acea t e!arare a a>un iar)i la unitate )i ,m!care. 6)adar modul+nemi>locit natural nu e te e"i ten*a veritabil a religiei, mai cur,nd e te el cea mai >oa , mai neveritabil trea!t a ei.

7e!rezentarea ridic un ideal )i ace t lucru e te nece ar: !rin acea ta ea e"!rim ceea ce e te veridicul ,n ine e te )i !entru ine: dar nea>un ul e te c ea ,i confer ace tui ideal determina*ia viitorului au trecutului: ea face a tfel din el ce nu e te !rezent, d,ndu+i ,n felul ace ta ,n cAi! nemi>locit determina*ia unui finit. 0eea ce e te ,n ine )i !entru ine e te infinitul, reflectat a tfel, el e ,naintea noa tr ,n tarea finit+*ii. Eefle"ia face di tinc*ie ,ntre cele dou, )i cu bun dre!tate, dar nea>un ul e te c ea e com!ort ab tract )i totu)i !retinde ca ceea ce e te ,n ine )i !entru ine a!ar, fie !rezent )i+n lumea accidentalit*ii e"terioare. 7a*iunea acord ,nt,m+!lrii, arbitrarului, fera lor, ,n ea )tie c ,n acea ta, !otrivit a!aren*ei e"terioare, la u!rafa*a lumii e"trem de confuze e"i t totu)i veridicul. (dealul unui tat e te cu totul >u t, numai c nu e te realizat: dac !rin realizare ,n*elegem c ra!orturile, rela*iile com!licate ale dre!tului, ale !oliticii, ale trebuin*elor, c toate ace tea trebuie fie adecvate ideii, ace ta e te un teren care nu e !e m ura idealului dar care e"i t totu)i, iar ,nuntrul lui ideea ub tan*ial e te cu toate ace tea real )i !rezent. -ezordinea e"i ten*ei nu con tituie ingur ceea ce e te !rezentul. 0eea ce determin idealul !oate
1/8
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

fi !rezent, dar nu e te ,nc cuno cut c ideea e te de fa!t !rezent, fiindc ea e te con iderat numai cu con)tiin*a finit. 4rebuie cuno cut ,mburele ub tan*ial al realit*ii 2U1 de>a !rin acea t coa>, ,n !entru acea ta e te nevoie )i de o munc dur: !entru a culege trandafirul de !e crucea !rezentului, trebuie lum a u!ra noa tr crucea ,n )i. ,n f,r)it, +a cutat fie demon trat )i i torice)te ,deea de !re un a tfel de ,nce!ut al genului uman. 6u fo t g ite la multe !o!oare a tfel de ruine ale re!rezentrii au cuno)tin*e )tiin*ifice care nu !ar a concorda cu tarea !rezent. -in re turile unei a tfel de e"i ten*e mai bune +a tra concluzie a u!ra e"i ten*ei unei tri anterioare a !erfec*iunii, tare de moralitate de v,r)it. Ca inzi au fo t g ite a tfel cuno)tin*e )i o mare ,n*ele!ciune care nu ,nt !e m ura culturii lor actuale, ace tea )i multe alte ,m!re>urri imilare au fo t !rivite ca urme ale unui trecut mai bun. 0u ocazia !rimelor de co!eriri referitoare la literatura indic +a vorbit de numere cronologice colo aleQ ace tea ar indica o durat foarte lung )i !ar a aduce informa*ii cu totul noi. ,n tim!ul din urm ne+am vzut ,n nevoi*i renun*m cu totul la ace te numere ale inzilorQ ici )i colo e dau deci rela*ii numerice, ,n ace tea nu au de altfel nici o im!ortan*. <ai de!arte, inzii ar !o eda, cAi!urile, mari cuno)tin*e a tronomice, ar avea formule !entru a calcula ecli! ele de oare )i de lun, ,n !e care ei le folo e c numai cu totul mecanic, fr cunoa c !re u!ozi*iile au !rocedeul de a g i formula. ,n zilele noa tre au fo t ,n e"aminate mai !reci )i cuno)tin*ele a tronomice )i matematice ale inzilor. %r ,ndoial c e recunoa)te ,n ele o elaborare original, dar ,n domeniul ace tor cuno)tin*e ei nici !e de!arte n+au a>un at,t de de!arte ca grecii: formulele a tronomice ,nt at,t de inutil de com!licate, ,nc,t ele ,nt mult inferioare metodei grecilor )i ,nc )i mai mult metodelor noa tre, cci tocmai adevrata )tiin* e te cea care caut reduc !roblemele la cele mai im!le elemente ale lor. 6cele formule com!licate indic, fr ,ndoial, o ,ndeletnicire merituoa , un 2U2 efort cAeltuit cu ace te !robleme, dar nici nu e te de g it mai mult aiciQ ob erva*ii continuate ,ndelung duc la ace te cuno)tin*e. 6 tfel, acea t ,n*ele!ciune a inzilor, a egi!tenilor, a diminuat tot mai mult, +a redu cu c,t mai bine a fo t cuno cut, )i ea e mai reduce cu fiecare zi, iar ceea ce e te cuno cut,
S70D. (. E7C(#(6 3641E((

1/R

fie c trebuie artat ca !rovenind din alte izvoare, fie c e ,n ine de foarte mic im!ortan*. 4recem acum la con iderarea mai de a!roa!e a religiei naturii. <odul+determinat al ei e te ,n general unitatea naturalului )i !iritualului, ,nc,t latura obiectiv, -umnezeu, e te !u , iar con)tiin*a e te !rin ,n mod+determinat natural. 6ce t natural e te e"i ten* ingular, nu e natura ,n genere ca ,ntreg, ca totalitate organic: ace tea ,nt de>a re!rezentri generale care ,nc nu ,nt !u e aici !e acea t !rim trea!t: ,ntregul e te !u ca ingularit*i: cla ele, genurile a!ar*in unei alte tre!te a refle"iei, mi>locirii g,ndirii. 6ce t natural ingular, ace t cer, ace t oare, ace t animal, ace t om etc, o a tfel de e"i ten* natural nemi>locit e te cuno cut ca -umnezeu: con*inutul ce+l are acea t re!rezentare de !re -umnezeu ,l !utem l a mai ,nt,i nedeterminat aici, !e acea t trea!t ace ta e te ceva nedeterminat, o !utere

nedeterminat, con*inut care mai !oate fi um!lut: ,n fiindc con*inutul ,nc nu e te !iritul ,n veracitatea lui, determina+*iile ,nt ,n ace t !irit accidentale, ele ,nt adevrate abia c,nd con*inutul e te adevratul !irit, con)tiin*a. ,n !rimul r,nd, con iderm deci ,n acea t fer conceptul metafizic, a!oi figura, reprezentarea lui 4umnezeu, )i, ,n f,r)it, cultul: totu)i, ace ta nu va a!rea aici ,nc at,t de e!arat, ci e te mai intere ant fie artate diferitele moduri ale \U3 religiei naturii ,n e)i )i zbovim mai ,ndelung la ele. 6. &onceptul metafizic! 6ici a!ar*in acele forme ale g,ndului care ,nt cuno cute ca argumente ale e"i ten*ei lui -umnezeu. <ai ,nt,i trebuie vorbim de !re conce!tul metafizic )i lmurim ce trebuie e ,n*eleag !rin el. 6ici avem un con*inut cu totul concret, )i conce!tul metafizic+logic !are a)adar a fi ,na!oia noa tr tocmai fiindc ne aflm ,n c,m!ul a ceea ce e ab olut concret. 0on*inutul e te !iritul, )i o dezvoltare a ceea ce e te !iritul con tituie con*inutul ,ntregii filozofii a religiei. 4rea!ta !e care g im !iritul d diferitele religii: acea t deo ebire a modului+determinat Mal lor= . ,ntruc,t ea con tituie diferitele tre!te . e ,nf*i)eaz ca form e"terioar care are ca baz a ei !iritul ale crui diferen*e ,nt !u e Mafirmate= ,n ea ,ntr+o form delimitat, iar acea t form e te, fr ,ndoial, ,n general form logic. -eci forma e te ceea ce e ab tract. -ar ,n acela)i
1LU P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

tim! ace t mod+determinat nu e te numai ace t ce e"terior, ci, fiind logicul, el e te ceea ce are mai luntric !iritul determinat. 6ce t mod+determinat une)te ,n ine ambele M!ozi*ii=Q !e aceea de a fi ceea ce e te mai luntric )i !e aceea de a fi totodat )i forma e"terioar. Poate !rea c atunci c,nd e te con iderat un alt obiect, obiect natural, ace ta are ca interior al u logicul: ace ta e te cazul )i c,nd e vorba de o a tfel de form concret cum e te !iritul finit: ,n filozofia naturii )i+n 2UW filozofia !iritului nu e nevoie ca acea t form logic fie coa ,n mod deo ebit ,n lumin: ,ntr+ un a tfel de con*inut cum e natura )i !iritul, ea e"i t la modul finit, iar e"!unerea logicului ,ntr+un a tfel de domeniu !oate fi ,nf*i)at ca un i tem de ilogi me, de mi>lociri. %r acea t am!l e"!unere, ingura adecvat co!ului, indicarea )i con olidarea im!lului mod+determinat conce!tual ar rm,ne ne,nde tultoare. 6 tfel, fiindc determina*iile logice, ca baz ub tan*ial, ,nt a cun e ,n ace te fere )i nu e"i t ,n forma lor im!l, conform g,ndu+lui, acea t baz nu e nece ar fie !u ,n lumin !entru ine, ,n tim! ce ,n religie !iritul la logicul a!ar mai de a!roa!e. 6ici, tocmai ace t logic e te acela care +a reluat !e ine ,n forma a im!l )i care deci !oate fi con iderat aici mai u)or: acea ta cuz, dac ur!rinde, fa!tul c ace t logic trebuie devin cu deo ebire obiect al tratrii. Prin urmare, ,ntr+o !rivin* l+am !utea !re u!une, ,n + alt !rivin* l+am !utea ,n tudia din cauza im!lit*ii ale, deoarece el !rezint intere , du! ce mai ,nainte a fo t tratat ,n teologia natural )i e te ,n general ,nt,lnit ,n teologie ca )tiin* de !re -umnezeu. -e la filozofia Xantian ,ncoace el a fo t re!udiat ca ceva inferior, ru, de necon iderat, )i de aceea are nevoie de o >u tificare. -eterminarea conce!tual, conce!tul ,n genere, nu e te !entru ine ceva tatic,, ci e te automi)care, e e en*ial activitate, tocmai de aceea e te mi>locire, du! cum g,ndirea e te activitate, mi>locire ,n ine, )i a tfel )i g,ndul determinat e te ,n ine mi>locire. 6rgumentele e"i ten*ei lui -umnezeu ,nt de a emenea mi>locire, conce!tul trebuie fie ,nf*i)at !rintr+o mi>locire. ,n ambele e"i t deci acela)i lucru. -ar la argumentele e"i ten*ei lui -umnezeu mi>locirea are ,nf*i)area ca )i c,nd ea ar fi in tituit ,n co!ul cunoa)terii, cu co!ul ca !entru acea ta e !roduc o !rice!ere ferm: trebuie mi e fac 2UV dovada: ceea ce e te, deci, intere ul cunoa)terii mele. -u! cele
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1L1

!u e de !re natura conce!tului reie e c noi nu trebuie ,n*elegem a tfel mi>locirea, ubiectiv, ci c veridicul e te o ra!ortare obiectiv a lui -umnezeu ,n ine ,n u)i, a logicului u ,n ine ,n u)i, )i numai ,ntruc,t e te a tfel ,n*elea mi>locirea e te ea moment nece ar. 6rgumentele e"i ten*ei lui -umnezeu trebuie e ,nf*i)eze ca moment nece ar al conce!tului ,n u)i, ca o ,naintare, o activitate a conce!tului ,n u)i. Pro"ima form a lor e te determinat !rin fa!tul c aici ne aflm cu totul ,nc !e !rima trea!t, !e care noi am determinat+o ca fiind cea nemi>locit, trea!t a unit*ii nemi>locite. -in acea t determina*ie a modului+nemi>locit rezult c aici avem de+a face cu determina*ii cu totul ab tracte, cci nemi>locit )i

ab tract ,nt egale. 3emi>locitul e te fiin*a, ,n g,ndire de a emenea nemi>locitul e te ab tractul care ,nc nu +a ad,ncit ,n ine )i care !rin acea ta ,nc nu +a um!lut !rintr+o reflectare ,n continuare, nu + a fcut !e ine concret. -ac de !oiem !iritul ca obiect ,n general )i naturalitatea, modul realit*ii lui . ace te dou laturi . de concretul con*inutului )i re*inem numai im!lul mod+determinat al g,ndirii, avem o determinare ab tract a lui -umnezeu )i a finitului. 6ce te dou laturi e o!un acum una alteia ca infinit )i finit, una ca fiin*, cealalt ca fiin* determinat, ca ub tan*ial )i accidental, ca univer al )i ingular. %r ,ndoial, ace te determina*ii difer ,ntruc,tva una de alta, a tfel univer alul e te de igur n sine mult mai concret dec,t ub tan*a, ,n aici noi o !utem lua ca nedezvoltat )i atunci e te indiferent ce form ado!tm !entru a o con idera mai de a!roa!e, e en*ialul e te ra!ortul ei fa* de ceea ce+i t ,n fa*. 6ce t raport ,n care ,nt ele Mace te determina*ii= !u e una fa* de cealalt e"i t ,n natura lor tot at,t de mult ca )i+n religie )i ele trebuie mai ,nt,i luate !otrivit ace tei laturi. Omul e ra!orteaz de la finit la infinit, el de!)e)te ingularul 2U? )i e ,nal* la univer al, iar religia con t deci ,n aceea c el caut temeiul de!enden*ei ale: omul ,)i g e)te lini)tirea numai av,nd ,n fa*a a infinitul. 0,nd vorbim a tfel ab tract de religie, avem de>a aici trecerea de la finit la infinit. 6cea t trecere e te o trecere care rezid ,n natura ace tor determina*ii, adic ,n conce!t, )i !utem nota c noi !utem ne o!rim la acea t determina*ie a trecerii. ,n*elea mai !reci , trecerea !oate fi e izat ,n dou feluriQ ,n !rimul r,nd, de la finit la infinit ca tran cendent . ra!ort mai cur,nd modern ., ,n al doilea
1L2 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

r,nd, a tfel ,nc,t e te re*inut unitatea ambelor determina*ii, finitul ! tr,ndu+ e ,n infinit. ,n religia naturii, ace t ra!ort e te determinat ,n felul c, ,n ea, o e"i ten* nemi>locit, singular, oarecare, e"i ten* natural au !iritual, un finit, e te infinit de mrit !e te ace t cu!rin al ei, )i ,n intuirea limitat a unui a tfel de obiect e te ,n acela)i tim! intuit o fiin* infinit, o ub tan*ialitate liber. 0eea ce ,n genere avem !rezent aici e te fa!tul c e te intuit ,n lucrul finit . ,n oare ori ,n animal etc. . totodat )i infinitatea: ,n diver itatea e"terioar a ace tora e te intuit ,n acela)i tim! unitatea interioar infinit, ub tan*ialitatea divin. 6ici, !entru con)tiin*, devine !rezent ,n e"i ten*a finit ,n u)i infinitul, ,n acea t e"i ten* ingular -umnezeu e te !entru ea at,t de !rezent, ,nc,t ea nu e deo ebe)te de -umnezeu, ci, dim!otriv, e modul ,n care e te -umnezeu, a tfel c e"i ten*a natural e te ! trat ,n unitate nemi>locit eu ub tan*a. 6cea t ,naintare de la finit la infinit nu e te numai un fa!t, o i torie ,n religie, ci ea e te nece ar !otrivit conce!tului, ea rezid ,n natura ,n )i a unei a tfel de determina*ii. 6cea t 2UL trecere e te ,n )i g,ndirea: ceea ce nu ,n eamn altceva dec,t a cunoa)te ,n finit infinitul, ,n ingular univer alul. 0on)tiin*a univer alului, a infinitului e te gndire, care e mi>locire ,n ine ,n )i, ie)ire e te ,n general u!rimare a ceea ce e te e"terior, ingular. 6cea ta e te ,n genere natura g,ndirii. #,ndim un obiect, !rin acea ta ob*inem legea lui, e en*a lui, avem ,n fa*a noa tr univer alul lui. 6b olut numai omul care g,nde)te e te acela care are religie: animalul nu are, fiindc nu g,nde)te. er fi artm deci ca o a tfel de determina*ie a finitului, a ingularului, a accidentalului e te finitul etc, care e converte)te ,n infinit etc, care nu !oate rm,nea ca finit, e tran form ,n infinit, trebuie, !otrivit ub tan*ei ale, e re,ntoarc ,n infinit. 6cea t determina*ie a!ar*ine cu totul tratrii logice. 4recerea de la finit la infinit, de la accidental la ub tan*ial ).a.m.d. *ine de ac*iunea gndirii n con#tiin )i ea e te !ro!ria natur a ,n e)i ace tor determina*ii, e ceea ce ,nt ele ,ntr+adevr. %initul nu e te ab olutul, ci e te acea ta Q di !ar )i devin infinit: ingularul e te numai acea ta Q e re,ntoarc ,n univer al, iar accidentalul ,n ub tan*. 6cea t trecere e te mi>locire ,ntruc,t ea e te mi)carea de la modul determinat ini*ial, nemi>locit, ,n al u altceva, ,n infinit, ,n univer al: ub tan*a nu e te ab olut un nemi>locit, ci e ceva
S704. (. E7C(#(6 3641E(( 1L3

ce devine, e autoin tituie !rin acea t trecere. %a!tul c acea ta e te ,n )i veritabila natur a ace tor determina*ii e demon treaz ,n Cogic: )i e te e en*ial e re*in ferm, ,n adevratul u en , fa!tul c, anume, nu noi .+ ,n cur ul numai unei refle"ii e"terioare . ,ntem cei ce

trecem de la o a tfel de determina*ie la alta, ci, dim!otriv, *ine de ,n )i natura lor fac o a tfel de trecere. 6cea t natur dialectic a 2S determina*iei de !re care e te vorba, a finitului, vreau +o mai ,nf*i)ez ,n c,teva cuvinte. S!unemQ este Me"i t=: acea t fiin* Me"i ten*= e te totodat finit, ceea ce e te ea, e te !rin f,r)itul ei, !rin nega*ia ei, !rin limita ei, !rin ,nce!utul unui altceva ,n ea, alt fel care nu e te ea ,n )i. K%initG e te o determina*ie calitativ, o calitate ,n general: finitul e te a tfel ,nc,t calitatea e te numai ab olut modle+a+fi+determinat, care e nemi>locit identic cu fiin*a, ,nc,t, c,nd !iere calitatea, !iere )i ace t ceva. S!unem c ceva e te ro)u: aici Kro)uG e te calitatea, dac di !are acea ta, ceva nu mai e te ace ta, )i dac ceva n+ar fi o ub tan* care !oate ervi de u!ort, ceva ar fi !ierit. 4ot a)a e ,ntNm!l ,n domeniul !irituluiQ e"i t oameni cu un caracter cu totul determinat: c,nd e !ierde ace ta, ace)ti oameni ,nceteaz de a mai e"i ta. 0alitatea fundamental a lui 0aton era re!ublica roman: ,ndat ce acea ta !ieri, 0aton muri: acea t calitate era at,t de legat de el, ,nc,t el n+a !utut ubzi ta fr ea. 6cea t calitate e te finit, e te ,n cAi! e en*ial o limit, o nega*ie. Cimita lui 0aton e te re!ublicanul roman, !iritul lui, ideea lui nu are un cu!rin mai mare dec,t ace ta. 0alitatea con tituind limita lui ceva, numim finit un a tfel de ceva, el e te ,n mod e en*ial ,n limita a, ,n nega*ia a, iar !articularitatea nega*iei )i a lui ceva e te deci e en*ialmente ,n ra!ortarea lor la altceva al lor. 6ce t altceva nu e te un alt finit, ci infinitul. Prin e en*ialitatea a finitul con t ,n aceea c el o are ,n nega*ia a: dezvoltat, acea t e en*ialitate e te un altceva )i aici e infinitul. + #,ndul !rinci!al e te c finitul e te ceva ce e determinat nu+)i aib fiin*area ,n ine ,n u)i, ci ceea ce e te el, ,l are ,n altceva, iar ace t altceva e te infinitul. %initul con t tocmai ,n fa!tul de a avea ca adevr al u infinitul: ceea ce e te el nu e el ,n u)i, ci e te o!u ul u, infinitul. 6cea t ,naintare e te nece ar, ea e te ,n conce!t, finitul 2UR e te finit ,n ine, acea ta e natura a. ,nl*area la -umnezeu e te tocmai ceea ce am vzut: acea t con)tiin* de ine finit
1LW P6E4. 6 ((+6. 77C(#(6 -747E<(3646

nu e o!re)te la finit, ,l !r e)te, ,l abandoneaz )i ,)i re!rezint infinitul: acea ta e ,nt,m!l ,n ,nl*area lui la -umnezeu )i e te ceea ce e ra*ional ,n el. 6cea t ,naintare e te ceea ce e mai luntric, logicul !ur. -umnezeu nu e te e!uizat !rin determina*ia infinit*ii, con*inutul u e te concret. 6cea t ,naintare e"!rim totu)i numai o latur a ,ntregului, finitul di !are ,n infinit, e ,n natura lui de a+l !une !e ace ta ca adevr al u: ,n infinitul care a devenit infinit ,n felul ace ta e te ,n u)i numai infinitul ab tract, determinat numai negativ ca non+finitul. (nfinitul e te din !arte+i ,n cAi! e en*ial, ca ace t infinit determinat numai negativ, ceva ce e u!rim !e ine )i e determin ,n general +)i u!rime nega*ia )i e !un !e ine ca afirma*ie: acea ta !e de o !arte, !e de alt !arte, e determin de a emenea +)i u!rime caracterul u ab tract )i e !articularizeze, !un,nd ,n ine momentul finit*ii. %initul di !are ,n infinit mai ,nt,i, avem atunci numai infinitul, dar ace ta nu e te Me"i t=, fiin*a Me"i ten*a= lui e te numai a!aren*, noi avem atunci infinitul numai ca infinit ab tract ,naintea noa tr, ,nuntrul ferei ale, )i determina*ia lui con t ,n u!rimarea ace tei ab trac*ii. 6cea ta rezult din conce!tul infinitului. 7 te nega*ia nega*iei, nega*ia care e ra!orteaz la ine, iar acea ta e te afirma*ie ab olut )i totodat fiin*, ra!ortare im!l la ine, acea ta e te fiin*. Prin acea ta nici al doilea, infinitul, nu e te ceva !u ,n general, ci )i afirma*ie, )i a tfel el e te acea taQ e determin !e ine ,n ine, ! treaz ,n ine momentul finit*ii, dar ,n form ideal, e te nega*ie a nega*iei, con*ine a tfel diferen*a unei nega*ii de cealalt nega*ie, deci ,n el e te limita )i !rin urmare finitul. -ac determinm mai de a!roa!e nega*ia, una din nega*ii e te infinitul, iar 21U cealalt finitul )i adevrata infinitate e te unitatea ambelor. 3umai ace te dou momente ,m!reun con tituie natura infinitului )i adevrata identitate a lui. 6ce t infinit trebuie fie deo ebit de cel numit mai ,nainte, de infinitul cunoa)terii nemi>locite au de lucrul ,n ine, care e infinitul negativ, nedeterminat, non+finitul numai ,n filozofia Xantian. 7l nu mai e te acum infinit tran cendent, !o ed ,n ine mod+de+a+fi+determinat.

-e>a religia naturii, oric,t de ne!erfect ar fi !otrivit determina*iei ei unitatea finitului )i infinitului, con*ine acea t con)tiin* a divinului ca ub tan*ial care e ,n acela)i tim! determinat, av,nd a tfel forma unei e"i ten*e naturale. 0eea ce
S704. (. E7C(#(6 3641E(( 1LV

e te intuit ,n ea M,n religia naturii= ca -umnezeu e te acea t ub tan* divin ,n form natural. 6)adar aici con*inutul e te mai concret, deci mai bun, con*ine mai mult adevr dec,t con*inutul )tiin*ei nemi>locite, care nu vrea +l cunoa c !e -umnezeu fiindc ar fi, cAi!urile, nedeterminat. 7eligia natural e afl de>a la un nivel mai ,nalt dec,t acea t conce!*ie a modernilor care !e l,ng acea ta mai vor cread ,ntr+o religie revelat. Se mai !oate ob erva c naturalul trebuie luat nemi>locit ca ace t au acel ingular . oarele, ace t fluviu etc. . ,n cAi! ,nt,m!ltor, a)a cum e te el luat mai ,nt,i ,n religia naturii. -ar c,nd e te luat singularul n genere, tot ingularul )i deci ,n el, a)a cum e te, totodat )i univer alul ,n general, iar -umnezeu e te cuno cut n toate aceste e)istene prezente, am avea ceea ce e nume)te panteism! 0,nd omul ,)i re!rezint c infinitul, con*inut ,n tot ce e te finit, e te e"i ten* nemi>locit, )i e acea ta nu ,n mod accidental, nu ca e"i ten* ingular, ci c finitate univer al, c,nd finitatea ,n genere e te a tfel e"!rimat ,nc,t divinul e ,n ea nemi>locit, avem !antei m. 6ce t !antei m21 e te con*inut ,n e"!re ia lui @acobiHQ. -umnezeu e te fiin*a ,n toat e"i ten*a: )i, fr ,ndoial, ,nt,lnim aci la el determinri !line de !irit ale lui -umnezeu. 6cea t e"i ten* ! treaz fiin*a ,n ine, e te mod nemi>locit al fiin*ei, )i acea t fiin* ,n e"i ten* e te -umnezeu, care e te a tfel univer alul ,n e"i ten*. %iin*a e te determina*ia cea mai rac a lui -umnezeu, )i dac el trebuie fie !irit, ea e te cea mai !u*in uficient: folo it a tfel ca fiin* a e"i ten*ei ,n realul finit, ea ,n eamn !antei m. @acobi era foarte de!arte de !antei m, dar ace ta e afl ,n e"!re ia lui @acobi, )i deci ,n )tiin* nu e te vorba de !re ce crede cineva ,n ca!ul u, ci valabil e te ceea ce e te e"!rimat. Parmenide !uneQ fiin*a e te totul. 6cea ta !are a fi acela)i lucru )i deci tot !antei m: ,n ace t g,nd e te mai !ur dec,t acela al lui @acobi )i nu e te !antei m: cci Parmenide !une e"!licit c e te numai fiin*a )i c a!ar*ine netiin*ei orice limit, orice realitate, orice mod al e"i ten*ei, cci acea ta nu este de loc, ci e te numai fiin*a. 6 tfel, la Parmenide nici nu mai e"i t de loc ceea ce e nume)te e)isten! ,n tim! ce la ,,fiin* ,n e"i ten*G fiin*a e te !rivit ca afirmativ )i a tfel ea e te afirma*ie ,n e"i ten*a finit. Gpinoza !uneQ ceea ce e te e ub tan*a ab olut, re tul ,nt ,,modiG, crora el nu le
1L/
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

confer nici o afirma*ie, nici o realitate. 6)adar nu e !oate !une eventual nici cAiar de !re ub tan*a lui S!inoza c ar fi at,t de !reci !antei t cum e te u +amintita e"!re ie, cci lucrurile ingulare rm,n la el tot at,t de !u*in ceva afirmativ cum e te e"i ten*a la Parmenide, e"i ten* care la ace ta, deo ebit de fiin*, e numai nefiin*, )i a tfel acea t nefiin* nu e te Me"i t= de loc. 0,nd lum finitul ca g,nd, ,n*elegem !rin finit orice finit )i a tfel avem !antei m: dar trebuie e fac deo ebire dac, 212 vorbind de !re finit, vorbim de !re cutare au cutare finit ingular ori vorbim de !re toate finiturile: acea ta e te de>a, un !rogre al refle"iei care nu e mai o!re)te la ingular: tot ce e te finit a!ar*ine refle"iei. 6ce t !antei m e te un !antei m modern )i c,nd e !une c -umnezeu e te fiin* ,n orice e"i ten*, avem un !antei m al unor maAomedani moderni, ,ndeo ebi !antei mul lui 4#elain-6umi! 6ici, ace t tot a)a cum e te e un ,ntreg )i e -umnezeu, iar finitul e te ,n acea t e"i ten* finitate univer al. 6ce t !antei m e te !rodu ul refle"iei g,nditoare, care am!lific lucrurile naturale !,n le tran form ,n totalitate ab olut )i !rin acea ta e"i ten*a lui -umnezeu nu mai a!are ca adevrat univer alitate a g,ndului, ci ca totalitate ab olut, adic e te ,nf*i)at ,n toate e"i ten*ele naturale ingulare. 0eea ce am !u vorbind de !re finit ,n g,nd, ace ta trebuie luat ca univer al c,t !rive)te religia naturii, nu trebuie con iderat la modul refle"iei, ci numai

!otrivit unei e"i ten*e ingulare nemi>locite, iar religia naturii, ca religie a ,nce!utului, nu e te a)adar de loc !antei m. -ac con iderm acum felul ,n care e ,nf*i)eaz trecerea la argumentele e"i ten*ei lui -umnezeu, vedem c acea t trecere e te e"!rimat ,n forma unui ilogi m. ,ntre argumente, !rimul e te cel cosmologic, ,n el e te ,n alt form dec,t aceea. !e care o avem aici. ,n metafizic, argumentul co mologic are un con*inut unde e !leac de la fiin*a accidental, de la accidentalitatea lucrurilor lume)ti, iar cealalt determina*ie nu e atunci aceea a infinit*ii, ci aceea a ceva nece ar ,n ine )i !entru ine. 6cea ta e te d determina*ie mult mai concret dec,t aceea a infinitului: !otrivit con*inutului argumentului, !otrivit modului+determi+nat al lui, aici ,nc nu e te a)adar vorba de el Mde infinit=, de)i forma logic a trecerii e te aceea)i.
S70D. (. E7C(#(6 3641E((

1LL

0,nd aducem trecerea la forma unui ilogi m, !unemQ finitul !re u!une infinitul, deci e te finit, e te ca urmare infinit. 6cum, ,n ceea ce !rive)te a!recierea unui a tfel de ilogi m, el ne la 2i reci, !retindem altceva, )i mai mult, ,n religie. Pe de o !arte ace ta e te adevrat, !e de alt !arte ,n , re!udierea Mace tui ilogi m= ,n eamn de!reciere a g,ndului, ca )i c,nd am avea nevoie de entiment )i+ar trebui im!lorm re!rezentarea !roduc convingere. 3ervul adevrat e te g,ndul adevrat: numai c,nd e adevrat el, e te )i entimentul de natur veridic. 0eea ce ur!rinde e te fa!tul c e luat o fiin* finit )i ea a!are ca ceva !rin care e te ,ntemeiat fiin*a infinit. 6 tfel, o fiin* finit e ,nf*i)eaz ca temei. <i>locirea e te a tfel ,nf!tuit ,nc,t din finit ia na)tere con)tiin*a infinitului. <ai !reci , acea ta ,n eamn c finitul e te e"!rimat numai cu rela*ie !ozitiv ,ntre ambele. 6 tfel !ro!ozi*ia un Q fiin*a finitului e te fiin*a infinitului, ceea ce a!are ,ndat ca neadecvat una cu alta, finitul e te ceea ce !une, rm,ne ceea ce e te afirmativ, rela*ia e te o rela*ie !ozitiv, )i fiin*a finitului e te ceea ce e !rim, e te temeiul de la care e !leac )i ceea ce rm,ne. <ai de!arte, trebuie remarcm c, atunci c,nd !unem c fiin*a finitului e te fiin*a infinitului, fiin*a finitului e te aceea care e ea ,n )i fiin*a infinitului, !remi a ma>or a ilogi mului,, iar mi>locirea ,ntre fiin*a finitului )i aceea a infinitului nu e te artat, e te o !ro!ozi*ie fr mi>locire )i acea ta e te tocmai contrarul a ceea ce e !retinde. 6cea t mi>locire con*ine )i o alt determina*ie, fiin*a finitului nu e te a a !ro!rie, ci e aceea a celuilalt, a infinitului, nu !rin fiin*a finitului ia na)tere infinitul, ci din nefiin*a finitului, acea ta e te fiin*a infinitului. <i>locirea e te a tfel ,nf!tuit, c finitul e afl ,n fa*a noa tr ca afirma*ie. Privit mai i8i de a!roa!e, finitul e ceea ce e te ca nega*ie, a tfel el nu e te fiin*a, ci e nefiin*a finitului: mi>locirea ,ntre finit )i infinit e te mai cur,nd natura negativ ,n finit, ,nc,t adevratul moment al mi>locirii nu e te e"!rimat ,n acea t !ro!ozi*ie. Dine de in uficien*a formei ilogi mului fa!tul c ace t con*inut adevrat, c ceea ce a!ar*ine conce!tului, nu !oate fi e"!rimat ,n forma unui ilogi m. @%iin*a infinitului e te nega*ia finitului, finitul e te numai trecere ,n infinit: a tfel celelalte !ro!ozi*ii M>udec*i= care a!ar*in unui ilogi m nu e la fie adugate. (n uficien*a con t ,n aceea c finitul e te e"!rimat ca afirmativ )i ra!ortarea lui la infinit ca !ozitiv, de)i e en*ial ea e te
12 + c. BDB

1L8 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

negativ, iar acea t !ozi*ie dialectic ca! formei ilogi mului !ro!riu intelectului. ,n a er*iunea c finitul !re u!une infinitul e mai con*in, de)i nu ,nt e"!rimate, urmtoarele Q finitul e te ceea ce !une, lU dar !re u!une, ,nc,t infinitul e te !rimul )i e en*ialul: !re u!ozi*ia dezvoltat mai de a!roa!e con*ine ,n ea momentul negativ al finitului )i ra!ortarea lui la infinit. ,n religie nu e crede a)a, anume, c natura afirmativ a finitului, modul+de+a+fi+ nemi>locit al lui e te acela din cauza cruia e te Me"i t= infinitul : infinitul e te, dim!otriv,

auto u!rimarea finitului. 6rgumentul, forma ra!ortrii finitului la infinit, g,ndul, e fal ific !rin forma ilogi mului. 7eligia con*ine ,n acea t g,ndire, acea t trecere de la finit la infinit, trecere care nu e te acci+ dental, ci nece ar, )i !e care o aduce cu ine conce!tul naturii ,n e)i a infinitului. 6cea t g,ndire care *ine de ub tan*a religiei nu e te corect conce!ut ,n forma unui ilogi m. Ca conce!tul ab tract al religiei naturii am vzut c di tingerea ,nc nu are ,n ea o determinare mai !rofund, ea e te unitate a infinitului cu finitul, ,nc,t ea ,n )i e te infinitul, finitul e u!rim !e ine devenind infinit, iar ace ta finit. 0ele dou laturi, infinit )i finit, ,nt moduri determinate calitativ )i nu au ,nc ,n ele alt determina*ie ulterioar. ;. 4rec,nd acum la reprezentarea lui 4umnezeu, !ro!rie ace tei tre!te, lum acea t determina*ie ,n en concret, ,nc,t ace t conce!t e te !irit ,n general )i deci unitate a !iritualului )i naturalului, dar totodat o unitate ,n care !iritualul )i naturalul ,nt mai concrete, )i mai !reci , ,nt !iritul univer al )i H !iritul ingular : con*inutul de g,nduri al ace tei re!rezentri a lui -umnezeu, )i ,ndeo ebi acela al !iritului, ,nc nu e te altul dec,t determina*ia ab tract a infinitului ,n genere, e nume)te !irit, !are !irit, dar e ,nc !irit li! it de !irit: oric,t de bogat ar fi el ,nze trat, totu)i nu are ,nc ,n ine con*inut !iritual ca !irit: adevratul u con*inut e te aici ,nc infinitatea ab tract, unitatea nemi>locit a !iritualului )i naturalului. 2orbind de !re -umnezeu ca -umnezeu obiectiv, de !re -umnezeu fiin*,nd ,n con)tiin*, trebuie con iderm la el dou lucruriQ modul determinat al lui )i figura lui. ;eferitor la modul-determinat am !u c ace ta ,nc nu e te dec,t cel ab tract )i a tfel cu ace ta am terminat.
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 1L

,n al doilea r,nd, trebuie con iderat figura lui: aici ea e te figur natural, a!ar*intoare naturii, modului+de+a+fi+ne+mi>locit. %r ,ndoial, ea !oate fi o figur !iritual, au obiectul natural, obiectul nemi>locit, care e te modul fiin*ei !entru altceva, !oate fi ,nl*at, de igur, de imagina*ie la nivelul unei ac*iuni !irituale, al unui fel de a fi !iritual, numai c con*inutul nu core !unde modului de a fi !iritual. 6 tfel, c,nd marea 21@! e te un zeu, fr ,ndoial c e ,n*elege !rin ea ceva !iritual, i e atribuie ac*iuni, dar ace tea ,nt accidentale, deoarece zeul nu e te ,nc uficient de determinat ca !irit, ac*iunile nu ,nt ,nc un con*inut demn de !irit, unul care ar fi ca con*inut al !iritului. 6 tfel de ac*iuni ,nt ,n !arte ac*ionri naturale au, fiind re!rezentate ca ac*iuni ale !iritului, ele ,nt co!uri care a!ar*in !iritului accidental. 4rebuie ob ervm ,n c noi avem de con iderat figura numai ca figur )i nu !rivim obiectul natural (marea, cerul), con iderat ca -umnezeu, ca im!l !utere de temut a naturii. 6cea ta e te fr ,ndoial ceea ce e !uternic fa* de om, ,n e"i ten*a a el are cu ea numai un ra!ort fa* de o for*, fie c e folo e)te de ea, fie c e teme, ,n teama de !uterile natumFnuFFFFF a!ar*ine religiei. 6cea ta ,)i are e en*ial ediul u ,n libertate4: teama de -umnezeu e te altfel de team dec,t teama ,n fa*a for*ei. Se !uneQ frica e te ,nce!utul ,n*ele!ciunii: acea t fric nu !oate fi ,nt,lnit ,n religia naturii. ,n cur ul ace tei frici om"il a tremurat ,n ingularitatea a )i oarecum +a cutremurat ,n inea a, a fcut acea t ab trac*ie de ine !entru a fi !irit liber: acum tremur via*a naturii, dar !iritul care e ,nal* dea u!ra ei renun* la ea )i a cucerit un teren mai ,nalt dec,t acela al unit*ii naturale, !e acea ta el a !r it+o. %ric ,n ace t en u!erior nu e"i t ,nc ,n religia naturii, )i tot at,t de !u*in frica ,n fa*a !uterii naturii care ar con titui, cAi!urile, ,nce!utul religiei naturii: ace t ,nce!ut e te fcut, dim!otriv, !rin contrarul a ceea ce !oate a!rea ca fric. Prima determina*ie, ,nce!utul religiei naturii, con t a)adar ,n fa!tul c !iritul e te ,n modul ingular nemi>locit al e"i ten*ei. 7eligia naturii con*ine de la ,nce!ut momentul !iritual, deci, ,n e en*, a er*iunea c spiritualul este pentru om ceea ce e 2l4 suprem! Prin urmare, e te e"clu c acea t religie ar con ta ,n adorarea unor obiecte naturale Mcon iderate= ca -umnezeu:
18U P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

^ e furi)eaz )i a)a ceva ,n ea, dar ,n cAi! ubordonat. 4otu)i, ,n cea mai rea religie, !entru om ca om !iritualul e te ,ndat u!erior naturalului: !entru el oarele nu+i e te u!erior !iritualului. 3u avem aici ideea omului, 6dam+Yadmon, omul originar, fiul lui -umnezeu . ace tea ,nt re!rezentri formate ulterior, e"i tente numai !rin )i !entru g,nd ., nu avem deci re!rezentarea omului ,n e en*ialitatea lui univer al, ci avem ace t om natural: e te religia !iritualului, dar ,n e"terioritatea, ,n naturalitatea lui, ,n modul+nemi>locit al lui. 6 ,nv*a cunoa)tem religia naturii !rezint intere )i !entru fa!tul de a aduce, )i !rin ea, ,n fa*a con)tiin*ei adevrul c ,n general !entru om -umnezeu e te de totdeauna ceva !rezent, )i !entru a !r i tran cenden*a ab tract a lui -umnezeu. -rumul care ,nainteaz de la acea t !rim determina*ie ne arat c !iritul e te !urificat de acea t e"terioritate, natu+ralitate, de ace t mod+nemi>locit en ibil, omul a>ung,nd la re!rezentarea !iritului ca !irit ,n re!rezentare, ,n g,nd. (ntere ul ,naintrii e te deci obiectivarea !iritului, adic !iritul devine !ur obiectiv, !rin fa!tul c ,mi t ,n fa* el devine un obiect )i ob*ine emnifica*ia generali a unui !irit univer al. 1niver alitatea a!ar*ine mai nti en ibilit*ii nemi>locite, re!rezentrii, )i nu g,ndului, )i de aceea ea e te ,nc !lat. S!irit nemi>locit e te ace t !irit ingular: ceea ce e te intere ant e fa!tul c !iritul !rime)te determina*ia obiectiv. " doua determina*ie a obiectivrii e te a!oi acea ta Q ca a e"i te adevrat obiectivitate, ca !iritul, care e aici obiect, aib adevr ,n ine, trebuie ca el e autodetermine ,n ine, e autodiferen*ieze ,n ine, e autode f)oare ,n ine. 6cea t dezvoltare )i negativitatea cu!rinderii laolalt a diferen*elor ale ar fi !iritul ,n ubiectivitatea lui ,naintea mea, el ar a!rea nu numai mie, ci lui, )i i+ar da acea t ubiectivitate a !iritului un con*inut care ar fi demn de el )i care ar fi ,n u)i de natur !iritual. -ar acea t a doua determinare merge aici numai !,n la diferen*iere )i de f)urare, iar determina*ia naturalit*ii e te aceea c, !otrivit ei, ace te momente ,nt izolate unul l,ng cellalt. -e f)urarea nece ar ,n conce!tul !iritului ca !iritul e"i te ca !irit, e!ararea unul de altul a momentelor, e te a)adar aici ea ,n )i li! it de !irit. -e aceea, ,n religia naturii, ,ntem uneori nedumeri*i g im
S70D. (. E7C(#(6 3641E(( 181

!iritul dezvoltat, g im momente care a!ar*in !iritului, dar care ,n acela)i tim! a tfel e!arate nu+i a!ar*in lui. -evenirea ca om a lui -umnezeu ,n religia cre)tin o ,nt,lnim ca incarnare ,n religia indic: dar oric,t ar aduce cu conce!tul !iritului, acea ta e te totu)i cu totul altceva, tocmai fiindc ace te determina*ii ,nt numai izolate )i a!ar e!arate una de alta. 6 tfel, ,n religiile naturii g im )i treime, dar nu trinitatea: numai !iritul ab olut are !utere a u!ra momentelor ale. " treia !ozi*ie mai e te ,ncercarea de a uni laolalt ace te ingularizri: acea ta e te !ro!riu+ zi trecerea la religia ubiectivit*ii, a !iritului. 7e!rezentarea religiei naturii are ,n acea t !rivin* mari dificult*i, ea e te !retutindeni incon ecvent: ea e te acea t contradic*ie ,n ine Q !e de o !arte, !une !iritualul, care e ,n cAi! e en*ial liber, iar !e de alt !arte, )i+l re!rezint !e ace ta ,n mod+determinat natural, ,ntr+o ingularitate oarecare, cu un con*inut care are !articularitate fi", care e te a)adar cu totul neadecvat !iritului, fiindc ace ta e te numai ca liber. -e aci !rovine enorma incon ecven* a religiei naturii. Pantei mul care e !roduce aici e te numai !antei mul refle"iei care une)te laolalt ace t finit: dar acea t totalitate, ,n loc fie aceea a univer alit*ii, e te o !roa t refle"ie: ,n religia naturii rm,ne !rezent totdeauna neadecvarea figurii fa* de ceea ce trebuie fie baza fa* de !irit. -e aceea, !entru noi e te greu e izm !iritualul religiei naturii: ,n ace t ra!ort noi avem ,n minte !rezente deter+mina*iile de Q cauz )i efect, temei, domina*ie etc, ,n a tfel de determina*ii nu ,nt valabile aici, !iritualul e te !u aici la modul ingular )i e te !u unitatea nemi>locit. %r ,ndoial, noi !utem ,n*elege religia naturii, dar nu ne !utem tran !une ,n ea cu im*irea, cu entimentul, ,ntocmai cum !utem de igur ,n*elege clinele fr

 ne tran !unem ,n el cu im*irea. 7l are numai un anumit fel de re!rezentri, noi ,ntem ,n !irituali ,n im*irea )i entimentele noa tre, de aceea g,ndim altfel dec,t c,inele, cAiar )i foamea, etea etc. noi le im*im altfel de+c,t c,inele. S!iritul e izeaz cu totul numai !iritul, de aceea noi, fr ,ndoial, !utem ,n*elege religia naturii, dar nu !utem ne ,n u)im cu totul con*inutul ace tei religii.
182 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

C. RELIGIA NATUR/0 )N DIFERITELE FORME ALE E1ISTEN-EI SALE

R6+5H5" I"H565

6cea ta trebuie fie con iderat !e dou laturi ale eiQ odat ca religie a puterii magice )i o dat ca religie a fiinei-n sine!
1. RELIGIA PUTERII MAGICE

,n ce !rive)te acea t trea!t a religiei naturii, !e care o !utem !rivi ca nedemn de numele de religie, !entru a !utea ,n*elege acea t !ozi*ie a religiei trebuie dm uitrii re!rezentrile, g,ndurile care eventual ne+ar fi cu totul familiare )i care a!ar*in cAiar celui mai u!erficial mod al culturii noa tre. 4rebuie +l con iderm nemi>locit !e om, !entru ine numai !e !m,nt )i a tfel ,n !rimul r,nd li! it de orice reflectare )i ,nl*are !re gNndire: abia o dat cu acea ta a!ar conce!te mai demne de !re -umnezeu. 6ici omul e te ,n for*a, dorin*a, ac*iunea lui nemi>locit, 22U ,n com!ortarea determinat de voin*a a nemi>locit. 7l nu+)i !une ,nc nici o ,ntrebare teoretic, ca Q cine a fcut acea ta T etc. 6cea t e!arare ,n ine a obiectivelor !e latura lor accidental )i e en*ial, !e latura lor cauzal )i !e latura a ceva numai !u a efectului, nu e"i t ,nc !entru om. 4ot a tfel voin*a Q ,n el nu e"i t ,nc ciziune, frNnare ,n el ,n u)i ,m!otriva a. 4eoreticul ,n voin* e te ceea ce numim general Muniver al=, >u t, legi, determina*ii ferme, margini !entru voin*a ubiectiv: ace tea ,nt g,nduri, forme generale care a!ar*in g,ndului, libert*ii. 6ce tea e deo ebe c de liberul arbitru ubiectiv, de dorin*e, ,nclina*ii: toate ace tea ,nt fr,nate, dominate de ace t general, ada!tate la ace t general: voin*a natural e te modificat !e>itruaFI(n>ViF ac*iona conform unor a tfel de !uncte de vedere gener
S70D. (. (. E7C(#(6 <6#(7( 183

6)adar omul e te ,nc nedivizat ,n ce !rive)te voin*a aQ aici dorirr*ane te areeea care domne)te. -e a emenea, )i ,n re!rezentarea a, ,n re!rezentrile ace tui om, el e com!ort !otrivit ace tei nedivizri a lui, ace tei obtuzit*i. 6vem aici numai !rima !ri>inire a !iritului !e ine: fr ,ndoial, e"i t aici o fric, con)tiin* a nega*iei, dar nu e"i t ,nc teama de -omnul, ci frica accidentalului, teama de for*ele naturii care e manife t ca ceva !uternic ,m!otriva lui. 4rebuie tratm aiciQ a) de !re magie ,n genere: b) de !re deterrnina*iile religiei magiei: )i c) de !re cult.
2 ! MAGIA 3

6b olut !rima form a religiei, !entru care avem numele de magie, e te aceea !otrivit creia !iritualul e te !utere a u!ra naturii, dar ace t !iritual ,nc nu e te Me"i t= ca !irit, ,nc nu e te Me"i t= ,n univer alitatea lui, ci e te numai con)tiin*a de ine ingular, accidental, em!iric a omului care e )tie !e ine, ,n con)tiin*a de ine a a, u!erior naturii, de)i 221 acea ta e te numai im!l dorin*: care )tie c el e te o !utere a u!ra naturii. ,n acea t legtur avem de ob ervat dou lucruriQ 1. ,ntruc,t con)tiin*a de ine nemi>locit )tie c acea t !utere rezid ,n ea, c ea e te locul ace tei !uteri, ea e diferen*iaz ,ndat, de igur, ,n tarea ,n care ea e te o a tfel de !utere, de con)tiin*a obi)nuit a omului. Omul care face lucruri obi)nuite, c,nd e duce la treburile ale im!le, are ,naintea a obiectele !articulare )i )tie c are de+a face numai cu ace tea,, de e"em!lu, la !e cuit, la v,ntoare. 6lta dec,t con)tiin*a de !re acea t e"i ten*, ,ndeletnicire, activitate obi)nuit e te con)tiin*a

de !re ine ca !utere a u!ra cAimbrilor generale ale naturii. 6ici individul )tie c trebuie e tran !un ,ntr+o tare u!erioar. 6cea ta e te un dar al unor anumi*i oameni care trebuie tradi*ional ,nve*e toate mi>loacele )i cile !rin care !oate fi e"ercitat acea t !utere. 7 te o elec*ie de indivizi care merg ,nve*e de la cei mai btr,ni )i care imt ,n ei acea t interioritate tulbure. 2. 6cea t !utere e te o !utere direct a u!ra naturii ,n genere )i ea nu trebuie fie com!arat cu !uterea indirect
18W PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

!e care noi o !racticm !rin unelte a u!ra obiectivelor naturale luate ca ingulare. Puterea !e care o e"ercit omul cultivat a u!ra lucrurilor naturale ingulare !re u!une c el +a di tan*at ,n fa*a lumii, c lumea a ob*inut e"terioritate ,n ra!ort cu el, lume creia ,i atribuie inde!enden*, determina*ii calitative !ro!rii, legi ,n ra!ort cu el, c ace te lucruri ,n modul lor determinat calitativ ,nt relative unul fa* de cellalt )i ,nt ,n variate legturi unele cu altele. 6cea t !utere care la lumea liber ,n calitatea ei, omul cultivat o e"ercit !rin fa!tul c el cunoa)te calit*ile lucrurilor, 222 adic lucrurile a)a cum ,nt ele, ra!ortate la altele, cci a)a e im!une ca valabil altceva ,n ele, a)a e manife t lbiciunea lor. 7l ,nva* le cunoa c !e latura acea ta lab a lor, ac*ioneaz a u!ra lor ,narm,ndu+ e ,n a)a fel, ,nc,t ele ,nt atacate )i con tr,n e ,n lbiciunea lor. Pentru acea ta e nevoie ca omul fie ,n ine liber: numai c,nd e te el ,n u)i liber, la el lumea e"terioar +i tea liber ,n fa*, al*i oameni )i lucrurile naturale. Pentru cel ce nu e te liber, nici9 ceilal*i nu ,nt liberi. -im!otriv, ac*iunea direct a omului !rin re!rezentarea a, !rin voin*a a, !re u!une acea t nelibertate reci!roc, fiindc !uterea a u!ra lucrurilor e"terioare e te, fr ,ndoial, ituat ,n om ca ceea ce e !iritualdar nu ca o !utere care . e ra!ort ,n cAi! liber )i care ,oemai de aceea nici nu e ra!orta fa* de elemente libere )i ,n fel mi>locitor, ci acea t G!utere a u!ra naturii e ra!ort aci direct. -eci ea e te magie. ,n ce !rive)te e"i ten*a e"terioar a ace tei re!rezentri, ea e"i t ,ntr+o a tfel de form ,nc,t magia acea ta e te ceea ce are u!rem con)tiin*a de ine a !o!oarelor, dar ,n cAi! ecundar magia e furi)eaz )i !e !ozi*ii mai ,nalte, ,nuntrul religiilor, cu toate c e te cuno cut ca fiind ceva ne!utincio , ,n !arte ca ceva necuviincio , nelegiuit. -e e"em!lu, ,n filozofia Xantian +a cutat fie con iderat )i rugciunea ca magie, fiindc aci omul vrea ac*ioneze nu !rin u +men*ionata mi>locire, ci !lec,nd de la !irit. -ar deo ebirea con t ,n fa!tul c omul e adre eaz unei voin*e ab olute !entru care )i individul e te obiect de gri>, voin* care !oate au nu !oate acorda ace t lucru )i care e te determinat ,n actele ale de co!uri ale binelui ,n general. <agia con t ,n ,n genere tocmai ,n fa!tul c omul o are ,n !uterea a conform naturalit*ii, dorin*elor lui.
(ECT. I. I. RELIGIA 7AGIEI 18V

6cea ta e te determina*ia general a ace tei !rime )i cu totul nemi>locite !ozi*ii, anume c con)tiin*a omenea c, ace t om cu voin*a lui e te )tiut Mcuno cut= ca !utere a u!ra natura+ 223 lului. ,n naturalul nu are aici nicidecum acea t fer larg. 6ce ta e te cel mai vecAi fel de religie, forma cea mai lbatic, cea mai fru t. -in cele !u e rezult c -umnezeu e te cu nece itate ceva !iritual. 6cea ta e te determina*ia fundamental a lui. ,ntruc,t e te obiect al con)tiin*ei de ine, !iritualitatea e te de>a o ,naintare mai de!arte, e deo ebire a !iritualit*ii ca atare care e te general, iar acea t con)tiin* de ine em!iric, ingular e te de>a o e!arare a con)tiin*ei de ine generale de !iritualitatea em!iric a con)tiin*ei de ine. 6ce t lucru ,nc nu e te Me"i t= la ,nce!ut. Eeligia naturii ca religie a magiei ,nce!e de la libertatea neliber, ,nc,t con)tiin*a de ine individual e )tie !e ine u!erioar fa* de lucrurile naturale, iar acea t )tiin* Mcunoa)tere= e te mai ,nt,i nemi>locit. 6cea t religie a fo t de co!erit de cltori moderni, de c!itanul ParrJ )i mai ,nainte de

c!itanul 7o , fr nici o mi>locire, ca fiind con)tiin*a fru t a eschimo#ilor: la alte !o!oare are de>a loc o mi>locire. 0!itanul ParrJ !ove te)te Q 7i nu )tiu de loc c e"i t o alt lume: trie c !rintre t,nci, gAe*uri )i+n z!ad Arnin+du+ e eu ecar, ! ri, !e)ti, nu )tiu c e"i t )i alt lume. 7nglezii au avut la ei un e cAimo care tri e mai mult tim! ,n 6nglia )i le+a ervit de tlmaci. Prin mi>locirea ace tuia au aflat de !re ace t !o!or c el nu are nici cea mai mic re!rezentare de !re !irit, de !re fiin*e u!erioare, de !re o ub tan* e en*ial ,n ra!ort cu e"i ten*a lor em!iric, de !re nemurirea ufletului, de !re eternitatea !iritului, de !re fiin*a ,n ine+)i+ !entru+ ine a !iritului individual: ei nu cuno c nici un !irit ru, )i fa* de oare )i de lun ei arat, fr ,ndoial, o mare tim, dar nu le venereaz, ei nu venereaz nici o imagine, nici o creatur vie. ,n cAimb, au !rintre ei diferi*i magicieni )i 999 vr>itori !e care ,i nume c anghecocI! 6ce)tia afirm de !re ine c ar fi ,n !uterea lor fac e ridice furtuna, ,nceteze v,ntul, vin balenele etc. )i c ei au ,nv*at acea t art de la angAecocAi btr,ni. 7 cAimo)ii e tem de ei, dar ,n fiecare familie e"i t cel !u*in unul. 1n angAecoc t,nr a voit fac e ridice v,ntul, !rin cuvinte )i mimic. 0uvintele nu aveau en )i nu erau adre ate !entru mi>locire nici unei fiin*e, ci erau
18/ PART. A II-A. RELIGIA DETER7INAT8

adre ate nemi>locit obiectului naturii, a u!ra cruia el Ioia +)i e"ercite !uterea: t,nrul angAecoc nu cerea a>utor nimnui. ( +a vorbit de o fiin* atot!rezent, atotbun, invizibil care a fcut toate, el ,ntreb unde trie)te acea ta )i, c,nd i +a !u c ea e te !retutindeni, l+a a!ucat frica )i a voit fug de acolo. 0,nd a fo t ,ntrebat unde merg e cAimo)ii c,nd mor, el a re!licat c ,nt ,nmorm,nta*i )i c, mult tim! ,n urm, un brbat btr,n a !u odat c ei merg ,n lun, dar ace t lucru nu+l crede de>a de mult nici un e cAimo . 6)adar ei e afl !e cea mai de >o trea!t a con)tiin*ei !irituale, dar e"i t ,n ei credin*a c con)tiin*a de ine e te !utere a u!ra naturii, fr mi>locire, fr o o!ozi*ie a a fa* de ceva divin. 7nglezii au ,ndu!lecat un angAeeoc fac o vr>itorie, ceea ce a fo t ,nf!tuit !rin dan , ,nc,t omul +a e"tenuat fc,nd mi)cri mon truoa e, a czut ,n tare de u!rem e!uizare )i, cu ocAii ie)i*i din orbite, cotea diver e cuvinte )i tonuri. 6cea t religie a magiei o g im mai cu eam ,n 6 ia9, la mongoli )i la chinezi, dar aici nu mai e"i t !rima form cu totul rudimentar a magiei, ci a!ar de>a mi>lociri care iau na)tere !rin fa!tul c !iritualul ,nce!e ,mbrace o form obiectiv !entru con)tiin*a, de ine. ,n !rima ei form, acea t religie e te mai mult magie dec,t religie: cel mai mult e te ea r !,ndit ,n 6frica !rintre 22V negri: de>a &erodot vorbe)te de !re ea )i ,n tim!urile moderne ea de a emenea a fo t ,nt,lnit. 0u toate ace tea, e"i t numai !u*ine cazuri ,n care a tfel de !o!oare fac a!el la !uterea lor a u!ra naturii, cci ele con um !u*in, au !u*ine trebuin*e )i, c,nd e vorba de a!recierea rela*iilor lor, trebuie uitm variatele nevoi !e care le avem noi, felurile foarte com!licate ,n care a>ungem noi la co!urile noa tre. (nforma*iile a u!ra trii ace tor !o!oare !rovin ,ndeo ebi de la mi ionari mai vecAi: ,n cAimb, informa*iile mai noi ,nt economicoa e: de aceea trebuie ne ,ndoim de unele informa*ii mai vecAi, mai cu eam fiindc mi ionarii ,nt du)mani naturali ai magiei: cu toate ace tea, o mul*ime de informa*ii nu infirm ceea ce e te general. 6cuza*ia de cu!iditate adu !reo*ilor trebuie ,nlturat, aici ca )i la alte religii. @ertfele, darurile fcute zeilor
9 ,n original, din gre)ealQ "frica!
(ECT. I- l- RELIGIA 7AGIEI 18L

le revin cel mai ade ea !reo*ilor, dar cu!iditate e"i t numai atunci )i un !o!or e numai atunci de com!timit c,nd face mare caz de avere. ,n !entru ace te !o!oare ace t lucru nu !rezint im!ortan*, ele nu )tiu face o mai bun ,ntrebuin*are a acelor bunuri dec,t le druia c ,n felul ace ta.

Procedeele arat mai de a!roa!e caracterul ace tei magii. 2r>itorul e duce !e o colin, face cercuri, figuri ,n ni i! )i !ronun* cuvinte de de c,ntec, face emne ctre cer, ufl contra v,ntului, ,)i re*ine re !ira*ia. 1n mi ionar care e afla ,n fruntea unei armate !ortugAeze !ove te)te c negrii, alia*ii ace tei armate, ar fi adu cu ei un a tfel de vr>itor. 4@n uragan a fcut fie nece ar lini)tirea lui: oric,t +a o!u mi ionarul, +a luat acea t Aotr,re. 2r>itorul a a!rut ,mbrcat ,ntr+o Aain fanta tic, a contem!lat cerul, norii, a ro a!oi ni)te rdcini, a mormit ni)te cuvinte: c,nd +au a!ro!iat norii, a !roferat ni)te urlaturi, fc,nd emne norilor, )i a cui!at ctre cer: c,nd totu)i a !ornit furtuna, +a ,nfuriat, a aruncat ge*i ,m!otriva cerului, amenin*,ndu+l c+l va mal+ 2 trata, )i a dat lovituri de cu*it ,m!otriva norilor. 6cea t ac*iune magic e te la negri cu totul general. 0u totul a emntor ace tor vr>itori ,nt #amanii la mongoli, care, ,mbrca*i ,n Aaine fanta tice, cu figuri de metal )i de lemn, ame*i*i de butur, enun*, ,n acea t tare, ce trebuie e ,ntNm!le )i !rofe*e c viitorul. Princi!ala determina*ie ,n acea t fer a magiei e te dominarea direct a naturii !rin voin*, con)tiin*a de ine c !iritul e te ceva u!erior naturii. Pe de o !arte, oric,t de !ro t e ,nf*i)eaz ace t lucru, totu)i, !e de alt !arte, !ozi*ia acea ta e te u!erioar aceleia ,n care omul e )tie de!endent de natur )i e teme de ea. 7 te de ob ervat aici c e"i t !o!oare negre care au credin*a c nici un om nu moare de moarte natural, c natura nu are !utere a u!ra lui, ci el are !utere a u!ra ei. 6ce tea ,nt giachi, #lagga au agag, cum e nume c ei ,n)i)i, care, ,nce!,nd cu anul 1VW2, nvlind din interior ca cei mai lbatici )i brutali cuceritori, inund,nd totul, au invadat de mai multe ori coa tele 6fricii. Pentru ei, omul ,n tria con)tiin*ei ale e te !rea ,nalt !entru ca +l !oat omor, a)a ceva necuno cut ca !uterea naturii. -e aceea, e ,ntNm!l ca bolnavi la care vr>itoria a fo t folo it fr ucce fie e"ecuta*i
188 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

de !rietenii lor. Slbaticii din 6merica de 3ord omorau )i ei !e !rin*ii lor lbi*i de btr,ne*e: nu trebuie c!at din vedere c ,n acea t com!ortare e te im!licat g,ndul c omul nu trebuie fie u!rimat de natur, ci onoarea acea ta i e cuvine din !artea unui om. Ca un alt !o!or, !reotul u!rem e te acela de la care omul a !rimit credin*a c totul ar !ieri dac el ar muri de moarte natural, de aceea el e te uci de ,ndat ce e ,mbolnve)te )i lbe)te: )i dac totu)i moare vreunul T din ei de boal, ei cred c un altul l+a omor,t vr>indu+l, iar vr>itorii trebuie comunice cine e te uciga)ul, care e a!oi e"ecutat. 0u deo ebire la moartea unui rege ,nt uci)i mul*i oameniQ diavolul regelui e te uci , cum !ove te)te un mi ionar. 6cea ta e te deci !rima form, care, !ro!riu+zi , ,nc nu !oate15 numit religie: religiei ,i a!ar*ine ,n cAi! e en*ial momentul obiectivittii, ,n en ul c !uterea !iritual e ,nf*i)eaz !entru individ, !entru con)tiin*a individual em!iric dre!t mod al generalului ,n fa*a con)tiin*ei de ine: acea t obiectivare e te o determina*ie e en*ial, determina*ie care im!ort. 6bia cu ea ,nce!e religia, e te Me"i t= un -umnezeu )i !,n )i la rela*ia cea mai de >o ea e te cel !u*in un ,nce!ut de religie. <untele, fluviul ,nt divinul nu ca acea t grmad de !m,nt, ca acea t a!, ci ca e"i ten* a zeului, a ceva e en*ial )i univer al. ,n ace t lucru nu+l aflm la magie ca atare. 0on)tiin*a ingular ca acea t con)tiin* )i deci tocmai nega*ia univer alului e te aici ceea ce e !uternic: nu un zeu ,n vr>itor, ci vr>itorul nsu#i e te vr>itorul )i ,nvingtorul naturii. 6cea ta e te religia dorin*ei !entru ea ,n )i ,nc infinit, deci ca ingularit*i igure de ea ,n )i. -ar: ,n religia magiei e"i t de>a )i di tingere ,ntre con)tiin*a mgular em!iric )i con)tiin*a celui ce vr>e)te, iar ace ta e te determinat ca )i con)tiin* general. 6)a e e"!lic fa!tul c din magie e dezvolt religia magiei.
%! DETERMINA-II ALE RELIGIEI MAGIEI

O dat cu deo ebirea dintre ingular )i general a!are ,n genere un ra!ort al con)tiin*ei de ine fa* de obiecte, iar aici trebuie fie di tin obiectivitatea !ur formal de cea adevrat. Prima con t ,n aceea c !uterea !iritual, -um+

128

nezeu, e te )tiut Mcuno cut= de con)tiin* ca obiectiv: obiec+

S70D. (. @! E7C(#(6 <6#(7(

18RH

tivarea ab olut e te c -umnezeu e te Me"i t=, c el e te cuno cut ca fiin*,nd ,n ine )i !entru ine conform determina+*iilor care revin !iritului ,n ine )i !entru ine. 0eea ce avem de con iderat aici e te numai obiectivarea formal. Ea!ortul e te de trei feluri. 1. 0on)tiin*a de ine ubiectiv, !iritualitatea ubiectiv, e teG), rm,ne ,nc t!,n )i doamn: acea t !utere vie, acea t !utere con)tient de ine, idealitate a con)tiin*ei de ine, e te ca !utere, fa* de laba obiectivitate, ,nc activ Meficient= )i ,)i ! treaz !uterea u!rem. 2. 0on)tiin*a de ine ubiectiv a omului e te re!rezentat ca de!endent de obiect. 0a )i con)tiin*a nemi>locit, omul e !oate re!rezenta !e ine ca de!endent numai ,nt,m+!ltor: numai datorit unei abateri de la e"i ten*a a obi)nuit a>unge omul fie de!endent. Ca !o!oare im!le ale naturii, la lbatici, acea t de!enden* e te de !u*in im!ortan*, ele au cele trebuincioa e, ceea ce le trebuie e"i t !entru ele, cre)te !entru ele, de aceea ele nu e imt ,n nici un ra!ort de de!enden*: nevoia la ele e te numai accidental. 3umai c,nd e vorba de con)tiin*a dezvoltat mai de!arte, c,nd om )i natur, !ierz,ndu+)i valabilitatea nemi>locit )i !ozitivitatea lor, ,nt re!rezentate ca ceva ru, negativ, a!are de!enden*a con)tiin*ei, ,ntruc,t acea ta e com!ort negativ fa* de altceva al u. 6 tfel, numai c,nd omul e te re!rezentat ca fiin*, cellalt, natura e te ,n cAi! e en*ial numai ceva negativ. 3. -ar acea t negativitate e dovede)te a fi numai un !unct de trecere. 6t,t !iritualitatea, c,t )i voin*a natural, !iritul em!iric nemi>locit, omul, e cunoa)te !e )ine ,n religie ,n mod e en*ial, cunoa)te c nu e te determina*ie fundamental aceea de a fi de!endent de natur, ci aceea de a e )ti !e ine liber ca !irit. 0u toate c !e trea!ta cea mai de >o acea ta e numai o libertate formal, totu)i omul di !re*uie)te de!enden*a, rm,ne la ine, abandoneaz cone"iunea natural Ma fenomenelor= )i u!une natura !uterii ale. @- te o F alt trea!t aceea !e care are valoare ceea ce !une o altH religie Q K-umnezeu tun cu tunetul u )i totu)i nu e te cuno cutG. -umnezeu !oate face ceva mai bun dec,t tune, el e !oate revela: !iritul nu e la determinat de fenomenele naturii. Eela*ia u!erioar e te venera*ia liber, anumeQ omul venereaz !uterea ea !utere liber, o cunoa)te ca fiin*, dar nu ca fiin* trin.
1RU P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

6)adar, c,nd con iderm mai de a!roa!e obiectivarea, avem ,n !arte fa!tul c con)tiin*a de ine ,nc e men*ine ca !utere a u!ra lucrurilor naturale, ,n !arte fa!tul ,n c ,n acea t obiectivitate nu ,nt !entru con)tiin*a de ine numai lucruri naturale, ci ,nce!e a!ar ,n ea un univer al fa* de care ea are a!oi un ra!ort de liber venerare. Prin urmare, dac con iderm obiectivizarea univer alului a)a cum e g e)te ea de>a ,n cercul magiei, a!are ,n acea ta ,nce!utul con)tiin*ei obiectivittii cu adevrat e en*iale, dar care e ,nc voalat, a!are ,nce!utul con)tiin*ei unei !uteri e en*iale univer ale. <agia e te ! trat, ,n alturi de ea a!are intui*ia unei obiectivit*i de ine tttoare, e en*iale: con)tiin*a magic nu e )tie !e ine ca ceea ce e ultim, ci !uterea univer al ,n lucruri. 0ele dou !ozi*ii ,nt ame tecate ,ntre ele )i numai acolo unde a!are venera*ia liber au con)tiin*a unei !uteri libere ie)im din fera magiei cu toate c ne aflm ,nc ,n fera religiei naturii. <agie a e"i tat la toate !o!oarele )i+n toate tim!urile: o dat cu obiectivarea a!are totu)i !e tre!tele u!erioare o mi>locire, ,nc,t !iritul e te conce!tul u!erior, !uterea dea u!ra magiei au elementul mi>locitor cu actul magic. 0on)tiin*a de ine e te ra!ortul cu obiectul, ,n care con)tiin*a de ine nu mai e te cea nemi>locit, nu mai e ceea ce e te i ati fcut ,nuntrul u, ci ceea ce+)i afl ati facerea ,n altceva, !rin mi>locirea a altceva, ,n trecerea !rin altceva, o (nfinitatea dorin*ei e dovede)te a fi o infinitate finit, ,ntru+c,t e te u !endat de refle"ie ,ntr+o !utere u!erioar. Omul e de cAide )i numai !rin u!rimarea !articularit*ii ale e .conciliaz !e ine ,n e en* )i e

,m!line)te !e ine !rin modul negativ al u. ,n mi>locire, a)a cum ne a!are ea mai ,nt,i ,n cAi! e"terior, ati facerea e !roduce !rin un altceva care rm,ne e"terior. ,n magie ca atare omul e"ercit !utere direct a u!ra naturii. 6ici, el e"ercit o !utere indirect !rin intermediul unui altceva al unui obiect de vra>. 0on iderate mai de a!roa!e, momentele mi>locirii ,nt ace tea Q 1. 6ici ra!ortul nemi>locit con t ,n fa!tul c con)tiin*a de ine, ca )i con)tiin*a !iritual, e )tie M e cunoa)te= !e ine ca !utere a u!ra naturii lucrurilor. 6ce tea, la r,ndul lor, ,nt )i ele ,n ele o !utere, luate ,m!reun. 4otu)i, acea ta ^e te o refle"ie ulterioar, noi nu ne !utem o!ri la !rimul ra!ort
S70D. (. (. E7C(#(6 <6#(7( 1R1

nemil>ocit. Prima !ozi*ie, general, a refle"iei e te c lucrurile naturale e reflect unul ,n cellalt, au ,n legtur unul cu altul, unul trebuie cuno cut !rin altul, ,)i are emnifica*ia ca )i cauz )i efect, c lucrurile ,nt ,n cAi! e en*ial ,n ra!ort unele cu altele. 6cea t legtur e te de>a o form a obiectivizrii univer alului, cci a tfel lucrul nu mai e te ingular, e de!)e)te !e ine, e valorific ,n altceva, lucrul devine mai larg ,n felul ace ta. ,n !rimul ra!ort eu ,nt idealitatea lucrului, !uterea a u!ra lui, acum ,n ,nt !u e obiectiv lucrurile unele fa* de altele, !uterea, 1nul e te ceea ce !une ,n cAi! ideal cellalt. 6cea ta e te fera magiei indirecte !rin mi>loace, ,n tim! ce !rima era cea direct. 6cea ta e te o obiectivare care e te numai o cone"iune a unor lucruri e"terioare, ,n felul c ubiectul nu+)i arog o !utere direct a u!ra naturii, ci numai a u!ra mi>loacelor. 6cea t magie mi>locit e"i t ,n toate tim!urile, la toate !o!oarele. 6!ar*in aici )i mi>loacele im!atetice, ele ,nt o r,n+duire care trebuie !roduc un efect a u!ra a ceva ce e cu totul altceva: ubiectul are ,n m,na a mi>loacele )i are numai inten*ia, co!ul de a !roduce acel efect. 7ul e te cel ce vr>e)te, dar el ,nvinge obiectul cu ,n u)i obiectul. ,n magie lucrurile e ,nf*i)eaz ca fiind de natur ideal. Prin urmare, idealitatea e te o determina*ie care le revine ca lucruri: ea e te o calitate obiectiv care a>unge la con)tiin* tocmai !rin ac*iunea magic )i e te !u , folo it numai ea ,n )i. -orin*a atac lucrurile nemi>locit. 6cum con)tiin*a e reflect ,n !e ine ,n ine ,n )i )i ,m!inge ,ntre ea )i lucruri lucrul ,n u)i ca !e un di trugtor, ,ntruc,t !rin acea ta ea e ,nf*i)eaz ca viclenia care nu e ame tec ea ,n )i !rintre lucruri )i+n lu!ta lor. ScAimbarea care trebuie !rodu !oate *ine, !e de o !arte, de natura mi>loacelor, lucrul !rinci!al e te ,n voin*a ubiectului. 6cea t magie mi>locit e te infinit de r !,ndit )i e greu fie determinate frontierele ei )i ceea ce nu+i mai a!ar*ine. Princi!iul magiei e te c nu e cuno cut legtura dintre rezultat )i mi>loc. <agie avem !retutindeni unde acea t legtur e te numai aci fr fie ,n*elea . 6ce ta e te cazul de ute de ori )i la KdoftoriiG, c,nd nu !o*i face altceva dec,t te referi la e"!erien*. 6ltceva ar fi !ozi*ia ra*ional, c,nd ai cunoa)te natura mi>loacelor )i ai trage a tfel concluzii cu !rivire la cAimbarea !e care ele o !roduc. -ar arta KdoftorituluiG renun* calculeze rezultatul din,
1R2 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

natura mi>loacelor. Se !uneQ e"i t acea t legtur, iar acea ta e te im!l e"!erien*, care e ,n ea ,n )i infinit de contradictorie. 6)a vindeca Gro,n cu o!iu, cu *i*ei, cu alcool etc. ceea ce mai ,nainte era tratat cu mi>loace de natur cu totul contrar. -e aceea grani*a dintre legturile cuno cute )i cele necuno cute e te greu de indicat. ,ntruc,t aici are loc o ac*iune de la viu la viu )i, mai mult, de la !iritual la cor+32 !oral, ,nt aici cone"iuni ce nu !ot fi negate )i care !ot a!rea ca im!enetrabile, ca vr>i au ca miracole at,ta tim! c,t nu e cunoa)te conce!tul mai !rofund al ace tor ra!orturi. 6 tfel, la magneti m ,nceteaz tot ce numim legtur ra*ional: conform modului obi)nuit de a vedea lucrurile, magneti mul e te o cone"iune neinteligibil. 0,nd ,n magie e te de cAi fera mi>locirii, e de cAide !oarta uria) a u!er ti*iei, atunci

toate mrun*i)urile e"i ten*ei ,nt emnificative, fiindc toate circum tan*ele au rezultate, co!uri, orice e te ceva mi>locit )i mi>locitor, totul diri>eaz )i e te diri>at, ceea ce face omul de!inde, ,n ce !rive)te rezultatele ale, de ,m!re>urri, ceea ce e te el, co!urile lui de!ind de anumite ra!orturi. 7l e"i t ,ntr+o lume e"terioar, ,ntr+o diver itate de legturi )i individul e te numai o !utere, ,n m ura ,n care el e te o !utere a u!ra !uterilor ingulare ale cone"iunii. ,ntruc,t acea ta e te ,nc nedeterminat )i ,nc nu e cuno cut natura determinat a lucrurilor, omul !lute)te ,n accidentalitatea ab olut. (ntr,nd ,n ace t c,m! al ra!orturilor, refle"ia are credin*a c lucrurile ,nt ,n legturi de ac*iune reci!roc: ceea ce e te cu totul e"act: nea>un ul e te ,n c credin*a e ,nc ab tract )i+n con ecin* nu e te ,nc !rezent ,n ea !articularitatea determinat, nu e !rezent ,n ea modul determinat al ac*ionrii, felul legturii lucrurilor unele cu altele. 7"i t o a tfel de legtur, dar modul determinat al ei nu e te ,nc cuno cut, de aceea !rezente ,nt accidentalitatea )i arbitrarul mi>loacelor. ,ntr+o !rivin*, cei mai mul*i oameni e afl ,nc ,ntr+un a tfel de ra!ort: !o!oare tau at,t de mult !e acea t !ozi*ie, ,nc,t ace t fel de a vedea e te felul fundamental de a vedea al lor, e !uterea a u!ra dorin*elor lor, a u!ra trii lor, a u!ra e"i ten*ei lor. 0,nd e lucreaz conform unui !rinci!iu ab tract, ceea ce e te determinat e l at la o !arte. 6ici a!ar*ine mul*imea 383 infinit a mi>loacelor de vr>it. <ulte !o!oare recurg la vr>i ,n legtur cu tot ce ,ntre!rind. 1nii a!lic o vra> la !unerea
S70D. (. (. E7C(#(6 <6#(7( 1R3

fundamentului ca ei, ca fie locuit cu noroc, nu fie e"!u nici unui !ericol, !unctul cardinal, direc*ia ei ,nt im!ortante: la emnat vra>a trebuie a igure un rezultat noroco : rela*iile cu al*i oameni, drago tea, ura, !acea, rzboiul ,nt !rodu e !rin mi>loace magice )i, cum legtura ace tora cu efectul e te necuno cut, !oate fi folo it ca mi>loc cutare ori cutare lucru. ,n acea t fer nu e de ,nt,lnit nici o ,n*elegere, de aceea nu e !oate vorbi mai de!arte de ea. Ci e atribuie tuturor !o!oarelor o mare cunoa)tere a felurilor cum ac*ioneaz buruienile, !lantele etc. a u!ra bolilor ).a.m.d. 6ici !oate avea loc o legtur adevrat, ,n tot at,t de u)or !oate fi ea im!lu arbitrar. (ntelectul a>unge la con)tiin*a c e"i t o legtur, dar determinarea mai !reci a ei ,i e te necuno cut, el e ,n)al ,n ce !rive)te mi>loacele, imagina*ia, din in tinct >u t au ,n et,ndu+ e, u!line)te li! urile !ro!rii !rinci!iului ab tract, introduce determina*ii care nu rezid, !ro!riu+zi , ,n lucrurile ca atare. 2. 0on*inutul !rimei magii, nemi>locite, e referea la obiecte care au !utere a u!ra altor lucruri ingulare, lucruri a u!ra crora omul !oate e"ercita !uterea nemi>locit: acea t a doua !ozi*ie e te un ra!ort deci, fa* de obiecte, care !ot fi ,n !rivite ca de ine tttoare )i a tfel ca !utere, ,nc,t ele a!ar omului ca altceva, ca ceva ce nu mai e te ,n !uterea lui. 6 tfel de lucruri naturale de ine tttoare ,nt, de e"em!lu, oarele, luna, cerul, marea, !uteri elementare ale unor obiecte mari care !ar omului a e ,nf*i)a ca inde!endente de el. 0,nd con)tiin*a natural t ,n acea t fer !e !ozi*ia dorin*ei ingulare, ea, !ro!riu+zi , nu are ,nc nici un ra!ort cu ace te 23W obiecte ca naturi generale, nu are ,nc intui*ia generalit*ii lor, ci are de+a face numai cu obiecte ingulare. <i)carea lor, ceea ce !roduc ele, e te uniform, modul lor de a ac*iona e te con tant, ,n con)tiin*a, care t ,nc !e !ozi*ia unit*ii naturale )i !entru care ceea ce e te con tant nu !rezint intere , e ra!orteaz la ele numai !otrivit dorin*elor, nevoilor, intere elor ei accidentale au ,ntruc,t ac*iunea lor e ,nf*i)eaz ca accidental. Pe acea t !ozi*ie, !e om ,l intere eaz oarele )i luna numai ,ntruc,t ace tea e ,ntunec, !m,ntul ,l intere eaz numai c,nd e te cutremur, generalul nu e te Me"i t= !entru el, nu+i treze)te dorin*a, nu !rezint intere !entru el. %luviul !rezint intere !entru el numai c,nd vrea cltoarea c !e el. a
1RW P6E4. , 6 , @(+6. E7C(#(6 -747E<(3646

(ntere ul teoretic nu e"i t aici, ci numai conduita !ractic a nevoii accidentale. Omul care

g,nde)te )i are o cultur mai ,nalt nu venereaz ace te obiecte ca generalit*i !irituale care ar fi !entru el ceea ce e te e en*ial: nici ,n mai u +men*ionata !rim fer nu le venereaz, fiindc el ,nc n+a a>un de loc la con)tiin*a generalului care rezid ,n ace te obiecte. Pe acea t !ozi*ie el ,nc n+a !arvenit la univer alitatea e"i ten*ei: iar !e cealalt !ozi*ie e"i ten*a natural nu mai are ,n genere valoare !entru el. -ar !e !ozi*ia care e afl la. mi>loc ,ntre cele acum+amintite, !uterile naturii e ,nf*i)eaz ca ceva univer al )i deci fa* de con)tiin*a em!iric ingular ca ceva ce are !utere. 0u ocazia cutremurelor de !m,nt, a inunda*iilor, a ecli! elor, omul !oate avea team de ele )i le adre eze rugciuni, abia atunci a!ar ele ca !utere: re tul e te ac*iunea lor obi)nuit, acum omul nu are nevoie e roage. ,n rugciunea are )i en ul de vr>ire . e !une Q a vr>i cu rugciuni ., !rin rugciune omul recunoa)te c e afl ,n !uterea altuia. 6 te ruga e te ade ea de aceea greu, fiindc tocmai !rin acea ta recuno)ti !uterea liberului arbitru al altuia a u!ra ta. 7 te olicitat efectul, i rugciunea trebuie fie !uterea e"ercitat a u!ra altuia, cele dou !ozi*ii e ame tec una cu alta Q recunoa)terea u!eriorit*ii !uterii obiectului )i, !e de alt !arte, con)tiin*a !uterii mele, !rin care vreau +mi e"ercit !uterea a u!ra ace tui obiect. 6 tfel, vedem c a emenea !o!oare aduc >ertfe unui fluviu c,nd vor treac !e te el, aduc >ertf oarelui c,nd ace ta e ,ntunec, ,n felul ace ta ele fac uz de !uterea de a vr>i, mi>loacele trebuie !roduc vr>irea !uterii naturii, ele trebuie !roduc ceea ce dore)te ubiectul. 2enerarea unor a tfel de obiecte ale naturii e te deci cu totul ecAivoc, ea nu e venerare !ur, ci acea ta e te ame tecat cu vr>i. -e acea t venerare a obiectelor naturii !oate fi cone"at fa!tul c ace tea ,nt re!rezentate ,ntr+un cAi! mai !lin de e en* ca genii, de !ild oarele ca geniu, geniul fluviului etc. 6cea ta e te o venerare ,n care omul nu e o!re)te la ingularitatea obiectului, ci ,)i re!rezint generalul ace tuia, vene+r,ndu+l !e ace ta. -ar, ,ntruc,t ace ta, re!rezentat )i a)a ,n cAi! general, a!are ca !utere, omul !oate totu)i ! treze con)tiin*a c e te !uterea a u!ra ace tor genii: con*inutul lor e te mai rac, e numai acela al unei fiin*e a naturii, ace t
(EC9. I. I. RELIGIA 7AGIEI 1RV

con*inut e te totdeauna numai unul natural, iar con)tiin*a de ine e !oate a tfel )ti !e ine ca !utere a u!ra lui. 3. Pro"ima obiectivare e te aceea unde omul recunoa)te ,n afara a o !utere de ine tttoare )i o g e)te ,n via*. 2ia*a, natura vie de>a ,n arbore, ,nc )i mai mult ,n animal, e te un !rinci!iu mai ,nalt dec,t natura oarelui au a fluviului. -in acea t cauz +a ,nt,m!lat ca la o mul*ime infinit de !o!oare ,nt venerate unele animale ca zei. 6ce t fa!t ne a!are nou ca tot ce e te mai nedemn, dar ,n adevr !rinci!iul vie*ii e te u!erior !rinic!iului oarelui. 6nimalul e te o e"i ten* mai nobil, mai veridic dec,t a tfelde e"i ten*e ale naturii, )i !rin urmare e te mai !u*in nedemn venerezi 23? animale ca zei, dec,t venerezi fluvii, tele etc. 2ia*a animalului anun*a o inde!enden* vie a ubiectivit*ii de !re care e te vorba aici. 0on)tiin*a a de ine e te aceea !e care omul )i+o face obiectiv, iar via*a e te forma, modul e"i ten*ei, care, fr ,ndoial, e te cel mai de a!roa!e ,nrudit cu modul e"i ten*ei !irituale. 6nimalele ,nt ,nc venerate de multe !o!oare, mai cu eam ,n (ndia )i ,n 6frica. 6nimalul are acea calm inde!enden*, via*a care nu e d !e ine !rad, care ,ntre!rinde cutare )i cutare lucru, are mi)cri accidentale, arbitrare: animalul nu !oate fi ,n*ele , are ceva mi terio ,n oiodul de a ac*iona ,n manife trile ale, el e te viu, dar nu e inteligibil cum e te omul !entru om. 6ce t ceva !lin de mi ter con tituie !entru om ceea ce e te admirabil, ,nc,t el !oate con idera via*a animal ca u!erioar !ro!riei ale vie*i, ,nc )i la greci au fo t venera*i )er!ii: din tim!uri trvecAi, ei +au bucurat de !re>udecata de a fi con idera*i ca emne !reve titoare de bine. Pe coa ta de ve t a 6fricii e afl ,n fiecare ca un )ar!e, a crui ucidere trece ca cea mai mare crim. Pe de o !arte, animalele ,nt a tfel venerate, !e de alt !arte ele ,nt totu)i u!u e )i celui mai mare arbitrar ,n ce !rive)te venerarea. 3egrii fac din !rimul )i cel mai bun animal mi>loc de vra>. ,l arunc dac e te fr efect )i iau alt animal. 6cea ta e te e en*a cultului animalelor: el e"i t ,n m ura ,n care omul )i !iritualul ,nc nu

+a e izat !e ine ,n adevrata a e en*ialitate: natura vie a omului e te deci numai liber inde!enden*. ,n acea t fer a dorin*ei, ,n care avem recunoa)terea viului, nu i e confer totu)i ace tuia emnifica*ia !e care o !rime)te el mai t,rziu ,n re!rezentarea metem! iAozei. 6cea+
1R/ P6E4. 6 ((+6. &7C@#(6 -747E<(3646

t re!rezentare e bazeaz !e g,ndul c !iritul omului e te ,n general ceva ce dureaz, dar c !entru e"i ten*a lui ,n tim! 28v el are nevoie de cor!oralitate, iar ,ntruc,t acea ta nu e te om, el are nevoie de alt e"i ten*, )i acea ta, ,nrudit de a!roa!e cu el, e te atunci animalul. ,n cultul animalelor, care e legat de metem! iAoz, e te un moment im!ortant )i e en*ial fa!tul c de acea t natur vie e te legat ideea !iritualului imanent, ,nc,t, !ro!riu+zi , ace ta e te venerat. 6ici, ,n acea t fer, unde determina*ia fundamental e te con)tiin*a de ine nemi>locit, e te via*a ,n general aceea care e venerat, de aceea e te acea t venerare accidental, referindu+ e c,nd la ace t animal, c,nd la altul: a!roa!e fiecare dorin* ne,m!linit !roduce o cAimbare. -ar !entru venerare e te bun )i orice alt lucru, un idol fcut de omul ,n u)i, un munte9 un arbore etc. -u! cum co!iii au in tinctul >ocului )i oamenii ,l au !e acela al !odoabei, tot a tfel )i aici e"i t in tinctul de a avea ceva obiectiv ca !e un ce de ine tttor )i !uternic, )i con)tiin*a unei legturi arbitrare . care e te tot at,t de u)or iar)i u!rimat . ca determina*ie mai !reci a obiectului e ,nf+*i)az mai ,nt,i ca fiind indiferent. 6 tfel ia na)tere feti#ismul! K%eti)G e te un cuv,nt !ortugAez c,lciat )i e inonim cu KidolG. ,n general, feti) e te oriceQ un obiect cul!tat, o bucat de lemn, un animal, un fluviu, un arbore etc. )i a tfel e"i t feti)uri !entru !o!oare ,ntregi )i feti)uri !entru un individ oarecare. 3egrii au o mul*ime de idoli, de obiecte naturale !e care le tran form ,n feti)uri. Prima !iatr, lcu t, iat larii lor, de la care a)tea!t le aduc noroc. Puterea !e care ei le+o atribuie a tfel e te o !utere necuno cut, nedeterminat, !utere !e care au creat+o nemi>locit ei ,n)i)i: de aceea, c,nd li e ,nt,m!l !e nea)te!tate ceva ne!lcut, ei u!rim feti)ul. 1n arbore, un r,u, un leu, un tigru ,nt feti)uri generale ale *rii. 0,nd e ive)te o nenorocire, inunda*ie au rzboi, ei ,)i cAimb zeul. %eti)ul e te ,nlocuibil )i e degradeaz la nivelul 238 de mi>loc care !rocur ceva individului. -im!otriv, 3ilul egi!tenilor e te cu totul altceva Q el e te !entru ei ceva uni+ver al+divin, e !uterea ub tan*ial ne cAimbtoare a lor ,n care rezid ,ntreaga lor e"i ten*. 1ltimul ,n care e te intuit e en*ial o !iritualitate de ine tttoare e te omul ,n u)i, ceva viu, inde!endent, care e !iritual. 2enerarea ,l are ca obiect al ei ,n cAi! e en*ial !e el, )i ,n ceea ce !rive)te obiec+
S70D. (. (. E7C(#(6 <6#(7( 1RL

tivitatea a!are determina*ia c nu orice con)tiin* ingular inde!endent are !utere a u!ra naturii, ci e"i t c,*iva indivizi !uternici con idera*i )i venera*i ca !iritualitate. ,n con)tiin*a de ine e"i tent, care are ,nc !utere, ceea ce comand e te ,n cAi! e en*ial voin*a, )tiin*a ,n tranzac*iile )i rela*iile cu al*ii, ceea ce a!are ca e en*ialmente nece ar fa* de ceilal*i )i con tituie un centru ,ntre mul*i. Prin urmare, aici a!are o !utere !iritual care trebuie con iderat ca obiectiv )i a tfel ie e ,n lumin determina*ia !otrivit creia trebuie e"i te unul au c,*iva care e diferen*iaz de ceilal*i. 6 tfel, un om ori c,*iva oameni ,nt vr>itorii, ei ,nt con idera*i ca !utere u!rem e"i tent. -e obicei ace)tia ,nt !rinci!ii: a tfel ,m!ratul 0Ainei e te individul care are !utere ab olut a u!ra oamenilor )i+n acela)i tim! a u!ra naturii )i a u!ra lucrurilor naturale. ,ntruc,t ,n felul ace ta ceea ce e te venerat e o con)tiin* de ine, a!are ,ndat o diferen* ,ntre ceea ce un a tfel de individ e te ,n ine )i !entru ine )i ceea ce e te el conform e"i ten*ei ale e"terioare. Potrivit ace teia, el e te om ca to*i al*ii, ,n momentul e en*ial e te !iritualitatea ,n general, ace t mod de a fi !entru ine ,n u)i fa* de modul e"terior accidental al e"i ten*ei. 6ici ,nce!e a!ar o diferen* u!erioar, cum va trebui vedem mai t,rziu, diferen* care a!are la !reo*ii lama: !rima diferen* e te aceea care e face ,ntre indivizi ca atare )i indivizi

ca !uteri univer ale au generale. 6cea t !utere !iritual general, re!rezentat !entru ine, d re!rezentarea de Kgeniu G, zeu care, la r,ndul lui, are ,n re!rezentare 23R un mod en ibil de a fi, iar individul efectiv viu e te atunci !reotul unui a tfel de zeu: !e acea t !ozi*ie ,n , ade ea !reotul )i zeul e conto!e c. (nterioritatea lui !oate fi i!o +taziat, dar aici !uterea !iritualului a u!ra e"i ten*ei ,nc nu e te e!arat Mde e"i ten*= )i a tfel !uterea !iritual e te !entru ine numai o re!rezentare u!erficial. Preotul, vr>itorul e te !er oana !rinci!al, ,nc,t, fr ,ndoial, cei doi Madic zeul )i !reotul= ,nt odat re!rezenta*i ca e!ara*i, dar c,nd zeul a>unge e manife te, devine !uternic, decide etc, el face ace t lucru numai ca ace t om real, realitatea ,m!rumut zeului !uterea. 6ce)ti !reo*i ,l au uneori dea u!ra lor !e domnitorul real c,nd !reotul )i !rinci!ele ,nt !er oane diferite: !e de o !arte, ,n felul ace ta omul e te venerat ca zeu, iar !e de alt !arte e te con tr,n fac ceea ce !retind cei+
1R8 PART. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA

lal*i. 3egrii care au vr>itori ce nu ,nt ,n acela)i tim! )i regen*i, c,nd ace)tia nu vor vr>ea c, c,nd nu ,nt di !u)i fac ceva, ,i leag )i+i bat !,n ce a cult. -etermina*ia !otrivit creia !iritualul e te !rezent ,n om )i con)tiin*a de ine uman e te ,n cAi! e en*ial !rezen* a !iritului ,n el o vom vedea ,n diferite religii: ea a!ar*ine ,n mod nece ar celor mai vecAi determina*ii. 7a e"i t )i+n religia cre)tin, dar la un mod u!erior )i tran figurat. 7a lmure)te )i tran figureaz con)tiin*a de ine. Ca om e"i t dou moduri de a a>unge la obiectivitate. Primul mod con t ,n fa!tul c omul e te e"clu iv fa* de altceva, al doilea mod e te modul natural, ,n en ul c omul e te de !oiat de tem!oral, ace t mod natural e te moartea. <oartea ,i ia omului ceea ce are ,n el tem!oral, ceea ce e te !ieritor ,n el, dar ea nu are !utere a u!ra a ceea ce e te el ,n ine )i !entru ine: fa!tul c omul are ,n ine o a tfel de regiune, c el e te ,n ine )i !entru ine, nu !oate ,nc !trunde, !e acea t !ozi*ie, ,n con)tiin*, con)tiin*a de ine nu !o ed 2WU ,nc aici emnifica*ia etern a !iritului ei. -e !uierea !rive)te numai e"i ten*a en ibil: dim!otriv, aici ,i e te ! trat individului ,ntregul fel accidental al !articularit*ii ale, al !rezen*ei ale en ibile, ace ta fiind ,m!in ,n re!rezentare )i ! trat ,n ea. ,n individul nu are forma adevrului, ci ceea ce i , e ! treaz ,n felul ace ta are ,nc forma e"i ten*ei ale cu totul en ibile. -e aceea, venerarea mor*ilor e ,nc cu totul lab, cu con*inut ,nt,m!ltor, mor*ii ,nt o !utere, dar !utere lab. 0eea ce e te durabil la ei, ceea ce mai e e izabil cu im*urile, en ibilul nemuritor, ,nt oa ele. -e aceea, multe !o!oare venereaz oa ele celor mor*i )i fac vr>i cu ele. Patern aminti ,n acea t legtur relicvele: )i lucrurile tau a)a Q !e de o !arte, mi ionarii tun )i fulger ,m!otriva venerrii ace tora, iar !e de alt !arte ei atribuie Mrelicvelor= religiei lor o !utere mai mare. 6 tfel, un ca!u*in !ove te)te c negrii au farmece care, fiind !regtite cu ,nge omene c, au !utere magic )i li e atribuie a igurarea omului ,m!otriva animalelor lbatice: acel ca!u*in !une c a vzut c oamenii cu a tfel de farmece ar fi fo t f,)ia*i de fiare, ,n tim! ce aceia crora el le ddu e relicve ar fi rma totdeauna cru*a*i de a)a ceva. 6)adar mor*ii cer fie venera*i, iar venerarea nu con t atunci ,n altceva dec,t c li e d o oarecare gri>, li e ofer
(ECT. I. #. RELIGIA 7AGIEI 1RR

m,ncare )i butur. 0ele mai multe dintre !o!oarele vecAi le ddeau mor*ilor m,ncare ,n morm,nt. -eci re!rezentarea a ceea ce e adevrat, a durabilului, a ceea ce rezid, e te mult inferioar. Oamenii ,)i mai ,ncAi!uie c mor*ii e ,ntorc ,n via*a !rezent au c ei !ot fi g,ndi*i ,n !arte ca !utere care vrea rzbune negli>area gri>ii Mce le revine=, ,n !arte ca unii care ,nt fcu*i a!ar !rin !uterea farmecelor, a con+ 291 )tiin*ei de ine reale )i a tfel fiind ubordona*i ace teia. 0,teva e"em!le !ot lmuri ace t lucru. 0a!u*inul 0avazzi (K-e crierea i toric a celor trei regate 0ongoG etc, <iincAen, 1/RW), care a tat mai mult tim! ,n 0ongo, !ove te)te multe de !re ace)ti vr>itori numi*i in+gAilli. 7i e bucur de mare vaz ,n !o!or, )i+l cAeam !e ace ta ,n adunri ori de c,te ori le !lace. 7i fac

mereu ace t lucru din tim! ,n tim! )i !un c ,nt mina*i fac acea ta de cutare ori de cutare mort. Po!orul trebuie a!ar, fiecare om e te a!rovizionat cu un cu*it, vr>itorul ,n u)i a!are !urtat ,ntr+o !la , ,m!odobit cu !ietre !re*ioa e, !ene etc, mul*imea ,l !rime)te cu c,ntri, dan uri, trigte de bucurie, totul ,n o*it de o muzic barbar, ame*itoare, mon truoa , al crei efect trebuie fie acela de a introduce !iritul r!o at ,n ingAilli: ace ta roag el ,n u)i !iritul intre ,n el: du! acea ta, vr>itorul e ridic com!ort,ndu+ e ab olut ca un !o edat, ,)i f,)ie Aainele, ,)i ,ntoarce ocAii, e mu)c )i e zg,rie, a!oi enun* ce !retinde mortul )i r !unde la ,ntrebrile celor ce+l ,ntreab de !re necazurile lor. <ortul vorbitor amenin* cu !r!d )i mizerii, le dore)te ne!lceri, blameaz nerecuno)tin*a rudeniilor de ,nge, deoarece ace tea nu i+au oferit ,nge omene c. 0avazzi !uneQ e vede !e el efectul unei furii infernale, el url ,ngrozitor, !retinde i e dea ,ngele care nu i +a oferit, !rinde un cu*it, ,l ,nfige ,n !ie!tul unuia, taie ca!ete, !intec bur*i )i bea ,ngele care *,)ne)te abundent: ,mbuctN*e)te cor!urile )i ,m!arte carnea ,ntre ceilal*i, care o devoreaz a)a cum e, cu toate c ea !oate fi de la ruda cea mai a!ro!iat: ei cuno c dinainte ace t i,r+)it, dar merg totu)i cu cea mai mare ,n ufle*ire la adunare. #iacAi, )lagga ,)i ,ncAi!uie c mor*ii au foame )i ete. -eci c,nd cineva e ,mbolnve)te au mai ale c,nd ace ta are vedenii, vi e, cAeam un ingAilli )i+l ,ntreab. 6ce ta e infor+ 2W meaz de toate ,m!re>urrile, iar rezultatul e te c e vorba de a!ari*ia unei rudenii moarte a lui, !rezent aici, )i c el tre+
#44 PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

buie e adre eze unui alt ingAilli !entru a alunga rudenia moart, fiindc fiecare ingAilli ,)i are !ecialitatea a. 6ce t ingAilli ,l conduce M!e cel ce a avut vi e= la morm,ntul aceluia care i+a a!rut au care e te cauza bolii, aici mar*ul e te im!lorat, ,n>urat, amenin*at intre ,n ingAilli )i dezvluie ce !retinde !entru a fi conciliat. 6)a e ,nt,m!l c,nd cel morb a decedat de>a de mult: c,nd a fo t ,ngro!at abia de cur,nd, e te e"Aumat cadavrul, i e taie )i de face ca!ul, )i licAidele ce e curg din el bolnavul trebuie le con ume !arte ,n m,n+care, !arte e confec*ioneaz cu ele !la turi care e a!lic !e cor!ul bolnavului. <ai greu e te c,nd mortul n+a avut ,nmorm,ntare, ci a fo t devorat de !rieteni, de. du)mani au de animale. SingAilli ,ntre!rinde atunci incanta*ii )i e"clam c !iritul a intrat ,n cor!ul unei maimu*e, al unei ! ri etc. )i face ca acea ta fie !rin : animalul e te uci , iar bolnavul ,l con um )i cu acea ta !iritul )i+a !ierdut orice dre!t de a mai fi ceva. Eeie e de aici c, ,ntruc,t e te vorba de durat, nu i e atribuie !iritului !utere ab olut, liber, de ine tttoare. 0a mort, omul e te ,nf*i)at !rin aceea c el a fo t de !uiat de e"i ten*a a em!iric e"terioar, dar ,n acea t fer ,i rm,ne ,nc ,ntreaga a natur accidental, obiectivarea e refer ,nc cu totul la modul e"terior, e ,nc cu totul formal, nu e te ,nc e en*ialul care fie !rivit ca e"i tent, iar ceea ce rm,ne e te ,nc natura accidental. ,n )i durata conferit mor*ilor e te o determina*ie u!erficial, mortul rm,ne ca 2W3 e"i ten* accidental ,n !uterea, ,n m,na con)tiin*ei de ine vii a vr>itorului, ,nc,t ace ta ,l !oate face moar ,nc o dat, deci de dou ori. Ee!rezentarea nemuririi are legtur cu re!rezentarea lui -umnezeu, de!inde totdeauna de trea!ta !e care e afl conce!tul metafizic de !re -umnezeu. 0u c,t !uterea !iritualit*ii e te, c,t !rive)te con*inutul ei, conce!ut mai mult la modul eternului, cu at,t mai demn e te re!rezentarea lui -umnezeu )i aceea a !iritului individului uman, )i a nemuririi !iritului. Oric,t de labi, de ne!utincio)i ne+ar a!rea oamenii aici, tot a)a e ,nf*i)eaz ei )i la greci )i la &omer. ,n cena lui Odi eu la Sti", el cAeam mor*ii, ucide un ied negru, )i abia datorit ,ngelui ,nt umbrele ,n tare +)i aduc aminte )i vorbea c: ele ,nt dornice de ,nge, ca a tfel e introduc ,n
(ECT. I. I. RELIGIA 7AGIEI 2U1

ele via*a: Odi eu la !e unele dintre ele bea )i !e celelalte le *ine de!arte cu abia. Pe c,t de en ibil e te re!rezentarea !iritului omului, tot !e at,t de en ibil e te aceea

de !re ceea ce e te !uterea ,n ine )i !entru ine. 7"em!lul citat ne arat totdeauna )i ce !u*in valoare are !e acea t !ozi*ie omul ca individ: ace t di !re*, acea t li! de !re*uire a omului de ctre al*ii e te cuno cut )i ,ntre negri ca tare de clavie, tare cu totul general la ei. Prizonierii au ,nt clavi, au ,nt uci)i. O dat cu re!rezentarea nemuririi cre)te valoarea vie*ii: ar fi credem c lucrurile tau inver , c atunci ar avea via*a valoare mai !u*in. Pe de o !arte, e te )i ace ta cazul, dar !e de alt !arte, dre!tul individului la via* devine cu at,t mai mare )i dre!tul devine abia atunci mare c,nd omul e te recuno cut ca liber ,n ine. 0ele dou determina*ii, aceea a fiin*ei+!entru+ ine ubiective finite )i aceea a !uterii ab olute . care mai t,rziu trebuie a!ar ca !irit 2WW ab olut . au cea mai tr,n legtur una cu alta.
(! CULTUL )N RELIGIA MAGIEI

,n fera magiei, unde !iritualitatea e te cuno cut fiin+*,nd numai ,n con)tiin*a de ine individual, nu !oate fi vorba de cult ca venerare liber a ceva !iritual )i obiectiv ,n ine )i !entru ine. 6ce t ra!ort e te aici mai cur,nd e"ercitarea domina*iei a u!ra naturii, a domina*iei c,torva con)tien*i de ine a u!ra celorlal*i, a vr>itorilor a u!ra ne)tiutorilor. Starea ace tei dominri e te ame*eal enzorial, ,n care voin*a !articular e te uitat, tin , )i e te urcat la gradul cel mai ,nalt con)tiin*a ab tract enzorial. <i>loacele care !roduc acea t be*ie ,nt dan ul, muzica, trigtele, m,ncarea, cAiar ame tecul e"elor: iar ace tea ,nt ceea ce, !e o !ozi*ie u!erioar, devine cult. 6cea t fer a magiei e te !rezent ,n e"i ten* ca o monarAie organizat foarte r !,ndit )i conce!*ia ace teiaO are ,n ea ceva grandio , maie tuo . 7"i t ,n ea toate momentele !recedente, dar mai cu eam a!are ,n ea modificarea c mor*ii nu mai ,nt oameni, ,n ,m!r*ia activit*ii con)tiente, ci ,nt conductori ai domeniului natural )i ai ramurilor !articulare ale ace tuia. S+ar !utea !une c mor*ii ,nt ,nl*a*i la rang de
#4# P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

t!,ni ai for*elor naturii, de fa!t ,n ei ,nt cobor,*i la nivelul unor genii ale naturalului, iar !e ace te genii le determin voin*a con)tient de ine. ,n !ro!or*ia ei grandioa , acea t re!rezentare a e"i tat ,n &hina! 6ici !are c intrm ,ntr+o cu totul alt fer, mai ,nalt. -e e"em!lu, la noi, cerul e te -umnezeu fr ame tec cu ceva fizic, dar totu)i c,nd e vorba de thien, care e mai ,nt,i o !utere 29V fizic, !are c nu ne mai aflm ,n acea t fer a religiei au a magiei, ,ntruc,t acea t !utere e determin !e ine )i ,n cAi! moral: ,n dac o con iderm mai de a!roa!e, vedem c ceea ce e te u!rem e omul ingular, voin*a, con)tiin*a em!iric a omului ingular. , Thien e te ceea ce e u!rem, dar nu numai ,n en !iritual, moral. 7l emnific mai cur,iid generalitatea cu totul nedeterminat, ab tract: e te totalitatea cu totul nedeterminat a cone"iunii fizice )i morale. ,n !lu , ,m!ratul e te domnitor !e !m,nt )i nu cerul, nu ace ta a dat au d legi !e care le re !ect oamenii, legi divine, legi ale religiei, ale moralit*ii obiective. 3u thien c,rmuie)te natura, ci ,m!ratul guverneaz totul )i numai el are legtur cu thien! 3umai el aduce >ertfe lui thien cu ocazia celor !atru rbtori !rinci!ale ale anului: numai ,m!ratul e te acela care e ,ntre*ine cu thien, ,i adre eaz rugciunile ale, el ingur t ,n legtur cu thien )i c,rmuie)te totul !e !m,nt. ,m!ratul are ,n m,inile ale )i t!,nirea !e te lucrurile naturale )i tran formrile lor, )i c,rmuie)te !uterile ace tora. 3oi di tingem lumea, fenomen !rofan, )i una ,n afara lumii ace teia, unde tot -umnezeu t!,ne)te Q aici e te un cer care !robabil e te !o!ulat de ufletele celor deceda*i. 0erul cAinezilor, thien, e te ceva cu totul gol: ufletele celor deceda*i e"i t de igur )i ele, u!ravie*uie c de !r*irii lor de cor!, ,n )i ele a!ar*in lumii, iar ,m!ratul domne)te )i !e te ele, le in taleaz ,n func*iile lor )i demite din ele. 6cea ta ,n eamn con)tiin* de ine ingular care ,nde!line)te ,n mod con)tient acea t guvernare com!let.

,n !lu , e te demn de remarcat fa!tul cum ceea+ce+e te ,n+ ine+)i+!entru+ ine e te cuno cut ca ordine )i e"i ten* determinat, ,n acea t form ub tan*a e te cuno cut ca msur 0eea ce urmeaz e te puterea ace tei m uri, a ace tei ub tan. *e . !uterea acea ta e te mpratul! < ura ,n )i e te o deter9
S70D. (. 5! E7C(#(6 <6#(7( #4$

mina*ie fi": ea e nume)te Tao, ra*iunea. Cegile lui 4ao au2WR m urile ,nt determina*ii, figura*ii, nu ale fiin*ei ab tracte au ale ub tan*ei ab tracte, ci determina*ii ferme, generale. 6ce te figura*ii, iar)i, !ot fi conce!ute ,n cAi! mai ab tract, a tfel ele ,nt determina*ii !entru natura )i !entru !iritul omului, ,nt legi ale voin*ei lui )i ale ra*iunii lui. (ndicarea amnun*it )i dezvoltarea ace tor m uri cu!rind ,ntreaga filozofie )i )tiin* a cAinezilor. 6ici trebuie relevate numai !unctele !rinci!ale. < urile ,n generalitatea lor ab tract ,nt categorii cu totul ab tracte Q fiin* )i nefiin*, unul )i doi, care e te multi!lul ,n genere. 6ce te categorii generale au fo t ,n emnate de cAinezi !rin liniu*e Q liniu*a fundamental e te linia (.): o li+niu* im!l (+) ,n eamn unitatea )i afirma*ia Q da O: o lini+u*Hfr,nt (+ +) ,n eamn doi, ciziunea )i nega*ia Q nu O 6ce te emne e nume c cua (cAinezii !ove te c c ele li +au ,nf*i)at !e *ea ta broa)tei *e toa e). 7"i t legturi multi!le ale ace tor emne, care au a!oi emnifica*ii mai concrete de+ale deter+ mina*iilor originare u +men*ionate. Printre ace te determina*ii mai concrete e afl ,ndeo ebi cele !atru !uncte Mregiuni= cardinale )i mi>locul Mcentrul=, !atru mun*i care core !und ace tor !uncte cardinale )i un munte la mi>loc, cinci elemente Q !m,nt, foc, a!, lemn )i metal. 4ot a tfel, e"i t cinci culori fundamentale, fiecare a!ar*in,nd unui !unct cardinal. %iecare dina tie cAinez domnitoare are o culoare !articular, un element !articular etc.: a tfel, e"i t )i ,n muzic cinci tonuri fundamentale, cinci determina*ii fundamentale !entru ac*iunea omului ,n rela*iile lui cu ceilal*i. Prima )i u!rema determina*ie e te !urtarea co!iilor fa* de !rin*i: a doua e te cin tirea trmo)ilor deceda*i )i a mor*ilor: a treia, a cultarea fa* de ,m!rat : a !atra, com!ortarea fra*ilor unii fa* de al*ii: a cincea com!ortarea fa* de al*i oameni. 6ce te determina*ii de m ur con tituie baza Q ele con+2WL tituie ra*iunea. Oamenii trebuie e com!orte conform lor: ,n ce !rive)te elementele naturii, oamenii trebuie venereze geniile ace tora. 7"i t oameni care e dedic e"clu iv tudiului ace tei ra*iuni, e *in de!arte de orice via* !ractic )i trie c ,n ingurtate : totu)i lucrul !rinci!al e te totdeauna ca ace te legi fie a!licate ,n via*a !ractic. -ac ele ,nt re !ectate, dac oamenii ,)i ,nde!line c obliga*iile, totul e te ,n ordine, ,n natur
#4, P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

ca )i ,n ,m!r*ie: im!eriului )i indivizilor le merge bine. 6cea ta e te o legtur moral ,ntre actele omului )i ceea ce e !etrece ,n natur. 0,nd im!eriul e te lovit de nenorocire, fie ,n urma unor inunda*ii, fie datorit unui cutremur de !m,nt, unui incendiu, ecetei ).a.m.d., ace te calamit*i !rovin numai de acolo c omul nu a a cultat de legile ra*iunii, c determina+ *iile de m ur n+au Hfo t re !ectate ,n im!eriu. Prin acea ta e te tulburat m ura general )i e ive c a tfel de nenorociri. 6)adar, aici m ura e te cuno cut ca ceea+ce+e te+,n+ ine+)i+ !entru+ ine. 6cea ta e te baza general. 7e tul ,l ,nde!line)te acti itatea msurii! P trarea legilor ,i revine mpratului, ,m!ratului ca fiu al cerului, tAien+dzo, care e ,ntregul. 4otalitatea m urilor. 0erul e te o dat bolta vizibil Ma cerului=, a!oi ,n el e !uterea m urilor. ,m!ratul e te nemi>locit fiul cerului, el trebuie re !ecte legea )i fac fie recuno cut. Printr+o educa*ie ,ngri>it, mo)tenitorul tronului e te familiarizat cu toate )tiin*ele )i legile. Singur ,m!ratul cin te)te legea, u!u)ii lui trebuie +l cin tea c !e el, ca !e unul care a!lic legile. ,m!ratul aduce >ertfe, acea ta nu ,n eamn altceva dec,t c ,m!ratul ? e umile)te )i cin te)te legea. O erbare !rinci!al !rintre !u*inele erbri cAineze e te aceea a agriculturii, ,m!ratul t ,n fruntea ei: ,n ziua rbtorii el ,n u)i ar ogorul: grun*ele care cre c !e ace t ogor ,nt folo ite !entru >ertf. ,m!rtea a !rezideaz cultura

mtsii, care d tofa !entru ,mbrcminte )i, a emenea agriculturii, e te izvorul ,ntregii ubzi tente. O,nd e te b,ntuit )i !u tiit de inunda*ii, de molime etc, cala+ ^ mitatea ,l !rive)te !e ,m!ratQ dac el )i dregtorii i ar fi re !ectat regulat legea, calamitatea nu +ar fi !rodu . ,m!ratul recomand, ,n con ecin*, func*ionarilor i mediteze )i vad cu ce au gre)it, du! cum el ,n u)i ,)i !etrece tim!ul ,n meditare )i !ocin*, fiindc n+a ac*ionat >u t. Prin urmare, bun tarea im!eriului )i a indivizilor de!inde de ,m!linirea datoriilor. ,n felul ace ta, ,ntregul cult e reduce !entru u!u)i la o via* moral: deci religia cAinez trebuie fie numit religie moral (,n ace t en a !utut li e atribuie cAinezilor atei m). 6ce te determina*ii de m ur )i indica*ii de obliga*ii !rovin ,n !artea cea mai mare a lor de la &onfucius Q crierile lui au cu !recdere un a tfel de con*inut moral.
S704. (. (. E7C(#(6 <6#(7( 2UV

6cea t !utere a legilor )i a determina*iilor de m ur con tituie un agregat format din multe determinaii #i legi particulare! 6ce te determina*ii !articulare trebuie a!oi fie cuno cute )i ca acti iti! 0a ceva !articular, ele ,nt ubordonate activit*ii generale, anume, ,m!ratului, care e te !uterea tuturor activit*ilor. 6ce te !uteri !articulare ,nt re!rezentate )i ca oameni: ele ,nt mai cu eam trmo)ii r!o a*i ai oamenilor e"i ten*i: fiindc omul e te cuno cut ca !utere ,ndeo ebi du! moarte. -ar omul e te de a emenea o a tfel de !utere )i c,nd e de !arte el ,n u)i de acea t lume, anume, c,nd 2W e ad,nce)te ,n ine, ,nde!rt,ndu+)i activitatea numai !re general, !re cunoa)terea ace tor !uteri, c,nd renun* la legtura a cu via*a de toate zilele )i e *ine de!arte de orice !lcere: a tfel omul e de !arte de via*a uman concret )i e te cuno cut ,n con ecin* )i ca !utere !articular. ,n afar de acea ta, mai e"i t )i creaturi ale fanteziei crora le e te imanent acea t !utere: ace ta e te )i el un domeniu foarte am!lu dezvoltat de a tfel de !ove)ti !articulare. 7le ,nt toate ubordonate !uterii ,m!ratului, care le in tituie )i le comunic !orunci. 6ce t va t domeniu al re!rezentrii !oate fi cuno cut dintr+o ec*iune a i toriei cAineze care e afl ,n informa*iile iezui*ilor, ,n avanta lucrare K<emoire ur (e 0Ainoi G (K<emorii de !re cAineziG). -e in talarea unei noi dina tii e leag, ,ntre altele, de crierea celor ce urmeaz. ,n >urul anului 1122 ,.e.n., e!oc a i toriei cAineze de tul de determinat, a a>un la conducere dina tia 4sheu! Primul ,m!rat din acea t dina tie a fo t Ku-,ang! 1ltimul ,m!rat al dina tiei !recedente, 4sheu-sin, domni e, ca )i antece orii i, ru, ,nc,t cAinezii )i+au ,ncAi!uit c a domnit geniul cel ru,care e ,ntru!a e ,n el. Odat cu o nou dina tie trebuie e ,nnoia c totul !e !m,nt )i ,n cer, trebuie e"i te legi noi, alt muzic, alte dan uri, al*i func*ionari etc.: )i ,nt ,nlocui*i nu numai func*ionarii e"i ten*i ,n realitate, ci )i cei mor*i. ,m!ratul domne)te !e te natur )i in tituie toate ace tea. Cucrul !rinci!al e te fie di tru e mormintele dina tiei !recedente )i fie revocat cin tea de care e bucurau func*ionarii ei. ,n cum ,n noul im!eriu e"i t familii care erau ata)ate fo tei dina tii, familii ale cror rude au avut func*ii u!erioare, )i mai cu eam func*ii legate de rzboi, familii care ar fi totu)i ne!olitic fie lezate, trebuie g it un mi>loc de a men+
#46 PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

*ine onoarea rudelor r!o ate ale ace tor familii. $u+Sang +a, 2VU acAitat de acea t arcin ,n cAi!ul urmtor. -u! ce a fo t tin focul ,n ca!ital . PeXing ,nc nu era ca!ital ., foe !u la ordinul ultimului ,m!rat !entru a nimici !alatul im!erial cu toate comorile, femeile ale etc, im!eriul a fo t u!u domniei lui $u+Sang )i a o it momentul c,nd el trebuia P+)i fac intrarea ,n ora)ul de re)edin* im!erial ca ,m!rat, e+arate !o!orului )i fac legi. -ar el a fcut cuno cut c toate ace tea nu le !oateHface ,nainte ca ,ntre el )i cer fie totul !u ,n ordine ,n mod cuvenit. -e !re acea t con titu*ie a im!eriului ,ntre el )i cer i +a !u c ar fi con*inut ,n dou cr*i care ar fi de!u e la un ,nv*at btr,n !e un munte. 1na din cr*i con*ine noile legi, iar a doua numele )i func*iile geniilor numite #in, care ,nt noii conductori ai im!eriului ,n lumea natural, ,ntocmai ca mandarinii ,n lumea con)tient. Pentru a aduce ace te cr*i, fu trimi generalul lui $u+Sang. 6ce ta era el ,n u)i de>a un )in, un geniu

!rezent, tare la care el a9 a>un de>a ,n via* fiind, datorit unor tudii )i e"erci*ii ce+au durat mai bine de !atruzeci de ani. 0r*ile au fo t adu e. ,m!ratul e !l, !o ti trei zile: ziua a !atra, o dat cu r ritul oarelui, a!ru ,n ve)minte ,m!rte)ti, cu cartea noilor legi, acea ta fu a)ezat !e altar, e adu er acrificii )i mul*umiri cerului. -u! acea ta au fo t comunicate !re )tiin* legile, care, cu !u*ine modificri, ,nt totdeauna cele vecAi. 6 doua carte n+a fo t de cAi , ci fu trimi cu ea generalul !e un munte !entru a aduce inilor la cuno)tin* )i a le revela in talarea )i abdicarea ,m!ratului. Se !ove te)te a!oi mai de!arte c generalul a convocat ini !e munte, ace t munte era ,n regiunea de unde ,)i trgea originea ca a noii dina tii. 0ei deceda*i +ar 2/1 fi adunat !e munte, a)ez,ndu+ e du! rang mai u ori mai >o r generalul a tat ,n mi>loc !e un tron ridicat ,n ace t co! )i !len+dit ,m!odobit: era ,m!odobit cu o!t cua, ,naintea ace tuia, !e un altar, erau a)ezate dra!elele im!eriului )i ce!trul, ba tonul de comandant !e te ini, de a emenea di!loma btr,nului ,nv*at, care ,m!uternicea !rin ea generalul fac cuno cute inilor noile !orunci. #eneralul a citit di!loma, a!oi a venit ,n mi>locul inilor, cei ce au comandat !,n atunci fur blama*i din cauza negli>en*ei lor, declara*i nedemni domnea c mai de!arte )i demi)i din func*ia lor. Ci +a !u c !ot !leca unde dore c, )i cAiar g e re,ntoarc ,n via*a omenea c, !entru ca.
(ECT. I. I. RELIGIA 7AGIEI #4"
I

,n felul ace ta +)i c,)tige din nou recom!en e. 6!oi generalul cAem !e noii ini care urmau fie !romova*i, d,ndu+le in truc*iuni ,n legtur cu arcinile lor. ,n !rimul r,nd au fo t numi*i conductori !e te cei !atru mun*i care re!rezint cele !atru !r*i ale lumii )i cele !atru anotim!uriQ !entru cAinezi 0Aina e te lumea. 6!oi a fo t cAemat un !rin* care avu e e un rol !rinci!al ub !recedenta dina tie, el a fo t ,n rzboi un de toinic )i mare general, iar ,n tim! de !ace un mini tru credincio )i con)tiincio )i !u e e ,n calea noii dina tii cele mai multe !iedici, !,n ce ,n cele din urm !ieri ,n rzboi. 3umele lui a fo t al cincilea, iar func*ia lui . in !ec*ia !e te to*i inii cari aveau ,n gri>a lor !loaia, v,nturile, tunetul )i norii: el trebuia fie in talat de generalul noii dina tii, general care !urta e rzboi cu el. 3umele lui trebui fie trigat de dou ori )i +i fie artat ba tonul de comandant ,nainte ca el e a!ro!ie: el veni cu o e"!re ie di !re*uitoare )i e o!ri m,ndru. #eneralul i e adre Q tu nu mai e)ti ceea ce erai !rintre oameni, nu e)ti dec,t un )in oarecare, )in care nu are ,nc nici o func*ie, eu trebuie +*i tran mit din !artea ,nv*atului !rim cin te)ti acea t !orunc. Ca ace te cuvinte, inul czu la !m,nt, i e 2V2 *inu un lung di cur )i fu numit comandant al men*iona*ilor ini. 7l !rimi !uterea de a face !lou, de a di tribui norii c,nd ace)tia ar !utea cauza inunda*ii, de a nu l a v,ntul Bdevin furtun, iar tunetul +, la e e !roduc numai !entru a ,ngrozi !e cei ri )i a+i determina e ,ndre!te. 7l ob*inu douzeci )i !atru de agAiotan*i, fiecare cu in !ec*ia a !articular, care e cAimba tot la !atru !rezece zile: al*ii !rimir, !rintre ace)tia, alte de!artamente. 0Ainezii au cinci elemente, ace tea !rimir conductori. 1n )in !rimi u!ravegAerea !e te foc, ,n !rivin*a incendiilor: )a e ini fur !u)i !e te e!idemii, !rimind ,n rcinarea de a u)ura itua*ia ociet*ii omene)ti !rin cur*irea ei uneori de !ri o ul de oameni. -u! ce fur di tribuite toate lu>bele, cartea fu dat ,na!oi ,m!ratului )i ca con tituie ,nc !artea a trologic a calendarului. ,n 0Aina a!ar anual dou calendare de adre e, unul cu adre ele mandarinilor, cellalt de !re func*iile invizibile, de !re ini. 0u !rile>ul ecetei, incendiilor, inunda*iilor Qetc. inii re !ectivi ,nt de titui*i, imaginile lor ,nt di tru e )i ,nt numi*i noi ini. 6)adar, aici domnia ,m!ratului a u!ra9 naturii e te o monarAie !erfect organizat. Q .
2U8 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. I. I. RELIGIA <6#(7( 2UR #. RELIGIA FIIN-&R1I-)N-SINE ! CONCEPTUL E0

6m vzut mai u c obiectivitatea con ta numai ,n generalitate formal, con*inutul e te ,nc

lumea en ibil a con)tiin*ei cu totul fru te, co!ul e te dorin*a )i lucrul natural !otrivit rela*iei lui cu ati facerea dorin*ei: ,nc nu avem obiectivitate e"i tent ,n ine )i !entru ine, ,nc nu e"i t con*inut !e care +l !utem recunoa)te ca adevrat, e te numai !uterea 2V3 omului a u!ra naturalului. Yeligia e te unitatea finitului cu infinitul, a conce!tului cu realitatea. 6ce te dou momente ,nt acelea !e care e en*ial trebuie le con iderm !entru a vedea cum e determin !e ine -umnezeu. %initul e te con)tiin*a de ine nemi>locit, ace t om, ace)ti oameni, e te latura modului+determinat al con*inutului, cealalt latur, infinitul, e te !uterea !iritualului a u!ra accidentalului, a u!ra e"teriorului en ibil: !uterea e te aici a)adar determina*ia fundamental, ea e te ceea ce e latura infinitului, a e en*ialului ,n general, !utere a u!ra nee en*ialului, dar con*inutul !uterii nu e te ,nc obiectiv ,n ine )i !entru ine, e en*ial. Puterea ca atare e te negativitate, e en*ialitate, ,n numai ,n rela*ie cu altceva !e care ea ,l conduce, ea e te negativitatea lui altceva, nu e !utere liber, ci e te e en*ial !utere a u!ra a ceva, ,nc,t e te totdeauna !rezent ra!ortarea la altceva. 6cum, !ro"ima ,naintare con t ,n fa!tul c latura infinitului, a e en*ialit*ii, e te conce!ut ,ntr+un cAi! mai !rofund, mai veridic dec,t !e !ozi*ia anteceden*, au c con)tiin*a !iritului obiectiv devine un alt fel de obiectivitate dec,t aceea care a fo t vzut !,n acum. 6cea t determinare nu !oate fi alta dec,t c con)tiin*a e e izeaz !e ine )i ia e en*a ca e en*ialitate ce fiin*eaz ,n ine ,n )i, e en*ialitate care e ra!orteaz la ine !e ine, refle"ie a negativit*ii ,n ine, )i aici ,nce!e a!oi adevrata univer alitate obiectiv, univer alitatea obiectiv !otrivit con*inutului ei. 6devrata univer alitate obiectiv ,nce!e ,n general ,n fiin*area+,n+ ine, *ine de acea ta cu g,ndul vin la ine: g,ndul ca !utere e te numai ,n ra!ortare la altceva, g,ndul trebuie e izeze e en*ialitatea, e en*ialitatea9 trebuie fie con tituit ca ceea ce e te veridicul. 6ici e diferen*iaz con)tiin*a de ine natural, accidental determinat, lbticia dorin*ei care nu a>unge dec,t la !utere, de ceea ce ubzi t ,n ine, de ceea ce e te !er i tent, de !irit, )i aici, ,n acea t fiin*are+,n+ ine e de cAide locul ,n care e !rezent ceea ce e te divin. Prima fer a magiei e te, !ro!riu+zi , ,nc fr ace ta, abia aici ,nce!e divinul, cci abia aici !rime)te con)tiin*a, ,n fiin*area+,n+ ine, ,n ceea ce e te calm, etern ferm ,n ine, determina*ii cu adevrat divine. (nfinitul, care e mai ,nt,i ,nc ab tract )i conce!tul de -umnezeu nu e te ,nc nici !e de!arte e!uizat !rin el, deoarece e te nevoie de mai mult !entru ca !iritul fie determinat, cuno cut, )tiut ,n adevrul u: ,n oric,t ar fi de rele amintitele determina*ii, e"i t totu)i aici teren olid, adevrat determinare a lui -umnezeu care con tituie baza. 0ci adevrul e te concret, modul+deter+ minat nu e voie li! ea c. -ac com!arm acea t re!rezentare cu !re>udecata c nu )tim nimic de !re -umnezeu, acea t religie, oric,t +ar ,nf*i)a ea de !roa t )i de inferioar, e afl. totu)i la un nivel mai ,nalt dec,t aceea care !une c -umnezeu nu !oate fi cuno cut, deoarece aici nu !oate avea loc nici o venerare, ,ntruc,t nu !o*i venera dec,t ceea ce cuno)ti. K, colit -eum, [ui eum novitG (K6cela l+a venerat !e -umnezeu care l+a cuno cutG) obi)nuie)te !un un e"em!lu ,n gramatica latin. 0on)tiin*a de ine are aici totu)i cel !u*in un ra!ort afirmativ fa* de ace t obiect, cci tocmai e en*ialitatea fiin+*rii+,n+ ine e te g,ndirea ,n )i )i acea ta e te, !ro!riu+zi ,. e en*ialul con)tiin*ei+de+ ine, a)adar nu e te nimic necuno cut, tran cendent ,n el. 7a ,)i are !ro!ria a e en* afirmativ ,n fa*a a, ,ntruc,t acea t e en*ialitate ea o cunoa)te ca fiind totodat e en*ialitatea a, dar ea )i+o re!rezint )i ca obiect, ,nc,t ea, acea t fiin*are+,n+ ine, acea t libertate !ur o deo ebe)te de ine, de acea t con)tiin*+de+ ine, cci acea ta e te fiin*are+!entru+ ine accidental, em!iric, diferit determinat. 6cea ta e te determina*ia fundamental. ,ntrebarea e te acum cum !oate fi modul+determinat, deoarece ,ntem ,nc ,n genere !e !ozi*ia religiei naturii )i+n cu!rin ul ei !e !ozi*ia !e care forma, modul+determinat al !iritualului e te ,nc forma nemi>locit a !iritualului: are forma unui ace ta, a ceva con)tient de ine. 6cea ta e te ,nc !ro+ utL "ima form !entru ace t ceva ,n ine obiectiv. 6ce t infinit e ra!orteaz !e ine la ine, nu mai e te !utere care activeaz numai ,n afar. 6cea ta e te

una din determina*ii, cealalt e te aceea conform creia e te ,nl*at )i al doilea moment, realitatea la nivelul formei infinite, dar ace t moment e te ulterior )i e
r 1W + c. 3LR

21U P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

deo ebe)te de !rimul. ,nl*area e"i ten*ei la infinitul formei e te )tiin* !iritual, liber, inteligent ca atare: acea ta intervine ceva mai t,rziu, aici forma e te ,nc cea nemi>locit )i mai ,nt,i aceea c ea e te numai acea t con)tiin* de ine. 0ele dou, determina*ia infinitului )i realitatea, fiind, cum am !u , diferite, e te nece ar )i aici ca )i acea t form con tituie o latur !ecific a religiei )i ca !iritul e tatornicea c !e acea t trea!t. 6cea t latur e te b) 5storice#te, acea t religie e"i t ca aceea a lui -oe: ea e te religia mongolilor, tibetanilor ,n nordul )i+n ve tul 0Ainei, a!oi a birmanilor )i ceIlonezilor, dar unde ceea ce numim aici -oe e nume)te Gua7 ambele ,nt ecAivalente: e te religia !e care noi o cunoa)tem ub forma religiei lamaice! -eo ebirea dintre religia lui -oe )i lamaism e te numai u!erficial. ,n religia lui +ama acea t con)tiin* de ine e te figura, latura realit*ii, un om real viu, dar e"i t mai mul*i a tfel de Cama u!remi, ,ndeo ebi trei Q -alailama, Cama din udul 4ibetului )i cel din <ongolia ru ea c, care ,nt venera*i ca zei: -oe )i Guda ,nt )ii ei a tfel de indivizi, numai c ei ,nt re!rezenta*i ca deceda*i. -ar cum ei ,nt indivizi umani, !er i t fa!tul accidental c ei !ot fi mai mul*i: a tfel, e !une de !re ;uda c acum e te venerat ca #autama (#odama, m,ntuitor al ufletelor) ,n ;irmania )i deci e"i t mai mul*i Cama. #autama ar fi trit cam !atruzeci de ani ,nainte de na)terea lui 0ri to : fiind numit 2V/ m,ntuitor al ufletelor, accentul cade de>a !e uflet, !e !iritual. #autama e te re!rezentat ca venind du! ;uda, urm,nd du! avce ta ca o incarna*ie a ace tuia )i a)a e te el venerat acum. 6 e"i tat )i !rintre cAinezi de>a: o cla de oameni care aveau !reocu!ri !irituale, care nu a!ar*ineau numai religiei generale a tatului lui 4ien, ci erau o ect care e dedica g,n+dirii )i cuta ,n ine fac con)tiin*a e izeze ce e te adevrul. Pro"ima trea!t a ace tei !rime forma*ii a religiei naturii . care con t tocmai ,n fa!tul c con)tiin*a de ine nemi>locit e )tie !e ine ca ceea ce e te u!rem, ca ceea ee conduce conform ace tui mod nemi>locit . e te re,ntoarcerea con)tiin*ei la ine ,n )i, e te e"igen*a c acea t con)tiin* e te ,n ine ,n )i meditativ: e te ceea ce !retinde ecta lui Tao! 0u acea ta are legtur fa!tul c ace)ti oameni, care e retrag ,n g,nd, ,n interior, e !ri>in !e ab trac*ia g,ndului, aveau, ,n acela)i tim!, inten*ia devin fiin*e !entru ine !ure, nemuritoare, ,n !arte fiindc ,n !rimul r,nd erau ini*ia*i, ,ri
S704. (. 5! E7C(#(6 <6#(7( 211

!arte fiindc, ating,ndu+)i *inta, adic mie tria, e con iderau !e ei ,n)i)i ca fiin*e u!erioare )i !e !lanul e"i ten*ei, al realit*ii. 6cea t ,ndre!tare !re interior, care con tituia trecerea la a doua form, la Tao, la g,ndirea ab tractizatoare !ur, o g im a)adar de>a ,n anticAitate la cAinezi. ,nnoirea, ameliorarea doctrinei Tao e !roduce ,ntr+o e!oc ulterioar, ,nnoire atribuit cu deo ebire lui +ao-e, un ,n*ele!t ceva mai btr,n, dar contem!oran cu &onfucius )i cu Pitagora! &onfucius nu e te un filozof !eculativ, el a elaborat o ,nv*tur e"clu iv etic. Thien acea t !utere univer al a naturii, care e te realitate !rin !uterea ,m!ratului, are legtur cu rela*ii de natur moral, )i acea t latur moral a fo t cu !recdere dezvoltat de &onfucius! Ca ecta lui Tao, ,nce!utul e te trecerea la g,nd, ,n elementul !ur: dar a tfel nu +a ,ntemeiat nici o religie u!erioar, !iritualQ determina*iile lui Tao rm,n ab trac*ii 2VL com!lete, iar via*a, con)tiin*a, !iritualul nu a!ar*in a)a+zi lui Tao ,n u)i, ciH *in ,nc de omul nemi>locit +ao-e, a!oi a a!rut )i el ca un sin au ca Gua! 0ei ce a!ar*in ectei lui Tao !un de !re

+ao-e c el a a!rut ca ;uda. Pentru noi,H -umnezeu e te univer alul, dar determinat ,n ine, -umnezeu e te !irit, e"i ten*a a e te !iritualitatea. 6ici, realitatea, via*a lui Tao, e te ,nc con)tiin*a real, nemi>locit c fr ,ndoial el e te un mort ca +ao-e, dar e"i t viu )i real tran format ,n alte forme, ,n !reo*ii i. H ,ntocmai cum tAien, ace t 1nul care domne)te, e te numai acea t baz ab tract, iar ,m!ratul, realitatea ace tei baze,, e te cel ce !ro!riu+zi domne)te, tot a)a e te cazul cu re!rezentarea ra*iunii, acea ta fiind de a emenea baza ab tract care ,)i are realitatea numai ,n omul real. 1niver alul fiind numai baza ab tract, omul rm,ne ,n el fr interior !ro!riu+zi imanent )i !lin, el nu are ,n ine !unct de !ri>in. 7l are ace t !unct de !ri>in ,n ine c,nd a!are libertatea, ra*ionalitatea, c,nd el e te con)tiin* de a fi liber )i c,nd acea t libertate e dezvolt ca ra*iune. 6cea t con)tiin* dezvoltat d !rinci!ii ab olute, !re crie obliga*ii, iar omul care e te con)tient ,n con)tiin*a a moral, ,n libertatea a, de ace te determina*ii ab olute, c,nd ace tea ,nt ,n el determina*ii imanente, abia ace t om are ,n ine,. ,n con)tiin*a a moral, !ri>in )i con i ten*. 3umai
212 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S704. (. (. E7C(#(6 <6#(7( 213

,ntru cit omul )tie de !re -umnezeu ca !irit )i de !re deter+mina*iile !iritului, ace te determina*ii divine ,nt ,n genere determina*ii e en*iale, ab olute ale ra*ionalit*ii a ceea ce e te ,n el obliga*ie )i ,i e te, ,n ce+l !rive)te, imanent. SV8 6colo unde univer alul e te ,n general numai acea t baz ab tract, omul nu are ,n ine interioritate imanent, determinatQ de aceea, tot ce e te e"terior e !entru el ceva interior: orice e"terior are !entru el emnifica*ie, ra!ortare la el, )i anume, ra!ortare !ractic. Sub ra!ort general, ace t e"terior e te organiza*ia tatal, fa!tul de a fi guvernat din afar. -e acea t religie nu e te legat nici o moralitate, nici o ra*ionalitate imanent datorit creia omul ar avea valoare, demnitate. 4ot ce are vreo ra!ortare la el e te !entru el o !utere, fiindc ,n ra*ionalitatea a, ,n moralitatea a el nu are !utere. -e aci !rovine acea nedeterminabil de!enden* de orice e"te9 "ior, acea t u!rem )i cea mai accidental u!er ti*ie. 0Ainezii ,nt cel mai u!er ti*io !o!or, ,n ve)nic team )i ,ngri>orare ,n fa*a a orice, deoarece tot ce e te e"terior are o emnifica*ie, e te o !utere !entru ei, care !oate face uz de for* ,m!otriva lor, ,i !oate afecta. <ai ale !rofe*ia e te la ea aca ,n 0Aina: ,n fiecare localitate e"i t mul*ime de oameni care e ,ndeletnice c cu !rofe*ia. 6 g i locul !otrivit !entru morm,ntul lor, localitatea, !ozi*ia ,n !a*iu, iat !robleme cu care ei au de+a face toat via*a. 0,nd, cldind o ca , ?e g e)te alturi o alt ca )i frontul ei face un ungAi cu frontul ace teia din urm, ,nt in tituite ,n !realabil tot felul de ceremonii etc. %orma care are legtur cu acea t form a interiorizrii, interiorizare ,nc cu totul ab tract )i nede !r*it de !er onalitatea nemi>locit, e te fiin*area+,n+ ine mai determinat, mai inten iv, ,n en ul c !uterea u!rem, ab olutul, !uterea ab olut, nu e te conce!ut ,n ace t mod+nemi>locit+de+ a+fi al con)tiin*ei de ine, ci ca o fiin*, ca ub tan*, dar care ,n acela)i tim! ,)i mai ! treaz ace t mod+nemi>loeit, ,nc,t e"i t ,n unul dintre ace)ti indivizi au ,n mai mul*i, ub tan* care cu e"i ten*a ei ,n ace)ti indivizi e te !uterea, domnia, 2VR crea*ia )i u *inerea lumii, a naturii )i a tuturor lucrurilor, e !uterea ab olut. Guda e te )i la inzi una din incarnrile divine: e te )i el o !er oan i toric, cum e )i -oe! 6ce)tia ,nt !er oane i torice care au murit, dar Mcredincio)ii= ,)i ,ncAi!uie ,n acela)i tim! c ei ,nt !rezen*i )i eficien*i ,n imaginile lor, !recum )i ,n !reo*ii lor. Religia +ama u *ine c unii dintre ace)ti oameni ,nt ,n u)i -umnezeu, c ei ,nt ub tan*e vii fiind )i !rezen*i aici. (n ine, nu e te de loc contradictoriu c un individ, aici -alai+lama, e te )tiut ca !utere ab olut a ub tan*ei: de igur, el e te muritor, ca al*ii, dar totu)i !iritul e te ,n el !rezent: ,n afar de

acea ta, el nu are nici o !utere e"traordinar ,n ine, dar ,n el e te !uterea ub tan*ei, ace t ceva nemi>locit )i incon)tient, atot!trunztor )i nemi>locit !rezent. 6ce tea au legtur foarte tr,n cu cele !recedente. 6ici ,nt,lnim ub tan*ialitatea acea ta !otrivit creia ab olutul e te ceea+ce+fiin*eaz+ ,n+ ine, e acea t unic ub tan*, dar care nu e te conce!ut, ca la S!inoza, numai ca o ub tan* !entru g,nd )i ,n g,nd, ci are totodat )i e"i ten*a ,n !rezent. 6cea t !rezen* conce!ut ca en ibil ,ntr+un om e te o tr tur !rinci!al. 7"i t trei +ama supremi Q !rimul, 4alailama, e afl ,n +assa, la nord de &imalaia, localitate ,n care ,nc n+au !trun euro!enii, cci ace t ora) a!ar*ine de>a teritoriului cAinez. 6!oi, mai e te un al doilea +ama, ,n Iicul-Tibet, ,n 4i)u+Combu, ,n regiunea 3a!ul. 6vem o de criere a trimi ului englez Turner de !re ace t +ama! 6ce ta era un co!il de doi !,n la trei ani, al crui !redece or muri e ,ntr+o cltorie la PeXing, unde fu e e cAemat de ,m!ratul cAinez Q anume, c,nd moare 4alailama, -umnezeu ,)i retrage !entru o cli! !rezen*a a ,n mi>locul oamenilor, dar el rea!are ,ndat ,ntr+o alt figur omenea c )i trebuie doar numai g it din nou, ,ntruc,t el 2/U !oate fi cuno cut du! anume emne. ,n cAe tiuni de guvernare, locul ace tui co!il ,l de*ine un regent, mini tru al !recedentului -alailama, numit !aAarnic al ace tuia. ,n f,r)it, ,n <ongolia trie)te un al treilea Cama. 6ce)ti Cama ,nt venera*i )i de inzi. ,n general, religia lamaic e te r !,ndit ,n toat 6 ia 0entral.
(! CULTUL

,n ce !rive)te caracterul !o!oarelor care a!ar*in ace tei religii, ub tan*ialitatea acea ta con*ine ,nl*area dea u!ra con)tiin*ei nemi>locite, ingulare a)a cum acea ta e ,nf*i+
21W P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

)eaz ,nc !e ine ,n magie, unde con)tiin*a ingular e te ,nc !uterea, unde dorin*a, brutalitatea :l;* ,nc ne,nfr,nte. 1. Pe acea t trea!t, 1nicul, ceea ce e te u!rem, e te e izat ca ace t substanial ' ,n acea t ra!id nemi>locit ,nl*are dea u!ra dorin*ei, dea u!ra voin*ei ingulare, dea u!ra9 lbticiei, acea ta e te cufundarea ,n acea t inter ioritate,. unitate. (maginea lui ;uda e te ,n acea t !ozi*ie g,nditoare,. !icioarele )i bra*ele ,nt a)ezate unele !e te altele a tfel ,nc,t unul din degetele cele mari ale !icioarelor intr ,n gur . acea t re,ntoarcere ,n ine, acea t ab orbire ,n ine ,n u)i l 0aracterul !o!oarelor ace tei religii e te acela al calmului, al bl,nde*ii, al a cultrii, care e te dea u!ra lbticiei, a dorin*ei. Ca ace te !o!oare iau na)tere mari a ocia*ii religioa e, ele trie c ,n comunitate, ,n lini)tea !iritului, ,n !reocu!ri calme, lini)tite. 0a co! u!rem al omului e te e"!licit indicat ca ace ta a>ung ,n ine la acea t lini)te !ur. ,ntruc,t9 acea t lini)te e te !reconizat )i ca !rinci!iu . a tfel ,ndeo ebi ,n religia lui %oe ., ultima, u!rema !ozi*ie e te neantul, nefiin*a. -in neant a luat na)tere totul, ,n neant e re,ntoarce totul. 6cea ta e te baza ab olut, nedeterminatul, nimicirea a. tot ce e te !articular: toate e"i ten*ele !articulare, toate realit*ile ,nt numai forme, )i numai neantul are inde!enden* 2< veritabil, orice alt realitate nu are inde!enden* Q ea e te numai ceva accidental, numai form indiferent. Pentru om, acea t tare de nimicire e te a)adar de a emenea cea mai ,naltQ te cufunzi ,n ace t neant, care e te !acea etern, nimicul ,n genere, ub tan*ialul ,n care ,nceteaz, toate determina*iile: nu e"i t aci virtute, voin*, inteligen*, toate determina*iile naturalit*ii )i ale !iritului au di !rut. Prin ne,ncetat cufundare ,n ine )i medita*ie, omul trebuie devin egal ace tui !rinci!iu, trebuie fie fr !a iuni, fr ,nclina*ii, fr ac*iuni )i a>ung ,n tarea de a nu voi nimic )i de a nu face nimic. 6ici nu e vorbe)te nimic de virtute, de viciu, de conciliere, de nemurire: fin*enia omului con t ,n fa!tul c ,n acea t, nimicire, ,n acea t tcere el e une)te cu -umnezeu, cu neantul, cu ab olutul. ,ncetarea oricrei agita*ii a cor!ului, a oricrei mi)cri a ufletului ,nt ceea ce e te u!rem. 0,nd a fo t atin acea t trea!t, omul n+are e mai team de migra*ii du! moarte, cci e te identic acum cu -umnezeu. 6ici e te
S70D. (. @! E7C(#(6 <6#(7( 21V

e"!rimat momentul teoretic c omul e te ceva ub tan*ial, e te !entru ine. Practicul con t ,n

fa!tul c el vrea Q c,nd vrea, ceea ce e"i t e te obiect !entru el, obiect !e care el ,l tran form, cruia el ,i im!rim forma a. 2aloarea !ractic a entimentului religio e determin du! con*inutul a ceea ce e te con iderat ca adevr. ,n acea t religie e"i t cel !u*in acea t valoare ,n en ul c neantul, acea t unitate, !uritate, e te ab olut inde!endent de con)tiin*, c determinarea lui nu e te aceea de a lucra ,m!otriva a ceea ce e te obiectiv, de a+l forma, ci de a+i oferi )i !roduce ,n el acea t lini)te. 6b olutul e te ace ta Q omul trebuie fac din ine neant. 2aloarea K/2 omului con t ,n fa!tul c con)tiin*a a de ine e afl ,n rela*ie afirmativ cu u +men*ionata ub tan*ialitate teoretic . contrarul rela*iei care, fiindc obiectul nu are determinare !entru ea, e te numai de natur negati , )i tocmai de aceea e numai afirmativ ca ra!ortare a ubiectului la !ro!ria a interioritate, care e te !uterea de a converti orice obiectivitate ,n ceva negativ., adic afirmativ numai ,n vanitatea a. Su + amintita di !ozi*ie ufletea c lini)tit, bl,nd are ,n cult !entru moment ,n !rimul r,nd con)tiin*a unei a tfel de lini)ti eterne ca con)tiin* a fiin*ei e en*iale divine, iar re tului vie*ii ace t mod+determinat+de+a+fi ,i d tonul )i caracterul: dar con)tiin*a de ine are )i libertate fac din ,ntreaga a via* o tare !ermanent de lini)te )i de contem!lare ,ndre!tate de e"i ten*: iar acea t retragere real din e"terioritatea nevoilor )i ac*iunilor vie*ii ,n interiorul lini)tit )i a tfel unirea cu acea t ub tan*ialitate teoretic trebuie fie con iderat ca u!rema ,m!linire au !erfec*iune. O re!rezentare mai adecvat a ace tor determina*ii generale ne !une la ,ndem,n ceea ce e relateaz de !re determina*iile indicate ca e en* a unui a tfel de -umnezeu al lor de ctre adoratorii lui -oe au Guda, ori )i %oe )i ;uda, !recum )i de adoratorii cutrui )i cutrui )ef lamaic. <ai trebuie fie re*inute dou determina*ii care decurg din ceea ce a fo t artat, determina*ii dintre care una e refer la figura zeului, iar cealalt la natura e"terioar a con)tiin*ei de ine ubiective. 4otu)i, ,n ce le !rive)te !e am,ndou trebuie rm,nem la determinantele fundamentale generale, cci mai de!arte ele decurg ca atare din artata determina*ie a naturii divine: fiindc ,n )i acea ta e o!re)te ,nc cu totul la ab trac*ia nedezvoltat a calmei, li! itei,de determinare fiin*ri+,n+
(EC9. I. I- RELIGIA 7AGIEI 21L 21/ PART. A II-A. R LIGIA DETER7INATA

ine+,n u)i. -in acea t cauza orice formare mai de!arte )i re!rezentare ,nt date !rad accientalitii, !arte em!iric+2/3 i torice, !arte ,ncAi!uite. 6mnuntele mai neelaborate ,n !rivin*a acea ta a!ar*in unei de crieri de nenumrate )i ,ncurcate ,ncAi!uiri de !re ,nt,m!lri )i de tine ale acelor divinit*i )i de !re !rietenii )i elevii lor, !recum )i am!lelor ceremonii )i obiceiuri ale cultului e"terior, un material care, c,t !rive)te con*inutul lui, nu !rezint mare intere )i nici vreo alt valoare )i care, !entru motivul artat, nu !rezint intere !entru conce!t. 0eea ce e te e en*ial e c omul trebuie e com!orte ,n ufletul u ,n felul ace ta negativ, e a!ere numai, nu ,m!otriva e"teriorului, ci ,m!otriva a ,n u)i. ;udi)tii nume c tarea+ acea ta niban 7 aici omul nu e te greu, nu mai e u!u gravita*iei, bolii, btr,ne*ii, mor*ii: el trebuie con iderat ca -umnezeu ,n u)i, a devenit ;uda. 0ultul !rinci!al al omului con t ,n a e uni cu ace t neant, ,n a e libera de orice con)tiin*, de orice !a iune. Ca !rima vedere trebuie uimea c fa!tul c omul ,l g,nde)te !e -umnezeu ca neant: acea ta trebuie a!ar ca. cea mai mare curiozitate. -ar, con iderat mai de a!roa!e,, acea t determinare ,n eamn c -umnezeu nu e te ab olut nimic determinat, e te nedeterminatul: nu e"i t nici un fel de mod determinat care +i revie lui -umnezeu, el e te infinitul : acea ta e te ecAivalent cuQ -umnezeu e te nega*ia a. tot ce e !articular. -ac con iderm formele, curente ,n zilele noa tre !otrivit crora Q -umnezeu e te infinitul,

e en*a, e en*a !ur, im!l,, e en*a e en*elor )i numai e en*a, vedem c ace tea ,nt, fie total, fie a!roa!e ecAivalente cu Ma er*iunea= c -umnezeu e te neantul. ,n acea ta nu ,n eamn c -umnezeu nu e te Me"i t=, ci c el e te vidul, c ace t vid e te -umnezeu. 6)adar, men*ionatul mod modern Mde e"!rimare= e te numai o e"!re ie mai atenuat !entru Q -umnezeu e te neantul. 6cea ta e te o trea!t determinat, nece arQ -umnezeu e te < nedeterminatul, modul+nedeterminat ,n care e te u!rimat, ,n care a di !rut ace t !rim fel al modului+nemi>locit. 2. 0u neantul, cu acea t re!rezentare are legtur fa!tul c cultul con t ,n a te tran !une ,n acea t ab trac*ie, ,n acea t ingurtate de!lin, ,n ace t vid, ,n acea t renun*are, ,n neant. 0,nd omul a realizat ace t lucru, el nu !oate fi deo ebit de -umnezeu, e te etern, e identic cu -umnezeu. 6!are aici e en*ial re!rezentarea metem! iAozei ,n doctrina lui %oe+;uda. 6cea t !ozi*ie e te, !ro!riu+zi , u!erioar aceleia !e , care aderen*ii lui 4ao trebuie e fac ini nemuritori. (ndic,nd acea ta ca menire u!rem a omului, realizat !rin medita*ie, !rin retragere ,n ine, nu e !une c ufletul ,n ine, !er i t,nd ca atare, e te e en*ial, c !iritul e nemuritor, ci numai c omul abia !rin acea t ab trac*ie, !rin acea t ,nl*are e face !e ine nemuritor, )i trebuie e fac. #,ndul nemuririi rezid ,n fa!tul c omul e te g,nditor, c ,n libertatea a el e te la ine ,n u)i, a tfel el e te ab olut inde!endent, un altul nu !oate invada ,n libertatea a, el e ra!orteaz numai la ine ,n u)i, altul nu e !oate im!une ,n el. 6cea t egalitate ^cu mine ,n umi, eul, ace t ceva e te la ine ,n u)i, ace t ceva cu adevrat infinit e te nemuritor, nu e u!u nici unei cAimbri, e te ,n u)i ne cAimbtorul, e ceea ce fiin*eaz numai ,n ine, ceea ce e mi)c numai ,n ine. ;ul nu e te re!au mort, ci mi)care, dar mi)care ce nu ,n eamn cAimbare, ci e lini)tea etern, Bclaritatea ve)nic ,n ine ,n u)i. -umnezeu )tiut ca ceea ce e te e en*ialul, g,ndit ,n e en+*ialitatea a, fiin*area+,n+ ine, fiin*area la ine fiind adevrata Bdetermina*ie, acea t fiin*are+,n+ ine, acea t e en*ialitate, ra!ortat la ubiect, e te )tiut ca natura ubiectului, care e !iritul ,n ine. 6cea t e en*ialitate ,i revine )i ubiectului, ufletului, ace ta e te cuno cut ca nemuritor, ca unul ce e"i t !ur zts ,n ine, av,nd ,n ine ace t fel de a fi !ur ,n ine, dar ,n en !ro!riu nee"i t,nd ,nc ,n acea t !uritate, adic ,nc nee"i +t,nd ca !iritualitate, ci de acea t e en*ialitate e te ,nc legat fa!tul c modul e"i ten*ei e te ,nc mod+nemi>locit en ibil, care e ,n numai accidental. 6)adar nemurire ,n eamn c ufletul care fiin*eaz la ine ea e en*ial e te totodat )i e"i tent. 7 en*a fr e"i ten* e te o im!l ab trac*ie: e en*ialitatea, conce!tul trebuie fie g,ndite ca e"i tente: !rin urmare, realizarea *ine )i ea de e en*ialitate, ,n forma ace tei realizri e te ,nc e"i ten*a en ibil, modul+nemi>locit en ibil. <etem! iAoz ,n eamn tocmai c ufletul mai dureaz du! moarte, dar ,ntr+un alt mod en ibil. Sufletul fiind conce!ut ab tract ca fiin*are+,n+v ine, cum e conce!ut -umnezeu, acea t crea*ie e te indiferent, !iritul nu e )tiut cuno cut ca ceva concret, el e te numai ? en*ialitat ab tract, iar e"i ten*a fenomenului e te numai
218 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 (EC9. I. I. RELIGIA 7AGIEI 21R

forma nemi>locit, en ibil. %a!tul c omul trece ,n acea t figur e te a!oi adu )i ,n legtur cu moralitatea, cu meritul. -ar c,nd omul a a>un la acea t nimicire a lui ,n u)i, la acea t ab trac*ie, el e te cutit de metem! iAoz de ado!tare a ace tei e"i ten*e, a ace tei ,nln*uiri de acea t form e"terioar, en ibil. 3. -umnezeu, de)i conce!ut ca neant, ca e en* ,n general, e te totu)i )tiut ca ace t om nemi>locit, ca -oe, Guda, Galailama! %a!tul c un om cu toate nevoile lui en ibile e te !rivit ca -umnezeu, ca acela care creeaz etern lumea )i o men*ine, acea t identificare ne !oate a!rea nou ca cea mai re !ingtoare, mai revolttoare, mai de necrezut. 1n -alailama

trie)te cu acea t re!rezentare de !re ine )i e te de al*ii venerat ca atare. 6cea t re!rezentare trebuie ,n*elea , iar ,n*eleg,nd+o 2// o >u tificm, art,nd temeiul ei, ra*ionalul ei, locul ei ,n ra*iune, ,n e te nevoie +i recunoa)tem )i in uficien*a. 4rebuie recunoa)tem c,nd e vorba de religii c ,n ele e"i t nu numai lucruri li! ite de en , ira*ionale: mai im!ortant e te cuno)ti adevrul, cuno)ti legtura lui cu ra*iunea, )i ace t lucru e mai greu dec,t declari c ceva e te li! it de en . 6cea t fiin*are+,n+ ine e te trea!ta e en*ial, ,n en ul c de la ingularitatea nemi>locit, em!iric e face ,naintarea la determinarea e en*ei, a e en*ialit*ii, la con)tiin*a de !re ub tan*, de !re o !utere ub tan*ial care guverneaz lumea,, face ia na)tere )i devin totul !otrivit unor legturi ra*ionale, ,ntruc,t acea t !utere e te ub tan*ial, fiin*eaz ,n ine, ea e te ceva ce ac*ioneaz fr con)tiin*: tocmai !rin acea ta ea e te eficacitate nedivizat, are determina*ia univer alit*ii ,n ea, e !uterea univer al. Pentru a ne lmuri a u!ra ace tui lucru, trebuie ne referim la activitatea naturii, la !iritul naturii, la ufletul naturiiQ ,n ace t caz nu credem c. !iritul naturii e !irit con)tient, !rin !iritul naturii nu ,n*elegem nimic con)tient. Cegile naturii !ro!rii !lantelor,, animalelor, organi mului lor )i activit*ii lor ,nt ceva incon)tient : ace te legi ,nt ub tan*ialul lor, natura lor, conce!tul lor: acea ta ,nt ele ,n ine, acea ta e te ra*iunea ce le e te imanent dar incon)tient. Omul e te !irit )i !iritul u e determin !e ine ca uflet, ca acea t unitate a ceea ce e viu. 6cea t via* a a,. care ,n de f)urarea organi mului u e te numai una !trun+ z,nd totul, u *in,ndu+l, acea t activitate e"i t ,n om at,ta tim! c,t trie)te, fr ca el )tie de ea au +o vrea: )i totu)i ufletul u viu e te cauza, lucrul originar, ub tan*a care d na)tere ace tui fa!t. Omul, tocmai ace t uflet viu, nu )tie nimic de !re acea ta, nu dore)te acea t circula*ie a ,ngelui, nu+i !re crie nimic: cu toate ace tea el face ace t lucru, care e ac*iunea a, omul e te !utere activ, eficient a ceea ce e ,nt,m!l ,n organi mul u . 6cea t ra*ionalitate care ac*io+ 2/L neaz fr con)tiin* au acea t activitate incon)tient ra*ional e te, la antici, aceea a lui vouT care guverneaz lumea, al lui "na)agora! 3ouT nu e te ra*iunea con)tient. ,n filozofia mai nou acea t activitate ra*ional a fo t numit )i intuire, mai ale Schelling Ma numit+o a)a=: -umnezeu e te inteligen* intuitiv. -umnezeu, inteligen*a, ra*iunea ca intuitiv e te crearea etern a naturii, e te ceea ce e cAeam con ervare a naturii, cci crearea )i con ervarea nu ,nt e!arabile. ,n intuirea finit, noi ,ntem cufunda*i ,n obiecte, ace tea ne um!lu... 6cea ta e te trea!ta cea mai de >o a con)tiin*ei, acea t con)tiin* ,n obiecte: a reflecta a u!ra lor, a a>unge la re!rezentri, a dezvolta din ine !uncte de vedere, a ob erva ace te determina*ii la ace te obiecte, a >udeca . toate ace tea nu mai ,n eamn intuire ca atare. Prin urmare, acea t !ozi*ie e te aceea a ub tan*ialit*ii au a intuirii. 6cea t !ozi*ie e te ceea ce trebuie e ,n*eleag !rin !ozi*ia !antei mului ,n en ul >u t al ace tuia, acea t )tiin* oriental, con)tiin*, g,ndire de !re acea t unitate ab olut, de !re ub tan*a ab olut )i de !re activitatea ace tei ub tan*e ,n ine . activitate ,n care tot ce e te !articular, ingular e numai ceva trector, evane cent, nu !o ed adevrat inde!enden*. 6ce t mod de re!rezentare oriental e te o!u celui occidental, unde omul de cinde ca oarele ,n ine, ,n ubiectivitatea aQ aici ingularitatea e te determina*ie !rinci!al, ingularul ? te ceea ce e de ine tttor. -u! cum ,n modul de re!rezentare oriental univer alul e te ceea ce e cu adevrat de ine tttor, ,n acea t con)tiin* Moccidental=, dim!otriv, e afl dea u!ra ingularitatea lucrurilor )i a oamenilor: ba, re!rezentarea occidental !oate merge a)a de de!arte, ,nc,t afirme c lucrurile finite ,nt de ine tttoare, adic ab olute. 4ermenul K!antei mG are ambiguitatea !e care o are ,n general univer alitatea. G7v "ocl n"v ,n eamn unicul 4ot, tota+ 2
##4 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S704. (. (. E7C(#(6 <6#(7( ##1

litatea care rm,ne ab olut 1na, dar (( av ,n eamn )i toate, )i a tfel e ,nt,m!l c ace t

termen e tran form ,n re!rezentare necugetat, !roa t, nefilozofic. 6 tfel, !rin !antei m e ,n*elege c toate ,nt -umnezeu )i nu c 4otalitatea e te -umnezeu Q cci atunci c,nd -umnezeu e te 4otalitatea, e te Me"i t= numai 1n -umnezeu: ,n 4otalitate ,nt ab orbite lucrurile ingulare, ,nt numai umbre, cAeme Q ele vin )i e duc, fiin*a lor e tocmai aceea de a di !rea. ,n , ,n u +men*ionatul !rim ,n*ele i e !retinde filozofiei fie !antei m. 6)a vorbe c mai cu eam teologii. 4ocmai acea ta e te ambiguitatea univer alit*iiQ dac o lum !e acea ta ,n en ul univer alit*ii !ro!rii refle"iei, ea e te totalitatea care e te mai ,nt,i re!rezentat ,n felul c ingularitatea rm,ne de ine tttoare. -ar univer alitatea g,n+dirii, univer alitatea ub tan*ial e te unitate cu ine ,n care orice ingular !articular e te numai ceva de natur ideal, nu are fiin* veritabil. 6cea t ub tan*ialitate ,nce!e, !e de o !arte, aici. Sub tan*ialitatea acea ta e te determina*ia fundamental, dar )i numai determina*ia fundamental a )tiin*ei noa tre de !re -umnezeu . temeiul nu e te ,nc cel adevrat. -umnezeu e te !uterea ab olut, trebuie !unem numaiQ !uterea: tot ceea ce+)i ,ngduie !un de !re ine c e te Me"i t=, c !o ed realitate e te numai un moment al -umnezeului ab olut, al !uterii ab olute : numai -umnezeu Me"i t=, numai -umnezeu e te unica realitate veritabil. 6cea t conce!*ie t )i+n religia noa tr la baza re!rezentrii lui -umnezeu. 6tot!rezen*a lui -umnezeu, c,nd nu e cuv,nt gol, e"!rim ub tan*ialitatea, acea ta t la baz aici. ,n ace te e"!re ii !rofunde ale religiei ,nt trncnite mai de!arte de ctre obtuzitate numai ,n memorie: a tfel, lucrul 2/R nu e luat ,n erio . 0um li e atribuie lucrurilor finite fiin*are adevrat, cum lucrurile ,nt de ine tttoare )i -umnezeu e te e"clu din ele, -umnezeu nu e te atot!rezent, cci atunci c,nd -umnezeu e te atot!rezent, !unea totodat c el e te real. 6)adar el nu e te real l,ng lucruri, ,n !ori, a emenea -umnezeului lui 6picur, ci ,n lucruriQ ,n ,n lucrurile unde -umnezeu e te real lucrurile nu ,nt reale. 6cea ta e te idealitatea lucrurilor, dar lucrurile ,nt con ervate ,n cAi! de ne,nvin , realitate de ne,nvin ,n acea t g,ndire lab. 1niver alitatea trebuie aib adevr !entru !irit, !entru uflet, !entru g,nd,. ace ta trebuie manife te intere fa* de ea. -umnezeu e te ubzi tarea tuturor lucrurilor. Pantei mul e te un termen !ro t, fiindc el face !o ibil ne,n*elegerea care con t ,n fa!tul c uav e te luat ,n en ul de KtoateG )i nu cu en ul de univer alitate. %ilozofie a, ub tan*ialit*ii )i nu a !antei mului a fo t cea !inozi t. ,n toate religiile u!erioare, )i cu deo ebire ,n cea cre)tin, -umnezeu e te ub tan*a una )i ab olut, ,n ,n acela)i tim! el e te )i ubiect: )i acea ta e te !lu ul. 0um omul are !er onalitate, a!are ,n -umnezeu determina*ia ubiectivit*ii, a !er onalit*ii, a !iritului, a !iritului ab olut. 6cea ta e te o determina*ie u!erioar, dar !iritul rm,ne totu)i ub tan*, care e te, cu toate ace tea, una. 6cea t ub tan* ab tract, care e ceea ce e te ultim ,n filozofia lui S!inoza, acea t ub tan* g,ndit, care e te numai !entru g,ndire, nu !oate fi con*inut al unei religii !o!ulare, nu !oate fi credin* a unui !irit concret. S!iritul e te concret: numai g,ndirea ab tract e te aceea care rm,ne ,nuntrul unui a tfel de mod+determinat unilateral, cum e ub tan*a. S!iritul concret u!line)te li! a )i acea t li! e te c li! e)te ubiectivitatea, adic !iritualitatea: dar aici, !e trea!ta religiei naturii, acea t !iritualitate ,nc nu e"i t ca atare, ,nc nu e !iritualitate g,ndit, univer al, ci e te !iritualitate en ibil, nemi>locit: aici ea e te un om, ca !iritualitate en+2L ibil, e"terioar, nemi>locit: a)adar ea e"i t ,n !iritualitatea unui acest om. 6cum, dac ace t om ni e ,nf*i)eaz con+tra t,nd cu acea t ub tan*, ub tan* univer al ,n ine, trebuie ne amintim c omul ca ub tan*ialitate vie e te ,n general acea t realitate ub tan*ial ,n ine, realitate determinat de cor!oralitatea lui: trebuie ne !utem da eama c acea t natur vie e te ,n cAi! ub tan*ial via* ,n el. 6cea t !ozi*ie con*ine ub tan*ialitatea univer al ,n form real.

6ici avem re!rezentarea c un om ,n medita*iile ale, ,n ocu!area cu ine ,n u)i, ,n ad,ncirea a ,n ine ,n u)i e te ub tan* univer al, e te atare nu numai ,n natura vie a lui, ci ,n cufundarea a ,n ine, ,n centrul lui vou* in tituit ca centru, ,n a tfel ,nc,t vou* nu devine con)tient de ine ,n ce !rive)te menirea, dezvoltarea a. 6cea t ub tan*ialitate a lui vou*, acea t cufundare re!rezentat ,ntr+un individ, nu e te medita*ia unui rege care are ,n fa*a con)tiin*ei ale admini trarea *rii ale, ei e te g,n+
### P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

dul c acea t ad,ncire ,n ine ca g,ndire ab tract e te ,n ine ub tan*ialitatea activ Meficient=, e crearea )i con ervarea lumii. 6cea ta e te !ozi*ia religiei budi te )i lamaice. 3u aduce lucrului nici un !re>udiciu fa!tul c )i M u +men*iona*ii= Cama ,nt conductori de a tfel de a ocia*ii care e dedic unei vie*i retra e, fa!tul c ace)ti Cama e bucur de o cin tire a emntoare aceleia care i e arat lui -alailama, fa!tul c e"i t mai mul*i -alailama. %igura ubiectiv aici nu e te ,nc e"clu iv: abia ,n ,ntre!trunderea !iritualit*ii ub tan*ialit*ii, a ubiectivit*ii cu ub tan*a e te -umnezeu ,n cAi! e en*ial 1nulQ ,n felul ace ta ub tan*a e te, fr ,ndoial, 1na, dar ubiectivitatea, ace te forma*ii, ,n* mai multe, )i rezid nemi>locit ,n ele fa!tul c ,nt mai multe, cci acea t formare e te ea ,n +2L1 )i, ,n ra!ort cu ub tan*ialitatea, re!rezentat, de igur, ca ceva e en*ial )i totu)i ,n acela)i tim! )i ca ceva accidental. 0ci o!ozi*ia, contradic*ia a!are numai ,n con)tiin*, ,n voin*, ,n felul de a vedea !articular . de aceea nu !ot e"i ta mai mul*i regen*i ,ntr+o *ar .f ,n acea t activitate, de)i !entru e"i ten*a a !o ed form, form !iritual, totu)i e te numai activitate a ub tan*ei, nu ca activitate con)tient, ca voin* con)tient. 7"i t o deo ebire ,ntre budi m )i lamai m. 7le au comun ?eea ce a fo t indicat Mmai u =, )i cei ce+i venereaz !e Poe )i !e ;uda ,l venereaz )i !e -alailama. 4otu)i !rimul e te venerat mai mult ub forma unuia care a decedat, dar care e !rezent )i !rintre aderen*ii i. Se !ove te)te a tfel )i de !re %oe c +ar fi reincarnat de o!t mii de ori, c ar fi fo t !rezent ,n e"i ten*a real a unui om. <agia ca rela*ie de !utere e te e en*ial !ractic, cci !uterea e te Me"i ta= numai ca manife tare a nulit*ii ale ca ceva !u ,n cAi! nee en*ial. 4rec,nd la ceea ce e te teoretic, omul )tie de !re ceea ce e te e en*ial ca atare: a>un la acea t intuire, el e )tie !e ine ca fiin* care g,nde)te, e )tie !e ine ca un a tfel de ce teoretic, ferm, durabil, ub tan*ial, iar nemurirea ufletului ,nce!e aici ,ntr+o urmtoare determinare : ca fiin* g,nditoare, el are con)tiin*a eternit*ii ale, a interiorului u ne cAimbtor, invariabil. 4onul fundamental al caracterului e te bl,nde*ea, calmul, )i a tfel iau deci na)tere mari cor!uri !reo*e)ti )i mn tiri care trie c ,n eontem!la+
S70D. (. (. E7C(#(6 <6#(7( ##$

rea lini)tit a eternului, fr !artici!e la intere ele )i treburile lume)ti. -ar, ,ntruc,t forma ace tui etern, acea t ubiectivitate ve)nic e te ,nc figur nemi>locit, ,ntruc,t g,ndirea ,nc nu +a determinat !e ine ca !irit )i ca re!rezentare a !iritului . !iritul e te ceea ce dezvolt ., eternul nu are ,nc 2L2 aici determina*ie ,n ine, el ,nc nu e te !iritual, e ,nc nemi>locit, e te deci cor!oral, e form en ibil. 6cea ta e te )i ea accidental, e figur uman ori animal. Om, animal, ,ntreaga lume a celor vii devine Aaina !e tri* a interiorit*ii incolore. 0ci e te o determinare u!erioar aceea !rin care figura e te adecvat modului determinat al con*inutului: fiin*area+,n+ ine, ve)nicul nu are ,nc con*inut, deci nu are criteriu !entru figur )i, !rin urmare, ,nc nu !oate fi vorba ca figura core !und modului+ determinat interior. S!iritul !oate avea numai o figur )i acea ta e te omul, a!ari*ia en ibil a !iritului: dar ,ndat ce interiorul nu e te determinat ca !irit, figura e te accidental, indiferent. 2ia*a ve)nic a cre)tinului e te ,n u)i !iritul lui -umnezeu, iar !iritul lui -umnezeu e te tocmai acea taQ a avea con)tiin*a de ine ca )i con)tiin* de ine a !iritului

divin. Pe acea t trea!t, dim!otriv, fiin*area+,n+ ine e te ,nc li! it de determina*ii, nu e ,nc !irit. %iin*area+,n+ ine e te fiin*are+,n+ ine nemi>locit. 6ici indiferen*a figurii e e"tinde )i a u!ra eternului obiectiv. ;uda e"i t ,n mai multe forme, tot a)a )i Cama: ,ndat ce moare un Cama, e na)te altul, ,nc,t e en*a e te aceea)i ,n ambii: moartea nu ,n eamn ,ntreru!ere ,n !rivin*a e en*ei ub tan*iale. 6cea t trecere e te accidental )i de o varietate infinit, e ,n !arte !rimitiv )i aventuroa . 6cea t religie e te cea mai r !,ndit )i cea care are cei mai mul*i ade!*i: aderen*ii ei ,nt mai numero)i dec,t aceia ai maAomedani mului, care la r,ndul lui numr mai mul*i aderen*i dec,t religia cre)tin. ,ntocmai ca ,n religia maAomedan, ,n budi m un ve)nic im!lu con tituie intui*ia fundamental )i determina*ia interiorului, iar ace t mod+determinat e te cu deo ebire acela al figurii umane re!rezentat ,n !arte trind ,n !rezent, ,n !arte ca una care a trit mai demult. 7 te fa!t i toric c acea t religie a!are ceva mai t,rziu dec,t forma ,n care !uterea e te elementul dominant. <i ionarii 3La francezi au tradu o decizie a ,m!ratului &ia+Xing !rin care ace ta de fiin*eaz multe mn tiri, fiindc cei ce triau acolo
*##, P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

nu lucrau !m,ntul )i nu !lteau nici o dare Q aici, !une ,m!ratul la ,nce!utul deciziei, ub cele trei ve tite dina tii ale noa tre, nu +a auzit vorbindu+ e de ecta lui %oe, abia ,nce+!,nd cu dina tia lui &ong a a!rut acea t ect. 7 te nevoie acum fie date indica*ii mai a!ro!iate !entru a recunoa)te ,n ele tr turile conce!tului. -ogma de>a men*ionat a migra*iunii ufletului Ma metem! iAozei= e te cauza, originea mul*imii nemrginite de idoli, de imagini venerate !retutindeni unde domne)te %oe. 6nimale cu !atru !icioare, ! ri, animale t,r,toare, cu un cuv,nt cele mai inferioare forma*ii animale au tem!le )i ,nt venerate, fiindc zeul ,n rena)terile ale locuie)te ,n fiecare, )i orice cor! animalic !oate fi locuit de ufletul omului. Princi!iul religiei lui %oe e te, cum am !u , c neantul e te !rinci!iul, ,nce!utul )i f,r)itul a toate: !rimii no)tri !rin*i au luat na)tere din el )i +au re,ntor ,n el, )i numai forna con tituie calitatea, deo ebirea. 4ot a tfel !utem !une c din metal !ot lua na)tere animale )i oameni, determina*ia fundamental e te acela)i mod, e nevoie e adauge la ace ta numai calit*i diver e. Oric,t de diferi*i ar fi oamenii )i de diferite lucrurile, e"i t numai un ingur !rinci!iu din care iau na)tere )i+n care e re,ntorc, ace t !rinci!iu e te neantul. 0,nd e vorba de ra!ortul omului fa* de ace t !rinci!iu, ceea ce im!ort e te fa!tul c, !entru a fi fericit, omul trebuie e trduia c devin egal ace tui !rinci!iu !rin !ecula*ie continu, !rin medita*ie, reflectare a u!ra a, iar fin*enia omului LW e te unirea a, ,n acea t tcere, cu -umnezeu. 2ocile onore ale vie*ii lume)ti trebuie amu*ea c: tcerea morm,ntului e te elementul eternit*ii )i al fin*eniei. ,n ,ncetarea oricrei mi)cri, a oricrei vibra*ii a cor!ului, a oricrei mi)cri a ufletului, iat ,n ce con t fericirea O, iar c,nd omul a a>un la ace t grad de !erfec*ionare, nu mai e"i t cAimbare, ufletul u nu mai are e team de nici o migra*iune, cci el e te identic cu zeul %oe. 6ici e te e"!rimat )i a>un fie intuit momentul !ur teoretic. ,ntruc,t ,n via*a a omul nu a a>un la acea t fericire !rin renun*are, !rin cufundare ,n ine, acea t fericire e te, fr ,ndoial, ,n el, deoarece !iritul u e te acea t fiin* ,n ine, ,n el are ,nc nevoie de durat, el nu e u!u cAimbrii, are ,n nevoie de ceea ce e cor!oral, )i a tfel ia na)te+ie re!rezentarea metem! iAozei. 6cum, aici rea!are magia, mi>+
S704. (. (. E7C(#(6 <6#(7(

22V

locirea !reo*ilor care ,nt ,n acela)i tim! ceea ce e te u!erior )i !utere a u!ra forma*iilor !e care le ado!t omul: a tfel, e a ociaz cu acea t re!rezentare iar)i latura !uterii )i a magiei. 6de!*ii religiei lui %oe ,nt ,n acea t !rivin* foarte u!er ti*io)i. 7i cred c omul trece ,n

toate formele !o ibile )i c !reo*ii ,nt t!,nii care trie c ,n ceea ce e u!ra en ibil, ai formei !e care trebuie +o ia ufletul, )i care de aceea ,nt ,n tare +i ca!e !e credincio)i de Ma e ,ncor!ora ,n= figuri nefa te. 1n mi ionar !ove te)te o i torie de !re un cAinez muribund care a trimi +l cAeme )i i+a !u c un bonz (ace)tia ,nt !reo*ii, cei+ce+)tiu, lor le e te cuno cut ceea ce e !etrece ,n lumea cealalt) i+a !u c, ,ntocmai cum el e afl acum ,n erviciul ,m!ratului, a)a va rm,nea )i du! moartea a, ufletul u va trece ,ntr+un cal al !o)tei im!eriale, iar el lucreze cu credin* ,n acea t lu>b a a, nu lovea c, nu mu)te, nu e ,m!iedice )i e mul*umea c cu nutre* !u*in. <igra*iunea ufletelor e ,ntemeiaz !e re!rezentarea fiin*rii+,n+ ine a !iritului care e te ,nl*at dea u!ra cAim+ 2LV brii )i de acea ta e leag a!oi magia. ;uda e te ,nc univer alul, binele, #autama, el e te !otrivit figurii ale actuale, !rezente, figur ,n care domne)te. 0am tot a)a e te re!rezentarea celor numi*i Cama. %iecare conductor al unei mn tiri e cAeam Cama: totu)i cei mai eminen*i ,nt numai trei. 7nglezi care au fcut cuno)tin* cu -alailama au cea mai mare tim !entru el: !rinci!ala tr tur de caracter a lui e te calmul, bl,nde*ea, la care e adaug !uterea de >udecat )i o fire cu totul nobil. Po!oarele ,l venereaz !rivindu+l ,n frumoa a lumin a fa!tului c el trie)te ,n contem!la*ie !ur, iar acea ta e te ub tan*ialul, e ceea ce ele venereaz ca etern, eternul ab olut. 0,nd trebuie +)i ,ndre!te aten*ia a u!ra unor lucrri e"terioare, Cama e te ocu!at numai de lu>ba binefctoare de a di tribui m,ng,iere )i a>utor, !rimul lui atribut e te uitarea )i mila. 6ce ta e te con*inutul nece ar al !rimului mod al religiei naturii: a!ar ,n ea cele dou momente !e care le+am vzut, !un,nd ,n lumin determina*iile ei ab tracte. Primul e te momentul !uterii, al doilea e acela al reflectrii ,n ine, e te fiin+*area+,n+ ine. 6cea t fiin*are+,n+ ine e te ,n genere baza oricrei idei divine: identitatea cu ine e te determina*ia fundamental, abia aici e"i t teren veritabil !entru religie, )i a tfel
1V + c. 3LR

22/ PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

e ,nt,m!l c, cu!rinz,nd laolalt ambele determina*ii, trecem la a doua form a religiei naturii. RELIGIA FANTEZIEI
! CONCEPTUL ACESTEIA

<omentul adevrului ,n tot ceea ce e nume)te -umnezeu, determina*ia fundamental, fiin*area+la+ ine+,n u)i, ace t calm etern ,n ine, reflectare ab olut ,n ine, unde tot ce deo+ 2L/ ebe)te, orice nega*ie e rezolvat ,n ine, e te aici atitudine !ur teoretic: diferen*ele, ra!ortul fa* de altceva, !uterea, toate deo ebirile !racticului e determin !e ine ca rezolvate ,n teoretic. 6cea t fiin*are+,n+ ine e te mai ,nt,i nedeterminatul, ,ntocmai cum zeul %oe e te neantul: trebuie e ,nt,m!le ca aici a!ar determinarea, e dezvolte ca form, )i acea ta, ca form divin, nu e mai determine !e ine ca !utere, con tan* de ine nemi>locit, ci !e teren teoretic, !e terenul fiin*rii+,n+ ine, al dezvoltrii e en*ei, al a!ari*iei unei lumi divine. 7 en*a aici nu e te cu adevrat -umnezeu, !rinci!iul e en*ei e, fr ,ndoial, fiin*are+,n+ ine, dar ,nc nedeterminat, ,nc neveritabil: abia unitatea infinitului )i finitului e te ceea ce e veridic. %iin*area+,n+ ine trebuie e dezvolte !otrivit conce!tului, via*a trebuie a!ar )i e ,m!linea c ,ntru via* concret, divin. %iin*area+,n+ ine e te !rima determina*ie, a doua e te a!oi dezvoltarea divinului ca divin concret: acea ta a doua determina*ie a!ar*ine mai ,nt,i ,nc religiei naturii, cci !rimul mod nemi>locit al dezvoltrii con t ,n fa!tul c momentul e te negat luntric de conce!t: fa!tul c ace te momente ,nt e!arate unul de altul, c ,nt *inute ca inde!endente unul ,n afara celuilalt e te ble temul naturii. 6 tfel, noi vom ,nt,lni !retutindeni rezonan*e !refigurative ale conce!tului, ale veridicului, dar care ,n genere devin cu at,t mai re !ingtoare, cu c,t ele rm,n ,m!otmolite ,n determina*iile naturii, ale e"teriorit*ii reci!roce. 6m vzut obiectivitatea accidental ca

form goal, la determina*ia fiin*rii+,n+ ine a identit*ii ab olute cu ine e adaug acum determina*ia concretului, ,n al doilea r,nd, men*inerea ace tor momente ,n afar
(EC9. I. II. RELIGIA <ANTE=IEI ##"

unul de altul rm,ne: ,n al treilea r,nd, concretul e rezum ,n ine, e te afirmat )i )tiut Mcuno cut= ,n cAi! ideal !otrivit conce!tului. 6ce ta e te, fr ,ndoial, !rezent aici, dar, de !r*ite unul de altul ,n determinarea nece it*ii, momentele ,nt !rivite inde!endent, teoretic ,nt luate de la dorin* ca 2LL de ine tttoare, obiective ,n !articularitatea lor. ,ntrebarea e te acumQ care ,nt formele, figurile ace tei inde!enden*e O S,ntem )i noi ,ntr+o a tfel de lume, con)tiin*a e g e)te ,ntr+o a tfel de lume, di !er at, ,ntr+o lume en ibil, )i ea are deci de+a face cu o lume de+o !e tri* diver itate. ,n genere, a)a ,nt ace tea, acea ta e te determina*ia lor fundamental, le numim lucruri )i acea ta e te !rima determina*ie a ceea ce e obiectiv, !rima determina*ie !e care o dm ace tuia. 4ot a tfel, luntric avem de+a face cu multi!le !uteri, cu diferen*e !irituale, cu enza*ii, !e care intelectul de a emenea le izoleaz Q aici avem acea t ,nclina*ie, cutare !a iune, acea t !utere de memorie, cutare !utere de >udecat etc. 0,nd e vorba )i de g,ndire avem determina*ii care ,nt, fiecare, !entru ine !ozitiv, negativ, fiin*,nd, nefiin*,nd: acea ta e te inde!enden* !entru con)tiin*a noa tr en ibil, !entru intelectul no tru. ,n felul ace ta avem o conce!*ie de !re lume care e o conce!*ie !rozaic, deoarece inde!enden*a are forma modului !ro!riu lucrurilor, a for*elor, a for*elor uflete)ti etc, )i deci are form ab tract. #,ndul nu e te aici ra*iune, ci e intelect )i e te !rezent ,n acea t form. Cumea, multi!lul are a)adar aici inde!enden*: care e te acum forma a T %orma noa tr nu !oate fi ,nc form aici: intelectul no tru !rozaic im!lic mai mult un !rogre al cultivrii !rin care au devenit rigide a tfel de ab trac*ii. %a!tul c noi !rivim lumea a tfel *ine de refle"ia intelectului )i e mult ulterior: ceea ce nu !oate avea loc aici. 3oi, ,n !rimul r,nd !unem c lucrurile ,nt Me"i t=, ,n al doilea r,nd c ele ,nt ,n ra!orturi variate unele cu altele, c au legturi cauzale, de!ind unele de altele: ace t al doilea moment al ,n*elegerii nu !oate e"i ta aici. ,ntruc,t filozofia e te aceea care determin elaborarea formei, e te nece ar ca orice diferen*iere determinat ce *ine de intelect a momentelor fie ,n acela)i tim! )tear . 6bia intelectul ca !ur identitate G cu ine ,n u)i e izeaz obiectele ,n ace te categorii. %iindc e te cutare, e te )i cutare, !une el )i duce ace t lan* al cone"iunii fr ,ntoarcere !,n afar ,n infinitatea rea. 6)adar,
##' PART. 6 $-A. REUGIA DETER7INATA

acea t form nu are acea t inde!enden*. %orma inde!endent care e"i t aici nu e te alta dec,t forma a ceea ce e te forma ,n )i a con)tiin*ei de ine concrete, iar ace t !rim mod e te !rin urmare mod uman au mod animal. Pe acea t !ozi*ie e"i t ,m!linire, concretul a!are ca e"i tent, intuit, numai a!are ca !utere, ,n acea ta conce!tul e te afirmat numai ca ceva negativ, ubordonat !uterii, !racticul e te ,n !utere numai obiectiv, nu e te ceea ce e te teoretic, aici, dim!otriv, teoreticul e te eliberat. 0,nd e te teoretic, !iritul e bilateral, el e ra!orteaz luat ,n ine !e ine la ine ,n u)i )i e ra!orteaz !e ine la lucruri care ,nt !entru el inde!enden*a univer al: )i a tfel !entru el lucrurile ,n e)i e ru! ,n dou, ,n modul lor nemi>locit, e"terior, variat )i+n e en*a lor liber, e"i ten*a !entru ine. ,ntru+c,t acea ta nu e te ,nc un lucru )i+n genere nu ,nt ,nc aici categoriile intelectului, nu e aici inde!enden*a g,ndit, ab tract, ,nc,t e te inde!enden*a re!rezentat, liber, iar acea ta e re!rezentarea omului, au cel !u*in a ceea ce e iu, care deci !oate fi numit ,n general obiectivitate a fanteziei. Pentru a ne re!rezenta oarele, cerul, arborele ca fiin*,nd, ca inde!endente, avem nevoie numai ca acea t re!rezentare s fie intuiia sensibil au imaginea ace tora, la ceea ce nu e nece ar e adauge nimic ce a!are ca eterogen !entru a ni le re!rezenta ca de ine tttoare. ,n acea t a!aren* e te o iluzie Q c,nd imaginea e te re!rezentat ca de sine stttoare, ca e)istent, c,nd e con iderat de noi ca atare, ea are !entru noi tocmai 2LR determina*ia fiin*ei, a unei fore, a unei cauzaliti, a

unei aciuni a unui suflet M ea Mimaginea= ,)i are inde!enden*a ,n ace te categorii. -ar, ,ntruc,t inde!enden*a ,nc nu a ,naintat la !roza intelectului, e izarea )i e"!rimarea ace tei inde!enden*e e te acea !oezie care face din re!rezentarea naturii )i figurii umane )i ,ntruc,tva )i din aceea a naturii )i figurii animale !urttoare )i e en* a lumii e"terioare. 6cea t !oezie e ,n fa!t ra*ionalul fanteziei, cci ace ta trebuie re*inut: c,nd con)tiin*a, cum am !u , nu a ,naintat ,nc la categorii, de ine tttorul trebuie luat din lumea !rezent, )i anume, tocmai ,n o!ozi*ie cu ceea ce nu e te de ine tttor, cu ceea ce e re!rezentat ca e"terior, iar ace t de ine tttor e te numai forma mod )i natur, a ceea ce e liber !rintre lucruri. Pro"ima con ecin* e te aceea c, obiectele ,n genere )i determina*iile generale de g,ndire av,nd o a tfel de inde!en+
S70D. (. ((. E7C(#(6 <ANTE=IEI

22R

den* liber, cone)iunea sesizabil prin intelect a lumii e te dizolvat : acea t cone"iune o formeaz categoriile rela*iilor, ace tea nu ,nt ,n !rezente, )i a tfel natura e clatin fr fr,n ,naintea re!rezentrii. O ,ncAi!uire oarecare, un intere oarecare !entru ceea ce e ,nt,m!l )i e ucced, mi)carea unui ra!ort nu ,nt !rin nimic fr,nate )i limitate: ,ntreaga !lendoare a naturii )i a imagina*iei t la di !ozi*ie !re a ,m!odobi cu ea con*inutul, iar arbitrarul imagina*iei are drum com!let de cAi e la e du aici ori acolo, !rin locul ace ta )i !rin locul acela. -atorit ,n )i ace tei inde!enden*e imaginate e ,nt,m!l, anume, tocmai c, inver , di !are con i ten*a con*inutului )i a forma*iilor: cci, av,nd un con*inut determinat, finit, ele ar avea con i ten*a lor obiectiv, re,ntoarcerea lor )i re,nnoire !ermanent numai ,n cone"iune e izabil !rin intelect, cone"iune care a di !rut, fa!t ,n urma cruia inde!enden*a lor, ,n loc fie o realitate, devine mai cur,nd accidentalitate com!let. -e aceea, lumea fenomenal e te !u ,n ser iciul imaginaiei! Cumea divin e te o ,m!r*ie a imagina*iei, care devine 2 o cu at,t mai mult infinit )i variat, cu c,t a!ar*ine !a*iului unei naturi lu"uriante, iar ace t !rinci!iu al imaginrii li! ite de dorin*e, al fanteziei a)ezate !e teren teoretic a creat o bog*ie a afectivit*ii )i a entimentelor ce+i ,nt !ro!rii . entimente care, ,n acea t cldur ce arde ,n !uz lini)tit, ,nt !trun e mai ale de tonul unei uavit*i volu!tuoa e )i ,nc,n+ttoare. 0on i ten*a general o aduce ,n ace t arbitrar, confuzie )i li! de fermitate, ,n acea t !lendoare li! it de m ur )i+n acea t moliciune numai i temul determinat ,n ine )i !entru ine al determina*iilor fundamentale generale, ca i tem al puterilor absolute la care e reduce totul )i care !trund totul, )i ace t i tem e te acela care !rezint intere e en*ial fie con iderat !entru a recunoa)te !e de o !arte ace te !uteri ,n do ul modului enzorial traniu al !l muirilor determinate ,n cAi! e"terior )i !re a face dre!tate e en*ialit*ii care e afl la baza lor: !e de alt !arte, !entru a ob erva degradarea !e care ele o ufer, !arte !rin felul de indiferen* al lor una fa* de cealalt, !arte !rin en ibilitatea arbitrar uman )i e"terioar local, !rin ceea ce ele ,nt tran !u e ,n fera cotidianului : toate !a iunile, tr turile locale, tr turi !rovenite din amintire individual ,nt grefate !e ele M!e !uterile ab olute=:
#$4 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. @@! E7C(#(6 %6347](7( 231

nu e"i t nici o %udecat, nici o !udoare, nimic dintr+o !otrivire u!erioar a formei cu coninutul7 e"i ten*a de toate zilele ca atare n+a di !rut, n+a fo t tran figurat ,n frumu e*e. 2a reie)i de>a din cele !remergtoare c ace te determina*ii ale fiin*ei divine ,)i au e"i ten*a ,n religia indic! -e va ta ,ntindere )i, du! natura ei infinit, de mitologie )i de formele mitologice trebuie facem aici ab trac*ie, !entru a avea ,n vedere numai determina*iile fundamentale !rinci!ale, care ,nt, !e de o !arte, baroca, lbatice )i ,ngrozitoare, re !ingtoare )i H 28i dezgu ttoare contor iuni, dar care e dovede c ,n acela)i tim! ca unele ce au dre!t izvor interior conce!tul )i, din cauza dez oltrii !e care ace ta o dob,nde)te ,nuntrul ace tui teren teoretic, aminte c de ceea ce are u!rem ,n ea ideea, care e"!rim ,n

totodat )i !i!ernicirea determinat !e care ea o ufer c,nd nu e te iar)i readu la natura ei !iritual. -ezvoltarea, de f)urarea formei con tituie !rinci!alul intere fa* de o religie ab tract monotei t, )i tot a tfel fa* de .religia greac, anume, fa* de o religie care are ca !rinci!iu individualitatea !iritual, dar !rin !rinci!iul concret al !rinci!iului individualit*ii. Primul mod concret al libert*ii e te fiin*a omenea c au via*a animal. %iin*a are aici forma unei !l muiri umane )i *ine de ,m!r*ia fanteziei fa!tul c obiectele ,nt re!rezentate ca figuri ,n ,ntregime umane au animale, c e !rocedeaz ,n acea t !l muire cu foarte mare ri i!. (S4e g im !e trea!ta elementului teoretic, toate determina*iile care ,nt momente ab olut nece are ale conce!tului )i care ,nt )i obiecte en ibile au aici inde!enden*: ,ntruc,t teoreticul e te determinarea fundamental, orice con*inut e te re!rezentat ca inde!endent. (nde!enden*a, obiectivitatea ,nc nu e te aici categorie !ermanent, nu e determinare de for*e, cauze, nu e determina*ie a obiectivittii cu care, g,ndind, noi ,ntem obi)nui*i !rin forma*ia noa tr g,nditoare, ci inde!enden*a !rime)te aici forma a ceea ce e de ine tttorul ,n re!rezentare )i !entru re!rezentare, iar ace ta e te fiin*a uman )i cea animal. 6nimalul e te via*, are uflet, )i mai mult, omene cul, care e de ine tttorul fa* de ceea ce nu e te de ine tttor. 0,nd avem o re!rezentare de !re ceea ce e de ine tttor, ne mul*umim numai cu o imagine !e care ne+o re!rezen+ tm a tfel )i nu e te nevoie e adauge la ea nimic eterogen. 6vem o imagine de !re un obiect en ibil oarecare au ne facem una: nu avem nevoie, dac ea urmeaz fie con iderat282 ca obiect, dec,t ne re!rezentm c ea e te a)a ceva, )i nu e nevoie de nici o alt determina*ie care +i confere determina*ia de ine tttorului. 6!oi, fiindc ea e te ,n noi o a tfel de imagine, !unem de !re ea c+i conferim inde!enden*, for*a ei o avem ,n noi ca liber arbitru. 0on*inutul fie el oricare ar fi, inde!enden*a are aici totdeauna form de categorie a intelectului, ,n ceea ce im!ort a!oi e fa!tul c aici nu ,nt categorii, ci ceea ce e te inde!endent unul de altul !entru re!rezentare trebuie *in locul categoriilor. 6rborele au imaginea arborelui, intui*ia en ibil a lui, dac e fie con iderat ca inde!endent, trebuie !rimea c modul formei ub care ace t mod e te re!rezentarea, inde!endentul fa* de alt e"i ten*. Soarele, marea, co!acul etc. nu ,nt ,n fa!t inde!endente fa* de ceea ce e viu, liber: a)adar ace te forme ,nt acelea care ,n ace t element al inde!enden*ei con tituie !urttoarele categoriilor !entru un con*inut oarecare. 0on)tiin*a uman liber )i via*a ,nt ,n fa!t ceea ce e de ine tttor, )i am numit ra*ional acea t !oezie ,ntruc,t trebuie fie re!rezentat ca inde!endent un con*inut al g,ndului )i a!oi inde!endentul ,l ,nf*i)eaz figura omenea c au cea animal. Cucrurile concrete ale naturii ,n general !rime c ,n felul ace ta o a tfel de figur a inde!enden*ei libere )i e legat de acea ta fa!tul c orice cone"iune ce *ine de intelect e te dizolvat )i anulat ,n ace t con*inut: cci nece arul e te ceea ce *ine de intelect, rela*iile univer ale ale nece arului con tituie ceea ce *ine de intelect: ,ntruc,t e te !u unul, e te !u )i cellalt, acea t cone"iune e te de!enden*a lucrurilor unul de cellalt !otrivit calit*ii lor, !otrivit determina*iei lor e en*iale. 6ici, a)adar, totul e te liber, de ine tttor, dominant e te imagina*ia, e ceea ce !rezint intere !entru imagina*ie, iat g,ndul fundamental. ( toria, evenimentele nu ,nt legate !rin nimic, re!rezentarea 283 ,mbtat a !u t!,nire !e intelectul lucid, orice con*inut ,i t imagina*iei la di !ozi*ie, ea !oate !une orice ,n legtur cu orice, ,ngrmdi orice !odoab )i !om! !e figura ce o intere eaz, )i tot at,t de li! it de fr,n e te ea ,n ,naintarea a, !e care o !oate ,ndre!ta ,ncoace ori ,ncolo. 0one"iunea !ro!rie intelectului nefiind !rezent, u +amin+tita inde!enden* nu e te o realitate, o realitate ab tract, ci
#$# P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. 55! E7C(#(6 %6347](7( #$$

inde!enden*a !rime)te determina*ia unei com!lete accidenta+lit*i, iar lumea cu con*inutul ei

e te ,n erviciul imagina*iei, lumea divin e g e)te ,n ,m!r*ia ,ncAi!uirii, lume care e te o infinit diver itate )i devine cu at,t mai mare, cu c,t omul )i+a dezvoltat mai mult afectivitatea a, entimentele ale. ,n acea t dezvoltare rezid fa!tul c ,nt relevate )i re*inute ,n cAi! deo ebit toate diferen*ele )i c acea t latur a dezvoltrii e afl aici ,n domeniu teoretic. -orin*a are !u*ine intere e )i neag ceea ce !rezint intere !entru ea: fa* de orice nu !rezint !entru ea intere , ea nu arat aten*ie )i de aceea rm,ne nedezvoltat Mnecultivat=. Prin forma inde!enden*ei, figura !rime)te determina*ia accidentalit*ii )i e te, a tfel, mai cur,nd inver !u nu ca de ine tttoare. 0on*inutul ei e te determinat, !articularizat, ace ta !rime)te ,n cAi! fal , unilateral forma inde!enden*ei, dar, fiindc nu e te !u ,n obiectivitate !articular, adevrat, el !rime)te determina*ia accidentalit*ii, !ierz,ndu+)i !rin acea ta inde!enden*a: con i ten*a lui a fo t dat !rad imagina*iei. 6cea ta e te ab tracta determina*ie fundamental a ace tei fere. 6vem a tfel ,n fa*a noa tr o infinit de ,m!e tri*at lume a imagina*iei, lume li! it de cone"iuni, un v,rte> ame*itor al tuturor con*inuturilor: ceea ce mai introduce o oarecare con i ten* ,n ace t delir al accidentalit*ii ,nt determina*iile fundamentale ale conce!tului, ele ,nt !uterile ab olute ,n care e re,ntoarce totul. 0on iderarea ace tor determina*ii fundamentale e te ceea ce !rezint intere . Pe de o !arte, ele trebuie fie recuno cute !trunz,nd !rin ab urdul mod en ibil, !rin arbitrarul imagina*iei )i, fc,nd ace t lucru, i e acord imagina*iei dre!tul u: !e de alt !arte ,n , trebuie fie e izat felul ,n care ,nt de!reciate ace te determina*ii fundamentale !rin fa!tul c ele au !rimit a!aren*a de a fi egale cu e"terioritatea reci!roc, !rin forma lor fiind alterat figura e"terioar en ibil. %orma e te aceea !rin care ele e ,nf*i)eaz ,ntr+un mod com!let li! it de !irit. 6ce te determina*ii ale fiin*ei divine, ale lumii divine ,)i au e"i ten*a, cum am !u , ,n religia indic! 0on iderarea de+termina*iilor fundamentale !rezint intere fiindc ele a!ar*in conce!tului. Prima e te ub tan*ialul, acea t reflectare ,n ine: a doua e te forma determinrii ab olutului: ace te mo+ mente ,nt acelea care ie ,n eviden* )i care trimit la ceea ce are u!rem ,n ea ideea. 0eea ce e !rim ,n conce!t, veridicul, ub tan*ialul univer al, e te, cum am vzut, calmul etern al fiin*rii+,n+ ine, acea t fiin* fiin*,nd+,n+ ine ,n )i, ceea ce e te ub tan*a univer al. 6cea ta ca univer al e te !uterea fiin*,nd+,n+ ine care nu e ,ndre!tat !re altceva, cum e te dorin*a, ci care e te calm, di cret, reflectat ,n ine, dar care !rin acea ta e te determinat ca !utere. 6cea t !utere care rm,ne ,ncAi ,n ine ,n forma univer alit*ii trebuie di tin de ac*ionarea ei, in tituit de ea )i deo ebindu+ e !e ine de !ro!riile ale momente. Puterea e te ceea ce e de natur ideal, e negativul, !entru care e te negat orice altceva numai ca de!)it: dar !uterea ca !utere univer al fiin*,nd+,n+ ine e deo ebe)te !e ine de ,n e)i momentele ale, iar ace tea a!ar din acea t cauz ca e en*ia+lit*i, !e de o !arte: )i !e de alt !arte ca unele care )i di !ar ,n 1nul. 7le a!ar*in ace tuia, ,nt numai momente ale lui, dar o ca momente di tincte a!ar ,n inde!enden* )i e ,nf*i)eaz caG !er oane de ine tttoare, !er oane ale divinit*ii, care ,nt -umnezeu, ,nt ,n u)i ,ntregul, ,nc,t acel Prim di !are ,n acea t figur !articular, ,n , !e de alt !arte, ace te figuri di !ar din nou ,n !uterea care e una. 6lternrile, o dat 1nul, alt dat diferen*a ca totalitate ,ntreag, ,nt incon ecven*a ace tei fere, incon ecven* care tulbur intelectul con ecvent: dar ace te alternri ,nt totodat )i con ecven*a conform conce!tului a ra*iunii fa* de aceea a intelectului identic cu ine ,n cAi! ab tract. Subiectivitatea e te ,n ine !utere ca ra!ortare a negati+vit*ii infinite la ine: dar ea nu e te !utere numai n sine, ci abiaH cu ubiectivitatea e te pus -umnezeu ca !utere. 6ce te determina*ii trebuie fie, fr ,ndoial, di tin e una de alta )i ,nt deo ebit de im!ortante ,n ra!ort at,t cu conce!tele urmtoare de !re -umnezeu, c,t )i cu cele !remergtoare, )i de aceea ele trebuie con iderate mai de a!roa!e.

6nume, puterea ,n genere e te ,ndat, ,n religie ,n general, )i+n cea cu totul nemi>locit, ,n cea mai !rimitiv religie a naturii, determina*ia fundamental, ca infinitate care !une ,n ine finitul ca u!rimat, iar ,ntruc,t ace ta e te re!rezentat ca fiind ,n afara infinitului, ca e"i tNnd ,n general, el e te totu)i !u numai ca unul ce pro ine din infinit ca din temeiul su! -etermina*ia care im!ort deci aici ,n eamn c acea t !utere e te
#$, PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA (EC9. I. 17. RELIGIA <ANTE=IEI

23V

!u mai ,nt,i tocmai numai ca temei al !l muirilor au e"i ten*elor !articulare, iar ra!ortul e en*ei care fiin*eaz+,n+ ine fa* de ace tea e te raportul substanialitii! 6 tfel !uterea e te numai !utere n sine, !utere ca interior al e"i ten*elor )i, ca e en* fiin*,nd+,n+ ine au ca ub tan*, ea e te !u numai ca ceea ce e im!lu )i ab tract: ,nc,t determina*iile au diferen*ele ,nt re!rezentate, !ro!riu+zi , ca forma*ii e"i tente n afara ei M,n afara !uterii au ub tan*ei=. 6cea t fiin* au e en* care e fiin*eaz ,n ine !oate fi, de igur, re!rezentat ca fiin*,nd pentru sine, a)a cum Grahm e te g,ndirea de sine7 Grahm e te ufletul univer al, ca creator el ia na)tere din ine ,n u)i ca un uflu, el e contem!l !e ine )i e te deci !entru ine ,n u)i. -ar !rin acea ta nu di !are )i im!litatea a ab tract, cci cele dou momente, univer alitatea lui Grahm ca atare )i 6ul !entru care ea e te Me"i t=, nu ,nt determinate unul fa* de cellalt )i de aceea ,n )i rela*ia lor e te im!l. 6)adar Grahm ca ab tract fiin*eaz pentru sine nsu#i, anume, !uterea )i temeiul e"i ten*ei )i toate au ie)it din el, !recum . M e !une= ,n vorbirea ctre ine ,n u)iQ 7u ,nt Grahm ( toate +au re,ntor ,n el, au di !rut ,n el. 6vem numai ra!ortul ace tor dou e"treme Q au n afara lui, ca e"i tent inde!endent, au di !rut n el! -ar, !u e ca determina*ii distincte, ele e ,nf*i)eaz ca inde!endente ,n afara lui, fiindc el e te mai ,nt,i ab tract )i nu concret ,n el ,n u)i. Puterea, !u ,n felul ace ta numai n sine, ac*ioneaz luntric, fr a!ar ca activitate eficient. 7u apar ca !utere ,ntruc,t ,nt cauz )i, mai !reci , ,ntruc,t ,nt ubiect . ,ntruc,t arunc o !iatr etc. ,n !uterea care fiin*eaz+tn+ me ac*ioneaz ,ntr+un mod uni ersal, fr ca acea t univer alitate fie !entru ine ,n )i ubiect. 0once!ut ,n adevrata a deter+mina*ie, ace t mod de ac*ionare ,l dau, de e"em!lu, legile naturii! 6 fo t indicat de>a felul ,n care e"i t acea t !ozi*ie, ,n care a!are ea ,n e"i ten*a a. 6ici avem de a emenea acea t unic ub tan*ialitate, )i anume ca g,ndire !ur, ca !ur fiin+*are+ ,n+ ine, )i acea ta e te deo ebit, e te ,n afara !articularizrii, ,nc,t ea nu+)i are e"i ten*a, realitatea ,n !uterile !articulare ca atare. 6cea t fiin*are+,n+ ine nu+)i are e"i ten*a, fiin*a determinat ca -umnezeu ,n fiul u, ci ea rm,ne ab tract ,n ine, 28L !ur !entru ine ca !utere ab tract, dar ca !utere !e te toate, iar !articulizarea, diferen*a, cade ,n afara ace tei fiin*ri+,n+ ine. %iind at,t de ab tract, acea t fiin*are+,n+ ine trebuie iar)i aib o e"i ten*, iar acea ta, ,ntruc,t ea ,n )i e te ,nc nemi>locit, ,n afara diferen*ei, nu e te adevrat e"i ten* divin, ea e te iar)i e"i ten*a nemi>locit ,n !iritul omene c e"i tent nemi>locit. 6 doua tr tur e te a!oi diferen*a ca multe !uteri, )i ace te multe !uteri ca mul*i zei . un !antei m ne t!,nit care ,nc nu a ,naintat !,n la frumu e*ea formei: ,nc nu ,nt !rezen*i zeii frumo)i ai religiei elene, dar nu avem ,nc nici !roza intelectului no tru. 6ce te !uteri ,nt ,n !arte obiecte ca Q oare, mun*i, fluvii au obiecte mai ab tracte Q !roducere, !ieire, cAimbare, !l muire. 6ce tea ,nt !uterile !articulare, ele ,nt ,n afara amintitei fiin*ri+,n+ ine )i deci nu ,nt ,nc rece!tate ,n !irit, nu ,nt ,nc cu adevrat !u e ca ideale, dar nici deo ebite ,nc de !irit: ub tan*a nu e te ,nc !iritual, ace te !uteri nu ,nt !u e ,nc nici ,n afara !iritului Q ele nu ,nt con iderate cu intelectul )i nici nu ,nt imagini ale unei frumoa e fantezii, ci ,nt fantastice! 7le ,nt !uteri !articulare, !articularitate lbatic ,n care nu e te nici un i tem )i numai trimiteri la ceea ce *ine de intelect, la momente ce *in de intelect, ,n nu ,nt totalitate,

i tematizare ce ar *ine de intelect )i ,nc )i mai !u*in de ra*iune, ci imt o !luralitate, mul*ime ,m!e tri*at. 3u e te ,nc !rezent determinarea !otrivit creia !articularul e te e izat cu intelectul. -e !re o e"i ten* general natural, a tfel de !re !uteri generale ale naturii, !unem c snt, de e"em!lu, oarele este! 6ce tea ,nt ceea+ce+fiin*eaz ,n e"terior, lucruri . lucrurile ,nt !redicatul fiin*ei reflectate. 6ici fiin*a !ur e te ,n concentrat ,nc ,n men*ionata fiin*are+ ,n+ ine: g,ndirea ,nc n+a !trun , a)a+zi , tot omul, tot !iritul. (ntelectul !une Q ele ,nt, noi le g,ndim )i le g,ndim ca 288 di tincte de noi: acea ta e te !redicatul lor, categoria lor, !rin acea ta ele ,nt conce!ute !rozaic. 6bia c,nd !roza, g,ndirea, a !trun toate ra!orturile, ,nc,t omul e com!ort !retutindeni g,ndind ab tract, abia atunci vorbe)te el de lucruri e"terioare. -im!otriv aici g,ndirea e te numai acea t ub tan*, acea t fiin*are+la+ ine, ea ,nc nu e te a!licat, obiectele nu ,nt con iderate ,nc ,n forma ace tei categorii ca e"terioare, ca legate laolalt, ca efecte )i cauze.
936 PART. A $-A. RELIGIA DETEE7INATA

<ai de!arte, con*inutul obiectual nu e te conce!ut nici la modul frumu e*ii: ace te !uteri, obiecte generale ale naturii, au !uterile uflete)ti, de e"em!lu iubirea, ,nc nu ,nt conce!ute ca forme frumoa e. Pentru frumu e*ea formei e te nevoie de ubiectivitate liber care e te ,n acela)i tim! liber ,n domeniul en ibilului, al e"i ten*ei )i e )tie !e ine liber. 0ci frumo ul e te ,n cAi! e en*ial !iritualul care e e"teriorizeaz ,n mod en ibil, e arat ,n e"i ten*a en ibil, ,n ,n a)a fel, c e"i ten*a en ibil e te cu totul trbtut de !irit, ,nc,t en ibilul nu e"i t !entru ine, ci are emnifica*ie e"clu iv ,n !iritual, !rin !iritual, e te en ul !iritualului: a tfel c en ibilul nu e ,nf*i)eaz !e el ,n u)i, ci ,nf*i)eaz ,ndat altceva dec,t ceea ce e te el ,n u)i. 6cea ta e te adevrata frumu e*e. Ca omul viu ,nt multe influen*e e"terioare care ,m!iedic idealizarea !ur, acea t ub umare a cor!oralului, a en ibilului ub ceea ce e !iritual. 6ce t ra!ort ,nc nu e"i t aici, )i nu e"i t fiindc !iritualul e te !rezent abia numai ,n acea t determina*ie ab tract a ub tan*ialit*ii, a)adar, de)i dezvoltat ,n ace te !articularizri ca !uteri !articulare, ub tan*ialitatea e te ,nc !entru ine, ea ,nc nu a !trun , n+a ,nvin acea t !articularizare, ace te !articularit*i ale ei )i e"i ten*a en ibil, natural. 28R Sub tan*a e te, a)a+zi , un !a*iu univer al care ,nc n+a organizat, n+a idealizat, nu )i+a u!u ceea ce+l um!le, !articularizarea care !rovenea din el. -ar, ,ntruc,t ace te !uteri nu ,nt totodat re!rezentate la modul univer al, nu ,nt g,ndite ca de ine tttoare dec,t !entru re!rezentare, li e atribuie inde!enden*a !e care o are omul. -etermina*ia u!rem la care e recurge e te cea !iritual Q ele ,nt !er onificate, ,n ,n cAi! fanta tic, ,nc nu frumo . Sub tan*a e te baza, ,nc,t diferen*ele ie din 1nul, e ,nf*i)eaz ca zei de ine tttori, ca !uteri univer ale, dar ace)ti zei, ,ntocmai cum ,nt de ine tttori, tot a)a e dizolv iar)i ,n unitate. ; 6cea t enorm incon ecven* e te !rezent aici, ea afecteaz inde!enden*a zeilor ,n en ul c ei ,nt 1nitatea ,n care C di !are iar)i figura lor !articular, natura lor, !articularitatea lor. 4otodat ace t 1nul, acea t ub tan* nu e te )tiut Mcuno cut= numai ca obiectiv, ea nu !o ed ,nc acea t obiectivitate !entru g,ndire, ci 1nul are ,n cAi! e en*ial e"i +FF
(EC9. I. >I. RELIGIA <ANTE=IEI #$"

tent ,n con)tiin*a omenea c ca om care e ,nal* la nivelul ace tei ab trac*ii, are ,n cAi! e en*ial e"i ten* ca )i con)tiin* omenea c. (nde!enden*a !uterilor naturii e te !er onalitate !iritual, ,n categoriile Kinde!enden*G, KlucruG nu !o ed ,nc acea t !utere, !iritul n+a ,naintat ,nc la intelect, ci ace te !uteri ,nt de ine tttoare ,ntruc,t ,nt !er onificate.
%! REPREZENTAREA CON-INUTULUI OBIECTI5 AL ACESTEI TREPTE

C:
0on*inutul fundamental e te unica, im!la, ab oluta ub tan* : acea ta e te ceea ce inzii nume c Grahm! Grahm e te neutrul, divinitatea, cum !unem noi: Grahma e"!rim acea t e en* univer al mai mult ca !er oan, ca ubiect. -ar e"i t o diferen* care nu e te a!licat con tant, )i de>a ,n diver ele cazuri acea t diferen* e )terge de la ine, cci ma culinul 2RU )i neutrul au multe cazuri

egale )i nici ,n acea t !rivin* nu trebuie !unem mare accent !e acea t diferen*, fiindc con*inutul lui Grahma rm,ne cel !u : ;raAm e te !er onificat numai u!erficial, ,nc,t con*inutul rm,ne totu)i acea t ub tan* im!l. Ca acea t ub tan* im!l a!ar, cum +a !u , )i diferen*ele )i e demn de ob ervat c ace te diferen*e a!ar )i ,n felul c ,nt determinate !otrivit in tinctului conce!tului. ,n !rimul r,nd e te totalitatea ,n general ca 1nul luat ,n en cu totul ab tract: ,n al doilea r,nd e te modul+determinat, diferen*a ,n genere, )i+n al treilea r,nd e te, conform veritabilei determinri, fa!tul c diferen*ele ,nt recondu e ,n unitate, ,n unitatea concret. 6cea t treime a ab olutului, conce!ut !otrivit formei lui ab tracte, c,nd e te li! it de form, e numai Grahm, e en*a Mfiin*a= goal: conform modului+determinat al lui el e te un trei, dar numai ,ntr+o unitate, ,nc,t ace t tria e numai o unitate. -ac determinm toate ace te lucruri mai de a!roa!e )i vorbim de !re acea ta ,n alt form, a doua !ozi*ie e te aceea c e"i t diferen*e, !uteri diferite Q ,n diferen*a nu are nici un dre!t fa* de ub tan*a care e una, fa* de unitatea ab olut : )i ,ntruc,t diferen*a nu are dre!t, !oate fi numit bun#$' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 (ECT- I- " RELIGIA <ANTE=IEI 23R

tale etern fa!tul c e"i t )i determinatul . acea t manife tare a divinului care con t ,n aceea c )i diferitul a>unge fie M e"i te=. 6cea ta e te buntatea !rin care ceea ce e te !u de !utere ca a!aren* !rime)te fiin*are momentan. 6ce ta e te ab olvit ,n !utere: totu)i buntatea ,l la ubzi te. Ca acea t a doua !ozi*ie e adaug a treia Q dreptatea, care ,n eamn c determinatul e"i tent nu e"i t, c finitul a>unge la f,r)itul u, ,)i atinge de tinul )i dre!tul: c e nece ar fie cAimbare, ,n genere e te nece ar devenirea ca alt mod+determinat: acea ta e te dre!tatea ,n general. -e ea *ine ,n i cAi! ab tract devenirea, na)terea, !ieirea Q cci nici neantul nu are dre!t, e te determina*ie ab tract fa* de fiin* )i e el ,n u)i trecere ,n 1nitate. 6cea t totalitate care e te unitate, un ,ntreg, e te ceea ce e cAeam la inzi Trimurti . murii ,n eamn corp . (cum ,nt numite toate emana*iile lui murti ab olut), ace t ce u!rem, diferen*iat ,n ine, a tfel ,nc,t are ,n el ace te trei determina*ii. 0eea ce e te mai ur!rinztor )i mai mre* ,n mitologia indic e te inconte tabil acea t trinitate. 3oi nu o !utem numi !er oane, cci le li! e)te ubiectivitatea !iritual ca determina*ie fundamental. -ar a trebuit +i uimea c ,n cAi! u!rem !e euro!eni fa!tul de a g i aici ace t ,nalt !rinci!iu al religiei cre)tine : ,l vom cunoa)te !e ace ta mai t,rziu ,n adevrul lui )i vom vedea c !iritul ca !irit concret trebuie fie cu nece itate e izat ca unul+,n+trei. 0eea ce e !rim deci, 1nul, ub tan*a unic e te ceea ce e cAeam Gra>im! Se ,nt,lne)te )i Parabra>ima, ceea ce e dea u!ra lui Gra>im7 ,ntruc,t e te ubiect, e !ove te c tot felul de i torii de !re el. 0,nd e vorba de o determina*ie ca Grahma, ,ntruc,t ,n felul ace ta e conce!ut ceva determinat, g,ndul,. refle"ia trece iar)i ,ndat dincolo de ceea ce tocmai fu e e determinat ca unul dintre ace)tia trei )i ,)i !l muie)te ceva mai ,nalt care e determinat ca diferit fa* de altceva. ,ntruc,t ace ta e te !ur )i im!lu ub tan*a )i a!are iar)i numai ca unul alturi de altceva, g,ndirea imte nevoia aib un ceva mai ,nalt, Parabralima, )i nu e !oate !une ,n ce rela*ie determinat e g e c a emenea forme. ;raAm e te ceea ce e conce!ut ca acea t ub tan*, din care a ie)it totul, a luat na)tere totul, ca acea !utere care a creat totul. -ar, ,ntruc,t ,n felul ace ta ub tan*a unic, 1nul, e te !uterea ab tract, e ,nf*i)eaz ,ndat )i ca iner*ie, ca materie inert li! it de form : aici avem activitatea forma+ 2R2 toa"e, cum am e"!rima+o noi ,ndeo ebi. Sub tan*a unic, fiind numai una, e te ceea ce e li! it de form Q a tfel )i ace ta e te un mod care !une ,n lumin fa!tul c ub tan*ialitatea nu ati face, anume, fiindc forma nu e te !rezent. 6 tfel, Grahm, e en*a Mfiin*a= unic, egal ei ,n )i, a!are ca iner*ie, de igur ca ceea ce e

creator, dar ,n acela)i tim! ca ceea ce e com!ort !a iv, oarecum ca femeie. -e aceea, &ri#na !une de !re Grahm Q ;raAm e te uterul meu, e ceea ce numai !rime)te, ,n care ,mi !un m,n*a )i din care creez totul. 3ici ,n determinareaQ -umnezeu e te e en*a Mfiin*a= nu e"i t !rinci!iul mi)crii, al !roducerii, nu e"i t nici o activitate. -in Grahm ia na)tere totul, zei, lume, oameni, dar a!are la lumin totodat c ace t 1nul e te neactiv. ,n diferitele co mogonii, e"!uneri de !re crearea lumii, a!ar )i ace te deo ebiri, dar nu a)a e !rezint lucrurile la inzi, ei nu au ca noi, ,n religia cre)tin )i iudaic, o ingur re!rezentare de !re crearea lumii, ci un !oet, un vizionar, un !rofet e"!une crearea lumii ,n felul u !ro!riu. ,n cartea legilor lui I$nu e te de cri acea t creare a lumii ,ntr+un fel, ,n Vede )i+n alte lucrri religioa e ,n alt fel: acea ta e te ceva !articular. ,n general nu !utem !une c inzii u *in cutare lucru de !re crearea lumii, cci ceea ce e !une e te totdeauna numai re!rezentarea unui ,n*ele!t: ,n tr turile fundamentale re*inute mai u con tituie ceea ce e comun M,n ace te re!rezentri=. ,n Vede a!are o de criere a crerii lumii unde Grahm e te re!rezentat fiin*,nd ingur ,n ingurtate cu totul !entru ine )i unde a!oi o fiin*, re!rezentat ca o fiin* u!erioar, ,i !une c trebuie e ,ntind )i e creeze !e ine ,n u)i. Se !une ,n c Grahm n+a fo t ,n tare tim! de o mie de ani 2RS +)i concea! e"tinderea, )i+atunci +a re,ntor iar)i ,n ine. 6ici ;raAm e te re!rezentat cre,nd lumea, dar fiindc el e te 1nul, e re!rezentat ca neactiv, ca unul care e te cAemat de un altul, u!erior lui Grahm, care e te ceea ce e li! it de form. 6)adar aici e te !rezent de a emenea nevoia de un altul. ,n genere Grahm e te acea t ub tan* una )i ab olut. Puterea ca acea t activitate im!l e te g,ndirea. ,n "eligia indic, acea t determina*ie e afl ,n frunte, ea e te
#,4 P674. 6 n+6. E7C(#(6 -747E<(3646

baza ab olut )i 1nul Gra>im! Potrivit dezvoltrii logice, acea t form e te Q !rima a fo t mul*imea determina*iilor, ,naintarea con t ,n reluarea determinrii ,n unitate. 6cea ta e te baza. 0eea ce mai rm,ne de emnalat e te ,n !arte !ur i toric, ,n !arte e ,n dezvoltarea nece ar din amintitul !rinci!iu. Puterea im!l, ca ceea ce e activ, a creat lumea: acea t creare e te ,n cAi! e en*ial o ra!ortare la ine ,n )i, o activitate ce e ra!orteaz !e ine la ine )i nu activitate finit. 6ce t lucru e te e"!rimat )i+n re!rezentrile indice. (nzii au o mul*ime de cosmogonii, toate mai mult ori mai !u*in lbatice )i din care nu e !oate coate nimic ferm, a emntor cu ceea ce ne e te dat ,n miturile iudaice. ,n 0artea legilor lui I$nu, ,n Vede )i Purane co mogoniile ,nt conce!ute totdeauna ,n cAi! diferit: cu toate ace tea, o tr tur e te totdeauna e en*ial ,n ele, aceea c acea t g,ndire care fiin*eaz la ine ,n )i e te creaie a sa ns#i! 6cea t infinit de !rofund )i adevrat tr tur a!are mereu ,n diferitele e"!uneri de !re crearea lumii. 0artea legilor lui I$nu ,nce!e a)a Q 7ternul a creat cu un unic g,nd a!a etc. Se ,nt,m!l )i c acea t activitate !ur e te numit Hu ntul, ca -umnezeu ,n noul te tament. Ca evreii de mai t,rziu, la -ilon, UUR1a e te ceea ce e creat mai ,nt,i, ceea ce ia na)tere din 1nul. 0uv,ntul e bucur la inzi de foarte ,nalt con idera*ie, el e te imagine a activit*ii !ure, e ceva e"i tent ,n cAi! e"te+2RW rior, fizic, care nu rm,ne ,n , ci e numai de natur ideal, care a di !rut nemi>locit ,n e"terioritatea a. 2e)nicul a creat a!a, e !une deci, )i a !u ,n ea m,n* !roductoare de rod, care deveni un ou trlucitor )i ,n ace ta +a ren cut el ,n u)i ca Grahma! Grahma e te trbunul tuturor !iritelor, al celor e"i tente )i nee"i tente. ,n ace t ou, e !une, )ezu !uterea cea mare neactiv un an: la f,r)itul ace tuia ea a ,m!r*it oul cu g,ndul )i a creat o !arte a lui ca ma culin, iar !e cealalt ca feminin: for*a ma culin ,n )i e te activ numai c,nd +a e"er at ,n evlavie ever, adic atunci c,nd a a>un la ab trac*ie. . 6)adar, ceea ce e te !rodu e ,n u)i !roductorul, anume unitatea g,ndirii cu ine. 6cea t re,ntoarcere a g,ndirii la ine ,n )i e g e)te )i+n alte e"!uneri. ,n una din Vede (din care au

fo t !entru !rima dat tradu e fragmente de 0olebrooXe) e g e)te o de criere imilar a !rimului act al creatorului: n+a fo t nici fiin*, nici nefiin*, nici u , nici >o , ci numai 1nul ,nvelit ,n ,ntuneric: ,n afar de ace t 1nul e"i ta nimicul )i
(EC9. I. 11. RELIGIA <ANTE=IEI 2W1

ace ta medita inguratic ,n ine ,n u)i, !rin !uterea contem!la*iei a dat din ine na)tere unei lumi: ,n g,ndire +a format mai ,nt,i dorin*a, im!ul ul, )i acea ta a fo t m,n*a originar a tuturor lucrurilor. 6ici e te de a emenea ,nf*i)at g,ndirea ,n activitatea a ,ncAi ,n ea. . -ar, mai de!arte, g,ndirea e te )tiut Mcuno cut= )i ca g,ndire ,n fiin*a con)tient de ine, ,n om! S+ar !utea face obiec*ia c inzii ar fi atribuit lui 1nu o e"i ten* accidental, cci ar fi rma !e eama ,nt,m!lrii fa!tul dac individul e ,nl*a !,n la univer alul ab tract. 3umai ca ta braAmanilor e te nemi>locit !rezen* a lui Grahm7 obliga*ia 2RV. lor e te de aceea a citi Vedele, de a e retrage ,n ine. Cectura Vedelor e te divinul, ba -umnezeu ,n u)i, tot a tfel rugciunea. Vedele !ot fi citite )i fr ,n*elegere, ,n obtuzitate com!let: acea t obtuzitate ,n )i e te unitate ab tract a g,ndirii: eul, contem!larea !ur a lui e te vidul com!let. Prin urmare braAmanii ,nt aceia ,n care e"i t Grahma, !rin lectura Vedelor e te Grahma! -etermina*iile indicate ale lui Grahm !ar a avea at,t de multe concordan*e cu -umnezeul altor religii, cu adevratul -umnezeu ,n u)i, ,nc,t nu !are li! it de im!ortan* fa!tul, !e de o !arte, de a face vizibil deo ebirea ce are loc, iar !e de alt !arte de a arta de ce determinarea, con ecvent !entru fiin*a !ur indic, a e"i ten*ei obiective ,n con)tiin*a de ine nu e ,nf!tuie)te la ace te alte re!rezentri. 6nume, -umnezeul iudaic e te aceea)i una, ne en ibil ub tan*ialitate )i !utere care e te Me"i t= numai !entru g,ndire: el e te ,n )i g,ndirea obiectiv: de a emenea el ,nc nu e te 1nul ,n ine concret cum e te el ca !irit. ]eul indic u!rem e te ,n mai cur,nd numai Nnul, ca Nnul7 el e te Grahm, ceea ce e neutru, au determina*ia univer al : Grahma ca subiect e te, dim!otriv, ,ndat unul dintre acele trei !er oane, dac le+am !utea numi a tfel, au figuri ale lui 4rimurti. ,fu e uficient fa!tul c din acel !rim 1nul ia na#tere 4rimurti )i c ace ta e )i re,ntoarce ,n el: !rin acea ta el e te re!rezentat totu)i numai ca ub tan*, nu ca ubiect. -im!otriv, -umnezeul iudeilor e te 1nul e)clusi , care nu are al*i -umnezei alturi de el: a tfel e face c el e te determinat nu numai ca ,n+)inele, ci )i ca ceea ce fiin*eaz pentru-sine )i ab oarbe totul, ca ubiect ,nze trat ,n ine cu infinitate, fr ,ndoial, ,nc ab tract, nedezvoltat, dar totu)i veridic. ;untatea lui )i dre!tatea lui rm,n deci numai 5S<+
1/ + o. 3LR

#,# PART. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA (EC9. I. II. RELIGIA <ANTE=IEI #,$

#iri, au cum e e"!rim mai de evreii, nume ale lui care nu devin !l muiri !articulare, de)i ele ,nc nici nu e converte c 2R/ ,n con*inutul datorit cruia unitatea cre)tin a lui -umnezeu e te ingura unitate !iritual. -in acea t cauz -umnezeul iudaic nu !oate ob*ine determina*ia unei e"i ten*e ubiective ,n con)tiin*a de ine: fiind mai cur,nd ubiect ,n el ,n u)i, el nu are !entru ubiectivitate nevoie de un altul ,n care abia ar ob*ine acea t determina*ie: dar !rin fa!tul c acea ta ar fi ,n altul, el ar avea tot numai o e"i ten* ubiectiv. -im!otriv, ceea ce indid !une ,n ine )i ctre ine, adic Q eu ,nt Grahm, trebuie recuno cut, !otrivit determina*iei ale fundamentale, ca fiind identic cu anitatea modern, ubiectiv )i obiectiv, ca identic cu ceea ce devine eul !rin ade ea amintita afirma*ie c noi nu )tim nimic de !re -umnezeu. 0ci !rin fa!tul c eul nu are ra!ortare afirmativ la -umnezeu, ace ta e te pentru eu ceva tran cendent, un neant li! it de con*inut: a tfel !entru eu, afirmativul e te numai eul !entru ine. ,fu a>ut la nimic !ui c eu recuno c !e -umnezeu deasupra mea n afara mea, -umnezeu e te o re!rezentare li! it de con*inut, a crei unic determina*ie, tot ce e cuno cut, )tiut de !re ea, tot ce trebuie fie ea !entru mine e te cu totul limitat la aceea c -umnezeu e te ceea ce e ab olut nedeterminat )i c el e te negativul meu. ,n limba Aindu , a er*iunea Q eu ,nt Grahm nu e te !u , e

,n*elege, ca negati al meu, dim!otriv. -ar acea a!arent afirmativ determina*ie a lui -umnezeu c el este, e, !e de o !arte, !entru ine numai ab trac*ia com!let goal a fiinei, )i deci o determina*ie numai ubiectiv . una care !o ed e"i ten* numai ,n con)tiin*a de ine a mea, care, de aceea, ,i revine )i lui Grahm7 !e de alt !arte, ,ntruc,t ea ar fi aib )i o emnifica*ie obiectiv, ea ar fi de>a ceva ce ar fi )tiut de !re -umnezeu nu numai ,n determina*ii mai concrete ca aceea c -umnezeu e te un ubiect ,n ine )i !entru ine ,n u)i, ar fi o categorie a lui, ba de>a cAiar !rea mult: fiin*a e reduce a)adar de la ine la !urul 1n afara mea2 )i ea trebuie ,n emne )i e"!licit numai negati ul meu, 2RL nega*ie ,n care de fa!t mie nu+mi rm,ne nimic dec,t eul ,n u)i, ,n eamn ,mbltim !aie goale dac vrem !rezentm acel negativ al meu, ceea ce e ,n afara mea ori dea u!ra mea, ca obiectivitate afirmat, au cel !u*in crezut, recuno cut, cci cu acea ta e te e"!rimat numai un negati , )i anume e"!rimat e"!licit !rin mine : dar nici acea t nega*ie ab tract )i nici calitatea de a fi !u de mine )i fa!tul c eu )tiu acea t nega*ie )i o )tiu numai ca nega*ie nu e te o obiectivitate: )i !oate ea nu e te nici du! form, de)i nici du! con*inut, o obiectivitate : cci, dim!otriv, e te tocmai forma li! it de con*inut a obiectivittii, e fr con*inut, o form goal, e te ceva ce e crezut ca fiind !ur ubiectiv. . Odinioar, ,n lumea cre)tin, ceea ce avea numai determina*ia negativului a fo t numit dia ol! 6)adar afirmativ nu rm,ne nimic dec,t ace t eu care are !reri ubiective. 7l )i+a volatilizat ce!tic, cu o dialectic unilateral, orice con*inut al lumii en ibile )i u!ra en ibile, conferindu+i determina*ia unui ce negativ !entru el: ,ntruc,t !entru el orice obiectivitate a devenit van, ceea ce e"i t e te ,n )i acea t vanitate !ozitiv . eul obiectiv, care ingur e te !uterea )i fiin*a ,n care totul a di !rut. (ndicul Keu ,nt GrahmOAA )i a)a+numita religie, eul modernei credin*e+a+refle"iei, e deo ebe c numai ub ra!ortul e"terior. (ndicul ,,eu ,nt GrahmAAA e"!rim !rima conce!ere naiv ,n care !entru con)tiin*a de ine a!are ub tan*ialitatea !ur a g,ndirii ale, ,nc,t ea recunoa)te pe Nng aceasta ,n general ,nc orice alt con*inut ca valabil )i ca adevr obiectiv. ,n tim! ce credin*a+refle"iei, care neag orice obiectivitate a adevrului, re*ine numai ingurtatea ubiectivit*ii )i n+o recunoa)te dec,t !e acea ta. 6cea t !rim rela*ie a indului cu Grahm e te afirmat numai ,n rugciunea individual )i ,ntruc,t ,n )i acea ta e te e"i ten*a lui Grahm, caracterul vremelnic al ace tei e"i ten*e 2Ra a!are ,ndat ca fiind neadecvat con*inutului, neadecvat cerin*ei de a face ca ,n )i acea t e"i ten* devin e"i ten*a univer al . cum e te con*inutul ei ., s dureze, cci numai caracterul trector al tim!ului e te ceea ce e ,nf*i)eaz ca !rim li! a acelei e"i ten*e, deoarece ea e te numai ceea ce e afl ,n rela*ie cu acea univer alitate ab tract, e com!ar cu ea )i a!are ca neadecvat lui ;raAm, cci altfel e"i ten*a ubiectiv a ace tuia, eul ab tract, e te egal cu el Mcu ;raAm=. ,n P a ,nl*a acea pri ire ,nc singular la nivelul unei ederi ce-ar continua s dureze nu ,n eamn altceva dec,t tai trecerea de la momentul unei a tfel de ingurt*i lini)tite la !rezentul !lin al vie*ii, la nevoile, intere ele, ocu!a*iile ei )i te men*ii con tant ,n acea con)tiin* de ine li! it de mi)care, ab tract. 6cea ta )i e te ceea ce numero)i inzi"are nu ,nt braAmani . de !re ace)tia, mai t,rziu . ,nde!line c cu !rivire la ei ,n)i)i.
#,, PART. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA (EC9. I. II. RELIGIA <ANTE=IEI 2WV
2RR

7i e dedic cu cea mai !er everent a !rime monotoniei unei neactivit*i ce *ine ani de+a lungul, ,ndeo ebi zece ani, ,n cur ul creia ei renun* la orice intere )i !reocu!are legate de via*a obi)nuit, a ociind la acea ta con tr,ngerea unei *inute au !ozi*ii nenaturale a cor!uluiQ tau au merg fr ,ntreru!ere cu noimile ,m!reunate dea u!ra ca!ului, niciodat, nici !entru omn, nu e culc. 6l doilea e te a!oi &ri#na au Vi#nu, adic incarnarea lui Grhm ,n general. 6 tfel de diferite incarnri inzii numr multe Q ,n genere e te vorba de a!ari*ia lui Grahm ca om. 6ici e !oate !une, dar )i nu !une, c Grahm e te acela care a!are ca om, cci acea t devenire ca om nu e te afirmat dre!t im!l form a lui Grahm! 6ce tui domeniu ,i a!ar*in ace te !l muiri colo ale Q &ri#na e te )i Grahma, Vi#nu! 6ce te re!rezentri de !re incarna*ii !ar a con*ine ,n !arte aluzii la evenimente i torice, ,nc,t mari cuceritori care au dat o nou ,nf*i)are trilor e"i tente* care ,nt zei, ,nt de cri)i ca zei. %a!tele lui &ri#na ,nt cuceriri ,n care lucrurile e ,nt,m!l de tul de nedivin Q cucerire )i

iubiri ,nt ,n genere cele dou laturi, !rinci!alele fa!te ale incarnrilor. 6l treilea e te Si a, Iahade ! <arele zeu au Si a, 6ura ar trebui fie re,ntoarcerea la ine: !rimul, anume Grahm, e te unitatea inde!endent, ,ncAi ,n ine: al doilea, 2i)nu, e te manife tarea (nu ,nt deci de trecut cu vederea momentele !iritului), via*a ,n form uman. 6l treilea ar trebui fie re,ntoarcerea la !rimul, ca unitatea fie !u ca una care e re,ntoarce ,n ine Q dar tocmai ace ta e te ceea ce e li! it de !irit: el e te determina*ia devenirii ,n general au a na)terii )i !ieirii. Se !une Q cAimbarea ,n genere e te ceea ce e al treilea Q a tfel determina*ia fundamental a lui Si a e, !e de o !arte, uria)a for* a vie*ii, !e de alt !arte, ceea ce nimice)te, !u tie)te, ,n genere lbatica for* vital a naturii. -e aceea imbolul lui !rinci!al e te boul, din cauza triei ale, ,n conform re!rezentrii celei mai generale e te KlingamG+ul, care la greci a fo t venerat ca c!N66o*, ace t emn !e care+l au cele mai ,nalte tem!le. Sanctuarul cel mai luntric al lor con*ine acea t re!rezentare. 2eritabilul trei ,ntr+un conce!t mai !rofund e te !iritul, re,ntoarcerea 1nicului la ine ,n u)i, revenirea a la ine )i nu numai cAimbarea, ci cAimbarea ,n care diferen*a e te conciliat cu Primul, iar dualitatea e te u!rimat. 6c tea ,nt cele trei determina*ii fundamentale. ,ntregul ? te ,nf*i)at !rintr+o figur cu trei ca!ete, iar)i imbolic, )i nu frumo . ,n acea t religie care a!ar*ine ,nc religiei naturii, devenirea acea ta e te conce!ut ca !ur devenire, ca !ur cAimbare #i nu ca tran formare a diferen*ei !rin care e !roduce !e ine 3U` unitatea ca u!rimare )i totodat )i con ervare a diferen*ei !re a deveni unitate, con)tiin*a, !iritul ,nt )i ele tran formare a Primului, a unit*ii nemi>locite. 6 doua !ozi*ie e te diviziunea originar, e te a avea un alt ceva ,n fa*a a . eu ,nt )tiutor . a tfel ,nc,t, ,n tim! ce alt ceva e te !entru mine, eu ,n ace t alt ceva m+am re,ntor la mine, ,n mine. 6 treia !ozi*ie, ,n loc fie ceea ce conciliaz, e te aici numai acea t lbticie a !roducerii )i di trugerii. 6cea t deo ebire e te e en*ial )i e ,ntemeiat !e ,ntreaga !ozi*ie general, tocmai !e !ozi*ia religiei naturii. 6ce te diferen*e ,nt deci conce!ute ca unitate, ca Tri-murti, iar ace ta iar)i ca ceea ce e te u!rem, nu ca ,n u)i Grahm! -ar cum ace ta e te conce!ut ca 4rimurti, fiecare !er oan, luat ingur !entru ine, e te la r,ndul ei iar)i conce!ut ea ,n )i ca totalitate, ca ,ntregul -umnezeu. ,n !artea mai vecAe a 2edelor nu e te vorba de 2i)nu )i ,nc )i mai !u*in de Siva: aci e te ingur ;raAm, 1nul, -umnezeu ,n general. ,n afar de acea t baz !rinci!al )i determina*ie fundamental, ,n mitologia indic e te !er onificat u!erficial de fantezie tot re tul. <ari obiecte ale naturii, ca #ance ul, oarele, &imalaia (mai cu eam ediu al lui Siva), ,nt identificate cu Grahm ,n u)i: drago tea, ,n)elciunea, furtul, viclenia, !recum )i for*ele naturii din !lante )i animale etc, toate ace tea ,nt e izate de fantezie )i ,n felul ace ta ia na)tere o lume infinit 9de zei, care e te )tiut totu)i ca ubordonat Q ,n fruntea ei t 5ndra, zeul cerului vizibil. 6ce)ti zei ,nt cAimbtori )i !ieri+tori )i ,nt u!u)i 1nului u!rem, ab trac*ia ,i ab oarbe Q !uterea !e care o ob*ine omul !rin acea ta ,i ,ngroze)te, ba Vis- amitra creeaz cAiar un alt (ndra )i al*i zei. -e numrul )i a!recierea ace tor divinit*i nu !oate nicidecum fi vorba Q aici nu e"i t nimic ce+ar fi !l muit ca ceva ferm, ,ntruc,t ace tei fantezii ,i li! e)te ,n genere orice mod+ determinat. 6mintitele !l muiri di !ar iar)i ,n acela)i fel ,n care au fo t create : fantezia trece de la o e"i ten* e"te+
3U1

2W/ PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

rioar obi)nuit la divinitate, iar acea ta e re,ntoarce a!oi din nou la ceea ce i+a ervit de baz. -e !re miracole nu e !oate vorbi de loc, cci totul e te un miracol, totul e te e"travagant )i nimic nu e determinat !rintr+o legtur ra*ional a categoriilor g,ndirii. %r ,ndoial, foarte multe lucruri ,nt imbolice.

(nzii ,nt a!oi diviza*i ,n multe ecte, ,ntre multe alte deo ebiri, e te ,ndeo ebi acea ta Q unii ,l venereaz !e 2i)nu, iar al*ii !e Siva. -in cauza acea ta e duc rzboaie ,ngeroa e, mai ale cu ocazia erbrilor, )i ,n iarmaroace e na c conflicte care co t via*a a mii de oameni. 6cum, ace te diferen*e trebuie fie ,n*ele e ,n en ul c ceea ce e cAeam 2i)nu !une ,n u)i de !re ine c e te totul, c ;raAm e te ,nul matern ,n care el creeaz totul, e activitatea formatoare ab olut, da, el e te Grahm: aici acea t diferen* e te u!rimat. 0,nd e te introdu Siva, ace ta !une c el e te totalitatea ab olut, focul !ietrelor !re*ioa e, for*a brbatului, ra*iunea9 ufletului, el e te iar)i tot Grahm! 6ici e dizolv ,ntr+o unic !er oan, ,n una dintre ace te diferen*e, toate, )i celelalte dou, !recum )i celelalte !uteri, zei ai naturii, genii. ,n afar de ace te diferen*e ,nt a!oi re!rezentate tot at,t de libere )i !entru ine ca fiin*,nd, dar !er onificate, fenomenele, !uterile !articulare. (nzii venereaz )i animale, maimu*e, vaci . e"i t !itale !entru vaci bolnave: Mconce!*ia= c ub tan*a are )i forma animalelor le e te foarte familiar. ]eul cerului, 5nra, 3U2 e te mult ub Grahma, Si a, Vi#nu, la r,ndul lui, el are ub el telele. 4oate !uterile !articulare ,n !articularitatea lor !arvin la acea t inde!enden*, care e )i inde!enden* ce di !are. -etermina*ia fundamental a con)tiin*ei teoretice e te, cum am !u , determina*ia unit*ii, determina*ia a ceea ce e cAeam Grahm, Grahma etc. 6m ob ervat cu !rivire la acea t unitate c ea decade ,n ambiguitatea de a indica o dat c Grahma e te univer alul, e te totul )i alt dat c el e te o !articularitate fa* de !articularitate: a tfel Grahma a!are ca creator )i a!oi e te iar)i ubordonat, vorbe)te el ,n u)i de !re ceva ce+i e te u!erior lui, de !re un uflet univer al. 6cea t dezordine !ro!rie ace tei fere ,)i are temeiul ,n dialectica nece ar a ei, !iritul care !une ordine ,n toate nu e te !rezent, de aceea a!ar determina*iile o dat ,n acea t form, a!oi ele trebuie fie u!rimate ea unilaterale, )i a!oi e te introdu o alt form. 6!are numai nece itatea conce!tului ca abatere,
(EC9. I. ti. RELIGIA <ANTE=IEI #,"

confuzie ca ceva ce nu are con i ten* ,n ine, )i natura conce!tului e te aceea care aduce un temei ,n acea t confuzie. 1nul e ,nf*i)eaz fi"at !entru ine, ca ceea ce e te etern unit cu ine, dar fiindc a.ce t 1nul trebuie ,nainteze la !articularizare, care aici e te ,n li! it de !rit, toate diferen*ele e nume c )i ,nt iar)i Grahm, ,nt ace t 1nul ,n ine )i ,)i iau deci a u!ra lor e!itetul lui 1nu, ,n felul ace ta zeii !articulari ,nt to*i )i Grahm! 1n englez, care a cercetat cu cea mai mare gri> diferitele e"!uneri !re a vedea ce e ,n*elege !rin Grahm, crede c Grahm ar fi un e!itet al !reamririi, fiindc el nu e te ! trat ,n u)i !entru ine ca ace t 1nul, ci totul !une de !re ine c e Grahm! Iill u *ine acea ta ,n a a 3U3 L,( torie a (ndieiG. 7l dovede)te din multe crieri indice c Grahm e te un e!itet al !reamririi care e te folo it referitor la diferi*i zei )i care nu re!rezint conce!tul de !erfec*iune, de unitate !e care ,l a ociem noi divinit*ii. 6cea ta e te o eroare, cci Grahm e, !e de o !arte, 1nul, ne cAimbtorul, dar ceea ce e !une de !re Grahm av,nd ,n el ,n u)i cAimbarea, e te enun*at )i de !re mul*imea de figuri, care e a!oi a lui 2i)nu )i e te )i el numit u!remul Grahm! 6!a )i oarele ,nt Grahm! ,n 2ede e te !u ,n eviden* ,ndeo ebi oarele, iar dac lum una c,te una rugciunile ce+i ,nt adre ate, am !utea crede c !entru vecAii inzi Grahm a fo t numai ,n oare )i c a tfel ei ar fi avut o alt religie dec,t urma)ii lor. 8i aerul, mi)carea atmo ferei, re !ira*ia, intelectul, fericirea ,nt numite Grahm! Iahae e nume)te !e ine Grahm, iar Si a vorbe)te de !re ine Q eu ,nt ceea ce e te )i ceea ce nu e te, eu am fo t totul, ,nt totdeauna )i voi fi totdeauna, eu ,nt Grahma, !recum )i Grahm, eu ,nt cauza care cauzeaz, eu ,nt adevrul, boul )i toate lucrurile vii, eu ,nt mai btr,n dec,t totul, eu ,nt ceea ce a trecut, ceea ce e te !rezent )i ceea ce e viitor, eu ,nt 7udra, ,nt toate lumile etc. 6)adar Grahm e te 1nul, !recum )i orice inde!endent care e re!rezentat ea -umnezeu. Printre altele, ,nt,lnim o rugciune ctre limb ,n care acea ta !une de !re ine Q eu ,nt Grahm, ufletul univer al u!rem. -eci ;raAm e te ace t 1nul, dar care nu e te men*inut

e"clu iv ca ace t 1nul, el nu e te ceea ce !unem noi de !re -umnezeu c,nd zicem c ace t 1nul e te 1nitatea univer al: aici tot ce e te de ine tttor, identic cu ine !une Q eu ,nt Grahm! Grahm este re!rezentat mai cu eam ca 0reatorul.
2W8 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

-e !re crearea lumii ,)i are la inzi fiecare !ro!ria a re!rezentare, cufund,ndu+ e !eculativ ,n ine, de aceea nu e"i t 3UW nimic tabil, ci fiecare are o alt conce!*ie. 0olonelul Qno, a tradu din !er an o i torie a (ndiei, ,ntr+o di erta*ie care e g e)te aci el ne d o traducere din 2ede )i+n cu!rin ul ace teia o e"!unere a crerii lumii. Grima e"i ta din ve)nicie ,n forma unei ,ntinderi imen e. 0,nd i+a !lcut creeze lumea, a !u Q 7idic+te, oA O Grima l 6 tfel, dorin*a, a!etitul, a fo t ceea ce e !rim: ;rima ,)i !une acea ta lui ,n u)i. 3emi>locit du! acea ta a ie)it din buricul lui un !irit ,n form de flacr, care avea !atru ca!ete )i !atru m,ini. Grima a !rivit ,n >urul u )i n+a vzut nimic dec,t cAi!ul u nem urat, a cltorit o mie de ani !entru a+)i cunoa)te ,ntinderea, !entru a o ,n*elege. 6ce t foc e te iar)i el M;rima= ,n u)i )i e are numai !e ine ca obiect imen . 6cea t ra!ortare la ine ,n u)i )i acea t creare e te o determina*ie fundamental: ,n alte locuri e !une c lumea a fo t creat9 !rin medita*ia lui EGrimaF de !re el ,n u)i. -u! cltoria de o mie de ani Grima )i+a cuno cut ,ntinderea tot at,t de !u*in ca ,nainte de cltorie : !lin de uimire, el )i+a ,ntreru!t cltoria )i a con iderat ceea ce a vzut. 6tot!uternicul, ceva ce e deo ebit de Grima, a !u atunciQ -u+te, Grima, )i creeaz lumea, tu nu te !o*i ,n*elege !e tine, f ceva ce !oate fi ,n*ele . Grima a ,ntrebatQ 0um trebuie fac eu o lume T 6tot!uternicul a r !un Q ,ntreab+m )i are *i e dea *ie !utere. 6tunci a ie)it foc din Grima )i el a vzut ideea tuturor lucrurilor care !luteau ,n fa*a ocAilor i )i a !u Q % ca tot ce vd devin real, dar cum con erv lucrurile ca nu !iar T 6tunci a ie)it din gura lui un !irit de culoare alba tr: ace ta era iar)i el ,n u)i, Vi#nu, &ri#na, !rinci!iul con ervator: ace tuia Grima i+a !oruncit creeze tot ce e viu, iar !entru ubzi ten*a ace +8UV tuia creeze vegetalele. 6r mai fi li! it oamenii. Grima i+a ordonat atunci lui Vi#nu fac oameni: ace ta fcu oameni, dar oamenii !e care+i fcea Vi#nu erau idio*i, cu bur*i mari, fr )tiin* Mcunoa)tere=, ca animalele de !e c,m!, fr !a iuni )i voin*, aveau numai dorin*e enzoriale: din cauza acea ta Grima +a ,nfuriat )i i+a nimicit. 7l a creat atunci !atru !er oane din !ro!riul lui uflu )i le+a dat !orunc domnea c !e te crea*ie: dar ei au refuzat fac altceva dec,t laude !e -umnezeu, fiindc ei nu aveau nimic ,n ei din calitatea cAimbtoare, de tructibil, nimic ce *ine de e en*a au fiin*a tem!oral.
S70D. (. 55! E7C(#(6 %6347](7( 2WR

6tunci Grima e u!r, ace ta era un !irit brun care ie)ea dintre ocAi: ace ta e a)ez >o ,n fa*a lui Grima cu !icioarele ,ncruci)ate ub el )i cu bra*ele ,ncruci)ate )i !l,n e: ,ntreb Q cine ,nt eu )i ce trebuie fie locul meu de )edereT Grima r !un e Q 4u trebuie fii Gudra )i toat natura fie locul tu de )edere, du+te )i f oameniO 0eea ce ace ta fcu. 6ce)ti oameni erau mai lbatici dec,t tigrii, cci nu aveau ,n ei nimic dec,t calitatea de a di truge, ei e nimicir unii !e al*ii, cci numai furia era !a iunea lor. 6)adar, vedem !e cei trei zei ac*ion,nd e!ara*i unul de altul, !rodu ul lor e te numai unilateral, nu e adevrul. ,n f,r)it, Grima, Vi#nu )i Rudra )i+au unit for*ele )i a tfel au creat oameni, )i anume, zece. ,n acea t e"!unere ,nt deci e"!rimate ,n cAi! nece ar toate momentele )i manife tarea lor. 7e!rezentarea crerii lumii ,n Cegile lui I$nu e deo ebe)te de cea ,nf*i)at adi+neori, )i+n felul ace ta fiecare are o re!rezentare !articular.
(! CULTUL

7a!ortul ubiectului cu ab olutul, )i mai ale cu Grahm, ra!ort care e te cultul, va arta mai de a!roa!e ce e te, !ro!riu+zi , ace t Grahm! 0ultul u!rem, ab olut e te acea golire com!let care renun* la con)tiin*, la voin*, la toate !a iunile )i trebuin*ele, acea unire cu -umnezeu, concentrarea, ,n cAi!ul o ace ta, de ine ,n ine. 1nul care trie)te numai !entru contem!la*ie, care a renun*at la toate dorin*ele, la lume, e

nume)te un ioglii! Pentru ind, c,nd e concentreaz ,n ine, cucernicia e te, !e de o !arte, )i ceva de moment: ,n al doilea r,nd ,n , din acea t ab trac*ie, la care el a>unge mai ,nt,i numai ,ntr+un moment, indul face caracter al u, caracter al ,ntregii lui con)tiin*e, al ,ntregii ale e"i ten*e: ,ne,t el nu e ,nal* numai !entru moment, ci e men*ine !e acea t trea!t, manife t,nd o com!let indiferen* % fa* de intere ele etice, fa* de legturile reci!roce dintre oameni, fa* de ocietate, fa* de ceea ce ar fi demn de aten*ia )i !reo+ cu!area a. 0,nd e men*ine ,n general ,n acea t ab trac*ie, +I c,nd renun* la tot, la lume ,n genere, indul e te un ioghi! 5 Omul ,n acea t li! de g,nduriI ,n ace t vid, concentrat ,n ine ,n u)i, acea t egoitate !ur, acea t fiin*are la ine
2VU P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

!ur, e te Grahm! <odul u!rem al cultului con t deci ,n fa!tul c indul face com!let obi)nuin* a a din acea t ab trac*ie. Privilegiul de a citi 2edele ,l au numai braAmanii, )i anume din na)tere: ,ntreaga lor via* e"!rim e"i ten*a lui Grahm 7 fr ,ndoial c ei e ,ndeletnice c cu tot felul de treburi lume)ti, ,n ,nt con idera*i c ,n ine ei !o ed de>a !uterea ab olut. 4oate celelalte ca te ,nt mult inferioare ca tei braAmanilor. Su!remul lucru ce !oate fi atin ,n cult e te nucirea, anularea con)tiin*ei de ine: acea ta nu e te liberarea afirmativ )i concilierea, ci mai cur,nd numai ab trac*ia cu totul negativ )i com!let. Potrivit re!rezentrii indice, omul, at,ta tim! c,t rm,ne ,n !ro!ria a con)tiin*, e te ceea ce e nedivin. -ar, libertatea omului con t tocmai ,n fa!tul de a fi liber ,n 3UL voin*, )tiin* Mcunoa)tere= )i ac*iune. -im!otriv, !entru ind u!rema !ozi*ie e te com!leta ,nbu)ire )i nucire a con)tiin*ei. ;raAmanii ,nt e"i ten*a lui Grahm7 conform mitului, ei +au n cut din gura lui ;raAm. Pot )i cei ce nu ,nt braAmani e ridice la acea t ,nl*ime, dar numai !rintr+o nemrginit rigoare, con tr,ng,ndu+ e tria c ani ,ndelunga*i ,n vederea automortificrii )i a>ung !rin acea ta la ceea ce braAmanul are nemi>locit de =a na)tere Q cel mai ignorant braAman cite)te 2edele )i Grahm l)luie)te ,n el. 0eilal*i inzi e !ot ridica !,n aici trduindu+ e vie*uia c oarecum mor*i cu con)tiin*a buimcit. 6cea ta e te o tr tur fundamental ,n via*a indic. <arile !oeme e!ice ale inzilor e"!rim ,ndeo ebi mre*ia braAmanilor )i trateaz de !re i !rvile )i !eniten*ele colo ale v,r)ite de cei din ca ta c#atria !entru a dob,ndi acea t !lenitudine de !utere. Eenun*area indic e te calea !erfec*ionrii fr !re u!ozi*ia !catului. ,n 6amaiana e"i t un e!i od care ne tran !une cu totul !e acea t !ozi*ie Q e !ove te)te i toria vie*ii lui Vis amitra, ,n o*itorul lui 6ama, o incarnare a lui 2i)nu. 6 fo t odat un rege !uternic care ca atare i+a cerut braAmanului 2a i)tAa o vac venerat ,n (ndia ca for* creatoare a !m,ntului, du! ce cuno cu e for*a ei miraculoa : 2a i)tAa refuz, atunci regele ia vaca cu for*a, ,n vaca fuge ,na!oi la 2a i)tAa, ,i face re!ro)uri c +a l at +i fie luat )i+ i !romite, ca braAman, toat !uterea, !utere mai mare dec,t aceea a unui c)atria cum era regele. 2a i)tAa ,i cere atunci vacii +i organizeze o !utere ,m!otriva regelui, iar ace ta, la r,ndul u, !une !e !icior ,ntreaga a armat : armatele ambelor !r*i ,nt btute ,n re!e+
6!&R! (. @@! E7C(#(6 %6347](7( 2V1

tate r,nduri: 2i vamitra e te ,n totu)i ,nvin ,n cele din urm, du! ce e !r!dir )i cei o ut de fii ai i din cauza unui v,nt !e care 2a i)tAa l+a fcut ufle din buricul u: !lin de deznde>de, el la guvernarea fiului unic care i+a mai rma )i !leac ,m!reun cu o*ia a ,n mun*ii &imalaia !entru a dob,ndi favoarea lui <aAadeva MSiva=. <i)cat de e"erci*iile lui evere, <aAadeva e arat di !u +i ,m!linea c dorin*ele. 2i vamitra olicit )tiin*a de a ,ntinde arcul ,n ,ntregimea lui, ceea ce i e )i acord. ,narmat a tfel, vrea 2i vamitra +l u!un !e 2a i)tAa: ace ta a!uc ,n toiagul u, arma lui ;raAma, )i+l ridic: atunci to*i zeii e um!lu de ,ngri>orare, cci acea t !utere amenin* cu !ieire ,ntreaga lume : ei ,l roag !e braAmin renun*e, 2i vamitra ,i recunoa)te !uterea )i e decide acum el ,n u)i e u!un

celor mai dure e"erci*ii !entru a a>unge la acea t !utere. Se retrage ,n ingurtate )i trie)te acolo o mie de ani ,n ab trac*ie, numai cu o*ia a. ;raAma vine la el )i+i !une Q 4e recuno c acum ca !e primul nelept regal! 3emul*umit cu acea ta, 2i vamitra ,)i ,nce!e din nou !eniten*ele, ,ntre tim!, un rege indic i +a adre at lui 2a i)tAa cu dorin*a ca ace ta +l ridice ,n forma a cor!oral la cer, lucru ce i +a refuzat ca unui c)atria ce era : ,n , cum regele truia cu ,nc+!*,nare, el fu cobor,t de 2a i)tAa la gradul celor din cla a ciandala. 6tunci regele e duce la 2i vamitra cu aceea)i dorin*. 6ce ta !regte)te un acrificu la care ,i invit !e zei, dar ace)tia refuz totu)i vie la un acrificu care ar fi adu !entru ciandala. ,n , recurg,nd la for*a a, 2i vamitra ,l ridic !e rege ,n cer, dar, la !orunca zeilor, ace ta cade >o , ,n 2i vamitra ,l men*ine ,ntre cer )i !m,nt )i creeaz atunci un alt cer, alte 3o Pleiade, alt (ndra )i un alt cerc de zei. ]eii fur co!le)i*i de mirare, e ,ndre!tar umili !re 2i vamitra )i e ,n*ele er cu el !rivitor la un loc !e care ei ,l de tinau acelui rege ,n cer. -u! curgerea unui mileniu, 2i vamitra e cAema cpetenia nelepilor7 zeii din cer e nelini)tir, (ndra ,ncearc +i a*,*e !a iunile (*ine de calitatea de ,n*ele!t !erfect )i de braAmin +)i fi u!u !a iunile): (ndra ,i trimite o fat foarte frumoa cu care 2i vamitra trie)te 2V de aniQ dar du! acea ta 2i vamitra e ,nde!rteaz de ea, fiindc ,)i ,nvinge iubirea: ,n
2V2 PART. A II-A. $ELIGIA DETER7INATA

zadar mai ,ncearc zeii +i at,*e )i m,nia. ,n cele din urm trebuie i e recunoa c !uterea de ;raAma. <ai e"i t )i acum unii inzi care ,)i im!un a tfel de e"erci*ii )i cAinuri !entru a !arveni la !uterea braAmanilor, la o !utere care e te cAiar )i dea u!ra zeilor: ei tau, de e"em!lu, zece ani cu bra*ele ridicate, e la ,ngro!a*i de vii, !limba*i !rin foc etc. 0,nd unul a du +o !,n la trea!ta cea mai ,nalt a ierarAiei i !)irilor, el e te !erfect, e ;raAma cel real care are !utere !e te to*i zeii: (ndra )i to*i zeii naturii ,i ,nt u!u)i, deoarece el e con iderat ca ceea ce am vzut mai ,nainte la magie, adic ace t ubiect ingular are orice !utere a u!ra for*elor naturii. ;raAminul e g e)te din na)tere ,nze trat cu acea t demnitate de iogAi, el e te unul de dou ori n cut, )i a tfel are !utere univer al a u!ra naturii. 6ce t ra!ort are acelea)i determina*ii fundamentale !e care le+am vzut ,n acea t lume divin a lui, anume Q e!ararea momentelor. 0um ,n acea t religie a fanteziei ideea +a dezvoltat !,n 31U la a!ari*ia determina*iilor ei fundamentale, dar cum ace tea ,)i rm,n e"terioare una celeilalte )i tot a tfel lumea e"terioar rm,ne fa* de ele )i fa* de ine e"terioar )i ne,n*elea )i de aceea l at bunului !lac al imagina*iei, nici con)tiin*a dezvoltat ,n toate direc*iile nu !arvine e e izeze !e ine ca adevrata ubiectivitate. Su de tot, e afl ,n acea t fer identitatea !ur a g,ndirii, care e te ,n acela)i tim! determinat ca !utere fiin*,nd n sine, !utere creatoare. -ar acea t baz e te !ur teoretic7 ea e te ,nc ub tan*ialitatea, din care ia, fr ,ndoial, n sine na)tere totul )i+n care e ! trat totul, dar n afara creia orice con*inut a a!rut de ine tttor )i nu e te de acea unitate fcut ca )i con*inut obiectiv )i univer al conform e"i ten*ei lui determinate )i ra!ortrii lui. #,ndirea numai teoretic, formal, rece!teaz coninutul cum a!are el ca determinat accidental, ea !oate, de igur, face ab trac*ie de el, dar nu+l !oate ,nl*a la coeziunea unui i tem )i deci la o cone"itate legic. -e aceea, aici g,ndirea nu !rime)te ,n genere emnifica*ie !ractic, adic activitatea )i voin*a nu confer determina*iilor lor determinarea general, iar forma e dezvolt, fr ,ndoial ,n ine, !otrivit naturii conce!tului, dar nu a!are !u de el, cu determina*ia de a fi men*inut ,n unitatea lui. 6ctivitatea voin*ei nu a>unge deci la libertatea voin*ei: nu
(EC9. I. I. RELIGIA <ANTE=IEI 2V3

a>unge la un con*inut care ar fi determinat !rin unitatea conce!tului )i care tocmai de aceea ar fi mai ra*ional, mai obiectiv, mai >u t: ci acea t unitate rm,ne aceea a !uterii izolate de e"i ten*, fiin*,nd numai ,n ine, ub tan*ial . ;raAma ., care a dat drumul realit*ii ca accidentalitate !e care acum o la e de f)oare lbatic )i arbitrar !entru ine.

&ultul este n primul rnd un ra!ort al con)tiin*ei de ine cu Grahma, dar a!oi )i cu cealalt lume di in care fiin*eaz ,n afara lui. ,n ce !rive)te !rimul ra!ort, acela fa* de Grahma, el e te !entru ine tot at,t de e"celent )i a!arte, !e c,t de izolat e ! treaz de cealalt via* concret, religioa )i !rofan.3 Grahm e te g,ndire, omul g,nde)te, a)adar Grahm are ,n cAi! e en*ial e"i ten* ,n con)tiin*a de ine a omului. ,n aici omul e te ,n general determinat ca g,nditor, au g,ndirea are aici ca atare )i mai ,nt,i ca teorie !ur e"i ten* univer al, fiindc g,ndirea ,n )i, ca atare, e te determinat ca !utere n sine7 !rin acea ta, ea are ,n ea forma ,n genere, )i anume ab tract, au determina*ia e"i ten*ei ,n general. Omul ,n general nu e te numai g,nditor, ci aici el e te pentru sine g,ndire, el devine con)tient de ine ca g,ndire !ur: cci am !u adineaori c aici g,ndirea a>unge ca atare la e"i ten*, c aici omul are ,n ine re!rezentarea ace teia. Sau el e te pentru sine g,ndire, cci g,ndirea e te ,n sine puterea, dar tocmai !uterea e te acea t negativitate infinit care e ra!orteaz !e ine la ine )i care e te fiinare-pentru-sine! ,n fiin+*area+!entru+ ine ,nvelit ,n univer alitatea g,ndirii ,n general, ,nl*at ,n acea ta la egalitatea liber cu ine, e te uflet numai al unui ce viu, nu e !uternica con)tiin* de ine !rizonier a ingularit*ii dorin*elor, ci e te ,n+ inele con)tiin*ei care e cunoa)te !e ine ,n univer alitatea a )i care a tfel, g,ndindu+ e !e ine, re!rezent,ndu+ e ,n ine, e )tie !e ine ca Grahm! 6ce t ra!ort nu trebuie numit cult, cci el nu e te ra!ortare la ub tan*ialitatea g,nditoare ca la ceva obiectual, ci e te )tiut Mcuno cut= nemi>locit cu determina*ia ubiectivit*ii mele ca eul nsu#i! ,n fa!t, eu ,nt acea t g,ndire !ur )i cAiar eul ,n u)i e te e"!re ia ei, cci eul ca atare e te acea t ab tract, li! it de determinare identitate a mea ,n mine, . eul ca eu ,nt numai g,ndirea ca ceva !u cu determina*ia e"i ten*ei ubiective reflectat ,n ine . cel ce gnde#te! -e aceea, trebuie 312 de a emenea admi , inver , c g,ndirea ca acea t g,ndire ab trac+
2VW P674. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

t are ca e"i ten* a a tocmai acea t ubiectivitate !e care o e"!rim )i eul, cci adevrata g,ndire, care e -umnezeu, nu e te acea t g,ndire ab tract au acea t ub tan*ialitate im!l )i univer alitate, ci e g,ndirea numai ca (dee concret, ab olut ,m!linit. #,ndirea, care e te numai n-sinele (deii, e te tocmai g,ndirea ab tract care !o ed numai acea t e"i ten* finit, anume Q ,n ubiectiva con)tiin* de ine )i ,n fa*a ace teia nu !o ed obiectivitatea concret a fiin*ei+,n+ ine+)i !entru+ ine )i care, !entru aceea, nu e te cu bun dre!tate venerat de acea ta. 0on)tiin*a de ine are ca determina*ie fundamental un ra!ort fa* de ,n u)i Grahma! 0u !rivire la ace t ra!ort a!ar trei forme. %iecare ind e te momentan Grahm ,n u)i: ;raAm e te ace t 1nul, ab trac*ia g,ndirii: ,ntruc,t omul e tran !une ,n itua*ia de a e concentra ,n ine, el e te Grahm! 6cea ta e te o determina*ie deo ebit de remarcabil, Grahm ,n u)i nu e te venerat, -umnezeul unul nu are tem!le, nu i e aduce erviciu divin, rugciuni. 1n englez, autor al unui tudiu de !re idolatria inzilor, face de !re acea ta multe refle"ii )i !une Q 0,nd ,ntrebi !e un ind dac venereaz idoli, ,*i r !unde fr cea mai mic ezitare Q da, venerez idoliO ,n cAimb, ,ntreab+l !e un ind, ,nv*at au ne,nv*at, nu im!ort Q venera*i fiin*a u!rem, Parame vara 8 v ruga*i lui, ,i aduce*i >ertfe T 7l va r !unde Q niciodatO -ac ,ntrebm mai de!arte Q ce e te acea t cucernicie lini)tit, acea t meditare tcut care v e te im!u )i e te a)a de !racticatT va re!lica Q 0,nd ,mi fac rugciunea, m a)ez, ,mi ,ncruci)ez !icioarele unul !e te altul, ,mi de cAid m,inile )i !rive c !re cer, )i ,mi adun !iritul )i g,ndurile fr vorbe c, ,mi !un ,n mine ,n umi c ,nt Grahm, fiin*a u!rem. -ac aruncm o !rivire ,na!oi a u!ra com!ara*iei de mai u a ace tei determina*ii cu alte !l muiri, de e"em!lu, cu -umnezeul iudaic, vedem c )i ace ta e te ace t 1nul, e ceea ce e univer al, ub tan*ial, ceea ce e te Me"i t= tot numai !entru g,ndire, !entru re!rezentare ,ntruc,t e te g,nditoare. 6ici obiectivitatea e te determinat )i !entru g,ndirea obiectiv, dar ea nu e ,nc concretul ,n ine, ceea ce e te !iritul. 6 tfel, Grahm )i -umnezeul iudaic ,nt

identici !e latura !e care ,nt ub tan*ialitate: ,n tot at,t de e en*ial e te diferen*a dintre ei, diferen* care rezid numai ,n libera )i !ura di tingere a g,ndului. Grahm fiin*eaz numai ,n ine, nu !entru
S70D. (. 55! E7C(#(6 %6347](7( 2VV

ine. 6m vzut c buntatea, dre!tatea, ace te determina*ii cu un conce!t valabil, ,nt ,n 1nul numai calit*i+nume, ele nu devin forme inde!endente !entru ine fa* de ubiectivitatea 1nului. -im!otriv, ace t Grahm e te ace t ab tract, nu e ubiectivitate, acea t ubiectivitate ab tract e ! treaz deci ,n con)tiin*a de ine uman: ,n cAimb, 1nul, care e te ubiectivitate ,n ine )i !entru ine, nu are nevoie de nimic altceva !entru e"i ten*a a ubiectiv, el e te Me"i t= !entru ine )i e e"clu iv fa* de altceva )i, !rin acea ta, )i fa* de con)tiin*a de ine. 6ce te determina*ii, !e de alt !arte, noi le+am com!arat cu ceea ce con*ine moderna credin* a refle"iei, ,nrudit de a!roa!e cu Grahm e te ace t -umnezeu al ilumini mului, lHetre u!reme. -umnezeu e te 1nul necuno cut, vid, ab trac*ia ,n ine a nemi)catei negativit*i, a di olu*iei oricrui mod+determinat. 6cea t refle"ie modern e men*ine la )tiin*a Mcunoa)terea= nemi>locit, iar acea ta are determina*ia !otrivit creia -umnezeu e te !entru mine ceva necuno cut, ne)tiut: e recunoa)te fr ,ndoial c el e te Me"i t= ,n afara mea, dea u!ra mea, dar nu e cuno cut: el are !entru mine determina*ia a ceva tran cendent, a unui negativ, el are un ra!ort negativ cu mine. %iin*a ab tract e te ea ,n )i negativ, ca, de !ild, ab tractul care e te Grahm, dar el ,)i are con)tiin*a a de ine numai ,n intelectul meu. 6ce t Kca!ut mortuumG, ace t Kab tractumG al intelectului e te !u numai !rin mine, eu ,nt afirmativul, )i a tfel acea t determina*ie coincide cu re!rezentarea modern, !otrivit creia eu ,nt univer alul, ,nt t!,n !e toate determina*iile, numai eu le !un )i le fac fie valabile. 6cea t trea!t a refle"iei moderne e teHmai elaborat, mai liber dec,t aceea a indului care ,n g,ndirea lui lini)tit !une Q eu ,nt Grahm! 6ce ta e te ,nc modul naiv al ab trac*iei, l,ng care re tul lumii divine e te Obiectiv, din contra, acea ta, ,n amintita refle"ie, e te, ,m!reun cu totul, numai ceva !u de mine. 6cea t !ozi*ie, acea t !unere, a volatilizat !rin refle"ie orice con*inut al lumii en ibile )i u!ra en ibile. ,n tim! ce !e u +men*ionata !rim !ozi*ie momentul ace ta din urm e te Me"i t= !entru ine, )i ,n afara lui e"i t alt con*inut, ,n cealalt refle"ie orice con*inut e te cufundat ca finit ,n 1nul, ,nc,t ace ta e te !unctul afirmativ care e"clude. Catura cultului mai are alte dou forme. 6nume, fiindc cu !rimul ra!ort e te !u numai un moment al rugciunii ingu+
31W

2V/
PART. A $-A. RELIGIA DETER7INATA

lare, al evlaviei, ,nc,t Grahm ,n e"i ten*a a e te numai trector, iar ,ntruc,t a tfel acea t e"i ten* e neadecvat unei a tfel de univer alit*i, a!are e"igen*a ca acea t e"i ten* fie tran format ,ntr+o e"i ten* univer al cum e te con*inutul. 7ul, luat ab tract ca atare, e te univer alul, numai c ,n u)i ace ta e numai un moment ,n e"i ten*a ab trac*iei, !rima cerin* e te deci ca ace t Kab tractumG, ace t eu fie fcut adecvat con*inutului. 6cea t ,nl*are nu ,n eamn altceva dec,t u!rimi trecerea din momentul ingurt*ii lini)tite la via*, ,n !rezentul concret, ,n con)tiin*a de ine concret. Prin acea ta trebuie e renun*e la orice via*, la toate rela*iile vie*ii concrete, reale cu 1nul. 4ot !rezentul viu, fie acela al vie*ii naturii, ) fie acela al vie*ii !irituale, al familiei, al tatului, al artei, al religiei e te dizolvat ,n !ura negativitate a unei abnega*ii ab tracte. (at ce e"i t la inzi, ,ntruc,t mul*i inzi care nu ,nt braA+mini ,ntre!rind )i a>ung fac din ine eu care e com!ort ,n cAi! com!let ab tract. 7i renun* la orice mi)care, la orice intere , la orice ,nclina*ie, dedic,ndu+ e unei ab trac*ii lini)tite : ei ,nt cin ti*i de al*ii )i Arni*i, !er i t fr vorbea c ,n acea t toro!eal cu ocAii !rivind la oare au cu ocAii ,ncAi)i. 1nii rm,n a)a toat via*a, al*ii douzeci+treizeci de ani. Se !ove te)te de !re unul dintre

ace)ti inzi c ar fi cltorit zece ani fr e culce vreodat, ,ntruc,t dormea t,nd ,n !icioare, urmtorii zece ani )i+a *inut m,inile dea u!ra ca!ului, )i a!oi c ar mai fi !lnuit e la e balan at trei ore )i trei ferturi !,nzurat de un !icior dea u!ra unui foc, )i+n f,r)it fie ,ngro!at trei ore )i trei ferturi. ,n felul ace ta el a atin culmea u!rem )i !rin acea ta cel ce a ,nde!linit o a tfel de nemi)care, o a tfel de li! de via*, e te cufundat ,n intimitatea o!iniei inzilor )i continu e"i te ca Grahm! -e remarcat c acea ta nu e te i !)ire !entru crime, !rin acea ta nu e re!ar nimic, aici nu ace ta e te cazul, ci ,nt everit*i !entru a a>unge la tarea lui Grahm! 6cea ta nu e te !eniten* !regtit cu co!ul ca !rin ea fie i !)it o crim oarecare au !cate, ori conciliat ofen a adu zeilor: acea ta !re u!une un ra!ort ,ntre fa!ta omului, fiin*a lui concret, ac*iunile lui 1nul -umnezeu . idee !lin de con*inut ,n care omul ,)i are criteriul )i legea caracterului u )i com!ortrii ale )i creia el trebuie i e fac adecvat ,n voin*a )i+ n via*a a. 3umai c ra!ortul fa* de Grahm nu con*ine ,nc nimic
(ECT. I. II. RELIGIA <ANTE=IEI

2VT

concret, fiindc el ,n u)i e te numai ab trac*ia ufletului ub+ 3i/ tan*ial: orice alt determina*ie )i orice alt con*inut ,nt ,n afara lui: de aceea, nu are loc ,n rela*ia cu Grahm un cult ca ra!ort !lin care +l diri>eze )i +l fac activ !e omul concret, ci, dac ,n genere ar e"i ta un a tfel de ra!ort, el ar fi de cutat ,n venerarea celorlal*i zei. -ar, cum Grahm e te re!rezentat ca fiin*a inguratic ,ncAi ,n ine, ,nl*area con)tiin*ei de ine ingulare, care e trduie)te !rin u +men*ionatele everit*i fac din !ro!ria a ab trac*ie ceva !eren, e te )i ea mai cur,nd o e adare din realitatea concret a ufletului )i a activit*ii vii: di !ar ,n con)tiin*a c Keu ,nt ;raAmG toate virtu*ile )i viciile, to*i zeii, )i+n cele din urm ,n u)i 4rimurti. 0on)tiin*a concret de ine ,n u)i )i a con*inutului obiectiv care e te !rezent ,n re!rezentarea cre)tin a !ocin*ei )i a ,ndre!trii vie*ii en ibile generale nu e te determinat ca ceva pctos, negativ ca ,n via*a de !eniten* a unor cre)tini )i clugri cre)tini )i ,n ideea convertirii, ci ea cu!rinde !e de o !arte, cum tocmai am indicat, ,n u)i con*inutul, altfel con iderat ca f,nt, !e de alt !arte, caracterul !ozi*iei religioa e !e care o e"aminm con t tocmai ,n fa!tul c toate momentele e e!ar unul de altul, iar acea unitate u!rem nu arunc nici un refle" ,n ati facerea ufletului )i a vie*ii. 0ealalt determina*ie e te aceea !otrivit creia omul care a fcut a tfel din ine Grahm durabil a dob,ndit !utere ab olut a u!ra naturii )i e te o atare !utere. (ndul ,)i ,ncAi!uie, c 5ndra, zeul cerului )i al !m,ntului, e te ,ngri>orat )i e tenie ,n fa*a unui a tfel de om. ,n K0re toma*iaG lui Gopp e te men*ionat ,ntr+un e!i od a tfel i toria a doi uria)i care ,l roag !e atot!uternicul le acorde nemurirea, dar, cum ace)tia numai )i+au !ro!u fac amintitele e"erci*ii !re a a>unge la o a tfel de !utere, atot!uternicul le acord nemurirea numai 31L ,ntruc,t ei ar fi e !r!dea c !rin ei. 7i e folo e c deci de toat !uterea a u!ra naturii, lui 5ndra ,nce!e +i fie team de ei )i face uz de obi)nuitul !rocedeu !entru a abate !e cineva de la o a tfel de e"ercitare a !uterii, adic face e ivea c o femeie frumoa , fiecare dintre uria)i vrea +o aib de o*ie, ,n conflictul ce e i c din acea t cauz ei e ucid unul !e altul, )i !rin acea ta e te atunci a>utat natura. O determina*ie cu totul a!arte mai e te aceea !otrivit creia oricare braAmin, oricare membru al ace tei ca te e te con iderat dre!t Grahma, el e te zeu )i !entru oricare alt ind.
17 - C. 3'3

2V8 PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

6ce t mod !articular are ,n legtur cu determina*iile de !,n acum. 6nume, cele dou forme !e care le+am vzut ,nt oarecum numai un ra!ort ab tract, izolat al con)tiin*ei de ine fa* de Grahm, !rimul, numai un ra!ort momentan, al doilea, numai evadarea din lume, via*a durabil ,n Grahm, moartea durabil a oricrei individualit*i. 6 treia e"igen* e te, de aceea, ca ace t ra!ort nu fie im!l evadare, renun*are la via*, ci fie !u )i la modul afirmativ. ,ntrebarea e te Q cum trebuie e ,nf*i)eze modul afirmativ al ace tui ra!ortT 7l nu !oate fi

altul dec,t forma e"i ten*ei nemi>locite. 6cea ta e te o trecere grea. 0eea ce e numai interior, numai ab tract e te acum e"terior, ace t ceva numai ab tract e te deci acum nemi>locit ceea ce e en ibil, e"terioritatea en ibil: ,ntruc,t aici ra!ortul e te cel cu totul ab tract fa* de cu totul ab tracta ub tan*, ra!ortul afirmativ e te de a emenea un ra!ort cu totul ab tract, deci nemi>locit. Prin acea ta e te !u fenomenul concret, ,n en ul c ra!ortul fa* de Grahm al con)tiin*ei+de+ ine fa* de el e te unul natural, nemi>locit, a)adar un ra!ort ,nn cut, !u !rin na)tere. Omul e te g,nditor,+)i el e te a)a de la natur, ace ta e te o calitate natural a omului, ,n fa!tul c el e te ,n genere g,nditor difer de determina*ia de !re care e vorba aici, de con)tiin*a de !re g,ndire ,n genere ca ceea+ce+fiin*eaz ab olut. 318 3oi avem ,n general ,n acea t form con)tiin*a de !re g,ndire )i acea ta e te deci !u ca fiind ab olutul. 6cea t con)tiin* a fiin*ei ab olute e te aceea care e aici !u e"i t,nd ,n cAi! natural au afirmat )i crezut ca ,nn cut: iar fa!tul c ea e te degradat ,n acea t form e bazeaz !e ,ntregul ra!ort. ,ntruc,t omul e deci g,nditor )i e te di tin de ace t fa!t con)tiin*a g,ndirii dre!t con)tiin* a univer alului, a ceea+ce+fiin*eaz+,n+ ine, )i ,ntruc,t ambele ,nt ceva ,nn cut, rezult de aci c e"i t dou cla e de oameni. 1nii ,nt oameni g,nditori, oameni ,n general, ceilal*i ,nt con)tiin*a de !re om ca fiin* ab olut. 6ce)tia ,nt braAmanii, ren cu*ii, cei !rin na)tere de dou ori n cu*i, o dat natural, a doua oar n cu*i g,ndind. (at ceva !rofund O #,ndirea omului e te con iderat aici ca izvor al celei de a doua e"i ten*e a a, ca rdcin a adevratei ale e"i ten*e, !e care el )i+o confer !rin libertate. ;raAmanii ,nt din n care de dou ori n cu*i )i ,nt co!le)i*i de o imen adorare, ,n tim! ce to*i ceilal*i oameni
(EC9. I. 11. RELIGIA <ANTE=IEI 2VR

nu aii nici o valoare. 0,nd cineva dintr+o ca t inferioar e atinge de un braAman, ri c moartea. ,n Cegile lui I$nu e g e c multe !ede! e referitoare la ,,crimeG comi e contra braAmanilor. -e e"em!lu, c,nd un sura ro te)te cuvinte in>urioa e ,m!otriva unui braAman, i e v,r ,n gur o bar de fier incande cent lung de zece *oii, )i dac ,ndrzne)te vrea +l ,nve*e !e un braAman, i e var ulei fierbinte ,n gur )i+n urecAi. ;raAmanilor li e atribuie o !utere !lin de mi ter, e !une ,n Ianii,Q nici un rege nu u!ere !e un braAman, cci, m,niat, el ,i !oate di truge toate fortre*ele, armatele, elefan*ii etc. 0ulmea u!rem rm,ne cu totul !entru ine g,ndirea izolat ca Grahm, g,ndire care a>unge la e"i ten* ,n acea t cu+ 31R fundare ,n neant, ,n acea t con)tiin* cu totul goal, ,n acea t contem!lare. 0ellalt con*inut al !iritului )i al naturii e te l at ,n cAi! lbatic di !er at. 6cea unitate care t ,n frunte e te, fr ,ndoial, !uterea din care ia na)tere totul )i+n care e re,ntoarce totul, dar ea nu devine concret, nu devine legtur a variatelor !uteri ale naturii, )i tot a)a nu devine concret ,n !irit ca legtur a multi!lelor activit*i ale !iritului, a enza*iilor. ,n !rimul caz, c,nd unitatea devine legtur a lucrurilor naturale, o numim nece itate: acea ta e te legtura for*elor )i fenomenelor naturale. 6 tfel, noi con iderm c ,n u)irile )i lucrurile naturale ,nt, ,n inde!enden*a lor, cone"ate e en*ial unele cu altele, c ,n natur ,nt legi, intelect, ,nc,t fenomenele ,nt a tfel legate unele de altele. ,n amintita unitate rm,ne ingur, !entru ine: de aceea u +men*ionata realizare e te lbatic, nebunatic. -e a emenea, ,n domeniul !iritual nu e te concretulQ ,n !irit, univer alul, g,ndirea nu devine o g,ndire concret, determi+n,ndu+ e !e ine ,n ine. %a!tul c g,ndirea e determin !e ine ,n ine )i c determinatul e te u!rimat ,n ace t univer al, g,ndirea !ur ca g,ndire concret e te ra*iune, e g,ndirea ca g,ndire concret. Obliga*ia, dre!tul, ,nt numai ,n g,ndireQ ace te determina*ii !u e ,n forma univer alit*ii ,nt ra*ionale cu !rivire la adevrul con)tient, la unitate, )i tot a tfel cu !rivire la voin*. 6cel 1nul, amintita unitate inguratic nu devine nici ea o a tfel de unitate concret, nu e ra*iune,

ra*ionalitate.
#64 PART. A 5-A. BELIGIA DETER7INATA

-in ace t motiv, aici nici nu e"i t dre!t, obliga*ie, cci libertatea voin*ei, a !iritului e te tocmai fie la ine ,n modul+determinat al u, ,n acea t fiin*are+la+ ine, acea t unitate e te aici ab tract, li! it de determinare. Pe de o !arte, ace ta e te izvorul ace tei fanta tice mul*imi de zei la inzi. 6m remarcat c aici nu e"i t categoria fiin*ei: !entru ceea ce noi numim inde!enden* la lucruri, au Kele ,ntG, 32U Ke"i tG, ei nu au nici o categorie, ci inde!endent e )tie !e ine mai ,nt,i numai omul: ce inde!endent al naturii, el e re!rezint deci !e ine ca av,nd inde!enden*a a, la modul inde!enden*ei !e care o are ,n el, ,n fiin*a a, ,n forma )i con)tiin*a a omenea c. %antezia face aici din toate -umnezeu: acea ta e te ceea ce ,n felul u vedem )i la greci, unde to*i arborii )i toate izvoarele ,nt tran formate ,n driade )i+n nimfe. 3oi !unem c fantezia frumoa a omului ,n ufle*e)te, ,nze treaz cu via* totul, ,)i re!rezint totul ca !iritualizat, ca omul e mi)te !rintre egalii i, antro!omorfizeze totul, confere ace tuia !rin frumoa a lui im!atie modul frumo !e care ,l !o ed el ,n u)i. Ca inzi avem acea t manier ne t!,nit, lbatic. %a!tul c ,nt at,t de genero)i tran !un,nd a u!ra fiin*ei felul lor de +a fi, acea t generozitate ,)i are temeiul ,ntr+o !roa t re!rezentare de !re ine, ,n ,m!re>urarea c omul ,nc nu are ,n ine con*inutul libert*ii ve)nicului, a ceea+ ce+fiin*eaz cu adevrat ,n ine )i !entru ine : ,n fa!tul c el ,nc nu )tie c con*inutul u, menirea a ,nt u!erioare con*inutului unui izvor, al unui co!ac. Ca greci, acea ta e te mai mult un >oc al fanteziei, la inzi nu e"i t entiment de ine mai ,nalt de !re ei ,n)i)i: re!rezentarea !e care ei o au de !re fiin* e te numai aceea !e care o au de !re ine, ei e a)az !e ine !e aceea)i trea!t cu toate forma*iile naturii. 6cea ta e !roduce fiindc g,ndirea alunec a tfel cu totul ,n acea t ab trac*ie. 6cum, ace te !uteri ale naturii, a cror fiin* e te a tfel re!rezentat ca antro!omorf, ,n cAi! con)tient, ,nt dea u!ra omului concret care ca ceva fizic e te de!endent de ele )i ,nc nu deo ebe)te libertatea a de acea t latur natural a lui. 0u acea ta are legtur fa!tul c via*a omului nu are valoare mai ,nalt dec,t are fiin*a obiectelor naturii, via*a unui
(EC9. I. II. RELIGIA <ANTE=IEI

2/1

ce natural. 2ia*a omului are valoare numai dac e te ea ,n )i u!erioar ,n ine ,n )i: dar la inzi via*a uman e ceva di !re*uit, !u*in a!reciatQ aici omul nu+)i !oate conferi valoare ,n mod afirmativ, ci ,n cAi! negativ. 2ia*a dob,nde)te valoare numai !rin negarea a ,n )i. Orice concret e te numai negativ fa* de ace t ab tract. -e aci decurge acea latur a cultului indic !e baza creia oamenii e acrific !e ine )i !rin*ii ,)i >ertfe c co!iii: tot aici a!ar*ine arderea femeilor du! moartea brbatului. 6ce te acrificri au o valoare mai ,nalt, c,nd e fac e"!licit ra!ortate la Grahm au la un alt zeu oarecare, cci ace ta e te )i el Grahm! 4rece de ,nalt acrificu fa!tul de a urca !e t,ncile ,nz!ezite ale &imalaiei, unde ,nt izvoarele #angelui, )i de a e arunca ,n ace te izvoare. 6ce tea nu ,nt i !)iri ale vreunor crime, nu ,nt acrificri !entru a re!ara vreun ru, ci ,nt >ertfe numai !entru a+)i conferi valoare, iar acea t valoare !oate fi dob,ndit numai ,n cAi! negativ. ,n felul ace ta, omul fiind fr libertate, neav,nd valoare ,n ine, urmarea legat de ace t fa!t e te e"ten iunea concret a acelor ine"!rimabile )i infinit de multe u!er ti*ii, acele enorme ctu)e )i re tric*ii. 7a!ortul cu lucrurile e"terioare, naturale, care !entru euro!ean nu !rezint im!ortan*, de!enden*a acea ta, e te tran format ,n ceva rigid )i !er i tent: cci u!er ti*ia ,)i are temeiul tocmai ,n fa!tul c omul nu e te indiferent fa* de lucrurile e"terioare, )i el nu e te indiferent c,nd nu are libertate ,n ine, c,nd nu are ,n ine adevrata inde!enden* a !iritului. 6ici a!ar*in !re cri!*iile !e care trebuieH le ob erve braAminii: de com!arat e te !ove tirea

lui 3ala ,n K<aAab+AarataG. ,ntocmai cum din cauza ace tei li! e de libertate u!er ti*ia e ,ntinde !e o arie de necu!rin cuvederea, tot a tfel, dre!t con ecin*, nu e"i t aici o moralitate, nici o determinare a libert*ii, nu e"i t dre!turi, nu e"i t obliga*ii, ,nc,t !o!orul indic a czut ,n cea mai mare imoralitate. 7 en*a e te unitate ab tract, cufundarea ubiectului ,n ine: cufundarea ,n ine ,)i are e"i ten*a ,n ubiectul finit, ,n !iritul !articular. -e ideea adevrului *ine univer alul, unitatea ub tan*ial )i egalitatea cir ine, dar ,n a)a fel ,nc,t acea ta nu e numai nedeterminatul, numai unitate ub tan*ial,
321
$##

#6# PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

ci e te determinat ,n ine. 0eea ce e cAeam Gra>im are modul determinat ,n afara a. Su!remul mod determinat al lui Grahm e te )i !oate fi numai con)tiin*a, cunoa)terea e"i ten*ei ale reale, iar ace t mod determinat, acea t ubiectivitate a unit*ii e aici con)tiin*a de ine ubiectiv ca atare. ,n alt form modul determinat e te !articularitatea univer alului, !uterile !irituale )i naturale !articulare. 6ce t !articular a!are )i el ,n afara unit*ii )i avem aici numai ezitare, ,nc,t ace te !uteri !articulare, con iderate ca zei, o dat ,nt inde!endente, alt dat ,nt evane cente, ,n en ul c ele di !ar ,n unitatea ab olut )i iau din nou na)tere din ea. 6 tfel inzii !un c au e"i tat de>a multe mii de (ndra )i vor mai e"i ta: de a emenea incarnrile ,nt !u e ca ceva trector. Puterile !articulare re,ntorc,ndu+ e ,n unitatea ub tan*ial, acea t unitate ub tan*ial nu devine concret, ci r+m,ne unitate ub tan*ial ab tract )i, ie)ind din ea ace te moduri determinate, unitatea totu)i nu devine concret !rin acea ta, ci modurile determinate ,nt fenomene !u e ,n afara ei )i av,nd determina*ia inde!enden*ei. 6ce t Grahm, acea t con)tiin* u!rem a g,ndirii e te Me"i t= !entru ine: izolat, )i nu ca !irit concret activ, de aceea nici nu e"i t ,n ubiect o legtur vie cu acea t unitate, ci concretul con)tiin*ei de ine e te de !r*it de acea t regiune: 323 legtura e te ,ntreru!t, ace ta e te !rinci!alul !unct al ace tei fere care, fr ,ndoial, are dezvoltarea momentelor, dar o are ,n felul c ele rm,n unul ,n afara celuilalt. ,ntruc,t con)tiin*a de ine e te a tfel izolat, regiunea men*ionat e te li! it de !irit, adic ea e te ,n cAi! natural ceva ,nn cut, iar ,ntruc,t acea t con)tiin* de ine ,nn cut difer de cea univer al, ea e te !rivilegiul unora. 6ce t in ingular e te nemi>locit univer alul, divinul: a tfel !iritul e"i t, dar cel ce numai fiin*eaz e te li! it de !irit. Prin acea ta )i via*a ace tuia ca ace ta )i via*a lui ,n univer alitate ,nt de !r*ite fr mi>locire una de alta. ,n religiile unde nu ace ta e te cazul, anume, unde con)tiin*a univer alului, a e en*ialit*ii !rin univer al a!are ,n !articular )i e activ ,n el, ia na)tere libertatea !iritului, )i cu acea ta are legtur fa!tul c !articularul e te determinat de univer al, dre!tatea cu moralitatea ,m!reun. ,n dre!tul
(EC9. I. $. RELIGIA <ANTE=IEI #6$

!rivat, de !ild, e"i t libertate a individului a!licat la !o e iunea lucrului, eu ,n acea t !articularitate a e"i ten*ei ,nt liber, lucrul e con iderat ca al meu, ca al unui ubiect liber, )i a tfel e"i ten*a !articular e te determinat !rin univer al, e"i ten*a mea !articular are legtur cu acea t univer alitate. 4ot a)a e te c,nd e vorba de ra!orturile de familie. <oralitatea obiectiv e"i t numai ,ntruc,t unitatea e te ceea ce determin !articularul, orice !articularitate e te determinat !rin unitatea ub tan*ial. ,ntruc,t acea ta nu are loc, con)tiin*a univer alului e te ,n cAi! e en*ial o con)tiin* izolat, neactiv, li! it de !irit. 0eea ce e u!rem e te a)adar tran format !rin acea t izolare ,n ceva neliber, n cut numai ,n cAi! natural. 0ultul !ro!riu+zi e te ra!ortul con)tiin*ei de ine cu e en*ialul, cu ceea ce e te ,n ine )i !entru ine, e te con)tiin*a 1nului ,n acea t fiin*, con)tiin*a unit*ii ale cu el: ,n al doilea

r,nd, e te a!oi ra!ortul con)tiin*ei fa* de obiectele ele ,n ele diver e, 32W care ,nt a!oi multele divinit*i. Grahm nu are nici un erviciu divin, nu are tem!le )i altare: unitatea lui Grahm nu e te ra!ortat la real, la con)tiin*a de ine activ. -in cele !u e, adic din fa!tul c con)tiin*a 1nului e te izolat, rezult c aici, ,n ra!ortul cu divinul, nu e te nimic determinat !rin ra*iune, cci acea ta ,n eamn c ac*iunile !articulare, imbolurile etc. ,nt determinate de unitate, aici regiunea !articularului nu e te ,n determinat de acea t unitate )i ea are a tfel caracterul nera*ionalit*ii, al nelibert*ii. 7"i t numai o com!ortare fa* de divinit*ile !articulare, care ,nt naturalitate dezln*uit: cele mai ab tracte momente ,nt, fr ,ndoial, determinate !rin conce!tul ,n ine, dar nu ,nt reluate ,na!oi ,n unitate, ,nc,t Trimurti devin !iritul, emnifica*ia lor e te din ace t motiv numai un mod al unei materii !articulare. -etermina*ia !rinci!al e te for*a vital, ceea ce creeaz )i ceea ce !iere, ,nce!utul vie*ii )i cAimbarea, de acea ta e leag a!oi ca obiecte ale naturii, animale etc. 6)adar, cultul e te aici un ra!ort fa* de ace te !articulare care ,nt izolate unilateral, e te deci un ra!ort fa* de lucruri nee en*iale ,n form natural. 6ctivitatea religioa , adic o activitate e en*ial, un mod general de via*, e te deci re!rezentat, ,nde!linit, )tiut )i realizat aici a tfel: aici activitatea religioa e un con*inut care e te nee en*ial, li! it de ra*iune.
2/W
PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

,n genere, ace te materii fiind !e de o !arte, obiectiv, intuire a lui -umnezeu, iar !e de alt !arte, ubiectiv, fiind ceea ce e te e en*ial de fcut, lucrul !rinci!al devenind nee en*ial, cultul are o fer infinit, totul intr ,n el, nici nu e de loc vorba de con*inut, ace ta nu are ,n ine limit, ac*iunile religioa e ,nt ,n ine at,t de nera*ionale, ,nt determinate ,n cAi! 82V cu totul e"terior. 0eea ce trebuie fie, cAi!urile, e en*ialul e te tabilit ,n forma a luat din o!inia ubiectiv, din bunul !lac. 6ici con*inutul e te acea t accidentalitate en ibil, iar ac*iunea e o ac*iune care numai c e te Q obi)nuin*e ce nu !ot fi ,n*ele e fiindc nu e"i t ,n ele intelect, dim!otriv, ,n ele e te !u o dezln*uire !e toate laturile. ,n m ura ,n care e de!)e)te ace t nivel )i e caut ,n ac*iunile religioa e )i o mul*umire, acea ta e te cutat numai !rin nucire enzorial. 1na dintre e"treme e te evadarea ,n ab trac*ie, mi>locia e te clavia, cealalt e"trem e te dezm*ul dezln*uit, cea mai tri t religie, ,ntruc,t ace t cult e te con iderat ca evadare, activitatea !rezent e te im!l ac*iune e"terioar care e fcut, im!l form de a face ceva, )i la acea ta e adaug cea mai lbatic buimcire, orgii de felul celor mai ,nfiortoare. 6ce ta e te caracterul nece ar al ace tui cult, !e care+l !rime)te !rin fa!tul c con)tiin*a 1nului e te a tfel izolat, ,nc,t legtura cu re tul concretului e ,ntreru!t )i totul e di !er eaz. ,n imagina*ie e te ituat lbticia )i libertatea, ,n ea ,)i g e)te fantezia c,m!ul u. ,n felul ace ta ,nt,lnim cea mai frumoa !oezie la inzi, ,n totdeauna a)ezat !e cea mai ab urd baz, ,ntem atra)i de gra*ie )i re !in)i de confuzie )i de non en . 4recerea la care ne aflm acum va arta c ace t ubiect, acea t con)tiin* de ine ubiectiv e te !u ca identic cu acea unitate ub tan*ial care e nume)te Grahm, ne va arta c ace t 1nul e te acum conce!ut ca unitate determinat ,n el ,n u)i, ca unitate ubiectiv ,n el ,n u)i, )i a tfel acea t unitate ca totalitate ,n ea ,n )i. Potrivit ace tui !rim element, ,ntruc,t acea t unitate e te determinat ,n ea ,n )i, e conce!ut ca ubiectiv, e va arta ,n ea ceea ce face din ea unitate !iritual: fiind ,n ea ,n )i determinat ubiectiv, ea are ,n ine !rinci!iul !iritualit*ii. <ai de!arte, fiind totalitate concret, ea nu mai are nevoie 3,? de ubiectul con)tient de ine. Ca inzi ea e te ne e!arat )i
(EC9. I. UI. RELIGIA NATURII (PRE TREAPTA (UPERIOARA

2/V

ne e!arabil de el, )i ,ntruc,t ea e te ,nc ceva necom!let, e unitatea ubiectiv care nu e te ,n ea ,n )i, ea are ubiectul ,nc ,n afara ei. 0a totalitate com!let ea nu mai are nevoie de ubiect. ,n aici ,nce!e adevrata inde!enden*, )i cu acea ta e!ararea con)tiin*ei de obiect,

de con*inut, obiectivitatea ab olutului, con)tiin*a inde!enden*ei ale !entru ine. P,n acum am avut acea t unitate nemi>locit: ,n acea t form a religiei ceea ce e u!rem nu e te !,n acum nede !r*it de con)tiin*a de ine ubiectiv, em!iric, acea t unitate nedivizat. 6cum a!are e!ararea, )i anume, ,ntruc,t ace t con*inut e te )tiut Mcuno cut= ,n el ,n u)i ca totalitate concret. RELIGIA NATURII N TRECERE LA o TREAPT SUPERIOAR ,n acea t trecere rezid dou determina*ii ,n genere de>a indicate, determina*ii care trebuie fie l ate ,n dezvoltarea lor filozofiei logice, dar care a!ar mai mult ca !ro!ozi*ii de ,m!rumut la care aici numai ne vom referi. Potrivit uneia dintre ace te determina*ii, acea t unitate, care e, cum am vzut, Grahm, )i a!oi ace t mod+determinat nu ,nt e!arate Q ace te numeroa e !uteri, ubiectul em!iric, acea t a!ari*ie, !roducere a diferen*elor care ,nt con iderate o dat ca de ine tttoare, iar alt dat au di !rut !ierind: acea t unitate cu acea t mul*ime de diferen*e e ,ntoarce ,na!oi la unitatea concret. 6devrul ei e te totalitatea concret ,n ine, unitatea ,n en ul c nu mai avem alternare a u!rimrii !uterilor !articulare ,n unitate )i ie)ire din ea, alternare a na)terii )i !ieirii ca la inzi, ci ,n en ul c ideea, adevrul e te ace ta Q diferen*ele u!rimate ,n unitate ,nt !u e ,n cAi! ideal, negativ ca nu de ine tttoare, dar ,nt tot a tfel ! trate. 0ealalt determina*ie, tot at,t de e en*ial, e te aceea !o+ 32L trivit creia abia acum e ,nf!tuie)te e!ararea con)tiin*ei de ine em!irice de ab olut, de con*inutul a ceea+ce+e+ u!rem, abia aici dob,ndind -umnezeu obiectivitate !ro!riu+zi . Pe trea!ta !recedent con)tiin*a de ine em!iric cufundat ,n ine e te aceea care e Grahm, acea t ab trac*ie ,n ine: au ceea+ce+e+ u!rem e"i t ca om.
#66 P6E4. 6 II-A. Y7C(#(6 DETER7INATA

,fumai aici e"i t acea t ru!tur ,ntre ubiectivitate )i obiectivitate, iar obiectivitatea merit, !ro!riu+ zi , abia aici numele de -umnezeu: )i avem acea t obiectivitate a lui -umnezeu aici fiindc ace t con*inut +a determinat !e ine ,n el ,n u)i fie totalitate concret ,n ine. 6cea ta ,n eamn c -umnezeu e te !irit, c ,n toate religiile -umnezeu e te !iritul. 0,nd e vorbe)te azi de !re religie )i e !une mai ale c con)tiin*a ubiectiva face !arte din ea, acea ta e te o re!rezentare >u t. 6ici, in tinctul ne !une c ubiectivitatea *ine de religie: dar e te !rezent re!rezentarea c !iritualul ar !utea e"i ta ca ubiect em!iric, c -umnezeu ar fi un lucru al naturii, ,nc,t !iritualitatea ar !utea a!ar*ine numai con)tiin*ei, -umnezeu ar !utea fi )i el ca fiin* a naturii obiect al ace tei con)tiin*e. 6)adar, !e de o !arte, -umnezeu e"i t ca fiin* a naturii, dar, e en*ial, -umnezeu e te !iritul, )i acea ta e te deter+mina*ia ab olut a religiei, )i de aceea determina*ie fundamental, baz ub tan*ial ,n orice form de religie. Cucrul naturii e te re!rezentat la modul omene c )i ca !er onalitate, ca !irit, con)tiin*: ,n zeii inzilor ,nt ,nc !er onificri u!erficiale : !er onificarea ,nc nu ,n eamn c obiectul, -umnezeu, e te )tiut Mcuno cut= ca !irit. 0eea ce e !er onificat ,nt obiecte !articulare, ca oare, arbore, tot a)a )i c,nd e vorba de incarnare : ,n obiectele !articulare nu !o ed inde!enden* fiindc ,nt !articulare, inde!enden*a e te numai una u)or indicat. 328 -ar ceea+ce+e+ u!rem e te !iritul, iar acea t determi+ na*ie !iritual !rovine de la !iritul em!iric, ubiectiv, ,i revine fie ,ntruc,t ,i e te format, fie c Grahm ,)i are e"i ten*a ,n )i !rin cufundarea ubiectului ,n ine. 6cum ,n nu mai e te cazul ca omul fie -umnezeu au -umnezeu fie om, ca -umnezeu fie M e"i te= numai la modul em!iric+ uman, ci -umnezeu e te cu adevrat obiectiv ,n ine ,n u)i, e e en*ial+mente obiect )i e afl ,n genere fa* ,n fa* cu omul. 7e,ntoarcerea la !ozi*ia !otrivit creia )i -umnezeu e ,nf*i)az ca om, -umnezeu+om, o vom vedea mai t,rziu. 6cea t obiectivitate a lui -umnezeu ,nce!e de aici. 2z,nd acum c,t de de!arte am a>un ,n ceea ce !rive)te natura lui -umnezeu, con tatm c -umnezeu e te fiin*area ,n ine g,nditoare, calm, ub tan*a fa* de diver itate, acea +
S704...(. 555! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6

2/L

t baz a univer alit*ii: !e de o !arte ,i a!ar*ine !uterea, !e de alt !arte, g,ndirea e te numai ,n ine !utere. 6 doua !ozi*ie e te ie)irea din acea t unitate ab tract, de f)urarea momentelor ideii, cci

e en*a Mfiin*a= trebuie e de f)oare, g,ndirea ub tan*ei ab olute trebuie e diferen*ieze, dar forma rm,ne ,m!otmolit aici. numai evadarea e te ceea ce a>unge la unitate, au diferen*ele ,nt cufundate ,n unitate, dar numai ,n felul c ele au di !rut ,n ea. 6 treia !ozi*ie e te, ,n f,r)it, reflectarea diver it*ii ,n ine, ,nc,t g,ndirea ,n )i !rime)te ,n ine determina*ii devenind autodeterminare, iar determinarea are valoare )i con*inut numai ,ntruc,t e te reflectat ,n acea t unitate. 0u acea ta e te !u conce!tul libert*ii, al obiectivittii. 4ocmai acea t fiin*are+,n+ ine, acea t autodeterminare !oate +)i libereze determina*iile ale !re !l muiri !articulare, dar rm,ne determinat ,n ine, iar reluarea ace tora ,n ine e te !rinci!iul libert*ii, al binelui. Prin acea ta -umnezeu e te determinat ca binele, aici KbunG nu e te !u ca !redicat, ci el e te binele. ,n felul ace ta conce!tul divin e te iar)i unitate a finitului )i infinitului. #,ndirea 32R care fiin*eaz ,n ine, ub tan*a !ur, e te infinitul, iar finitul, conform determina*iilor g,ndirii, ,l con tituie numero)ii zei, unitatea e te unitatea negativ, ab trac*ia care face ca mul*i e cufunde ,n ace t 1nu, ,n ace ta n+a c,)tigat a tfel nimic, e te nedeterminat ca mai ,nainte, finitul e numai afirmativ, e ,n afara infinitului, nu e te ,n ace ta : cum e afirmativ, finitul e te finita te li! it de ra*iune. 6ici, finitul, determinatul ,n general, e te rece!tat ,n infinitate, forma e te adecvat ub tan*ei, forma infinit e te identic cu ub tan*a care e determin !e ine ,n ine, )i nu e numai !utere ab tract.
1. RELIGIA BINELUI SAU RELIGIA LUMINII

;inele e te ,n ceea ce )i via*a concret ,)i intuie)te rdcina a afirmativ, ,n ceea ce via*a !oate deveni con)tient de ine ,n mod veritabil, cci acea t unitate care e numit binele e te autodeterminarea. ,n ,n u)i ace t mode+determinat e"i t legtura cu via*a concret, ,n acea ta e te o legtur afirmativ )i nu o evadare. <odul u determinat e te rece!tat ,n univer alitate. 6cea t legtur mai a!ro!iat !oate fi conce!ut ,n en ul c lucrurile ar fi bune de la natur. ;inele
2/8
PART. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA

e te luat aici ,n ,n*ele ul u !ro!riu (nu !otrivit unui co! e"terior, unei com!ara*ii e"terioare): e te conform co!ului ceea ce e bun !entru ceva, ,nc,t co!ul e afl ,n afara obiectului: dim!otriv, aici ceea ce ,n*elegem !rin bine e te univer alul, e ceea ce e te determinat ,n ine. ;inele e te a tfel determinat ,n ine, lucrurile !articulare ,nt bune, ,nt conforme !ro!riului lor co!, adecvate lor ,n)ile, nu numai unui altceva. ;inele e te ,n ele ub tan* !rezent, nu e te ceva tran cendent cum e te Grahm, ea, ub tan*a, nu e te numai ,n fa*a lor, nu e negativ cum e te e"i ten*a !articular. 6ce tea ,nt determina+*iile generale, baze ale religiei binelui. 4rebuie remarcat ,n c ,n u)i binele e te ,n !rimul r,nd 33U )i+n genere ,nc ab tract. ;inele e te ,nc binele ,n general, au c unitatea ub tan*ial e te cu ine, e determin !e ine ,n ine, dar acea t determinare e te ,nc nedezvoltat, e ea ,n )i ,nc form general. 6cea ta e te forma ,n care e )tiut Mcuno cut= -umnezeu9 ca ceea+ce+fiin*eaz ,n ine )i !entru ine )i ca ceea+ce+fiin*eaz cu adevrat ,n ine )i !entru ine, ,nc,t el e te ,ntr+adevr de ine tttorul, ,n ine determinatul, )i+n felul ace ta el e te binele, dar binele care e ,nc ,n u)i e"i ten*a la modul natural: ,n general, acea ta e te ceea ce e nume)te religie a luminii.
! CONCEPTUL ACESTEI RELIGII

4rebuie fie artate aici determina*iile )i nece itatea ace tei religii, nece itate care e"i t !rin conce!t, !rin g,nd, dar a tfel ,nc,t logicul ,n !arte ,l !re u!unem, iar ,n !arte numai trimitem la felul ace tei nece it*i. 1. 7e tabilirea e te aici ceea ce e veridic, unitatea ub tan*ial, care e ubiectiv ,n ine ,n )i, )i deci ,n genere autodeterminat, acea t unitate e determin !e ine ,n ine, ,n nu ,n felul c determina*iile dob,nde c iar)i e"terioritate, accidentalitate . din Grahma ie e acea lume de zei lbatic, li! it de conce!t: acea t dezvoltare nu e te adecvat unit*ii, ci cade afar din ea, e di !er eaz ., ci unitatea e te autodeterminat ,n ea ,n )i. 6ici modul+de+a+fi+determinat nu e te un mod em!iric, diver , ci e te ,n u)i ceea ce e !ur, univer al, egal cu ine ,n u)i, o determinare a ub tan*ei, !rin ceea ce acea ta ,nce+
(EC6. I. UI. RELIGIA NATURII (PRB TREAPTA (UPERIOARA 269

teaz de a fi ub tan*, e unitatea determin,ndu+ e !e ine ca ubiect. 7a are un con*inut, )i fa!tul c ace t con*inut e te cel determinat de ea )i+i e te adecvat, e con*inutul univer al, ? ceea ce e cAeam bine au adevr: cci ace tea ,nt numai forme care a!ar*in diferen*ierii mai

de!arte a )tiin*ei Mcunoa)terii= )i voin*ei care ,n ubiectivitatea cea mai ,nalt ,nt numai un unic adevr, !articularizri ale ace tui unic adevr. %a!tul c ace t univer al e te Me"i t= !rin autodeter+ 331 minarea !iritului, c e determinat de !irit )i !entru !irit, con tituie latura !otrivit creia ace t univer al e te adevr, ,ntruc,t el e te !u !rin !irit, e o autodeterminare conform unit*ii lui, e te autodeterminarea a, !rin ceea ce !iritul ,)i rm,ne fidel ,n univer alitatea a )i nu a!ar alte determina*ii dec,t ,n )i acea unitate : a tfel univer alul e te binele. 6)adar con*inutul veridic care !o ed obiectivitate e te binele, care e te identic cu adevrul. 6ce t bine e te totdeauna autodeterminare a 1nului, a ub tan*ei ab olute, rm,ne a tfel nemi>locit !uterea ab olut Q binele ca !utere ab olut. 6cea ta e te determina*ia con*inutului. 2. 4ocmai ,n acea t determinare a ab olutului rezid legtura cu concretul, cu lumea, ,n general cu via*a concret em!iric : din acea t !utere iau na)tere toate lucrurile, )i acea ta e te ceea ce aveam mai ,nainte numai ca moment ubordonat, ,n en ul c ace t fel al autodeterminrii ca mod de determinare !rime)te determinarea ab tract )i nu e te autodeterminare, ceva re,ntor ,n ine, ceva ce rm,ne identic, adevrat )i bun ,n general, ci e te determinare ,n genere. 6ce t moment e te )i el !rezent, dar ca moment ubordonat. 7l e te lumea ,n e"i ten*a ei variat, dar ceea ce im!ort e te fa!tul c ,n bine ca autodeterminare rezid acea t determina*ie ab olut, legtura binelui cu lumea concret. Subiectivitatea, !articularitatea ,n genere, e te ,n acea t ub tan*, ,n ,n u)i 1nul care e ubiect ab olut. 6ce t element care revine vie*ii !articulare, ace t mod+determinat, e te !u totodat ,n ,n u)i ab olutul, !rin acea ta e te !u o legtur afirmativ a ab olutului, binelui )i adevrului, a infinitului cu ceea ce e nume)te finit. Cegtura afirmativ ,n formele anterioare ale religiei e te ,n !arte numai ,n acea cufundare !ur ,n care ubiectul !une Q 332 eu ,nt Grahm, ,n legtur ab olut ab tract care ia na)tere numai !rin acea nucire, acea renun*are la orice realitate con+
#"4 PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

cret a !iritului, !rin nega*ie: acea t legtur afirmativ e oarecum numai un im!lu fir, de altfel ea e te cea ab tract negativ, acele acrificri, automortificri. Prin acea t legtur afirmativ e afirm ,n c ,n genere lucrurile ,nt bune: a tfel, !ietrele, animalele, oamenii ,nt ,n general buni, binele e te ub tan* !rezent ,n ele, )i ceea ce e te bun e via*a lor, fiin*a lor afirmativ. 6t,ta tim! c,t rm,n bune, ele a!ar*in ace tei ,m!r*ii a binelui, ele ,nt acce!tate la gra*ie din na)tere, nu ,nt numai o !arte din ele acei de dou ori n cu*i, cum e cazul ,n (ndia, ci finitul e te creat de bine )i e te bun. 3. 6ce t bine, de)i ,n ine ubiectiv, e te determinat ,n ine ,n u)i, ca bine, conform unit*ii ub tan*iale, conform univer alului ,n u)i, acea t determina*ie e te totu)i ,nc ab tract. ;inele ,n ine concret, )i totu)i ace t mod determinat al fiin*rii concrete ,n )i, e te ,nc ab tract. ;inele !oate fi a!licat ,n cutare au cutare fel, au omulH are ,nten*ii bune . ,ntrebarea e aiciQ ce e te bun @ aici e mai cere o determinare ,n continuare, o dezvoltare a binelui. 6ici avem binele ,nc ,n form ab tract, ca ceva unilateral, deci ca o!ozi*ie ab olut fa* de un altceva, )i ace t altceva e te rul. ,n acea t im!litate negativul nu e te ,nc con*inut cu dre!tul u. 6vem a tfel dou !rinci!ii, ace t duali m oriental: ,m!r*ia binelui )i a rului, acea t mare o!ozi*ie e te aceea care a a>un aici la acea t ab trac*ie univer al. ,n diver itatea zeilor !receden*i e"i t fr ,ndoial diver itate, diferen+333 *, ,n altceva e te c,nd acea t dualitate a devenit !rinci!iu univer al, c,nd diferen*a ,)i t ,n fa* ca ace t duali m. %r ,ndoial, binele e te veridicul, !uternicul, dar ,n lu!t cu rul, ,nc,t rul e afl )i rm,ne fa* ,n fa* ca !rinci!iu ab olutQ binele trebuie, de igur, ,nving rul, +i !un ca!t, dar ceea ce trebuie fie nu e te: Ktrebuie fieG e te o for* care nu e !oate realiza !e ine, e acel ceva lab, ne!utincio , ,n >urul ace tui duali m e concentreaz religia, filozofia ,n

general. 6ce t dualism con tituie intere ul religiei )i al filozofiei, el e te diferen*a conce!ut ,n ,ntreaga ei generalitate: tocmai ,n modul g,ndului ,)i !rime)te acea t o!ozi*ie univer alitatea : )i+n zilele noa tre e te duali mul o form, dar c,nd vorbim azi de duali m vorbim de forme labe, anemice. O!ozi*ia finitului
(EC9. I. III. RELIGIA NATURII (PRE TREAPTA (UPERIOARA 271

)i infinitului e te aceea)i ca a lui "hriman )i 3rmuzd, e acela)i manicheism! 0,nd con iderm finitul ca fiind de ine tttor, ,nc,t finitul )i infinitul ,)i tau fa* ,n fa* unul altuia, ,nc,t infinitul nu !artici! de loc la finit, iar finitul nu !oate a>unge dincolo la infinit, avem acela)i lucru Mca mai u =Q numai c nu avem g,ndul )i nu ne la inima ne re!rezentm ace te o!ozi*ii efectiv )i !otrivit ,ntregului lor con*inut. %initul, ,n determinarea du mai de!arte a lui, af irm,n+du+ e !e ine ca finit ,n fa*a infinitului, univer alului, )i !rin acea ta ,m!otriva ace tuia, e te rul. 6cum g,ndul e o!re)te la acea t necugetare !rin care e la fie valabile finitul )i infinitul. -umnezeu e te numai unul dintre !rinci!ii, una dintre !uteri, iar finitul, deci tocmai rul, nu !o ed a tfel adevrata inde!enden*. -ar, mai de!arte, binele, ,n univer alitatea a, !o ed ,n acela)i tim! un mod natural al e"i ten*ei, al fiin*rii !entru altceva, o manife tare !ur. -u! cum binele e te egalul cu ine ,n u)i, ubiectivitatea ,n !ura a egalitate cu ine ,n )i, S tot a tfel manife tarea e te ceea+ce+ e+!ur, e im!lu, e lumina! Cumina e te acea t ubiectivitate ab tract ,n domer niul en ibilului, cum e binele ,n domeniul !iritual, ea e te !ur intui*ie fizical. S!a*iul )i tim!ul ,nt ace te !rime ab trac*ii ale e"teriorit*ii reci!roce: fizicalul concret ,n univer alitatea a e te lumina, ca )i binele. -ac Grhm ar fi fie re!rezentat ,n cAi! en ibil, el ar !utea fi re!rezentat numai ca !a*iu ab tract, ,n Grahm ,nc nu are ,n ine for*a fie re!rezentat ca de ine tttor, ci el are !entru realitatea a con)tiin*a de ine em!iric a omului. 7 te eventual dificil ca binele, la care am a>un , mai trebuia c aib ,n el e en*ial latura naturalit*ii, cu toate c acea ta e te naturalitatea !ur a luminii. -ar natura nu !oate fi ,n genere l at la o !arte de !irit, ea a!ar*ine !iritului. -umnezeu e te )i el, ca ceva ,n ine concret, ca !irit !urc totodat e en*ial )i creator )i t!,n al naturii. Prin urmare, ideea ,n conce!tul ei, -umnezeu ,n e en*ialitatea a ,n ine, trebuie !un acea t realitate, acea t e"terioritate !e care o numim natur. 6)adar, momentul naturalit!ii nu !oate li! i, aici el e te !u ,nc ,n mod ab tract, ,n acea t unitate ne+
#"# P6E4. 6 &+6. E7C(#(6 -747E<(3646

mi>locit ca !iritualul, cu binele, tocmai fiindc binele e te ,nc ace t ce ab tract. ;inele con*ine ,n ine modul determinat, )i+n m[dul+de+terminat e afl rdcina naturalit*ii. 3oi !unem Q -umnezeu creeaz lumea . crearea e te acea t ubiectivitate creia ,i a!ar*ine ,n genere modul determinat: ,n acea t activitate, ubiectivitate rezid determina*ia naturii )i, evident, ,n ra!ort mai !reci a tfel ,ne,t ea e te ceva creat. (n aici ,nc nu e"i t a)a ceva, ci e !rezent modul determinat ab tract. 6cea ta are ,n cAi! e en*ial forma naturii ,n general, a 33/ luminii )i a nemi>locitei unit*i cu binele, cci nemi>locitul e te tocmai ,n u)i ab tractul, fiindc modul+determinat e numai 3 ace t mod+determinat general, nedezvoltat. Cumina are a!oi ,n fa*a a ,ntunericul: ,n natur, ace te determina*ii ,nt e!arate una de alta Q e te ne!utin*a naturii fa!tul c lumina )i nega*ia ei ,nt una l,ng a&a, cu toate c lumina e te !uterea de a anga ,ntunericul. 6cea t determi+t na*ie ,n -umnezeu, din cauza caracterului ei ab tract, e te ,nc ea ,n )i acea t ne!utin* de a nu fi ,nc ,n tare continue ,n ine )i u!orte o!ozi*ia, contradic*ia, ci aib binele alturi de ine. Cumina e te binele )i binele e te lumina . acea t unitate ne e!arabil.

-ar lumina e te ,n lu!t cu ,ntunericul, cu rul, !e care ea trebuie +l ,nving, dar numai trebuie, cci nu !arvine +l ,nving. 6 tfel binele ,n univer alitatea a are o ,nf*i)are natural, acea t manife tare a naturii, lumina. ;inele e te modul determinat univer al al lucrurilor. ,ntruc,t a tfel el e te ubiectivitatea ab tract, momentul ingularit*ii e te momentul, felul ,n care e te el !entru altceva, ,nc ,n ,n )i intui*ia en ibil, !rezen* e"terioar, ,n care !oate fi adecvat con*inutului > cci ,n genere !articularitatea e te rece!tat ,n univer al, !articularitatea ca acea !articularitate mai !reci , !otrivit creia ea e te modul intuirii, felul modului nemi>locit, a tfel ea !oate a!rea adecvat con*inutului. Grhm, de !ild, e te numai g,ndirea ab tract : !rivit ,n cAi! en ibil, i+ar core !unde, cum am !u , numai intui*ia !a*iului, univer alitate en ibil a intui*iei care e te ea ,n )i numai ab tract. -im!otriv, aici ub tan*ialul e te core !unztor formei, iar acea ta e te deci univer alitatea fizical, lumina care ,)i are ,n fa* ,n tunericul. 6erul, uflul etc. ,nt )i ele determina*ii care ,nt
S70D. (. @@@! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6Ef 2L3

fizicale, dar a tfel ele nu ,nt ,n u)i ceea ce e de natur ideal, nu ,nt individualitatea univer al, ubiectivitatea, lumina 33 care e manife t !e ine ,n )i, ,n acea ta rezid momentul autodeterminrii individualit*ii, ubiectivit*ii. Cumina a!are ca ,n genere, ca lumin univer al, )i a!oi ca natur !articular !ecific, natur reflectat ,n ine a obiectelor !articulare, ca e en*ialitatea lucrurilor !articulare. Cumina nu trebuie fie ,n*elea aici ca oare : e !oate !une c oarele e te lumina cea mai bun, dar el e afl dincolo ca un cor! !articular, ca individ !articular. ;inele, lumina, are, dim!otriv, ,n ine rdcina ubiectivit*ii, dar numai rdcina, binele, lumina, nu e te !rin urmare !u ca ,ncAeiat individual, )i deci lumina trebuie luat ca ubiectivitate, ca uflet al lucrurilor. 0ultul oarelui e te, fr ,ndoial, foarte vecAi, )i mul*i reduc mul*imea de zei indici la oare. ,n oarele nu trebuie confundat cu Gra>im, el a!ar*ine lumii naturale, lui (ndra, lume care ,n religia indic are forma inde!enden*ei. Gralim era ,n religia indic ceea+ce+e+ u!rem, era acel 1nul ca li! de con)tiin* )i de determinare Q aici ub tan*a ,nc nu e te determinat ,n ea ,n )i. 0eea ce urmeaz e te 1nul care e determin !e ine ,n u)i, iar determinarea 1nului ,n ine ,n u)i ,n form u!rem e te binele! 6devrul )i binele ,nt identice, !rimul ,n )tiin* Mcunoa)tere=, al doilea ,n voin*. Ca ace tea e adaug !uterea: acea ta nu e nici ,n*elea!t,. nici bun, ea nu are nici un co!, ci e te numai determinata ca fiin* )i nefiin*: ,n ea e te ,n general lbticia, ie)irea din ine a ac*iunii: de aceea, !uterea ,n ea ,n )i e te acel ceva li! it de determinare. 6cum avem un !rogre logic !rin fa!tul c nedeterminatul trece la determinare, aici ace t !rogre ,l lum (ernatic: totu)i, ace t !rogre trebuie fie acce!tabil !entru noi de>a )i !entru re!rezentare Q ceea ce e li! it de determinare trece ,n co!ul care e te ,n acela)i tim! adecvat univer alit*ii, la co!ul final ab olut, care e te ,n genere binele Q 33L ace ta trebuie fie realizat. Grahm, !utem !une, e te binele ,n ine, ace ta e te el ,n u)i mai ,nt,i ab tract: dar, din cauza ace tei ab trac*ii, ace t bine ,n ine ,n u)i e te !u ,n forma modului+nemi>locit, ,n ,n forma unui mod nemi>locit !ur: dar modul nemi>locit e te naturalul, !ur fizicalul care e lumina, acea t manife tare determinat numai ,n cAi! cu totul im!lu )i general: ea nu e te binele care +a !urificat !e ine, ci e abia
18 c. . 3LR

#", P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. (((. E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 2LV

binele nemi>locit. 6cea ta e te o legtur !otrivit unor determina*ii de+ale conce!tului )i deci nu trebuie luat ca accidental fa!tul c lumina a fo t con iderat ca fiind binele. -ar a!oi ace t bine trece ,ndat ,n o!u ul u, ,n ru )i+n ,ntuneric. Cumina e te o e"!an iune infinit, ea e tot at,t de iute ca )i g,ndul: ,n ca manife tarea luminii fie real, ea trebuie cad !e un obiect ,ntunecat, !e un cor! Q !rin lumina !ur ca atare nu e te nimic manife tat, abia la ace t altceva a!are o manife tare determinat: binele intr )i el ,ndat ,n o!ozi*ie cu

rul: el e te o determinare, dar nu e ,nc dezvoltare a determinrii, concretul determinrii e te ,n afara lui: din cauza naturii ale ab tracte el are o ra!ortare la un altceva. 6cea t o!ozi*ie a!ar*ine conce!tului !iritului, ceea ce im!ort e te felul cum e ra!orteaz acea t o!ozi*ie la unitate.
%! E1ISTEN-A ACESTEI RELIGII

6cea ta e te religia vecAilor !ar)i ,ntemeiat de Soro-astru! ,nc )i azi mai e"i t unele comunit*i care a!ar*in ace tei religii, ,n ;ombaI )i !e malul <rii 0a !ic ,n regiunea ora)ului ;aXu, unde e g e c deo ebit de multe izvoare de !etrol, ,n a cror localizare accidental a fo t cutat e"!lica*ia fa!tului c !ar)ii au fcut din foc obiect al venerrii lor. -e la 338 6erodot )i de la al*i autori greci avem informa*ii de !re acea t religie, totu)i am a>un la cunoa)terea mai !reci a ei abia ,n e!oca modern !rin de co!erirea crilor !rinci!ale )i fundamentale (]end+6ve ta) ale ace tui !o!or de ctre "nTuetil du Perron: ace te cr*i ,nt cri e ,n vecAea limb zen, or a limbii an crite. Cumina care e tb venerat ,n acea t religie nu e te oarecum imbol al binelui, imagine !rin care ar fi re!rezentat binele, ci tot at,t de bine +ar !utea !une c binele e te imbolul luminii: nici unul nu e emnifica*ie au imbol al celuilalt, ci ele ,nt nemi>locit identice. Sub tan*ialul e ,nf*i)eaz aici ,n !articularitatea lui ,n fa*a ubiectului: omul ca bine !articular e afl ,n fa*a binelui univer al, )i tot a)a ,n fa*a luminii ,n manife tarea !ur, ,nc netulburat a ei. Par)ii au fo t numi*i )i adoratoriFai focului. 6ce t lucru e te nee"ac,L(Struc,t !ar)ii nu+)i ,ndrea!t venera*ia lor ctre foc c foc mi tuitor, material, ci numai ctre foc ca lumin. 6ce t foc e te a!oi )i !er onificat, dar numai ,n cAi! u!erficial, cci ub tan*a nu e te ,nc )tiut Mcuno cut= ca ubiect. ;inele ca obiect, ca form en ibil care core !unde con*inutului, ,nc ab tract, e te lumina. 7a !o ed ,n cAi! e en*ial emnifica*ia binelui, a dre!t*ii, ea e cAeam ,n figur omenea c 3rmuz, dar acea t figur e te aici ,nc o !er onificare u!erficial. 3rmuzd e te univer alul, e ceea ce !rime)te ubiectivitate ,n forma e"terioar, el e te lumina, iar ,m!r*ia lui e te ,m!r*ia luminii ,n general. S+a cutat e fac o a!ro!iere ,ntre ilaba ini*ial 3r )i ebraicul +n. Stelele ,nt lumini ingulare ce a!ar, cu acea ta ia na)tere diferen*a ,ntre ceea ce a!are )i ceea ce e te 3 ,n ine. Stelele ,nt !er onificate ca genii, o dat ele ,nt a!ari*ie Mfenomen= )i a!oi )i !er onificate: ,n ele nu ,nt di tin e ca lumin )i ca bine, ci ,ntreaga unitate e te !er onificat Q telele ,nt !irite ale lui Ormuzd, ale luminii univer ale )i ale binelui ,n ine )i !entru ine. 6ce te tele e nume c am#adspan-i, )i 3rmuz care e te lumina univer al e )i el un am)ad !an, ,m!r*ia lui 3rmuz e te ,m!r*ia luminii, ,n ea e"i t #apte am#aspan-i: ne+ am !utea g,ndi ,n acea t legtur eventual la !lanete, dar ace tea nu. ,nt caracterizate mai de a!roa!e ,n Send-" esta )i nici ,n rugciunile adre ate cAiar )i fiecreia dintre ele luat individual. Cuminile ,nt tovar)ii lui 3rmuzd )i guverneaz ,m!reun cu el. Statul !er an e te )i el re!rezentat ca im!eriu al dre!t*ii )i al binelui: regele era ,ncon>urat )i el de )a!te demnitari care formau con iliul u )i care erau con idera*i ca re!rezentan*i ai am#aspanTlor, iar regele ca loc*iitor al lui 3rmuz! "m#adspan-ii guverneaz alternativ fiecare o zi ,n ,m!r*ia luminii cu 3rmuz ' aici e te deci afirmat o diferen* de tim! numai u!erficial. ;inelui, au ,m!r*iei luminii, ,i a!ar*ine tot ce are via* : ceea ce e bine ,n toate fiin*ele e te 3rmuz Q el e te ceea ce d via* !rin g,nd, cuv,nt )i fa!t. 6vem aici ,nc )i !antei m ,n m ura ,n care binele, lumina, e te ub tan*a ,n toate: orice fericire, binecuv,ntare )i beatitudine e conto!e c ,n 3rmuzd 7 ceea ce e"i t ca iubitor, fericit, !uternic etc. e te 3r2L/
PABT. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

muz, el d tuturor !lanetelor lumin, arborelui, ca )i omului nobil, animalului, ca )i am#aspan-uhn! Soarele )i !lanetele ,nt !rimele !irite !rinci!ale, zei, un !o!or cere c, !ur )i mare, a!r,nd !e fiecare, fc,nd bine, binecuv,nt,nd )i fiind alternativ conductori ai lumii luminii. Cumea

,ntreag e te 3rmuzd, ,n toate tre!tele )i !eciile ei, 3WU iar ,n acea t ,m!r*ie a luminii totul e te bun. Cuminii ,i a!ar*in toate, tot ce e viu, toat e en*a, toat !iritualitatea, fa!ta, cre)terea lucrurilor finite, totul e te lumin, e te 3rmuzd! ,n el nu e te numai via*a univer al en ibil, ci ,n el e for*, !irit, uflet, beatitudine. Omul, arborele, animalul, trind, bucur,ndu+ e de e"i ten*, av,nd o natur afirmativ, fiind ceva nobil, ,)i manife t trlucirea lor, lumina lor )i acea ta e te totalitatea naturii ub tan*iale a fiecruia. %enomenul luminii e te venerat, )i+n legtur cu ace t fa!t !er oana !rofit de natura locului. S,nt ,ntrebuin*ate ,n general )e urile !e care e g e c izvoare de !etrol. Pe altare e ard lumini, care nu ,nt at,t imbol, c,t ,n eamn !rezen*a e"celentului, a binelui. 4ot ce e bine ,n lume e te a tfel venerat, iubit, adorat, cci e con iderat ca fiu, ca crea*ie a lui 3rmuzd, crea*ie ,n care el e iube)te !e ine, e !lace !e ine. -e a emenea, ,nt adre ate c,ntece de laud tuturor !iritelor !ure ale oamenilor, ace tea e nume c fer er-i )i ,nt fie fiin*e cor!orale ,nc e"i tente, fie fiin*e decedate: a tfel ,nt adre ate rugciuni fer er-ul)d lui Soroastru ca +i !zea c. 4ot a tfel ,nt venerate animale, fiindc e te via*, lumin ,n ele, ,nt a!oi adorate geniile, !iritele, e te !u ,n lumin caracterul afirmativ al naturii vii )i e venerat: toate ace tea ,nt venerate ca idealuri ale genurilor !articulare ale lucrurilor, ca ubiectivit*i univer ale care ,nf*i)eaz divinitatea la modul finit. 6nimalele ,nt, cum am !u , venerate, ,n idealul e te taurul cere c, ca la inzi imbol al !rocrerii )i t,nd l,ng Si a: dintre focuri e te venerat ,ndeo ebi oarele: e"i t )i ,ntre a!e un a tfel de ideal, "lbordi, fluviul fluviilor din care vin toate r,uri+le. ,n felul ace ta e"i t, conform conce!*iei !ar)ilor, o lume a binelui, idealuri care nu ,nt tran cendente, ci ,nt !rezente ,n e"i ten*, ,n lucrurile naturale. 47ot ce e te viu, oare, tea, arbore, e venerat ca bine, dar numai binele, lumina din el, nu forma lui !articular, modul lui finit, trector: e"i t o e!ara*ie ,ntre ub tan*ial )i
341

(EC9. I. IU. RELIGIA NATURII (PRE TREAPTA (UPERIOARA 277

?eea ce a!ar*ine naturii !ieritoare. 6cea ta e te ,n o deo ebire u)oar, deo ebirea ab olut e te aceea dintre bine )i ru. 6 tfel e te ,nf*i)at )i tatul: !rinci!ele !ar)ilor . )i a)a trebuie fi fo t )i la !er)i . ca re!rezentant al luminii u!reme, nu al lui 3rmuzd cel !ur ,n u)i, func*ionarii i ca re!rezentan*i ai !lanetelor )i telelor, ca mini)tri, a>utoare ai lui 3rmuzd! 1nul dintre ace)tia e te Iithra, ("ec0+n>c, mi>locitor. 7 te curio c de>a Herodot ,l relev !e ace t Iithra, totu)i e !are c ,n religia !ar)ilor determina*ia mi>locirii, a recon+ &,. cilierii n+a ocu!at loc !re!onderent. 6bia mai t,rziu a fo t dezvoltat ,n form mai general cultul lui <itAra, c,nd nevoia de ,m!care a devenit mai !uternic con)tient, mai vie )i mai determinat ,n !iritul omene c. 0ultul lui <itAra a !rimit la romani ,n e!oca cre)tin o ^dezvoltare !articular, )i cAiar )i+n evul mediu a e"i tat un cult ecret al lui <itAra ,n legturi zice+ e, cu ordinul tem!lierilor. 7 te o imagine e en*ial aceea unde <itAra ,nfige cu*itul ,n g,tul boului, imagine care *ine de cultul lui <itAra )i care a fo t g it ade ea ,n 7uro!a. 7 te afirmat )i ,n om o diferen*, e face deo ebire ,ntre ceva u!erior )i cor!oralitatea nemi>locit, naturalitatea, tem+!oralitatea, ne,n emntatea fiin*ei ale e"terioare, a e"i ten*ei lui concrete : acel ceva u!erior ,nt geniile, fer er-ii! -intre arbori e te di tin unulQ din co!acul Aorn izvor)te a!a nemuririi: ace ta trebuie com!arat cu !omul cunoa)terii binelui )i rului. 6ce tea ,nt con onan*e ce trebuie remarcate, dar !e care de altfel nu trebuie e !un mare !ondere.
(! CULTUL :

0ultul ace tei religii decurge nemi>locit din determina*ia ace tei religii. ,ntreaga via* a !ar ului trebuie fie ace t cult, ea nu e te ceva izolat, ca la inzi. 7i trebuie !romoveze via*a !retutindeni, +o fac rodnic, +o men*in ve el, fac binele cu cuv,ntul )i cu fa!ta ,n toate locurile, !romoveze tot ce e bine !rintre oameni, ca )i !e ,n)i)i oamenii )i orice via*, a!e canale, !lanteze !omi, gzduia c cltorii,
#"'

P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 (EC9. I. III. RELIGIA NATURII (PRE TREAPTA (UPERIOARA 279

cultive locurile de)erte, dea de m,ncare celor flm,nzi,, . ude !m,ntul, care, !e de alt !arte, e te el ,n u)i ubiect )i genius! 6cea ta e te acea unilateralitate a ab trac*iei.
#. RELIGIA ENIGMEI

6cea t a doua form a trecerii la religia !iritual, 1 acea t unitate concret, con*in,nd ,n ine ubiectivitatea concret, e te e"!licitarea ace tei ubiectivit*i im!le, dezvoltarea ei, dar dezvoltare care e te ,n acela)i tim! ,nc lbatic, n+a a>un ,nc e lini)tea c, n+a a>un la !iritualitatea liber ,n ine. ,ntocmai cum ,n (ndia acea t dezvoltare era di !er are, tot a tfel aici modul determinat e te dezln*uire, dar ,n felul c ace te !uteri elementare ale !iritualului )i naturalului ,nt ra!ortate e en*ial la ubiectivitate, ,nc e te un ingur ubiect care !arcurge ace te momente. ,n (ndia am avut )i na)tere, )i !ieire, dar nu ca ubiectivitate, re,ntoarcerea ,n 1nul, nu era 1nul, care !arcurge ,n )i ace te forme, diferen*e )i e re,ntoarce ,n ele )i din ele ,na!oi ,n ine. 6cea t !utere u!erioar a ubiectivit*ii e te aceea care, dezvoltat, la ia din ine diferen*a, dar o ! treaz ,ncAi ,n ine au mai cur,nd o ,nvinge. 1nilateralitatea ace tei forme con t ,n fa!tul c+i li! e)te acea unitate !ur a binelui, re,ntoarcerea, fiin*area+la+ ine: 393 acea t libertate numai ia na)tere, numai e zbate a!r, dar a)a+zi , ,nc nu e gata ,m!linit, ea ,nc nu e te un ,nce!ut din care ar *,)ni f,r)itul, rezultatul. Prin urmare, avem ubiectivitatea ,n realitatea ei, dar ,nc nu ,n libertate cu adevrat real, ci ferment,nd ,n )i din acea t realitate. -uali mul !e care l+am avut mai ,nt,i, duali mul luminii )i al ,ntunericului, aici ,nce!e e unifice, ,nc,t ace t ,ntuneric, ace t negativ cade ,n ubiectivitatea ,n )i, negativ care ,n !oten*area lui devine )i rul. Subiectivitate ,n eamn a unifica ,n ine !rinci!iile o!u e, a fi !uterea care u!ort acea t contradic*ie )i o rezolv ,n ine. 3rmuz ,l are !e "hriman totdeauna ,n fa*a a, e"i t,, fr ,ndoial, )i re!rezentarea c n cele din urm "hriman e te ,nvin )i domne)te 3rmuzd ingur, dar ace t fa!t e te e"!rimat numai ca ceva viitor, nu ca ceva !rezent. -umnezeu, fiin*a, !iritul, adevrul trebuie fie !rezente )i nu tran !u e ,n re!rezentare ,n trecut ori ,n viitor. 6cea t unitate a ubiectivit*ii )i fa!tul c !rin ace te momente diferite afirma*ia trece !rin nega*ia ,n )i )i o conciliaz cu ine, cu re,ntoarcerea ,n ine, !roduc concilierea . iat !ozi*ia acea ta O -ar ea e te o !ozi*ie unde ac*iunea ace tei ubiectivit*i e mai mult numai acea t fermentare a ei dec,t ubiectivitatea care +a ,m!linit efectiv )i com!let, +a de +v,r)it de>a. 1n ubiect e te acea t diferen*, un concret ,n ine, o dezvoltare. <ai de!arte acea t ubiectivitate e introduce ,n !uterile dezvoltate )i le une)te a tfel ,nc,t ,nt liberate, ace t ubiect are o i torie, care e te i toria vie*ii, a !iritului, mi)care ,n ine, unde e trece la deo ebirea ace tor !uteri una de alta, unde ace t ubiect e converte)te ,n ceva trin fa* de ine ,n u)i. Cumina nu di !are, dar aici ea e te un ubiect care e alieneaz !e ine ,n u)i, e te men*inut ,n negativitatea a, dar ,n )i din acea t alienare el e recon tituie iar)i !e ine ,n u)i. 7ezultatul e te re!rezentarea !iritului liber, dar ,nc nu ca adevrat idealitate, mai ,nt,i numai ca nzuin* de a !romova a!ari*ia ace teia. 6cea ta e te ultima determina*ie a religiei naturii ,n acea t fer, )i anume, e te trea!ta care face trecerea la religia ubiectivit*ii libere. -ac con iderm trea!ta !recedent, vedem c binele e te ,n ine concret, !rima !ozi*ie a fiin*rii+,n+ ine, acea ta e divizeaz ,n ine, urmeaz a!oi reluarea finitului ,n unitatea care fiin*eaz ,n ine, unitate ,n care e determin !e ine binele. ,n ace t bine e te concret numai ,n ine, mo+dul+determinat e te ,n ine im!lu, ,nc,t nu e determinatul manife tat, au binele e te ,nc ubiectivitatea ab tract, ,nc nu e ubiectivitatea real. -e aceea, !ro"imul moment e te c rul a fo t determinat ,n afara ,m!r*iei binelui. 6ce t mod+determinat e te !u ca im!lu, nu ca dezvoltat, ace t mod+de+

terminat nu are valoare de mod+determinat, ci numai de univer alitate, )i de aceea dezvoltarea, diferen*a, nu e"i t ,n el ca diferen*iat, unul dintre ace)tia Mrul= cade mai cur,nd ,n afara binelui, rul ,nc nu e te !e de!lin concret, nu e te ,nc ubiectivitate real. Cucrurile ,nt bune numai luminate, numai !e latura lor !ozitiv, dar nu )i !e latura !articularit*ii lor. 3e a!ro!iem acum, conform conce!tului, de im!eriul obiectului ca im!eriu al ubiectivit*ii reale, efective.
28U P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. ((. E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 281 ! DETERMINAREA CONCEPTULUI ACESTEI TREPTE

-etermina*iilor nule li! e)te materialul, ci ace ta e g e)te cu certitudine )i+n ace t domeniu concret. -eo ebirea e te numai dac momentele totalit*ii e"i t ,n mod u!erficial, e"terior, au dac ele ubzi t ,n interior, ,n ceea ce e e en*ial: 3WV acea ta con tituie enorma diferen*. ,nt,lnim ,n toate religiile mai mult au mai !u*in modul con)tiin*ei de ine, a!oi !redicate ale lui -umnezeu Q ca atot!uternic, atot)tiin* etc. Ca inzi )i la cAinezi avem moduri de ,nf*i)are ublime ale lui -umnezeu, ,nc,t religii u!erioare nu !rezint ,n acea t !rivin* nici o u!erioritate: ,nt a)a+numite re!rezentri !ure de !re -umnezeu care ,nt con iderate ca rm)i*e (ci, de e"., la -rie-drich on Schlegel, 1nelepciunea inzilor20! 2edem c )i ,n religia luminii rul ingular e te de>a !retutindeni u!rimat. Subiectivitate am g it !retutindeni )i totodat ,n determinarea concret a con)tiin*ei de ine. -e>a magia era !uterea, con)tiin*ei de ine a u!ra naturii. ,n tratarea religiei, o dificultate !articular o cauzeaz, fire)te, fa!tul c aici nu avem de+a face cu determina*ii !ure de+ale g,ndirii, ca ,n Cogic, )i nici cu determina*ii e"i tente, ca natur, ci cu determina*ii crora nu le li! e)te momentul con)tiin*ei de ine i+n general acela al !iritului finit, deoarece ele au !arcur de>a !iritul ubiectiv )i obiectiv: cci religia e te ea ,n )i con)tiin*a de ine a !iritului de !re ine ,n u)i )i el ,)i face din diferitele tre!te ale ,n )i con)tiin*ei de ine, care dezvolt !iritul, obiect al con)tiin*ei. 0on*inutul obiectului e te -umnezeu, totalitatea ab olut: !rin urmare, nu li! e)te niciodat ,ntreaga diver itate a materialului. ,n ,n !rimul r,nd trebuie cutm categorii deteiminate care formeaz diferen*ele dintre religii. -iferen*a e te cutat mai ale ,n crearea fiin*ei: acea t diferen* e te !retutindenea )i nici nu e te: a!oi e te cutat ,n fa!tul dac e te Me"i t= un -umnezeu, au nu e te: acea t diferen* e tot at,t de ,ndoielnic, cci g im un -umnezeu cAiar )i+n religia indic, iar atunci diferen*a e te numai ,n felul ,n care numeroa ele forme e leag ,n unitate. <ai mul*i englezi afirm c vecAea religie indic ar con*ine unitatea lui -umnezeu ca oare au uflet univer al. 0u a tfel de !redicate ale intelectului nu trebuie nemul*umim. 0,nd ,nt atribuite lui -umnezeu a tfel de !redicate, el 3?e nu e te cuno cut ,n natura a !rin ace te determina*ii. 7le ,nt cAiar !redicate de natur finit, natura e te )i ea !uternic, ,n*elea!t: luate dre!t cuno)tin*e de !re -umnezeu, ele ar fi lrgite !e te materialul finit !rin determina*ia ,,atotG, ,n ,n felul ace ta !redicatele ,)i !ierd emnifica*ia lor determinat )i devin, ca Trimurti ,n Grahm, evane cente. 0eea ce e te e en*ial e con*inut ,n unul ub tan*ial, imanent, e te de+termina*ie e en*ial e izat )i )tiut Mcuno cut= ca atare: ace tea nu ,nt !redicatele refle"iei, nu e forma e"terioar, ci idee. 6 tfel am avut de>a determina*ia ubiectivit*ii, a autodeterminrii, dar numai ,n form u!erficial, ,nc necon tru+ind natura lui -umnezeu. ,n religia luminii Mam avut= !er onificare ab tract general, c,nd ,n !er oan momentele ab olute ,nt con*inute nedezvoltate. Subiectivitatea ,n genere e te identitate ab tract cu ine, fiin*are+,n+ ine care e diferen*iaz, dar care e tot a)a )i negativitate a ace tei diferen*e, fiin*are+,n+ ine care e men*ine !e ine ,n diferen*, nu o libereaz din ine !e acea ta, rm,ne !uterea ei, e te ,n ea, dar e te !entru ine ,n ea, are momentan diferen*a ,n ine. -ac con iderm toate ace tea ,n legtur cu acea t !ro"im form, ubiectivitatea, acea t negativitate care e ra!orteaz la ine, negativul nu mai e te ,n afara binelui, ea trebuie fie

!u ca fiind con*inut ,n ra!ortarea afirmativ la ine ,n )i, )i a tfel, evident, ea nu mai e te rul. Prin urmare, negativul, rul nu mai are voie acum cad ,n afara binelui, ci e ,n natura binelui fie rul, !rin ceea ce, fire)te, rul nu rm,ne rul, ci, ca ru ce e ra!orteaz la ine ,n u)i ca ru, ,)i u!rim fiin*a de ru )i e con tituie ca bine. ;inele e te ra!ortarea negativ la ine, e te !unerea rului ca al u altul, du! cum ace ta e te mi)carea de a !une fiin*a a negativ ca fiind negativul, adic de a u!rima. 6cea t dubl mi)care e te ubiectivitatea. 7a nu mai e te ceea ce e Grahm7 ,n 3WL Grahm, di !ar numai ace te diferen*e, au, ,ntruc,t e te !u diferen*a, ea cade ,n afara lui ca zeu de ine tttor. 6cea t !rim )i e en*ial general ubiectivitate nu e te cea com!let liber, ubiectivitate !ur !iritual, ci ea e te ,nc afectat de natur, acea ta e te, fr ,ndoial, !utere univer al, dar nu e !uterea care fiin*eaz numai ,n ine, cum am avut+o
#'# P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. 555! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 #'$

!,n acum: ca ubiectivitate ea e te, dim!otriv, !uterea !u )i e te a tfel conce!ut c,nd e te luat ca ubiectivitate care e"clude. 6cea ta e te diferen*a, !uterea ,n ine )i ,ntruc,t ea e te ubiectivitate. 6cea ta e te !utere !u , e te afirmat ca !utere ce fiin*eaz !entru ine. Putere am avut de>a )i mai ,nainte, ,n toate formele. 0a !rim determina*ie fundamental, ea e te o !utere brut a u!ra a ceea ce numai fiin*eaz, cci dac ea ar fi numai interiorul, iar diferen*ele ar a!rea ca e"i ten*e de ine tttoare ,n afara ei, ie)ite, de igur, din ea, dar inde!endente ,n afara ei, )i ,ntruc,t ele ar fi cu!rin e ,n ea, ele ar fi di !rut. 0um diferen*ele di !ar ,n Grahm, ,n acea t ab trac*ie, c,nd con)tiin*a de ine !une Q eu ,nt Grahm ( !rin ceea ce tot ce e divin, orice bine a di !rut ,n ea ., ab trac*ia nu are nici un con*inut, iar ,ntruc,t el e te ,n afara ei, e te de ine tttor, dezln*uit. ,n ra!ortul ei cu e"i ten*ele !articulare !uterea e te ceea ce ac*ioneaz, e temeiul, dar ea rm,ne numai interiorul )i !roduce numai ,n cAi! general ceea ce !roduce !uterea univer al: ,ntruc,t ea e te ,n ine, e te )i univer alul, legile naturii, ace tea a!ar*in !uterii care fiin*eaz ,n ine. 6cea t !utere ac*ioneaz, e te !utere ,n ine, ac*ionarea ei e te de a emenea ,n ine, ea ac*ioneaz incon)tient, iar e"i ten*ele, oare, tele, mare, fluvii, oameni, animale etc, a!ar ca e"i ten*a de ine tttoare, numai interiorul lor e te deter+3W8 minat de men*ionata !utere. ,ntruc,t !uterea a!are ,n acea t fer, ea !oate a!rea numai ,m!otriva legilor naturii )i aici deci locul miracolelor. Ca inzi nu e"i t miracole, cci ei nu au natur ra*ional inteligibil, natura nu !o ed nici o legtur inteligibil, totul e te miraculo , deHaceea la ei nu e"i t minuni. 6ce tea !ot e"i ta abia acolo unde -umnezeu e te determinat ca ubiect )i unde el ac*ioneaz ,n felul ubiectivit*ii ca !utere )i fiin*eaz !entru ine. ,ntruc,t !uterea e te re!rezentat ca ubiect, e te indiferent ,n ce form e re!rezentat, de aceea e te ea re!rezentat ,n oameni, animale etc. %a!tul c ceea ce e viu ac*ioneaz ca !utere nemi>locit !ro!riu+zi nu !oate fi conte tat, cci ea, ca !utere fiin*,nd+,n+ ine, ac*ioneaz ,n cAi! invizibil, nea!arent. -e acea t !utere trebuie fie deo ebit !uterea real, acea ta e te ubiectivitatea. 6ici ,nt de relevat dou determina*ii !rinci!ale. Prima e te aceea c ubiectul e te identic cu ine )i !une ,n ine totodat )i anumite determina*ii di tincte, adic el !une ,nuntrul u ,n u)i determina*ii !articulare: Nn ubiect al ace tor diferen*e . momente ale unui ubiect. ;inele e te a tfel autodeterminarea general, care e te at,t de com!let general, ,nc,t !o ed un cu!rin egal cu cu!rin ul li! it de diferen* al e en*ei Mfiin*ei=, determinarea nu e te, ,n fa!t, !u ca determinare. -e ubiectivitate *ine autodeterminarea, ,nc,t determina*iile a!ar ca o mul*ime de determina*ii, av,nd acea t realitate fa* de conce!t, fa* de fiin*area+,n+ ine im!l a ubiectivit*ii ,n ine. ,n ace te determina*ii ,nt mai ,nt,i ,nc ,ncAi e ,n ubiectivitate, ,nt determina*ii luntrice. 6l doilea moment e te c ubiectul e e"cludent, e te ra!ortare negativ a a la ine ,n u)i, ca !utere, dar fa* de altceva : ace t altceva !oate a!rea )i el inde!endent, dar e te !u c inde!enden*a lui e numai o a!aren*, au e"i ten*a lui, !l muirea lui, e te numai ceva negativ

fa* de !uterea ubiec+ 3WR tivit*ii, ,nc,t acea ta e te ceea ce domin. Puterea ab olut nu domin, ,n dominare cellalt !iere, e te nimicit ub tan*a, aici ea rm,ne, dar a cult, erve)te ca mi>loc. 4rebuie con iderm mai de!arte dezvoltarea ace tor momente. 6cea ta e te de a)a natur, ,nc,t ea trebuie e Bo!rea c ,nuntrul unor anumite limite )i cu deo ebire fiindc ne aflm abia la trecerea la ubiectivitate, acea ta ,nc nu a!are liber, veritabil, aici e te ,nc ame tec al unit*ii ub tan*iale )i al ubiectivit*ii. Subiectivitatea unific, !e de o !arte, ^de igur, totul, ,n , !e de alt !arte, !e cellalt ,l la ,nc rm,n, fiindc ea e te ,nc nematur )i ame tecul mai are, din ace t motiv, in uficien*a acelui ceva cu care ea e te ,nc ame tecat, in uficien*a religiei naturii. 6)adar, ,n ce !rive)te felul formei ,n care !iritul are ca obiect al con)tiin*ei ale con)tiin*a de ine a a de !re ine, acea t trea!t e ,nf*i)eaz ca fiind trecere a celorlalte forme !e trea!ta u!erioar a religiei. Subiectivitatea ,nc nu e te una care fiin*eaz !entru ine )i deci liber, ci e la+ mi>loc ,ntre ub tan* )i ubiectivitatea liber. Prin urmare, acea t trea!t e te !lin de incon ecven*e )i e arcina ubiectivit*ii e !urifice: acea ta e te religia enigmei, ,n e"i ten* ea e te religia egiptenilor!
28W
PART. A II-A. RELIGIA DETEB71NATA %! REPREZENTAREA CONCRET& A ACESTEI TREPTE

,n acea t fermentare ,nt,lnim toate momentele. 0on iderarea ace tei !ozi*ii !rezint un intere deo ebit, fiindc aici a!ar ambele moduri ,n momentele lor !rinci!ale, ambele ,nc ne e!arate, a tfel avem numai enigme )i confuzie, )i numai !rin conce!t trebuie fie indicat firul care arate !e care latur e ,mbin a)a ceva eterogen )i cruia din cele dou momente ,i a!ar*in momentele !rinci!ale. 1. -umnezeu e te aici ,nc tot natur, !uterea ,n ine, )i de aceea figura !entru acea t !utere e te o figur accidental na+8VU tural. 6ce tei !uteri ce fiin*eaz numai ,n ine i e !oate da cutare ori cutare figur a unui om, a unui animal. Puterea e te inteligen* incon)tient activ, care nu e te !iritual, e numai idee, dar nu idee ubiectiv, e te via* incon)tient, via*a ,n genere. 6cea ta nu e ubiectivitate, nu e te ,n general un K ineGT ,n c,nd trebuie ,nf*i)at via*a ,n general ca figur, cel mai la ,ndem,n e te fie luat ceva viu. ,nuntrul vie*ii ,n genere e afl tocmai viul: e te indiferent care e ace t viu, care animal, care om. 6 tfel e"i t ,n 7gi!t cultul animalelor, )i anume, ,n cea mai mare diver itate, aici ,nt venerate animale diferite ,n localit*i diferite. <ai im!ortant e te fa!tul c ubiectul e te determinat imanent ,n ine ,n u)i, e ,n reflectarea a ,n ine )i c acea t determina*ie nu mai e te binele univer al, !ro!riu+zi e te acela)i, dar nu rm,ne a)a, ci are rul ,n fa*a a, ca TJphon! -ar e adaug aici fa!tul c ubiectivitatea real !une diferen*a ,n determina*ia a, c aici ,nt !u)i diferi*i bine, un con*inut interior, iar ace ta are determina*ii !reci e )i nu numai determinare general. 6ce te diver e determina*ii ale binelui totu)i nu ,nt ,nc totalitatea figurii au formei. Subiectul e te a)adar ubiect real, au libertatea ,nce!e numai c,nd !oate e"i ta !entru mine diferi*i, c,nd e"i t !o ibilitatea de a alege, ubiectul e afl abia atunci dea u!ra co!ului !articular : e liberat de !articularitate c,nd acea ta nu are cu!rin ul ubiectivit*ii ,n )i, c,nd nu mai e te binele univer al. 6ltceva e te c,nd binele e te ,n acela)i tim! determinat )i ,nl*at la nivelul ,n*ele!ciunii infinite: aici e te determinat o mul*ime de bine )i a tfel ubiectivitatea e afl dea u!ra lor )i voin*a de a alege !e unul au !e altul dintre ele a!are ca o!*iune a lui, a ubiectului, ubiectul e te !u ca unul care decide )i a!are menirea, co!ul ac*iunii.
(EC9. I. UI. RELIGIA NATURII (PRE TREAPTA (UPERIOARA

28V

-umnezeu ca unitate ub tan*ial nu ac*ioneaz, el nimice)te, creeaz, dar nu ac*ioneaz: Grahm, de !ild, nu ac+ 3V9 *ioneaz. 4otu)i, aici nu !oate a!rea dec,t un co! limitat, e te numai !rima ubiectivitate, al crei con*inut nu !oate fi ,nc adevr infinit. 6cum, aici avem )i fa!tul c figura e te determinat ca figur uman )i a tfel ea con tituie trecerea zeului de la figura animal la cea uman. ,n ubiectivitatea liber figura

core !unztoare unui a tfel de conce!t e te nemi>locit numai cea omenea c: nu mai avem numai via*, ci determinare liber conform unor co!uri, a!are deci !entru figur determina*ia uman, vreo ubiectivitate deo ebit, un erou, un rege btr,netc. 6ici figura uman nu e te determinat ca figura uman nedeterminat a lui 3rmuzd, unde co!urile !articulare a!ar ca ,n !rima ubiectivitate: a!are )i !articularitatea figurii care are co!uri !articulare )i determina*ii ce *in de localitate. <omentele !rinci!ale coincid deci. 6nume, mai !reci , la ubiect trebuie a!ar modul+determinat dezvoltat, co!urile determinate ale ac*iunii ,nt limitate, !reci e, nu ,nt mod+determinat ,n totalitatea lui. <odul determinat trebuie a!ar la ubiect )i+n totalitatea lui, ubiectivitatea dezvoltat trebuie fie intuit la el, dar momentele e ,nf*i)eaz mai ,ntii ca o ucce iune, ca cur al vie*ii, ca diferite tri ale ubiectului. 6bia mai t,rziu a>unge ubiectul, ca !irit ab olut, +)i aib momentele ,n el ca totalitate. 6ici ubiectul e te ,nc formal, e ,nc limitat conform modului+determinat al u, cu toate c ,i revine forma ,ntreag : a tfel mai e"i t totu)i limitarea de a avea momentele numai ca tri )i nu dezvoltat fiecare !entru ine ca totalitate: nu e te intuit la ubiect i toria ve)nic, ,nc,t acea ta con tituie natura lui, ci e te intuit numai i toria trilor. Prima tare e te momentul afirmrii c ea e te acea ta, a doua tare e negarea !rimei tri, a treia e te re,n+3Va toarcerea nega*iei ,n ine. <omentul al doilea e te acela care !rezint aici im!ortan* deo ebit. 3ega*ia e ,nf*i)eaz ca tare a ubiectului, ea e te alienarea lui, e ,n genere moartea: al treilea moment e te re taura*ia : re,ntoarcerea la o domina*ie !articular. <oartea e te !rimul fel ,n care a!are nega*ia la ubiect, ,ntruc,t el are o figur numai natural ,n genere au )i omenea c. 6cea t nega*ie are a!oi ,n !lu determina*ia !otrivit creia, nefiind vorba de i toria etern, ubiectul nefiind ,n totalitatea a,
28/ P6Y4. 6 II-6. E7C(#(6 -747E<(3646 (EC9. I. I7. REUGIA NATURII (PRE TREAPTA (UPERIOARA 287

acea t moarte vine ,m!otriva e"i ten*ei ingulare adu de altceva din afar, de !rinci!iul ru, de 4I!Aon. 6ici ,l avem !e -umnezeu ca ubiectivitate ,n general: moment !rinci!al ,n acea ta e te acela c nega*ia nu cade ,n afar, ci de>a ,n ubiect, iar ubiectul e te ,n cAi! e en*ial re,ntoarcere ,n ine, fiin*are+la+ ine. 6cea t fiin*are+la+ ine con*ine diferen*a de a !une, de a avea un altul al u ,n u)i . nega*ie., dar tot a)a, de a e re,ntoarce ,n ine, la ine, de a fi identic cu ine ,n acea t re,ntoarcere. 7"i t un ubiect: momentul negativului, ,ntruc,t, afirmat ca natural, el e te ,n determina*ia naturalit*ii, e te moartea. Prin urmare, determina*ia care a!are aici e te moartea lui -umnezeu. 3egativul, ace t termen ab tract, are foarte multe moduri+determinate, e te tran formare ,n genere )i tran formarea con*ine moartea !ar*ial. Ca natural, acea t nega*ie e ,nf*i)eaz ca moarte : a)a e te ea ,nc ,n naturalitate, nu e ,nc !ur ,n ce !rive)te !iritul, ubiectul !iritual ca atare. 0,nd e te vorba de !irit, acea t nega*ie a!are ,n ,n u)i omul, ,n !iritul ,n u)i ca acea determina*ie !otrivit creia voin*a lui natural e te !entru el alta, conform e en*ei lui, conform !iritului, el e deo ebe)te de voin*a a natural. 6cea t Io+3V3 in* natural e te aici nega*ia, )i omul vine la ine, e te !irit liber, ,nving,nd acea t naturalitate, av,nd conciliat inima a, ingularitatea natural, ace t altceva al ra*ionalit*ii cu ra*ionalul, )i e te a tfel la ine. 6cea t fiin*are+la+ ine, acea t conciliere, e"i t n*imai !rin acea t mi)care, !rin acea t ,naintare. -e !re nega*ie ,n form )i mai ,nalt va fi vorba mai t,rziu. 2oin*a natural e ,nf*i)eaz ca ru, nega*ia ca voin* natural a!are a tfel ca ceva !re+g it: ,nl*,ndu+ e la adevrul u, omul g e)te ,n !realabil acea t determina*ie natural ca !otrivnic ra*ionalului.

,n , ,n alt !rivin*, nega*ia e te ceea ce e !u de !irit: a tfel -umnezeu e te !iritul ,n tim! ce ,l creeaz !e fiul u, !e altul u, ,l !une !e altul u, dar ,n acea ta el e te la ine ,n u)i: aici nega*ia e te de a emenea ceea ce di !are. 6cea t nega*ie ,n -umnezeu e te deci ace t moment e en*ial determinat : aici avem numai re!rezentarea ubiectivit*ii, ubiectivitatea ,n general. -im!otriv, acolo e ,nt,m!l c ,n u)i ubiectul trece !rin ace te tri deo ebite ca tri ale ale, ,nc,t acea t nega*ie ,i e te imanent. ,ntruc,t acea t nega*ie e ,nf*i)eaz ca tare natural, e introduce acea t determina*ie ca determina*ie a mor*ii, iar zeul cu determina*ia ubiectivit*ii a!are aici ,n i toria a etern )i e arat a fi afirmativul ab olut, care moare el ,n u)i . momentul nega*iei . ealie+neaz, e !ierde, dar !rin acea t !ierdere a lui ,n u)i e reg e)te !e ine, revine la ine. 0ci )i+n acea t religie e unul )i acela)i ubiect care !arcurge ace te determina*ii di tincte. 3egativul !e cart l+am avut ,n forma rului, ca "hriman, ,n felul c nega*ia nu a!ar*inea inelui lui 3rmuzd, a!ar*ine aici inelui lui -umnezeu. 3ega*ia ,n forma mor*ii am )i avut+o de>a Q ,n mitologia NV9 indic ,nt multe incarnri, anume, Vi#nu e te i toria lumii )i acum e te la a un !rezecea au a dou !rezecea incarnare: tot a tfel fa!tul c 4alailama moare, de a emenea 5ndra7 zeul naturalului )i al*ii mor )i revin. -ar acea t decedare difer de negativitatea de !re care e vorba aici, de moarte, ,ntruc,t acea ta a!ar*ine ubiectului. 4ot ce are im!ortan* cu !rivire la acea t diferen* ,nt deter+ mina*iile logice. Putem g i ,n toate religiile analogii: devenirea ca om al lui -umnezeu )i incarnrile au fo t a!ro!iate una de alta, cAiar )i numele &ri#na )i &ristos7 dar a tfel de alturri, de)i ele au ceva comun, au ,n ine o determina*ie identic, ,nt e"trem de u!erficiale. 0eea ce im!ort ,n cAi! e en*ial e te o determinare mai de!arte, a u!ra creia va fi aruncat o !rivire. 6 tfel, decedarea de o mie de ori a lui 5ndra e te de alt categorie Q ub tan*a rm,ne una )i aceea)i, ea !r e)te numai ace t cor! individual al unui +ama, dar )i+a ale nemi>locit un altul. 6ici ace t dece , acea t nega*ie n+o !rive)te !e ub tan*, nega*ia nu e !u ,n )inele lui +ama, ,n ubiect ca atare, nega*ia nu e te moment !ro!riu, interior, determina*ie imanent N ub tan*ei, ea nu e lovit de durerea mor*ii. 6)adar, abia aici avem moartea lui -umnezeu ca imanen*a lui ,n u)i, ,nc,t nega*ia e te imanent fiin*ei ale, e te ,n el ,n u)i, )i !rin acea ta e te ace t -umnezeu tocmai caracterizat ca ub tan*. Subiect e te el !rin fa!tul c el ,)i d ,n el !e ace t altul al u )i !rin negarea a e re,ntoarce la ine, e !roduce !e ine. 6 treia determina*ie a ace tei dureri, a mor*ii, e te aceea de a re,nvia din acea t moarte, de a fi re tabilit.
#'' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

(maginea celor acum !u e e te ceea ce e nume)te 3siris, care are du)mani ,m!otriva a, nega*ia ca e"terior, ca altul, 3VV ca TJphon, dar nega*ia nu rm,ne a)a e"terioar lui 3siris ,nc,t fie numai o lu!t, ca la 3rmuzd, ci ea de cinde ,n ,n u)i ubiectul. Subiectul e te uci , 3siris moare, dar el e te ve)nic re tabilit )i a tfel e !u . ca o re!rezentare ., n cut a doua oar, ceea ce nu e te ceva natural, ci e te ceva ce +a e!arat de natural, de en ibil: e te !u a)adar, determinat ca a!ar*i+n,nd im!eriului re!rezentrii, c,m!ului !iritualului )i nu naturalului ca atare, !iritual care dureaz dincolo de ceea ce e finit. 3siris e te zeul re!rezentrii, zeul re!rezentat !otrivit de termina*iei ale luntrice. Prin fa!tul c moare, dar e te )i re tabilit, e te e"!licit e"!rimat c el e"i t ,n ,m!r*ia re!rezentrii fa* de fiin*area numai -atural. -ar el nu e te numai a tfel re!rezentat, ci e )i )titit Mcuno cut= ca atare. 6cea ta nu e te totuna. 0a re!rezentat, 3siris e te determinat ca domnitorul ,m!r*iei lui "menthes: du! cum e te t!,nul celor vii, tot a tfel e te el t!,nul celor care nu mai continu e"i te enzorial, al ufletului care continu e"i te, care +a de !r*it de cor!, de en ibil, de trector. 7 te inclu aici menirea u!erioar a omului.

TJphon, rul, e te ,nvin , tot a)a durerea, )i 3siris e te >udectorul du! dre!t )i ecAitate Q rul e ,nvin , condamnat: cu acea ta a!are mai ,nt,i >udecarea )i g,ndul c ea e te ceea ce decide, adic g,ndul c binele are !uterea e im!un ca valabil )i nimicea c ceea ce e fr valoare, rul. 0,nd !unem c 3siris e te domn al mor*ilor, mor*ii ,nt tocmai ceea ce nu e te a)ezat ,n en ibil, ,n natural, ci dureaz !entru ine dincolo de en ibil, de natural. 0u acea ta are leg+ 3V/ tur fa!tul c ubiectul ingular e te )tiut Mcuno cut= ca ceea ce dureaz, ca ceea ce nu !iere, e"i t ferm !entru ine )i difer de en ibil. 7 te un cuv,nt e"trem de im!ortant acela !e care+l !une Herodot de !re nemurire relev,nd c egi!tenii au u *inut !entru !rima oar c ufletul omului ar fi nemuritor. ,n (ndia, ,n 0Aina, acea t continuare a vie*ii, acea t metamorfozare e te ,n ca dinuirea individului: nemurirea inzilor e te ea ,n )i numai ceva ecundar, nee en*ial: ceea ce e u!rem nu e te o druire afirmativ, ci nieban, nirvana, o tare de anu+
S70D. (. N5! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 28R

lare a afirmativului, e te ceva ce !are afirmativ c,nd e !reconizeaz a fi identic cu Grahm! 6cea t identitate, unire cu Grahm, e te totodat dizolvare ,n acea t unitate care, de igur, !are afirmativ, dar e ,n ine ab olut li! it de determina*ii, nediferen*iat. -ar aici avem ,n cAi! con ecvent !ozi*ia Q ceea ce e u!rem ,n con)tiin*a e te ubiectivitatea ca atare: acea ta e totalitatea, e ca!abil fie ,n ine de ine tttoare, e te re!rezentarea adevratei inde!enden*e. -e ine tttor e te ceea ce nu e ,n o!ozi*ie, ,nvinge acea t o!ozi*ie, nu ! treaz ceva finit ,n fa*a a, ci are ace te o!ozi*ii ,n el ,n u)i, dar totodat ,nvin e ,n ine ,n u)i. 6cea t determina*ie a ubiectivit*ii care e obiectiv ,i revine obiectivului, zeului, e te )i determina*ia con)tiin*ei ubiective : acea ta e )tie !e ine ca ubiect, ca totalitate, adevrat inde!enden*, )i a tfel ca nemuritoare. Prin urmare, e te o determina*ie e"trem de im!ortant acea t nega*ie a nega*iei, fa!tul c moartea e te uci , c !rinci!iul ru e tHe ,nvin . Ca !ar)i ace ta nu e ,nvin , ci binele 3rmuzd e afl ,n fa*a rului, ,n fa*a lui 6Ariman, )i ,nc n+a a>un la acea t reflectare, abia aici M,n 7gi!t= e te !u ,nvingerea !rinci!iului ru. %orma infinit e te abia numai aici !u ca figur e"terioar : adevrata form infinit e te !u numai ,n !iritul 3VL infinit, ea e te atunci egal eu ub tan*a: aici ea e te ,nc la modul natural al e"i ten*ei: a tfel la acea t figur e"terioar a!are momentul nega*iei: fiind con*inut ,n conce!tul !iritului, el e arat de acum )i ,n e"i ten*a lui. %igura omenea c e te ,n aici figura !rinci!al a zeului. 8i ,n religia cea mai ,nalt avem ace t lucru, dar cAiar numai ca un moment al formei. <oartea zeului a!are ,n multe religii, ,n religia irian, moartea 5ni "donis, ,n cea egi!tean, moartea lui 3siris! 6cea t moarte !are mai ,nt,i a fi ceva nedemn: re!rezentarea noa tr ne !une c e te de tinul finitului !iar )i moartea, ,ntruc,t e referit la -umnezeu, e te tran !u a u!ra lui numai ca determina*ie luat din fera finitului neadecvat lui -umnezeu: ,n felul ace ta -umnezeu nu e )tiut Mcuno cut= cu adevrat, ci mai cur,nd de!reciat !rin determina*ia nega*iei. 6ce tei afirmri a mor*ii ,n fera divinului i e o!une afirma*ia c -umnezeu trebuie conce!ut ca fiin* u!rem identic numai cu ine, iar acea t re!rezentare e te con iderat ca fiind cea mai
1R + c. :@R 2RU P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. 5N! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 2R1

,nalt )i di tin , ,nc,t !iritul a>unge la acea t re!rezentare abia la urm. 0,nd -umnezeu e te a tfel conce!ut ca fiin* u!rem, el e te fr con*inut, iar re!rezentarea acea ta e te cea mai rac )i cu totul vecAe re!rezentare. Primul !a al ra!ortrii obiective e te cel fa* de acea t ab trac*ie, fa* de Grahm, ,n care nu e con*inut nici o negativitate. ;inele, lumina e te de a emenea ace t Kab tractumG care are negativul numai ,n afara a, ca ,ntuneric. -e la acea t ab trac*ie aici +a mer de>a mai de!arte la re!rezentarea concret a lui -umnezeu, )i a tfel e introduce momentul nega*iei, mai ,nt,i ,n felul ace ta a!arte ca moarte, ,ntruc,t -umnezeu e te intuit ,n figura uman, )i+n felul ace ta momentul mor*ii trebuie totu)i con iderat ca moment uman al lui -umnezeu ,n u)i, el e te imanent /8 e en*ei Mdivine=. 6utodeterminrii ,i a!ar*ine momentul ne+gativit*ii interioare )i nu e"terioare, cum ace t lucru e te de>a cu!rin ,n euv,ntul autodeterminare. Ioartea care a!are aici nu e te ca moartea lui +ama, a lui Guda, a lui >ndra )i aceea Ha altor zei indici, crora negativitatea le

e te e"terioar )i vine la el numai ca !utere e"terioar. 7 te emn c +a ,naintat la ( !iritualitate con)tient, la cunoa)terea libert*ii, la cunoa)terea lui -umnezeu. 6ce t moment al nega*iei e te moment ab olut adevrat al lui -umnezeu. <oartea e te atunci form a!arte, !ecial, ,n care a!are nega*ia la figur. 4otalitatea divin )i religiile u!erioare ne oblig recunoa)tem ace t moment )i la ideea divin, cci ei nu+i e ,ngduit +i li! ea c nimic. P <omentul nega*iei ,i e te imanent, imanent conce!tului divin a)a cum e en*ial e te el ,n a!ari*ia a. ,n celelalte religii am vzut c fiin*a lui -umnezeu e te determinat numai ca ab tract fiin*are+,n+ ine, ca ab olut ub tan*ialitate a a ,n )i: aici moartea nu+i revine ub tan*ei, ci are valoare numai ca forma e"terioar ,n care e arat -umnezeu: cu totul altceva e te dac moartea e o ,nt,m!lare care e !etrece cu zeul ,n u)i, )i nu numai cu individul ,n care el e ,nf*i)eaz. Prin urmare, ceea ce a!are aici ,n acea t determina*ie e te e en*a lui -umnezeu. 0u acea ta are a!oi legtur cealalt determina*ie de>a indicat, anume, c -umnezeu e re tabile)te !e ine, ,nvie. -umnezeul nemi>locit nu e te -umnezeu. S!irit e te numai ceea ce e !une !e ine ,n u)i, ceea ce e liber ,n ine !rin ine ,n u)i. 6ce ta con*ine momentul nega*iei, e te re,ntoarcerea ,n ine )i !iritul e te ve)nica revenire ,n ine. 6ici, !e acea t trea!t e te a!oi concilierea: rul, moartea, ca ceva e"terior, ca TJphon, e te re!rezentat ca ,nvin , -umnezeu e !rin 3V acea ta iar)i re tabilit )i, re,ntorc,ndu+ e a tfel ve)nic ,n ine, el e te !iritul. -etermina*ia urmtoare, !e care noi am cuno cut+o de>a, e te aceea conform creia ace t ren cut e te a!oi re!rezentat totodat ca decedat, el e domnitor ,n im!eriul lui 6mentAe. , !recum e te domnitor a u!ra celor vii, >udector al mor*ilor conform dre!tului )i ecAit*ii. 6ici a!ar mai ,nt,i dre!tatea )i moralitatea cu determina*ia libert*ii ubiective, ,n tim! ce li! e c ub tan*ialit*ii ambele ,n -umnezeu: a tfel e"i t aici !edea! a )i ie e ,n eviden* valoarea omului, care e determin !e ine conform moralit*ii obiective, conform dre!tului. ,n >urul ace tui univer al ,)i duce >ocul o mul*ime infinit de re!rezentri, de zei. 3siris e te numai una din re!rezentri )i, du! erodot, una dintre cele de mai t,rziu, cu deo ebire ,n im!eriul lui "menthes ca domnitor al mor*ilor, ca *erapis, el +a ridicat dea u!ra tuturor zeilor ca ceea ce re!rezint u!remul intere . %igura !rinci!al e te ,n 3siris! &erodot d du! declara*iile !reo*ilor o ucce iune a zeilor egi!teni, )i !rintre ei 3siris e afl !rintre cei de mai t,rziu: !ro!)irea con)tiin*ei religioa e e !roduce cAiar )i ,nuntrul unei religii: a tfe=, am vzut ,n religia indic de>a c cultul lui 2i)nu )i Siva a!are mai t,rziu. ,n cr*ile finte ale !ar)ilor, <itAra e te introdu !rintre ceilal*i am#adspan-i )i e afl cu ace)tia !e aceea)i trea!t: dar de>a la Herodot e te co <itAra ,n eviden*, iar !e tim!ul romanilor, c,nd fur adu e la ;orna toate religiile, cultul lui <itAra con tituie una dintre religiile !rinci!ale, )i nu cultul lui 3siris! 6 tfel, )i la egi!teni 3siris ar fi o divinitate mai t,rzie: cum e )tie, !e vremea romanilor Serapis e te o !l muire !articular a lui 3siris, divinitatea !rinci!al a egi!tenilor, cu toate ace tea el e te mereu divinitatea ,n care +a revelat con)tiin*a mai ,nalt. -u! cum !ar)ii au o!ozi*ia luminii )i ,ntunericului, tot a)a egi!tenii o au !e aceea a lui 3siris ( care ,nf*i)eaz lumina, oarele . )i a lui TJphon, rul ,n general. 6cea t o!ozi*ie ie e a!oi din ad,ncimea ei afar )i devine u!erficial. TJphon e te rul be tia1, iar 3siris e !rinci!iul care d via*: !rimului ,i revine de)ertul ne!roductiv )i e re+
2R2 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

!rezentat ca v,nt fierbinte, ca !,r>olitoare cldur a oarelui. O alt o!ozi*ie e te cea natural dintre 3siris )i 5sis, a oarelui )i !m,ntului con iderat ,n general ca !rinci!iu al !rocrerii : a tfel, moare )i 3siris ,nvin de TJphon, iar 5sis ,i caut !retutindeni oa ele: zeul moare, acea ta e te iar)i acea nega*ie. Oa ele lui 3siris ,nt a!oi ,ngro!ate, el ,n u)i a devenit acum st$pn al mpriei morilor! 6ce ta e te cur ul naturii vii, un circuit nece ar ,na!oi ,n ine: acela)i circuit ,i revine )i naturii !iritului: e"!re ia ace tuia o ,nf*i)eaz oarta lui 3siris!

1nul ,l emnific aici iar)i !e cellalt. Cui 3siris i e ata)eaz celelalte divinit*i: ace tea ,nt oarecum numai momente ingulare ale lui, care reune)te ,n ine ,ntregul. O divinitate !rinci!al e te Ammon (@u!iter+6mmon), care ,nf*i)eaz mai cu eam oarele, determina*ii ce+i a!ar*in )i lui 3siris! ,n afar de ace tea mai e"i t o mul*ime de divinit*i, care au fo t numite calendarice fiindc e refer la revolu*iile naturale ale anului: ec*iuni ingulare ale omului: ca ecAinoc*iul de !rimvar, vara cea t,nr etc, ,nt coa e ,n eviden* !rintre divinit*ile calendarice )i !er onificate. ,n 3siris ,n eamn ceva !iritual, )i nu numai ceva natural : el e te dttor de legi, el a introdu c toria, a ,nv*at agricultura )i artele: ,n ace te re!rezentri e g e c aluzii i torice la regi vecAi: 3siris con*ine deci )i tr turi i torice. 6 tfel )i incarnrile lui Visnu, cucerirea 0eIlonului !ar a trimite la i toria (ndiei. -u! cum Iithra, determina*ia ce rezi t ,n el, a fo t re+ levat ca fiind cea mai intere ant, iar religia !ar)ilor a devenit cultul lui <itAra, tot a)a aici 3siris a devenit !unctul central, dar nu ,n lumea nemi>locit, ci ,n cea !iritual, intelectual. 7 te cu!rin ,n cele !u e c ubiectivitatea e te aici mai ,nt,i ,n forma re!rezentrii, c avem de +a face cu un ubiect, cu ceva !iritual care e te re!rezentat la modul uman, dar ace ta nu e te un om nemi>locit, e"i ten*a lui nu e te !u ,n modul+nemi>locit, ,n im!eriul e"i ten*ei concrete nemi>locite, ci ,n ,m!r*ia re!rezentrii. 7 te un con*inut care are ubiectivitate ,n mi)carea a, care are momente, mi)care ,n ine, !rin ceea ce el e te ubiectivitate, ,n )i ,n forma, ,n terenul !iritualit*ii e ,nl*at dea u!ra naturalului. 6 tfel e te !u ideea ,n ace t c,m! al re!rezentrii )i acea t !unere ufer de in uficien*a de a fi numai re!rezentarea ubiectivit*ii, de a fi ubiectivitatea !rezent
S70D. (. (((. E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 2R3

numai ,n cAi! ab tract ,n baza ei, de a fi ,nc ,n ace t fundament. ,nc nu e"i t ,n ea !rofunzimea univer alit*ii, a o!ozi*iei, ,nc nu e te ubiectivitatea ,n univer alitatea )i !iritualitatea ab olute ale ei. ,n felul ace ta avem univer alitate u!erficial, e"terioar. 0on*inutul care e te ,n re!rezentare nu e te legat de tim!, e te univer alitatea: ceva ,n ace t tim!, ,n ace t loc, acea t ingularitate en ibil e te ,nlturat. Prin re!rezentare totul are, ,ntruc,t e te ,n domeniu !iritual, univer alitate, de)i e te ,nde!rtat numai !u*in en ibil, ca la re!rezentarea unei ca e. 6 tfel, univer alitatea e te numai univer alitatea e"terioar, ceea ce e comun. 6cea ta are legtur cu fa!tul c baza, acea t re!rezentare a univer alit*ii, nu e te ,nc ab olut ad,ncit ,n ine, nu e ,nc baz ,m!linit ,n ine care ab oarbe totul, !rin ceea ce 3/2 lucrurile naturale ,nt !u e ,n cAi! ideal. ,ntruc,t acea t ubiectivitate e te e en*a, ea e te baza univer al, )i i toria care e ubiectul e te totodat )tiut Mcuno cut= ca mi)care, via*, i torie a tuturor lucrurilor, a lumii nemi>locite. 6 tfel avem acea t deo ebire ,n en ul c acea t ubiectivitate univer al e te baz )i !entru natural, e univer alul interior, e ceea ce e te ub tan*a naturalului. Prin urmare, avem aici dou determina*ii, naturalul )i ub tan*a interioar, ,n acea ta avem determina*ia imbolicului. %iin*ei naturale i e confer o alt baz, en ibilul nemi>locit !rime)te o alt ub tan* Q el nu mai e te el ,n u)i nemi>locit, ci re!rezint altceva, ceea ce e te ub tan*a a . emnifica*ia a. ( toria lui O iri e te )i i toria interioar, e en*ial a naturalului, a naturii 7gi!tului. 6ce teia ,i a!ar*ine oarele, mer ul oarelui, 3ilul, ceea ce fecundeaz, ceea ce i+e cAimb. ( toria lui O iri e te a)adar i toria oarelui: ace ta urc !,n la !unctul u culminant, a!oi coboar, razele lui, for*a lui lbe c, dar du! aceea el ,nce!e e ,nal*e din nou, e te ren cut. 6 tfel, O iri emnific oarele, iar oarele !e O iri : oarele e te conce!ut ca circuit, ,n en ul c anul e con iderat ca un unic ubiect care !arcurge ,n el ,n u)i ace te tri diver e, ,n O iri e te e izat naturalul, e te imbol al ace tuia.

2RW P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

F 6 tfel O iri e te 3ilul care cre)te, fecundeaz totul, inund )i, din cauza caniculei, devine mic, ne!utincio . aici intervine !rinci!iul u ., )i a!oi devine din nou !uternic. 6nul, oarele, 3ilul ,nt conce!ute ca ace t circuit care e re,ntoarce ,n ine. Caturile !articulare ale unui a tfel de !roce ,nt mo+3/3 mentan re!rezentate ca inde!endente indic,nd momente, a !ecte ingulare ale ace tui circuit. 0,nd !unem c 3ilul e te interiorul, c emnifica*ia lui O iri e te oarele, ori 3ilul, c al*i zei ,nt divinit*i calendarice, !unem ceva e"act. 1nul e te interiorul, cellalt e te ceea+ce+,nf*i)eaz, emnul, emnifica+torul !rin care ace t interior e comunic !e ine ,n e"terior Q aici cazul e te inver . ,n !roce ul natural al !lantei, al emin*ei, al 3ilului, decurge ,n acela)i fel, via*a lor e te aceea)i i torie univer al. Poate fi con iderat reci!roc unul ca interior, iar cellalt ca formf a ,nf*i)rii, a conce!*iei. 0eea ce e te ,n fa!t interiorul e te O iri , ubiectul, acel circuit care e re,ntoarce ,n ine. Simbolul e te, la modul ace ta, ceea ce domin Q e te un interior !entru ine care !o ed modul e"terior al e"i ten*ei concrete, ambele Minteriorul )i e"teriorul= difer unul de altul. (nteriorul, ubiectul, e te acela care a devenit aici liber, de ine tttor, ,nc,t interiorul e te ub tan*a e"teriorului )i nu e ,n contradic*ie cu e"teriorul . nu e te duali m ., interiorul e te emnifica*ia, re!rezentarea !entru ine fa* de modul en ibil al e"i ten*ei concrete, ,n care acea t emnifica*ie con tituie !unctul central. Subiectivitatea ,n ace t mod+determinat, ca re!rezentat, are legtur cu im!ul ul de a face intuibil re!rezentarea. Ee!rezentarea ca atare trebuie e e"!rime !e ine, )i omul e te acela care trebuie fac fie intuibil acea t emnifica*ie. 3emi>locitul di !are c,nd trebuie fie fcut intuibil, fie tran !u ,n cAi!ul modului+de+a+fi+nemi>locit, )i re!rezentarea are nevoie e de v,r)ea c ,n felul ace ta : c,nd re!rezentarea e ,ntrege)te !e ine, ace t mod+nemi>locit trebuie fie ceva mi>locit, fie !rodu al omului. <ai ,nainte am avut intuibilitatea, modul nemi>locit ,n cAi! natural, nemi>locit, ,nc,t Grahma ,)i avea e"i ten*a ,n g,n+ 8$ dire, ,n acea cufundare a omului ,n ine Q ,)i avea felul modului+ nemi>locit al u: au lumina era acea t form a modului+ne+ mi>.locit care e"i ta ,n cAi! nemi>locit.
S70D. (. 555! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 2RV

,ntruc,t aici e !leac de la re!rezentare, acea ta trebuie e traduc !e ine ,n itua*ie, ,n mod+nemi>locit, dar ace ta e te acum mi>locit, !u . (nteriorul e te acela care trebuie devin mod+nemi>locitQ 3ilul, cur ul anului ,nt e"i ten*e nemi>locite, dar ,nt numai imboluri ale interiorului. ( toria lor natural e te unificat ,n re!rezentare, cu!rindere laolalt, !roce ca un unic ubiect: )i ubiectul ,n u)i e te ,n ine acea t mi)care care e ,ntoarce ,na!oi, ace t circuit e te ubiectul: ceea ce e re!rezentare )i ceea ce ca ubiect trebuie fie fcut intuibil.
(! CULTUL

(m!ul ul de cri mai u !oate fi ,n genere con iderat cult al egi!tenilor, acel im!ul infinit de a lucra, de a !l mui ceea ce e te con*inut ,nc numai ,n interior, ,n re!rezentare )i ceea ce din acea t cauz nu )i+a devenit ie)i clar. 7gi!tenii au continuat muncea c tim! de milenii, )i+au cultivat ,n !rimul r,nd !m,ntul, dar munca lor ,n direc*ia religioa e te cea mai demn de mirare din tot ce a fo t creator odat, at,t !e !m,nt, c,t )i ub !m,nt . o!ere de art care mai e"i t numai ,n form de necom!let ruin, dar care toate au t,rnit admira*ie !entru frumu e*ea lor )i !entru munca de f)urat la elaborarea lor. 6 fo t !reocu!area, fa!ta ace tui !o!or de a !roduce mereu a tfel de o!ere, acea t crea*ie n+a cuno cut !auze ale !iritului lucr,nd +)i fac intuibile re!rezentrile ale, lim!ezea c ,n fa*a con)tiin*ei ceea ce e te luntric. 6ce te o!ere ,nt ,ntemeiate nemi>locit ,n modul+ determinat !e care zeul ,l are ,n acea t religie.

,n O iri vedem a tfel c ,nt venerate )i momente !irituale, ca dre!tul, moralitatea obiectiv, in tituirea c toriei,S8i arta ).a.m.d. -ar mai cu eam O iri e te t!,nul ,m!r*iei mor*ilor, >udector al mor*ilor. 7"i t o mul*ime nenumrat de imagini ,n care O iri e te ,nf*i)at ca >udector, iar ,naintea lui un crib care ,i ,n)ir ac*iunile ufletelor, condu e ,n fa*a a. 6cea t ,m!r*ie a mor*ilor, im!eriu al lui 6mentAe , con tituie un !unct !rinci!al ,n re!rezentrile religioa e ale egi!tenilor. -u! cum O iri , !rinci!iul dttor de via*, era o!u lui 4I!non, !rinci!iului care di truge, )i du! cum oarele era o!u
2R/
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. (. (((. E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6

2RL
$44

!m,ntului, tot a)a ,)i face aici a!ari*ia o!ozi*ia dintre viu )i mort. ,m!r*ia mor*ilor e te o re!rezentare tot at,t de ferm ca )i ,m!r*ia viului. ,m!r*ia mor*ilor e de cAide c,nd fiin*a natural a fo t ,nvin , ,n acea t ,m!r*ie continu dinuia c ceea ce nu mai are e"i ten* natural. O!erele colo ale ale egi!tenilor, ce ne+au mai rma , ,nt a!roa!e numai o!ere ce erau de tinate mor*ilor. 2e titul labirint avea tot at,tea ,nc!eri dea u!ra !m,ntului ca ub !m,nt. Palatele regilor )i ale !reo*ilor ,nt tran formate ,n ruine: mormintele lor au ,nfruntat tim!ul. #rote ad,nci care e ,ntind !e lungimi de mai multe ore ,nt !ate ,n t,nc !entru mumii, )i to*i !ere*ii lor ,nt aco!eri*i cu Aieroglife. ,nc cea mai mare admira*ie o t,rae c piramidele, tem!le !entru mor*i, ridicate nu at,t !re amintirea lor, c,t !re a le ervi de morm,nt )i locuin*. &erodot !une c egi!tenii au fo t !rimii care au ,nv*at c sufletele snt nemuritoare! ( e !utem mira de fa!tul c egi!tenii, de)i au crezut ,n nemurirea ufletului, totu)i au artat a)a de mare gri> !entru mor*ii lor: am !utea crede c atunci c,nd omul con ider ufletul ca nemuritor, nu mai !re*uie)te ,n cAi! deo ebit cor!oralitatea a : dar tocmai !o!oarele care nu cred ,n nemurire ,nt acelea care !re*uie c !u*in cor!ul d>1! moartea lui. 0in tirea artat mor*ilor de!inde cu totul de re!rezentarea nemuririi. Omul nu vrea ca natura +)i e"ercite nemi>locit !uterea a u!ra cor!ului ne,n ufle*it, ace t va nobil al ufletului: de aceea, ei caut +l a!ere ,m!otriva ei au ,l redau !e el ,n u)i, oarecum !rin liber voin*, !m,ntului, ori ,l nimice c ,n foc. ,n felul egi!tean de a cin ti mor*ii trebuie recunoa)tem c ei au )tiut +l ridice !e om dea u!ra !uterii naturii, cut,nd de aceea +i !rezerve cor!ul ,n fa*a ace tei !uteri, !recum +l )i ,nal*e dea u!ra ei. %elul de a !roceda al !o!oarelor fa* de mor*i are ab olut legtur cu !rinci!iul religio , iar diferitele obiceiuri, obi)nuite la ,nmormNntri, nu ,nt li! ite de rela*ii !line de emnifica*ie. Pot fi relevate acum ,nc unele tr turi care e"!lic ace t ame tec )i acea t cone"are a !rezentului )i viului cu ideea divinului, a tfel ,nc,t fie c divinul e tran format ,n ceva !rezent, fie c, !e de alt !arte, ,nt ridicate la nivelul unui moment divin )i !iritual figuri umane, ba cAiar animale. &erodot relateaz mitul egi!tean du! care egi!tenii au fo t guverna*i de un )ir de regi care erau zei. 6ici avem de>a ame tec ,n en ul c zeul e te )tiut Mcuno cut= ca rege, iar regele ea zeu. 2edem a!oi ,n nenumrate re!rezentri arti tice ,nf*i),nd in talri de regi, c zeul a!are ca acela care con fin*e)te, iar regele ca fiu al zeului: regele ,n u)i e te re!rezentat a!oi )i ea 6mmon. Se !ove te)te de !re 6le"andru cel <are c oracolul lui @u!iter+6mmon l+ar fi declarat dre!t fiu al ace tui zeu: ace t fa!t e te ,ntru totul adecvat conce!*iei egi!tenilor de !re regii lor. Preo*ii ,nt con idera*i )i ei o dat ca !reo*i ai zeului, dar a!oi )i ca ,n u)i zeul. -in e!oca mai t,rzie 3/L a Ptolemeilor ,nc avem multe monumente )i in cri!*ii ,n care regele Ptolemeu e te numit totdeauna numai fiu al zeului au cAiar zeu: tot a tfel erau numi*i ,m!ra*ii romani. -eo ebit de emnificativ e te la egi!teni cultul animalelor, !racticat cu cea mai mare everitate. -iferitele di tricte ale 7gi!tului au venerat animale diferite, ca Q !i ici, c,ini,

maimu*e etc, )i din ace t motiv au !urtat unele cu altele cAiar )i rzboaie. 2ia*a ace tor animale era con iderat ab olut f,nt, iar uciderea lor era !ede! it a !ru. Ci e atribuiau a!oi ace tor animale locuin*e )i locuri )i li e colectau !rovizii: ba +a ,nt,m!lat cu ocazia unei foamete c au fo t l a*i moar mai cur,nd oamenii dec,t fie atin e amintitele !rovizii. 0el mai mult a fo t venerat "pis, cci e credea c ace t taur re!rezenta ufletul lui O iri . ,n arcofagele unor !iramide +au g it ! trate va e de ale lui 6!i . S+a !u c ,n 7gi!t +ar g i toate formele de religie, a tfel )i cultul animalelor: fr ,ndoial c ace ta *ine de ceea ce e mai re !ingtor )i mai ur,t. -ar, mai u , ,n legtur cu religia inzilor, am artat cum !oate a>unge omul venereze un animalQ c,nd -umnezeu e te )tiut Mcuno cut= ca !utere ,n general, acea t !utere e te ac*ionare li! it de con)tiin*, e oarecum via*a univer al : o a tfel de !utere incon)tient e manife t a!oi ,ntr+o !l muire, )i+n !rimul r,nd ,ntr+o form animal: animalul e te el ,n u)i ceva incon)tient, duce ,n ine o via* obtuz lini)tit fa* de arbitrarul omene c, ,nc,t +ar !utea !ar c el !o ed ,n ine acea t !utere li! it de con)tiin*. -eo ebit de a!arte e te !l muirea ,n care !reo*ii au cribii a!ar ,n re!rezentrile !la tice )i+ n !icturi ade ea cu m)ti de animale, )i tot a)a cei ce ,mbl meaz mumiile. 6ce t dublu caracter al unei m)ti e"terioare care a cunde ub ea o alt figur face e ,n*e+ S08 leag c con)tiin*a nu mai e cufundat numai ,n vie*uirea animal, obtuz, ci e )tie !e ine )i de !r*it de acea ta, recu+no c,nd ,n ea o emnifica*ie mai ,nalt.
2R8
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,n ce !rive)te tarea !olitic a 7gi!tului, i toria vorbe)te ade ea de lu!te ale regilor cu ca ta !reo*ea c, iar &erodot aminte)te de a tfel de lu!te du e ,n cele mai vecAi tim!uri: regele 0Aeo! a ordonat ,ncAiderea tem!lelor !reo*ilor, al*i regi )i+au u!u total ca ta !reo*ea c )i au e"clu +o. 6ici vedem cum voin*a e en*ial liber e revolt ,m!otriva religiei. 6cea t ie)ire din de!enden* e te o tr tur de care trebuie e *in eam ,n cAi! e en*ial. -e !re lu!ta !iritului !entru a ie)i din naturalitate e"i t re!rezentri !la tice naive )i foarte intuitive. 6cea t lu!t )i ie)ire e te e"!rimat ,nc ,n multe !l muiri. Ca o!erele de art egi!tene ,n genere totul e te imbolic, emnifica*iile merg aci !,n la cel mai mic amnunt: cAiar )i numrul coloanelor )i al tre!telor nu e te ocotit conform unei finalit*i e"terioare, ci el ,n eamn au lunile, ori !icioarele la nivelul crora trebuie urce 3ilul !entru a inunda *ara etcd S!iritul !o!orului egi!tean e te ,n genere o enigm! ,n o!erele de art grece)ti totul e te lim!ede, totul co ,n lumin : ,n cele egi!tene e !une !retutindeni o !roblem, ele ,nt ceva e"terior !rin care e trimite la ceva ce nu e te ,nc e"!rimat. O rela*ie nou, a!arte, e te !ozi*ia artei, a artei frumoa e : 7gi!tul e te locul !ecific unde arta trebuie a!ar ,n religie )i unde ea e te nece ar. -e igur, arta e te )i imita*ie, dar nu numai imita*ie, totu)i ea nu e !oate o!ri aici: ,n atunci ea nu e te nici art frumoa )i nici o nevoie a religiei. 3umai ca art frumoa a!ar*ine ea conce!tului lui -umnezeu. 6rta veritabil e te art religioa , dar acea ta nu e o nece itate c,nd zeul are ,nc o form natural, de e"em!lu forma 8?R oarelui, a fluviului: ea nu e te o nece itate nici c,nd realitatea zeului are figura unui om au a unui animal: nici atunci c,nd modul manife trii e te lumina7 adevrata art ,nce!e c,nd figura omenea c, !rezent, fr ,ndoial, a di !rut, ca la ;uda, dar ea mai e"i t ,n imagina*ie, adic la !l muirea figurii divine, de !ild, ,n imagini de ale lui ;uda, a)a )i ,n ,nv*turile urma)ilor lui. %igura uman . !rin fa!tul c ea e te manife tare a ubiectivit*ii .^ e nece ar abia atunci c,nd -umnezeu e te determinat ca ubiect. 0,nd a fo t de!)it momentul naturalit*ii, al modului+nemi>locit, nevoia Martei= rezid ,n conce!tul autodeterminrii ubiective au ,n conce!tul libert*ii, adic !e !ozi*ia !e care ne aflm acum. ,ntruc,t modul e"i ten*ei concrete e te de tinat interiorului, figura na+
S70D. (. 555! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6

2RR

tural nu mai e te uficient, )i nici imitarea ei. 7"ce!t,nd !e iudei )i !e maAomedani, toate

!o!oarele au idoli, ,n ace)tia+nu a!ar*in artei frumoase, ci ,nt numai !er onificare a re!rezentrii, emne ale ubiectivit*ii numai re!rezentate, numai ,ncAi!uite, emne ,n care ubiectivitatea ,nc nu e"i t ca de+termina*ie imanent a e en*ei Ma fiin*ei= ,n )i. Ee!rezentarea are ,n religie o form e"terioar )i trebuie fie deo ebit ,n cAi! e en*ial de ceea ce e te )tiut Mcuno cut= ca a!ar*inNnd fiin*ei lui -umnezeu. -umnezeu a devenit om ,n religia indic: totalitatea e te aceea ,n care !iritul e te totdeauna !rezent: dar e te deo ebire ,ntre a con idera momentele ca a!ar*in,nd fiin*ei Me en*ei= )i a nu le con idera a tfel. Prin urmare, e te nevoie ca -umnezeu fie re!rezentat de arta frumoa , c,nd momentul naturalit*ii a fo t ,nvin , c,nd -umnezeu e te ubiectivitate liber, iar manife tarea lui, a!ari*ia lui ,n e"i ten*a lui concret e te determinat din interior de ctre !irit )i vde)te caracterul !roduc*iei !irituale. 6bia atunci c,nd -umnezeu ,n u)i are determina*ia de a !une din !ro!ria a interioritate diferen*ele !rin care el e manife t, 3LU abia atunci a!are arta nece ar !entru !l muirea figurii zeului. Ou !rivire la a!ari*ia artei ,nt de relevat ,ndeo ebi dou momente Q 1) fa!tul c -umnezeu e te re!rezentat de art ca ceva intuibil ,n cAi! en ibil: 2) c -umnezeu ca o!er de art e te ceva !rodu de m,ini omene)ti. Potrivit re!rezentrii noa tre, ambele moduri ,nt moduri ce nu core !und ideii de -umnezeu, anume, ,ntruc,t ace t mod M!ro!riu artei= ar fi fie unicul mod: cci ne e te bine cuno cut fa!tul c -umnezeu a avut )i intuibilitate, dar numai ca moment care di !are. 6rta nici nu e te ultimul mod al cultului no tru. -ar !entru trea!ta ubiectivit*ii ,nc ne !iritualizat, !iritualitate care e te ,nc ea ,n )i nemi>locit, e"i ten*a nemi>locit intuibil e te adevrat )i nece ar. 6cea ta e te aici totalul modului de manife tare a)a cum -umnezeu e te !entru con)tiin*a de ine. 6)adar aici a!are arta )i cu acea ta are legtur fa!tul c -umnezeu e te conce!ut ca ubiectivitate !iritual: natura !iritului e te e !roduc !e ine ,n u)i, ,nc,t modul e"i ten*ei e te M,n art= un mod !rodu de ubiect, o alienare care e te !u de el ,n u)i. %a!tul c e !une !e ine, e manife t, e determin, c modul e"i ten*ei lui e te !u de !irit, iat ce e"i t ,n art O
$44 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(364f

7"i ten*a en ibil ,n +care e te intuit zeul e te adecvat conce!tului lui, nu e emn, ci e"!rim ,n fiecare !unct fa!tul de a fi !rodu din interior, de a core !unde g,ndului, conce!tului interior: in uficien*a e en*ial e te ,n aceea de a fi un mod ,nc intuibil ,n cAi! en ibil, modul ,n care e !une !e ine ubiectul, fiind un mod en ibil. 6cea t li! !rovine de acolo c ubiectul e ,nc !rima ubiectivitate, !rimul !irit liber, determinarea lui e te !rima a determinare, )i a tfel mai e"i t i ,n libertate determina*ia natural, nemi>locit, !rim, adic momentul naturalit*ii, al en ibilit*ii. 6l doilea moment ,l con tituie fa!tul c o!era de art e te !rodu de oameni. 3ici ace t fa!t nu e te adecvat ideii noa tre de -umnezeu. 6nume, ubiectivitatea infinit cu adevrat !iritual, fiin*,nd !entru ine ca atare, e !roduce !e ine ,n )i, e !une !e ine ca altceva, ca figur a a: dar ceea ce e te !rodu de ea e te determina*ia a, e totodat diferit, !rodu ul ab tract e te deci eu egal cu eu. Pu ul trebuie aib determina*ia deo ebirii, ,nc,t acea ta e te determinat numai !rin ubiectivitate au acea ta a!are numai ,n ace t ceva mai ,nt,i ca e"terior. Ca acea t !rim libertate e adaug fa!tul c !l muirea !rodu de ubiect e te reluat ,n ubiectivitate. 6 tfel, !rima !ozi*ie e te crearea lumii, a doua concilierea, ,n en ul c lumea e conciliaz !e ine ,n el M,n ubiectul= ,n u)i cu adevrata !rim !ozi*ie. -im!otriv, la ubiectivitatea !e care o avem !e acea t trea!t nu e"i t ,nc acea t re,ntoarcere, cum ea e te ,nc ubiectivitatea care fiin*eaz ,n ine, fiin*area ei ca ubiect cade ,n afara ei, ,n fiin*area+!entru+altul. (deea ,nc nu e te aici, deoarece de ea *ine ca altul e reflecteze ,n el ,n u)i la !rima unitate. 6cea t a doua !arte a !roce ului care a!ar*ine ideii divine nu e te ,nc !u aici.

-ac con iderm determinarea ca co!, !rima activitate a ubiectivit*ii e te ca co! ,nc un co! limitat, e ace t !o!or, ace t co! !articular: )i ca devin univer al, co! cu adevrat ab olut, e nevoie de re,ntoarcere, !recum )i de u!rimarea naturalit*ii ,n ce !rive)te figura. 3umai a)a avem ideea dac e adaug acea t a doua !arte a !roce ului care u!rim natu+ ralitatea, caracterul limitat al co!ului, abia a tfel devine ace ta co! univer al. 6ici, conform manife trii ale, !iritul e te abia >umtate de cale a !iritului, el e ,nc unilateral !irit finit, adic !irit ubiectiv, con)tiin* de ine ubiectiv: adic figura zeului, modul fiin*rii lui !entru altul, o!era de
S70D. (. N5! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 3U1

art, e te numai ceva !rodu , ceva in tituit de ctre !iritul unilateral, de !iritul ubiectiv: de aceea, o!era de art trebuie fie fcut de oameni, acea ta e te nece itatea !entru care manife tarea zeilor !rin art e te o manife tare !rodu de oameni. ,n religia !iritului ab olut figura lui -umnezeu nu e te fcut de !iritul omene c. 0onform adevratei idei, -umnezeu ,n u)i, ca )i con)tiin* de ine fiin*,nd ,n ine )i !entru ine, ca !irit, e !roduce !e ine ,n u)i, e ,nf*i)eaz ca fiin* !entru altceva, el e te !rin ine ,n u)i fiul, ,n ,ntrucAi!area ca fiu e te !rezent a!oi cealalt !arte a !roce lui, anume Q -umnezeu ,l iube)te !e fiul u, e afirm !e ine identic cu el, au )i diferit, ,ntrucAi!area a!are !e latura e"i ten*ei concrete ca totalitate !entru ine, dar ca o totalitate care e te ! trat ,n iubire: abia ace ta e te !iritul ,n ine )i !entru ine. 0on)tiin*a de ine a fiului de !re ine e te ,n acela)i tim! )tiin*a Mcunoa)terea= a de !re total: ,n total, are fiul )tiin*a Mcunoa)terea= a de !re ine. -im!otriv, !e trea!ta noa tr e"i ten*a zeului ca zeu nu e te o e"i ten* !rin el, ci !rin altul. 6ici !iritul +a o!rit la >umtatea drumului. 6cea t in uficien* a artei, con t,nd ,n fa!tul c zeul e te fcut de oameni, e te cuno cut )i ,n religiile ,n care acea ta e te u!rema manife tare )i i e caut remediu, dar nu obiectiv, ci ,n cAi! ubiectivQ imaginile zeilor trebuie fie fin*ite: ele ,nt fin*ite de la negri !,n la eleni, adic e con>urat !iritul divin intre ,n ele. 6cea ta !rovine din con)tiin*a, din entimentul li! ei: remediul e te ,n un mod care nu e con*inut ,n obiectele ,n e)i, ci vine la ele din afar. 0Aiar )i la catolici ,nt,lnim a tfel de fin*iri, de !ild ale icoanelor, ale relicvelor etc. 6cea ta e te nece itatea Q aici a!are arta, iar momentele relevate ,nt acelea din care rezult c zeul e te o!er de art. 3L3 -ar aici arta ,nc nu e te liber )i !ur, ea e te ,n abia ,n trecere !re arta frumoa : ea a!are ,n acea t comunica*ie ,n a)a fel, ,nc,t ,nt tot at,t de valabile !entru con)tiin*a de ine !l muirile care a!ar*in naturii nemi>locite, care nu ,nt create de !irit, ca oarele, animalele etc. 7 te mai mare figur arti tic ceea ce ie e ,n relief din animal, figura fin"ului, ame tec de figur arti tic )i de figur animal. O fa* omenea c ne !rive)te aici dintr+un cor! de animal, ubiectivitatea ,nc nu+)i e te clar ei ,n )i. %igura arti tic de aceea nu e te ,nc !ur, frumoa , ci e mai mult ori mai !u*in imita*ie )i de figurare.
$4# P6E4. 6 &+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,n acea t fer, univer alul e te ame tecarea ubiectivit*ii cu ub tan*ialitatea. &rnicia ace tui !o!or ,ntreg nu a fo t ,nc ,n ine )i !entru ine art !ur, frumoa , dar a fo t nzuin* !uternic !re arta frumoa . 6rta frumoa con*ine acea t determinare Q !iritul trebuie fi devenit ,n ine liber, liber de dorin*e, de naturalitate ,n genere, de ub>ugare de ctre natura luntric )i e"terioar, trebuie imt nevoia de a e )ti !e ine liber )i de a deveni a tfel obiect al con)tiin*ei ale. ,ntruc,t !iritul nu a a>un ,nc !e trea!ta de a e g,ndi !e ine liber, el trebuie e intuia c !e ine ca liber, e aib !e ine ,n fa*a a ca !irit liber ,n intui*ie. 0a !iritul devin a tfel obiect !entru intui*ie la modul nemi>locit, care e te !rodu , e nevoie ca acea t e"i ten* a a, modul nemi>locit al u, fie determinat cu totul de !irit, aib ab olut caracterul c aici e te ,nf*i)at un !irit liber. -ar tocmai ace t lucru e te frumo ul, unde orice e"terio+9 ritate e te cu totul caracteri tic emnificativ, determinat de interior ca interior liber. %rumo ul e te un material natural ,n felul c tr turile lui ,nt numai emne ale !iritului ,n ine liber. <omentul natural trebuie ,n genere fie ,nvin , ca el ervea c numai la e"teriorizarea, la revelarea !iritului. ?LW 0on*inutul ,n

determinarea egi!tean fiind acea t ubiec+ tivitate, e"i t aici nzuin*a im!etuoa !re arta frumoa , nzuin* care a lucrat ,ndeo ebi arAitectonic )i ,n acela)i tim! a ,ncercat treac la frumu e*ea formei. -ar, ,ntruc,t a fo t numai nzin*, frumu e*ea ,n )i ,nc nu a a!rut ca atare aici. -e aci deci acea t lu!t a emnifica*iei, cu materialul formei e"terioare ,n generalQ acea t lu!t e te numai ,ncercarea, nzuin*a de a im!rima !l muirii e"terioare !iritul interior. Piramida e te !entru ine un cri tal ,n care locuie)te un mort: ,n o!era de art care tinde !re frumo e te inoculat !l muirii ufletul interior al e"teriorit*ii. 6vem aici numai nzuin*a fierbinte fiindc emnifica*ia )i !l muirea, re!rezentarea )i e"i ten*a concret arat ,n genere acea t deo ebire una de alta, iar acea t deo ebire e"i t fiindc ubiectivitatea e te numai abia cea general, ab tract, nu e ,nc ubiectivitatea concret, ,m!linit. 6 tfel, religia egi!tean e te !entru noi !rezent ,n operele de art ale egi!tenilor, ,n ceea ce ne !un ace tea cone"at cu ceea ce *ine de i torie, cu ceea ce ne+au ! trat vecAii i to+
S70D. (. 5N! E7C(#(6 3641E(( SPE7 4E76P46 S1P7E(O6E6 3U3

riografi. . ,n e!oca modern, mai ale , ruinele 7gi!tului au fo t mult cercetate )i tudiat limba mut a forma*iilor de !iatr, !recum )i aceea a enigmaticelor Aieroglife. -e aceea trebuie dm cel mai mult !referin* unui !o!or care )i+a de!u !iritul ,n o!ere ale limbii fa* de unul care a l at !o terit*ii numai o!ere de art mute. %r ,ndoial c du! ,ndelungate tudii +a fcut !rogre ,n f,r)it ,n de cifrarea limbii Aieroglifelor, dar, !e de o !arte, *inta ,nc nu a fo t ,ntru totul atin , !e de alt !arte Aieroglifele rm,n tot Aieroglife. 6u fo t g ite la mumii multe uluri de !a!iru )i +a crezut c a tfel +a dat !e te o adevrat comoar de informa*ii im!ortante, ,n ele nu ,nt altceva dec,t un fel de arAiv 3LV )i con*in cel mai de contracte referitoare la cum!rarea unor !arcele de teren au a unor obiecte acAizi*ionate de cel decedat. Prin urmare, o!erele de art e"i tente ,nt acelea a cror limb trebuie ,n !rimul r,nd o de cifrm: ,n afar de ele nu !utem ne orientm dec,t du! informa*iile !e care ni le+au l at grecii. 0on ider,nd ace te o!ere de art, de co!erim c totul e te la ele !rodigio )i fanta tic, av,nd ,n totdeauna o emnifica*ie determinat, cum nu era cazul la inzi. 6 tfel, noi avem aici modul+nemi>locit al e"teriorit*ii )i emnifica*ia, g,ndul. 6ce tea le avem ,m!reun ,n imen ul conflict dintre interior )i e"terior: e"i t o nzuin* fierbinte a interiorului e ,ntru!eze ,n e"terior, iar e"teriorul ne ,nf*i)eaz acea t lu!t a !iritului. 7"!rim,nd ideea c !iritul e te ceea+ce+ e+,ncAeie+!e+ ine eu ine !rin nega*ia lui altceva )i e!ar,nd ace t moment al nega*iei lui altceva, izol,ndu+l !entru ine, !lecm de la ace t altceva al !iritului )i de la !irit ,nc,t el e te ceea+ce+ e+o!une+ ie)i: ,n ace t altceva e te ca atare natura ,n genere, )i aici e ,nf*i)eaz deci trecerea ca momentul care a fo t e!arat. Pro"ima !ozi*ie e te acum aceea c trecerea ,nc nu e conce!ut ca reconciliere ,n iubire, ci ca lu!t, lu!t a !r Q ,n acea t lu!t ,n )i e te intuit -umnezeu: ceea ce trebuie fie dob,n+dit !rin acea ta e te ,nl*area )i coaterea !iritului din naturalitate. 6cea t lu!t a !r o g im mai ale ,n religia egi!tean : ea e te religia fermenta*iei, ,n care totul e te ame tecat de+a valma. %igura ,nc nu e te ,nl*at la nivelul formei libere, frumoa e, ,nc nu e !iritualizat )i tran figurat ca figur lim!ede, en ibilul, naturalul, nu e te ,nc com!let tran figurat
$4, PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

,n !iritual, ,nc,t naturalul fie numai e"!re ie a !iritualului, ace t organi m )i tr turile ace tui organi m fie numai emn, ?L/ numai emnifica*ie a !iritualului. Princi!iului egi!tean ,i li! e)te acea t tran !aren* a naturalului, a e"teriorului !l muirii : el rm,ne numai arcin de a+)i deveni ie)i lim!ede. -e aceea, noi con iderm !iritul egi!tean numai cum e te el !rin ,nc ,n !roce de fermentare: acea t neclaritate e e!uizeaz a)a+zi ,n munca ce de f)oar ,n c,m!ul e"teriorizrii: ,n ace te o!ere de art g im momentele ame tecate ,ntre ele *i mai c,u eam momentele lu!tei. 6m con iderat de>a ,n religia !ar ic o!ozi*ia dintre bine )i ru, dintre lumin )i ,ntuneric: ace te contrare le reg im )i aici. (n cri!*ia tem!lului zei*ei din Sai ,n 7gi!tul inferior ne e te com!let comunicat a tfelQ ceea ce a fo t e te )i va fi, vlul meu ,nc nu l+a ridicat nici un muritor. 7odul tru!ului meu e te &elio etc. 6cea t fiin* ,nc a cun e"!rim claritatea, oarele, autoclarificarea, oarele !iritual, e te fiul care e va na)te din ea@ 6cea t claritate e te aceea care e dob,ndit ,n formele religiei de !re care avem tratm acum. 6nigma e te dezlegat: sfin)ul egi!tean,

!otrivit unui mit !lin de emnifica*ie )i demn de admira*ie, e te uci de un grec, iar enigma a fo t dezlegat a tfelQ con*inutul e te omul, !iritul care e )tie !e ine liber.
PARTEA A 'a

FILOZOFIEI RELIGIEI
Re5i8ia de9er ina9: SEC-IUNEA A II'a RELIGIA INDI;ID<ALIT=>II 2PIRIT<ALE

i ? $ O ( C l
'

7eligia naturii e te cea mai greu de ,n*ele , cci ea e te cea mai ,nde!rtat de re!rezentarea noa tr, )i e cea mai !rimitiv )i mai im!erfect. 3aturalul are ,n ine at,t de felurite forma*ii, ,nc,t con*inutul univer al, ab olut, e di !er eaz ,n forma naturalit*ii, a modului+nemi>locit.
A. TRECEREA

0eea ce e u!erior e te ceea ce e mai !rofund, unde momentele di tincte ,nt cu!rin e laolalt ,n idealitatea unit*ii ubiective, di !er area modului+nemi>locit e te u!rimat )i readu ,n unitatea ubiectiv. -e aceea e te nece ar ca ceea ce e te ,n determina*ia naturalit*ii !rezinte o a tfel de mul*ime de !l muiri care e ,nf*i)eze ca indiferente una fa* de alta, ca inde!enden*i !ro!riu+zi)i. -etermina*ia general e te ubiectivitatea liber care )i+a ati fcut dorin*a )i im!ul ul u im!etuo . Subiectivitatea liber e te aceea care a dob,ndit domina*ia dea u!ra finitului ,n genere, dea u!ra naturalului )i finitului con)tiin*ei, fie c acel natural e te fizic, fie c e !iritual, ,nc,t acum ubiectul, !iritul e te )tiut Mcuno cut= ca ubiect !iritual ,n ra!ortul u fa* de natural *i finit, a)a c ace ta e, ,n !arte, numai ceva ce erve)te, ,n !arte ve)m,nt al !iritului !rezent concret ,n el: re!rezentNnd !iritul, el are numai menirea de a manife ta )i !reamri !iritul, care a !)it liber !entru ine ,n acea t libertate, !utere, ,m!care, cu ine ,n u)i ,n ceea ce e natural, e"terior, finit, ca !irit, deo ebit de acel natural finit )i !iritual, ie)it din loca)ul con)tiin*ei em!irice cAimbtoare, !recum )i din acela al mo+ dului+de+a+fi+e"terior.
$4' P6E4. 6 n+6. E7C(#(6 -747E<(3646

6cea ta e te determina*ia fundamental general a ace tei tre!te. ,ntruc,t !iritul e te liber, iar finitul e te numai moment ideal la el, !iritul e te !u concret ,n ine )i, ,ntruc,t ,l con iderm concret )i con iderm concret )i libertatea lui, ace t !irit e te !iritul ra*ional: con*inutul con tituie ra*ionalul !iritului.

Sub ra!ortul con*inutului, ace t mod+determinat !e care tocmai l+am vzut e te formal ace ta Q naturalul, finitul e te numai emn al !iritului, numai lu>itor al manife trii lui. 6ici avem religia ,nuntrul creia con*inutul e te !iritul ra*ional. 6)adar ,naintarea mai de!arte con t ,n fa!tul c forma liber a ubiectivit*ii, con)tiin*a divinului, a!are ,n determina*ia ubiectivit*ii libere, neame tecate, !entru ine, ,n care ace t lucru e te !o ibil ,n !rima !iritualitate devenit liber. -ar fa!tul c acea t !iritualitate e te )tiin* Mcuno cut= !entru ine ingur au c divinul e te determinat !entru ine ca ubiectivitate, acea t !urificare e te e"!rimat de>a ,n ceea ce am !u . Subiectul e te e"cludent, e !rinci!iul nega*i+9 vit*ii infinite, el nu la ubzi te alturi de el nimic din ce e li! it de !irit, ce e numai natural, )i tot a tfel nimic din ceea ce e te numai ub tan*ial, li! it ,n ine de form. Princi!ial ubiectivit*ii nu tolereaz l,ng ine ub tan*ialitatea goal, olid, nedeterminat, )i nici forma care nu e te liber, adic na+turalitatea e"terioar. -etermina*ia fundamental e te c -umnezeu e )tiut Mcuno cut= ca determ,n,ndu+ e !e ine ,n ine ,n genere, fr ,ndoial, acum ,nc formal, dar totu)i de>a liber ,n ine. Putem cunoa)te acea t a!ari*ie ,n religiile )i la !o!oarele crora le a!ar*in ace te religii, mai ale c,nd, ia !o!oare, legi generale, legi ale libert*ii, dre!tul )i moralitatea con tituie determina*iile fundamentale )i ,nt dominante. -umnezeu / )tiut Mcuno cut= ca adevr ,n eamn c el e determin !rin ine ,n u)i, c adic autodeterminrile lui ,nt legile libert*ii, ele ,nt determina*iile autodeterminrii, c adic con*inutul a!ar*ine numai formei autodeterminrii, fa!t datorit cruia legile au dre!t con*inut al lor libertatea. 0,nd vedem ace t lucru, naturalitatea, modul+nemi>locit e retrage )i a!ar co!uri ,n ine generale ca generale ,n ine, cu toate c din !unct de vedere e"terior ele !ot fi ,nc at,t de ne,n emnate. Soarele mai lumino al !iritului face !lea c lumina natural. 0u acea ta ie)im din fera religiilor naturii. P)im !re zei, care ,nt ,n cAi! e en*ial ,ntemeietorii de tate, ai c toriei, ,ntemeietori ai vie*ii !a)nice, creatori ai artei care ie e din ca!ul lor, zei care guverneaz
S70D. 6 n+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7

3UR

tate, in tituie oracole, creeaz dre!tul )i moralitatea )i le a!r. P,n acum ,naintarea a fo t acea ta Q am ,nce!ut de la dorin* ,n religia magiei, de la domina*ia dorin*ei de !utere a u!ra naturii !otrivit voin*ei !ur ingulare, nedeterminat de g,nd. 4rea!ta a doua a fo t determinarea teoretic a inde!enden*ei obiectivittii , unde toate momentele au fo t l ate libere, !ar+venind la inde!enden*. 4rea!ta a treia a fo t autodetermi+nantul teoretic care a re!rimit ,n ine ace te momente di >uncte, ,nc,t !racticul e te tran format ,n teoretic. -ac ne ,ntrebm deci cum +a determinat !e ine !,n acum ideea de -umnezeu, acea ta e te con*inut tocmai ,n cele !,n aici artate, )i !roblema !e care o !une ,ntrebarea Q ce e te -umnezeu, ce )tim de !re el ,)i g e)te rezolvarea ,n ceea ce urmeaz. Potrivit formei ab tracte a conce!tului metafizic, am ,nce!ut cu aceea (c) -omin\ze>i>3 @>imA tului, )i intere ul a fo t numai vedem cum e te ,ncor!orat !articularitatea finitului ,n infinit. 0e am ob*inut deci !,n acum / in acea t !rivin*T -umnezeu e te infinitul ,n general, e te ceea ce e identic cu ine, e !uterea ub tan*ial: !un,nd mai int,i ace t lucru, nu e te ,nc !u finitatea ca una ce ar fi con*inut ,n el )i ea e te ,n !rimul r,nd ,n cAi! cu totul nemi>locit e"i ten* a infinitului, e con)tiin*a de ine: c natura lui -umnezeu e te aceea de a fi infinitatea, !uterea ub tan*ial, rezult din con)tiin*a c numai !uterea ub tan*ial e te adevrul lucrurilor finite, dinFcon)tiifi*a c adevrul lor e numai acela de a e re,ntoarce ,n unitateaF)ubgtan*ial. 6)adar -umnezeu e te ,n !rimul r,nd acea t !utere, determina*ie care, fiind cu totul ab tract, e te e"trem de necom!let. 6 doua !ozi*ie e te c -umnezeu, !uterea ub tan*ial ,n ine, e te ab olut fiin*are+,n+ ine, deo ebit de diver itatea finitului: acea t determina*ie e te ub tan*ialitatea reflectat ,n ine )i e te e en*ial ca ea fie conce!ut !rivitor la -umnezeu. 0u ub tan*ialitatea care fiin*eaz ,n ine

)i e deo ebe)te de finit avem un teren mai ,nalt, ,n determina*ia finitului nu are ,nc totu)i ,n felul ace ta adevratul ei ra!ort fa* de !uterea ub tan*ial, determina*ie !rin care ,n )i acea ta ar fi infinitul. 6cea t ub tan*ialitate ce fiin*eaz ,n ine e te atunci Grdhm, iar finitul ubzi tent ,nt mul*ii zei. 6 treia !ozi*ie Q finitul e te !u ca identic cu ub tan*ialitatea, ,nc,t el are acela)i cu!rin , forma "miver+

T
31U P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

al !ur e te !u ca ,n )i ub tan*ialitatea: acea ta e te deci -umnezeu ca binele. Subiectivitatea !iritual e te !uterea cu totul liber a. autodeterminrii, ,nc,t acea ta nu e altceva, nu are alt con*inut dec,t conce!tul: ,n ,n )i acea t autodeterminare nu e te nici un alt con*inut dec,t ea ,n )i. 6cea t autodeterminare, ace t con*inut !oate fi tot at,t de univer al, de infinit ca )i !uterea ca atare. 6cea t !utere univer al, activ acum ca autodeterminare, o !utem numi ,n*ele!ciune. ,ntruc,t ,ntem la ubiectivitatea !iritual, ,ntem la autodeterminare, la co!, )i ace tea ,nt at,t de univer ale ca )i !uterea, ele ,nt a tfel co+L!uri ,n*ele!te. -etermina*ia de co! rezid nemi>locit ,n conce!tul ubiectivit*ii libere. 6c*iunea conform unui co! e te autodeterminare interioar, adic e o determinare !rin libertate, !rin ubiect, cci ,n interior nu e te altceva dec,t ubiectul ,n u)i. 6cea t autodeterminare e ! treaz ,n e"i ten*a e"terioar, fiin*a natural nu mai e luat ,n modul+nemi>locit al ef, ea a!ar*ine !uterr, e tran !arent !entru acea ta, nu mai e valabil !entru ine. ,ntruc,t e manife t, )i trebuie e manife te, ubiectivitatea trebuie +)i confere realitate, ,nc,t libera autodeterminare e ingur aceea care e ! treaz !e ine ,n realizare, ,n e"i ten*a e"terioar, ,n naturalitate. Prin urmare, ,n activitatea condu de co! nici nu e e"teriorizeaz nimic dec,t ceea ce e de>a ,n ea. -im!otriv, e"i ten*a nemi>locit e te ca o e"i ten* ne!utincioa , e numai form, numai modul ,n care e !rezent ,n ea co!ul )i ace ta e te interiorul. 6)adar, aici ne aflm ,n fera co!ului, iar ac*iunea condu de co! e te ac*iune ,n*elea!t, ,ntruc,t ,n*ele!ciunea ,n eamn a ac*iona conform unor co!uri univer al valabile, cci ubiectivitatea liber e te aceea care e determin !e ine. 0once!tul univer al e te aici acela al ubiectivit*ii,al !uterii care ac*ioneaz, e activ, condu fiind de co!uri. Subiectivitatea ,n eamn a fi activ ,n genere, iar co!ul trebuie iie ,n*ele!t, co!ul trebuie fie identic cu determinantul, cu !uterea nelimitat. 1. 7 te !rezent ra!ortul ubiectului fa* de natur, de lucrurile naturale, mai !reci fa* de ceea ce am numit ub tan*ialitate, !uterea fiin*,nd numai ,n ine: acea ta rm,ne ceva interior, ,n ubiectivitatea e te !uterea fiin*,nd !entru ine )i e deo ebit de !rima, de felul realit*ii !uterii care fiin*eaz
S70D. 6 &+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 311

in ine. 6cea t !utere care fiin*eaz ,n ine e te natura, acea ta e acum degradat la nivelul a ceva ne!utincio , la ceva nu de ine tttor !entru !uterea care fiin*eaz !entru ine, mai 8 !reci , eobor,t la rangul unui mi>loc, adevrata ubzi tare+!entru+ ine le e te luat lucrurilor naturale: ele aveau nemi>locit !artici!are la ub tan*, acum, ,n !uterea ubiectiv, ele ,nt de !r*ite de ub tan*ialitate, ,nt deo ebite de ea )i !u e numai negativ. 1nitatea !uterii ubiective e te ,n afara lor, e deo ebit de ele, ele ,nt numai mi>loace au moduri, care nu ,nt mai mult dec,t c erve c la manife tare, ele ,nt domeniul manife trii )i ,nt ubordonate a ceea ce e manife t ,n ele )i nu trebuie e mai arate nemi>locit, ci arate in ele ceva mai ,nalt, ubiectivitatea liber. 2. 0are e te ,n determina*ia mai !reci cu !rivire la 5n*ele!ciune T 7a e te mai ,nt,i nedeterminat conform co!ului ei, ,nc nu )tim ,n ce con t ea, care ,nt co!urile ace tei !uteri )i ne aflm !e terenul unor cuvinte cu ,n*ele nedeterminat de !re ,n*ele!ciunea lui

-umnezeu. -umnezeu e te ,n*ele!t, dar care ,nt cile ale, co!urile aleT -ac +ar !utea !une care ,nt ele, co!urile ar trebui de>a e"i te ,n modul+de+terminat al lor, adic e"i te ,n dezvoltarea lor ca o diferen* de momente. -ar aici avem abia numai determinarea ,n genere conform unor co!uri. 3. -umnezeu fiind ab olut real, nu !utem rm,ne cu !rivire la el la ace t nod+nedeterminat al ,n*ele!ciunii, co!urile trebuie fie determinate, -umnezeu e manife t, ac*ioneaz ca ubiect, acea ta e te a!ari*ia ,n e"i ten*, ,n activitate. <ai ,nainte, realitatea era mimai ca realitate nemi>locit, ca . oare, munte, fluviu etc. 7 te )i aici nece ar ca -umnezeu fie !rezent, adic co!ul lui fie un co! natural, determinat. 0u !rivire la realitatea co!ului ,nt de relevat dou lucruri, ,n !rimul r,nd e te ,ntrebarea Q care e te terenul unde ace t co! !oate e"i taT Sco!ul e interior, e te numai g,nd, re!rezentare: ,n -umnezeu ca !utere ubiectiv nu e te numai voin*, inten*ie etc, ri 9 no*iune nemi>locit. 6ce t teren al realizrii, al realit*ii co!ului e te con)tiin*a de ine au4 !,f,tulR ,,nit. Sco!ul e te determinare ,n genere, aici avem numai determina*ii ab tracte, nedezvoltate. 6)adar terenul !entru co!ul divin e te !iritul finit. ,n al doilea r,nd, deoarece ne aflm abia numai la determina*ia ,n*ele!ciunii ,n. general, nu avem !entru ceea ce e ,n*ele!t nici un con*inut, nimic !reci , ,n con+
1
312 P6Y4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

ce!tul de -umnezeu co!ul e te ,nc nedeterminat, iar, ,n !lu ,, co!ul trebuie devin real, fie realizat. %iind co! real, el trebuie con*in determinare, ,n determinarea nu e te ,nc dezvoltat, determinarea ca atare, dezvoltarea, ,nc nu e te !u ,n fiin*a divin, de aceea determinarea e te finit, e"terioar, e un co! accidental, !articular. 6ce ta ,ntruc,t e"i ta nu e determinat ,n conce!tul divin, dar, ,ntruc,t ar fi )i determinat, e te co! accidental cu totul mrginit, au con*inutul e te e"terior conce!tului divin, e co! diferit de ace ta, nu e co!ul divin ,n ine )i !entru ine, adic co! care ar fi dezvoltat !entru ine )i ar e"!rima ,n !articularitatea lui !e aceea a conce!tului divin. 0on iderarea religiei naturii ne+a artat ,n acea ta buntatea tot at,t de general ca )i !uterea, dar ea are ,nc emnifica*ia identit*ii ub tan*iale nemi>locite cu e en*a Mfiin*a= )i de aceea toate lucrurile ,nt bune )i !line de lumin. 6ici, la determina*ia ubiectivit*ii, a !uterii fiin*,nd !entru ine, co+9 !ul difer de conce!t )i acea t deo ebire a co!ului e tocmai de aceea numai accidental, fiindc diver itatea ,nc nu e te reluat ,n conce!tul divin, ,nc nu e !u ca egal cu ace ta. 6ici avem deci numai co!uri care du! con*inutul lor ,nt finite, 6 tfel terenul e te ,n cAi! e en*ial !iritul finit. Sco!ul + e te+naai ,nt,i accidental, ,nc neadecvat conce!tului divin: deci terenul realizrii co!ului e te mai ,nt,i con)tiin*a de ine finit. 6cea ta e te determina*ia fundamental a !ozi*iei !e care ne aflm.
14

B. CONCEPTUL METAFIZIC AL ACESTEI SFERE

6cea ta e te determina*ia de g,ndire !ur, ab tract: totu)i, trebuie facem aici ab trac*ie de re!rezentarea de !re !irit, de !iritul univer al )i tot a tfel de nece itatea realizrii conce!tului, realizare care nu a!ar*ine re!rezentrii )i !e care o face nece ar conce!tul. 6vemFFaici concerulFmetafizic cu !rivire la forma argumentrii e"i ten*ei lui -umnezeu. 0once!tul n,ett,z,cP ePdetermin aici !e ine fa* de cel !recedent ,n felul c la ace ta +a !lecat de la unitatea infinitului )i finitului : infinitul a fo t negativitatea ab olut, !uterea ,n ine )i g,ndul: e en*a Mfiin*a= !rimei fere +a mrginit la acea t
S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 313

determina*ie a infinit*ii. Pentru noi, ,n acea fer conce!tul a fo t, fr ,ndoial, unitate a finitului )i infinitului, dar fiin*a a fo t determinat numai ca infinit: ace ta e te baza, )i finitul numai e adaug la ace t infinit, tocmai de aceea latura determinrii a fo t o latur natural: a fo t religie a naturii fiindc, !entru a e"i ta, forma a avut nevoie de e"i ten* natural. -im!otriv, acum fiin*a e te determinat ca unitate a infinitului )i finitului, ca !utere

adevrat, ca infinitate concret ,n ine, anume ca unitate a finitului )i infinitului. (at deci ceea ce avem ,n determina*ia ,n*ele!ciunii, ea e te !uterea care e determin !e ine ,n ine, )i acea t determinare e te latura infinitului: a tfel e te )tiut Mcuno cu>>>>ivi4ini oare e ,n .. tne concret, @n),neH form infinit: acea t+iorm e te latura fi+mfului ,n ine, !u ,n aici ,n latura infinitului. %iindc a tfel determina*ia g,ndului !ur a!ar*ine determinrii e en*ei Mfiin*ei= ,n )i, rezult c ,naintarea ,n determinare nu mai cade numai !e latura natural, ci cade ,n e en*a Mfiin*a= ,n )i. Prin urmare, dac vom g i aici trei tre!te, ele ,nt o ,naintare ,n conce!tul metafizic ,n u)i, ele ,nt momente ,n e en* Mfiin*=, forme deo ebite ale conce!tului !entru con)tiin*a de ine a u ace tei !ozi*ii. <ai ,nainte ,naintarea a fo t numai !rivitor la forma e"terioar, aici ea e te ,naintare referitoare la conce!tul ,n u)i. 6cum e en*a Mfiin*a= divin e te fiin* !entru ine ,n )i, iar diferen*ele ,nt !ro!riile ei reflectri ,n ine. Ob*inem a tfel trei conce!te. Primul e te unitatea, al doilea necesitatea, al treilea finalitatea, dar finalitate finit, e"terioar. a) Nnitatea, !utere ab olut, negat,vitate, care e te !u L reflectat ,n ine, fiin*,nd ab olut !entru ine, ubiectivitatea ab olut, ,nc,t aici, ,n acea t fiin*, en ibilul e te nemi>locit anulat, ea e te !utere care e te Me"i t= !entru ine, ea nu u!ort nimic en ibil, cci ace ta e te finitul, ,nc nerece!tat ca u!rimat /aufgehoben0 ,n infinit. ,n aici ace ta e te u!rimat. 6cea t ubiectivitate care fiin*eaz !entru ine e te a!oi Nnul M1nicul=. b) .ecesitatea! 1nul e te acea t !utere ab olut, totul e te !u ,n el numai ca negativ, ace ta e te conce!tul 1nului. ,n , !un,nd a tfel, nu e te !u dezvoltarea. 1nul e te numai forma im!lit*ii, iar nece itatea e te !roce ul unit*ii ,n )i, ea e te unitatea mi)c,ndu+ e ,n ine, nu mai e te 1nul, ci unitatea. <i)carea care con tituie conce!tul e te unitatea, nece itatea ab olut.
31W P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

c) -inalitatea! ,n nece itatea ab olut e te !u mi)carea, !roce ul, )i ace ta e te acela al lucrurilor accidentale, cci ceea ce e !u , ceea ce e negat ,nt lucrurile accidentale, dar trebuie fie !u c ele fiineaz )i e ,nf*i)eaz ca deo ebite de acea t unitate a lor, de ace t !roce al nece it*ii, ele trebuie a!ar ca fiin*,nd )i totodat ca a!ar*inNnd !uterii din care nu ie . 6 tfel ele ,nt mi>loace ,n genere )i unitatea e te aceea care e ! treaz ,n ace t !roce al lor, care e !roduce ,n ace te mi>loace. 1nitatea e te ,n )i nece itatea, dar care e !u ca deo e+ 12 bit de ceea ce e mi)c ,n ea, care, ,n !lu , e men*ine ,n ace ta, av,nd ace t e"i tent numai ca !e ceva negativ, )i a tfel unitatea e te co! ,n general. 6ce te trei !uncte e ,nf*i)eaz a)adar a tfelQ ,ntruc,t fiin*a e te negativitate ab olut, ea e te identitatea !ur, cu ine, e 4@nul: ea e te de a emenea negativitatea unit*ii, dar care e ,n rela*ie cu unitatea )i !rin ace t ame tec al ambelor e ,nf*i)eaz ca necesitate: ,n al treilea r,nd, 1nul e ,mbin cu ine ,n u)i, din ra!ortarea a la modul u de a fi deo ebit, totu)i unitate care, ca acea t confundare a formei cu ine, !o ed un con*inut finit )i deci, dezvolt,nd acea t form ca totalitate a diferen*elor de form, d conce!tul finalitii, dar al unei finalit*i finite. S!un,nd c ace tea ,nt cele trei conce!te metafizice a trei religii, nu trebuie ne re!rezentm c fiecare dintre ace te conce!te a!ar*ine numai unei religii, dim!otriv, fiecare dintre ace te determina*ii *ine de toate trei, deo ebirea o !roduce numai con iderarea ca e en* Mfiin*= a uneia dintre ace te determina*ii ale obiectului, adic a 1nului, au a nece it*ii, ori a !uterii cu co!urile ei. -eo ebirea dintre ace te religii e te !rodu numai de con iderarea uneia dintre ace te determina*ii ca determina*ie fundamental a fiin*ei. 0eea ce e de e"aminat acum e te forma ,n care ace te determina*ii au !rimit ,nf*i)area de argumente ale e"i ten*ei lui -umnezeu. a) &onceptul Nnului! 6ici nu avem de+a face cu !ro!ozi*iaQ -umnezeu e te numai 1nul: a f el 1nul e numai un !redicat al lui -umnezeu: avem ubiectul -umnezu )i !redicatul, el mai !oate avea )i alte !redicate. -ac -umnezeu trebuie fie numai 1nul. nu e greu de dovedit:

e o !roblem logic, care e ,nv,rte)te numai ,n >urul conce!tului de unu )i mul*i. 7 te o vecAe !ro!ozi*ie 13 acea ta, !e care o g im de>a la greci, )i dac trebuie e
S70D. 6 &+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 31V

!un c dac unul e te, e te )i multi!lul, totu)i unul e te ceea ce e !uternic !e te mul*i, el fiind ceea+ce+ e+! treaz. 3u a!ar*ine aici dovada c e te numai 1n -umnezeu, cci un a tfel de !rocedeu nu e te adecvat formei filozofice. 6 dovedi !redicate de ale lui -umnezeu nu e treab a conce!tului, ,n felul ace ta -umnezeu nu e te cuno cut filozofic. -e altfel ace ta nici nu e te en ul conce!tului, en ul adevrat al lui nu e te c -umnezeu e te Nnul, ci c 1nul e te 4umnezeu, ,nc,t 1nul e!uizeaz acea t fiin* )i nu e un !redicat. 6 tfel ace ta e o determina*ie care um!le fiin*a ,n en ul !uterii ab olute ca ubiectivitate, ca reflectat ,n ine. -umnezeu e te deci ,n )i acea t mi)care a ubiectului de la ine ,na!oi la ine, e autodeterminarea a ca autodeterminare a 1nului, a tfel ,nc,t ubiectul )i !redicatul ,nt identice, e acea t mi)care unul ,n altul ,n care nu rm,ne nimic ,ntre ei. 6 ,nf*i)a forma ace tui conce!t ca mi>locire ,n care conce!tul ar a!rea ca o dovad a e"i ten*ei lui -umnezeu, !entru a)a ceva conce!tul nu e te !otrivit, cci de la ceea ce !lecm ca a>ungem la determinarea 1nului e te infinitul, !uterea ab olut, 1nul e numai determinatia conform creia ace ta e te ubiectivitatea reflectat ,n ine, care e adaug. <i)carea ,nainteaz a)a+zic,nd numai ,nuntrul fiin*rii+,n+ ine la infinit, a)adar nu mi>locirea e te forma !e care avem +o con iderm aici. -e igur, !utem !une c avem o ,naintare de la infinit la ubiectivitatea determinat ,n ine, ,n ,nce!utul e te infinitul, dar ace t infinit e te un g,nd, e negativitatea ab olut. -ac am vrea con iderm mai de a!roa!e mi>locirea, am !leca de la un g,nd )i ar fi conce!ut ca g,nd conce!tul ,n ine )i !entru ine de la care am !lecat la cellalt. -ar aici ,nc nu !utem ,nce!e de la conce!t, cci acea t form a ,nce!utului d o alt dovad a e"i ten*ei lui -umnezeu, dovad care a!ar*ine religiei cre)tine )i nu ace tei religii. 1nul ,nc nu e !u ca )i conce!t, ,nc nu e 19 !u ca )i conce!t !entru noi: veridicul, ceea+ce+e+!u concret ,n ine, ca ,n religia cre)tin, ,nc nu e"i t aici. b) 3ece itatea e te ceea ce e !u ca ,n )i mi>locirea, de aceea avem aici o mi>locire !entru con)tiin*a de ine. 3ece itatea e te mi)care, !roce ,n ine ,n en ul c accidentalul lucrurilor, al lumii e te determinat ca accidental )i ace ta e ,nal* !e ine ,n el ,n u)i la nece itate. ,ntruc,t ,ntr+o religie fiin*a ab olut e te intuit, )tiut Mcuno cut=, venerat ca nece itate, e"i t !entru acea t religie !rinci!iul nece it*ii,
31/ P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

6r !utea !ar c am vzut acea t trecere de>a la ,naintarea finitului la infinit: adevrul finitului a fo t infinitul, ridicarea finitului ,n el ,n u)i la infinit, tot a tfel e re,ntoarce accidentalul ,na!oi ,n nece itate. %a!tul c avem determina*ia ,naintrii finitului la infinit au a accidentalului la nece itate, acea t deo ebire !are a nu fi e en*ial. -e fa!t, ambele au aceea)i deter>nina*ie fundamental, dar aici con*inutul e te mai concret dec,t acela al formei !recedente a !roce ului. -eo ebirea e te urmtoareaQ dac ,nce!em de la finit, lucrul e nume)te a)a, dar !rimul ,nce!ut e te c lucrul e valabil, c el e te ca e"i tent, au ,l lum mai ,nt,i ,n form afirmativ !ozitiv. Sf,r)itul lui rezid fr ,ndoial ,n el, dar el are fiin*are nemi>locit. 6ccidentalul e te de>a mai concret, accidentalul !oate fi, dar !oate )i nu fie, accidentalul e te realul, care e te tot at,t de mult !o ibilitate, a crui fiin* are valoarea nefiin*ei. 6)adar ,n accidental e !u nega*ia a ,n )i, el e te a tfel o trecere de la fiin* ,n neant, el e, ca finitul, negativ ,n ine, dar fiind ca. el e te )i nefiin*, e trecerea )i de la nefiin* la fiin*. Prin urmare, determina*ia accidentalit*ii e te mult mai bogat, 1V mai concret dec,t aceea a finitului. 6devrul accidentalit*ii e te nece itatea, acea ta e te o e"i ten* mi>locit cu ine ,n )i !rin nefiin*a a. Eealitatea e te o a tfel de e"i ten* la.care !roce ul e te ,ncAi ,nuntrul u ,n )i, e"i ten* care e conto!e)te !rin ine ,n )i cu ine ,n )i. -ar la nece itate trebuie fie di tin e Q 1. 3ece itatea e)terioar e te !ro!riu+zi nece itate

accidental. 0,nd un efect e te de!endent de cauze, el e te nece ar, c,nd ,)i dau concur cutare ori cutare ,m!re>urri, trebuie e !roduc cutare au cutare lucru. ,m!re>urrile care ocazioneaz ace t lucru ,nt a tfel nemi>locite )i cum !e acea t !ozi*ie fiin*a Me"i ten*a= nemi>locit are numai valoarea !o ibilit*ii, ,m!re>urrile ,nt unele ce !ot fi au nu !ot fi, a tfel nece itatea e relativ, ea e ra!orteaz deci la ,m!re>urrile care fac ,nce!utul )i care ,nt nemi>locite )i accidentale. 6cea ta e te nece itatea e"terioar care nu are valoare mai mare dec,t are accidentalitatea. 3ece itatea e"terioar !oate fi dovedit ,n en ul c cutare au cutare lucru e te nece ar, ,n ,m!re>urrile ,nt totdeauna accidentale, ele !ot fi Me"i ta= au !ot )i nu fie Me"i te=. 0ade o *igl de !e aco!eri) )i omoar un om: cderea, coinciden*a !oate fi Me"i ta= au nu e"i te, ,nt accidentale. ,n acea t nece itate e"terioar numai rezultatul
S70D. 6 &+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 31L

e te nece ar, ,m!re>urrile ,nt accidentale. -e aceea, ace tea, cauzele condi*ionate )i rezultatele ,nt diferite. Primele ,nt determinate ca accidentale, ace tea din urm ca nece are, acea ta e te diferen* ab tract, dar e te )i o diferen* concret, e !roduce altceva dec,t ceea ce a fo t !u , formele fiind deo ebite, con*inutul celor dou laturi e te diferit: *igla cade accidental, omul uci , ace t ubiect concret, moartea lui )i cderea M*iglei= ,nt cu totul eterogene, au un con*inut total diferit, e !roduce ceva cu totul diferit, altceva dec,t rezultatul care e te !u /gesetzt0! 6 tfel dac con iderm via*a, !otrivit condi*iilor nece it*ii e"terioare, ca rezultat al !m,ntului, cldurii, luminii, aerului, umidit*ii etc, ca !rodu al ace tor ,m!re>urri, vorbim conform ra!ortului !ro!riu nece it*ii e"terioare. 7a trebuie, fr ,ndoial, deo ebit de adevrata nece itate interioar, r 2. 3ece itatea interioar, dim!otriv, con t ,n fa!tul c tot ce e te !re u!u ca fiind cauz, ocazionare, ocazie e te deo ebit, rezultatul a!ar*ine unit*ii, nece itatea con tituie ,m!reun o unitate. 0eea ce e ,nt,m!l ,n acea t nece itate e de natur c nu rezult un altceva din !re u!ozi*ii, ci !roce ul e te numai de a)a fel, c ceea ce e !u ,n !realabil a!are )i ,n rezultat, e conto!e)te cu ine ,n u)i, e reg e)te !e ine ,n u)i: au ambele momente, acela al e"i ten*ei nemi>locite )i acela al !unerii, ,nt !u e ca un unic moment. ,n nece itatea e"terioar aceidentalitatea e te e en*ial au e e"i ten* nemi>locit, ceea+ce+ e te Me"i t= nu e te ca ceva !u , nu a!ar*ine ace tei unit*i, e nemi>locit, a!ar*in,nd unit*ii, ace ta n+ar fi !u de ea. 7fectul e te ceea+ce+e+!u , cauza e te ceea+ce+e+originar. ,n nece itatea veritabil ace tea ,nt o unitate, ,m!re>urrile ,nt, dar ,nt !u e )i ele de ctre unitate, ele ,nt ,n fa!t accidentale ,n ele ,n ele, ,nc,t e u!rim !e ine, nega*ia fiin*ei lor e te unitatea nece it*ii, ,nc,t fiin*a +lor e te o fiin*are ,n ine negativ. 4ot a)a e te a!oi )i rezultatul. Prin urmare, nece itatea e te !unerea condi*iilor, ele ,n ele ,nt !u e de unitate, rezultatul e )i el un rezultat !u , )i anume, !u de reflectare, de !roce , de reflectarea unit*ii ,n ine ,n )i, acea ta e te deci fiin*a rezultatiilui. ,n nece itate, ceea ce e ,nt,m!l e ,mbin numai cu ine ,n u)i. 1nitatea e lan eaz ,n afar, e di !er eaz ,n ,m!re>urri care !ar a fi accidentale, unitatea ,)i lan eaz ea ,n )i ,n afar condi*iile ca !e unele ce nu ,nt u !ecte, ca !e ni)te !ietre indiferente care a!ar
318 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 31R
@D

nemi>locit )i nu treze c nici o u !iciune. ,n al doilea r,nd, ele ,nt !u e, nu+)i a!ar*in lor ,n)ile, ci unui altceva, rezultatului lor. 6 tfel ele ,nt fr,nte ,n ele ,n ele )i manife tarea ace tui fa!t e te auto u!rimarea lor, !roducerea unui altceva, a rezultatului, dar care numai !are altceva fa* de e"i ten*a di !er at a lor Ma condi*iilor=. ,n rezultatul e te unul: ceea ce ,nt ele ,n ine e te rezultatul, numai felul )i modul manife trii e te cAimbat. 7ezultatul e te uma a ceea ce con*in ,m!re>urrile )i manife tarea ace tui con*inut ca form. 2ia*a e te aceea care ,)i !ro!ul eaz ,n afar ,n felul ace ta condi*iile, mi>loacele de e"cita*ie, mi)crile: aci ele nu e ,nf*i)eaz ca via*, ci interiorul, ,n+ inele, a!are abia ,n rezultat. Prin urmare,

nece itatea e te !roce ul ,n care rezultatul )i !re u!ozi*ia e deo ebe c numai du! form. 6cum, dac con iderm acea t form ,n care nece itatea a !rimit ,nf*i)area dovedirii e"i ten*ei lui -umnezeu, vedem c conce!tul e te un conce!t veritabil, c nece itatea e te9 adevrul lumii accidentale. -ezvoltrile mai !reci e a!ar*in Cogicii. 0once!tul lui -umnezeu e te nece itatea ab oluta acea ta e o !ozi*ie nece ar, e en*ial, nu e cea mai ,nalt, cea adevrat, dar e te una din care ia na)tere una mai ,nalt, una care e te o condi*ie a conce!tului u!erior. 6)adar ab olutul e te nece itatea. 0once!tul nece it*ii ab olute nu core !unde ,nc ideii !e care trebuie +o avem de !re -umnezeu, dar care trebuie fie !re u!u ca re!rezentare. 0once!tul u!erior trebuie e ,n*eleag !e ine ,n u)i. 6cea ta e te o li! la ace t argument al e"i ten*ei lui -umnezeu. ,n ce !rive)te forma referitoare la nece itatea ab olut, avem cuno cutul argument cosmologic, care, !u im!lu, e te ace taQ lucrurile accidentale !re u!un o cauz ab olut nece ar, ,n , e"i t lucruri accidentale, eu, lumea, e"i tm, deci e"i t o cauz ab olut nece ar. 9++ 0eea ce e in uficient ,n ace t argument !oate fi artat cu u)urin*. Premi a ma>or e te Q lucrurile accidentale !re u!un o , cauz ab olut nece ar: acea t !ro!ozi*ie e te ,n general cu totul >u t )i e"!rim legtura dintre accidental )i nece ar )i, !entru a ,nde!rta orice !ata, nu trebuie !unem c ele !re u!un cauze nece are, cci e !oate !une c ace ta e un ra!ort al lucrurilor finite, ace tea !re u!un deci ceea ce e ab olut nece ar. Pro!ozi*ia con*ine a!oi mai !reci o contradic*ie fa* de nece itatea e"terioar. Cucrurile accidentale au cauze, ele ,nt nece are: dar acel ceva !rin care ele ,nt a tfel !oate fi el ,n u)i numai accidental, a tfel ,ntem trimi)i mai de!arte de la cauz la lucruri accidentale ,n !rogre ie infinit. Pro!ozi*ia taie >o ace t fa!t )i are a tfel com!let dre!tate. 0eva ce+ar fi nece ar numai ,n cAi! accidental n+ar fi ,n genere nece itate, nece itatea real e te o!u ace tei !ro!ozi*ii. Cegtura e te )i ea >u t, lucrurile accidentale !re u!un nece itate ab olut, dar felul legturii e necom!let, legtura e te determinat ca una care !re u!une, !retinde. 6cea ta e te o legtur a refle"iei naive, ea ,n eamn c ,n felul ace ta lucrurile accidentale ,nt a)ezate de o !arte, iar nece itatea de alt !arte, ,n eamn c e trece de la o latur la cealalt, c cele dou laturi tau ferm una ,n fa*a celeilalte. -atorit fermit*ii ace tui mod+de+a+fi, lucrurile accidentale devin condi*ii ale fiin*ei Me"i ten*ei= nece it*ii. 6ce t lucru ,)i g e)te e"!re ie )i mai lim!ede ,n !remi a minor Q e"i t lucruri accidentale, ,n con ecin* Me"i t= o cauz ab olut nece ar. Cegtura fiind a tfel fcut ,nc,t un e"i tent ,l condi*ioneaz !e cellalt, +ar zice c lucrurile accidentale ar condi*iona nece itatea ab olut: unul ,l condi*ioneaz !e cellalt )i a tfel nece itatea a!are ca fiind !re u!u , condi*ionat de lucrurile accidentale. 3ece itatea ab olut e te !rin acea ta !u ,n de!enden*, ,ne,t lucrurile accidentale rm,n ,n afara ei. 6devrata legtur e te acea ta Q lucrurile accidentale ,nt Me"i t=, dar fiin*a lor are numai valoarea !o ibilit*ii, ele ,nt )i !ier, ,nt ele ,n ele numai !re u!u e de !roce ul unit*ii, !rimul lor moment e te !unerea lor cu a!aren*a e"i ten*ei nemi>locite, al doilea moment e te acela c ,nt negate, c deci ele ,nt e en*ial e izate ca fenomen. ,n !roce ele ,nt momente e en*iale, )i a tfel !utem !une c ,nt condi*ie e en*ial a nece it*ii ab olute. ,n lumea finit ,nce!em, fr ,ndoial, de la un a tfel de nemi>locit, ,n cea veritabil nece itatea e"terioar e numai ace t fenomen )i nemi>locit e te numai ceva !u . ,n acea ta rezid ceea ce e defectuo ,n ace t fel de mi>lociri ce ,nt con iderate ca argumente ale e"i ten*ei lui -umnezeu. 0on*inutul e te cel veritabil, ,n en ul c ab olutul trebuie fie cuno cut ca fiind nece itatea ab olut. 3. ,n f,r)it, nece itatea ab olut e te )i con*ine ,n ea ,n )i libertatea Q cci tocmai ea e te ,mbinarea a cu ine ,n )i: ea e te ab olut !entru ine, nu de!inde de altceva, ac*iunea ei e te libera ,mbinare numai cu ine v ,n )i, !roce ul ei e te numai acela al con)tiin*ei de ine, ,n acea ta e te libertatea.
$#4 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,n ine, nece itatea e te liber, numai a!aren*a con tituie diferen*a. 2edem ace t lucru la !edea! . Pedea! a vine la om ca un ru, ca violen*, ca !utere trin ,n care el nu e reg e)te !e ine ,n u)i, ca nece itate e"terioar, ca ceva e"terior care e e"ercit a u!ra lui, )i de aci ie e altceva dec,t ceea ce a fcut el, rezult !edea! a ac*iunii ale, ,n ea e te altceva dec,t ceea ce a voit el. ,n c,nd omul recunoa)te c !edea! a e te drea!t, acea ta e urmarea !ro!riei ale voin*e, e te !utere, )i ea rezid ,n ac*iunea lui, ea e te ra*ionalitatea ac*iunii ale care vine la el cu a!aren*a unui altceva: el nu ufer nici o violen*, ,)i u!ort !ro!ria a fa!t, e imte liber ,n ace t !roce , ceea ce+i e te !ro!riu vine la el, dre!tul, ra*ionalul din fa!ta a. 3ece itatea con*ine deci ,n ine libertatea: acea ta e te o circum tan* e en*ial, ea e te numai libertate formal, A2 libertate ubiectiv, ceea ce ,n eamn c nece itatea ,nc nu are ,n ine nici un con*inut. ,ntruc,t nece itatea e te ,mbinarea im!l cu ine ,n )i, ea e te libertatea. 3oi !retindem c,nd e vorba de ea mi)care, ,m!re>urri etc. 6cea ta e te latura mi>locirii, ,n , c,nd !unem c ace t lucru e nece ar, acea ta e te o unitate: ceea ce e nece ar, e te Me"i t=, acea ta e te e"!re ia im!l, rezultatul ,n care +a conto!it !roce ul. 7ezultatul e te ra!ortare im!l la ine ,n u)i, reg ire a a ,n u)i, nece itatea e te tot ceea ce e mai liber, ea nu e determinat, limitat de nimic, toate mi>locirile ,nt ,n ea din nou u!rimate. 3ece itatea e te mi>locirea care e !ro!une !e ea ,n )i, ea e te ,n ine libertatea. %elul de a vedea care !ro!une te u!ui nece it*ii, cum era la greci )i mai e la maAomedani, con*ine de igur ,n ine libertatea, dar ea e te numai libertatea fiin*,nd+,n+ ine, formal: ,n fa*a nece it*ii nu e te valabil nici un con*inut, nici un !lan, nici un mod+determinat, )i aci rezid ,nc in uficien*a ei. 3ece itatea conform conce!tului ei u!erior, nece itatea real e te deci tocmai libertatea ca atare, conce!tul ca atare au, determin,nd mai !reci , co!ul. 6nume, nece itatea e li! it de con*inut au nu e te !u diferen*a care e con*inut ,n ea, ea e te !roce ul !e care l+am vzut, im!lul !roce e te devenirea care trebuie con*in diferen*e, dar ace tea ,nc nu ,nt !u e )i deci ceea ce e con*inut ,n devenire e te, fr ,ndoial, diferen*a, dar care ,nc nu e !u . 3ece itatea e te 5mbinarea cu ine numai !rin mi>locire, !rin acea ta e te ,n genere !u diferen*a: ea e te mai ,nt,i ,nc autodeterminare
S70D. 6 &+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 321

ab tract, ,n ea trebuie fie mod+determinat, !articularizare ,n general, ace t mod+ determinat ,n ,mbinarea cu ine e te a tfel !u ca rezi t,nd ,m!otriva trecerii ,n !roce , el e te autocon ervant ,n nece itate. 4rebuie fie !u mod+determinat, cci ace ta e te ceea ce e ,mbin cu ine, e te con*inutul care 2C e ! treaz !e ine. 6cea t ,mbinare, determinat ca )i con*inut care e ! treaz, e te co!ul. Ca ace t mod+determinat ,n !roce ul ,mbinrii trebuie fie relevate ambele forme ale modului+determinat. %orma con*inutului ca una ce e ! treaz, ce trbate !roce ul fr e cAimbe, rm,n,nd ,n trecere egal cu ea ,n )i. 6!oi modul+determinat al formei ace teia are aici ,nf*i)area de ubiect )i obiect. 0on*inutul e te mai ,nt,i ubiectivitate, iar !roce ul con t ,n aceea c el e realizeaz ,n forma obiectivittii: ace t co! realizat e te co!, con*inutul rm,ne ceea ce era, ,n e totodat )i obiectiv.. c) 0u acea ta am a>un la finalitate: ,n co! ,nce!e e"i ten*a conce!tului, ceea+ce+e+liber e"i t,nd ca ceea+ce+e+liber, el e te ceea+ce+f iin*eaz la ine ,n u)i, ceea ce e ! treaz !e ine, mai !reci Q ubiectul. Subiectul e determin !e ine ,n ine, e te, !e de o !arte, con*inut )i e te a tfel liber ,n ace ta, e te la ine ,n u)i, e te liber fa* de con*inut, ace ta e te valabil numai ,n m ura ,n care ubiectul vrea +l fac valabil. 6ce ta e te conce!tul ,n general. -ar ubiectul )i realizeaz conce!tul. Particularitatea e te mai ,nt,i cea im!l, con*inut ,nuntrul conce!tului ,n forma fiin*rii+la+ ine, fiin*,nd ,n ine. 6cea t ubiectivitate e te a tfel totalitatea, dar e ,n acela)i tim! unilateral numai ubiectiv, numai un moment al formei ,ntregi. 6cea ta e te determinarea !otrivit creia con*inutul e te !u numai ,n forma egalit*ii ,mbinrii cu ine ,n u)i. 6cea t form a conto!irii cu ine e te form im!l a identit*ii cu

ine, iar ubiectul e totalitatea fiin*rii+la+ ine+,n u)i. Pentru ubiect, determinarea de a avea un co! e te contrar totalit*ii )i de aceea ubiectul voie)te u!rime acea t form )i realizeze co!ul, ,n co!ul realizat rm,ne a!ar*intor ubiectului, ace ta e are totodat !e ine ,n u)i ,n el, el M ubiectul= +a obiectivat !e ine, +a co !e ine din im!litate, dar +a ! trat ,n diver itate. 2z 6cea ta e te conce!tul finalit*ii. 6cum trebuie con iderm lumea la modul finalit*ii. 6m avut mai ,nainte determina*ia !otrivit creia lucrurile
21 + 0. 8 R

$## P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,nt accidentale, determina*ia u!erioar e te con iderarea teleologic a lumii, finalitatea ei. Putem ezita dac trebuie con iderm lucrurile ca adecvate co!urilor, com!ort,ndii+ e unele ca co!uri fa* de care alte lucruri e ,nf*i)eaz ca mi>loace )i e !oate u *ine c ceea ce a!are ca co! a fo t !rodu mecanic numai ,n ,m!re>urri e"terioare. 6nume, aici ,nce!e o determinare ferm, co!ul e ! treaz !e ine ,n !roce , el ,nce!e )i f,r)e)te, el e te ceva ferm, ceea ce e te ob*inut !rin !roce f#i are temeiul ,n ubiect. Prin urmare, o!ozi*ia con t ,n fa!tul dac trebuie au nu trebuie ne o!rim la !unctul de vedere al determinrii lucrurilor !rin altele, la accidentalitate, la nece itatea e"terioar. 6mbele !uncte de vedere ,nt egale, am relevat de>a mai ,nainte c nece itatea e"terioar e te, ,n o!ozi*ie cu co!ul, !unere !rin altceva, concur ul ,m!re>urrilor e te ceea ce !roduce, !rin ceea ce ia na)tere un alt ceva: dim!otriv, co!ul e te ceea+ce+rm,ne, ceea+ce+im!ul ioneaz, ceea+ce+ac*ioneaz, ceea+ce+ e+realizeaz !e ine. 0once!tul nece it*ii e"terioare )i acela al finalit*ii e o!un unul altuia. 6m vzut c nece itatea e"terioar merge ,na!oi ,n nece itatea ab olut, care e te adevrul ei, acea ta e te ,n ine libertate, )i ceea ce e ,n ine trebuie fie !u . 6cea t determina+*ie a!are ca ubiectivitate )i obiectivitate )i a tfel avem co!. 6)adar trebuie !unem c, ,ntruc,t ,nt lucruri !entru noi ,n con)tiin*a nemi>locit, ,n con)tiin*a reflectat, ele trebuie fie determinate ca unele ce ,nt adecvate co!ului, ca av,nd ,n ine co!. 0on iderarea teleologic e te e en*ial. -ar acea t con iderare are ,ndat ,n ine o deo ebire, !e aceea dintre finalitatea interioar )i cea e"terioar, iar cea interioar !oate fi iar)i, )i ea ,n )i, du! con*inutul ei, finali+ 23 tate finit )i a tfel ea recade a!oi ,n ra!ortul finalit*ii e"terioare. 1. -inalitatea e)terioar! 7"i t un co!, el trebuie fie realizat, ,n ,ntruc,t ubiectul e te ceva finit cu co!urile ale, e o e"i ten* nemi>locit, el are ,n afara a cealalt determinare a realizrii. 7l e te, !e de o !arte, nemi>locit, a tfel ubiectul cu co!urile ale e te nemi>locit, iar latura realizrii e te o latur e"terioar, adic realizarea e te !u ca material, ca ceea ce e din e"terior, !re a realiza co!ul. 6ce t material e, fr ,ndoial, numai mi>loc fa* de co!, ace ta e te ceea+ce+ e+con erv !e ine, ceea ce e ferm: modul+de+a+fi+altceva, latura realit*ii, materialul, e te fa* de co!ul ferm ceva nu de ine
S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 $#$

tttor, ceva ce nu fiin*eaz !entru ine, e numai un mi>loc care nu are uflet ,n ine, co!ul e ,n afara lui, cruia ,i e te ,ncor!orat abia !rin activitatea ubiectului care e realizeaz !e ine ,n material. 6 tfel, finalitatea e"terioar are obiectivitate neinde!endent ,n afara lui, fa* de acea ta ubiectul cu co!urile ale e te ceea+ce+e+ferm. <aterialul nu !oate o!une rezi ten*, el e numai mi>loc !entru co!, care e realizeaz ,n el: co!ul realizat e te el ,n u)i numai form e"terioar ,n material, cci ace ta e te ceva nemi>locit g it ,n !realabil, deci neinde!endent, dar )i inde!endent: ,n cone"are rm,n deci ambele, co! )i mi>loc, e"terioare unul fa* de cellalt. Cemnul )i !ietrele ,nt mi>loace, co!ul realizat e te de a emenea lemn )i !ietre care au !rimit o anumit form, materialul e te totu)i ,nc ceva e"terior !entru co!. 2. %inalitatea interioar e te aceea care ,)i are mi>loacele ,n ea ,n )i. 6 tfel viul ,)i e te co!

lui ,n )i, el e face co! ie)i, )i ceea ce e co! aici e te )i mi>loc. 2iul e te acea inte+rioritate im!l care e realizeaz !e ine ,n )i ,n membrele ale, e organi mul ,nze trat cu membre. ,ntruc,t ubiectul e !roduce !e ine ,n ine, el are co!ul de a+)i avea ,n el ,n u)i 2 mi>locul. %iecare membru e ! treaz )i e te mi>loc de a !roduce !e celelalte )i a le ! tra, e te con umat )i con um: acea t form, )i nu !articulele materiale, rm,ne )i e men*ine totdeauna. 6 tfel viul e te co! ,n el ,n u)i. -ar auto co!ul e te totodat ,n rela*ie cu finalitatea e"terioar. 2ia*a organic e ra!orteaz la natura anorganic, ,)i g e)te ,n ea mi>loacele !rin care e con erv, )i ace te mi>loace e"i t inde!endent de ea. ,n felul ace ta finalitatea interioar !o ed )i rela*ia celei e"terioare. 2ia*a !oate a imila mi>loacele, ,n ele ,nt g ite date ,n !realabil, nu ,nt !u e de ea ,n )i. Pro!riile ale organe via*a )i le !oate !roduce, dar nu )i mi>loacele. 6ici ,ntem ,n c,m!ul finalit*ii finite, !e cea ab olut o vom avea mai t,rziu. 0on iderarea teleologic a lumii are diver ele forme ale co!ului ,n genere. S,nt co!uri ferme )i mi>loace ferme, )i auto co!ul e )i el numai finit, de!endent, nevoia) c,t !rive)te mi>loacele ale. 6cea t finalitate e te deci finit, ,n ace t ra!ort al e"teriorit*ii finitatea e te, mai ,nt,i, mi>locul, materialul : co!ul nu !oate ubzi ta fr ace te mi>loace )i fr ca ele fie ne!utincioa e fa* de co!.
$#, PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

3. Pro"imul adevr e te puterea general datorit creia e"i t mi>loacele ,n ine !entru co!. Pe !ozi*ia finalit*ii, acelea care ,nt co!uri au !uterea e realizeze !e ine, dar nu au !uterea !un mi>loacele, materialul, ambele M co!ul )i mi>locul= a!ar ca indiferente unul fa* de cellalt, ambele ea nemi>locit e"i tente, mi>loacele ca g ite, date ,n !realabil !entru co!. Puterea e te ceea ce !une ,n unitate co!ul, auto+ co!ulHcu mi>loacele. 2iul are ,n el ,n u)i co!, mi>loace )i material ,n e"i ten*a a, el e"i t ca !utere a mi>loacelor )i a materialului u. 6cea ta e"i t mai ,nt,i numai la individul viu. 7l are ,n organele ale mi>loacele, )i materialul e te deci )i el ,n u)i. 6ce te mi>loace ,nt !trun e de co!, nu ,nt inde!endente !entru ine, ele nu !ot e"i ta fr uflet, fr unitatea vie a cor!ului cruia ,i a!ar*in. 6cum, ace tea trebuie fie !u e ca !ozi*ie general: adic mi>loacele )i materialele, care e ,nf*i)eaz ca e"i ten*e accidentale fa* de ceea ce e le co!ul ,n ine, ,nt ,n fa!t ubordonate !uterii lui, nu ,nt ,n ine ,n ra!ortarea lor la co!, ,)i au ufletul numai ,n co! ,n ciuda ubzi trii lor ,n a!aren* indiferent. (deea general e te ,n ele !uterea care e !uternic conform unor co!uri, ,nc,t e"i ten*ele ce a!ar ca nemi>locite e"i t numai !entru co!. 7"i t, !utem !une, de acelea care ,nt co!uri ,n ine )i de acelea care e ,nf*i)eaz ca mi>loace, dar acea t determinare nu rezi t, cci !rimele !ot fi, iar)i, relativ mi>loace, iar ultimele, ,n cAimb, ferm ubzi tente. 6cea t a doua cla , aceea a celor ce !ar inde!endent ubzi tente, e te !u ,n ine nu de !uterea co!ului, ci de o !utere u!erioar care fiin*eaz ,n ine )i e te a tfel ub !uterea mai ,nalt a co!ului. 6ce ta e te conce!tul !uterii care ac*ioneaz conform unor co!uri. 6devrul lumii e te acea t !utere, ea e !uterea ,n*ele!ciunii, !uterea ab olut univer al, ,ntruc,t manife tarea ei e te lumea, adevrul ace teia e te fiin*a+,n+ ine+)i+!entru+ ine a manife trii unei !uteri ,n*ele!te. 6cum, mai ,nt,i avem de con iderat argumentul e"i ten*ei lui -umnezeu ,ntemeiat !e cele de mai u . S,nt de relevat dou determina*ii. 1. 6nume, !uterea ,n*elea!t e te !roce ul ab olut, ea e te !uterea de a ac*iona, de a fi activa. 7a e te acea t !utere ,n*elea!t de a !une O lume care are ,n ine co!uri, ea e te acea t manife tare de ine, acea t trecere ,n e"i ten*, e"i ten*a e ,n genere !unere a diferen*ei, a diver it*ii e"i ten*ei e"terioare. -iferen*a o avem a tfel ,n determina*ie
(EC9. A II-A. RELIGIA INDIVIDUALIT89II (PIRITUALE

32V

im!ortant, e en*ial. Puterea !roduce ca ,n*ele!ciune, !rodu ul e te diferen*a, acea ta

,n eamn c una e te co! ,n ine, iar cellalt un mi>loc !entru !rima, acea ta e te numai conform unui co!, accidental, nu e co! ,n ine. 6cea ta ,n eamn diferen*ierea, anume c unul e te mi>locul celuilalt. Pe acea t !ozi*ie ra!ortarea ace tor dou laturi una la alta e te !uterea, au tocmai acea ta e te aceea care determin !e unele ca co!uri, iar !e altele ca !utere. 6cea t latur a diferen*ierii e te crea*ia, ea ie e din conce!t, !uterea ,n*elea!t ac*ioneaz, diferen*iaz )i a)a avem crea*ie. 4rebuie notat c acea t !arte a mi>locirii nu a!ar*ine argumentrii e"i ten*ei lui -umnezeu, cci acea t !arte a mi>locirii ,nce!e cu conce!tul !uterii ,n*ele!te. 4otu)i, aici nu ,ntem ,nc !e locul ,n care dovedirea ,nce!e de la conce!t, ci de la e"i ten*. 0once!tul !ro!riu+zi al crea*iei ,)i are abia aici locul, ,n con idera*iile !recedente el nu e te con*inut. 6m avut mai ,nt,i infinitatea, a!oi !uterea ca e en* a lui -umnezeu, ,n infinit e te numai negativul finitului, tot a tfel ,n nece itate e"i ten*a finit e te numai ce e re,ntoarce, lucrurile di !ar ,n ea ca ceva accidental. Se !une c nece ar e te ceea ce e te Me"i t=, dar aici ace ta e te nece ar numai ca rezultat, c,nd e vorba de fiin* e valabil numai fiin*a: e a)a, ,n ar !utea fie )i altfel, dre!t ori nedre!t, fericit au nefericit. 6 tfel, ,n nece itate e a>unge numai la afirmare formal, aici nimic nu *ine, nu e te nimic ce ar fi co! ab olut. 6bia ,n crea*ie rezid !unerea )i modul+de+a+fi+!u al unor e"i ten*e afirmative, e"i ten*e nu numai ab tracte, care nu mai ,nt, ci unele ce au )i con*inut. 0rea*ia ,)i are tocmai de aceea locul aici abia, ea nu2L e te activitate a !uterii ca !utere, ci ca !utere ,n*elea!t, deoarece numai !uterea ca ,n*ele!ciune e determin !e ine: ceea ce a!are ca finit e te de>a con*inut ,n ea, determinrile au aici afirmare, adic e"i ten*ele finite, creaturile au adevrat afirmare, ,nt co!uri valabile, iar nece itatea e te cobor,t la nivelul unui moment fa* de co!uri. Sco!ul e te ubzi tentul ,n !utere, fa* de ea, !rin ea. Puterea e te ,n vederea co!ului, !roce ul ei e te men*inerea )i realizarea co!ului, el e te dea u!ra ei, a)adar ea e te !u numai ca o latur, ,nc,t numai o !arte a ceea ce e creat e te ubordonat !uterii, ,nf*i),ndu+ e a tfel ca acciden+
32/ P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

tal. -in conce!tul !uterii ,n*ele!te !rovine !unerea cu acea t diferen*. 2. Prin conce!t avem dou laturi, de o !arte co!uri, de alt !arte accidental: ,n al doilea r,nd, avem mi>locirea ,ntre co!uri )i accidental. 7le ,nt ,n general diferite, via* )i ne+via*, fiecare nemi>locit !entru ine, cu acela)i dre!t de a fi, ele ,nt, fiin*a uneia nu e mai mult dec,t fiin*a alteia. Sco!urile ,nt co!uri care trie c, ele ,nt a tfel indivizi, ,nt ace)ti nemi>locit ingulari, ace te !uncte dure fa* de care altul e te !entru ine )i o!une rezi ten*. <i>locirea ,ntre ace tea dou con t ,nHfa!tul c ele nu fiin*eaz !entru ine ,n acela)i fel. 1nele ,nt co!uri, altele ,nt numai fiin*+,n+ ine material, ne!o ed,nd nici o alt emnifica*ie mai ,nalt. 6cea t determinare au mi>locire e te aceea care e te conce!ut ,n forma argumentului fizico-teologic al e"i ten*ei lui -umnezeu. 6nume, viul e te !uterea lui, ,n mai ,nt,i numai ,n el ,n u)i, ,n organele ale ufletul viu e te !uterea, ,nc nu !utere a u!ra anorganicului, care e"i t )i el )i e infinit de diver . 6)adar, de o !arte ,nc e te calitatea, acea t fiin* mai ,nt,i ne+28 mi>locit, indiferent, reci!roc: ele Morganele= folo e c materialul care e )i el ,n acea t !articularitate determinat ce le revine lor ,n)ile, iar !e de alt !arte avem mai ,nt,i fa!tul c cele ce ,nt vii con tituie !utere a u!ra lor. Pe acea t latur a con truit deci intelectul argumentul numit fizico+teologic. 6nume, ,n e"i ten* ,nt dou feluri de lucruri )i indiferente unele fa* de altele, e cere un al treilea ceva !rin care e realizeaz co!ul !e ine. 7"i ten*a nemi>locit e te indiferen*a reci!roc, e buntatea !otrivit creia orice determina*ie, ra!ortat la ine, e te indiferent fa* de altceva: fa!tul c ace tea ,nt deo ebite, c ,nt o!u e, iat ce nu e te ,n e"i ten*a nemi>locit O 0once!tul !uterii ,n*ele!te e te ace t interior, ace t ,n)ine, )i el e te a!oi ceea ce e concAi , ,n felul u, de argumentul ,n di cu*ie. 6rgumentul teleologic are urmtoarele

momente: a)a cum le !rezint Qant, el le+a tratat ,n mod deo ebit, le+a criticat )i le+a con iderat ca re !in e Q ,n lume e g e c urme lim!ezi, indicii ale unei or,nduiri ,n*ele!te du! co!uri. Cumea e te !lin de via*, via* !iritual )i via* natural, ace)ti vie*uitori ,nt ,n ine organiza*i, de>a cu !rivire la ace te organe !utem con idera !r*ile ca indiferente, via*a e te de igur armonie a lor, dar fa!tul c ele ar e"i ta ,n armonie !are a nu fi
S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 $#"

,ntemeiat ,n e"i ten*. Plantele au nevoie de clim anumit, de !m,nt anumit, animalele ,nt de feluri diferite etc, ,nt naturi !articulare. 2ia*a e te numai !roductoare, dar nu trece ,n altceva cu care intr ,n !roce , ci ea rm,ne ea ,n )i cAimb,nd mereu !roce ul, con truindu+ l. 6rmonia lumii, a celei organice eu cea anorganic, finalitatea lumii fa* de om, e te deci ceea ce !une ,n uimire !e omul care ,nce!e reflecteze : cci ceea ce are el mai ,nt,i ,n fa*a a ,nt e"i ten*e de ine tttoare, e"i ten*e e"i t,nd cu totul !entru ine, dar care ,nt ,n armonie cu e"i ten*a a. 0eea ce e admirabil e te fa!tul c tocmai e"i ten*ele care ,nt e en*iale unele !entru 2R altele au a!rut mai ,nt,i ca total indiferente unele fa* de altele )i lucru admirabil e te deci contrariul ace tei indiferen*e: finalitatea e te ace t contrariu. 6)adar, e"i t un !rinci!iu cu totul altul dec,t cel al e"i ten*ei indiferente. 6ce t !rim !rinci!iu e te !entru ele numai accidental, natura, lucrurile n+ar fi !utut concorda !rin a)a multe e"i ten*e !re un co! final, )i de aceea e cere un !rinci!iu ra*ional ordonator, !rinci!iu care nu ,nt ele ,n ele. %a!tul c lucrurile ,nt conforme unor co!uri nu e te !u !rin lucrurile ,n e)i. %r ,ndoial, via*a e te at,t de activ, ,nc,t folo e)te natura anorganic, e ! treaz !rin a imilarea ace teia, o neag, e !une !rin acea ta identic cu ea, dar e con erv ,n ea: ea e te, fr ,ndoial, activitate a ubiectului care face din ea !unct central )i din altceva mi>loc, dar a doua determina*ie e te ,n afara a. Oamenii folo e c lucrurile, de igur, )i le a imileaz, dar fa!tul c e"i t lucruri, !e care ei le !ot folo i, nu e te !u !rin oameni. %a!tul e ele, conform e"i ten*ei lor, ,nt ,n e"terior indiferente unele fa* de celelalte, ace t fa!t )i e"i ten*a lor nu ,nt !u e !rin co!. 6cea t indiferen* a lucrurilor unul fa* de altul nu e te adevratul lor ra!ort, ci e numai a!aren*a, adevrata determinare e te determinarea teleologic a finalit*ii, cci aici rezid neindiferen*a e"i ten*elor unele fa* de altele, acea ta e te ra!ortul e en*ial, ceea+ce+e+valabil, veridicul. 6rgumentul arat nece itatea unei fiin*e u!reme ordonatoare: cci fa!tul c una e te cauza e la dedu din unitatea lumii. -im!otriv, Qant !une c ace t argument ,l arat !e -umnezeu numai ca !e un con tructor )i nu determinat ca creator, argumentul !rive)te numai accidentalul formelor )i nu ub tan*a. 6nume, ceea ce e cere e te acea t !otrivire, caii+
328
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

tatea obiectelor unele fa* de altele, ,ntruc,t e te !u de o !utere: ,n felul ace ta e !retinde ca numai ele fie !otrivite. 3U 6cea t calitate, !une Yant, e numai form, )i !uterea care !une ar fi numai una ce efectueaz forme, )i nu una care creeaz materia. 0,t !rive)te acea t critic, deo ebirea !e care ea o face nu !une nimic. 0,nd te g e)ti odat !e !ozi*ia conce!tului, trebuie fi de!)it de mult diferen*a dintre form )i materie: trebuie )tim c forma ab olut e te ceva real, a)adar c forma e te ceva )i c fr materie nu e te nimic. -ac aici e te vorba de form, acea ta e ,nf*i)eaz ca o calitate !articular, ,n forma e en*ial e te co!ul, conce!tul ,n u)i, care e realizeaz: forma, ,n en ul de a fi conce!tul, e te ,n u)i ub tan*ialul, ufletul: deci ceea ce !utem deo ebi ca materie e te ceva formal, lucru cu totul ecundar, aici forma e te ,n u)i conce!tul. i <ai de!arte, !une Qant, ilogi mul !leac de la lume !rintr+o ordine )i finalitate numaiQ ob ervate, care ar fi numai o L e"i ten* accidental. 7"i ten*a e te, bine,n*ele , accidental, ceea ce e te e ob ervat, )i !rin

acea ta cunoa)tem )i )tim de !re ordine, de la acea ta merge ra*ionamentul la cauzele !ro!or+ *ionate. 6cea t ob erva*ie e cu totul >u t. 3oi !unem c organizarea conform co!urilor !e care o ob ervm nu !oate fi a)a, ea !retinde o !utere care ac*ioneaz conform unor co!uri, ea e te con*inutul ace tei cauze, ,n tim! ce nu !utem )ti de !re ,n*ele!ciune mai mult dec,t ne arat de !re ea ob erva*ia. Orice ob erva*ie d numai un ra!ort, dar nimeni nu !oate concAide de la !utere la !utere ab olut, de la ,n*ele!ciune, unitate la atot,n*ele!ciune )i la unitate ab olut, de aceea argumentul fizico+teologic d numai !utere mare, unitate mare etc. 0on*inutul care e !retin e te ,nc -umnezeu, !utere ab olut, v2 ,n*ele!ciune ab olut, dar acea ta nu rezid ,n con*inutul ob er+va*iei, de la mare rim dincolo, la ab olut. 7 te cu totul ,ntemeiat Q con*inutul de la care e !leac nu e te acela al lui -umnezeu. Se !leac de la finalitate, determina*ia acea ta e te rece!tat em!iric Q e"i t lucruri finite, accidentale, )i ele ,nt 81 )i conforme unor co!uri. -e ce fel e te deci acea t finalitate t 7a e te finit ,n general. Sco!urile ,nt co!uri finite, !articu+( lare )i de+ aceea )i accidentale, )i ace t fa!t e ceea ce e te ne+ !otrivit ,n ace t argument fizico+teologic, ceea ce bnuim
S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7

32R

,ndat )i ceea ce treze)te u !iciune ,m!otriva ace tui mer Mal g,ndirii=. Omul are nevoie de !lante, animale, aer, lumin, a! etc, tot a)a animalul )i !lanta: co!ul e te deci cu totul limitat, animalul )i !lanta ,nt o dat co! )i alt dat mi>loc, ele con um )i ,nt con umate. 6cea t con iderare fizico+teologic e te ,nclinat treac la mrun*i)uri, la amnunte. 7dificarea ufletea c !oate fi ati fcut cu a tfel de con iderri, afectivitatea !oate fi im!re ionat. 6ltceva e te ,n dac -umnezeu !oate fi cuno cut ,n felul ace ta. 6 tfel a fo t inventat o bronto+teologie, o te taceo+teologie etc. 0on*inutul, ac*iunea lui -umnezeu ,nt aici numai co!uri finite care trebuie fie artate ,n e"i ten*. Sco!uri ab olut mai ,nalte ar fi moralitatea obiectiv, libertatea, binele moral ar trebui fie co! !entru ine. Se !une ade ea c un a tfel de co! ab olut ar fi realizat )i ,n lume, ,n aici ,ntem numai la activitatea condu de co!uri ,n genere, #J ceea ce e !rezint ,n ob erva*ie ,nt co!uri finite, limitatePuterea care ac*ioneaz condu L@ de co!uri e te>mmai+ia*aIu e te mc !iritul, !er onalitatea S lui -umnezeu.,+0,nd e !une c binele e te co!ul, ne !utem ,n+ trebPceGGe te bun. 0,nd !unem a!oi c fericirea trebuie le revin oamenilor ,n m ura moralit*ii lor, c co!ul e te ca omul bun devin fericit, iar cel ru nefericit, vedem ,n lume dinuind cel mai ,nfiortor contra t )i de co!erim tot at,t de multe +> ,ndemnuri laF>moralitate c,te izvoare de educ*ie ,nt. ScurtQ !e acea t latur a !erce!*iei )i ob erva*iei a!are, fr ,ndoial, S finalitate, dar tot at,t de mult )i nefinalitate, )i ar trebui !,n U: la urm nun4rNttri,m care e"i t mai mult. 1n a tfel deGP con*inut finit e te ,n genere cel ce ar trebui a)adar con tituie con*inutul ,n*ele!ciunii lui -umnezeu. (n uficien*a argumentului rezid ,n fa!tul c finalitatea, ,n*ele!ciunea ,nt determinate numai ,n genere, )i din ace t motiv ,ntem redu)i la con idera*ii, ob erva*ii ,n care a!ar a tfel de co!uri relative. -e)i -umnezeu e te conce!ut ca o !utere ce ac*ioneaz conform unor co!uri, totu)i ace t lucru ,nc nu e te realizat, nu e atin ceea ce dorim c,nd vorbim de -umnezeu,Hcci !utere L ac*ion,nd conform unor co!uri e te )i via*a naturii, care ,nc E Gnu e !iritul. 0once!tul vie*ii e te co! !entru ine ,n u)iG9+ co! e"i tent )i activitate !otrivit lui: !rin urmare ,n u men*ionatul con*inut nu avem nimic ,n fa*a noa tr dec,t ceea ce rezid ,n conce!tul naturii vii.
S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7

331
$$4 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,n ceea ce mai !rive)te forma ace tui argument, ea e te aceea a ra*ionamentului !ro!riu ubiectului ,n genere. S,nt e"i ten*e determinate teleologic, adic ra!orturi determinate de co!uri ,n general, ,n afar de ace tea e"i ten*a ace tor obiecte care e determin ca mi>loace e te accidental !entru co!uri, dar ace te obiecte nu ,nt, ,n ace t ra!ort, totodat accidentale, ci rezid ,n conce!tul de co!, ,n conce!tul de via*, c nu ,nt !u e numai co!urile, ci )i obiectele care ,nt mi>loace. 6ce t lucru e te cu totul >u t, ,n mai de!arte e continu a tfelQ or,nduirea lucrurilor determinate de co!uri are ca interior al ei, ca ,n+ ine al ei, o !utere care e rela*ia, !unerea celor dou !r*i ,n felul ca ele e !otrivea c una la cealalt. -ar, e !une, e"i t a tfel de lucruri: aici e te iar)i fiin*a Me"i ten*a= ace tor lucruri de la care e !leac, ,n trecerea con*ine, din contra, momentul nefiin*ei, mi>loacele nu ,nt Me"i t=, elfi ,nt numai ,ntruc,t ,nt !u e ca negative, a)a cum e"i t ele, ,nt numai accidentale !entru co!: ceea ce e !retinde e te totu)i c ele nu ,nt e"i ten*e indiferente !entru co!. -ar, !un,nd c e"i t a tfel de lucruri, trebuie adugm c fiin*a lor 3 nu e te !ro!ria lor fiin*, ci e fiin*a cobor,t la rang de mi>loc. Pe de alt !arte, !un,nd c ,nt Me"i t= co!uri, fr ,ndoial c ,nt, dar, fiindc e te o !utere care le ordoneaz a tfel, e"i ten*ele co!urilor ,nt )i ele !u e ,n comun cu mi>loacele, nu fiin*a lor e te aceea care !oate face mi>locirea, trecerea, o fiin* !ozitiv, ci tocmai ,n acea t trecere e ,nt,m!l c fiin*a lor e converte)te ,n fiin*+ !u . Premi a minor e o!re)te la fiin*a lucrurilor ,n loc *in eama )i de nefiin*a lor. 0on*inutul general al ace tei forme e te c lumea e conform unor co!uri: renun*m la co!urile mai a!ro!iate: finalitatea e te conce!tul nu numai ,n lucrurile finite, ci e determina*ie ab olut a conce!tului, e adic conce!tul divin, determina*ie a lui -umnezeu, -umnezeu e te !utere, autodeterminare, aici rezid fa!tul de a e determina conform unor co!uri. -efectul !rinci!al e te c e !leac de la !erce!*ie, de la fenomene, ace tea ofer numai finalitate finit, co!ul !ur e te co!ul univer al ab olut. 2rem trecem acum la concret, la forma mai !reci a religiei, la determinarea concret a lui -umnezeu. 0once!tul e te !uterea care ac*ioneaz conform unor co!uri. ,n c,m!ul religiei ,ntem !e alt !ozi*ie, conce!tul e te con)tiin*a, con)tiin*a de ine a !iritului, aici avem conce!tul nu ca im!l via*, ci a)a cum e determin el !e ine ,n con)tiin*. 6cum avem religia ca )i con)tiin* a !iritului, care e te !uterea univer al ce ac*ioneaz conform unor co!uri. ,n obiectul religiei e te re!rezentarea !iritului ,n general, dar im!ortant e te care moment al g,ndului, al !iritului e te activ: con*inutul nu e ,nc !iritul ,n ine )i !entru ine, obiectul re!rezentrii ,nc nu e"!rim con*inutul !iritului, aici, ace t con*inut e te o !utere care ac*ioneaz conform unor co!uri. ,ntruc,t religia e determinat ca )i con)tiin*, aici ea trebuie fie determinat 3W ca )i con)tiin* de ine, aici avem ,n genere con)tiin* de ine divin, at,t obiectiv, ca determina*ie a obiectului, c,t )i ubiectiv, ca determina*ie a !iritului finit. 0on)tiin*a, !iritul, e determin aici !e ine ca )i con)tiin* de ine, ace t fa!t e te cu!rin ,n cele !recedente: cum e te el cu!rin , trebuie artat !e curt. 6m vzut mai ,nt,i ,n co! conce!tul u, au c ,n !utere ,n*ele!ciunea e te !ro!riul mod+determinat al conce!tului : modul+determinat !u ca fiind de natur ideal e te ceea ce e ,nf*i)eaz ca e"i ten*, ca fiin* !entru altceva. O dat cu con)tiin*a e te !u diferen*a, mai ,nt,i fa* de K ineG, diferen*a e te !u aici ca !ro!ria diferen* a ,, ineG+lui, ea e ra!ortul fa* de ea ,n )i )i a tfel con)tiin*a e te con)tiin* de ine. 6)adar -umnezeu e te !u ca )i con)tiin* de ine, cum con)tiin*a fa* de obiect e te e en*ial ca )i con)tiin* de ine. Obiectul lui -umnezeu fa* de obiect, fa* de altceva, e te ceva de natur ideal, !iritual, a tfel -umnezeu e te e en*ial !entru !irit, !entru g,nd ,n genere, iar fa!tul c el ca !irit e te !entru !irit e o latur a ra!ortului. Poate con titui ,ntregul ra!ort fa!tul c -umnezeu e te venerat ,n !irit )i ,n adevr, dar cel !u*in )i e en*ial acea ta e te o determina*ie. 6m vzut mai de!arte c conce!tul trebuie fie determinat ca co!. ,n co!ul nu trebuie ! treze numai acea t

form de a fi ,ncAi , de a rm,ne un ceva !ro!riu, ci el trebuie fie realizat, ,ntrebarea e te acum Q dac ,n*ele!ciunea trebuie ac*ioneze, co!ul fie realizat, care e te terenul !entru a)a ceva T 6ce ta nu !oate fi altul dec,t !iritul ,n general, au, mai !reci , omul. 7l e te obiect al c!!uluial !uterii care e determin, e activ !otrivit unor co!uri, e te ,n*ele!ciune. Omul, con)tiin*a finit, aci !iritul, e te ,n determina*ia finit*ii: realizarea e te o !unere a conce!tului care difer de modul conce!tului ab olut cci e mod al finit*ii, dar care e ,n acela)i tim! )i !iritual. 3V S!iritul e te numai !entru !irit, aici el e te determinat ca

-:)
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

)i con)tiin* de ine, cellalt ,n care el e realizeaz !e ine e te !iritul finit, ,n ace ta el e te totodat con)tiin* de ine. 6ce t termen, au realitatea univer al, e te el ,n u)i un ce !iritual, trebuie fie un teren ,n care !iritul e te totodat !entru ine ,n u)i. Prin acea ta omul e te !u ca co! e en*ial, ca teren al !uterii )i ,n*ele!ciunii divine. ,n f,r)it, cu acea ta omul e te ,ntr+un ra!ort afirmativ cu -umnezeul u, cci determina*ia fundamental e te c el e con)tiin* de ine. 6)adar omul, acea t latur a realit*ii, are con)tiin* de ine, e te con)tiin* de !re fiin*a ab olut ca a a, a tfel libertatea con)tiin*ei e te !u ,n -umnezeu, ,n el omul e te la ine ,n u)i. 6ce t moment al con)tiin*ei de ine e te e en*ial, el e te determina*ie fundamental, dar nu e ,nc um!lere com!let a ra!ortului. Omul e te deci !entru ine ca auto co!, con)tiin*a lui e te ,n -umnezeu liber, e >u tificat ,n -umnezeu, e te e en*ial !entru ine )i ,ndre!tat !re -umnezeu. 6cea ta e ceea ce e te general, formele mai !reci e ,nt religiile !articulare, aceea a ublimului, a frumu e*ii )i a finalit*ii. C. DI5IZIUNE

I
S70D. 6 ((+6. E7C(#(6 (3-(2(-16C(4fD(( SP(E(416C7 $$$

6vem de o !arte !utere ,n ine )i ,n*ele!ciune ab olut, de alta co! final accidental. 6mbele ,nt unite, ,n*ele!ciunea e te nemrginit, dar !entru aceea nedeterminat, )i din ace t motiv co!ul, ca real, e te accidental, finit. <i>locirea celor dou laturi ca unitate concret, a tfel ,nc,t conce!tul ,n*ele!ciunii ,n u)i e te con*inutul co!ului ei, con tituie de>a trecerea la o trea!t u!erioar. -etermina*ia !rinci!al e te aiciQ care e te ,n*ele!ciunea, ce e te co!ul, un co! care e totodat co!ul !uterii. a) Subiectivitatea care !oate avea !uteri nu e de natur en ibil: naturalul, nemi>locitul, e te negat ,n ea, ea e te numai !entru !irit, !entru g,nd. 6cea t !utere ce fiin*eaz e !entru ine e te ,n cAi! e en*ial 1nul. 0eea ce am numit realitate e te numai ceva !u , negat, e to!e)te ,n fiin*a+!entru+ ine, aci nu e te multi!lu, nu e te unul )i cellalt. 6 tfel el e te 1nul, ab olut e"cludent, neav,nd un altul alturi de el, netoler,nd nimic l,ng ine ce ar !o eda inde!enden*. 6ce t 1nul e te ,n*ele!ciunea 4otului, 4otul e te !u de el, ,n !entru el ace ta e numai un ce e"terior, accidental: acea ta e te ublimitatea 1nului, a ace tei !uteri, )i ,n*ele!te !uteri, ,ntruc,t, !e de alt !arte, ea ,)i confer e"i ten*a, con)tiin*a de ine e te ca fiin* !entru altceva, co!ul e )i el numai unul, dar un co! mrginit, care nu e te ,nc determinat !rin diver itate, )i a tfel e un co! infinit de limitat. 6mbele, infinitatea !uterii )i mrginirea co!ului real, ,)i core !und una celeilalte, !e de o !arte ublimitate )i !e de alt !arte contrariul, mrginire infinit, tr,mte*e de !irit. 6cea ta e te !rima form din !unctul de vedere al co!ului. 1nul are l,ng ine ceva infinit, ,n cu !reten*ia de a fi 1nul. ,n !rivin*a ra!ortului dintre natur )i !irit religia ublimului con t ,n fa!tul c en ibilul,

finitul, naturalul, naturalul !iritual )i fizic, ,nc nu e te rece!tat, tran figurat ,n ubiectivitatea liber. -etermina*ia e te aceea c ubiectivitatea liber e te ,nl*at ,n !uritatea g,ndului, form mai adecvat con*inutului dec,t e en ibilul. 6ici naturalul e te dominat de acea t ubiectivitate liber ,n care cellalt e te numai de natur ideal, nu are adevrata ubzi tare fa* de ubiectivitatea liber. S!iritul e ,nal*, e te ,nl*at dea u!ra naturalit*ii, finit*ii: acea ta e te religia sublimului! b) 0ealalt determina*ie e te aceea !otrivit creia naturalul, finitul, e te tran figurat ,n !irit, ,n libertatea !iritului: tran figurarea naturalului con t ,n fa!tul c el e te emn al !iritualului: ,n acea t tran figurare a naturalului fizic au 3L !iritual, naturalul ,n u)i t fa* ,n fa* ca finit, ca cealalt latur fa* de acea e en*ialitate, cealalt de acel ub tan*ial, de -umnezeu. 6ce ta e te ubiectivitate liber, ,n care finitul e te !u numai ca emn ,n care el, !iritul, e manife t. 6ce ta e te modul individualit*ii !rezente, al frumuseii! ,n !rivin*a determina*iei de co!, !otrivit ace tui mod, co!ul nu e numai unul, ,nt multe co!uri, co!ul infinit de limitat e te ,nl*at la nivelul co!ului real. 6ici co!ul real nu mai e te e"cludent, la e validiteze multe alturi de el, enintatea, toleran*a co!ului ,nt determina*ii !irituale, ,nt ele ,n ele determinate. S,nt variate ubiecte care au unele alturi de altele valoare, multe unit*i la care e ra!orteaz lumea e"i tent, mi>loacele, a tfel e te !u !rietenia ubiectului cu e"i ten*a. -eoarece ,nt multe co!uri !articulare, multi!lul nu refuz e ,nf*i)eze !e ine ,n e"i ten*a nemi>locit. <ulti!lul, !ecia, are ,n
$$, P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

ine generalitate. Sco!ul la !ecii valabile alturi de ine, e te ,m!rietenit cu !articularitatea )i e re!rezint !e ine ,n ea: ca co! !articular el tolereaz alturi de ine ca valabil )i mi>locul a!are ,n el. 0u acea ta a!are determina*ia frumu e*ii. %rumu e*ea e te co! ,n ine ,n )i, care e ,m!rietene)te cu e"i ten*a nemi>locit, e validiteaz ,n felul ace ta. Puterea e te ubiectivitate li! it de K ineG, care aici nu mai e !utere, dea u!ra ei !laneaz univer alul ca !utere li! it de K ineG, de ,n*ele!ciune, nedeterminat ,n ine, cci ace ta e te de titml, nece itatea rece, care !laneaz dea u!ra frumo ului. c) 6 treia determina*ie e te de a emenea co! finit, !articular, care ,n !articularitatea a e ,ncor!oreaz !e ine ,n generalitate, e lrge)te devenind general )i e um!le !e ine a tfel cu !articularitatea. #eneralitate care e ,n acela)i tim! )i em!iric e"terioar, nu adevrata generalitate a conce!tului, ci aceea care cu!rinz,nd lumea, !o!oarele, le lrge)te ca univer alitate, !ierz,ndu+)i totodat modul+determinat, care are !uterea rece, ab olut, ab tract dre!t co! )i e ,n ine li! it de co!. ,n e"i ten*a e"terioar, ace te trei momente ,ntQ religia iudaic, greac )i roman! Puterea ca ubiectivitate e determin !e ine ca ,n*ele!ciune conform unui co!, ace ta e te mai ,nt,i ,nc nedeterminat, iau na)tere co!uri !articulare, )i, ,n f,r)it, un co! general, de natur em!iric. 6ce te religii core !und, ,n ucce iune inver , c lor !remergtoare. Eeligia iudaic core !unde celei persane, deo ebirea dintre ele e te aceea c !e acea t !ozi*ie modul+ determinat e te interiorul, fiin*a ,n )i e te co!ul autodeterminrii: ,n religile !recedente, modul+determinat a fo t un mod natural, ,n cea !er an ace ta a fo t lumina, ace t ceva cAiar general, im!lu, fizical: acea ta a fo t ultima !ozi*ie la ie)irea din natural, care a fo t cu!rin ,ntr+o unitate egal g,ndului: aici modul+determinat e te im!lu co! ab tract, !utere care e numai ,n*ele!ciune ,n general. Pe !ozi*ia a doua, ,n religia greac, avem multe co!uri !articulare )i o !utere dea u!ra lor: ,n religia indic ,nt de a emenea multele realit*i ale naturii )i dea u!ra ace tora Grahm cel ce e g,nde)te !e ine ,n u)i. Pe !ozi*ia a treia avem un co! em!iric general, care e te el ,n u)i de tinul li! it de K ineG, di trugtor a toate, nu avem adevrat ubiectivitate: core !unztor ace tui de tin avem !uterea ca H )i con)tiin* de ine ingular em!iric. 4ot a tfel ni +a ,nf*i+
S70D. 6 ((+6. 5! E7C(#(6 S1;C(<(4fD((

33V

)at ,n religia cAinez un unic individHca fiind generalul ab olut, atotdeterminant, ca -umnezeu. Primul mod al naturalit*ii e te con)tiin*a de ine, ingular, natural: naturalul ca ingular e te ceea ce e"i t )i e determinat ca )i con)tiin* de ine. 6)adar avem o ordine inver aceleia din religia naturii. Primul e te acum ubiectul, g,ndul concret ,n ine, mod+ determinat im!lu, !e care a!oi ,l dezvoltm : acolo ceea ce era !rim a fo t o 3R e"i ten* natural, diver , care e retrgea ,n naturalitatea im!l a luminii. RELIGIA SUBLIMITII 0eea ce e comun ,n acea t fer e te acea t idealitate a naturalului, ,nc,t ace ta e ubordonat !iritualului, ,nc,t -umnezeu e te )tiut Mcuno cut= ca !irit !entru ine, mai ,nt,i ca !irit ale crui determinri ,nt ra*ionale, morale. ,n ace t -umnezeu are ,nc un con*inut !articular. 3ece itatea ,nl*rii la nivelul religiei ublimului rezid ,n fa!tul c !uterile !irituale )i morale !articulare ,nt cu!rin e laolalt din !articularitatea lor ,ntr+o ingur unitate !iritual. 6devrul !articularului e te unitatea general, ubiectivitatea e te concret ,n ine ,ntruc,t ea are ,n ine !articularul, ,n ea ,l are ,n ine !e ace ta ,n felul c ea e te ,n cAi! e en*ial ca ubiectivitate. Pentru acea t ra*ionalitate, care e te ca ubiectivitate, )i anume, !otrivit con*inutului ei, ca ubiectivitate general )i, du! forma ei, liber, !entru ubiectivitatea !ur terenul e te g,ndul !ur. 6cea t ubiectivitate !ur e te luat din natural, deci din en ibil, fie c ace ta e te ,n en ibilitate e"terioar, fie c el e re!rezentarea en ibil. 7 te unitatea !iritual ubiectiv, )i abia acea ta merit !entru noi numele de -umnezeu. 6cea t unitate ubiectiv nu e te ub tan*a, ci e unitatea ubiectiv: ea e te !uterea ab olut, naturalul e numai ceva !u , ceva de natur ideal, nu e te de ine tttor. 7a nu a!are ,n materialul natural, ci ,n g,nd, g,ndul e te modul ei de e"i ten*, de manife tare.
33/
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. 6 ((+6. @! E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( $$"

Putere ab olut e te )i ,n religia indic, dar lucru !rinci!al e te ca ea fie determinat ,n ine concret . a tfel e te ea, nelepciunea ab olut. -etermina*iile ra*ionale ale libert*ii, determina*iile morale unite ,ntr+o ingur determina*ie, ,ntr+un ?o ingur co! . ,n felul ace ta sfinenia e te determinarea ace tei ubiectivit*i. 6devrul u!erior al ubiectivit*ii lui -umnezeu nu e te ubiectivitatea frumoa unde con*inutul, con*inutul ab olut, e te di !er at ,n !articularit*i . o rela*ie ca de la animal la om: animalele au caracter !articular, caracterul univer alit*ii e te cel uman . ra*ionalitatea moral a libert*ii )i unitatea ace tei ra*ionalit*i care fiin*eaz !entru ine ,n )i ,nt adevrata ubiectivitate, ubiectivitate ce e determin !e ine ,n ine. 6cea ta ,n eamn adevr )i fin*enie. 0on*inutul zeilor greci, !uterile morale nu ,nt finte, deoarece ele ,nt !articulare, limitate.
A. DETERMINA-IILE CONCEPTULUI
6 ! DETERMINARE GENERAL&

6b olutul, -umnezeu, e te determinat ca ubiectivitate care e una, ubiectivitate !ur )i tocmai !rin acea ta ubiectivitate ,n ine univer al, au inver Q acea t ubiectivitate, care ,n ine e te ubiectivitatea univer al, e te ab olut numai una! 1nit*ii lui -umnezeu e datore)te con)tiin*a de !re -umnezeu ca 1nul. 3u e te vorba fie artat ,n ine unitatea, rezide la baz unitatea, ca ,n religia indo+cAinez: dar aci -umnezeu nu e te artat ca fiind ubiectivitatea infinit: dac unitatea lui e te numai ,n ine )i nu e )tiut Mcuno cut=, ea. nu e te !entru con)tiin* ca ubiectivitate. 6ci -umnezeu nu e )tiut Mcuno cut= ca 1nul )i nici ca unitate, cum e ,n !antei m. 6 tfel di !are modul+nemi>locit natural a)a cum e te el ,nc !u , ca foc, ,n religia !ar ic. 7eligia e te !u ca aceea a !iritului, dar numai ,n baza ei, numai !e terenul ei !ro!riu+zi , !e terenul g,ndului. 6cea t unitate a lui -umnezeu con*ine ,n H ine o unic )i deci ab olut !utere )i ,n acea ta e te u!rimat orice e"terioritate, deci en ibilitate,

!lzmuire en ibil, imagine. 6ici -umnezeu e te li! it de figur, nu e conform unei figuri e"terioare, en ibile: li! it de cAi!, el nu e te !entru re!rezentarea en ibil, ci e te numai !entru g,nd. -umnezeu e determinat ca !utere ab olut, care e te nelepciune! Puterea ca ,n*ele!ciune e te mai ,nt,i reflectat ,n ine ca ubiect, acea t reflectare ,n ine, acea t autodeterminare a !uterii, e te autodeterminarea cu totul ab tract general, care nu e !articularizeaz !e ine ,nc ,n ine, modul+determinat e numai mod determinat ,n general. 6cea t ubiectivitate ,n ine nediferen*iat face ca -umnezeu fie determinat ca 1nul. Orice !articularizare a di !rut ,n el. -e aci fa!tul c lucrurile naturale, determina*ii !articularizate ca lume, nu mai au valoare !entru ine ,n modul+nemi>locit al lor. (nde!enden*a e te numai a 1nuia, orice altceva e te numai !u , ceva u tra de la 1nul, cci el e te ubiectivitate ab tract, orice altceva e te neinde!endent fa* de 1nul. <ai de!arte, avem determinarea co!ului u. Pe de o !arte, el ,)i e te lui ,n u)i co!, el e nelepciune7 conform ace tei determinri, e cere ca ,n*ele!ciunea fie egal cu !uterea, ,n el ,)i e te numai co! general, au ,n*ele!ciunea e numai ab tract, e cAeam numai ,n*ele!ciune. -ar ea trebuie fie realizat, )i a tfel modul !articularit*ii trebuie fie ,n ea. 6cea t !articularizare e te !rima !articularizare nemi>locit )i de aceea are un con*inut cu totul limitat, ingular. -ar modul+determinat nu trebuie rm,n numai ,n conce!t, ci trebuie !rimea c forma realit*ii: acea t form e te mai ,nt,i cea nemi>locit: co!ul lui -umnezeu e te !entru ace t motiv numai !rima realitate )i, de aceea, co! cu totul ingular. Se adaug a!oi fa!tul c co!ul, determinarea, e te, ^ de !artea ei, ridicat la nivelul uni ersalitii concrete. %r ,ndoial, avem aici o ubiectivitate de o !arte, dar modul+determinat nu e te ,nc egal aici. 6)adar, ace t !rim co! e te limitat, ,n terenul e te omul, con)tiin*a de ine. Sco!ul, ca co! divin, trebuie fie ,n ine )i ca atare univer al, con*in ,n ine univer alitatea. 6 tfel co!ul e numai omene c )i e ,nc natural familia care e lrge)te !re a deveni na*iune. O na*iune determinat devine aici co! al ,n*ele!ciunii. ,fi e !are curent, nu ur!rinztor )i im!ortant, fa!tul e -umnezeu e te determinat ca Nnul, fiindc ,ntem obi)nui*i cu acea t re!rezentare. 7a )i e te formal, dar e infinit de im!ortant )i nu trebuie ne mirm c !o!orul iudeu a a!reciat
22 + c. 8LR

$$' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

ace t lucru ca !e un at,t de ,nalt merit al u, cci fa!tul c -umnezeu e te 1nul e rdcina ubiectivit*ii, a lumii intelectuale Minteligibile=, calea !re adevr. 7 te im!licat aici deter+ mina*ia adevrului ab olut, nu e ,nc adevrul ca adevr, cci !entru acea ta e nevoie de dezvoltare, dar e te ,nce!utul adevrului. 1nul e te !utere !ur, tot ce e !articular e te !u ,n el ca ceva negativ, ca nea!ar*intor lui, ca neadecvat lui, nedemn de el. ,n religia naturii am vzut ltura determinrii ca e"i ten* natural, ca lumin etc, acea t con)tiin* de ine la ace t mod multi!lu: dim!otriv, ,n !uterea ab olut e te nimicit toat acea t e"terioritate. 6vem !rin urmare o fiin* li! it de figur )i cAi!, nefiin*,nd e"terior ,n e"i ten*a natural, nefiin*,nd !entru un altceva, ci numai !entru gnd, !entru !irit. 6cea t !rim determinare a 1nului e te acea t determinare formal a unit*ii care e te temeiul de a e iza !e -umnezeu ca spirit, con)tiin*a de ine e te rdcina con*inutului concret, adevrat al lui.
DETERMINAREA PARTICULARIZ&RII DI5INE. P7/8 9:;:78/< 7:

,n >udecata divinQ -umnezeu e te ,n*ele!ciunea, e te con*inut autodeterminarea lui, diviziunea lui originar, mai !reci , deci, crearea lui. S!iritul e te ab olut ceva ce e mi>loce)te !e ine ,n ine, ceea+ce+e+activ: acea t activitate e te o autodiferen*iere, diviziune originar: lumea e te ceea+ce+e+!u de !irit, ea e te fcut din neantul su7 ,n negativul lumii e te afirmativul, creatorul: ,n el neantul e te naturalul: a)adar, W3 ,n neantul ei lumea a luat na)tere din !lenitudinea ab olut a !uterii binelui: ea e te creat din neantul u !ro!riu, care, altul ei, e te -umnezeu. ,n*ele!ciunea e te c co!ul din ea e determinantul ei: dar acea t ubiectivitate e te !rima, de aceea ea e mai ,nt,i ,nc ab tract, de aceea

!articularizarea lui -umnezeu nu e ,nc !u ca fiin*,nd ,n el ,n u)i, ci diviziunea originar e te de a)a fel c el !une, )i ace t ce !u , ace t determinat, e te mai ,nt,i ,n forma unui altceva nemi>locit. Se ,n*elege, ceea ce e u!erior e te crearea lui -umnezeu ,n ine ,n u)i, ,nc,t el e ,n ine ,nce!ut )i f,r)it, )i deci momentul mi)crii . care aici cade ,nc ,n afara lui . el ,l are ,n ine ,n u)i, ,n interioritatea a.
S70D. 6 ((+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD((

33R

-ac ,n*ele!ciunea n+ar fi ab tract, ci concret, dac -umnezeu ar fi autodeterminarea a tfel ca -umnezeu e creeze !e ine ,n ine )i ! treze creatul ,n ine ,n a)a fel ca ace ta fie creat )i )tiut Mcuno cut= ca fiind con*inut ,n el )i rm,n,nd ,n el ca fiu al u, atunci -umnezeu ar fi )tiut Mcuno cut= ca !irit concret, ca adevrat !irit. -ar ,n*ele!ciunea fiind ,nc ab tract, diviziunea originar, ceea+ce+e+!u e te ceva+ce+ fiin*eaz, dat tot numai ca form )i activitate e"terioar a u!ra unui material !e care ubiectul trebuie +l ,nving Q cci -umnezeu creeaz ab olut din nimic. 3umai el e te fiin*a, fiin*a !ozitiv. ,n el e totodat )i !unere a !uterii ale. 3ece itatea ca -umnezeu fie !unere a !uterii ale e te locul de na)tere a tot ce e creat. 6cea t nece itate e te materialul din care creeaz -umnezeu: ace t material e -umnezeu ,n u)i, de aceea el creeaz materiale din nimic, cci el e te ,, ineG+le )i nu ceea+ce+e+nemi>locit, material. 7l nu e te 1nul fa* de altceva de>a e"i tent, ci ace t altceva e te el ,n u)i ca modul+determinat, dar care, fiindc el e te numai 1nul, cade ,n afara lui ca mi)care negativ a lui. Punerea naturiiG cade ,n cAi! nece ar ,n conce!tul vie*ii !irituale, ,n conce!tul ,, ineG+lui )i e te cderea din inteligen* ,n omn. -umnezeu e te creatorul lumii: ea e te ceva nemi>locit, ,n ,n a)a fel, c ace t nemi>locit e te numai un ce mi>locit, lumea e 99 numai creatur. 0rearea lui -umnezeu difer foarte mult de Kie)ireG au de M!rerea= c lumea a ie)it din -umnezeu. 4oate !o!oarele au teogonii au, cone"ate cu ace tea, co mogonii: ,n ace tea, categoria fundamental e te totdeauna ie#irea )i nu crearea. -in Grahma ie zeii, ,n co mogonii zeii u!remi, !irituali au ie)it mai !e urm, cei mai din urm. 6cea t !roa t categorie a ie)irii di !are acum, cci binele, !uterea ab olut, e te ubiect. 6cea t ie)ire nu e te rela*ia a ceea+ce+e+creatQ cee+ce+a+ie)it e te e"i tentul, realul, ,nc,t temeiul din care ace ta a ie)it e te !u ca fiind nee en*ialul u!rimat, iar ceea+ce+a+ie)it nu e !u ca creatur, ci ca inde!endent, nu ca ceva ce nu e inde!endent ,n el, ace ta e"i t de igur, are fiin*, dar nu inde!enden*. 6)adar acea ta e te forma autodeterminrii divine, modul !articularizrii. 7a nu !oate li! i, ,n*ele!ciunea e te nece ar
$,4 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,n idee. -ar nu avem !articularizare a lui -umnezeu ,n ine ,n u)i, cci altfel -umnezeu ar fi )tiut Mcuno cut= ca !irit. 6ici avem numai o latur, aceea a determinrii lui -umnezeu, nu o latur ,n ine ,n )i. 6cea t determinare e te mai ,nt,i determinarea divin ,n genere )i a tfel creaia! Punerea nu e te tranzitiv, ci cel ie)it ,)i ! treaz caracterul de a fi pus, de a fi creatur! Prin acea ta ,i e te im!rimat )tam!ila de a nu fi de ine tttor, acea ta e te determina*ia fundamental care+i rm,ne, fiindc -umnezeu e te Me"i t= ca ubiect, ca !utere infinit. 6ici !uterea e te numai !entru unul, )i a tfel !articularul e te numai ceva negativ, ceva !u fa* de ubiect.
WV

6 doua determinare

Potrivit ace tei determinri, -umnezeu e te un ubiect !re u!u . -e altfel, acea ta e te o re!rezentare nedeterminat care aminte)te cu u)urin* !roduc*ia mecanic, teAnic a oame nilor, re!rezentare la care trebuie renun*m. -umnezeu e ceea+ce+e+!rim, crearea a e te creare ve)nic, ,n care el nu e te rezultatul, )i e te ceea+ce+,nce!e. <ai u , anume, ca !irit, el e te cel ce e creeaz !e ine ,n u)i, neie)ind din ine ,n u)i, )i a tfel el e te )i rezultatul: totu)i aici -umnezeu ,nc nu e !u ca !irit. Producerea omenea c teAnic e te e"terioar,

ubiectul, ceea+ce+e+!rim, devine activ )i e ra!orteaz la altceva )i+!rime)te a tfel o rela*ie e"terioar fa* de material, care e !relucrat, care o!une rezi ten* ce trebuie ,nvin : ambii ,nt ca obiecte e"i t,nd unul ,n fa*a celuilalt. -im!otriv, -umnezeu creeaz ab olut din nimic, aci nu e te nimic ceea ce ar fi ,n fa*a celuilalt, ,n fa*a )i ,n afara celuilalt. Prin urmare !roducerea ,n care el e te ubiect e te activitate intuitiv, infinit. ,n !roducerea omenea c eu ,nt con)tiin*, am un co! )i+l )tiu, )i am a!oi )i un material de care )tiu, a tfel ,nt ,ntr+o rela*ie cu un altceva, ,n tim! ce !roducerea intuitiv, !roducerea naturii, a!ar*ine conce!tului vie*ii, ea e te o ac*iune interioar, activitate interioar care nu e de f)oar fa* de ceva e"i tent ,n !realabil,: ea e te via*, crea*ie ve)nic a naturii, iar acea ta e te ,n genere un ce !u , un ce creat.
S70D. 6 ((+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD((

3W1

%a* de lume, de totalitatea modului+determinat al lui, de nega*ia a, de totalitatea fiin*ei nemi>locite, -umnezeu e te ceea+ce+e+>!re u!u , e ubiectul care rm,ne ab olut ceea+ce+e+ !rim. 6ici, determina*ia fundamental a lui -umnezeu, ubiectivitate ce e ra!orteaz !e ine la ine ca ubiectivitate fiin*,nd )i rm,n,nd ,n ine, e te !rima. (e)irea zeilor greci, care ,nt !iritualul, *ine de finitatea lor, acea ta e te firea lor condi*ionat, !otrivit creia ei !re u!un natura lor, a)a cume !re u!u natura la !iritul finit. ,n acea t ubiectivitate e te ceea+ce+e+!rim ab olut, ceea+ce+,nce!e, condi*ionalitatea e u!rimat, dar e numai ceea+ce+,nce!e nu ,n felul c acea t ubiectivitate ar fi determinat )i ca rezultat )i ca !irit concret. -ac ceea+ce+e+creat de ubiectul ab olut ar fi ,n u)i ace ta, diferen*a ar fi de a emenea u!rimat, ,n acea t diferen*, ultimul ubiect ar fi !rimul, ar fi cel ce e realizeaz !e ine. 6cea t determina*ie ,nc nu o avem, o avem numai !e cea conform creia ace t ubiect ab olut e te ,nce!torul ab olut, e te ceea+ce+e+!rim.
6 treia determinare a lui -umnezeu ,n ra!ort cu lumea

6cea ta e te ceea ce numim ,n u)iri ale lui -umnezeu. 6ce tea com!un modul+determinat al lui, adic, ,ntruc,t am vzut !articularizarea lui -umnezeu, autodeterminarea lui -umnezeu, )i am vzut acea t autodeterminare a lui -umnezeu, ca creare a lumii, am vzut determinatul ca lume care fiin*eaz, !rin acea ta e te !u o ra!ortare a lui -umnezeu la lume, au ,n u)irile ,nt ,n u)i determinatul, ,n )tiut Mcuno cut= ,n conce!tul lui -umnezeu. 1nul e te determinatul )tiut Mcuno cut= ca fiin*,nd, ca nea!ar*in,nd Mcon*inutului= lui -umnezeu: cellalt e te mod+de+a+fi+determinat al lui -umnezeu ca determina*ie a lui 4umnezeu : e te ceea ce e nume)te rela*ii ale lui -umnezeu cu lumea, )i e o !roa t e"!re ie aceea du! care noi )tim numai de !re acea t rela*ie a lui -umnezeu cu lumea )i nu de !re el ,n u)i. 4ocmai ace ta e te !ro!riul u mod+determinat )i deci !ro!riile ale ,n u)iri.
$,# P6Y4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

-e>a !otrivit re!rezentrii e"terioare, en ibile, e te Me"i t= ceva, )i ceva e te !entru ine, de el ,nt deo ebite ra!ortarea lui la altceva, ,n u)irile lui: ,n tocmai ace tea con tituie natura lui. %elul rela*iilor omului cu ceilal*i, iat ?L natura luiO 6cidul nu e te nimic altceva dec,t acel fel al ra!ortrii lui la baz, acea ta e te natura ,n )i a acidului: c,nd cuno)ti rela*iile unui obiect, cuno)ti ,n )i natura obiectului. 6)adar ace tea ,nt !roa te di tinc*ii, care e !rbu)e c ,ndat ca !rodu e ale unui intelect care nu le cunoa)te, nu )tie ce are ,n ace te deo ebiri. 6ce t mod+determinat ca ceva e"terior, nemi>locit, ca mod+determinat al lui -umnezeu ,n u)i, e te !uterea ab olut a lui -umnezeu, care e ,n*ele!ciune, ale crei momente mai !reci e ,nt cuno cute ca buntate )i dre!tate. Guntatea e fa!tul c lumea e te Me"i t=: fiin*a nu+i revine: fiin*a e te aici cobor,t la nivel de moment )i e numai un ceva !u , un ce creat. 6cea t divizune originar e te buntatea etern a lui -umnezeu Q diferen*iatul nu are dre!tul s fie Me"i te=, el e te ,n afara 1nului, e ceva diver , )i !rin acea ta ceva limitat, finit, a crui menire e nu fie: dar fa!tul c e te e buntate a lui -umnezeu: ,n , ca !u , el )i !iere, e numai fenomen. %iin*a, adevratul real,

e te numai -umnezeu: fiin*area ,n e"terioritate reci!roc, ,n afara lui -umnezeu, nu !oate ridica nici o !reten*ie . acea t alienare a a, !otrivit creia el e libereaz !e ine de la ine ,)i libereaz )i eon*inutul, ace t mod+determinat liberat de ubiectivitatea ab olut nu !oate ridica nici o !reten*ie. -umnezeu !oate fi creator numai ,n adevratul en al cuv,ntului, ca ubiectivitate infinit, a tfel e te el liber, a tfel !oate fi liberat ,n cAi! liber modul+determinat al u, autodeterminarea liber a a, numai ceea ce e liber ,)i !oate avea ,n fa*a a determina*iile ale ca ceea ce e te liber, le libereze ca liber fiind. 6cea t e!arare unul de altul, a crei totalitate e te lumea, acea t fiin*, e te buntatea. <anife tarea nulit*ii, idealitatea ace tui finit, manife tarea fa!tului c fiin*a Me"i ten*a= nu e te adevrat inde!enden*, acea t manife tare ca !utere e te dreptatea ' !rin ea li e face dre!tate lucrurilor finite. ;untatea )i dre!tatea nu ,nt momente ale ub tan*ei, ,n ub tan* ace te determina*ii ,nt ca unele ce ,nt tot at,t de nemi>locit !e c,t de nemi>locit nu ,nt.ele devin.
S70D. 6 ((+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( $,$

6ici 1nul nu e te ca ub tan*, ci ca 1nul, ca ubiect, aici determina*ia de co! e te mod+ determinat !ro!riu al conce!tului Q lumea trebuie fie, tot a)a ea trebuie e cAimbe, !iar. 6ici dre!tatea e te ca determina*ie a co!ului, ca ubiect ,n diferen*ierea de ine a lui de ace te determina*ii ale ale, de acea t lume a a. 6ce tea ,nt deci, fr ,ndoial, determina*ii ale conce!tului ,n u)i, ,n ubiectul care le !o ed nu+)i are natura ,n ele, determina*iile fundamentale ,nt 1nul )i !uterea, conce!tul, cea mai intim determina*ie a ubiectului, e te !u ,nc inde!endent de ,n u)iri. -ac ele ,n fa!t i+ ar a!ar*ine, ar fi ele ,n ele totalitate, cci conce!tul e te buntatea ab olut, el ,)i comunic lui ,n u)i determina*iile ale. 3umai c,nd ele ,nt totalitate e te !u conce!tul ca idee. 0a ele a!ar*in conce!tului ar fi nevoie ca ele ,n ele fie conce!tul ,ntreg, )i abia a tfel ar fi el cu adevrat real, ,n atunci conce!tul ar fi idee, iar ubiectul ar fi !u ca !irit, ,n care buntatea )i dre!tatea ar fi totalit*i. -re!tatea e te momentul nega*iei, anume, ca nulitatea devin manife t, acea t dre!tate e te o determina*ie ca aceea a na)terii )i !ieirii lui Siva, numai latura !roce ului ,n genere, latura accidentalit*ii, a crei nulitate e manife tat. ,fu nega*ia ca re,ntoarcere infinit ,n ine e te ceea ce ar fi determina*ie a !iritului, ci nega*ia e te numai dre!tate.
(! FORMA LUMII

Cumea e te acum !rozaic, e"i t e en*ial ca o um de lucruri. ,n Orient, )i cu deo ebire la zeul grec, omul e bucur de !rietenia )i de legtura cu natura )i cu divinul, ,nc,t, ,n tim! ce omul e ra!orteaz la natur, el e ra!orteaz la divin, gene+ 9 rozitatea lui !iritualizeaz natura, o tran form ,n ceva divin, ,i d uflet. 6cea t unitate a divinului )i naturalului, identitate a ceea ce e de natur ideal )i a realului, e te o determina*ie ab tract: adevrata identitate e te aceea care e ,n ubiectivitatea infinit, care e conce!ut nu ca neutralizare, tocire reci!roc, ci ca ubiectivitate infinit. ,ntruc,t ubiectivitatea infinit e determin !e ine )i ,)i libereaz liber ca lume deter+
S70D. 6 ((+6, (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( 3WV $,, P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

mina*iile, lucrurile nu ),nt de ine tttoare, cum )i ,nt ele ,ntr+adevr, nu ,nt zei, ci obiecte ale naturii. 6ce te !uteri morale !articulare, care ,nt e en*ial zeii u!eriori, !o ed inde!enden* numai du! form, deoarece con*inutul fiind !articular nu e te de ine tttor. 6cea ta e te o form fal Q lucrurile neinde!endente care ,nt Me"i t= nemi>locit, fiin*a lor, e te )tiut Mcuno cut= numai ca ceva formal, ca ceva neinde!endent, cruia ,i revine deci fiin*a nu ca fiin* ab olut, divin, ci ca fiin* ab tract, ca fiin* unilateral, iar ,ntruc,t ,i revine determina*ia fiin*ei ab tracte, ,i revin categoriile fiin*ei )i, ca fiin* finit, categoriile intelectului.

6 tfel, lucrurile !rozaice, cum e lumea !entru noi, ,nt lucruri e"terioare ,n legturile variate ale intelectului, legturi de Q temei )i con ecin*, calitate, cantitate, legturi conforme tuturor ace tor categorii ale intelectului. 6ici avem deci ceea ce numim legtur natural conform intelectului, )i tot aici !oate a!rea mai ,nt,i determina*ia KmiracolG fa* de legtura natural a lucrurilor. ,n religiile de mai ,nainte nu e"i t miracolQ ,n religia indic e te totul nebunie de>a de la origine. 3umai ,n o!ozi*ie cu ordinea naturii, a legilor naturii, a legit*ii naturii, cAiar dac ace te legi nu ,nt cuno cute, ci e"i t numai con)tiin*a @O unei legturi naturale, numai atunci a!are determina*ia de miracol, care e te re!rezentat ,n felul c -umnezeu e manife t n ceva ingular. 6devratul miracolH ,n natur e te a!ari*ia !iritului, )i adevrata a!ari*ie a !iritului e te ,n cAi! fundamental !iritul omului )i con)tiin*a lui de !re lume. 7 te relativ ,n miracol fa!tul c ,n acea t di !er iune, ,n acea t diver itate accidental e te ab olut legitate, ra*iune. Cumea a!are ,n acea t religie ca lucruri finite care ac*ioneaz ,n cAi! natural unele a u!ra altora, tau ,n legtur inteligibil. <iracolul e te conce!ut ca manife tare accidental a lui -umnezeu: adevrata manife tare a lui -umnezeu ,n lume e te cea ab olut, etern )i felul )i modul ace tei manife tri, forma ei, e ,nf*i)eaz ca ublimitate. -e aceea, e te religia ublimului cea la care ne aflm. Subiectul finit ,n ine nu !oate fi numit ublim: aici ubiectul e te cel ab olut, ,n ine )i !entru ine, el e te f,nt. Sublimul e te abia manife tarea, ra!ortarea ace tui ubiect la lume, e te fa!tul c acea ta e te conce!ut ca manife tare a ace tui ubiect, ,n ca manife tare care nu e afirmativ, au care, ,ntruc,t este, fr ,ndoial, totu)i are caracterul !rinci!al c naturalul, lume cul e te negat ca ceva neadecvat )i e te )tiut ca atare. 6!ari*ia, manife tarea lui -umnezeu ,n lume e de a)a fel, c acea t a!ari*ie e arat a fi totodat ublim dea u!ra ace tei manife tri ,n realitate. ,n religia frumu e*ii e te Me"i t= conciliere a emnifica*iei cu materialul, a modului en ibil cu fiin*area !entru altul. S!iritualul a!are ,ntreg ,n ace t mod e"terior, ace ta e te un emn al interiorului, iar ace t interior e te cuno cut ,ntreg ,n e"terioritatea a. -im!otriv, ublimitatea di truge totodat materialul, materialul ,n care a!are ublimul, materialul e te )tiut e"!licit itoto+ /1 dat )i ca neadecvat, nu avem neadecvare incon)tient: acea t neadecvare e te ,n grote cul, lbaticul religiei indice: acea ta nu e te ublimitate, ci e te fa!tul c acea t neadecvare e te ,n acela)i tim! !u Mafirmat= ,n religia indic. -umnezeu e te Nnul !entru ine, !uterea e te 1na, determinat ,n ine ca neleptul! 7l e manife t ,n natur, dar ,n cAi! ublim: lumea natural e te numai ceva !u , limitat, numai manife tare a 1nului, a tfel c -umnezeu e te totodat dea u!ra ace tei manife tri, e deo ebe)te totodat ,n ea !e ine de ea )i nu are ,n acea t e"terioritate fiin*a+!entru+ ine a a, e"i ten*a a e en*ial, ca ,n religia frumu e*ii. 3atura lucrurilor naturale e te aici ezeificat, ele ,nt neinde!endente ,n ele ,n ele. 6r !utea deci !ar c ar fi de regretat fa!tul c natura e te dezeificat ,ntr+o religie, c ea !rime)te determina*ia ateit*ii: e te ludat ,n cAimb unitatea realului cu ceea ce e natur ideal, unitatea naturii cu -umnezeu, unde lucrurile naturale ,nt con iderate determinate ca inde!endente, divine, libere, acea ta e nume)te identitate a idealit*ii )i realit*ii. 6cea t identitate e te ieftin, ea e !retutindeni, lucru !rinci!al e te determinarea mai !reci a ace tei identit*i )i cea adevrat e te numai ,n !iritual, ,n -umnezeu care e determin real !e ine ,n u)i, ,n en ul c momentele conce!tului u ,nt totodat ele ,n ele totalitate.
$,6 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

-u! ingularitatea lor, lucrurile naturale ,nt de fa!t ,n ine, ,n conce!tul lor ,nt e"terioare fa* de !irit, fa* de conce!t, )i a tfel !iritul ca !irit finit e te el ,n u)i acea t via*. 2ia*a e te ,n cAi! e en*ial ceva interior, dar men*ionata totalitate, ,ntruc,t e te numai via*, e te e"terioar fa* de interioritatea ab olut a !iritului, con)tiin*a de ine ab tract e te tot a)a.

Cucrurile naturale, fera lucrurilor finite, ea ,n )i fiin* ab tract, e te du! natura a ceva e"terior ,n ea ,n )i. 6cea t determina*ie a e"teriorit*ii o !rime c lucrurile aici !e acea t /2 trea!t, ele ,nt !u e !otrivit enonce!tului ,n adevrul lor. 0,nd regretm acea t !ozi*ie a naturii, trebuie admitem c unificarea frumoa a naturii cu -umnezeu e te valabil numai !entru fantezie )i nu !entru ra*iune. 0elor ce vorbe c ,nc at,t de ru de ateizare )i laud amintita identitate le vine cu iguran* totu)i foarte greu au cu ne!utin* cread ,ntr+un ganga, ,ntr+o vac, o maimu*, o mare etc. ca ,ntr+un -umnezeu. 6ici, din contra, e te !u temeiul !entru o con i+, derare inteligibil a lucrurilor )i a legturii lor. Sublimitatea e te ideea care a>unge e manife te ,n cAi! e"terior ,n felul c ea )i+n fenomen e arat ,nl*at ,n realitate dea u!ra fenomenului, ,nc,t acea ta e te !u totodat )i ca negat, a tfel c ideea care e manife t e te ,nl*at dea u!ra acelui ceva ,n care a!are, fenomenul e te e"!rimat ca fiind neadecvat, )i anume e"!licit ca neadecvat )i nu ca nea+decvare incon)tient. ,n ublimitate, con*inutul, conceptul, nu trebuie, !e de o !arte, fie ceva :;@-6)06 figurii 7 c,nd, !e de alt !arte, acea ta e te e"agerat, !u !e te m ura ei, nu mai avem ublimitate : trebuie fie numai ceea ce e manife t !uterea dea u!ra figurii. ,n religia indic imaginile ,nt li! ite de m ur, dar nu ,nt ublime, ci ,nt de figurate, au nu ,nt de figurate, ca vaca )i maimu*a, care e"!rim ,ntreaga !utere a naturii, ,n emnifica*ia )i figura ,nt neadecvate ,ntre ele, dar nu ublime, ci neadecvarea e te cel mai mare defect. Prin urmare, !uterea trebuie totodat !u dea u!ra figurii. ,n con)tiin*a lui natural omul !oate avea ,naintea a lucruri naturale, dar !iritul lui e neadecvat unui a tfel de con*inut, !rivirea ,m!re>ur nu are nimic ublim, ci !rivirea !re cer care e te !rivire dincolo de el. 6cea t ublimitate e te mai cu eam caracterul lui -umnezeu ,n ra!ortare la lucrurile
S70D. 6 ((+6. 5! E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( $,"

naturale. -e aceea ,nt ludate crierile vecAiului te tament. K-umnezeu a zi fie lumin, )i +a fcut luminG. 6ce ta e te unul dintre locurile cele mai ublime. 0uv,ntul e te totu)i ceea ce e mai neobo itor, ace t uflu e te aici ,n acela)i tim! lumina, lumea luminii, infinita revr are a luminii: a tfel lumina e te degradat la rang de cuv,nt, de ceva at,t de trector. Se !une a!oi c v,ntul )i trznetul -umnezeu le folo e)te ca ervitori )i oli, a tfel natura e te a culttoare. Se !une Q ,,-in re !ira*ia ta iau na)tere lumile, ele fug de amenin*area ta: c,nd de cAizi tu m,na, ele ,nt turate, c,nd ,*i a cunzi tu fa*a, ele e ,n !im,ntG, Kc,nd ,*i o!re)ti tu r uflarea, ele !ier ,n !ulbereG, Kdac re !iri, ele e na c din nouG. 6cea ta e te ublimitatea Q natura e te re!rezentat ca total negat, ub>ugat, trectoare.
B. SCOPUL LUI DUMNEZEU CU LUMEA.
P7/8 9:;:78/< 7:

-etermina*ia de co! e te aici cea e en*ial Q -umnezeu e te ,n*ele!t, ,n*ele!t ,n natur ,n general. 3atura e te creatura lui )i el face +i fie cuno cut ,n ea !uterea a, dar nu numai !uterea, ci )i ,n*ele!ciunea a. 6cea ta e anun* !e ine ,n !rodu ele ale !rintr+o or,nduire conform unor co!uri. 6cea ta e te mai mult finalitate e"terioar, co!ul e mai mult ceva nedeterminat, ceva u!erficial. K4u dai vitei Arana aG. 6de7ragaiCco!+i adevrata realizare a co!ului nu a!ar*in naturii ca atareci ,n cAi! e en*ial con)tiin*ei. 7l e manife t ,n natur, ,n manife tarea e en*ial a lui trebuie a!ar ,n con)tiin*, ,n r fr,ngerea lui, a tfel ,nc,t el e r fr,nge ,n con)tiin*a de ine, ace ta e te co!ul luiQ fie )tiut Mcuno cut= de con)tiin* )i fie co! !entru con)tiin*. Sublimitatea e te mai ,nt,i numai re!rezentarea !uterii, ea nu e ,nc re!rezentarea unui co!. Sco!ul nu e te numai 1nul, ci co!ul lui -umnezeu ,n general !oate fi numai el ,n u)i, conce!tul u +i devin obiectiv, e aib !e ine ,n u)i ;9 ,n realizare. 6ce ta e te co!ul univer al. 6cum, dac vrem ca aici, ,n ce !rive)te lumea, natura, +o con iderm ca co! al lui

-umnezeu, relevm c ,n ea e te manife tat numai !uterea lui, mimai acea ta devine !entru el ,n natur obiectiv, iar ,n*ele!ciunea e te ,nc cu totul ab tract. 0,nd vorbim de co!, ace ta nu trebuie fie numai !utere, trebuie ,n general aib
$,' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. 6 ((+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( 3WR

mod+determinat. 4erenul unde !oate el e"i ta e te !iritul ,n genere: ,n ,ntruc,t -umnezeu e te co! ,n !irit ca )i con)tiin*, ,n !iritul !u fa* ,n fa* cu el, aici a)adar ,n !iritul finit ca atare, co!ul e te re!rezentarea a ,n ace ta, recunoa)terea a. 6ici -umnezeu are ,n fa*a a !iritul finit, alteritatea ,nc nu e !u ca ab olut ,ntoar ,na!oi ,n ine ,n )i. S!iritul finitFe te ,n cAi! e en*ial con)tiin*+ Prin urmare. -umnezeu trebuie fie obiect al con)tiin*ei ca )iG con)tiin* a fiin*ei, ceea ce G,n eamn c el trebuie a4ierecuno cut, glorificat. Preamrirea a e te mai ,nt,i co!ul lui -umnezeu. 7eflectarea lui -umnezeu e te ,n con)tiin*, el ,nc nu e te cuno cut, ci numai recuno cut, !entru acea ta era nevoie ca el fi !u ,n ine ca !irit diferen*e (dac urma fie recuno cut), aici el are ,nc determina*iile ab tracte !e care le+am vzut. 6 tfel, aici e o determina*ie e en*ial aceea c religia ca atare e te co!ul, anume, c -umnezeu e te cuno cut ,n con)tiin*a de ine, e aici obiect, are ra!ortare afirmativ la ea. 7l e te -umnezeu ca !utere infinit )i ubiectivitate ,n ine : a doua determina*ie e te aceea c el e manife t )i, anume, ,n cAi! e en*ial ,n alt !irit care ,i t ,n fa* ca finit: acea ta e te recunoa)terea, !unerea, gloria lui -umnezeu ,n general. 7ecunoa)terea )i !reamrirea lui -umnezeu e te determinarea care a!are aici, glorificarea lui -umnezeu, !reamrirea general a luiQ nu numai !o!orul iudeu, ci ,ntreg !m,ntul, toate !o!oarele, !aginii trebuie +l laude !e -omnul. 6ce t /V co!, co!ul de a fi recuno cut, )tiut Mcuno cut=, venerat de con)tiin* !oate fi numit mai ,nt,i co!ul teoretic: co!ul mai determinat e te cel !ractic, care e realizeaz ,n lume, )i anume, ,n lumea !iritual.
A 9=> 9:;:78/< 7: .

6ce t co! e en*ial e te co!ul moral, moralitatea, ,n en ul c omul ,n ceea ce face aib ,naintea ocAilor ceea+ce+e+legal, dre!t: acea t legalitate, dre!tate e te ceea+ce+e+divin, ,ntruc,t ea e te ceva lume c, e te ,n con)tiin*a finit, ea e in tituit de -umnezeu. -umnezeu e te univer alul: omul care e determin !e ine, ,)i determin voin*a, e te omul liber, a tfel nu mora+ ( litatea a !articular, dre!tatea a e te aici determina*ie fundamental, ci voin*a general: !urtarea ,n fa*a lui -umnezeu, liberarea de co!uri egoi te, dre!tatea, ace tea au valoare ,naintea lui -umnezeu. 6cea t atitudine >u t omul o ia ra!ort,ndu+ e la -umnezeu, !re !reamrirea lui -umnezeu: ele ,)i au ediul ,n voin*a a, ,n interiorul u, )i ,n fa*a ace tei voin*e ,ndre!tat !re -umnezeu e afl naturalitatea e"i ten*ei, a omului, a omului care ac*ioneaz . acea t ru!tur, fa!tul c -umnezeu e te !entru ine iar natura un ce care fiin*eaz, dar un ce dominat. ,n !iritul omene c e te tocmai acea t deo ebire Q dre!tatea ca atare, a!oi e"i ten*a natural a omului: dar acea ta e te de a emenea ceva determinat de ra!ortul !iritual al voin*ei, du! cum natura ,n general e te un ce !u de ctre !iritul ab olut. 7"i ten*a natural a omului, e"i ten*a a e"terioar, lumea c e te !u ,n rela*ie cu interiorulQ c,nd acea t voin* e te o voin* e en*ial, c,nd fa!ta e te fa!t drea!t, trebuie core !und )i e"i ten*a e"terioar a omului ace tui interior, ace tui mod+de+a+fi+>u t: trebuie +i mearg omului bine numai !otrivit fa!telor ale, )i el trebuie ,n genere nu numai e com!orte moral, re !ecte legile !atriei ale, e >ertfea c ^ !atriei, +i mearg ,n toate ace te !rivin*e cum dore)te, ci a!are e"igen*a determinat c aceluia care re !ect dre!tatea +i )i mearg bine. 7 te aici un ra!ort conform cruia e"i ten*a real, e"i ten*a e"terioar e te adecvat, u!u ,

determinat !otrivit interiorului, dre!t*ii. 6ce t ra!ort a!are aici ,n urma )i !e temeiul ra!ortului fundamental dintre -umnezeu )i lumea natural, finit. 7"i t aici un co!, ace ta trebuie ,m!linit . acea t deo ebire care trebuie fie ,n acela)i tim! ,n armonie a tfel ,nc,t e"i ten*a natural e arate dominat de ceea ce e e en*ial, de !iritual. 4ot a)a trebuie fie )i ,n omul determinat, dominat de adevratul interior, de ceea ce e te dre!t. ,n felul ace ta bun tarea omului e te >u tificat la modul divin, dar ea are acea t >u tificare numai ,ntruc,t e te adecvat divinului, legii morale, divine. 6cea ta e te legtura nece it*ii, dar care nu mai e oarb, cum vom vedea c e te ea ,n alte religii, numai nece itate goal, li! it d conce!t,
3VU P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

nedeterminat, a tfel c concretul e ,n afara ei: zeii, !uterile morale tau ub nece itate, dar nece itatea nu are ,n determi+na*ia ei moralitatea, dre!tul. 6ici nece itatea e te concret, ,n en ul c ceea+ ce+f iin*eaz ,n ine )i !entru ine d legi, voie)te ceea ce e dre!t, binele, iar ace t fa!t are ca urmare o e"i ten* adecvat lui, afirmativ, o e"i ten* care e bun tare, !ro !eritate. 6cea t armonie e te cea !e care o )tie Mcunoa)te= omul ,n acea t fer. 7 te condi*ionat fa!tul c+i e te ,ngduit +i mearg bine, ba trebuie +i mearg bine, de fa!tul c el Momul= e te co! !entru -umnezeu, el ca ,ntreg. -ar el ca ,ntreg e te ,n u)i ceva diferen*iat ,n el av,nd voin* )i e"i ten* e"terioar. Subiectul )tie c -umnezeu e te lgtura ace tei nece it*i, e acea t unitate care !roduce bun tarea adecvat fa!telor bune : )tie c acea t /L legtur e te voin*a general divin iar divinul e te !uterea ei,H dar ea e te )i acea t voin* ,n ine determinat. 6cea t con)tiin*, acea t credin*, ,ncredere c ace tea ,nt cone"ate laolalt con tituie la !o!orul iudeu o latur fundamental, latur demn de admirat. -e acea t ,ncredere ,nt !line crierile 2ecAiului te tament, )i mai cu eam ! almii. 4ot acea t mi)care e te cea ,nf*i)at ,n (ov, ingura carte a crei legtur cu mediul !o!orului iudeu nu e te cuno cut e"act. (ov e te nevinovat, ,)i con ider de tinul nedre!t, e te nemul*umit, adic e"i t ,n el o o!ozi*ie Q con)tiin*a dre!t*ii, care e ab olut, )i ne!otrivirea trii ale cu acea t dre!tate. 7 te )tiut dre!t co! al lui -umnezeu c el la +i mearg bine celui bun. Sen ul e te c acea t nemul*umire, acea t indi !ozi*ie, trebuie e u!un ,ncrederii ab olute, !ure. (ov ,ntreab Q 0e+mi d mie din ,nl*ime -umnezeu ca r !latT 3+ar trebui fie a tfel re!udiat cel nedre!t T Prietenii i ,i r !und ,n acela)i en : numai c ei inver eaz !roblema Q fiindc e)ti nefericit, tragem concluzia c nu e)ti dre!t, -umnezeu face acea ta !entru a+i feri !e oameni de orgoliu. ,n f,r)it, -umnezeu vorbe)te el ,n u)iQ 0ine e te acela care vorbe)te a tfel cu ne ocotin*O 1nde erai tu atunci c,nd am ,ntemeiat !m,ntulf 6tunci urmeaz o foarte frumoa , !lendid de criere a !uterii lui -umnezeu, )i (ov !uneQ ;ecuno c c e un om necAibzuit acela care nu crede ... 6cea t u!unere e te ultima !ozi*ie: !e de o !arte, e te retra !reten*ia c celui dre!t ar trebui +i mearg
S70D. 6 ((+6. 5! E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( 3V1

bine, !e de alt !arte, ,n )i nemul*umirea di !are. 6cea t renun*are )i recunoa)tere a !uterii lui -umnezeu ,i aduc lui (ov din nou bun tarea )i fericirea de mai ,nainte: du! acea t recunoa)tere urmeaz re tabilirea fericirii lui. 4otu)i, acea t fericire nu trebuie totodat fie !roclamat de ctre cel finitV3 ca un dre!t al u fa* de !uterea lui -umnezeu. 6cea t ,ncredere ,n -umnezeu, acea t unitate )i con)tiin*a ace tei armonii, a !uterii )i+n acela)i tim! a ,n*ele!ciunii )i dre!t*ii lui -umnezeu, ,n eamn c -umnezeu e te determinat ,n ine ca co! )i are co!.

4rebuie relevat acea t interiorizare a !iritului, mi)carea lui ,n ine ,n u)i. Omul trebuie ac*ioneze >u t, ace ta e te comandamentul ab olut, iar acea t lucrare drea!t ,)i are ediul ,n voin*a lui, !rin acea ta omul e te trimi la interiorul u )i el trebuie fie !reocu!at de acea t con iderare a interiorului u, +)i dea eama dac e te dre!t, dac voin*a lui e te bun. 6cea t cercetare )i !reocu!are referitoare la ceea ce e nedre!t, trigtul ufletului ctre -umnezeu, acea t cobor,re ,n adNncurile !iritului, acea t dorin* fierbinte a !iritului de dre!tate, de conformare la voin*a lui -umnezeu, e te ceva deo ebit de caracteri tic. 6ce t co! a!are a!oi totodat )i ca un co! limitatQ e te co!ul ca oamenii +l )tie !e -umnezeu, +l recunoa c, fac ceea ce fac !entru !reamrirea lui -umnezeu: ceea ce voie c fie !otrivit voin*ei lui -umnezeu, voin*a lor fie adevrat voin*. 6ce t co! are ,n acela)i tim! o limitare, )i trebuie fie e"aminat ,n ce m ur rezid acea t limitare ,n determina*ia lui -umnezeu, ,n ce m ur conce!tul, re!rezentarea ,n )i a lui -umnezeu mai con*ine ,n ea acea t limitare. 0,nd re!rezentarea lui -umnezeu e te limitat, ace te alte realizri ale conce!tului divin ,nt ,n con)tiin*a uman )i ele limitate. 6cea ta e te totdeauna e en*ialul, dar )i ceea ce e cel mai greu, adic de a recunoa)te limitarea ,n 1nul, ,ntocmai cum e te ,nc limitare a ideii fa!tul c ea ,nc nu e te ca idee ab olut. -umnezeu, autodeterminantul ,n libertatea a )i !otrivit libert*ii ale a tfel ca !iritualul fie ceea ce e liber, acea ta e te ,n*ele!ciunea: dar acea t ,n*ele!ciune, ace t co! e te numai co! !rim, ,n*ele!ciune ,n general. ,n*ele!ciunea lui 9@
3V2 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

-umnezeu, autodeterminarea, ,nc nu+)i are dezvoltarea a, acea t dezvoltare ,n ideea lui -umnezeu e te abia ,n religia ,n care natura lui -umnezeu e te cu totul manife t. (n uficien*a ace tei idei e te aceea c -umnezeu e te 1nul, dar e ,n ine ,n u)i numai ,n modul+determinat al ace tei unit*i, nu e ceea ce e dezvolt !e ine etern ,n ine ,n u)i. ,nc nu avem determinare care e dezvolt Q ceea ce numim adevr e te deci tot un ce ab tract, univer alitate ab tract. co!ul real !e eare+l avem aici e te !rimul co!, el e te ga co! ariu4 -umnezeuF>in !ir*tu>>rg>>afrgl>irftbiii!i FE aib ,n ine univer alitatetrebuie fie ,n ine ,n u)i co! divin @14 adevrartr,++ co! care !o ed univer alitate ub tan*ial. Sco! ub tan*ial ,n !irit, ace ta e te un co! !otrivit cruia indivizii e)isteni e )tiu !e ei ca unul, e com!ort ca unul, ,nt uni*i, e te un co! moral, el ,)i are terenul ,n libertatea real: e te latura ,n care a!are !racticul, e co! ,n con)tiin*a real. ,n el e te co!ul !rim, iar moralitatea e ,nc nemi>locit natural, a tfel co!ul e te familia )i legturile ace teia, el e te acea t familie e"cludent fa* de alta. Sco!ul real nemi>locit, !rimul al ,n*ele!ciunii divine, e te +8U ,nc cu totul limitat, ingular, fiindc e te !rimul. L.e !utem ,ntreba ce legtur are determina*ia celei mai limitate ingularit*i cu fa!tul c -umnezeu e te !uterea )i ,n*ele!ciunea ab olut. 7l e te ,n*ele!ciune ab olut, dar )i ,n en ul ,n*ele!ciunii cu totul ab tracte, au co!ul ,n conce!tul divin e te ,nc cel ab olut general )i a tfel e co! li! it de con*inut: ace t co! nedeterminat, li! it de con*inut, e converte)te ,n e"i ten* , ingularitate nemi>locit, ,n cea mai com!let limitare. 6)adar, ,n felul ace ta co!ul real al lui -umnezeu e te familia, )i anume, acea t familie: multe familii ingulare ,n eamn de>a lrgire a co!ului !rin refle"ie. 6ce ta e te contra tul infinit de dur, cel mai dur, demn de notat. 6 tfel, -umnezeu e te -umnezeul tuturor oamenilor, ,n*ele!ciune ab olut, !utere univer al, iar co!ul )i ac*iunea lumii !irituale ,n eamn ,n acela)i tim! c nu e te dec,t o ingur familie, dec,t ace t ingur !o!or. 4oate !o!oarele trebuie +l recunoa c, +i !reamrea c numele, dar o!era real ,nf!tuit e te ace t !o!or ,n tarea a, ,n e"i ten*a a, ,n e"i ten*a a interioar, e"terioar, !olitic, moral. -umnezeu e te a tfel numai -um+>iezeul lui 6vram, al lui ( ac )i al lui (acob, -umnezeu care

S70D. 6 ((+6. @! E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( 3V3

ne+a condu din 7gi!t. -umnezeu fiind numai unul, el e te numai ,ntr+un ingur !irit general, ,ntr+o ingur familie, ,ntr+o ingur lume. Primele ,nt familiile ca familii, cele adu e din 7gi!t ,nt na*iunea, aici ,nt ca!ii familiilor, cei ce con tituie caracterul determinat al co!ului. ,n felul ace ta, univer alitatea e te ,nc cea natural. Sco!ul e te deci numai omene c )i tot a)a e familia. 6 tfel, religia e te cea !atriarAal. %amilia e te a!oi aceea care e lrge)te devenind !o!or. .aiune e nume)te un !o!or, deoarece ,n !rimul r,nd el e te !rin natur 7 ace ta e te adevratul co! )i e te e"cludent fa* de alt !o!or, co!ul divin. 0ele cinci cr*i ale lui <oi e ,nce! de la crearea lumii, ,ndat du! acea ta g im ,n ele !oto!ul: <oi e e refer la natura omului ca om. 6ce t con*inut general al crea*iei lumii )i a!oi acea cdere a omului, care e te omul ca neam omene c, n+au avut nici o influen* a u!ra a ceea ce e te ,n continuare religia iudaic. 6vem aci numai acea !rofe*ie al crei con*inut general n+a devenit adevr !entru !o!orul izraelit. -umnezeu e te numai -umnezeul ace tui !o!or, )i nu al oamenilor, iar ace t !o!or e te !o!orul lui -umnezeu. 7eferitor la legtura dintre ,n*ele!ciunea univer al a lui -umnezeu )i limitarea com!let a co!ului real !oate fi ,nc notat, !entru lmurirea re!rezentrii, c omul, c,nd vrea binele general, c,nd ace ta e te co!ul u, a fcut din liberul arbitru al u !rinci!iu al deciziilor ale, al ac*iunii ale. 0ci ace t bine general, ace t co! general, ,nc nu con*ine ,n el co!uri !articulare: dar cum trebuie ac*ionezi, ace t co! real !retinde un mod+determinat: ace ta e te ,n afara conce!tului, neav,nd ,nc ,n ine nici un mod+determinat, ace t co! e te ,nc ab tract: din acea t cauz !articularizarea ,nc nu e te fin*it, deoarece ea nu e ,nc rece!tat ,n cu!rin ul co!ului general al binelui. ,n !olitic, dac trebuie t!,nea c numai legile generale, ceea ce domin e te violen*a, liberul arbitru al individului7 legea e te real nnmai ,ntruc,t e !articularizat, numai !rin fa!tul c e te !articularizat generalul viu. -in ace t co! ingular, real, celelalte !o!oare ,nt e"clu e, ,nc,t ace t !o!or ,)i are !ro!ria a na*ionalitate, el con t din anumite familii )i din membrii ace tora: acea t a!artenen* la !o!or, a ta ,n ace t ra!ort cu -umnezeu, e bazeaz
23 + c. 34.)

3VW P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

!e na)tere. 6cea ta cere, e ,n*elege, o con titu*ie !articular, legi, ceremonii, cult divin. Singularitatea e formeaz mai de!arte ,n felul c ea include ,n ine !o e iunea unui !m,nt !articular, ace ta trebuie fie ,m!r*it ,ntre diferitele familii )i e te ceva inalienabil, ,nc,t e"cluderea dob,nde)te acea t !rezen* cu totul em!iric, e"terioar. 6cea t e"cludere a!oi nu e te !olemic, ci realitatea e te !o e iunea !articular, folo ire ingular a ace tui !o!or ingular, iar ra!ortul !o!orului ingular fa* de -omnul atot!uternic, atot,n*ele!t, nu e te !olemic, adic )i celelalte !o!oare !ot fi adu e +l !reamrea c. 7le trebuie +l !reamrea c !e -omnul, dar ca ele a>ung aici e te numai o dorin*, nu e co! real, ace t lucru ,l avem numai ,n maAome+92 dani m. Sco!ul ace ta )i e te al tuturor !o!oarelor )i a tfel el nu e fanatic, abia ,n maAomedani m devine el a)a ceva. %anati m e"i t )i la iudei, dar el a!are numai ,ntruc,t e te atacat !o e iunea lor, religia lor, el a!are atunci fiindc numai ace t ingur co! e te ab olut e"cludent )i nu ,ngduie nici o mi>locire, nici o comunitate, nici o conto!ire cu altceva.
6 treia determinare

,n ,ntreaga crea*ie, omul e te ,nainte de toate ublim, el e te cel ce )tie, cunoa)te, gnde#te: el e te a tfel chipul lui 4umnezeu ,ntr+un cu totul alt en dec,t acela care e valabil de !re lume. 0eea ce e im*it ,n religie e te -umnezeu, care e te g,ndul, numai ,n g,nd e te venerat -umnezeu. ,n religia !ar)ilor am avut duali mul: acea t o!ozi*ie o avem )i ,n religia iudaic, dar o!ozi*ia nu e ,n -umnezeu, ci ,n alt !irit: -umnezeu e te !irit, )i !rodu ul u, lumea, e te tot !irit: ace tuia ,i a!ar*ine determina*ia de a fi ,n el ,n u)i un altceva al e en*ei ale. %initatea con*ine

determina*ia conform creia diferen*a e te Me"i t= ,n ea ca dezunire. ,n lume, -umnezeu e te la ine, ea e te bun, acea t >udecat a lui -umnezeu nu duce la o!ozi*ie ab olut, numai !iritul e te ca!abil de acea t o!ozi*ie ab olut, )i acea ta e te ad,ncimea lui. O!ozi*ia cade ,n cellalt !irit, care e spiritul %init: ace ta e te locul lu!tei rului )i binelui, locul ,n care acea t lu!t )i trebuie du !,n la ca!t. 4oate ace te determina*ii rezult
S70D. 6 ((+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( 3VV

din natura conce!tului. 6cea t o!ozi*ie e te un !unct dificil, cci ea con tituie contradic*ia: binele !rin el ,n u)i nu e te contradictoriu, ci abia !rin ru e introduce contradic*ia, acea ta cade numai ,n ru. 6ici a!are ,ntrebareaQ &um a aprut rul n lume T 6cea t ,ntrebare are aici en )i !rezint intere . ,n religia !ar)ilor, acea t ,ntrebare nu !oate crea dificult*i, cci aici este Me"i t= rul, tot a)a cum este Me"i t= binele: ambele e au ie)it din nedeterminat. -im!otriv, aici unde -umnezeu e te !uterea )i 1nul ubiect, unde totul e te !u numai de el, aici rul e te contradictoriu, cci -umnezeu e te doar numai bineleFaAaolu*. ,n legtur cu acea t4ni +a ! trat ,n biblie o vecAe re!rezentare, cderea n pcat! 6cea t cuno cut e"!unere a felului ,n care a a!rut rul ,n lume e te ,mbrcat ,n forma unui mit, oarecum a unei !arabole. ,n , atunci c,nd !eculativul, veridicul, e te ,nf*i)at ,n !l muire en ibil, la modul a ceva ce +a ,nt,m!lat, nu !ot li! i din !ove tire tr turi ne!otrivite. 6)a )i la Platon, c,nd vorbe)te metaforic de !re idei, e ,nt,m!l c a!are un ra!ort neadecvat. 6)adar, e !ove te)teQ -u! crearea lui 6dam )i a 7vei ,n rai, -umnezeu a interzi !rimilor oameni mn,nce dintr+un anumit !om: ,n )ar!ele ,i amge)te mn,nce, !un,ndQ K2e*i deveni a emenea lui -umnezeuG. -umnezeu le d atunci o !edea! grea, ,n totu)i !une Q 5at, "am a de enit ca unul dintre noi, cci #tie ce este bine #i ru: !e de o !arte, !retinde -umnezeu, omul a devenit -umnezeu, dar, !e de alt !arte, e !une c -umnezeu ,n acea t !rivin* i+a tiat omului calea ,ntruc,t l+a alungat din rai. 6cea t i torie im!l !oate fi eventual luat mai ,nt,i ,n felul ace taQ -umnezeu a dat o !orunc, )i omul, m,nat de un orgoliu nemrginit de a deveni egal cu -umnezeu (g,nd care i+a venit din afar), a clcat acea t !orunc: el a fo t atunci a !ru !ede! it !entru >alnicul )i negAiobul u orgoliu. -umnezeu ar fi dat amintita !orunc numai !entru a+l !une !e om ,n itua*ia de a+)i dovedi a cultarea. 6)a e ,ncAeie totul cu con ecven*a finit, obi)nuit. %r ,ndoial, -umnezeu interzice rul: o a tfel de interdic*ie e te cu totul altceva dec,t o!rirea de a m,nca dintr+un im!lu !om: ceea ce vrea au nu vrea -umnezeu trebuie fie de /W natur ve)nic, adevrat. O a tfel de !orunc a fo t adre at numai unui individ ingular Q omul e revolt cu bun dre!tate
3V/
PAET. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA

,m!otriva fa!tului c e te !ede! it !entru o vin trin, el vrea r !und numai !entru ceea ce a fcut el ,n u)i. ,n ,ntreaga e"!unere rezid, dim!otriv, o emnifica*ie !rofund !eculativ. 6dam au omul n genere e te acela care a!are ,n acea t i torie: ceea ce e !ove te)te aici !rive)te natura ,n )i a omului )i nu e o !orunc formal, co!ilrea c, aceea !e care i+o d -umnezeu, ci !omul din care nu trebuie mn,nce 6dam e cAeam pomul cunoa#terii binelui #i rului: aici ,nt ,nlturate e"terioritatea )i forma unui !om. Omul mn,nc din ace ta )i a>unge cunoa c binele )i rul. ,n , ceea ce e dificil de ,n*ele e te c e !une c -umnezeu a interzi omului a>ung la acea t cunoa)tere, cci acea t cunoa)tere e te tocmai ceea ce con tituie caracterul !iritului: !iritul e te !irit numai datorit con)tiin*ei, )i con)tiin*a cea mai ,nalt rezid tocmai ,n u +men*ionata cunoa)tere. 0um a !utut deci fie interzi acea t cunoa)tereO 0unoa)terea, )tiin*a, e te ace t dar cu dubl fa*, !ericulo Q !iritul e te liber: ace tei libert*i ,i e te Arzit at,t binele, c,t )i rulQ ,n ea rezid )i liberul arbitru de a face ru: acea ta e te latura negativ alturi de cea afirmativ a libert*ii. Omul, e !une, a fo t ,n tare de ne ino ie: acea ta e te ,n genere tarea con)tiin*ei naturale, tare ce trebuie fie u!rimat ,ndat ce a!are ,n general con)tiin*a !iritului. 6cea ta e te ve)nica !ove te )i natur a omului. 7l e te mai ,nt,i natural )i

nevinovat )i deci li! it de r !undere, ,n co!il nu e"i t libertate, )i totu)i cAemarea omului e te de a a>unge iar)i ,n tarea de nevinov*ie. 0eea ce AA e te ultima menire aici e te re!rezentat ca tare !rimitivQ armonia omului cu binele. 0eea ce e te defectuo ,n acea t !rezentare metaforic e fa!tul c acea t unitate e te ,nf*i)at ca tare nemi>locit e"i tent: trebuie e g ea c ie)ire din acea t tare, dar ru!tura care e !roduce atunci trebuie fie din nou reconciliat : acea t conciliere e te re!rezentat aici ,n en ulc acea !rim tare n+ar fi trebuit fie de!)it. ,n ,ntreaga e"!unere metaforic, ceea ce e interior e te e"!rimat ca e"terior )i ceea ce e nece ar, ca accidental. 8ar!ele !une c 6dam va deveni egal lui -umnezeu, iar -umnezeu confirm c ,ntr+adevr a)a e te, c acea t cunoa)tere con tituie a emnarea cu -umnezeu. 6cea t idee !rofund e te cu!rin ,n !ove tire.
(EC9. A II-A. I. RELIGIA (UBLI7IT89II

3VL

Se !ove te)te ,n mai de!arte c i e d omului o !edea! , el e alungat din rai: iar -umnezeu ziceQ K;le temat fie !mNntul din cauza ta, ,n durere mn,nci ceea ce el ,*i d, !ini )i ciulini +*i rodea )i vei m,nca buruiana brazdei, ,n udoarea fe*ei tale ,*i vei m,nca !,inea )i vei deveni iar)i !m,nt, cci din el e)ti luat, deoarece *r,n e)ti )i+n *r,n te vei re,ntoarceG. 4rebuie recunoa)tem c ace tea ,nt urmrile finit*ii, dar, !e de alt !arte, tocmai acea ta e te mre*ia omuluiQ mn,nce ,n udoarea fe*ei ale, +)i c,)tige ubzi ten*a !rin activitatea, munca, intelectul u. 6nimalele au norocoa a oart (dac vrem +o numim a tfel) c natura le ofer cele ce le ,nt nece are: omul, dim!otriv, ridic la nivelul libert*ii ale cAiar )i ceea ce+i e te nece ar ,n cAi! natural. 4ocmai acea ta e te a!licarea libert*ii ale, de)i nu acea t folo ire a libert*ii e te ceea ce e u!rem, care e teQ a cunoa)te binele )i a+l voi. %a!tul c omul e te liber )i !e latura a natural, rezid ,n natura lui )i nu trebuie con iderat ,n ine ca o !edea! . 8i !entru cel ce nu+)i cunoa)te ,nc de tina*ia u!erioar a a e te tri t g,ndul c omul trebuie moar, acea t tri te*e ea natural e te !entru el oarecum ceea ce e ultim: de tina*ia ,nalt a !iritului con t ,n fa!tul c el e nemuritor: totu)i, acea t mre*ie a omului, acea t mre*ie a con)tiin*ei nu e te con*inut ,nc ,n acea t i tori ire: deoarece e !une Q -umnezeu a zi Q K-ar acum, ca nu+)i ,ntind m,na )i ru! )i din !omul vie*ii )i mn,nce )i tria c ve)nicG (3, 22). 6!oi (v. 1R) Q KP,n vei deveni iar)i !m,nt din care ai fo t luatG. 0on)tiin*a nemuririi !iritului nu e te ,nc !rezent ,n acea t religie, ea e treze)te abia la egi!teni. ,n ,ntreaga i torie a cderii ,n !cat ,nt !rezente ace te mari tr turi ,n form a!arent incon ecvent din cauza re!rezentrii metaforice a ,ntregului. (e)irea din naturalitate, nece itatea a!ari*iei con)tiin*ei binelui )i rului e te ceea ce e u!erior, ceea ce e"!rim aici -umnezeu ,n u)i. 0eea ce e gre)it e te fa!tul c moartea e re!rezentat ca )i c,nd nu ar e"i ta con olare ,m!otriva ei. -etermina*ia fundamental a e"!unerii e te aceea !otrivit creia omul nu trebuie fie natural: aici rezid ceea ce e !une ,n adevrata teologie, anume c omul e te ru de la natur: rul e te rm,nerea ,n acea t naturalitate, din care omul trebuie ia cu libertate, cu voin*a a. 0eea ce

r
3V8 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

avem a!oi mai de!arte e te fa!tul c !iritul a>unge din nou la unitate ab olut ,n el ,n u)i, la conciliere. ,n ce !rive)te religia iudaic, trebuie mai ob ervm c acea t i tori ire a dormitat ,n mi>locul !o!orului iudeu, ea n+a !rimit elaborare ,n cr*ile evreilor, ea nu figureaz de loc ,n ele, dec,t doar ,n cr*ile de mai t,rziu: ea a zcut tim! ,ndelungat neatin

)i a trebuit +)i !rimea c adevrata ei !re*uire ,n cre)tini m. 4otu)i, lu!ta omului ,n ine ,n u)i n+a e"i tat la !o!orul iudeu, dim!otriv, ea e te o determina*ie e en*ial a !iritului religio !rintre evrei: dar acea t lu!t n+a fo t conce!ut ,n emnifica*ia ei H !eculativ, ,n en ul c ea !rovine din ,n )i natura omului. 0,nd e te cAi*at imaginea unui om dre!t, acea t lu!t nu e te ,nf*i)at ca moment e en*ial, ci dre!tatea e te ituat ,n fa!tul c omul a cult de voin*a lui -umnezeu, !er i t ,n erviciul lui (eAova !rin ob ervarea !oruncilor morale, !recum )i !rin cult. 0u toate ace tea, lu!ta omului ,n ine ,n u)i a!arte !retutindeni, )i mai cu eam ,n ! almii lui -avid: ,n care trig durerea din cele mai adinei !rofunzimi ale ufletului ce are con)tiin*a cul!abilit*ii ale, a!oi urmeaz cea mai fierbinte rugminte de ,m!care. 6cea t !rofunzime a durerii e"i t, fr ,ndoial, ,n mai mult ca una ce a!ar*ine individului, dec,t )tiut ca moment etern al !iritului. 6ce tea ,nt !rinci!alele momente ale religiei 1nului a)a cum rezid ele nemi>locit ,n conce!t. C. CULTUL -umnezeu are ,n cAi! e en*ial un ra!ort cu con)tiin*a de ine, el e te ac*iune condu de co!, ,n*ele!ciune, !utere ,n*elea!t. 4rebuie + con iderm acum entimentul religio din acea t con)tiin* de ine, mi>locirea, ,ntrucNt e te entiment, mi>locirea e te !unere a identit*ii care e !u ,n ine )i e mi)care mi>locitoare. Sentimentul re!rezint cele mai !rofunde momente ale con)tiin*ei de ine. 1. <oment e en*ial ,n acea t religie e te frica de 4omnul! ,n general am fric datorit re!rezentrii unei !uteri dea u!ra mea, care m neag ,n autoafirmarea mea, fie c ea a !u t+!,nire !e mine luntric, fie din e"terior: ,nt fr fric atunci c,nd, ,n !o e iunea unei inde!enden*e neviolabile, !e de o !arte,
S70D. 6 ((+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( 3VR

di !re*uie c violen*a )i m )tiu ,n fa*a ei ca !utere, ,ne,t ea nu+mi !oat face nimic: !e de alt !arte, ,nt de a emenea fr fric atunci c,nd nu !re*uie c intere ul !e care violen*a e ,n tare +l nimicea c )i+n felul ace ta, ,n cele din urm, ,nt invulnerabil. 6cum, de obicei, frica are o rea !re>udecat contra ei, du! care cel ce e teme ar voi nu e ,nf*i)eze /8 ca !utere, )i nici nu !oate. ,n aici frica nu e te fric de ceea ce e finit, de o !utere finit. %initul e te !utere accidental care m !oate leza )i fr +mi fie fric: ci aici frica e te fric de invizibil, de ab olut, contrariul con)tiin*ei de mine, con)tiin*a de !re K)ineleG infinit fa* de mine ca finit. -atorit con)tiin*ei de !re ace t ab olut ca unic, ab olut negativ !utere, di !are orice for* !ro!rie, tot ce a!ar*ine naturii !m,nte)ti !iere. 0a acea t negativitate ab olut a ta ,n u*i, acea t fric e te ,nl*area la g,ndul !ur al !uterii ab olute a 1nului. 8i acea t fric de -omnul e te ,nce!utul ,n*ele!ciunii, care con t ,n a nu l a !articularul, finitul e afirme !e ine !entru ine ca ceva de ine tttor. 0eea ce e te valabil !oate fi valabil numai ca moment al organiza*iei 1nului, iar 1nul e te u!rimarea oricrui finit. 6cea t fric ,n*elea!t con t ,n liberarea de orice !articular, ,n de ctu)area din orice intere accidental. -e aceea, ea nu e te fric !articular de ceea ce e !articular, ci e tocmai !unere a ace tei frici !articulare ca ceva ce nu e te, eliberare de fric. 6 tfel frica nu e te entiment al de!enden*ei, ci e ,nlturare a oricrei de!enden*e, e te ,ncor!orarea de ine ,n K)ineleG ab olut, fa* de care )i ,n care K)ineleG !ro!riu e volatilizeaz )i di !are. -ar ,n felul ace ta ubiectul e te numai ,n 1nul infinit. 7egativitatea ab olut e te ,n ra!ortare la ine ,n u)i, afirmare : deci !rin frica ab olut ubiectul nu e te K)ineleG ,n renun*area a la ine ,n ab olut+!ozitivul. %rica e converte)te ,n felul ace ta ,n ,ncredere ab olut, ,n credin*a infinit. Pe alte tre!te ,ncrederea !oate avea forma ,ncrederii ,n ine, ,n K)ineleG ab olut. 6cea ta e te libertatea toic ,n lan*uri. -ar aici la noi, ,ncrederea nu are ,nc acea t form a ubiectivit*ii, ci GR tocmai forma inver . K8ineleG +a dizolvat ,n 1nul: dar 1nul e te de a emenea iar)i re!rezentat numai ca altul, iar ,ncrederea e re!rezentat a tfel numai !rin ve)nica mi>locire a fricii.

2. 4umnezeu este 4omnul #i 4umnezeul e)clusi al !o!orului iudeu. 3u ne !utem mira c o

na*iune limiteaz religia

$64 PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

la ine )i c acea ta e ,nf*i)eaz legat cu totul de na*ionalitatea ei, cci ace t lucru ,l vedem ,n genere la orientali. 6bia grecii )i romanii au acce!tat culte trine, iar la ace)tia din urm !trund toate religiile )i nu ,nt con iderate ca ceva na*ional: ,n la orientali, religia e te ab olut legat de na*ionalitate. 0Ainezii, !er anii ,)i au religia lor de tat, religie care e numai !entru ei: la inzi na)terea de emneaz cAiar fiecrui individ rangul )i ra!ortul u cu ;raAm. -e aceea, ace)tia nu !retind de loc altora treac la religia lor: la inzi, o a tfel de !reten*ie nu are ab olut nici un en , cci, conform re!rezentrilor lor, toate !o!oarele !m,ntului a!ar*in religiei lor, !o!oarele trine ,nt toate ,ncadrate ,ntr+o ca t a!arte. 4otu)i, acea t e"cludere ur!rinde cu bun dre!tate mai mult la !o!orul iudeu, deoarece acea t legare de na*ionalitate contrazice ,n mod ab olut re!rezentarea conform creia -umnezeu e te conce!ut numai ,n g,ndul general )i nu ,ntr+o determina*ie !articular. Ca !er ani, -umnezeu e te binele: ace ta e )i el o deter9+mina*ie general, dar acea ta e te ea ,n )i ,nc la modul+ nemi>locit, de aceea e te -umnezeu identic cu lumina, iar acea ta e o !articularitate. -umnezeul iudaic e te numai !entru g,nd, acea ta con tituie un contra t fa* de limitarea la o na*iune. 0on)tiin*a, fr ,ndoial, e ,nal* la !o!orul iudeu la univer alitate, fa!t e"!rimat ,n mai multe locuri. P almul 11L, 1 Q KCuda*i !e -omnul to*i !g,nii: !reamri*i+l toate !o!oarele: :o cci mila )i adevrul lui domne)te !e te noi ,n vecii vecilorG. 2enerarea lui -umnezeu trebuie devin manife t la toate !o!oarele. ,ndeo ebi la !rofe*ii de mai t,rziu a!are acea t univer alitate ca o e"igen* mai ,nalt. ( aia ,l face cAiar !e -umnezeu vorbea c Q K-in !g,nii care devin adoratori ai lui (eAova vreau eu fac !reo*i )i levi*iG. Dine de acea ta )i Kcine e teme de -umnezeu )i face dre!tate la orice !o!or, acela ,i e te !lcut lui -umnezeuG. -ar toate ace tea ,nt de mai t,rziu: !otrivit ideii fundamentale dominante, !o!orul iudeu e te cel ale : a tfel univer alitatea e te redu la !articularitate, iar acea t !articularitate vine de la latura ubiectiv Q acea t venerare )i recunoa)tere a lui (eAova le e te !ro!rie, )i con#tiina lor e te c le e te !ro!rie. 6cea ta are legtur cu i toria !o!oruluiQ -umnezeul iudaic e te -umnezeul lui 6vram, ( ac )i laeob, -umnezeul care i+a condu !e iudei din 7gi!t etc. -e !e latura ubiectiv a!are !articularitatea )i, fr ,ndo+
(EC9. A 5-A. I. RELIGIA (UBLI7IT89II

3/1

ial, !utem !une c -umnezeu e te -umnezeul celor ce+l venereaz, cci -umnezeu ,n eamn a fi )tiut Mcuno cut= ,n !iritul ubiectiv )i a te )ti !e tine ,n u*i ,n el. 6ce t moment a!ar*ine e en*ial ideii de -umnezeu. 8tiin*a Mcunoa)terea=, recunoa)terea, a!ar*ine e en*ial ace tei determina*ii. 6ce t lucru a!are ade ea ,ntr+un fel gre)it !entru noi, anume, c,nd e !une de !re -umnezeu c el e mai !uternic )i mai tare dec,t ceilal*i zei, ca )i cum ar fi Me"i ta= alturi de el ,nc zei: dar ace)tia ,nt !entru iudei foiii zei. Su +men*ionata !articularitate a!ar*ine a)adar laturii venerrii ubiective. "cest !o!or e te acela care+l venereaz )i a tfel el e te -umnezeul ace tui !o!or, )i anume e te 4omnul lui. 7l e te cel ce e te )tiut Mcuno cut= ca creator al cerului )i al !m,ntului, el a !u !entru toate co! )i m ur, conferindu+le natur !ecific, )i a tfel el i+a dat )i omului m ura a, co!ul )i dre!tul u. 6cea ta e te determina*ia conform creia el, ca -omn, d !o!orului u legi: legi ,n ,ntregul lor cu!rin , at,t legi generale, cele zece porunci, care ,nt determina*ii fundamentale generale, morale, >uridice ale legiferrii )i moralit*ii )i care nu ,nt !rivite ca legi ale ra*iunii, ci ca unele ce ,nt !re cri e de -omnul: c,t )i toate celelalte legi de tat )i or,nduieli. Ioise e te numit legi latorul iudeilor, ,n el n+a fo t !entru iudei ceea ce au fo t !entru greci Solon )i +icurg (ace)tia au dat legile lor ca oameni), <oi e numai a fcut fie cuno cute legile lui (eAova, ,n u)i (eAova le+a !at ,n !iatr, !une !ove tirea. 4uturor !re cri!*iilor . oric,t de ne,n emnate . aran>rii cortului acru, uzan*elor referitoare la

acrificii )i tuturor celorlalte ceremonii le e te adugat ,n biblie formulaQ K(eAova ziceG. Orice lege e te dat de -omnul, ea e te deci !orunc ab olut !ozitiv. 7 te ,n ea o autoritate formal, ab olut. Cegile eterne ale dre!tului, ale moralit*ii ,nt !u e ,n acela)i rang, ,n form !ozitiv, egal cu cele mai ne,n emnate !re cri!*ii. 6cea ta face contra t !uternic cu conce!tul !e care+l avem de !re -umnezeu. &ultul e te deci erviciul lui -umnezeu: cel bun, cel dre!t e te cel ce ,nde!line)te ace t erviciu, ob erv,nd at,t !oruncile morale, c,t )i legile ceremonialului. 6ce ta e te ser iciul 4omnului! 0u re!rezentarea lui -umnezeu ca -omn are legtur fa!tul c !o!orul iudeu +a dedicat cu totul erviciului lui -umnezeu: !rin acea ta e e"!lic )i acea fermitate care nu a
$6# P674. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

fo t fanati m al convertirii, cum e maAomedani mul, ci a fo t fanati m al ,!c+!*,nrii: acea ta e bazeaz numai !e ab trac*ia 1nului -mn: ` anume o cilare a!are ,n !irit numai atunci c,nd e alfc&+r unul altuia intere e deo ebite: ,ntr+un a tfel de conflict !a*i !rinde cutare au cutare lucru, dar ,n acea t concentrare 9 1nului -omn !iritul e te men*inut ferm )i com!let. D@riJeaza de aci c ,n fa*a ace tei legturi ferme nu L2 e"i t QberNde V g,ndul e te ab olut legat de acea t unitate, care e autoritatea ab olut. 0u acea ta au a!oi legtur ,nc multe. <ulte in titu*ii au fo t con iderate )i la greci ca divine, ,n ele au fo t ,ntemeiate de oameni, dar iudeii n+au fcut a tfel deo ebi1/ ,ntre divin )i omene c. -e aceea ei nici n+au crezut ,n ne9Sr9S dac eventual cineva ar voi arate de !re acea ta une@e . !u*ine . urme, a tfel de locuri e o!re c, totu)i, totdftiHGulla la generalit*i )i nu au nici cea mai ne,n emnatH influeirf9 a u!ra !unctelor de vedere religioa e )i morale. 3emurirea ufletului nu e te ,nc recuno cut: de aceea mi e"i t co! ci ,nalt dec,t erviciul lui (eAova, iar !entru ine omul are ca S0UP de a+)i con erva !e c,t de lung !o ibil via*a )i !e aceea a fcliei ale. 0onform legii, fiecare familie a !rimit o !arcel de !m,nt, care nu era voie fie ,n trinat: a tfel trebuia fie !urtat gri>a familiei. 6)adar, co!ul vie*ii a fo t ,n !rimul r,nd ! trarea ei. 6cea t menire o au familia )i terenul ce+i a!ar*ine, teren din care ,)i !rocur ubzi ten*a. Po e iunea unui c,m! e te ceea ce acea t .con)tiin*+de+ ine ob*ine de la -umnezeul u. Su +men*ionat ,ncredere e te tocmai a tfel con*inutul ab olut limitat al e"i ten*ei ingulare a familiei. 4ocmai fiindc omul e te ,n acea i9 negativitate ab olut a abandonrii ale ,n ceea ce e ab olut !ozitiv )i e deci iar)i ,n fera modului+nemi>locit, ,ncrederea ca abandonare a intere ului finit e converte)te ,n abandonare abandonrii )i de?i ,n individ finit realizat, ,n fericirea )i a+v;rea ace tuia. 6cea t avere )i ace t !o!or ,nt identice, neseO*- Po!orul lui -umnezeu ,n eamn 0anaan. -umnezeu a ,ncAeiat alian*a cu 6vram, una din laturile ace teia fiind acea t !o e iune, fiind latura afirmativ a ace tei fere a unei !articularit*i em!irice. 0ele dou, !o e iunea !articular )i ,ncrederea, !ietatea ,nt in e!arabile. Prin acea ta !o e iunea ra !rime)te o >u tificare infinit, ab olut, o >u tificare divin, care nu are u 9 ,n acela)i tim! forma unui dre!t >uridic, nu o
S70D. 6 n+6. (. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( $6$

are !e aceea a unei !ro!riet*i, acea t categorie deo ebit de !o e iune nu trebuie a!licat aici. Pro!rietatea ,)i are izvorul ,n !er onalitate, ,n acea t libertate a individului ingular: omul e te ,n cAi! e en*ial !ro!rietar, ,ntruc,t e te !er oan: ,n !o e iunea em!iric e cu totul liber dat !rad accidentului, ceea ce !o ed e te cu totul accidental, indiferent: c,nd ,nt recuno cut ca !ro!rietar, ,nt ubiectivitate liber, !o e iunea e te indiferent. -im!otriv, aici acea t !o e iune ca atare e te identic cu ,ncrederea, )i acea t !o e iune e te cea care are a tfel >u tificare ab olut. 3u intr ,n ea determina*ia proprietii, nici arbitrarul. -umnezeu, ideea ab olut, a!oi !ro!rietatea )i !o e iunea ,nt trei tre!te diferite, aici termenul mediu care leag, !ro!rietatea, li! e)te, )i e te rece!tat nemi>locit !o e iunea ,n voin*a divin: acea t !o e iune em!iric, ingular e te ceea ce ca atare trebuie aib

valoare ca atare. 0ealalt latur e te, core !unztor laturii afirmative, nega*ia ace tui ra!ort. Eecunoa)terea !uterii trebuie fie determinat, ,ntocmai ca latura negativ, tot ,n cAi! em!iric e"terior du! !ro!rietate. 6c*iunea !articular, com!ortarea real trebuie +)i aib latura negativ tot a)a ca )i recunoa)terea -omnului, ea trebuie fie un erviciu, nu abandonarea fricii, ci o ervire. 6cea ta e te cealalt latur a alian*ei, care, !e de o !arte, are ca efect !o e iunea, iar, !e de alt !arteT !retinde erviciul, ,n en ul c ,ntocmai cum acea t *ar e te legat de ace t !o!or, iar !o!oarele ei mai vecAi ,i ,nt ace tuia lugi, tot a tfel e te legat el ,n u)i ,n erviciul legii. 6ce te legi ,nt, !e de o !arte, legi de familie, e refer la rela*iile de familier au un con*inut luat din moral, ,n , !e de alt !arte, lucru !rinci!al e te c ceea ce e ,n ine moral e te !u )i ob ervat ca ceva !ur !ozitiv, )i de acea ta ,nt deci ,n cAi! natural legate o mul*ime de di !ozi*ii e"terioare accidentale care trebuie fie ab olut re !ectate. 0aracterului nera*ional al !o e iunii ,i core +!unde re!rezentarea ervirii, acea ta e te a cultare ab tract care nu are nevoie aib nici o interioritate !rivitor la modul+ determinat al ei, deoarece ea e te o >u tificare ab tract. Ob ervarea !oruncilor erviciului, a cultarea de -umnezeu, e te legat cu ! trarea trii !o!orului, acea ta e te cealalt latur a alian*ei. 6baterea de la legi !rin liberul arbitru al omului e te !o ibil, de acea t nea cultare e te legat !edea! a, care e+)i o !ierdere a !o e iunii au o ,ngu tare ori curtare a ei. Pe+
3/W
PART. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA

de! ele cu care e amenin* ,nt de natur en ibil, e"terioar )i referindu+ e la !o e ia netulburat a !m,ntului. ,ntocmai cum a cultarea nu e te de natur !iritual, moral, ci e te numai a cultarea !reci , oarb a unor oameni neliberi din !unct de vedere moral, tot a)a ,nt )i !ede! ele !reci e din !unct de vedere e"terior: legile, !oruncile, trebuie urmate, ,nf!tuite ca de ni)te ervitori. <erit fie con iderate ace te !ede! e care ,nt !roferate ,n ble teme ,ngrozitoare, ace t !o!or !arvenind la o adevrat mie trie ,n materie de ble teme: ,n ace te ble teme e refer ^ numai la e"terior nu )i la interior, la moralitate. ,n cartea a treia a lui <oi e, ca!itolul 2/, e !une Q K-ar, dac ve*i di !re*ui !re cri!*iile mele )i nu ve*i a culta de toate !oruncile mele )i v ve*i le!da de legm,ntul cu mine, v voi !ede! i cu !ede! e ,ngrozitoare, cu buboaie )i friguri care u uc fa*a )i i tove c ufletul. 2e*i emna zadarnic m,n*a voa tr, cci du)manii vo)tri vor m,nca roadele voa tre )i ve*i fi t!,ni*i de cei ce v ur c )i ve*i fugi c,nd nimeni nu v va fugriG. ,,8i dac nici atunci nu ve*i a culta de mine, v voi !ede! i de )a!te ori mai mult !entru !catele voa tre. 8i voi face cerul vo tru fie ca fierul, )i !m,ntul vo tru ca LV metalul, )i o teneala )i munca voa tr vor fi zadarnice, cci c,m!ul vo tru nu va mai da rod )i !omii nu vor mai face fructeG. K8i dac v ve*i !une ,m!otriva mea )i nu m ve*i a culta, v voi bate de )a!te ori mai mult !entru !catele voa tre. 8i voi trimite !e te voi fiare lbatice care vor m,nca co!iii vo)tri )i vor f,)ia vitele voa tre )i v vor ,m!u*ina, )i drumurile voa tre vor a>unge !u tii. -ar, dac nici a tfel nu v ve*i l a cumin*i*i )i ,mi ve*i )tia ,m!otriv, v voi bate ,nc de )a!te ori. 2oi aduce !e te voi abia rzbunrii care rzbune legm,ntul meu. 8i dac v ve*i aduna ,n cet*ile voa tre, voi trimite ciuma ,n mi>locul vo tru )i v voi da !e m,na du)manilor vo)tri. 6tunci v voi nimici !rovizia voa tr de !,ine, zece femei vor coace !,ine ,ntr+un cu!tor )i !,inea voa tr va fi c,ntrit cu c,ntarul )i, c,nd ve*i m,nca, nu v ve*i turaG. K-ar dac nici du! ace tea nu ve*i a culta de mine, voi !orni )i eu !lin de m,nie ,m!otriva voa tr )i de )a!te ori mai mult v voi !ede! i ca m,nca*i carnea fiilor )i fiicelor voa tre )i voi nimici ,nl*imile voa tre )i voi fr,ma imaginile voa tre
(EC9. A II-A. 1. RELIGIA (UBLI7IT89II

3/V

)i voi azv,rli le)urile voa tre !e te idolii vo)tri )i ufletul meu va avea c,rb de voi. 8i voi

!u tii ora)ele voa tre )i voi dr,ma fintele voa tre loca)uri )i nu voi mai miro i miro ul >ertfelor voa tre. 8i a tfel voi !u tii *ara voa tr, ,nc,t du)manii vo)tri, locuind ,n ea, e ,ngrozea c. (ar !e voi v voi ri i!i !rintre !g,ni )i voi coate abia urmrindu+vG. 6m vzut de>a c la iudei rul a!ar*ine !iritului ubiectiv, iar -omnul nu e ,n lu!t cu rul, ,n el pedepse#te rulQ ace ta a!are deci ca un accident e"terior, a)a cum vine el din af a+L/ r ,n !rezentarea cderii ,n !cat, c,nd omul e te edu de )ar!e. -umnezeu !ede! e)te rul ca !e ceva ce nu trebuie fie, trebuie fie numai binele, !e care+ l !orunce)te -umnezeu. 6ici ,nc nu e"i t libertate, nici cAiar libertatea de a cerceta ceea ce e lege divin )i ve)nic. -etermina*iile binelui, care ,nt, fr ,ndoial, )i determina*ii ale ra*iunii, ,nt con iderate ca di !ozi*ii ale -omnului, iar -omnul !ede! e)te clcarea lor Q acea ta e te m,nia lui -umnezeu. ,n acea t rela*ie fa* de -omnul e te numai 1trebuie-sfie2, ceea ce !orunce)te el trebuie fie, e te lege. -omnului ,i a!ar*ine dre!tatea care !ede! e)te Q ,n ubiect ca finit e duce lu!ta dintre bine )i ru: a tfel e"i t ,n el contradic*ia )i cu ea a!are m,Anirea ad,nc, durerea c binele e te numai un Ktrebuie+ +fieG. 3. 6 treia latur a cultului e te concilierea: !ro!riu+zi , ea e !oate referi numai la unele gre)eli !articulare ale unor indivizi ingulari, )i e face !rin >ertf. -e>a mai ,nainte am relevat de !re >ertfe c, aduc,nd >ertf, individul acrific ceva din !ro!rietatea a, ceva ce *ine de e"i ten*a real, )i+n felul ace ta dovede)te ,n fa!t c recunoa)te !e un altul care con ider !ro!rietatea ca !e ceva li! it de valoare. Pcatul trebuie fie i !)it. 0u acea ta are legtur g,ndul c !edea! a meritat, manife tarea meritat a nimicniciei celui ce +a ridicat !e ine !rin !cat ar !utea fi oarecum tran mi !r*ii care e te >ertfit. 6cea ta e te >ertfa: individul manife t nimicnicia valorii ale. 6 tfel e te introdu conce!*ia c meritata manife tare a nimicniciei !cto ului e te trmutat a u!ra >ertfei, ,n tim! ce -umnezeu recunoa)te >ertfa )i a tfel !une din nou !ozitiv K)ineleG, au ca fiin*,nd ,n el. 6ici e te >ertfit mai ale ,ngele, via*a, abandonat ca u!rema !o e iune: a tfel, e te >ertfit )i via*a, alungat ,n Lr
$66 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

!u tie, ca ceea ce trebuie !oarte !catul !o!orului. Obiceiul ace ta de a acrifica ,ngele e e"!lic !rin aceea c ,ngele e te con iderat ca ceea ce e divin, ca ceea ce nu trebuie fie con umat de oameni, ,ntruc,t, conform re!rezentrii iudaice, ,n ,nge e te ufletul animalului, !e ace ta omul nu trebuie +l con ume, +l nimicea c, el trebuie fie re !ectat. Progre ul con t ,n obiecti area durerii! -urerea ,n genere e de f)urare a finit*ii: determina*ia lu!tei )i victoriei ,m!otriva rului a fo t con iderat de noi, ,n nu trebuie uitm c acea t determina*ie e te un moment ,n natura !iritului. 6ce t moment nu !oate li! i ,n determinarea mai de!arte a !iritualit*iiQ !ierderea ta ,n *i, contradic*ia, fiin*rii+la+ ine cu cellalt, contradic*ie ce e u!rim !e ine ca unitate infinit (aici !oate fi vorba numai de adevrata infinitate), u!rimarea o!ozi*iei, toate ace tea ,nt determina*ii i e en*iale ,n ideea !iritului, determina*ii care a!ar acum. 3oi, ,ntem con)tien*i de dezvoltarea ideii, de mer ul ei, ca )i de momentele ei, a cror totalitate con tituie !iritul. -ar acea t totalitate ,nc nu e te !u , ci e di !er at ,n momente, care e ,nf*i)eaz unul du! altul ,n acea t fer. -e la rela*ia -omn+ lug trecem mai de!arte la durerea ervitorului, ,ntruc,t el devine con)tient de nelibertatea a. ,n ce !rive)te a!oi forma ace tui moment, ,ntruc,t el nu e te ,nc !u ,n !iritul liber . deoarece momentele nu ,nt ,nc rezumate ,n unitatea ubiectiv ., ea, acea t form, e te la modul nemi%locit )i e aruncat afar ,n forma naturalitii7 ace t moment e te ,nf*i)at ,ntr+o de f)urare natural, dar care e te )tiut Mcuno cut= ,n cAi! e en*ial ca imbolic, )i deci nu numai ca de f)urare a naturii naturale, ci e te de f)urare general, univer al. 3u avem ,nc !iritul, ci !uterea ab tract care e te numai t!,nitoare, ,n tim! ce !iritul ubiectiv L8 numai lu>e)te. <omentul conflictului e te a)adar momentul !ro"im ,n idee. 7 en*ial, !iritul con t ,n re,ntoarcerea la ine ,n u)i din modul+ u+de+a+fi+altceva )i ,n ,nvingerea ace tui mod+de+a+

fi+altceva !rin nega*ia nega*iei: !iritul lu!t ia na)tere, el trbate !rin alienarea a, revenirea din alienare e te nemi>locit )i de aceea e te ,n forma naturalit*ii. 6)a cum am vzut+o, acea t determinare )i+a !rimit !l muirea ,n religia fenician, )i+n genere ,n religiile din 3rientul "propiat! 6ce te religii con*in ,n ele !roce ul indicatQ
S70D. 6 ((+6. >. E7C(#(6 S1;C(<(4fD(( $6"

ucombarea, alienarea lui -umnezeu )i ,nvierea lui ,nt !u e ,n lumin mai cu eam ,n religia fenician. 7e!rezentarea ! rii Phoni) e te cuno cut, e o !a re care e arde !e ine ,n )i, iar din cenu)a ei e na)te o PAoni" t,nr, !lin de noi !uteri. 6cea t alienare, mod+ de+a+fi+altceva, nega*ie natural, e te moartea, dar moartea care de a emenea e te u!rimat, ,ntruc,t din ea ,nvie o nou via*, ,ntinerit. S!iritul e te ve)nic acea ta Q e !r!dea c, e fac !e ine finit ,n naturalita+te, ,n !rin nimicirea naturalit*ii ale e re,ntoarc la ine ,n u)i. Pa rea PAoni" e te ace t imbol cuno cut, nu mai e te lu!ta binelui cu rul, ci e un !roce divin ce *ine de ,n )i natura lui -umnezeu. %orma urmtoare ,n care e !u ace t !roce e te "donis, figur care a trecut )i ,n 7gi!t, )i+n #recia: e te amintit )i ,n biblie ub numele de 4Aammu /6zechil, 8,1W)Q ,,)i iat acolo )edeau femei care ,l >eleau !e 4Aammu G. Primvara era rbtorit o erbare !rinci!al a lui 6doni : era un !roAod, o erbare de bocete care *inea mai multe zile. 4im! de dou zile era cutat 6doni cu !l,n ete, ziua a treia era rbtoarea bucuriei, c,nd zeul re,nvia. ,ntreaga erbare avea caracterul unei rbtori a naturii, care iarna moare, iar !rim+ LR vara re,nvie, dar ace t !roce trebuie fie luat ,n en imbolic: nu e fcut numai o refle"ie de !re mer ul naturii, ci ace t !roce e te )tiut Mcuno cut= ca moment al ab olutului, al lui -umnezeu. 6cea t trecere a trebuit fie men*ionat )i la cultul egi!tean, )i e g e c urme de !re ea mai ale ,n mitul grec de !re 6doni . Potrivit ace tuia, 6frodita a fo t mama lui 6doni , ea l+a *inut, co!il !l!,nd, a cun ,ntr+un crin )i l+a aidu !e ace ta la 6i . Per efona nu a voit dea co!ilul ,na!oi c,nd l+a cerut mama lui. ,n con ecin*, ]eu a a!lanat conflictul Aotr,nd ca fiecare dintre cele dou zei*e aib voie +l ! treze !e 6doni o treime a anului: ultima treime a fo t l at la !ro!ria lui alegere: 6doni a !referat !etreac )i tim!ul ace ta la mama univer al )i a a, la 6frodita. 6ce t mit e refer a)adar, du! inter!retarea lui, la m,n*a din !mNnt care a!oi cre)te din el. <itul de !re 0a tor )i Polu", care trie c alternativ ,n infern )i !e !m,nt, e refer tot la acea ta. Semnifica*ia ace tui mit nu e numai tran formarea naturii, ci e ,n genere trecerea de la via*, de la fiin*area afirmativ, la moarte, la nega*ie )i iar)i ,nl*area din acea t nega*ie . mi>locirea ab olut care a!ar*ine e en*ial conce!tului !iritului.
3/8 PABT. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA (EC9. A II-A. I. RELIGIA (UBLI7IT89II 3/R TRECERE LA E1PUNEREA URM&TOARE

Punctul la care a>ungem acum e te determinarea lui -umnezeu ca !irit liber. <ai ,nt,i, -umnezeu a fo t determinat ca !utere ub tan*ial, !u !entru ine: a!oi am vzut acea t !utere ca creatoare: aici -umnezeu a fo t -omnul creaturilor ale, a tfel !uterea e te cauza care e divizeaz ,n cAi! ab olut: ,n ceea ce e !u de ea e te numai dominat: ,naintarea mai de!arte con t ,n fa!tul c ace t altceva e te ceva liber, ,n 8U felul ace ta -umnezeu e te 4umnezeul unor oameni liberi care )i+n a cultarea lor de -umnezeu ,nt liberi. -ac o con iderm ab tract, acea t !ozi*ie con*ine ,n ea urmtoarele momente Q -umnezeu e te !iritul liber !entru ine: el e manife t !e ine !un,nd ,n fa*a a !e al u altceva. 6ce t ce !u de el e te cAi!ul u: ubiectul e creeaz numai !e ine ,n u)i: acel ceva ca cel ce e determin !e ine e te numai el ,n u)i: dar, ca fie determinat ca !irit, el trebuie +l nege !e ace t altceva )i revin la ine ,n u)i, )i numai ,ntruc,t ,n altceva e )tie !e ine ,n u)i, e te el liber. -umnezeu e )tie !e ine ,n altceva, a tfel ace t altceva e te Me"i t= de a emenea !entru ine )i e )tie !e ine liber !entru ine. 6ici avem ,nc aceea)i liberare a unui altceva, ,n ace t altceva e te liber! -umnezeu rm,ne mai ,nt,i acela)i, !uterea creatoare. -iferen*a au determina*ia ulterioar care +a adugat aici !are a con ta deci numai ,n fa!tul c

creaturile nu mai ,nt numai unele ce erve c, ci ,)i au ,n erviciul ,n u)i !ro!ria lor libertate )i a tfel ,nt libere. 6ce t moment al libert*ii ubiec*ilor !entru care e te -umnezeu l+am vzut ab tract ,n aceea c -umnezeu e !ierde !e ine ,n u)i, c moare el ,n u)i )i e te numai !rin mi>locirea autone+ga*iei ale. 6cea t mi>locire e te momentul care a!ar*ine aiciQ -umnezeu moare, dar el re,nvie din acea t moarte. 6cea ta e te autonega*ia a, !e care noi o conce!em, !e de o !arte, ca !e altceva al u, lumea, )i el !iere, ceea ce are en ul c ,n acea t moarte el vine la ine ,n u)i, adic ace t altceva e te !u acum ca liber !entru ine. 6)adar, mi>locirea )i ,nvierea a!ar*in celeilalte,laturi, laturii a ceea ce e creat. 6 tfel conce!tul lui -umnezeu !are c nu e cAimb, ci numai latura lui altceva. 6!are aici libertatea. -umnezeu moare ,n al u mod+de+a+fi+altceva, ,n finit, ,n divinul rea!are a!oi din finit. ,n felul ace ta e te )tiut Mcuno cut= lume cul ca unul ce are ,n el divinul. <odul+de+a+fi+altceva, care are mai ,nt,i numai determina*ia nega*iei, e te din nou f: negat, e te negare a nega*iei ,n el ,n u)i. 6cea ta e te mi>locirea care a!ar*ine libert*ii: libertatea nu e te im!l nega*ie, fug )i abandonare: acea ta nu e te libertatea adevrat, afirmativ. 3aturalul e neag !e ine )i a tfel a!are determina*ia libert*ii. Cumea, au con)tiin*a finit e te men*ionatul altcea, modul+de+a+fi+ altceva : ervitutea, accidentalitatea ace tuia e te negat, acea t mi>locire tocmai am vzut+o. 5nl*area !iritului e te ,nl*are dea u!ra naturalit*ii, dar e ,nl*are ,n care, dac ea vrea fie libertate, !iritul ubiectiv e te )i el !entru ine liber. 6cea ta a!are mai ,nt,i numai la ubiect, dar a!ar*ine de a emenea )i naturii !iritului: -umnezeu e te !irit, el e te e en*ial a)a ceva numai ,ntruc,t e )tiut Mcuno cut= ca diviziune a a ,n el ,n u)i, ca crea*ie etern, ,nc,t tocmai acea t creare a lui altceva e te re,ntoarcere la ine, re,ntoarcere ,n autocunoa)terea a: a tfel e te -umnezeu un -umnezeu al unor oameni liberi. Omene cul ,n genere e te ace t altceva: ,ntruc,t ,n ace t altceva -umnezeu e te la ine )i ,ntruc,t ace t omene c e te o determinare a lui -umnezeu ,n u)i, omul )tie c omene cul e te ,n -umnezeu un moment al ,n u)i divinului )i e a tfel liber ,n rela*ia a cu -umnezeu: cci acela la care el e ra!orteaz ca la e en*a a are determina*ia omene cului ,n el ,n u)i, )i+n el omul e ra!orteaz, !e de o !arte, ca la nega*ia naturalit*ii ale, iar !e de alt !arte, la un -umnezeu ,n care omene cul ,n u)i e te afirmativ o determina*ie e en*ial. 6)adar, ,n acea t ra!ortare la -umnezeu, omul e te liber. 6 tfel -umnezeu e te ,n el ,n u)i mi>locirea care e !iritul : omul e )tie !e ine ,n -umnezeu, -umnezeu )i omul mrturi e c unul de !re altulQ ace ta e te !irit din !iritul meu: am,ndoi ,nt !irit: omul e te !irit ca -umnezeu, dar el are )i latura finit*ii ,n el, e!ararea. ,n religie, omul ,)i u!rim finitatea, cci el e te )tiin*a a de !re ine ,n -umnezeu. 6cea ta S2 e te religia omene cului, libertatea. 6ce ta e te mai ,nt,i univer alul ace tei tre!te, ,n !rima form a ace tei religii e te ea ,n )i ,m!ovrat cu modul+nemi>locit )i naturalitatea, cum vom vedea, )i a tfel avem omene cul ,n -umnezeu ,nc la ,n u)i modul natural. (nteriorul, ideea, e te, fr ,ndoial, ,n ine veridicul, dar nu e te ,nc dega>at din !rima ei form nemi>locit a naturalit*ii. 6ce t omene c ,n -umnezeu con tituie nu+
$"4 PART. A $-A. RELIGIA DETER7INATA

mai finitatea a )i a tfel ace t omene c a!ar*ine, !otrivit ace tei baze a lui, ,nc religiilor finite. -ar ea e te o religie a !iritualit*ii, fiindc mi>locirea e de f)oar aici ,n momentele ei )i formeaz baza ei. R6+5H5" -RNINS6V55 7a e te, cum am indicat de>a, ,n e"i ten* religia greac, material infinit, ine!uizabil !e latura lui interioar )i e"terioar, material la care omul zbove)te bucuro , date fiind afabilitatea, gra*ia, uavitatea lui: aici nu !utem, totu)i, intra ,n amnunte, ci trebuie ne limitm la determina*iile conce!tului. 6)adar, trebuie fie indicatQ 6) conceptul ace tei fere, a!oi trebuie fie con iderat ;) felul #i chipul zeului )i 0) cultul, ca ra!ort al. ubiectului finit cu ace t ubiect e en*ial, ab olut al u.

6. ,n ceea ce !rive)te conceptul ,n general, conce!tul no tru fundamental e te acela al ubiectivit*ii, !utere autodeter+minant. 6m vzut acea t ubiectivitate, acea t !utere ,n*elea!t, !e de o !arte ca 1nul ab olut nedeterminat ,n ine, care tocmai de aceea ,n realitatea a e converte)te ,n cel mai limitat co!. Pro"ima trea!t e te aceea !e care acea t ubiec+/8 tivitate, acea t !utere ,n*elea!t au ,n*ele!ciune !uternic e !articularizeaz ,n general. 6cea t trea!t e te tocmai a tfel, !e de o !arte, degradarea univer alit*ii, degradarea unit*ii ab tracte, a !uterii infinite la nivelul limitrii, ,ntr+o fer de !articularitate, iar !e de alt !arte, e te legat ,n acela)i tim! de acea ta o ,nl*are a ingularit*ii mrginite a co!ului real fa* de univer alitate. ,n !articularul care e arat aici ,nt ambele determina*ii. 6)adar, acea ta e te determina*ia general. 6!oi trebuie con iderm fa!tul c, !e de o !arte, conce!tul determinat, con*inutul !uterii care e determin !e ine ,n )i, con*inut !articular (cci el e te ,n elementul ubiectivit*ii), e ubiectiveaz !e ine ,n ine, are co!uri !articulare, )i ele e ubiectiveaz mai ,nt,i !entru ine, dau un cerc al unei mul*imi de ubiecte divine !ro!rii. Subiectivitatea ca co! e te autodeterminarea )i deci ea are ,n ea !articu+
(EC9. A II-A. II. RELIGIA <RU7U(E9II 3L1

larizarea, )i anume !articularizarea ca atare, ca o lume a unor diferen*e !articulare care ,nt Me"i t= ca figuri divine. Subiectivitatea ,n religia ublimului are de>a un co! determinat, familia, !o!orul. ,n ace t co! e te im*it numai ,ntruc,t erviciul -omnului nu e te negli>at. Prin acea t e"igen*, care e te u!rimarea !iritului ubiectiv ,n folo ul co!ului determinat, ace ta devine un co! general. Prin mmare, c,nd, !e de o !arte, !rin e!ararea ubiectivit*ii unice intr+o mul*ime de co!uri, ubiectivitatea e te cobor,t la nivelul !articularit*ii, !e de alt !arte, !articularitatea e te o!u univer alit*ii, )i ace te diferen*e devin !rin acea ta, aici, diferen*e divine, generale. 6cea t !articularitate a co!urilor e te a tfel ,mbinarea generalit*ii ab tracte cu ingularitatea co!ului, mi>locia ei frumoa . 6cea t !articularitate con tituie con*inutul ubiectivit*ii generale : ,ntrue,t e te !u ,n ace t element, con*inutul e ubiectivizeaz !e ine ,n u)i, devenind ubiect. 0u acea ta a!are moralitatea real, cci divinul, !trunz,nd ,n ra!ortul determinat al !iritului real )i determin,ndu+ e !e ine !otrivit unit*ii ub tan*iale, e te moralitatea. 6)adar, !e de o !arte, !articularizarea !rive)te con*inutul, divinul !une ,n ine con*inut !articular care devine un con*inut moral. 6l doilea mod+determinat e te acela al formei o!ozi*iei con)tiin*ei de ine e en*iale fa* de con)tiin*a de ine finit, a !iritului e en*ial fa* de cel finit. 6ici, ,n ace t mod+determinat al formei, a!are forma ,nf*i)rii naturale a ubiectivit*ii : acea ta e te elaborat ca figur natural, ,ne,t ea te ,ncor!orat de ctre con)tiin*a de ine finit ,n divinitate, dar ,n acela)i tim! ea t fa* ,n fa* cu con)tiin*a de ine. 6 tfel a!are libertatea real a ubiectivit*ii, cci con*inutul determinat e te comun cu -umnezeul u, -umnezeul u ,nceteaz de a fi ceva tran cendent, are con*inut determinat, e te ,nl*at !e latura a e en*ial ,n e en*ialitai e )i, !rin u!rimarea ingularit*ii nemi>locite, a devenit un con*inut e en*ial. Prin urmare, ,n ce !rive)te cu!rin ul ca atare, con*inutul, baza ub tan*ial, cum am artat ,n acea t legtur, e te ra*ionalitatea ,n genere, libertatea !iritului, libertatea e en*ial. 6cea t libertate nu e te liber arbitru, ea trebuie fie bine deo ebit de ace ta, ea e libertatea e en*ial ,n determina*ia a, libertatea care e determin !e ine ,n )i. ,ntrue,t libertatea ca autodeterminant e te baza ace tui ra!ort, ace ta e te ra*ionalitatea concret care con*ine e en*ial !rinci!ii morale.
$"# PART. A $-A. RELIGIA DETER7INATA

%a!tul c libertatea con t ,n a nu voi nimic dec,t !e tine ,n u*i, a nu voi nimic dec,t libertatea, fa!tul c acea ta e te moralitatea din care deriv determina*iile morale, nu !oate fi tratat aici mai de a!roa!e.

,ntruc,t moralitatea con tituie baza e en*ial, ea e te totu)i ,nc !rima moralitate, moralitatea la modui+nemi>locit al ei. 0n totul general, acea t ra*ionalitate e te ,n forma a ub tan+ *ial. na*ionalitatea nu e te ,nc un unic ubiect, din acea t unitate ferm ,n care ea e te moralitate, ra*ionalitatea nu +a ridicat ,nc la unitatea ubiectului au nu +a ad,ncit !e ine ,n ine. -e aceea a!ar determina*iile !irituale, e en*ial morale, ca e"terioare unele fa* de altele, iar con*inutul ,ncrcat cu ub tan*, ca e"terioritate reci!roc. 4rebuie fie di tin moralitatea ,n general de moralitatea )i moralitatea obiectiv greac, ubiectivitatea moralit*ii care )tie +)i dea ,n ine ie)i ocoteal, care are inten*ii, !lanuri, co!uri morale. <oralitatea e te aici ,nc fiin*a ub tan*ial, adevrata fiin* a moralului, dar nu e ,nc )tiin*a Mcunoa)terea= ace tuia. 6cea t moralitate e te ,n con*inutul obiectiv a tfel ,ne,t, deoarece nu e"i t ,nc o ingur ubiectivitate, nu e"i t ,nc acea t reflectare ,n ine, con*inutul moral e di !er eaz din cauza ace tei determina*ii, con*inut moral a crui baz e te 4O'R+4=, adic !uterile e en*ial !irituale, !uterile univer ale ale vie*ii morale, cu deo ebire via*a !ractic, via*a de tat )i, ,n afar de ace tea, dre!tatea, vite>ia, familia, >urm,ntul, agricultura, )tiin*a etc. 2ite>ia con t ,ndeo ebi ,n t,r!irea fiarelor lbatice. 6ce te animale care ,n alte fere ,nt re !ectate ca ab olut valabile, ca la inzi, la egi!teni, ,nt aici uci e de vite>ia ubiectivit*ii !irituale, omor,te !re a fi folo ite. 0u fa!tul c moralul ,n ace te determina*ii !articulare ale lui e fr,mi*eaz are legtur ,m!re>urarea c ,n fa*a ace tor !uteri !irituale a!are )i naturalul. -etermina*ia modului+ne+ mi>locit, care are ca urmare acea t di !er are, con*ine determina*ia !otrivit creia a!ar ,n fa* !uterile naturale, !m,ntul, fluvii, diviziunea tim!ului. -ar, ,ntruc,t determina*ia fundamental e te ubiectivitatea !iritual, !uterea naturii nu !oate trece !entru ine ca !utere e en*ial. 4otu)i ea e te nna dintre !articularit*i )i, ca cea mai nemi>locit, ea e te !rima !rin a crei u!rimare iau abia
A (EC9. A II-A. 11. RELIGIA <RU7U(E9II $"$

na)tere celelalte !uteri !irituale. 6m vzut !uterea 1nului )i cum ublimitatea lui fiin*,nd+ !entru+ ine a rezultat abia din crea*ie. 6cea t baz una, ca ,,)ineleG ab olutului, li! e)te aici. -eci ie)irea e te aceea din cercul naturalit*ii nemi>locite, naturalitate care aici nu !oate a!rea ca una ce e te creat de 1nul. 1nitatea ,n care l)luie c ace te !articularit*i ale !uterilor naturii nu e te !iritual, ci e te ea ,n )i unitate natural, e >iaostil! ,nainte de toate, c,nt &e iod, era &ao ul /T>ieog!, 2, 11/). 6)adar, ,n u)i &ao ul e te ceva !u . ,n nu e !une ce e te eeea+ce+fiin*eaz. Se !une numaiQ era, cci baza nu e te K)ineleG, ci ceea+ce+e+li! it+de+ ine, nece itatea, de !re care e !oate !une numaiQ ea e te. &ao ul e te unitatea care !une ,n mi)care a nemi>locitului: dar el ,n u)i ,nc nu e te ubiect, !articularitate: de aceea nu e !une de !re el c creeaz, ci numai cum devine el ,n u)i, cum devine )i din el iar)i acea t nece itate Q !m,ntul ,ntin de!arte, ororile 4artarului, noa!tea din 7reb, !recum )i 7ro , ,m!odobit ,naintea tuturor cu frumu e*e. 2edem lu,nd na)tere totalitatea !articularit*iiQ !m,ntul, !ozitivul, baza general, 4artarul, 7rebul, noa!tea, negativul )i 7ro , ceea ce leag, ceea ce e activ: !articularit*ile ,nt de>a ele ,n ele unele ce dau na)tereQ !m,ntul creeaz din ine cerul, el na)te mun*ii fr iubirea care fecundeaz, na)te Pontul de)ert )i, unit cu cerul, d na)tere lui OXeano )i t!,nilor lui: a!oi !m,ntul ,i na)te !e ciclo!i, !uterile naturii ca atare, ,n tim! ce co!iii anteriori, lucrurile naturale ,n e)i, ,nt ca ubiecte. 6)adar, !m,ntul )i cerul ,nt !uterile ab tracte care, fecund,ndu+ e, fac e na c fera !articularului natural. 0el mai t,nr co!il e te im!enetrabilul 0rono . 3oa!tea, T momentul al doilea, d na)tere la tot ce are ,n ine !e latura natural momentul nega*iei. ,n al treilea r,nd, ace te !articularit*i e leag reci!roc )i dau na)tere la !ozitiv )i la negativ. 4oate ace tea ,nt mai t,rziu ,nvin e de zeii ubiectivit*ii !irituale : rm,ne din latura natural numai &ecate ingur, ca

de tin. Puterea, mai ,nt,i, ceea ce domne)te !e te ace t cerc al !uterilor naturii, e te ab trac*ia ,n general din care ele +au n cut, 1rano , )i, ,ntruc,t el e te !utere numai ca !unere a ab trac*iei ale ca ceva valabil, el ,)i re !inge ,na!oi to*i co!iii. -ar rezultatul cerului e te im!enetrabilul tim!, cel mai t,nr

+?111$11
4# OG @
H

P# A P)-.#.

II Ii ?i
'B O P ... CD CD

3 (DA-

CD E/ PC CF :
2D + A B H I
P 4#

B= G P

TB -C-

PJ CD O

@? 8

i
-:;-0

SA-

D5
K/SL$ $
7L- CD

OO

$D/+AEDM
O.%6 P N$ P B 44

I%
O? SO F$ O
IPI D IPI
6333 == CD CD

A6 9QP:P.F-% ?1 P O .

/-E @ (

*D ;#

NSCNAAR /
'DT//

A@.N CD A'

0/0/.D//0
.666 .33 . C' 7C * L M CS

P A7 P
CD
LT

' P 4# O // S

I.F.NSR*0C0B///-C
AADA/+
D ( )E O- -,- @

S.? C E

CDO

F1

IH*
:--IBG

C0C
H/

2. 0 .' *- 20 :). H
4G C.'E.. CD

.A!

.
HD D K.
M.

! !BCD H@ ?.' C/$ CD 2')( 8C D /. Pe

B.

UK1 A (K+ P'

CD CD P

EQ :7 C
NMP

D: C .P C6

9?'c9'

AA?AC?CCK+
V. :;- 1P1 N 9 H $ D = /+1

+-.S + Q* 'O S. S $6G- M E. P

! E'5 P 2 P
11

3L/
PART. A 5-A. RELIGIA DETER7INATA

tul c +a ridicat !rinci!iul !iritual, c )i+a u!u naturalul, iat ce ,n eamn ace t rzboi al zeilor O RU 6)adar, zeii naturali nu au con*inut, dar ei ,nt ub>u+ ga*i, dobor,*i de !e tron: a u!ra religiei naturii ,nvinge !rinci!iul !iritual, zeii naturali ,nt alunga*i la marginea lumii, dincolo de lumea con)tiin*ei+de+ ine, ,n ei )i+au ! trat )i dre!turile. 0a !uteri ale naturii, ei ,nt totodat de natur ideal, !u)i ca u!u)i !iritualului, ,nc,t ei con tituie ,n !iritual au ,n ,n)i)i zeii !irituali o determina*ie, ,n ,n)i)i ace)tia fiind ,nc con*inut ace t moment natural, dar numai ca o remini cen* a elementului natural, numai ca o latur ,n ei. ,n vecAilor zei le a!ar*in nu numai !uteri ale naturii, ci )i 4iWe, 6umenidele, 6riniile : )i >urmntul, Sticcul ,nt ocoti*i !rintre vecAii zei. 7i e deo ebe c de noii zei !rin fa!tul c ace)tia ,nt latura !iritualului ca latur a unei !uteri ce fiin*eaz numai ,n ine Q 6riniile ,nt cele ce >udec numai luntric, >urmntul e te acea t certitudine ,n con)tiin*a mea : adevrul lui rezid ,n mine, cAiar dac+l de!un ,n cAi! e"terior: !utem a emna @urm,ntul cu con)tiin*a moral. ,n cAimb, Seus e te zeul !olitic, zeul legilor, al t!,nirii, ,n al legilor cuno cute, nu al legilor con)tiin*ei morale. 0on)tiin*a moral nu are dre!t ,n tat . c,nd omul e refer la con)tiin*a a moral, unul !oate avea cutare con)tiin*, iar altul alta . , ci dre!t are ceea ce e conform legii. 0on)tiin*a a moral ca fie >u t trebuie ca ceea ce crede el c e te dre!t, obiectiv, core !und dre!tului obiectiv, nu trebuie l)+luia c numai ,n interior. 0,nd con)tiin*a moral e te >u t, ea e te o con)tiin* moral recuno cut de tat, dac tatul e te o organiza*ie moral. .emesis ,n eamn cobor,rea a ceea ce e formal, ,nalt, a cendent, e !ura nivelare, invidia care vrea coboare e"celentul ,nc,t ace ta tea !e aceea)i trea!t cu altul. ,n 4iWe e te con*inut numai dre!tul ab tract, !ro!riu+zi . 3rest e te urmrit i de 6umenide )i e te ab olvit de "tena, de dre!tul moral, de tatQ dre!tul moral e te altul dec,t dre!tul numai !ro!riu+zi , noii zei ,nt zeii dre!tului moral. 1n e"em!lu al ace tei uniri a naturalului cu !iritualul e te K ub (ove frigidoG. 6ici @u!iter e te firmamentul, atmo fera, tunetul, cAimbarea atmo ferei, dar, ,n afar de ace t !rinci!iu al naturii, el

e te tatl zeilor )i al oamenilor, e te zeul

(EC9. A II-A. II. RELIGIA <RU7U(E9II $""

!olitic, dre!tul )i moralitatea tatului, acea t !utere u!rem !e !m,nt. 6ltfel, el e te o !utere moral multilateral, e te, ,n ce !rive)te vecAile obiceiuri, zeul o !italit*ii: c,nd ra!ortul dintre diferitele tate nu era ,nc determinat, o !italitatea e referea e en*ial la rela*iile morale dintre cet*enii care a!ar*ineau unor tate diferite. Poseidon e te marea, ca 3Weanos, Pontos: el t!,ne)te acea t lbticie a elementului, e te ,n !rimit )i ,ntre zeii cei noi. -ebus e te zeul )tiutor: de>a conform analogiei, deter+mina*iei ub tan*iale, logice, el core !unde luminii )i -ebus e te ecoul !uterii olare. -ebus nu e te numai cel ce )tie, numai revelare a entin*elor oracolelor: de>a ,n ine )i !entru ine lumina )i )tiin*a ,)i core !und, e te determinarea logic ,n !iritual )i natural a ace tei manife tri. "polo din +icia are legtur nemi>locit cu lumina. 6cea ta !rovine din ceea ce+i e te !ro!riu 6 iei <iciQ !re diminea*, naturalul, lumina e manife t mai mult. -ebus trimite ciuma ,n tabra grecilor, ace t fa!t are ,ndat legtur cu oarele Q ace t efect al verii fierbin*i, al cldurii olare. (maginile lui -ebus au )i ele atribute, imboluri care au legtur cu oarele. 6celea)i divinit*i care erau mai ,nainte titanice )i naturale a!ar ulterior cu o determina*ie fundamental !iritual careR e te cea dominant, ba cAiar +au ivit controver e cu !rivire la fa!tul dac ,n 6!olo mai e te ceva natural. ,n &omer, &elio e te, fr ,ndoial, Soarele, dar ,n acela)i tim! el e te nemi>locit claritatea, momentul !iritual care lumineaz totul cu razele ale. ,n )i mai t,rziu i+a rma ,nc lui "polo mereu ceva din elementul+natur al u, era ,nf*i)at av,nd raze !e ca!. 6ce tea con tituie ceea ce e general, cAiar dac la zeii ingulari ace ta n+ar fi deo ebit de vizibil. 4otu)i, nu e te de cutat aici o con ecven* !erfect. 1n element a!are o dat ,n cAi! mai !uternic, alt dat mai lab. ,n 6umenidele lui 6scIl, !rimele cene e !etrec ,n fa*a tem!lului lui "polo! 6ici lumea e te ,ndemnat +)i manife teze !ietatea Q mai ,nt,i fie venerat dttoarea de oracole Haia, !rinci!iul naturii, a!oi Themis, de>a o !utere !iritual, ,n , ca )i 4iWe, ea a!ar*ine vecAilor zei, a!oi vine r,ndul .opii, a!oi -ebus . oracolul a trecut la zeii cei noi. Pindar vorbe)te )i el de !re o a tfel de ucce iune a zeilor, el face din .oapte !rima: urmeaz a!oi Themis )i a!oi -ebus! 6cea ta e te deci trecerea de la figurile naturii la
$"' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

noii zei. ,n fera artei !oeziei, a crea*iei ace tei ,nv*turi, ace tea nu trebuie fie luate ,n en i toric. 6 tfel )i zgomotul, fo)netul frunzelor, al *imbalelor u !endate e te !rimul fel de comunicare a unui oracol, im!le unete ale naturii: abia mai t,rziu a!are o !reotea care comunic oracole ,n ilabe, dar care, !otrivit modului oracolului, nu !ronun* unete clare. -e a emenea, muzele ,nt mai ,nt,i nimfe, izvoare, valurile, zgomotul, murmurul !,raielor . !retutindeni ,nce!ut de la modul natural, de la !uteri ale naturii, care ,nt tran formate ,n zei cu con*inut !iritual. Prometeu, care e te con iderat )i ca titan, e te o figur im!ortant, intere ant. Prometeu e te o !utere a naturii: dar R3 el e te )i binefctor al oamenilor, ,ntruc,t el i+a ,nv*at !rimele arte. 7l le+a adu focul din cer: a!rinderea focului a!ar*ine de>a unei oarecare culturi: ea ,n eamn c omul a ie)it de>a din !rima tare de !rimitivitate. Primele ,nce!uturi al[ culturii au fo t a tfel ,n mituri ca recuno ctoare amintire. Prometeu i+a ,nv*at !e oameni )i aduc >ertfe Q animalele n+ar fi a!ar*inut oamenilor, ci unei !uteri !irituale, adic ei n+au m,ncat carne. Prometeu i+a luat lui ]eu toat >ertfa, a fcut dou figuri, oa e )i !icioare ,mbrcate ,n carne )i o figur cu carne, iar ]eu a ,n)fcat+o !e !rima. " %ertfi ,n eamn a face un o !*, )i vi cerele )i oa ele le !rimeau zeii. 6ce t Prometeu i+a ,nv*at !e oameni e ervea c )i fac din animale alimente !entru ei: odinioar nu era voie fie atin e animalele de ctre oameni, ele erau ceva ce trebuia fie re !ectat de ace)tia: ,nc ,n &omer ,nt men*ionate vite olare ale lui &elio )i nu era ,ngduit ca ele fie atin e de oameni. Ca inzi, la egi!teni, era interzi ub !edea! uciderea animalelor. Prometeu i+a ,nv*at !e oameni mn,nce cAiar carnea iar lui (u!iter +i la e numai !ielea )i oa ele.

,n Prometeu e te un 4itan, el e te ,nctu)at ,n 0aueaz )i un uliu ,i f,)ie ne,ncetat ficatul care cre)te mereu la loc. durere care mi ,nceteaz niciodat. 0eea ce i+a ,nv*at Prometeu !e oameni ,nt numai de"terit*i care !rive c ati facerea unor nevoi naturale. ,n im!la ati facere a ace tor nevoi nu e te niciodat aturare, ci trebuin*a cre)te mereu, iar gri>a e te mereu nou . iat ce e indic !rin mitul de mai u . Ca Platon e !une ,ntr+un loc c Prometeu n+a !utut aduce oameni+8W lor )tiin*a !olitic, cci ea a fo t !zit ,n cetatea lui ]eu : aici e te de,ci e"!rimat fa!tul c ea a a!ar*inut ,n !ro!riu lui ]eu .
S70D. 6 ((+6. 55! E7C(#(6 %E1<1S7D(( 3LR

Se men*ioneaz, fr ,ndoial, cu recuno)tin*, c Prometeu a u)urat via*a oamenilor, dar, ,n !ofida fa!tului c ace tea ,nt !uteri ale inteligen*ei umane, el a!ar*ine totu)i titanilor, cci ace te arte nu ,nt ,nc legi, nu ,nt !utere moral. Ca 6schil, Prometeu !une c fidarea, m,ng,ierea )i ati fac*ia a o are ,n fa!tul c lui ]eu i e va na)te un fiu care+l va dobor, de !e tron . Hercule! -e a emenea, la "ristofan, la modul comic. 6ici !une Gachus c, dac moare ]eu , urc el !e tron. Hercule e te ingurul zeu care e re!rezentat ca om, om ce a fo t trmutat !rintre zei. Prin acea ta e !une c el va ob*ine domnia lui Seus, ceea ce !oate fi con iderat ca o !rofe*ie care +a realizat. -ac zeii ,nt !articularizarea !iritual a ub tan*ei care e fr,mi*eaz !e ine ,n ei, am vzut totu)i, !e de alt !arte, omul !rin erviciul omului ,nl*,ndu+ e !re -umnezeu )i fc,ndu+ e adecvat co!ului divin. 6 tfel ob*inem unitatea ambelor Q co!ul divin umanizat, co!ul uman ridicat la rang de co! divin. 6cea t !ozi*ie d eroii, emizeii. -eo ebit de e"celent e te ,n acea t !rivin* figura lui Hercule, ;l e te individualitate uman, +a l at u!u la munci grele : !rin virtutea lui el a dob,ndit cerul. 6)adar, eroii nu ,nt nemi>locit zei: ei ,nt nevoi*i a>ung ,n cercul divin numai !rin munc. 0ci zeii individualit*ii !irituale, de)i acum lini)ti*i, ,nt totu)i Mceea ce ,nt= numai !rin lu!ta lor cu 4itanii: ace t K,n+ ineG al lor e te !u ,n eroi. 6 tfel, individualitatea !iritual a eroilor e te u!erioar aceleia !ro!rie ,n)i)i zeilor: ei ,nt ceea ce zeii ,nt ,n ine, reali, ac*iuni ale lui ,,,n+ ineG, )i , cu toate c ei trebuie lu!te muncind, acea ta e te o e!uizare !rin munc RV a naturalit*ii !e care zeii o mai au ,n ine. ]eii !rovin din !uterea naturii, iar eroii de la zei. 6 tfel, ,ntruc,t zeii !irituali ,nt rezultatul ob*inut !rin ,nvingerea !uterii naturii, dar ,nt numai !rin acea ta, ei ,)i au devenirea ,n ei ,n)i)i )i e ,nf*i)eaz ca unitate concret. Puterile naturii ,nt con*inute ,n ei ca baz a lor, dar ei au tran figurat ace t ,,,n+ ineG al lor. 6)adar, ,n zei e te ace t ecou al elementelor naturii: ,n lucrul !rinci!al e te modul+determinat !iritual al lui. 6vem con iderm acum, ,n continuare, mai de a!roa!e, ,ncQ
380 PART. A II-A. RELIGIA DETER7INATA

B. FELUL N0 CHIPUL ZEULUI

1. S,nt o mul*ime de zei: con*inutul valoro ,n ine )i !entru ine e te cel veridic, !iritual, moral. -ar ace t con*inut e te ,nc fr,mi*at, ,nt ,nc multe !articularit*i, iar ele ,m!reun con tituie o unitate. Seus le t!,ne)te la modul tatlui de familie, !atriarAal, unde conductorul face !,n la urm ceea cevoie c )i ceilal*i, care ,)i !un cuv,ntul lor la tot ce e ,nt,m!l. ,n acea t domnie nu e te erioa . 1nitatea mai ,nalt, ab olut, ,n forma unei !uteri ab olute, t dea u!ra lor ca !utere !ur a lor: acea t !utere e te soarta, nece itatea im!l. 6cea t unitate e te fr con*inut, e goala nece itate )i !utere, !uterea ne,n*elea , li! it de conce!t, )i nu !utere ,n*elea!t . ,n*ele!ciunea a!ar*ine cercului zeilor, ea con*ine determina*ii concrete care a!ar*in !articularului, zeilor in1 gulari . , nece itate oarb care t dea u!ra a toate, )i dea u!ra zeilor, ne,n*elea )i deci nece itate incon olabil. 6b tractul nu !oate fi ,n*ele Q a ,n*elege ,n eamn a )ti Mcunoa)te= ceva ,n adevrul u : ceea ce e ru, ab tract e te neinteligibil, ra*ionalul e te inteligibil, fiindc el e te ,n ine con+R/ cret.

,n ce !rive)te ra!ortul con)tiin*ei de ine finite, totul ucomb, zeu )i om, ,n fa*a ace tei nece it*i, ea e te o !utere de fier, a cultare oarb fr libertate. 7"i t ,n o form de libertate cel !u*in !e latura felului de a vedea, de a im*i. #recul, care are entimentul nece it*ii, e ,m!ac cu Q a)a e te, nu e nimic de fcut ,m!otriva ace tui lucru, trebuie +l acce!t, im!ortant e te +l acce!t. 6 tfel e"i t libertate )i ,n fa!tul acce!tat, cci ,l con ider ca !e al meu. 6ce t fel de a vedea )i im*i ,n eamn c emul are ,naintea a acea t nece itate im!l. ,n tim! ce t !e !ozi*iaQ Ka ta e teG, el a !u la o !arte orice e !articular, a renun*at la toate co!urile )i intere ele !articulare, fc,nd ab trac*ie de ele. (ndi !ozi*ia, nemul*umirea oamenilor vine tocmai din fa!tul c ei *in ferm la un co! determinat, nu+l !r e c, iar c,nd acea t ata)are a lor nu e te adecvat co!ului au ,i e te cAiar !otrivnic, ei ,nt nemul*umi*i. 6ici nu e"i t acord ,ntre ceea ce e te )i ceea ce vrem fie, deoarece cele dou !ozi*ii ,l au ,n ele !e Ktrebuie+ +fieG Q Kacea ta trebuie fieG.
(EC9. A II-A. II. RELIGIA <RU7U(E9II SS1

6 tfel e"i t dezunire, f,)iere, ,n ine, ,n !e acea t !ozi*ie nu e te men*inut ferm nici un co!, nici un intere fa* de rela*iile care ,nt a)a cum tocmai e fac. 3efericirea, nemul*umirea, nu e te altceva dec,t contradic*ie fa* de ceea ce vreau eu fie. 0,nd intere ul !articular a fo t abandonat, m+am retra ,n acea lini)te !ur, ,n acea fiin*are !ur, ,n acel Ke teG. 6ici, !e de o !arte, nu e"i t con olare !entru om. 7l are nevoie de con olare c,nd !retinde com!en are !entru !ierdere, aici el a renun*at la rdcina interioar a ceea ce a !ierdut. 6cea ta e te latura libert*ii, dar a celei ab tracte )i nu concrete, a libert*ii care t numai dea u!ra concretului, a !articularului, dar nu e te !u ,n adevrata armonie cu ceea ce e determinat . !ur g,ndire, fiin*, fiin*are+,n+ ine, abando+ m nare a !articularului. 3ece itatea e te una dintre e"treme. ,n acea t univer alitate e te cealalt e"trem, ingularitatea e"terioar: acea ta a!are de a emenea !entru ine ca acel Kab tractumG al g,ndirii, al re,ntoarcerii ,n ine. 7le ie din acela)i temei, din acela)i mod+determinat univer al, ,ne,t ra*ionalitatea, con*inutul ra*ional e te ,nc ,n forma modu+lui+nemi>locit, acea t determina*ie logic de care de!ind determinrile ulterioare. 3u e te ,nc !u o ubiectivitate infinit, aici e te u!rimat ingularitatea e"terioar. 0eva e te ingularitatea e"terioar )i altceva e te ubiectivitatea ca ,n ine infinit: aici, ingularitatea e te e"terioar fiindc tocmai nu e ubiectivitate infinit, )i de acea t latur *ine con*inutul variat, accidental, care !laneaz ,n >urul zeilor. ,n ace t cerc de zei a!are accidentalitate a con*inutului: de e"em!lu, cei doi !rezece zei !rinci!ali ai Olim!ului nu ,nt ordona*i !rin conce!t, ei nu con tituie un i tem. ,n afar de acea ta, ei ,nt !iritualitate concret, dar ,nc nu ,nt ubiectivitate ab olut, deci ,nt figuri individuale. 0a !iritualitate concret, ei nu au con*inut ab tract: nu e te ,n ei o ingur ,n u)ire, ci mai multe, concrete. -ac ar avea numai o ingur ,n u)ire, ei ar fi alegorii, ar fi ceva numai re!rezentat ,n form concret, ,ne,t interiorul, emnifica*ia ar fi numai o unic ,n u)ire. 6vem !iritualitate ubiectiv, dar nu avem ,nc ubiectivitate infinit.
$'# P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

7lementul naturii intr ,nc ,n acea t determinare a concretului, con tituie una din laturile o!ozi*iei, e adaug aici anul, ,m!r*irea !e luni )i zeii au fo t fcu*i zei de calendar. 6 tfel de determina*ii ,i revin tim!ului ,ntruc,t ace ta e afl ,n cAimbrile fizice. 7ece!ta*i ,n forma unor indivizi R8 con)tien*i de ine, ei nu mai au acea t determinare, ci a!ar ca accidentali )i trebuie fie ,nnobila*i, nu trebuie e"i te re !ect fa* de ei, e face din ei cutare au cutare lucru. 6ici

avem deci dre!tul !iritual de a cuta ,n ace)ti zei a)a+numite filozofeme. Seus a fcut cAef cu zeii dou !rezece zile la etio!ieni, a u !endat+o !e luno ,ntre cer )i !m,nt etc. 6 tfel de re!rezentri ,)i au legturile )i izvoarele ,ntr+o oarecare re!rezentare ab tract, care emnific ceva regulat, ceva e en*ial, dar !rozaic. 6vem dre!tul cercetm ,n acea t !rivin*. 7"i t a tfel de urme, dar, cobor,te la rang de acciden+talit*i, nu e"i t !orunc fie re !ectate a tfel de re!rezen9+*ri. 0on)tiin*a de ine nu+)i face ie)i nimic din a tfel de determina*ii ale naturii. ,n bog*ia lor, figurile zeilor ,nt !la tice, ,nt a!oi ,nf*i)ate ,n !oezie, rec !babe ,n c,m!ul !ur al re!rezentrii, ,n felul ace ta a!ar cu !rivire la ele !ove tiri variate. 7le ,)i au izvorul ,n ra!orturi !articulare ale naturii, care nu ,nt ,n !ure, ci tran formate ,n forma ce ,nt adecvate modului uman ubiectiv. &rearea naturii, na)terea ,)i are aici forma a. 1n alt izvor e te !iritualul ,n u)i, individualitatea !iritual, omului i e manife t zaul ,n aca te !ro!rii de tine ale ale, ,ntr+un evenimant care e te con iderat ca fa!t, bunvoin* au du)mnie a zeului, 033a 03 ofer a tfel un con*inut infinit de variat. ,ntocmai cum -amn zeul iudaic i+a dat !o!orului acea *ar )i l+a condu din 7gi!t, tot a tfel un zeu grec a fcut cutare au cutare lucru, ceea ce i e ,nt,m!l unui !o!or )i ceea ce ace ta con ider ca fiind divin. (ntr a tfel ,n con iderare locul unde a ,nce!ut a!ar con)tiin*a de !re un zeu )i enintatea grecilor: ac t moment al !roduc*iei a !utut n coci o mul*ime de i tori iri ,nc,nttoare. Preo*ii e"!lic evenimen+ SR tul, fericirea ori nefericirea ca fa!t a zeului. 6cea ta ofer material !entru o determinare mai !reci , e"terioar a ac*iunilor zeului. 6ce ta e te materialul !articular al mul*imii infinite de accidental, de nedeterminat care ,n ine nu contrazice lucrurile, e te crea*ie !oetic. 6)adar, acea ta e te ,n general
S70D. 6 ((+6. 55! E7C(#(6 %E1<1S7D(( $'$

cealalt e"trem. 1niver alul, ,ntruc,t a!are ,n !articularitate, o la !e acea ta ubzi te ca >u"ta!unere, ca e"terioritate reci!roc, )i a)a a!are accidentalitatea. 6cea ta e te determinarea e en*ial !rivitoare la con*inutul zeului obiectiv. 2. 1n moment de felul ace ta e te )i unul ce+)i are ediul originar ,n mistere, de !re ceea ce va trebui vorbim ,n mai t,rziu. <i terele e ra!ort la religia de cAi a grecilor ca elementele naturii la con*inutul !iritual: avem religie vecAe au mai nou, cult trin: du! cum vecAii zei ,nt mai cu eam numai elemente ale naturii, tot a tfel con*inutul mi terelor e te un con*inut !rimitiv !e care ,nc nu l+a !trun !iritul. 6ce ta e te ra!ortul nece ar ,n ine )i !entru ine )i ace tea ,nt )i datele i torice. -ar, du! cum e credea c !rofunzimi !articulare ale religiei +ar g i ,n (ndia aca la ele, tot a)a e credea c e cazul )i aici. <i terele con*in bnuieli, ,n ace tea e ,ncearc fie e izate ,n cAi! general !uterile naturii. -in ace t vecAi con*inut e r fr,ng )i unele elemente ,n acea t re!rezentare a zeilor !irituali ,nl*a*i dea u!ra lui. ,n religia indic, na)terea )i !ieirea ,nt conce!ute ca )i con*inut )i ace ta a fo t )tiut Mcuno cut= ,ndeo ebi ca o !utere univer al. ,ntruc,t a tfel de con*inut a fo t tran !u ,n cercul !iritual, e mai g e c aici ecouri ale lui, a tfel c,nd i e atribuie lui Seus o mul*ime infinit de amoiuri, atribuire la care au dat !rile> mituri ce e refereau la rela*ii naturale, la !uteri ale naturii. 3. 1n moment !rinci!al e te latura apariiei! Pe acea t trea!t e te ,n general dominant frumosul! ]eul a!are, ace te !uteri, ace te determina*ii ab olute, morale, !irituale ,nt )tiute Mcuno cute=, ,nt Me"i t=, !entru con)tiin*a de ine em!iric: a tfel ele ,nt !entru altul, )i trebuie fie con iderat ,nc felul mai !reci ,n care ,nt ace te determina*ii !entru altul lor, !entru con)tiin*a de ine ubiectiv. 1. 6ce t con*inut e manife t ,n interior, e reveleaz ,n !irit, ,n ace t con*inut moral, veridic e !oate manife ta numai ,ntr+un !irit care ,n ine +a ridicat el ,n u)i la acea t libertate !iritual. 6ce te determina*ii univer ale a>ung la con)tiin*, e manife t, e

reveleaz luntric. 2. ,ntruc,t acea t trea!t e te numai trea!ta !rimei libert*i, a !rimei ra*ionalit*i, ceea ce ,n !irit e te o !utere,
38W P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -Y47E<(3646

a!are la modul e"terior. 6cea ta e te latura natural cu care e te ,nc ,m!ovrat acea t !ozi*ie. 6cea t latur cu totul e"terioar e te fo)netul co!acilor, lini)tea !durii ,n care e te Pan, fenomenele naturii, care ,nt con iderate ca ceva u!erior. 6cea t manife tare e refer numai la !rimul anun* !entru con)tiin*a !entru care ,nt Me"i t= ace te determina*ii. 6ce te !uteri, ace te legi ,nt Me"i t= )i nu e )tie de unde vin, ,nt ve)nice, ori ,nt ceva e"terior, tunet )i tr net. 3. %ie c fiin*a e te interioar, fie c ea e te e"terioar, ceea ce intr ,n con iderare e te e izarea ace tui ceva ,n !rimul r,nd ab tract. 6cea ta e te treaba con)tiin*ei de ine: organul cu care e izeaz con)tiin*a de ine ace t e"i tent au ace t e en*ial ub tan*ial e te fantezia, care d form ace tui ab tract ini*ial, ace tui e"i tent interior au e"terior, tran form,ndu+l ,n ceea ce e te con iderat ca zeu. 6cea ta ,n eamn luminarea de+a face re!rezentabil, de a aduce !entru con)tiin* re!rezentabilitatea a ceva ce e te divin. <enirea ace tei fantezii am recuno cut+o !rin fa!tul c con*inutul av,nd ,nc ,n el finitatea de a fi ra*ionalitate nemi>locit, trebuie e ,nf*i)eze !e ine ca ceva !articular, con*i+lU1 nut care nu e te ,nc ,n ubiectivitate infinit, are ,n ine finitatea, e ,m!ovrat cu latura natural. %antezia con t ,n a da form ab tractului interior au e"teriorului, care mai ,nt,i e te ceva ce fiin*eaz nemi>locit, ,n a da form ace tor dou, ,n a le !une ca !e ceva concret, dintre care unul e te !iritualul, iar cellalt naturalul: ,nc,t fiin*a e"terioar nu mai fie de ine tttoare, ci fie cobor,t la rolul de a fi numai emn al !iritului care l)luie)te ,nuntru, de+a face a!ar ,n ea numai ace ta. ]eii ,nt fcu*i de fantezia omenea c au ,nt divinit*i !la tice !l muite de m,ini omene)ti: a tfel ei iau na)tere ,n cAi! finit, !rodu)i de !oet, de muze. 7i au acea t finitate fiindc ,nt fini*i ,n acela)i tim! )i+n ce !rive)te con*inutul lor: acea t finitate e te di !er are, e !articularitatea !uterilor !irituale. 6cea t finitate a con*inutului e te determina*ia )i urmarea fa!tului c ei iau na)tere ca !rodu e ale oamenilor. 6ici, divinul nu e te e izat nici ,n g,ndirea !ur )i nici ,n !iritul !ur Q e"i t adevr ,n acea t ra*ionalitate !otrivit creia divinul e te numai ceva ce manife t !iritualul. 7l nici nu e te e izat cu intelectul e"terior, cu categoriile ab tracte
S70D. 6 n+6. L1. E7C(#(6 %E1<1S7D(( 38V

ale intelectului, ace tea *in de !roz. 6ce)ti zei ,nt inventa*i de oameni, nu du! con*inutul lor ra*ional ,n ine )i !entru ine, ci ,nt inventa*i a)a cum ,nt ei zei. Herodot !une c Romer )i Hesiod le+au dat grecilor !e zeii lor, adic orice !reot, brbat btr,n, cu e"!erien*. 0,nd au auzit grecii t,nd l,ng cadavrul lui "Ile murmurul mrii, +a culat .estor !un,nd Q e te T>ietis care >ele)te. 6 tfel &alhas c,nd izbucne)te ciuma !une c, ,nfuriat !e greci, "polo a fcut acea ta. 6cea t inter!retare ,n eamn tocmaiQ a da form ac*iunii unui zeu, )i tot a)a a da form interiorului. Pallas ,l ,m!iedic !e "Ile, acea t cum!nire interioar:1U2 ,m!iedicarea furiei !oetul o e"!rim ca Pallas! 6ce)ti zei ,nt !uteri !irituale, ,n !iritul e te fr,+mi*at ,n !articularit*ile ale, ,nt multe !uteri !irituale, avem deci aici politeism, acea ta e te latura finit*ii. 1na dintre laturile finit*ii e te aceea c libertatea are ,nc remini cen*a naturalit*ii, al doilea moment al finit*ii a fo t relevat adineaori. <ultele !uteri ,nt !entru om: ele ,nt e en*ialit*ile ab olute ale !iritului u, a)adar ,nt deo ebite de individualitatea a cAimbtoare: dar ele ,nt reprezentate 7 !rin urmare, a!are ,nc o form a finit*ii, care a!ar*ine modului re!rezentrii. 6ici, libertatea ,nc nu e te cea

infinit a gndirii, e en*ia++lit*ile !irituale ,nc nu ,nt g,ndite: dac omul ar g,ndi, n+ar e"i ta dec,t un ingur dumnezeu !entru el: ,n divinitatea a!ar*ine aici numai re!rezentrii, care nu e te baza g,ndirii !ure. 6bia religia adevrului ab olut are g,ndirea ca baz !ur a a. ]eii greci ,nt !entru fantezie Q nu de co!er ace te e en*ialit*i ca forme e"i tente ale naturii, ci el le dob,nde)te ( !entru re!rezentare Q acea t crea*ie e te fantezia ,n genere. %igurile zeilor ie din fantezia omenea c ,n o!ozi*ie cu ceea ce e"i t, ,n ele ie ca forme e en*iale: ele con*in ceva en ibil ,n ele, dar ,l con*in !e ace ta ,nl*at la univer alitatea !iritului !rin frumusee! 7eligia greac e te religia frumu e*ii. ,n zeii eleni e"i t o baz !iritual, ,n ,ntruc,t ,nt re!rezenta*i obiectiv, intr ,n !l muirea lor un element ce *ine de natur, ei au naturalul ,n manife tarea lor, ei ,nt fcu*i, elabora*i G8 !oetic (legtur ,ntre g,ndire )i elaborare !oetic) )i nu inventa*i : dar ace t !rodu e te )tiut Mcuno cut= ca ceea ce e te e en*ial, e te ceva !iritual care nu e e tro!iat de natural, ci
38/ P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,n u)i ace ta are numai emnifica*ia !iritualului, ,ntruc,t e te frumo . <anife tarea cade aici !e latura ubiectiv, ea e te finit: a tfel zeul e te ceva fcut de oameni. Poe*i, cul!tori )i !ictori i+au fcut !e greci cunoa c cum erau zeii lor. ,n Seus l lui -iias au intuit grecii !e -umnezeul lor. 0eea ce e te manife tat )i ,nf*i)at !entru fantezie e te forma unui g,nd. Prin acea ta e te religia greac religia frumu e*ii. -e frumu e*e *ine con)tiin*a !iritualit*ii libere, cu toate c con*inutul e te un con*inut limitat )i finit. ,n !entru !iritualitatea liber nu e te alt manife tare, anume, e,nd acea ta e en ibil, dec,t cea uman. 6cea ta e te forma !iritului care !o ed e"i ten*: ,ntruc,t !iritul are e"i ten* natural, en ibil, acea ta e te ingurul mod ,n care el o are. -ar nu ,n en ul c !iritul ar fi ceva de natur en ibil, material, ci felul modului+nemi>locit al u, al realit*ii ale, fiin*a a !entru altceva, modul+de+a+fi+intuit al lui, e te ,n form omenea c. 6ce t lucru li +a luat grecilor ,n nume de ru. 1n vecAi filozof !une Q dac leii ar avea zei, ei )i i+ar fi re!rezentat !e ace)tia ca lei. 3u e te e!uizat !roblema !un,nd c acea ta ar fi figura zeilor, dar grecii au avut dre!tate conferindu+le figur uman, fiindc acea ta e te ingura figur ,n care e"i t !iritul. %a!tul nu e te ,nt,m!ltor. Cegtura e te, dim!otriv, nece ar, ,n figurile animalice !iritul nu+)i manife t e"i ten*a. %iziologiei, !ro!riu+zi , i+ar reveni cunoa c organi mul uman, figura uman dre!t ingurele adecvate !iritului: dar ,n acea t !rivin* ea a fcut ,nc !u*in. ,n metem! iAoz e admite, cum a emnalat "ristotel, c ufletul omului )i organizarea cor!ului u ar fi !u e accidental. Organi mul uman e te numai forma !iritualului. 1UW 6cea t form e te cea ideal: ,nainte de greci n+a fo t adevrat idealitate nici la inzi, nici la Orientul 6!ro!iat )i nici la egi!teni. 6cea t idealitate greac n+ a mai !utut a!rea nici ulterior. 6rta religiei cre)tine e te, fr ,ndoial, frumoa , dar idealitatea nu e te ,n ea ultimul !rinci!iu. ,n religia greac nu e te ,nc cuno cut !iritul !ur, ab olut, ,n !irit )i ,n adevr. -e aceea nu e cazul ca manife tarea, latura e"i ten*ei, mearg !,n la realitatea nemi>locit, !,n la !rezen*a lui Kace taG, adic a ace tui om. %orma cea mai veridic, cea mai !ro!rie
S70D. 6 n+6. 55! E7C(#(6 %E1<1S7D(( $'"

e te ,n cAi! nece ar aceea c,nd !iritul ce fiin*eaz ab olut !entru ine ,nainteaz !,n la manife tarea a ca )i con)tiin* de ine ingular, em!iric. 6ici nu e"i t ,nc acea t determi+na*ie, ea e te un moment ,n manife tare, dar care nu ,nainteaz !,n la Kace taG en ibil. 6)adar, acea t latur e te fcut de oameni, )i e fcut a tfel ,nc,t ace t fcut, ,n care a!are divinitatea, are o latur en ibil. 7a e te cu nece itate creat adecvat con*inutului, divinit*ii care trebuie fie e"!rimat !rin ea. %igura trebuie ,nf*i)eze divinul )i !o ed ,nc moliciunea de a fi fcut cu totul adecvat con*inutului. 3umai c,nd !articularizarea a>unge ,n zeu la limita e"trem, c,nd ea a!are ca om ,n acea t figur, ca )i con)tiin* nemi>locit, atunci e te a)a+zi l at liber acea t en ibilitate, acea t e"terioritate ca en ibilitate, adic condi*ionalitatea e"teriorit*ii a!are ,n zeu. 6ici materia, en ibilul nu are ,nc acea t form, e men*ine fidel con*inutului u. ]eul e te aici, fr ,ndoial, ,n u)i K)ineleG !articular divin, e o !utere !iritual, univer al. -ar acea t !utere !rovine de la natura+litatea !e care ea o are ca !utere !u : de aceea ea ,n )i trebuie aib ca element al u forma*ia naturalului )i trebuie a!ar fa!tul c tocmai naturalul e te modul e"!rimrii divinului. ]eul a!are ,n !iatr: en ibilul e con ider ,nc !e ine ca ceea+ce+e+adecvat !entru e"!rimarea zeului ca zeu. 6bia c,nd zeul ,n u)i

a!are ca ace t ingular, revel,nd c !iritul, )tiin*a Mcunoa)terea= ubiectiv de !re !irit ca !irit, e te adevrata manife tare a zeului, abia atunci devine liber en ibilitatea, adic ea nu mai e te unit cu zeul, ci e arat neadecvat figurii ace tuia Q en ibilitatea, ingularitatea nemi>locit e te !ironit !e cruce. S!iritul ca generalitate, comunitatea e te terenul !entru manife tarea lui -umnezeu: manife tarea e te ab olut, elementul ei e te !iritul ,n u)i. ,n forma ,n care en ibilul e"!rim !e trea!ta noa tr divinul e te figura omeneasc! 3u e"i t alt form cor!oral care ar fi en ibilizarea !iritualului, dar ea nu e te aceea a unui om em!iric care a!ar*ine totodat )i accidentalit*ii e"i ten*ei )i care e"!rim nemi>locit realitate ,n ine. -e igur, !oezia e te )i ea o manife tare !iritualizat, dar ea are totu)i ca material al ei ,nc tonul, fr ,ndoial, materialitatea care e u!rim !e ine, ,n totu)i ton, mimic, ma c etc.: ,n general, en ibilul e te e"i ten*a zeului, )i nu !iritul care e
$'' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

)tie !e ine. 6 tfel e"i ten*a zeului e te un ideal, figur e en+*ialmente frumoas, acea ta e te e"!re ia caracterului !iritual, e re!rezentarea determinat a !iritualului !e care o are )i o e"!rim arti tul. %igura !l muit ,n ace t material en ibil e te cea omenea c, cci zeul e te !u de oameni. ,n ace t mod+de+a+fi+!u e te mi>locit de u!rimarea K ineluiG ingular: de aceea, figura nu e te aceea a omului ingular ca atare, ci e cea univer al, cea e en*ial, frumoas, )i+n felul ace ta ea e te e"!re ie a caracterului !iritual. ]eii eleni ,nt antropopatici, adic ei au ,n ei ,n genere determina*iile finit*ii, cAiar ca ceva imoral, ceea ce ar !utea +)i aib originea ,n mituri mai vecAi. ,n defectul !rinci!al 1U/ nu e te acela c zeii eleni ar fi !rea multe elemente antro!o!ati+ce, ci, !e de o !arte, ace tea ,nt la ei !rea !u*ine, e ,nc !rea K !u*in omene c ,n zeu. 4rebuie fie cu!rin omul ca ace t om ,n -umnezeu, ,n divin: dar numai ca moment, ca una dintre !er oanele lui -umnezeu, a tfel ,nc,t ace t om e"i tent, real, e te !u ,n -umnezeu, ,n ca rece!tat ,n infinitate, )i acea ta numai !rin mi>locirea unui !roce ,n care el ca ace t om ingular, e"i tent, en ibil, e te u!rimat. Porunca iudaic Q KS nu+*i faci cAi! cio!lit de !re -umnezeuG e refer la fa!tul c -umnezeu e te ,n mod e en*ial !entru g,nd: cellalt moment al vie*ii divine e te ,n alienarea a ca figur omenea c, ,nc,t acea ta e te ,n el ca manife tare, dar care e te ea ,n )i numai o latur )i e ,n cAi! e en*ial luat ,na!oi ,n 1nul, care abia a tfel e te Me"i t= !entru g,nd ca !irit. Cibertatea !iritual ,n infinitate ,nc n+a a>un la con)tiin*. 3oethe !unea c semnifica-ti itatea e te ceea ce con tituie caracterul o!erelor de art cla ice, adic el e"!rim, ,n toate, forma, caracterul determinat, ,n figura omului em!iric nu e te acea t emnificativitate, ci e te )i accidentalitate, influen* a naturalului, a accidentalului : ,nt forme care nu ,nt !ur emnificative cu !rivire la !irit )i nu e"!rim !ur !iritualitatea ub tan*ial, baza conce!tului divin. <odul ,n care zeul e te a tfel e a)adar figura frumoa creat de greci, acea ta con tituie organul ,n*elegerii lumii. 3oi e"!licm evenimente, evenimente ale naturii, le artm 1UL temeiul, cauza, acea ta e te eventual o for*, ceva interior, o ab trac*ie a refle"iei. 6ici nu e te un a tfel de ab tract. O a tfel de e en* e"!rimat ,n categorii de+ale intelectului. ,n*elegere !ro+
S704+ 6 ((+6. 55! E7C(#(6 %E1<1S7D(( 38R

zaic, nu e te aici forma !rin care e e"!lic, ci e te figura frumoa . Ca eleni totul e te adu la acea t form. 6)a au luat na)tere utele de mii de i torii fermectoare care trebuie con tituie temeiul cutrui ori cutrui lucru, mul*imea infinit a fabulelor grecilor. Pl muiri ale fanteziei ,nt ceea ce e"!lic evenimentele. -e e"em!lu, la &omer, 6Aile vrea coat abia, dar e t!,ne)te. 3e tor, 0alAa !reotul, au !oetul ,n u)i e"!licQ l+a re*inut 6tena. 0eea ce ac*ioneaz e te a tfel totdeauna ceva frumo , ceva gra*io . 6cea ta e te determina*ia fundamental ,n modul obiectiv al zeului )i al zeilor, ,n !arte !otrivit con*inutului ace tui mod, ,n !arte du! felul ,n care ace t con*inut e manife t ,n afar fa* de con)tiin*a de ine finit.

C. CULTUL
6ce ta e te ceva foarte ,ntin . 0onform menirii ale, cultul con t ,n fa!tul c con)tiin*a em!iric e ,nal*, omul ,)i d ie)i con)tiin*a, entimentul l)luirii divinului ,n el, entimentul unit*ii ale cu divinul. -ac o!era de art e te relevarea de ine a zeului )i a !roductivit*ii omului ca !unere a ace tei revela*ii !rin u!rimarea )tiin*ei )i voin*ei ale !articulare, atunci, !e de alt !arte, ,n o!era de

art rezid )i u!rimarea omului )i a zeului ca trini unul fa* de cellalt. Punerea ace tei fiin*e+,n+ ine a o!erei de art e te cultul: de aceea cultul e te ra!ortul !rin care e te u!rimat obiectivitatea e"terioar a zeului fa* de )tiin*a Mcunoa)terea= ubiectiv )i e te ,nf*i)at identitatea am,ndurora. 6)adar, ,n felul ace ta, e"i ten*a divin e"terioar ca ceva e!arat de e"i ten*a ei ,n !iritul ubiectiv e te u!rimat, )i a tfel -umnezeu e te ,ncor!orat ,nuntrul ubiectivit*ii. 0aracterul general al ace tui cult con t ,n fa!tul c ubiectul are o rela*ie e en*ial afirmativ cu zeul u. Dine de cult cunoa)terea, venerarea ace tor !uteri ub tan*iale, a con*inutului valoro , e en*ial al univer ului natural )i !iritual, !uteri u tra e accidentalit*ii ,n care e afl, ,n ,o con)tiin*a em!iric, ace te !uteri !irituale e en*ial valabile. -ar ace te !uteri ,nt ,n acela)i tim! ceea ce e te !ro!ria moralitate a omului. ,n acea ta rezid fa!tul c, !otrivit con*inutului, omul are ace t ra!ort afirmativ cu zeii iQ ace t
3RU P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

ub tan*ial care e te venerat ca zeu e te totodat !ro!ria e en*ialitate a omului. <omentele cultului ,nt Q a) -elul de a edea #i de a simi! ]eii ,nt recuno cu*i, venera*i, ei ,nt !uterile ub tan*iale, con*inutul valoro e en*ial al univer ului natural )i !iritual, ,nt univer alul. Omul recunoa)te ace t lucru fiindc e te con)tiin* care g,nde)te: a)adar, !entru el lumea nu mai e te la modul e"terior, accidental, ci la modul adevrat, !uterile univer ale el le recunoa)te. 6 tfel noi venerm obliga*ia moral, dre!tatea, )tiin*a, via*a !olitic, via*a de tat, rela*iile de familie: ace tea ,nt ceea+ee+e+adevrat, ele ,nt legtura interioar care *ine laolalt lumea, ,nt ub tan*ialul ,n care ubzi t cellalt, valoro ul, care ingur rezi t fa* de acciden+talitate, de inde!enden*a care lucreaz ,m!otriva lui. 6ce t con*inut e te de a emenea ceea+ce+e+obiectiv ,n adevratul en , adic valoro ul ,n ine )i !entru ine, adevratul, nu numai ,n en e"terior obiectiv, ci )i ,n ubiectivitate. 0on*inutul valoro al ace tor !uteri e te !ro!riul con*inut moral al oamenilor, e moralitatea lor, !uterea lor e"i tent )i valabil, !ro!ria lor ub tan*ialitate )i e en*ialitate. 6cea t religie e te o religie a omene cului, adic omul concret ,)i e te ie)i !rezent ,n zeii i !otrivit a ceea ce e te el, !otrivit nevoilor ale, ,nclina*iilor, !a iunilor, obi)nuin*elor ale, !otrivit determina*iilor ale morale )i !olitice, !otrivit a tot ce are valoare ,n ace tea )i e te e en*ial. Sau zeul lui are ace t con*inut a ceea ce e nobil, adevrat, con*inut care e te totodat )i acela al omului concret. 6ce t omene c al zeilor e te ceea+ce+e+toR defectuo , dar ,n acela)i tim! ceea+ce+e+ ubzi tent. ,n acea t religie nu e te nimic de ne!rice!ut, nimic neinteligibil, nu e te nici un con*inut ,n zeu care nu fie cuno cut omului, !e care el nu+l g ea c ,n ine ,n u)i, nu+l )tie. Palias care o!re)te e"!loziile de furie ale lui "Ile e te !ro!ria lui obi)nuin*. "tena e te !iritul ace tui !o!or, nu un !irit e"terior, !irit !rotector, ci e !iritul viu, !rezent, vie*uitor efectiv ,n !o!or, !iritul imanent individului, !irit ,nf*i)at, !otrivit e en*ei lui, ca Pallas! 6riniile nu ,nt -uriile re!rezentate ,n cAi! e"terior, ci e te !ro!ria fa!t a omului )i con)tiin*a, ceea ce ,l cAinuie)te #- mu tr, ,ntruc,t el )tie ,n ine c acea t fa!t e te rea.
S70D. 6 ((+6. @@! E7C(#(6 %E1<1S7D(( 3R1

6rinia nu e te numai -urie e"terioar care+l urmre)te !e uciga)ul mamei ale, !e 3reste, ci !iritul uciderii de mam ,)i v,ntur tor*a dea u!ra ca!ului lui. 6riniile ,nt 6umenidele cele dre!te )i tocmai de aceea bineg,nditoare: acea ta nu e te un eufemi m, ci ele ,nt acelea care vor dre!tul, iar acela care ,l lezeaz are 6umenidele ,n el ,n u)i Q e te ceea ce numim noi con)tiin* moral. ,n 6ip la &olonos, 6dip ,i !une fiului u Q 6umenida tatlui te va urmri. 6ros, drago tea, nu e te a tfel numai ceea+ce+e+obiectiv, zeul, ci e te, ca !utere, )i entimentul ubiectiv al omului. "nacreon de crie o lu!t cu 6ros! 8i eu, !une el, vreau acum iube c: de>a de mult mi+a !oruncit ace t lucru 6ros, totu)i n+am voit a cult. 6tunci 6ros m+a atacat. ,narmat cu cut )i lance, am rezi tat. 6ros +a ,ncAi ,n ine, totu)i du! aceea mi +a furi)at ,n inim. 0e a>ut aici, ,ncAeie 6nacreon, geata )i arcul: lu!ta e te ,n interiorul meu. ,n acea t

recunoa)tere )i venerare ubiectul e te a)adar ab olut la ine: zeii ,nt !ro!riul u !ato . 8tiin*a de !re zei nu e te )tiin* no numai de !re ei ca ab trac*ii dincolo de realitate, ci e te ,n acela)i tim! o )tiin* Mcunoa)tere= de !re ubiectivitatea concret, ubiectiv a omului ,n u)i, cci zeii ,nt )i ,n el. 6ici nu avem acel ra!ort negativ unde rela*ia ubiectului . c,nd ace ta e te ceea+ce+e+ u!rem . e te numai acea acrificare, acea nega*ie a con)tiin*ei ale. Puterile ,nt !rietenoa e )i binevoitoare oamenilor, ele l)luie c ,n !ro!riul lor !ie!t: el le realizeaz )i realitatea lor o )tie totodat )i ca !e a a. Suflul libert*ii trbate toat acea t lume )i con tituie determina*ia fundamental a ace tui fel de a vedea )i im*i. Subiectul e te liber ,n ace t cult )i ace t fa!t con tituie senintatea lui. ,n ace t cult i e aduce zeului venera*ie, ,n acea t venera*ie devine venera*ie !ro!rie, ,nc,t omul ,)i manife t ,n er ,n u)i tocmai con)tiin*a ra!ortului u afirmativ, a unit*ii ale cu divinul, unitate care e realizeaz ,n om: omul ,)i rbtore)te aici !ro!ria a ubiectivitate. -ar ,ntruc,t zeul are o latur numai e"terioar, natural,, acea t unire are )i alte modifica*ii. Gachus )i Gemeter, vinul )i !,inea, ,nt e"terioare omului: modul de a e face identic cu ele e te acela de a le con uma, de a )i le a imila. 6ce t ingular,, darurile zeilor, rm,n totu)i ,n acela)i tim! )i ,n afara ace tei !uteri a nat urii.
3R2 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

6ce te for*e ale naturii, ace te !roductivit*i, ,nt a!oi )i e en*ialit*i !irituale. Gachus )i Heres ,nt divinit*ile mi tice. Heres e te ,ntemeietoarea agriculturii, a !ro!riet*ii, a c toriei: ,n genere ei doi ,nt conductorii mi terelor. Ca erbrile unde e te venerat zeul, omul e manife t !e ine ,n u)i, el la ,n el ,n u)i e vad divinul, ,n bucuria, ,n enintatea a, ,n artarea de toiniciei )i frumu e*ii ale. Produ ele artei a!ar*in ace tor erbri, a tfel ,nc,t omul le in con ider ca av,nd con*inut divin, )i+n acela)i tim! ca!e de"teritatea )i de toinicia a. Ca erbarea zei*ei Pallas era o mare !roce iune, acea t Pallas e te ,n u)i !o!orul, !o!orul e te ,n u)i !iritul viu, acea t "tena care e bucur de ea ,n )i. ,n afar de ace t con*inut, de ace t !unct central al zeilor, avem )i 2. e"trema necesitii! %elul de a vedea )i a im*i nece itatea e te acel calm care e men*ine ,n lini)te, ,n acea t libeu+tate, dar care e te ,nc ab tract: !rin urmare, e te o fug, dar e te ,n acela)i tim! libertate, ,ntruc,t omul nu e te ,nvin , ,ndoit de nenoroc e"terior. 0ine !o ed acea t con)tiin* a inde!enden*ei !oate fi, de igur, dobor,t e"terior, dar nu e ,nvin , ub>ugat. ,n afar de ace t ra!ort fa* de nece itatea im!l e te, ,n con)tiin*a divinului )i a rela*iei lui cu omul )i inver , o alt latur, acea ta Q divinul )tie )i el c !artici! la oarta finitului, la nece itatea ab tract a finitului. 6 tfel e"i t ,nc un fel de a vedea )i im*i care e refer la nece itate )i ,n fa*a enint*ii !rimei laturi acea t tri te*e a celeilalte laturi. 3ece itatea ,)i are fera !ro!rie, ea e refer numai la !articularul individualit*ii, ,ntruc,t e te !o ibil un conflict al !uterilor !irituale, ,ntruc,t !articularitatea, evenimentele ,nt u!u e accidentalit*ii. Pe latura acea ta ele ,nt atin e de nece itate )i ,nt u!u e ei. S,nt u!u)i nece it*ii )i ,nt tragici mai cu eam acei indivizi care e ridic dea u!ra trii morale, care vor ,nf!tuia c ceva !articular !entru ine. 6 tfel, eroii, care e deo ebe c de ceilal*i Moam ni= !rin voin* a!arte, au un intere care trece !e te tarea calm a guvernrii )i mi)crii zeului: ei ,nt cei ce voie c )i ac*ioneaz ,ntr+ un fel !ro!riu, cei ce tau dea u!ra corului, dea u!ra cur ului eticului calm, tatornic, ne f,)iat. 6ce t cur e te 112 u tra de tinului, rm,ne ,n limitele cercului obi)nuit al vie*ii )i nu !rovoac !e nici una dintre !uterile adver e. 0or!ul, !o!orul,
S70D. 6 ((+6. (@. E7C(#(6 %E1<1S7D(( 3R3

are )i el o latur a !articularit*ii, el e te e"!u mor*ii, or*ii comune a muritorilor, nefericirii, ,n un a tfel de f,r)it e te oarta comun a muritorilor )i e mi)carea dre!t*ii fa* de ceea+ce+ e+finit. %a!tul c individul are nenoroc accidental, c moare, *ine de ordinea lucrurilor. Ca Homer, "Ile ,)i de!l,nge moartea tim!urie, )i o de+!l,nge )i calul u. Ca noi, a)a ceva ar

fi ne buial din !artea unui !oet. -ar !e un grec, !e un "Ile ,l !oate ,ntri ta g,ndul ace ta, dar numai !entru moment: a)a e te, ,n nu+l mi)c mai ad,nc, el !oate deveni, fr ,ndoial, tri t, dar nu u!rat. Proa ta di !ozi*ie e te entimentul lumii moderne, m,Anirea !re u!une un co!, o !reten*ie a liberului arbitru modern, !reten*ie la care ea e con ider !e ine autorizat, ,ndre!t*it : c,nd nu e te ,nf!tuit un a tfel de co!, omul modern ia cu u)urin* o atitudine !rin care el la +i cad cura>ul )i+n ce !rive)te re tul, !entru a nu+l mai dori nici !e ace ta, !e care el de altfel )i l+ar fi !utut alege ca co!: el renun* la Aotr,rea a )i, !entru a e rzbuna, ,)i di truge !ro!riul cura>, activitatea a, co!urile de tinului, !e care altfel el le+ar fi !utut ,nc realiza. 6cea ta e te !roa ta di !ozi*ie, ea n+a !utut con titui caracterul grecilor, al celor vecAi, tri te*ea !rodu de ceea+ce+e+nece ar e te im!l. #recii n+au !re u!u de !re nici un co! c e ab olut, c e un e en*ial care trebuie fie realizat, de aceea tri te*ea lor e te tri te*e re emnat. 7a e te durere im!l, tri te*e im!l, care din acea t cauz are enintatea ,n ea, individul nu+)i !ierde nici un co! ab olut, el rm,ne )i aici la ine ,n u)i, el !oate renun*a la ceea ce nu e realizeaz. 7l a)a e te: a tfel el +a retra ,n ab trac*ie )i nu +a o!u ace tei fiin*e a a. Cibertatea e te identitatea voin*ei ubiective cu ceea ce e te Me"i t=, ubiectul e te liber, dar numai la modul ab tract. 7roii !roduc cAimbai e ,n felul c a!are o ciziune )i ciziunea u!erioar, !ro!riu+zi intere ant !entru !irit, con t ,n fa!tul c !uterile morale ,n e)i ,nt acelea care e ,nf*i)eaz cindate, a>un e ,n conflict. 7ezolvarea ace tui conflict con t ,n aceea c !uterile morale, care ,nt ,n conflict, dat fiind unilateralitatea lor, renun* la unilateralitatea validit*ii lor de ine tttoare, )i manife tarea ace tei abandonri a unilateralit*ii con t ,n fa!tul c indivizii care +au lan at !re realizarea unei ingure !uteri morale !ier.
3RW P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

-e tinul e te ceea+ce+e+li! it+de+conce!t, ,n care dre!tatea )i nedre!tatea !ier ,n ab trac*ie: dim!otriv, ,n tragedie de tinul e te ,nuntrul unui cerc de dre!tate moral. Cucrul ace ta ,l avem ,n forma a cea mai ublim ,n tragediile lui Sofocle. 6ici e vorbe)te de !re de tin )i de !re nece itate, de tinul indivizilor e te ,nf*i)at ca ceva ce nu !oate fi ,n*ele , dar nece itatea nu e te o nece itate oarb, ci ea e te recuno cut ca fiind adevrata dre!tate. 4ocmai !rin acea ta ,nt ace te tragedii nemuritoarele o!ere !irituale ale ,n*elegerii etice. -e tinul orb e te ceva ce nu mul*ume)te. ,n ace te tragedii e te ,n*elea dre!tatea. 0onflictul !uterilor morale ,ntre ele e te ,nf*i)at ,ntr+un fel !la tic ,n modelul ab olut al tragediei, ,n "ntigona7 aici intr ,n coliziune iubirea de familie, acrul, interiorul, ceea ce a!ar*ine entimentului . motiv !entru care ace tea e nume c lege a zeilor inferiori . cu dre!tul tatului. &reon nu e te un tiran, ci e tot o !utere moral: &reon nu9e nedre!t c,nd afirm c trebuie fie re !ectat legea tatului, autoritatea guvernului )i c lezarea ace teia atrage du! ine 11W. !edea! . %iecare dintre ace te dou !r*i ,ntrucAi!eaz numai una Mdintre !uterile morale ,n conflict=, are dre!t con*inut numai !e una dintre ele, acea ta e te unilateralitatea, iar en ul dre!t*ii eterne e te c ambele comit nedre!tate, fiindc ,nt unilaterale, dar )i ambele au dre!tate: ambele ,nt recuno cute ca valabile ,n netulburatul !rogre al moralit*ii: aici, ambele ,)i au valabilitatea lor,, ,n o valabilitate conciliat. Sumai unilateralitatea e te aceea ,m!otriva creia e ridic dre!tatea. H ,ncAeierea tragediei e te concilierea, nece itatea ra*ional, nece itatea care ,nce!e aici e ,m!linea c: e te dre!tatea aceea care e ati fac ut ,n cAi!ul ace ta cu enun*ulQ nu e te nimic ce nu e te ]eu , anume dre!tate etern. 6ici avem o nece itate emo*ionant, dar care e te !erfect moral: nefericirea uferit e te !erfect lim!ede, aici nu e te nimic orb, incon)tient. #recia a a>un la o a tfel de claritate fiind !e cea mai ,nalt trea!t a culturii ale. 4otu)i, rm,ne aici ceva nerezolvat, ,ntruc,t ceea+ce+e+ u!erior nu e ,nf*i)eaz ca !uterea !iritual

infinit: rm,ne aci tri te*e ne ati fcut. 0oncilierea u!erioar ar fi aceea c,nd ar fi > u!rimat ,n ubiect unilateralitatea felului de a vedea )i im*i . c,ndH ace ta ar avea con)tiin*a nedre!t*ii ale )i ar renun*a ,n ufletul lui la nedre!tatea a. ;ecunoa)terea ace tei vi*ii, a ace tei unila+
S70D. 6 ((+6. 55! Y7C(#(6 %E1<1S7D(( 3RV

teralit*i N a )i liberarea de ea nu ,nt ,n !ro!rii ace tei fere. 6cea t !ozi*ie u!erioar face fie de !ri o !ede! irea e"terioar, moartea natural. ,nce!uturi, ecouri ale ace tei concilieri a!ar, fr ,ndoial, )i aici, ,n acea t convertire interioar a!are totu)i mai mult ca !urificare e"terioar. 1n fiu al lui Iinos a fo t uci ,n 6tena, de aceea a fo t nevoie de !urificareQ fa!ta acea ta a fo t declarat ca ne,nt,m!lat. S!iritul e te acela care vrea fac fie ne,nt,m!lat ceea ce +a ,nt,m!lat. 3rest, ,n 6umenide, e te acAitat de areo!ag: aici avem, !e de o !arte, cea mai mare crim ,m!otriva !iet*ii, !e de alt 1V !arte, el a fcut dre!tate tatlui u. 7l era ca!ul familiei, !recum )i al tatului: !rin una din ac*iunile ale el a comi o crim )i a ,m!linit de a emenea o nece itate com!let, e en*ial. 6 acAita ,n eamn tocmai acea ta Q a face ca ceva nu fie con iderat ca ,nt,m!lat. 6dip la &olonos aduce o conciliere, )i anume, cu re!rezentarea cre)tin a concilierii, el a>unge fie onorat de zei, zeii ,l cAeam la ei. ,n ziua de azi !retindem mai mult, fiindc re!rezentarea concilierii e te la noi u!erioar, e con)tiin*a c acea t convertire !oate avea loc ,n interior, !rin ceea ce ,ntNm!latul e te fcut fie ne,nt,m!lat. Omul care e converte)te, care ,)i !r e)te unilateralitatea, a t,r!it+o ,n ine, ,n voin*a a, !e acea ta, voin* ,n care ar fi ediul !ermanent, locul fa!tei, adic el nimice)te fa!ta ,n rdcina ei. 7 te mai ,n acord cu entimentul no tru fa!tul c tragediile au f,r)ituri care ,nt conciliatoare. 6ce ta e te ra!ortul fa* de nece itate. 3. 7a!ortul fa* de e"trema accidentalitii, fa* de ingularitate, !e care o vedem de a emenea !lan,nd ,n >urul ace tei fiin*e divine, e"i t )i ,n om )i trebuie con iderat. 6ce t om ingular e te ubiectivitate accidental, iar omul !e trea!ta ace tei religii nu e te ,nc liber, ,nc nu e con)tiin* de ine univer al, e te, fr ,ndoial, con)tiin*+de+ ine a moralit*ii, dar ub tan*a ,n genere )i ub tan*a moral nu e ,nc ubiectivitatea ,n ine univer al. 0eea ce are omul de fcut referitor la accidental cade ,n afara obliga*iei morale: -umnezeu nefiind ,nc determinat ca ubiectivitate ab olut, ace t accidental nu e te ,nc a)ezat ,n m,na unei !roviden*e, ci ,n m,na de tinului. 6 tfel omul nu e )tie !e ine liber, el nu e te ubiectivitatea care e decide.
3R/
P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. 6 ((+6. 55A! E7C(#(6 %E1<1S7D((

3RL

0u acea ta are legtur fa!tul c el la ca decizia +i fie dat din afar. -e acea ta *ine acea latur a religiei care e 11/ cAeam oracol! Oracolele au un ,nce!ut natural, ,nt determinri e"terioare !entru om, )i manife tarea lor e te o oarecare cAimbare natural, zgomot !rodu de fo)netul frunzelor, tonuri. Ca oracole nu e ddeau r !un uri articulate: ,n 4elfi era v,ntul care ie)ea din !r!a tie, !roduc,nd un zgomot. Pe de alt !arte, ,nt fizionomii, crutri ale animalelor de >ertf, e"teriorit*i accidentale care au un ,nce!ut natural au e"teriorit*i ca atare, de care are omul nevoie !entru a e decide. #recul liber nu e te liber ca noi ,n con)tiin*a de ine a noa tr. 0omandantul care vrea dea o btlie, tatul care ,nfiin*eaz o colonie ,ntreab oracolul: acea t democra*ie nu avea ,nc acea for* a con)tiin*ei de ine ,nc,t !o!orul 2 Aotra c, decid. 6bia Socrate a fcut fie valabil AotrNrea !ro!riei voin*e. 6aif"oviov+ul u nu e te altceva dec,t acea ta. 7l !une de !re ace ta c+i arat ce e bine, )i anume, ,n ,m!re>urri cu totul e"terioare, accidentale. 7l nu i+a revelat adevruri, ci i+a

in !irat numai AotrNri ,n ingularit*i ale ac*iunii. 6ici de tinul e te voin*a ubiectiv, AotrNrea.
%! CULTUL CA SER5ICIU

6ce ta !rive)te ra!ortarea con)tiin*ei concrete la obiectul u determinat, concret, re!rezentarea unei tri fa* ,n fa* a ambelor, a unui mod+de+a+fi+a)ezate+fa*+,n+fa*. 0ultul divin e te a)adar o reci!rocitate a drii )i !rimirii. -umnezeu d, finitul !rime)te, felul de a im*i e te aici forma mi>locirii interioare, a com!ortrii interioare. 0ultul divin e"terior are a tfel valoarea com!ortrii e"terioare. 6ici ,nt de di tin mai multe lucruri. 1. 4rebuie fie ,nf!tuit unirea celor ce+)i tau fa* ,n fa*, trebuie e a!ro!ie unul de altul )i deci la e din 1L inde!enden*a lor, inde!enden* !e care o au unul fa* de cellalt, ,fu e te !u numai o oferire dintr+o !arte, ci )i con)tiin*a de ine finit trebuie abandoneze, la e din !articularitatea a, care o de !arte: din modul e"i ten*ei lor trebuie la e ambele !r*i. 7a!ortul e"terior al ambelor !r*i una fa* de cealalt con t din fa!tul c zeul are ,n ine un element natural )i t ca un ce inde!endent fa* de con)tiin*a ubiectiv, e"i ten*a lui fiind o a!ari*ie e"terioar, natural. 0ultul nu e te trea!ta ,n care e te !rodu re!rezentarea zeului, ci e te con)tiin*a de ine nemi>locit, oamenii, a)a cum ,nt: ,n fa*a lor a!are zeul care are ,n ine un element natural la modul e"i ten*ei naturale. Ca un zeu ace t caz ,l avem ,n mai mare m ur, la altul ,n mai mic m ur. Sub ace t ra!ort, erviciul divin e te, !e de o !arte, recunoa)terea c lucrurile naturale ,nt ,n ine o e en*, o idee a naturii, o determina*ie e en*ial a naturii, inde!endent fa* de oameni: erviciul divin e te recunoa)terea e en*ialit*ii lucrurilor ca !utere !ro!rie, !ermanent. 6l doilea element e te !uterea naturii ,n care a!ar zeii, e dau !rad !e ei ,n)i)i, >ertfe c, zeul e >ertfe)te !e ine ,n u)i, el e te oferire de ine con)tiin*ei finite, l are fie luat ,n !o e ie de ctre acea ta, auto acrificare. Omul ia atunci !e cel acrificat ,n !o e ia a, totodat cu recunoa)terea e en*ialit*ii care e te ,n el, ,n zeu. <odul e"terior con t mai ,nt,i ,n aceea c acrificiul nu e te ,nc acrificiu conciliator. Ca greci, a m,nca )i a bea ,n emna a aduce >ertf )i >ertfa nu a fo t altceva. P,ine )i vin, &eres )i Gachus au m,ncat )i au but: ace te !uteri ale naturii ,nt recuno cute, ambii zei e dau >ertf )i ,nt venera*i de oameni, )i omul recunoa)te ,n ei e en*ialitatea: ace t lucru e te e"!rimat !rin fa!tul c unele !r*i el nu le con um, var c,teva !icturi de vin, arde !u*in fin, !rul de !e frunte, inte tinele, gr imea, ceea ce el nu !oate folo i. 7i ,nveleau carnea ,n gr ime )i o ardeau. ]eii e dau >ertf ,n felul ace ta, iar cultul e te con umarea care a imileaz, a ociat ,n acela)i tim! cu recunoa)terea !uterii, cci zeii e ! treaz !e ine ca !uteri. 2. 7 te de relevat a!oi com!ortarea fa* de zei !e latura lor !iritual. 6ici ra!ortul ubiectului e te, !e de o !arte, iar)i a imilarea Q a+l face !e zeu !rezent !rin ine, a+l face e manife te ,n ine, ,n ubiect: li! e)te totu)i o latur !otrivit creia zeul )tiutor rm,ne un KdincoloG )i !otrivit creia con)tiin*a ubiectiv e ra!orteaz ca o con)tiin* care numai !rime)te, care numai vine la el. 6cea ta e te ra!ortarea la zei ca !uteri morale, !irituale ,n genere. KServiciuG e te aici, e ,n*elege, un cuv,nt ne!otrivit: mai cu eam aici, !e acea t trea!t, nu e te nici un erviciu, nu e te ervitute: venerarea !uterii ub tan*iale e te recunoa)terea ace tei e en*ialit*i, a lumii !irituale )i naturale ,n general, facerea ei re!rezentabil
3R8 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. 6 ((+6, 55! E7C(#(6 %E1<1S7D(( 3RR

,n erbri, triumfuri, >ocuri, re!rezentri teatrale, c,ntece etc, ceea ce e te arcina artei. Ci e dovede)te zeilor venerarea lor, acea ta con t ,ndeo ebi ,n u +men*ionatele erbri, zeii ,nt venera*i ,n felul ace ta. 7 te venerat cineva ,ntruc,t avem o ,nalt re!rezentare de !re el )i c,nd acea t ,nalt re!rezentare o facem re!rezentabil, o manife tm !rin !urtarea noa tr. 6)adar e te re!rezentarea recunoa)terii zeilor aceea !e care trebuie +o arate !o!orul, ,nc,t el face e manife te la el ,n u)i acea t re!rezentare a divinului ,n !rodu ele artei. ,n adorarea

e"!rimat ,n c,ntece, erbri ete. face ubiectul a!ar ,n ine re!rezentarea divinului, are cultul ,n el ,n u)i, adic omul arat ,n erbrile ale e"celen*a a, arat de !re ine 118 tot ce e mai bun, ce are, ce a fo t el ca!abil fac, e fac. Omul e ,m!odobe)te !e ine ,n u)i: !om!e, ,mbrcminte, !odoabe, dan , c,ntece, lu!te, toate ace tea urmre c arate venera*ie zeilor: omul ,)i arat de toinicia !iritual )i cor!oral, bog*iile ale: ,n cin tirea zeului el e ,nf*i)eaz !e iite ,n u)i )i gu t acea t a!ari*ie a zeului ,n ,n u)i individul. 6ce tea a!ar*in )i acum erbrilor. 6cea t determinare general !oate a>unge Q omul face a!ar ,n el !rin el ,n u)i re!rezentarea zeilor, ,nf*i),ndu+ e !e ine ,n cAi!ul cel mai e"celent )i art,nd a tfel recunoa)terea zeilor de ctre el. ,nvingtorilor ,n lu!te li e da o ,nalt cin tire, ei erau cei mai adora*i ,n !o!or, )edeau la ocazii rbtore)ti l,ng arAon*i, )i +a ,nt,m+!lat cAiar c ei au fo t, ,nc ,n via* fiind, venera*i ca zei, ,ntruc,t ei au fcut e manife te ,n ine divinul !rin de toinicia de care ddu er dovad. ,n felul ace ta fac indivizii a!ar, ,n ine divinul: ,n via*a !ractic indivizii venereaz zeii, ,nt morali, ceea ce e voin*a zeilor e te ceea ce e moral. ,n via*a9 !ractic ei realizeaz divinul. Po!orul atenian, care ,)i fcea !roce iunea la erbarea zei*ei Pallas, era !rezentul "tenei, !iritul !o!orului, ace t !o!or e te !iritul viu care ,nf*i)eaz ,n ine toat de toinicia, fa!tele 6tenei. 6 tfel dac la modul !ractic individul !oate !erce!e !e -umnezeu, acea ta e te altceva fa* de modul teoretic al con)tiin*ei. Omul !oate face ca ace t divin fie ceva al u, !rezen*a divinului ,l !oate ,nclzi, dar rm,ne o via* de dincolo, anume, aceea a ferei accidentalit*ii ,nuntrul a ceea ce+l limiteaz, a ceea ce+i rezi t, a ceea ce !oate el decide, delibera: aici omul nu !oate face din ine )tiin* Mcunoa)tere= ub tan*ial. 7l ,l !oate !roduce ,n ine !ractic !e zeu, dar )tiin*a ca )tiin* 12` divin i e o!une. ,nuntrul ace tei fere )tiin*a Mcunoa)terea= e te accidental, ea nu e refer la etic, la adevratul ub tan*ial, la obliga*ii fa* de !atrie, de tat etc. ,n , ace t accidental omul nu+l )tie, nu+l !oate )ti. 7"i t ,n )i o nevoie de a )ti Mcunoa)te= accidentalul care rezid ,n trea!ta con)tiin*ei de ine a)a cum o con iderm aici: omul vrea )tie bucuro ce e te !entru el ,n viitor. 6cea t nevoie are a u!ra con)tiin*ei de ine o influen* e en*ial, cci con)tiin*a de ine nu e te ,nc ubiectivitatea infinit ,n ine care ,ndrzne)te ia ultima Aotr,re cu !rivire la e"terior, nu e te ,nc ubiectivitatea care )tie Mcunoa)te= ,n ine o >u tificare moral ab olut, e te numai ubiectivitate liber a con)tiin*ei de ine omene)ti. 6cea ta e decide, ac*ioneaz )i la re tul !e eama lui -umnezeu, ea are ,n ine for*a, !uterea de a lua Aotr,rea. 6ici nu e te Me"i t= acea t certitudine infinit ,n ine ,n u)i: ca +o con*in con)tiin*a de ine, e nevoie de o >u tificare mai ,nalt, anume, de credin*a ,n !roviden*, ,n ,n*ele!ciunea ab olut, de buntatea ab olut, !entru care )i con)tiin*a de ine ingular ca atare e te co!. ,n ,ntruc,t aici individul ,nc nu a e izat infinitatea libert*ii ale, decizia e te ceva ce rezid ,n afara ubiectului. 3. 6cea t latur a cultului e te oracolul de>a con iderat. 1ltima voin*, ultima Aotr,re de a cltori, de a e c tori, con)tiin*a de ine nu o ia ,nc din ine ,n )i, acea ta ar fi Aotr,rea individului ca un Kace taG, aici el ca atare nu are ,nc acea t valoare, acea t ,ndre!t*ire, el nu e te ,nc !u ca ubiectivitate infinit ,n el ,n u)i. 6ce ta e te un !unct care trebuie fie luat ,n con iderare c,nd e vorba de libertatea greac. (ndividul care vrea ,ntre!rind cutare ori cutare lucru con ult oracolul, ,n )i comandantul, tatul ,n u)i ,)i aduce ultima Aotr,re din afar. Se cerea un fenomen e"terior 121 oarecare care Aotra un ton, un unet, o voce. 0ei vecAi !uneau c vocea demonilor e te nearticulat. 6)a au fo t deci )i oracolele, cu deo ebire fo)netul arborilor, murmurul izvoarelor etc. ,n 4oona au fo t trei feluri Mde oracole=, tonul !e care+l !roducea mi)carea frunzelor te>arului f,nt, murmurul unui izvor #i tonul unui va de metal, !e care+l fcea v,ntul une. ,n Gelos fo)neau dafinii: ,n 4elfi v,ntul care ufla la tri!edul cel de metal era un moment !rinci!al. 6bia mai t,rziu trebuia fie ame*it de gaze

Pitia, care a!oi, ,n be*ie, !rofera cuvinte fr

,44 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

legtur, !e care numai !reotul avea le inter!reteze. Preotul inter!reta )i vi ele. ,ntr+o !e)ter erau fe*e !e care le vedea ( con ultantul )i care ,i erau inter!retate. ,n 6Aaia, !ove te)te Pausanias, era o tatuie a lui <arte, ace teia i e !unea ,ntrebarea la urecAe )i cel ce o !unea e ,nde!rta din !ia* cu urecAile a tu!ate, !rimul cuv,nt !e care+l auzea du! ce+)i de tu!a urecAile era r !un ul, care era a!oi adu !rin inter!retare ,n legtur cu ,ntrebarea. 6ici a!ar*ine )i con ultarea inte tinelor animalelor de >ertf, inter!retarea zborului ! rilor etc. )i mai multe a tfel de im!le e"teriorit*i. 7rau uci e animale de >ertf !,n ce erau de co!erite emnele norocoa e. Ca oracole decizia o determinau dou momenteQ momentul e"terior )i inter!retarea. Pe acea t latur con)tiin*a e men*inea numai ca !rimitoare, ,ntocmai cum ,n cele !recedente ea fcea e manife te ,n ine zeii. Oracolele ca e"!rimare concret a zeului ,nt ecAivoce. Omul ac*ioneaz condu de ele aleg,ndu+)i una dintre emnifica*ii. ,n cAimb, dac e realizeaz cealalt, omul a>unge ,n coliziune. Oracolele ,n eamn c omul e con ider !e ine ca ne)tiutor, iar !e zeu ca !e cel ce )tie: ca ne)tiutor !rime)te omul enun*ul zeului )tiutor. -eci el nu e te 12`+ )tiin* Mcunoa)tere= a ceea ce e reveleaz, ci e ne)tiin* a ace tuia. 7l ac*ioneaz ne)tiin*a, conform revelrii zeului, care, ca general, nu are ,n ine modul+determinat, )i a tfel, ambele laturi fiind !o ibile, trebuie fie ecAivoc. 0,nd oracolul !une Q du+te )i du)manul va fi ,nvin , ambii du)mani ,nt Kdu)manulG. Eevelarea divinului e te general )i trebuie fie general: omul o inter!reteaz ne)tiutor fiind: ac*ioneaz conform ace tei inter!retri: fa!ta e te a a, deci el e )tie !e ine vinovat. ]borul ! rilor, fo)netul te>arului ,nt emne generale. Ca ,ntrebarea !reci , zeul, generalul, d un r !un general, cci numai generalul )i nu individul ca atare e te co!ul zeilor. -ar generalul e te nedeterminat, e te ecAivoc: fiindc el con*ine ambele laturi. c) Prima determina*ie ,n cult a fo t <ul de a vedea )i im*i, a doua a fo t cultul ca erviciu, rela*ia concret, ,n ,n care negativitatea ca atare ,nc nu a a!rut. 6l treilea erviciu divin e te !rimul, cel interior, numit mai !reci erviciu divin al concilierii! ]eii trebuie fie realiza*i ,n uflet, ,n ++. ubiect, care e te !re u!u ca ,n trinat, ca determinat negativ fa* de divin, fa* ,n fa* cu acea ta. 1nirea nu e !oate ,nf!tui ,n cAi! nemi>locit ca ,n forma !recedent, ci ea cere o
S70D. 6 ((+6. ((. E7C(#(6 %E1<1S7D(( WU1

mi>locire ,n care trebuie fie acrificat ceea ce altfel e te con iderat ca ferm )i de ine tttor. 6ce t negativ, ce trebuie fie >ertfit !entru a u!rima ,n trinarea, de!rtarea dintre cele dou laturi, e te Me"i t= ,n dublu fel. 6nume, mai ,nt,i ufletul, ca uflet naiv, natural, e te negativ fa* de !irit, al doilea negativ e te a!oi o nenorocire ,n genere )i cu deo ebire, ,n al treilea r,nd, o nenorocire moral au crim, u!rema ,n trinare a con)tiin*ei de ine ubiective fa* de divin. 1. Sufletul natural nu e te cum trebuie fie, el trebuie 129 fie !irit liber: !irit e te ufletul numai !rin u!rimarea voin*ei naturale, a dorin*elor. 6cea t u!rimare, acea t ubordonare de ine eticului )i a!oi obi)nuirea cu acea t ubordonare, ,nc,t eticul, !iritualul devin a doua natur a individului, e te ,n genere o!er a educa*iei, o!er a culturii. 6cea t recon truire a omului trebuie a>ung la con)tiin* !e acea t !ozi*ie, ,nc,t acea t convertire fie recuno cut ca e"igibil. 6cea ta e te !ozi*ia libert*ii con)tiente de ine. 0,nd acea t cultur )i convertire ,nt re!rezentate ca momente e en*iale )i ca ceva e en*ial viu, a!are re!rezentarea unui drum !e care trebuie +l !arcurg ufletul )i are ca urmare o in titu*ie ,n care ufletul !arcurge ace t drum ,n mod concret, ub tan*ial, ,n via*. Sufletul trebuie trbat ,n el drumul, trebuie fie !rin de acea t conce!*ie, trebuie renun*e la naturalitatea a )i ia din acea t nega*ie. 6ce tea ,nt misterele, ,nf*i)ri ale nece it*ii ace tui drum al !iritului. 0lement din 6le"andria !une c mi terele ar fi !line de zei vii, zeii mor, ,nt ,nmorm,nta*i )i ,nvie. 6 fo t ,nf*i)at ,n mi tere ce e te ,n genere !iritul )i a tfel i+a

r rit din ele ufletului, care e !urific devenind !irit, certitudinea unirii gale cu zeul. Omul ca uflet natural nu e te cum trebuie fie, !irit e te el abia !rin convertire: intuirea ace teia a fo t obiectul mi terelor, iar ubiectul, ,n tim! ce realiza ,n ine acea t intuire d,ndu+ e ei, trbtea !rin groaza )i frica ,n care e refugiaz fiin*a a natural )i de unde r are libertatea !iritului ,n u)i. <i terele erau ecrete, dar totu)i cuno cute: ,n mi terele eleu ine erau ini*ia*i to*i atenienii: ele erau numite mi tice ,n alt en dec,t ,nv*turile revelate ale cre)tini mului, numite m mi tere. (nteriorul, !eculativul e te mi ticul. 6ce te ,nv*turi erau ecrete )i nimic altceva dec,t c din ele nu e fcea obiect
2/ + c. 3LR

,4# P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

de trncneal, de refle"ie, de fantezie arbitrar, nu era voie fie l ate !rad organului accidentalit*ii, cAimbrii. ,n general, !iritul grec vine din Orient, calea !e care a avut+o el de trbtut )i+a re!rezentat+o ,n mi tere. 7l a !u ,n ele devenirea a. ,fu trebuie credem c erau a cun e ecrete ,n do ul lor, o!inie la baza creia e afl !rerea c !reo*ii au fo t e croci )i c ei ar fi )tiut ceva mai mult: acea t o!inie a fo t u *inut de 2oltaire )i de al*i francezi: dar mai ,nt,i un !o!or nu !oate fi min*it )i ,n)elat ,n credin*a a religioa , cci adevrul religio etern rezid ,n !iritul u, )i a!oi !reo*ii ,n)i)i nu de!)e c !iritul !o!orului lor. 6schil, ,n tragediile ale, ar fi trdat ceva din mi tere, anume c &eres ar fi fiica 4ianei Q !e un a tfel de mi ter nu trebuie !unem deo ebit !ondere. Pu*inul ce ni +a ! trat de !re mi tere a fo t adunat de francezii *ainte-&roi8 )i Sil estre de *acJ! %r ,ndoial, ,n mi tere !ar a fi fo t ! trate re!rezentri arAaice, iar omul are ade ea cel mai mare re !ect fa* de ceea ce nu !rice!e, ,n tocmai ace te re!rezentri nu a!ar*in clarit*ii elene u!erioare, ci ,nt imagini ale fanteziei care ,nc nu +au dezvoltat ca ating !erfec*iunea. ,n mi terele eleusine au fo t >ucate mai cu eam re!rezenta*ii imbolice, ,ntre altele Q introducerea ufletului ,ntr+o fiin* care e afl mai de!arte de el, re!rezentarea unui drum !e care ufletul trebuie +l !arcurg ,na!oi, aici t la baz e"igen*a abandonrii V naturalit*ii, ,nf*i)area !urificrii ufletului )i rece!tarea lui ,ntr+o ,nalt fiin* mi tic: ace ta !are a fi fo t !rinci!alul con*inut al mi terelor: de ace ta e leag )i re!rezentarea nemuririi ufletului. Soerate a fo t declarat de oracol ca,cel mai ,n*ele!t grec: ,nce!,nd cu el a!are convertirea con)tiin*ei de ine a grecilor: ace t ungAi al con)tiin*ei de ine n+a fo t ini*iat ,n mi tere, ele e aflau ad,nc ub ceea ce ace t ungAi a adu ,n con)tiin*a lumii care g,nde)te. 0on*inutul mi terelor a fo t evident con tituit din re!rezentri, tradi*ii de+ale vecAilor religii ale naturii, ace tea au !utut fi re!rezentri !ela gice, indice etc. 6 tfel de re!rezentri ,nt imbolice, adic emnifica*ia e te alta dec,t ,nf*i)area, ,n)i)i zeii eleni nu ,nt imbolici, ei ,nt ceea ce ei ,nf*i)eaz, du! cum conce!tul o!erei de art e te ca ea e"!rime ceea ce e vede, )i nu e"!rime c interiorul e te altceva dec,t e"teriorul. 0u toate c zeul grec a luat ,nce!ut de la a tfel de vecAi emnifica*ii, totu)i ceea ce a fo t fcut el a fo t o!era de
S70D. 6 ((+6, ((. E7C(#(6 %E1<1S7D(( ,4$

art care a e"!rimat !erfect ceea ce trebuie ea fie. S+au fcut cercetri multi!le, mai ale de Hreuser, referitor la originea i toric )i la emnifica*ia zeilor eleni, emnifica*ie care t la baz. -ar c,nd zeul e te obiect al artei, numai acea o!er de art e te bun care ,l ,nf*i)eaz !e el: la religiile naturii con*inutul e a cun , e te un ce interior, un imbol, fiindc figura aci nu are en ul care rezid, e reveleaz, ,n ea, ci en ul !e care ea trebuie +l reveleze. 3siris e te un imbol al oarelui, tot a)a Hercule, cele dou !rezece munci ale lui e refer la luni, ,n felul ace ta el e te divinitate de calendar )i nu mai e zeul grec modern. ,n mi tere, con*inutul, fenomenul, e te e en*ial+mente imbolic, mai cu eam era vorba de &eres, 4emeter, Gachus )i de mi terele lor Q &eres, care+)i cuta fiica, era !rozaic, 12 m,n*a care trebuie moar !entru a+)i dob,ndi ,,,n )ineleG )i a+l aduce la via*: m,n*a )i germinarea ,nt iar)i ceva imbolic, cci au emnifica*ia mai ,nalt de ,nviere, ca ,n religia cre)tin, au !utem avea ,n

!lu en ul !iritualului. 4oate ace tea e ame tec, o dat con*inutul ace ta are emnifica*ia unei re!rezentri, a unui !roce , )i emnifica*ia ea ,n )i !oate fi alt dat imbol !entru altceva. 3siris e te 3ilul care e ecat de TJphon, de lumea caniculei )i e te a!oi din nou creat, dar el e te )i imbol al oarelui, o !utere a naturii dttoare univer al de via*. 3siris, ,n f,r)it, e te o figur !iritual, )i atunci 3ilul )i oarele ,nt, la r,ndul lor, imbol !entru !iritual. 6 tfel de imboluri ,nt !rin natura lor ecrete. (nteriorul e te ,nc neclar, e te numai ca en , emnifica*ie care n+a !arvenit ,nc la o adevrat ,nf*i)are. %orma nu e"!rim com!let con*inutul, ,nc,t !ar*ial el rm,ne la baz nee"!rimat, fr ia la lumina e"i ten*ei. 6cea ta e te !rima form a concilierii. 2. 0ellalt negativ e te nefericirea ,n genere, boala, eceta,. +is alte cazuri de nenorocire. 6ce t negativ a fo t e"!licat de !rofe*i )i !u ,n ra!ort cu o vin, cu o crim. 1n a tfel de negativ a!are ,n !rimul r,nd ,n domeniul fizic. 2,ntul nefavorabil, tarea fizic, a fo t e"!licat )i con iderat ca av,nd o legtur !iritual, ca o indi !ozi*ie, o m,nie a zeilor !rodu de o lezare,, incluz,nd lezare ,m!otriva oamenilor. 4r netul, tunetul, cutremurul de !m,nt, a!ari*ia unor )er!i etc. au fo t inter!retate ca fiind un a tfel de negativ ce a!ar*ine unei !uteri !irituale, morale. ,n ace t caz lezarea a trebuit fie u!rimat !rin acrificii care u!rim crima. ,nc,t cel ce acce!t o !ierdere,,
,4, P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

cel ce !rin crima comi a devenit ,ng,mfat . cci ,ng,mfarea 12L e te lezarea unei !uteri !irituale mai ,nalte . acela are atunci umilin*a de a acrifica ceva !entru a o concilia. 6cea ta !are a fi fo t la greci numai ceva arAaic. O,nd grecii au voit !lece din 6uli )i i+au re*inut v,nturi nefavorabile, &alhas a inter!retat furtuna ca m,nie a lui Poseidon care !retindea +i fie adu >ertf fiica lui "gamemnon! 6gamemnon e te gata +o ofere zeului . 4iana alveaz fecioara. ,nt,lnim )i la Sofocle un acrificiu omene c. <ai t,rziu nu mai a!are a)a ceva. ,n tim!ul ciumei din rzboiul !elo!oneziac nu e aude nimic de !re erviciul divin, nu e fac acrificii c,t dureaz ciuma, e fac numai !rofetizri referitoare la ,ncetarea ciumei. 6cea t a!elare la oracol con*ine ,n ine antici!area unei a tfel de >ertfe. 6nume, c,nd i e cere oracolului un fat, ucce ul e te !rivit ca fiind determinat de zeul ,n u)i. Succe ul a fo t con iderat ca ceva ce trebuia e ,nt,m!le, ca lucru al nece it*ii, ca treab a de tinului, unde nu !utea avea loc conciliere, lucru ce nu !utea fi evitat. 3. 1ltima form a concilierii o avem c,nd negativul e te o crim !ro!riu+zi , con iderat a tfel )i a tfel declarat, nu o crim la care e a>ungea numai !rin inter!retarea unei nenorociri. 1n om, un tat, un !o!or comit crime, omene)te !edea! a e te concilierea crimei ,n forma rzbunrii. 6ici !iritul liber are con)tiin*a de ine a maie t*ii ale de a face ,nt,m!latul ne,nt,m!lat: ,n ine, gra*ierea e"terioar etc. e te altceva, dar fa!tul c ,nt,m!latul !oate deveni ,n ine ,n u)i ne,nt,m!lat con tituie !rivilegiul u!erior al con)tiin*ei de ine libere, unde rul nu e numai fa!ta, ci unde el e te ferm, av,ndu+)i ediul ,n uflet: ,n ufletul !cto , ufletul liber e !oate cura*i de ace t ru. 6luzii la acea t convertire interioar e ,nt,lne c, ,n caracterul concilierii *ine mai mult de !urificarea e"terioar. Ca greci, )i acea ta e te ceva arAaic, din 6tena e i2 cuno c c,teva e"em!le. 1n fiu al lui Iinos a fo t uci ,n 6tena, din cauza ace tei fa!te a fo t ,nf!tuit o !urificare. 6scIl !ove te)te c areo!agul l+a acAitat !e 3rest, !iatra 6tenei i+a folo it. 0oncilierea e te aici ceva e"terior, nu e conver iune interioar. 6duce a cre)tine c re!rezentarea de !re 6dip la &olonos, unde ace t 6dip btr,n, care ,)i uci e !rintele )i e c tori e cu mama a, care fu e e alungat de fiii i, e te cin tit de zei, zeii ,l cAeam la ei.
S70D. 6 ((+6. 555! E7C(#(6 %(36C(4fD(( WUV

6lte acrificii a!ar*in )i mai mult modului e"terior. 6 tfel >ertfirea mor*ilor !entru a+i concilia !e mani. "IN ucide un numr de troieni !e morm,ntul lui Patrocle7 o face !entru a re tabili egalitatea de tinului de cele dou !r*i. RELIGIA FINALITII SAU A INTELECTULUI A. CONCEPTUL ACESTEI TREPTE

,n religia frumu e*ii am vzut nece itatea goal, ,n religia ublimului unitatea ca unitate ubiectiv, fiin*are+!entru+ ine !iritual. ,n !rima cade ,n afara nece it*ii ub tan*ialitatea moral, dre!tatea, realul !rezent ,n con)tiin*a de ine em!iric. 6ce te !uteri ,nt ,n acela)i tim! ,nf*i)ate ca indivizi, ca ubiec*i !irituali concre*i, ca !articulare !irite ale !o!oarelor, !irite vii, ca "tena !entru ora)ul 6tena, Gachus !entru 4eba, )i zei ai familiei, care ,nt de a emenea comunicabili, au ,n ine caracterul unei generalit*i mai largi )i ,nt venera*i )i de alte !o!oare. 6!oi )i obiectele unor a tfel de zei ,nt ora)e, tate !articulare, co!uri !articulare, o mul*ime. 12 6cum, acea t !articularitate redu ub un 1nul e te !ro"imul mod+determinat. Prima e"igen* a g,ndului e te ca nece itatea ab tract fie um!lut cu !articularitatea, cu co!ul ,n ea ,n )i. 6ce t lucru l+am avut, fr ,ndoial, ,n religia ublimului, ,n aici co!ul e te, !e de o !arte, adevrul ab tract, !e de alt !arte, ,n realitatea a el e te numai un co! izolat ca familie ingular, care e te limitat !e un teren natural. Pozi*ia u!erioar e te deci ca ace t co! fie lrgit !entru cu!rinderea !articularit*ii, !articularitate dezvoltat. Particularitatea amnun*it, diver am avut+o ,n religia frumu e*ii. 3umeroa ele !uteri !articulare )i multele realit*i !articulare !artici! la divinitate: !iritele reale ale !o!orului au valoarea lor ,n divinitate )i ,nt co!uri ,n ea: e te ari tocra*ia divin. %a!tul c !articularitatea e te !u acum )i ,n unitate nu face ca acea ta !oat fi adevrata unitate !iritual, ca ,n religia ublimului. 6vem mai ,nt,i totalitatea reia+
WU/ P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

tiv a ace tor determina*ii, o totalitate ,n care cele dou religii ,)i !ierd, fr ,ndoial, unilateralitatea, ,n fiecare dintre cele dou !rinci!ii e te ,n acela)i tim! alterat !rin rece!tarea a ,n o!u ul u. 7eligia frumu e*ii !ierde individualitatea concret a zeilor i, !recum )i con*inutul, con*inutul moral de ine tttor Q zeii ,nt cobor,*i la nivelul de im!le mi>loace. 7eligia ublimit*ii !ierde direc*ia !re 1nul, 2e)nicul, Su!ra+tere trul. ,n ,mbinate, ele devin totodat un co!, dar un co! amnun*it, ,n afar general, ,n !rimul r,nd co! em!iric general, ,n religia finalit*ii, co!ul e te ace t ceva cu!rinztor, dar co! e"terior, care *ine a!oi de oameni. 6 tfel ea e te religie a intelectului. 6ce t co! trebuie fie realizat, iar zeul e te !uterea de i3o a+l realiza: e te unitate afirmativ a lui -umnezeu )i a omului, iar -umnezeu e te !uterea de a realiza acel co!. ;a!ortul finalit*ii e"terioare are defectul c co!ul e te un co! !u de om, co! e"terior, em!iric. ,n ace t defect ,)i are temeiul ,ntr+un defect mai mare, ,n acela c -umnezeu are ace t co!, ace ta trebuie fie realizat : du! con*inutul lui, el e te un co! e"terior, a tfel realizarea lui e te e"terioar, e ,n finit, ,n lume. 6devrata finalitate ar fi fie realizat conce!tul ca co!: !rin acea t realizare a co!ului e te !u unitatea conce!tului, a lui -umnezeu, a ubiectului divin )i a aceluia ,n care ace t conce!t e realizeaz, a obiectivittii realizrii ale: )i acea ta e te atunci natura ,n )i a lui -umnezeu, acea ta e te atunci finalitatea interioar, unde latura realit*ii ,n )i e te ,n conce!t, e te identic cu conce!tul . ace t !roce , acea t mi)care !rin care co!ul e obiectiveaz !e ine )i ace t ce obiectiv ,l !une identic cu ine, e te co!ul ab olut, co!ul final ab olut. 6ici ideea ab olut ,n nu e"i t ca ace t circuit, ca acea t ra!ortare la ine : de aceea conce!tul, ub tan*ialul care trebuie fie obiectivat, e te un conce!t e"terior : con*inutul e te unul care a!ar*ine lumii, con)tiin*ei omene)ti, ,ntruc,t el trebuie fie realizat. <ai !reci , ace t co! con t ,n urmtoareleQ co!ul ,n religia ublimului, ,ntruc,t e un co! limitat, e te ,n acela)i tim! un co! e en*ial, dar ,nc nedezvoltat: a tfel, interiorul lui e te familia, moralitatea natural ca atare. 6ici, ace t co! e te lrgit: co!ul e en*ial cu!rinztor e te tatul ,n general: ace t tat e te un co! e"terior, ,nc,t co!ul nu cade ,nc ,n
S70D. 6 ((+6, (((, E7C(#(6 %(36C(4fD(( ,4"

-umnezeu ,n u)i: el cade ,n -umnezeu, dar nu e te !ro!ria natur a lui -umnezeu. Statul ca ace t co! e te )i numai abia tatul ab tract, unirea oamenilor ,ntr+o,legtur, ,n unire ,n a)a fel c acea ta nu e te ,nc ,n ine organiza*ie ra*ional, )i tatul ,nc nu e te a)a ceva fiindc -umnezeu nu e te ,nc organiza*ia ra*ional ,n el ,n u)i. %inalitatea e te cea e"terioar: e izat ca interioar, ea ar fi !ro!ria natur a lui -umnezeu. %iindc -umnezeu nu e te ,nc acea t idee concret, ,nc nu e te ,n ine adevrata ,m!linire a a !rin ine ,n u)i, ace t co!, tatul, nu e te ,nc ,n ine totalitatea ra*ional )i de aceea nici nu merit numele de tat, ci !e acela de t!,nire, unire a indivizilor, a !o!oarelor ,ntr+o legtur, ub o unic !utere: )i ,ntruc,t aici avem diferen*a dintre co! )i realizare, ace t co! e"i t mai ,nt,i numai ca ubiectiv )i nu ca realizat, iar realizarea e te cucerire a domniei, realizare a unui co! care e a!rioric, care doar vine a u!ra !o!oarelor )i e realizeaz. (at ce e afl ,n determina*ia co!ului: acea t deo ebire e te foarte e en*ial. 6m relevat de>a Q "tena e te !iritul !o!orului : aici bun tarea ora)ului 6tena, fericirea lui, nu e te co! al zei*ei "tena! 6ci nu e te ra!ortul unui co! care trebuie fie realizat, ci "tena e te unitatea ub tan*ial, !iritul !o!orului, iar ora)ul 6tena e te e"i ten*a e"terioar a ace tui !irit, e te nemi>locit identic cu el: ace ta nu e te ra!ort de co! cu realizarea co!ului. -ar aici lucrul !rinci!al e te acea t finalitate e"terioar, finalitate care im!ort. 6cea ta e te determinarea general a ace tei fere. 4ot a tfel acea t t!,nire, monarAie univer al, ace t co!, trebuie fie di tin de acela al religiei maAomedane: )i+n acea ta co!ul e te t!,nirea lumii, ,n ceea ce trebuie domnea c e te 1nul g,ndului !rovenit din religia izraelit. 4ot a tfel e !une ,n religia cre)tin c -umnezeu vrea ca to*i oamenii a>ung cunoa c adevrul, dar co!ul e te de natur !iritual, fiecare individ e te ,n co! ca unul ce g,n+de)te, e !iritual, liber !rezent ,n co!, are ,n co! un !unct central )i nu e te co! e"terior. (ndividul ,ncor!oreaz ,n felul ace ta ,ntregul cu!rin al co!ului ,n ine ,n u)i. 6ici, dim!otriv, co!ul e te ,nc em!iric e"terior, cu!rinztor, darav,nd realitate em!iric, domina*ia lumii. Sco!ul ace teia ,i e te
132

,4' P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

trin individului )i+i devine tot mai trin, ,nc,t individul e te ubordonat numai ace tui co!, ,l erve)te. ,n !rimul r,nd, ,n ace t co! e te ,n ine con*inut unirea ,n fiecare fiin* a !uterii univer ale )i a ingularit*ii univer ale, dar acea ta e te o unire a)a+zic,nd gro olan, li! it de !irit, !uterea nu e te ,n*ele!ciune, realitatea ei nu e te ,n ine )i !entru ine co! divin. Puterea nu e te 1nul ,m!linit ,n ine ,n u)i, acea t ,m!linire nu e te !u ,n ,m!r*ia g,n+dului, e !utere lumea c, numai t!,nire, e lume cul numai ca t!,nire ,n care !uterea e te ,n ea ,n )i nera*ional. -e aceea, fa* de !utere !articularul e di !er eaz, fiindc nu e te rece!tat ,n ea ,n cAi! ra*ional, avem inde!enden* a individului )i ati facere la modul nedivin, ati facere a intere elor !articulare. Puterea e te ,n afara ra*iunii, t!,nirea e afl rece, inde!endent de o !arte, iar de cealalt !arte tot a)a individul. 6ce ta e te conce!tul general al ace tei religii: e te afirmat ,n el e"igen*a a ceea+ce+e+ u!rem ,n ine, unirea a ceea+ce+fiin*eaz ,n ine )i a co!urilor, dar acea t unire e te cea men*ionat Q nedivin, brut.

,
1$$

B. )N FORMA DE FENOMEN E1TERIOR ACEAST& RELIGIE ESTE CEA ROMANA

Eeligia roman e te ,n cAi! u!erficial identificat cu cea greac, ,n e"i t im !irit e en*ial cu totul altul ,n una )i+n cealalt: cu toate c ele !o ed !l muiri comune, totu)i ele au cu totul alt !ozi*ie aici M,n religia roman=, )i ,ntreaga religie )i felul religio de a im*i ,nt ceva e en*ial diferit: ceea ce rezult din con iderarea e"terioar, de u!rafa*, em!iric. ,n general e admite c tatul, con titui*ia tatului, de tinul !olitic al unui !o!or, de!ind de

religia lui, e admite c acea ta e te baza, ub tan*a !iritului, a ceea ce e nume)te !olitic: ,n !iritul grec )i !iritul roman, cultura, caracterul ,nt, ,n cAi! cu totul e en*ial, cu totul diferite unele de altele. %iin*ele divine ale ace tei fere ,nt zei !ractici )i nu teoretici, !rozaici )i nu !oetici, cu toate c, cum vom vedea ,ndat, acea t trea!t va fi cea mai bogat ,n ce !rive)te inventarea mereu nou )i !roducerea de zei. Eeferitor la felul ab tract de+a
S70D. 6 ((+6. 555! E7C(#(6 %(36C(4fD(( WUR

edea )i im*i, la direc*ia !iritului, trebuie relevat aiciQ 1. i0&%Aioziiatea romanilor. 6colo unde e te Me"i t= un co!,G un co! e en*ialmente ferm, care trebuie fie realizat, a!are ace t intelect )i cu el eriozitatea care *ine ferm la ace t co! ,n fa*a unui diver altceva din uflet, au ,n fa*a unor ,m!re>urri e"terioare. Ca zeii religiei !recedente, caracterul fundamental al nece it*ii ab tracte )i al diferi*ilor )i frumo)ilor indivizi divini e te libertatea care e acea enintate )i fericire. 7i nu ,nt lega*i de e"i ten*e ingulare, ,nt !uteri e en*iale )i ,nt ,n acela)i tim! ironia a u!ra a ceea ce vor fac: em!iricul ingular e te indiferent. Senintatea religiei elene, tr tur fundamental a felului de a vedea )i im*i ce+i e te !ro!riu, ,)i are temeiul ,n fa!tul c, de)i e"i t ca co! venerat, ceva f,nt, e"i t ,n acela)i tim! )i acea t libertate fa* de co!, ea e"i t mai nemi>locit ,n fa!tul c zeii greci ,nt mul*i. %iecare zeu grec are o ,n u)ire, o e en*ialitate moral mai mult au mai !u*in ub tan*ial, ,n tocmai fiindc ,nt Me"i t= multe !articularit*i, con)tiin*a, !iritul, t totodat dea u!ra ace tui diver , ie e din !articularitatea a: con)tiin*a !r e)te ceea ce e te ^determinat ca e en*ial )i !oate fi con iderat )i ca co!, ea e te ,n )i acea t ironizare. -im!otriv, acolo unde e te un unic !rinci!iu, !rinci!iu ^ u!rem, un co! u!rem, acolo nu !oate e"i ta acea t enintate. 6!oi, eul grec e te o individualitate concret: fiecare Bdintre ace)ti mul*i indivizi !articulari are ,n el ,n u)i, la r,ndul lui, multe determina*ii diferite, el e te o bogat individualitate i ^care, din ace t motiv, trebuie aib ,n ea )i manife te cu nece itate contradic*ia: fiindc o!ozi*ia ,nc nu e te ab olut Bconciliat. ,ntruc,t zeii au ,n ei ,n)i)i acea t bog*ie de determina*ii ^e"terioare, e"i t acea t indiferen* fa* de ace te !articularit*i )i u)urin*a e !oate >uca cu ele. 6ccidentalul !e care+l ^ob ervm la zei ,n ace te i tori iri de !re ei a!ar*ine aici. -ioni iu din &alicarna com!ar religia greac cu cea 4oman, laud r,nduielile religioa e ale Eomei )i arat marele avanta> al vecAii religii romane fa* de religia greac. Eeligia roman are tem!le, altare, erviciu divin, >ertfe, adunri fe tive, erbri, imboluri etc. comune cu religia greac, dar ,nt eliminate din ea miturile cu tr turi bla fematoare, mutilrile, ^ca!tivit*ile, rzboaiele, certurile etc. zeilor. -ar ace tea a!ar*in
6
+* )

P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

!l muirii enint*ii zeilor: ei e dau !rad !e ine, e face comedie cu ei, ,n ei ,)i ! treaz ,n toate ace tea e"i ten*a+lor cert )i fr gri>i. ,n eriozitate trebuie e ,nf*i)eze )i figura, ac*iunile, ,ntXn!lrile etc, adecvate !rinci!iului rigidr ,n tim! ce ,n individualitatea liber nu ,nt ,nc a tfel de co!uri fi"e, a tfel de determina*ii de+ale intelectului, zeii con*in ,n ei, fr ,ndoial, eticul dar ,nt ,n acela)i tim! ,n modul+de+terminat al lor individualit*i !articulare bogate, ,nt concre*i. 13U ,n acea t individualitate bogat, eriozitatea nu e te deter+mina*ie nece ar, ea e te mai cur,nd liber ,n ingularitatea manife trii ale, e !oate ame teca u)uratic ,n toate )i rm,ne ceea ce e te ea. ( toriile care e ,nf*i)eaz nedemne trimit la vederi generale de !re natura lucrurilor, la felul ,n care e fcut lumea etc, ele ,)i au originea ,n vecAi tradi*ii, ,n conce!*ii ab tracte de !re !roce ul elementelor. #eneralul conce!*iei e te ,ntuneco , dar e face aluzie la el, )i ,n acea t e"terioritate, ,n acea t dezordine, e te trezit !rivirea ,n univer alul9 inteligen*ei. -im!otriv, ,ntr+o religie ,n care e"i t un singur scop determinat di !are referirea la orice !unct de vedere teoretic al inteligen*ei. 4eorii, univer al

de felul ace ta, nu g im ,n religia finalit*ii. ]eul are aici un con*inut determinat, ace ta e te t!,nirea lumii, acea ta e te univer alitate em!iric,. nu moral, !iritual, ci univer alitate real. 0aracterul felului roman de a vedea )i im*i e te acea t eriozitate a intelectului, care are un co! determinat: ace t co! e te co!ul t!,nirii, iar zeul e te !uterea de a realiza ace t co!. ]eul roman ca acea t domina*ie ,l vedem ca K%ortuna !ublicaG, acea t nece itate care e te !entru al*ii o nece itate rece: nece itateat !ro!riu+zi , care con*ine ,n ea ,n u)i co!ul roman, e te 7oma, e te dominarea: o fiin* acr divin )i acea t 7om t!,nitoare ,n forma unui zeu care domne)te e te 5upiter &apitolinus, un 5upiter !articular, cci e"i t mul*i 5upiteri, fr ,ndoial vreo trei ute de 5o es! 6ce t 5upiter &apitolinus are emnifica*ia de domnitor )i co!ul lui e ,n, lume, iar !o!orul roman e te acela !e eama cruia el realizeaz ace t co!. 2. 6ce t zeu nu e te adevratul 1nu !iritual, tocmai de 13/ aceea !articularul cade ,n afara ace tei unit*i a t!,nirii. Puterea e te numai ab tract, nu e te o organiza*ie ra*ional,
S70D. 6 ((+6, 555, E7C(#(6 %(36C(4fD(( W11

o totalitate ,n ine Q tocmai de aceea !articularul )i a!are ca ceva ce cade n a%ara 1nului, a domnitorului. 6ce t !articular e te con tituit din figuri de zei care ,nt eventual )i zei eleni, au ,nt numai a imila*i de o na*iune ca zeii celeilalte. 6 tfel, grecii )i+au g it zeii ,n Per ia, Siria, ;abilon: ace)tia erau totu)i ceva diferit de conce!*ia, de modul+determinat al zeilor lor, erau numai generalitate u!erficial. ,n general ei ,nt, au mul*i dintre ei, aceia)i. 6ce)ti zei, care nu ,nt ,n acele frumoa e individualit*i libere, a!ar oarecum !lci*i, nu )tii de unde vin, au )tii c ,nt introdu)i ,n ocazii determinate. ]eii romani nu au emnifica*ie !reci Q a)a cum au fo t ei rece!ta*i de Virgil, de Horaiu, ei ,nt numai imita*ie li! it de via* a zeilor eleni. 3u e te ,n ei acea con)tiin*, acea umanitate care con tituie ub tan*ialul ,n om, )i care e te ,n zei, !recum e te )i ,n om. 7i a!ar ca ma)ini li! ite de !irit, ca zei ai intelectului, care nu a!ar*in unui !irit frumo , liber, unei fantezii frumoa e, libere. 0um ,i ,nt,lnim )i ,n modernele o!ere fcute ale francezilor ca !e ni)te figuri, ma)ini !licticoa e. -e aceea, figurile zeilor romani au !lcut ,n general mai mult modernilor dec,t cele elene, fiindc ele e ,nf*i)eaz ca figuri goale de zei ai intelectului, care nu mai a!ar*in fanteziei vii )i libere. ,n afar de ace)ti zei !articulari, care a!ar ca fiind comuni cu cei eleni, romanii au avut mul*i zei )i multe ervicii divine !ro!rii. -omnia e te co!ul cet*eanului, dar ,n ace ta individul nu e te ,nc e!uizat, el ,)i are )i co!urile ale !articu+l3L lare. 6ce te co!uri !articulare nu a!ar*in ace tui co! ab tract. -ar co!urile !articulare devin com!let !rozaice co!uri !rivate, ceea ce a!are aici e te !articularitatea obi)nuit a omului !e multi!lele laturi ale trebuin*elor ale, au ale legturii lui cu natura. ]eul nu e te acea t individualitate concret .H 5upiter e te domnia, zeii !articulari ,nt mor*i, li! i*i de via*, li! i*i de !irit, ,nt mai mult de ,m!rumut. Particularitatea, abandonat de u +men*ionata univer alitate, a)a cum e ea !entru ine, e te cu totul comun, !rozaic !articularitate a omului, ea e te ,n co! !entru om, el are nevoie de cutare au de cutare lucru. ,n , ceea ce e co! !entru om, e te ,n acea t fer determina*ie a divinului. Sco!ul omului )i co!ul divin ,nt unul, dar co! e"terior ideii Q a tfel, co!urile omene)ti ,nt con iderate ca co!uri
W12 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646 S70D. 6 ((+6, 555, E7C(#(6 %(36C(4fD(( W13

divine, )i deci ca !uteri divine : aici avem acele multe divinit*i !articulare, e"trem de

!rozaice. ,n fa*a univer alului domniei e te Me"i t= ceva !articular Q co!urile omene)ti, intere ele, via*a )i trebuin*ele omului. 6 tfel vedem, !e de o !arte, acea t !utere univer al care e te oO domina*ia, t!,nirea, indivizii ,nt acrifica*i ,n ea, nu ,nt ca indivizi: cealalt latur, determinatul, cade, amintita unitate, zeul, fiind ceea+ce+e+ab tract, ,n afara ace tuia, iar omene cul devine co! e en*ial: omene cul e te ceea ce um!le zeul cu un con*inut. ,n acea t religie a fericirii, egoi mul adoratorilor e te acela care e contem!l !e ine ,n zeii lor !ractici ca !utere, egoi m care caut ,n zei )i de la ei ati facerea unui intere ubiectiv. 7goi mul are entimentul de!enden*ei ale: dar fiind ab olut finit, ace t entiment ,i e te !ro!riu. Orientalul care trie)te ,n lumin, indul care+)i cufund con)tiin*a de ine 138 ,n Grahma, grecul care ,)i u!rim intere ele ale !articulare ,n nece itate )i care contem!l ,n !uterile !articulare !uteri !rietene lui, !uteri ce+l ,n ufle*e c, ,i dau via*, ,nt unite cu el, ace t grec trie)te ,n religia a fr entimentul de!enden*ei: el e te mai cur,nd liber ,n ea, liber ,naintea zeului u: numai ,n ace ta ,)i are el libertatea )i e te de!endent numai ,n afara religiei ale: ,n ea, el +a liberat de de!enden*a a. ,n , egoi mul, nevoia, trebuin*a, fericirea ubiectiv )i bun tarea, care e vreau !e sine, *in la sine, e imt a! ate, !lec,nd de la entimentul de!enden*ei intere elor lor. Puterea a u!ra ace tor intere e are o emnifica*ie !ozitiv )i un intere !entru ubiectul ,n u)i, ,ntruc,t ea trebuie +i ,m!linea c co!urile lui. 7a are, !rin urmare, emnifica*ia unui mi>loc al realizrii co!urilor lui. 6cea ta e te di imularea, f*rnicia inerent ace tei umilin*e Q cci con*inutul, co!ul ace tei !uteri ,nt )i trebuie . fie co!urile ei! -e aceea, acea t con)tiin* nu e com!ort ,n religie teoretic, adic nu contem!l,nd liber obiectivitatea,. venerarea ace tor !uteri, ci numai de !e !ozi*ia unui egoi m !ractic, de !e !ozi*ia ,m!linirii olicitate a ingularit*ii ace tei vie*i. (ntelectul e te acela care ,)i men*ine cu fermitate co!urile ale finite ,n acea t religie, ca ceva ce e te !u unilateral de el, ceva ce+l intere eaz numai !e el )i a tfel de ab tracte )i ingularizri nici nu le cufund ,n nece itate, )i nici nu le dizolv ,n ra*iune. ,n felul ace ta )i co!urile !articulare, trebuin*ele )i !uterile !articulare e ,nf*i)eaz ca zei. 0on*inutul ace tor zei e te tocmai utilitatea !ractic: ei erve c utilului ordinar. 6 tfel ace t con*inut trece ,n Q
3. ce a cu totul singular!

]eii familiei a!ar*in cet*eanului !articular, dim!otriv, larii e refer la moralitatea natural, la !ietate, la unitatea moral a familiei. 6l*i zei au un con*inut care *ine de utilitatea !ur, ,nc )i mai !articular. ,ntruc,t acea t via*, acea t activitate a oamenilor, !rime)te )i o form care e te cel !u*in fr negativul rului, ati facerea ace tor trebuin*e e te o tare de natur im!l, calm, necultivat. Eomanului ,i !lute)te ,n fa*a ocAilor e!oca lui Saturn, tarea de nevinov*ie )i ati facerea nevoilor care ,nt adecvate acelei e!oci, nevoi ce a!ar ca o mul*ime de zei. 6 tfel, romanii au avut multe erbri )i o mul*ime de zei care e refereau la fertilitatea !m,ntului, !recum )i la de"teritatea oamenilor de a+)i ati face nevoile naturale. ,nt,lnim a tfel un 5upiter Pistor: arta de a coace era con iderat ca ceva divin )i !uterea ei ca ceva e en*ial. -orna), cu!torul ,n care erau u cate cerealele, e te o zei* a!arte: Vesta era focul care cocea !,inea, deoarece ca H741' focul !rimi e o emnifica*ie mai ,nalt care e referea la !ietatea familial. 7omanii au avut rbtori ale !orcilor, oilor )i taurilor: ,n Palilii e cuta dob,ndirea bunvoin*ei zei*ei Pales, care fcea crea c nutre*ul vitelor )i ub a crei !rotec*ie ,)i !uneau ! torii turmele !re a fi !zite de orice tricciune. -e a emenea ei aveau zeit*i !entru artele care aveau legtur cu tatul, de e"em!lu 5uno Ioneta, deoarece moneda ,n convie*uire e te ceva e en*ial. 6numite tri !articulare ale oamenilor au fo t )i ele con iderate ca !utere divin ,ntruc,t erau nocive au erau folo itoare, e ,nf*i)au ca du)mnoa e ori ca !rietenoa e Q zei*ele Pa), Tran-Tuilitas, Vacuna, zei*a neac*ionrii, a!oi -ebris, -ames, Gobigo, incendiul cerealelor, "erumna, "ngerona, gri>a )i nelini)tea etc.

7omanii au ridicat altare )i ciumei! ]eii ,nt a!oi de"terit*i, feluri de activitate care e refer la trebuin*e cu totul nemi>locite )i la ati facerea lor . zei e"trem de !rozaici )i li! i*i de fantezie: nu e"i t nimic mai li! it de fantezie dec,t un cerc de a tfel de zei. S!iritul e te ? aici ,ncAi cu totul ,n ceea ce e finit )i e nemi>locit util.
W1W P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

Pentru noi e te greu ,n*elegem cum !ot fi venerate toate ace tea ca ceva divin. 7le con tituie un con*inut care a!are totu)i ca e en*ial !entru nevoile ordinare, tare care e te conce!ut fr fantezie )i e te tabilit cu !ierderea oricrei idei. Ca acea t tare !rozaic e adaug fa!tul c romanii, mai t,rziu, )i+au venerat ,m!ra*ii ca !e ni)te zei. 1n individ ca ,m!ratul era o !utere !entru ine: im!ortant )i mai eficace dec,t ,,febri G, KrobigoG etc, el !utea !roduce o tare mai rea dec,t ace te !uteri. 6ce ta e te modul figurii lui. 4oate ace te zeit*i ,nt ubordonate !uterii reale, generale, ele trec !e !lan ecundar fa* de !uterea general, ab olut e en*ial a t!,nirii, a mrimii im!eriului, care e e"tinde !e te ,ntreaga lume cult cuno cut: ,n acea t univer alitate, oarta !articularizrii divine e te nece itatea ca zeii fie gzdui*i, !iar ,n acea t univer alitate ab tract, du! cum e te trivit ub acea t t!,nire ab tract, unic, )i !iritul divin individual al !o!oarelor. 6cea ta )i a!are ,n mai multe tr turi em!irice, la &icerof g im acea t refle"ie rece a u!ra zeilor. &icero face un rezumat al genealogiei lor, al de tinelor )i fa!telor lor etc, enumera mul*i, Vulcan, "polo, 5upiter )i+i gru!eaz: acea ta e te refle"ia care face com!ara*ie )i tran form ,n felul ace ta figura ferm ,n figur ,ndoielnic )i ezitant. (nforma*iile !e care el le d ,n crierea a -e natura deorum ,nt ,n alt !rivin* de cea mai mare im!ortan*: de e"em!lu, ,n !rivin*a na)terii miturilor: ,n !rin acea ta zeii ,nt ,n acela)i tim! de!recia*i )i ,nf*i)area lor determinat e !ierde, a!are necredin*a, ne,ncrederea. 6ce)ti zei numero)i con tituie un cerc de zei foarte e"tin : ,n e te nemi>locit menirea univer alit*ii, menirea de tinului roman, a lui (u!iter domnitorul, ca to*i ace)ti zei ,n general, zei individuali, fie reuni*i ,ntr+1nui. 7"tinderea t!,nirii lume)ti a romanilor a con tat ,n fa!tul c numero)ii indivizi )i !o!oare au fo t u!u)i unei ingure !uteri )i t!,niri, )i tot a)a au fo t trivite ub o unic !utere )i t!,nire !iritele divine ale !o!oarelor, !uterile lor etice. 7oma e te un !anteon ,n care zeii tau unul l,ng altul )i e ting reci!roc, ubordona*i fiind unicului 5upiter &apito-linus! 7omanii cucere c #recia <are, 7gi!tul etc, >efuie c tem!lele, vedem a tfel tran !ortate la 7oma, ,n corbii, ,ncr+
S70D. 6 ((+6, N5, E7C(#(6 %(36C(4fD(( W1V

caturi ,ntregi de zei. ,n felul ace ta ;oma deveni colec*ia tuturor religiilor, elene, !er ane, egi!tene, cre)tine, a cultului lui <itra. ,n 7oma e te acea t toleran* Q toate religiile e adun aici )i ,nt ame tecate. 7omanii e n!u te c !re toate religiile )i tarea general con tituie o confuzie ,n care e ame tec ,ntre ele toate felurile de cult, iar forma care a!ar*ine artei e !ierde. 0. 0aracterul cultului )i menirea ace tuia rezid ,n cele !recedente, e !ractic cultul divin !entru un co! )i ace ta e te un co! omene c: con*inutul lui ,nce!e a)a+zi nu de la -umnezeu, el nu e te con*inutul a ceea ce con tituie natura ace tuia, ci con*inutul ,nce!e de la om, de la ceea ce e te co! omene c. 6vem a tfel o religie a de!enden*ei )i entimentul ace tei de!enden*e. ,ntr+un a tfel de entiment de de!enden* dominant e te nelibertatea. Omul e )tie !e ine liber, ,n acea ta e te aici un co! care rm,ne e"terior individului, dar ,n m ur )i mai mare ,nt aici co!urile !articulare )i tocmai ,n legtur cu ace tea e !roduce entimentul de!enden*ei. 6ici avem ,n cAi! e en*ial u!er ti*ie, fiindc e vorba de co!uri mrginite, finite, de obiecte, )i ,nt tratate ca ab olute ni)te co!uri care du! con*inutul lor ,nt limitate. Su!er ti*ie e te ,n general con ideri ca !utere, ca ub tan*ialitate o fini+tate, o e"terioritate, o realitate

nemi>locit obi)nuit ca atare: u!er ti*ia !rovine din tarea de a! are a !iritului, din entimentul de!enden*ei legat de co!ul urmrit. &icero laud !e romani ca fiind cea mai !ioa na*iune, care e g,nde)te !retutindeni la zei, face totul cu religie, mul*ume)te !entru toate zeilor. 6ce t lucru a e"i tat ,n fa!t. 6cea t interioritate ab tract, acea t univer alitate a co!ului care e te de tinul unde ,nt trivite individul !articular )i moralitatea, umanitatea individului )i unde ace tea nu !ot e"i ta concret, nu !ot e dezvolte . acea t univer alitate, interioritate e te baza, iar !rin fa!tul c totul e te ra!ortat la acea t interioritate e"i t ,n toate religie. -ar, acea t interioritate, ace t ceva u!erior, ace t univer al e te ,n acela)i tim! numai form, con*inutul, co!ul ace tei !uteri e te co!ul omene c, e te indicat de om H.mi<ia+41G ,i venereaz !e zei !entru c )i c,nd au nevoie de ei, )i mai ale .
W1/ P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

(ntroducerea unor zei noi are loc ,n tim! de mizerie )i groaz au ,n urma unor fgduieli fcute zeilor. 3evoie e te ,n general teogonia lor univer al. 6!ar*ine aici )i fa!tul c oracolele, cr*ile ibiline, con iderate ca ceva u!erior, aduc la cuno)tin* !o!orului ce e te de fcut au ce trebuie fie ,ntre!rin !entru a avea folo . 6 tfel de in titu*ii ,nt ,n m,inile tatului, ale magi tra*ilor. 6 tfel e te ,n genere ,ncor!orat ingularitatea em!iric ?W3 ,n nece itate: acea t ingularitate e te divin )i cu u!er ti*ia, ca identic fel de a vedea )i im*i, ia na)tere un cerc de oracole, au !icii, cr*i ibiline care, !e de o !arte, erve c tatului, iar !e de alt !arte intere elor !articulare. (ndividul, !e de o !arte, !iere ab orbit ,n univer al, ,n t!,nire, ,n -ortuna publica, !e de alt !arte, ,nt valabile co!urile omene)ti, are valoare de ine tttoare, e en*ial, ubiectul uman. 6ce te e"treme )i contradic*ia dintre ele ,nt acelea ,n care e zbate via*a roman. 2irtutea roman, irtus, e te ace t !atrioti m rece, !otrivit cruia individul e te a ervit total intere elor tatului, t+!,nirii. 6cea t !ieire a individului ,n univer al, acea t nega+tivitate, romanii )i+au )i fcut+o intuibil: ceea ce con tituie o tr tur e en*ial ,n >ocurile lor religioa e. ,ntr+o religie care nu are doctrin, mai cu eam re!rezentrile erbrilor )i ale >ocurilor teatrale ,nt acelea !rin care e te ,nf*i)at adevrul zeului ,naintea ocAilor oamenilor. -e aceea, aici re!rezenta*iile teatrale au o ,n emntate cu totul alta dec,t la noi. -u! cum romanii au ado!tat zei eleni, tot a)a au ,m!rumutat ei )i >ocuri )i !ie e de teatru grece)ti. 0aracteri tic e te fa!tul c !ro!riile lor re!rezenta*ii nu con tau dec,t ,n ucidere de animale )i de oameni, ,n vr are de fluvii de ,nge, ,n lu!te !e via* )i !e moarte. 6ce tea erau oarecum cea mai ,nalt culme ce !utea fi oferit !re intuire romanului, nu e"i ta aici intere !entru moralitate, nici convertire tragic ce are dre!t con*inut nefericirea, con*inut valoro moral, ci conver iunea cu totul eac a mor*ii. 6ce te >ocuri au fo t la romani du e ,n a)a m ur !,n la mon truo , ,nc,t ute de oameni, WUU.VUU de lei, tigri, elefan*i, crocodili erau uci)i de oameni, care trebuiau lu!te cu ei )i care e omorau )i unii !e al*ii. 0eea ce li e aducea aici ,n fa*a ocAilor era e en*ial i toria mor*ii reci, voit !rin arbitrar nera*ional, ervind altora
S70D. 6 ((+6, 555, E7C(#(6 %(36C(4fD(( W1L

de !lcere a ocAilor. 3ece itate care e te im!lu arbitrar, moarte fr con*inut, care e are numai !e ine dre!t con*inut. 6cea ta )i contem!larea de tinului ,nt ceea+ce+e+ u!rem, moartea rece !rin arbitrar gol, nu de moarte natural, nu !rin nece itatea e"terioar a ,m!re>urrilor nu ca urmare a lezrii a ceva ce e moral. 6 muri e te deci ingura virtute !e care o !oate !ractica romanul nobil, )i acea t virtute el o ,m!arte cu clavii )i cu criminalii condamna*i la moarte. 6cea ta e te ucidere ree care erve)te la de ftarea ocAilor, e nimicnicia individualit*ii omene)ti )i, fiindc ea nu are ,n ine nici o moralitate, face e vad li! a de valoare a

individului, intuirea de tinului gol, guno , care e ra!orteaz la om ca ceva accidental, ca arbitrar orb. -e ace tea !oate fi legat o alt determina*ie, care rezum con*inutul celor !u e cu toate c nu a!ar*ine religiei, dar care !oate fi ,ncor!orat ,n religie. ,ntruc,t, a tfel ceea ce domin e te de tinul rece, li! it de ra*iune, e im!la t!,nire, a!are, ,n de v,r)irea im!eriului roman, dea u!ra indivizilor, dea u!ra tuturor, !uterea comun !rezent, o !utere a arbitrarului . )i acea ta e te ,m!ratul . care !oate !roceda fr nici o moralitate, !oate lovi a !ru, !oate + )i dea drumul. Sub cei mai buni ,m!ra*i ai lumii, lucrurile n+au mer mai bine dec,t ub cei mai ri: ub -omi*ian le+a mer mai bine !o!oarelor dec,t ub cei mai nobili ,m!ra*i. 7 te cu totul con ecvent fa!tul c ,m!ratul, acea t !utere, a fo t venerat ca un zeu, anume, el era, fr ,ndoial, acea t !utere in ondabil !e te indivizi )i tarea lor. 6cea ta e te una dintre laturiQ !ieirea individului ,n uiver al. 6ce tei laturi ,i t fa* ,n iat cealalt e"trem. 6nume, e"i t ,n acela)i tim! )i un co! al !uterii, !ute+lWV rea e te, !e de o !arte, oarb, !iritul nu e te ,nc conciliat, nu e adu ,n armonie, de aceea ,)i tau ambele unilateral ,n fa*Q acea t !utere e te un co!, )i ace t co!, cel omene c, cel finit, e te t!,nirea lumii, iar realizarea ace tui co! e te domnia oamenilor, a romanilor. 6ce t co! univer al ,)i are temeiul ,n firea real, . ediul ,n con)tiin*a de ine Q !rin acea ta e te !u acea t inde!enden* a con)tiin*ei de ine, cci co!ul a!ar*ine con)tiin*ei de ine. Pe de o !arte, avem acea t indiferen* fa* de via*a concret, iar !e de alt !arte, acea t li! de u!le*e, acea t
#" - =. $"9

W18 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

interioritate, care e te )i interioritate a divinului, !recum )i a individului, dar interioritate cu totul ab tract a individului. ,n acea ta rezid ceea ce con tituie tr tura fundamental la romani, fa!tul c !er oana ab tract dob,nde)te at,t de mare con idera*ie. Per oana ab tract e teHcea >uridic: o tr tur im!ortant e te a!oi dezvoltarea dre!tului, determinarea !ro!riet*ii. 6ce t dre!t e limiteaz la dre!tul >uridic, dre!t al !ro!riet*ii. ++++ 7"i t dre!turi mai ,nalte Q con)tiin*a moral ,)i are )i ea dre!tul u, ace ta e te de a emenea un dre!t, dar cu mult mai ,nalt e te dre!tul moralit*ii, al eticului. 6ce ta nu mai e"i t aici ,n en ul lui !ro!riu, concret, ci dre!tul ab tract, al !er oanei, con t numai ,n determina*ia !ro!riet*ii. Per onalitatea, dar numai cea ab tract, ubiectivitatea ,n en ul ace ta, e te aceea care ob*ine acea t ,nalt itua*ie. 6ce tea ,nt tr turile fundamentale ale ace tei religii a finalit*ii. ,n ea ,nt con*inute momentele a cror unire con tituie determinarea !rimei )i ultimei tre!te a religiei. 6ce te momente care ,nt izolate unul de altul ,n religia finalit*ii 1W/ e"terioare, dar ,nt ,n rela*ie unul cu cellalt )i tocmai de aceea ,nt ,n contradic*ie, ace te momente, e"i tente ,n cAi! li! it de !irit, unite !otrivit adevrului lor, dau na)tere determinrii religiei !iritului. Potrivit con*inutului !ozi*iei con iderate, co!ul univer al e te numai un co! omene c: cAiar )i+n obiectivitatea lui e te numai acea t t!,nire. Prin acea ta, finitul e te !u ca co! ab olut, )i a tfel ceea+ce+fiin*eaz+!entru+ ine, ceea ce nu e de natur ideal, nu e te !u ca u!rimat ,n idealitatea infinit, ci e ceea+ce+fiin*eaz+!entru+ ine. 6ce ta e te momentul determinat al ace tei !ozi*ii, el e e en*ialmente nece ar. 6m !u c finitul e te tran format ,n infinit, finitul e te ab tract, mai !reci , el e te con)tiin*a+de+ ine ubiectiv !entru ine, acea ta e te ceea ce acum e con iderat ea ceea ce e ab olut e en*ial: t!,nirea lumii, co!ul finit, numai ace ta e"i t, numai ace ta are en real, ,ntruc,t el e te e"i ten*a co!ului con)tiin*ei de ine. 6vem !rin urmare ra*ionalizarea ubiectivit*ii ca atare. 4ermenul mai !reci e te !er onalitate, determina*ia !e care o are omul ,n drept, numai cea ab tract >uridic, ca!abil aib proprietate, mai de!arte ea nu merge: aci eu ,nt con iderat ca infinit, ca

ra!ortare infinit a mea@mine ,n umi, ,nt ato+

(EC9. 6 II-A% 555, RELIGIA <INALIT89II W1R

mul ab olut care e !ri>in !e ine. 6cea ta e te emnifica*ia mai !reci a determinrii, e"!rimat ,n cuvintele Q finitul e te ,n infinit. 6 tfel, c,nd finitul e te conce!ut ca !er oan, el e te ,nc luat la modul+nemi>locit al u, el e te fiin*+!entru+ ine ab olut, dar ab tract, )i deci avem mai ,nt,i acea t latur aici. ,n acea t !er onalitate e te luat )i ,ntr+o determina*ie mai ,nalt, luat ,n felul ,n care ea a!ar*ine ideii, )i nu numai cum e te ea ca !er oan nemi>locit. 0eea ce e te acea t determina*ie ,n ine e te forma infinit )i nu ubiectivitatea ca acea t !er oan nemi>locit, ci e te ubiectivitatea ca atare, forma ab olut infinit, )tiin*a Mcunoa)terea= de ine )i ceea+ce+ e+ ia )tie+!e+ ine ,n general, ceea ce e diferen*iaz !e ine ,n ine )i fa* de altceva. 6cea t ubiectivitate infinit, care e te form infinit, e te momentul care e luat ca !utere, e te ceea ce+a li! it ,nc !uterii, zeului ub tan*ialit*ii, e te determinarea a ,n ine ca ubiectivitate infinit. Subiectivitate am avut ,n !utere, dar !uterea avea numai co!uri ingulare, au mai multe co!uri ingulare, iar co!ul ei nu era infinit, numai ubiectivitatea infinit are un co! infinit, adic ea ,)i e te ei ,n )i co!, )i co!ul ei e te numai interioritatea, acea t ubiectivitate ca atare. 6cea t determina*ie con tituie ceea ce e te !iritul. S!iritul e te Me"i t= numai ,ntruc,t el e !u ca !irit, e cindeaz ,n ine, e face !e ine ,n ine co! al lui ,n u)i: ,ntruc,t el e face !e ine a tfel, e diferen*iaz !e ine de ine )i ace t ce diferen*iat de el e te co!ul u, realitatea a, determinarea a. 6ce t ceva !e care el ,l diferen*iaz de ine e te tot !irit, e te latura realit*ii, a modului+determinat care ,n ine e te !entru ine infinit. 7a e te determinat ca cellalt, dar ,ntruc,t e te determinat c e"i ten*a ein fne ,n )i ab olut, e te !u cu acea ta )i c !iritul e te !entru !irit. 6m con iderat Olim!ul, ace t cer al zeilor, cerc al !l muirilor celor mai frumoa e ce+au fo t vreodat conce!ute de fantezie. 0ercul ace tor frumoa e fiin*e ni +a ,nf*i)at totodat ca via* liber, moral, ca !irit al !o!orului, !irit liber, dar limitat ,nc. 2ia*a greac e te fr,mi*at ,n multe tate mici: via*a moral e te mrginit la ace te tele care ,nt ele ,n ele numai !uncte de lumin mrginite. S!iritualitatea liber !oate fi realizat numai c,nd acea t limitare e te u!rimat )i c,nd de tinul care !lute)te de u dea u!ra lumii zeilor eleni e im!une !e ine ca valabil ,n via*a de tat a grecilor, ,nc,t ace te
,#4 P6E4. 6 ((+6. E7C(#(6 -747E<(3646

,
!o!oare libere !ier. S!iritul liber trebuie e e izeze !e ine ca !irit !ur ,n ine )i !entru ine: el nu mai trebuie treac numai de !irit liber al elenilor, al cet*enilor, cutrui au cut+rui tat, ci omul trebuie fie )tiut Mcuno cut= liber ca om, iar -umnezeu fie -umnezeul tuturor oamenilor, fie !iritul cu!rinztor, univer al. 6cum, ace t de tin e te di ci!linarea tuturor libert*ilor !articulare Q ea e te realizat !rin fa!tul c linul dintre !iritele !o!oarelor devine !utere univer al, de tin !e te celelalte, trivind ace te !irite limitate ale !o!oarelor, ,nc,t ele a>ung la con)tiin*a lbiciunii )i ne!utin*ei lor, ,ntruc,t via*a lor !olitic e te nimicit de o !utere u!erioar. 6ce t de tin a fo t lumea roman )i religia roman. 8i ,n acea t religie zeul a fo t )tiut Mcuno cut= ca ceea+ce+e te+conform+ co!ului, ,n aici co!ul n+a fo t dec,t n,mm PstXtul romanA, ,nc,t ace ta a fo t !uterea ab tract !e te celelalte !irite ale !o!oarelor: ,n !anteonul roman au fo t aduna*i zeii tuturor !o!oarelor )i + au nimicit unii !e al*ii !rin fa!tul c a trebuit fie uni*i. S!iritul roman a ,nf!tuit nefericirea nimicirii vie*ii frumoa e )i a con)tiin*ei. -e tinul, ca ace t !irit, a fo t acela care a nimicit amintita fericire )i enintate a religiei !recedente: acea t !utere ab tract a fo t aceea care a !rodu o imen nefericire )i o durere general, o durere care trebuia fie durerea de na)tere a religiei adevrului. Prin ea, limitarea )i finitatea au fo t negate )i ,n religia !iritului frumo .

Pocirea lumii, abandonarea finit*ii )i renun*area la g irea mul*umirii ,n acea t lume . toate ace tea au ervit la !regtirea terenului !entru adevrata religie !iritual, !regtire care trebuia ,nf!tuit din !artea omului. ,,0,nd +a ,m!linit vremea, -umnezeu a trimi !e fiul uG, e !une: vremea era ,m!linit, c,nd ,n !irit a cre cut !e te m ur de !erarea de a g i mul*umire ,n tem!oralitate )i+n finitate.
PARTEA A III-A

FILOZOFIEI RELIGIEI
Eeligia ab olut 6m a>un acum la conce!tul realizat al religiei, la religia de v,r)it, ,n care conce!tul ,n u)i e te acela care ,)i e te ie)i obiect. 6m determinat mai de a!roa!e religia ca )i con)tiin*a de ine a lui -umnezeuQ con)tiin*a de ine ca )i con)tiin* are un obiect )i ,n ace ta ea e te con)tient de ine: ace t obiect e te )i el con)tiin*, dar con)tiin* ca obiect, deci con)tiin* finit, o con)tiin* care e deo ebe)te de -umnezeu, de ab olut: ei ,i a!ar*ine modul+ determinat )i deci finitatea: -umnezeu e te con)tiin* de ine, el e )tie Mcunoa)te= !e ine ,ntr+o con)tiin* care difer de el, con)tiin* care n sine e te con)tiin*a lui -umnezeu, dar )i pentru sine, ,ntruc,t ea ,)i )tie Mcunoa)te= identitatea ei cu -umnezeu, ,n o identitate care e te mi>locit !rin nega*ia finit*ii. 6ce t conce!t con tituie con*inutul religiei. -umnezeu con t ,nQ a e di tinge !e ine de ine ,n u)i, a fi ie)i obiect, dar ,n acea t deo ebire a fi ab olut identic cu ine . !iritul. 6ce t conce!t e te acum realizat, con)tiin*a )tie Mcunoa)te= ace t con*inut )i+n ace t con*inut ea e )tie !e ine ab olut diferit : ,n conce!tul care e te !roce ul lui -umnezeu ea ,n )i e te moment. 0on)tiin*a finit ,l )tie Mcunoa)te= !e -umnezeu numai ,ntruc,t ea e )tie !e ine ,n el ca -umnezeu : a tfel e te -umnezeu !irit, )i anume !iritul comunit*ii ale, adic !iritul celor ce+l venereaz. 6cea ta e te religia de v,r)it, conce!tul care )i+a devenit ie)i obiectiv. 6ici e te evident ce e te -umnezeu: el nu mai e te ceva tran cendent, ceva necuno cut, cci el a fcut cuno cut oamenilor ce e te el, )i acea ta nu im!lu, ,ntr+o i torie e"terioar, ci ,n con)tiin*. 6)adar, aici avem religia manife trii lui -umnezeu, ,ntruc,t -umnezeu e )tie Mcunoa)te= !e ine ,n !iritul finit, -umnezeu e te ab olut revelat. 6ce ta e te aici ra!ortul. 4recerea a fo t acea taQ am vzut cum acea t )tiin* Mcunoa)tere= a lui -umnezeu ca !irit liber mai era ,nc ,m!ovrat ,n con*inutul
,#, P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146 (. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W2V

ei cu finitate )i cu mod+nemi>locit: ace t finit a trebuit fie ,nc ,nde!rtat !rin munca !iritului ca unul ce e li! it de valoare: am vzut cum acea t nimicnicie a devenit evident con)tiin*ei. 3efericirea, durerea lumii a fo t condi*ia, !regtirea laturii ubiective !re con)tiin*a !iritului liber ca !irit ab olut liber )i a tfel !irit infinit. ,fe o!rim mai ,nt,i la latura general, ", a ace tei fere. Eeligia ab olut e te 1. religia re elat! 7eligia e te revelat, manife tat numai atunci c,nd conce!tul religiei e te Me"i t= !entru ine ,n u)i: au religia, conce!tul ei, )i+a devenit ie)i obiectiv, nu ,n obiectivitatea mrginit, finit, ci a tfel ,nc,t ea ,)i e te ie)i obiectiv conform conce!tului ei. 6ce t lucru !oate fi e"!rimat mai !reci a tfelQ !otrivit conce!tului ei general, religia e te con)tiin* a fiin*ei ab olute. -ar con)tiin*a di tinge, a)a c avem dou Q con)tiin* )i fiin* ab olut. 6ce te dou ,nt mai ,nt,i ,n trinare ,n ra!ortul finit dintre con)tiin*a em!iric )i fiin*a ,n cellalt en . 7le ,nt ,n ra!ort finit una fa* de cealalt, a)adar ,nt ambele finite, a tfel con)tiin*a )tie de !re fiin*a ab olut numai ca de !re ceva finit, )i nu ca de !re ceva veridic. -umnezeu e te el ,n u)i con)tiin* de ine, el e te acea ta Q el e d !e ine ca obiect !entru ceea ce numim noi latur a con)tiin*ei. 1/3 6ici avem totdeauna dou Mdetermina*ii= ,n con)tiin* care e ra!orteaz ,n cAi! finit, e"terior una la alta. ,n , dac acum religia e e izeaz !e ine ,n )i, con*inutul )i obiectul religiei e te ,n u)i ace t ,ntreg, e con)tiin*a care e ra!orteaz la fiin*a a, )tiin*a Mcunoa)terea= de !re ine ca )tiin* a fiin*ei ale )iH )tiin*a fiin*ei ale ca )tiin* de !re ine ,n )i, adic !iritul e teH a tfel obiect ,n religie. Prin urmare, avem dou Mdetermina*ii=Q con)tiin*a )i obiectul: dar ,n religia care, ,m!linit ,n ine ,n )i, e te cea revelat, care +a e izat !e ine, e te religia, con*inutul

,n u)i, obiectul, )i ace t obiect, fiin*a care e )tie Mcunoa)te= !e ine ,n )i, e te !iritul. 6bia aici e te !iritul ca atare obiect, con*inut, al religiei )i !iritul e te Me"i t= numai !entru !irit. ,ntruc,t !iritul e te con*inut, obiect, e, ca !irit, )tiin* Mcunoa)tere= de ine, diferen*iere, ,)i e te lui ,n u)i cealalt latur a con)tiin*ei ubiective, care e ,nf*i)eaz ca finit. 6cea ta e te religia care e ,m!linit ,n ine ,n )i. 6cea ta e te determinarea ab tract a ace tei idei, au religia ,n fa!t e te ideea. 0ci ideea ,n en filozofic e te conce!tul care are un obiect, e"i ten*, realitate. Obiectivitate are conce!tul care nu mai e te interiorul, ubiectivul, ci care e obiectiveaz, ,n a crui obiectivitate e te totodat re,ntoarcerea a ,n ine ,n u)i, au ,ntruc,t conce!tul ,l numim co!, co!ul ,m!linit, ,nf!tuit, care e de a emenea obiectiv. 7eligia are ca obiect al u ceea ce e te ea ,n )i, adic con)tiin*a fiin*ei, ea e te obiectivat ,n acea ta, e te cum era ea mai ,nt,i ca )i conce!t )i numai ca )i conce!tul care era mai ,nt,i conce!tul nostru! 7eligia ab olut e te cea re elat, religia care e are !e ine ,n )i ca obiect, de ,m!linire. 6cea ta e te religia de v,r)it, care e te fiin*a !iritului !entru ine ,n u)i, religia ,n care ea ,n )i )i+a devenit ie)i obiectiv, religia cre#tin! ,n ea ,nt Me"i t= ne e!arabile !iritul univer al )i cel ingular, cel infinit )i cel finit, identitatea lor ab olut e te acea t religie, care are dre!t con*inut al u , 9 acea t identitate. Puterea univer al e te ub tan*a, care, fiind ,n ine tot at,t de mult )i ubiect, ,)i !une acum acea t fiin*+,n+ ine a a, e diferen*iaz !rin acea ta de ine, e comunic !e ine cunoa)terii, !iritului finit, ,n ace ta fiind un moment al ei ,n e)i Mal ub tan*ei=, ea rm,ne ,n el la ine, e re,ntoarce la ine ne,m!r*it ,n diviziunea a. -e obicei, teologia u *ine c ar fi vorba fie cuno cut -umnezeu numai ca -umnezeu obiectual, care rm,ne ab olut e!arat de con)tiin*a ubiectiv: e a tfel un obiect e"terior, cum ,nt oarele, cerul etc, obiect al con)tiin*ei, unde !o ed determina*ie !ermanent de a fi un altceva, ceva e"terior. ,n o!ozi*ie cu ace t fel de a vedea, conce!tul religiei ab olute !oate fi formulat ,n en ul c ceea ce im!ort nu e te ace t ce e"terior, ci religia ,n )i, adic unitatea ace tei re!rezentri, v+G !e care o numim -umnezeu, cu ubiectul. 6ce t fa!t !oate fi !rivit ca obiect al zilelor noa tre, c,nd e te vorba de religie, religiozitate, !ietate, unde nu e vorba de obiect. Oamenii au religii diferite: lucrul !rinci!al ,n e te ca oamenii fie !io)i, -umnezeu nu !oate fi )tiut ca obiect, nu !oate fi cuno cut, )i modul ubiectiv e te acela de !re care e vorba, e te ceea ce im!ort. 6cea t !ozi*ie trebuie fie recuno cut ,n cele !u e. 7a e te !ozi*ia e!ocii, dar ,n acela)i tim! ea ,n eamn un !rogre im!ortant care a fcut fie valabil un moment infinit, el con t ,n fa!tul c con)tiin*a ubiectului e te cuno cut ca fiind moment ab olut. -e ambele !r*i e te acela)i con*inut, )i acea t fiin*+,n+ ine a ambelor
W2/
P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146 (. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W2L

laturi e te religia. 7 te marele !rogre al tim!ului no tru fa!tul c ubiectivitatea e recuno cut ca moment ab olut, acea ta 1VV e te a tfel determina*ie e en*ial. 4otu)i, ceea ce im!ort e te felul ,n care o determinm. 0u !rivire la ace t mare !rogre ,nt de relevat cele ce urmeaz. ,n determina*ia con)tiin*ei, religia e te a tfel fcut, c con*inutul fuge dincolo )i, cel !u*in ,n a!aren*, rm,ne un con*inut ,nde!rtat. Eeligia !oate avea con*inutul !e care+l vrea ea, con*inutul ei, re*inut !e !ozi*ia con)tiin*ei, e te un con*inut care e afl dincolo, )i cu toate c e adaug la el determina*ia revela*iei, con*inutul e te totu)i !entru noi un con*inut dat )i e"terior. Se ,nt,m!l la o a tfel de re!rezentare c con*inutul divin e te numai dat, nu !entru a fi cuno cut, ci numai !entru a fi ! trat !a iv ,n credin*, !e de alt !arte, )i !entru ubiectivitate: acea ta nu e te unica !ozi*ie. Pio ul e cufund cu inima a, cu cucernicia a, cu voin*a a ,n obiectul u, a tfel !e acea t culme a evlaviei el a u!rimat e!ararea care e te !ro!rie !ozi*iei con)tiin*ei. #ra*ia lui -umnezeu l)luie)te ,n om, !unem, )i ne ,ncAi!uim c ea e te ceva trin, !e care trebuie +l dob,ndim ,n dar. Se a>unge, cum am !u , !e !ozi*ia con)tiin*ei )i la ubiectivitate, la ace t ceva ce nu e trin, la acea t cufundare a !iritului ,n ad,ncuri, care nu ,nt de!rtare, ci a!ro!iere ab olut, !rezen*. Se!ararea are alt form, ubiectul finit e te Me"i t= fa* de obiect ca !irit ab olut, au ca !ozi*ie a con)tiin*ei )i a entimentului indivizilor. ,m!otriva ace tei e!arri e ,ndre!tar

determinarea c e te vorba de religie ca atare, adic con)tiin*a ubiectiv are ca co! ceea ce vrea -umnezeu. ,n ubiect, e te a tfel ne e!ararea ubiectivit*ii )i a celuilalt, a obiectivittii. Sau ubiectul e te e en*ial ca ra!ort real !entru ,ntregul cu!rin . 6)adar acea t !ozi*ie ,nal* ubiectul la nivelul i;/ unei determina*ii e en*iale. 6cea t !ozi*ie are legtur cu libertatea !iritului, ,nc,t el a re tabilit+o ca nu fie !ozi*ie ,n care el nu fie la ine ,n u)i. 0once!tul religiei ab olute con*ine ,n el fa!tul c religia e te aceea care ,)i e te ie)i obiectiv. -ar numai conce!tul. 1na e te ace t conce!t )i alta e te con)tiin*a ace tui conce!t. Prin urmare, )i ,n religia ab olut conce!tul !oate fi ,n ine acea ta, dar con)tiin*a e te altceva. 6cea t latur e te deci aceea care, ,n determinarea c religia e te ceea ce im!ort, a a>un la con)tiin*, a a!rut. 0once!tul e te el ,n u)i ,nc unilateral, luat ca numai ,n ine, tot a tfel e te el acea t form unilateral, cci, acolo unde ubiectivitatea ,n )i e te unilateral, el are numai determina*ia uneia dintre cele dou laturi, e te numai form infinit, con)tiin*a de ine !ur, !ura )tiin* Mcunoa)tere= de ine ,n u)i, e te ,n ine li! it de con*inut, deoarece religia ca atare e te conce!ut numai Mca= ,,,n+ ineleG ei )i nu e te religia care ,)i e ie)i obiectiv, e te numai religia ,n forma care nu e ,nc real, care nu e obiectiveaz !e ine d,ndu+)i con*inut. 3eobiectivitate ,n eamn li! de con*inut. 7 te dre!tul adevrului ca )tiin*a Mcunoa)terea= aib ,n religie con*inut ab olut. -ar aici con*inutul nu e te veridic, ci e numai deformat. 6)adar trebuie fie Me"i te= un con*inut, ace ta e te accidental, finit, em!iric determinat )i cu el a!are o a emnare cu e!oca roman. 7!oca ,m!ra*ilor romani !rezint mult a emnare cu tim!ul no tru. Cibertatea e te deci numai o a tfel de libertate care la ubzi te un KdincoloG, o dorin* fierbinte care neag diferen*ierea con)tiin*ei )i !rin acea ta re !inge momentul e en*ial al !iritului )i a tfel e ubiectivitate li! it de !irit. 7eligia e te )tiin*a Mcunoa)terea= !iritului de !re ine ca !irit: ca )tiin* Mcunoa)tere= !ur acea ta nu e )tie Mcunoa)te= !e ine ca !irit )i deci nu e te )tiin* Mcunoa)tere= ub tan*ial, ci e )tiin* Mcunoa)tere= ubiectiv. ,n fa!tul c ea e te numai acea ta, )i deci )tiin* Metmoa)tere= mrginit, nu e te !entru ubiectivitate ,n forma ubiectivit*ii ,n )i, adic a )tiin*ei Mcunoa)terii=, ci e K,n+ ineleG ei nemi>locit, !e care ea ,l g e)te mai ,nt,i ,n ine )i deci ,n )tiin*a Mcunoa)terea= de !re ea ca )tiin* Mcunoa)tere= a ab olut infinitului: entiment al finit*ii ei )i deci totodat al infinit*ii ca fiin*+,n+ iEe ce+i e te tran cendent ,n fa*a fiin*ei+ !entru+ ine a ei, entimentul dorin*ei fierbin*i du! tran cendentul nee"!licat. -im!otriv, religia ab olut con*ine determina*ia ubiectivit*ii au a formei infinite, care e te egal cu ub tan*a. O !utem numi )tiin* Mcunoa)tere=, inteligen* !ur acea t ubiectivitate, acea t form infinit, acea tH ela ticitate infinit a ub tan*ei de a e cinda !e ine ,n ine, de+a face obiect din ine ,n )i: con*inutul e te con*inut organic, fiindc ubiectivitatea ub tan*ial infinit e te aceea care e face !e ine obiect )i con*inut. ,n ace t con*inut ,n u)i e te a!oi iar)i deo ebit ubiectul finit de obiectul infinit. 0,nd rm,ne dincolo,
,#' P6E4. 6 ni+6. E7C(#(6 6;SOC146

c,nd nu e te ca !irit viu al comunit*ii ale, -umnezeu ca !irit e te el ,n u)i numai ,n determina*ia unilateral ca obiect. 6ce ta e te conce!tul, el e conce!tul ideii, al ideii ab olute, realitatea e te acum !iritul care e !entru !irit, care e are !e ine ,n u)i ca obiect, )i a tfel e te acea t religie religia revelat. -umnezeu e reveleaz !e ine. 6 e revela ,n eamn acea t diviziune originar a formei infinite, ,n eamn a e determina, a fi !entru un altul: acea t manife tare de ine a!ar*ine e en*ei ,n )i a !iritului. 1n !irit care nu e manife t nu e te !irit. 0,nd !unem c -umnezeu a creat lumea, e"!rimm ace t lucru ca !e un fa!t ce +a ,nt,m!lat o dat, fa!t care nu e mai ,nt,m!l, ca !e o determinare care !oate fi au nu fi, -umnezeu +ar fi !utut revela au ar fi !utut nu e reveleze: e"!rimm c crearea lumii e te o determinare oarecum arbitrar, accidental, nea!ar*in,nd conce!tului lui -umnezeu. ,n -umnezeu ca !irit e te e en*ialmente acea t revelare 1V8 de ine. 7l nu creeaz lumea o dat, ci e te creatorul etern, e

acea t revelare de ine ve)nic, ace t act. 6ce ta e te conce!tul u, determina*ia a. 7eligia, cea revelat, !irit !entru !irit, e te ca atare religia !iritului, ea nu e ,n !entru altul, care e te altul numai !entru moment. -umnezeu ,l !une !e altul )i+l u!rim ,n mi)carea a etern. S!iritul e te automanife tare. 0e reveleaz -umnezeu dac nu tocmai c el e te acea t revelare a a T 0eea ce reveleaz el e te forma infinit. Subiectivitatea ab olut e te determinarea care e !unere de diferen*e, !unere de con*inut : ceea ce reveleaz el a tfel e te c el e !uterea de+a face ,n ine ace te diferen*e, de a le lua ,na!oi )i fc,nd acea ta de a fi la ine ,n u)i. 0eea ce e reveleaz e te fa!tul c el M-umnezeu= e te !entru altul. 6cea ta e te determinarea revelrii. 6cea t religie, care ,)i e te ei ,n e)i manife t, e te 2. nu numai cea manife t, ci e te )i aceea care e numit re elat )i !rin acea ta e ,n*elege, !e de o !arte, c ea e te revelat de -umnezeu, c -umnezeu ,n u)i +a fcut !e ine cuno cut oamenilor, )i, !e de alt !arte, c, !rin fa!tul c ea e te revelat, e religie poziti , ,n en ul c ea i+a venit omului, i+a fo t dat omului din afar. -in cauza ace tei !articularit*i, ce a!are ,n fa*a re!rezentrii c,nd e vorba de !ozitiv, e te intere ant vedem ce anume e te !ozitivul.
(. -1<37]71 53 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W2R

2. 7eligia ab olut e te, fr ,ndoial, o religie !ozitiv ,n en ul ,n care tot ce e te !entru con)tiin* e te !entru ea ceva obiectual. 4otul trebuie ne vie ,n cAi! e"terior. 6 tfel, en ibilul e te ceva !ozitiv: mai ,nt,i nu e"i t nimic at,t de !ozitiv ca ceea ce avem ,naintea noa tr ,n intui*ia nemi>locit. 4ot ce e te !iritual ,n general ne vine tot ,n felul ace ta, !iritualul finit, !iritualul i toric: ace t mod al !iritualit*ii1S9 e"terioare )i al !iritualit*ii care e e"teriorizeaz e te de a emenea !ozitiv. 1n !iritual u!erior, mai !ur, e te eticul, ,nt legile libert*ii, ,n , du! natura lor, ace tea nu ,nt un a tfel de !iritual e"terior, nu ,nt ceva e"terior, accidental, ci ,nt natura ,n )i a !iritului !ur, dar )i ele ne vin la modul e"terior, mai ,nt,i !rin ,nv*m,nt, educa*ie, doctrin, unde ni e !une, ni e arat c ele ,nt a tfel valabile. Cegile cet*ene)ti, legile tatului ,nt )i ele tot ceva !ozitiv, ele ne vin, ,nt !entru noi, ,nt valabile, snt, nu ,n en ul c le l m fie, c !utem trece !e l,ng ele, ci ,n en ul ?, ,n acea t e"terioritate a lor, ele trebuie fie !entru noi )i ceva e en*ial ubiectiv, ceva ce ne oblig ubiectiv. 0,nd ,n*elegem legea, o cunoa)tem, g im c e ra*ional c crima e te !ede! it, legea nu e te !entru noi ceva e en*ial, nu are valoare !entru noi fiindc e te !ozitiv, fiindc este cum e te, ci ea are valoare )i, luntric, e te valabil ca ceva e en*ial !entru ra*iunea noa tr, fiindc ea e te )i luntric ra*ional. %a!tul c legea e !ozitiv nu+i altereaz ab olut de loc caracterul ei de a fi ra*ional, de a fi ceea ce ne e te !ro!riu. Cegile libert*ii au totdeauna o latur !ozitiv, o latur a realit*ii, a e"teriorit*ii, a accidentalit*ii ,n manife tarea lor. Cegea trebuie fie determinat: de>a ,n determinarea, ,n calitatea !ede! ei, intr e"terioritatea, )i mai mult ,nc ,n cantitatea ei. Pozitivul nu !oate li! i de loc c,nd e vorba de !ede! ire, el e te cu totul nece ar, acea t ultim determinare a nemi>locitului e te ceva !ozitiv, nu e ceva ra*ional. ,n !ede! ire, de e"em!lu, numrul rotund e te Aotr,tor: nu !oate fi determinat cu ra*iunea ce anume e te ab olut >u t. 0eea ce e du! natura a !ozitiv e te ceea ce e li! it de ra*iune Q ace ta trebuie fie determinat )i e te determinat ,ntr+un fel care nu are nimic au nu con*ine ,n ine nimic ra*ional.
,$4 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

1/U Ca religia revelat e te nece ar )i acea t latur: ,ntru+ c,t aici a!ar )i elemente i torice, ce e manife t ,n cAi! e"terior, e"i t aici )i !ozitiv, accidental, care

!oate fi a)a au )i a)a. Prin urmare, ace t fa!t a!are )i la religie. -in cauza e"teriorit*ii, a manife trii ce e te !u !rin acea ta, e"i t totdeauna !ozitiv. ,n , trebuie fie deo ebite Q !ozitivul ca atare, !ozitivul ab tract )i legea, legea ra*ional. Cegea libert*ii nu trebuie fie valabil fiindc e te Me"i t=, ci fiindc ea e te deter+mina*ia ra*ionalit*ii noa tre ,n e)i: a)a legea, c,nd e te a tfel )tiut Mcuno cut=, nu e te valabil ca ceva !ozitiv. 7eligia e ,nf*i)eaz )i ea ca !ozitiv ,n con*inutul ,ntreg al ,nv*turilor ale, dar ea nu trebuie rm,n a)a ceva, nu trebuie rm,n lucru al !urei re!rezentri, al im!lei memorii. 7eferitor la ate tarea religiei, !ozitivul ,n eamn c e"teriorul ace ta trebuie confirme adevrul unei religii, c el trebuie fie con iderat ca temeiul adevrului unei religii. 6ici, ate tarea are o dat forma unui !ozitiv ca atare Q aici e"i t minuni )i mrturia c individul a !ro!u ace te ,nv*turii <iracolele ,nt cAimbri en ibile, cAimbri ,n ceea ce e en ibil, care ,nt !erce!ute, )i acea t !erce!ere e te ea ,n )i en ibil fiindc e te o cAimbare en ibil. 0u !rivire la ace t !ozitiv, la miracole, am relevat mai ,nainte c ace tea !ot, fr ,ndoial, !roduce !entru omul enzorial o ate tare, dar ele ,nt numai ,nce!utul ate trii, ate tarea ne !iritual, !rin care nu !oate fi ate tat !iritualul. S!iritualul ca atare nu !oate fi ate tat direct !rin ne !iritual, !rin en ibil. Cucrul !rinci!al !e acea t latur a miracolelor e te ca ele fie date ,n felul ace ta la o !arte, iei (ntelectul !oate ,ncerca e"!lice miracolele !e cale na+ tural, aduc mult vero imil ,m!otriva lor, adic e *in de ceea ce e te e"terior, ,nt,m!lat ca atare )i e ,ntoarc ,m!otriva ace tuia. Princi!ala !ozi*ie a ra*iunii cu !rivire la miracole e te c !iritualul nu !oate fi ate tat ,n cAi! e"terior Q cci !iritualul e te u!erior e"teriorului, el !oate fi ate tat numai !rin ine )i ,n ine, e !oate validita numai !rin ine )i ,n ine ,n u)i. 6cea ta e te ceea ce e !oate numi mrturia !iritului. ,n i toriile religioa e e te e"!rimat ,n u)i ace t fa!t: Ioise face minuni ,n fa*a faraonului, vr>itorii egi!teni le fac du! el: !rin acea ta cAiar, e !une c nu trebuie e !un
(. -1<37]71 53 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W31

mare valoare !e a)a ceva. Cucrul !rinci!al e te ,n c ,n u)i &ri#tos !une Q vor veni mul*i care vor face minuni ,n numele meuI eu nu i+am recuno cut. 6ici el ,n u)i re !inge miracolele ca criteriu veridic al adevrului. 6ce ta e te !unctul de vedere !rinci!al )i trebuie re*inem c ate tarea !rin miracole, !recum )i recurgerea la ele, e te o fer care nu ne !rive)te, mrturia !iritului e te cea adevrat. 6cea t mrturie !oate fi felurit Q !oate fi nedeterminat, general, ceea ce ,n general convine !iritului, ceea ce treze)te ,n el o rezonan* mai ad,nc. ,n i torie ne vorbe)te ceea ce e nobil, ,nalt, moral, divin, de !re ace ta de!une mrturie !iritul no tru. 6cea t mrturie !oate rm,ne deci acea t con onan* general, acea t con im*ire a interiorului, acea t im!atie. -ar acea t mrturie !oate fi ,n legtur )i cu >udecata, cu g,ndirea: acea t >udecat, ,ntruc,t nu e te en ibil, a!ar*ine direct g,ndirii: fie c e vorba de temeiuri, de di tinc*ii etc, ea e te activitate cu determina*ii de g,ndire, cu categorii )i !otrivit ace tora. 7a e !oate ,nf*i)a ca mai dezvoltat ori mai !u*in dezvoltat, ea !oate con titui )i !re u!unerea inimii celui ce g,nde)te, a !iritului u ,n genere, !re u!ozi*ii ale unor !rinci!ii generale, valabile !entru el. 3u e te nevoie ca ace te ma"ime fie con)tiente, ci ele ,nt felul ,n care e te format caracterul u, univer alul care +a l)luit cu fermitate ,n !iritul u: ace ta e te ceva ferm ,n !iritul u, ace ta ,l 1;2 conduce a!oi. -e la o a tfel de baz ferm, de la o a tfel de !re u!ozi*ie !oate !leca ra*ionarea, determinarea a cu !rivire la etic. 6ici gradele de cultur, drumurile vie*ii ,nt multe, nevoile ,nt foarte diferite. 3evoia u!rem a !iritului omene c e te g,ndirea, mrturia !iritului, ,nc,t nu trebuie e"i te ,n !irit numai un mod care trimite numai la !rima im!atie, ci trebuie fie !rezent ,n el )i cellalt mod, baze )i !rinci!ii ferme, !e care ,nt ridicate con idera*ii, !re u!ozi*ii olide, din care ,nt tra e concluzii, e fac deduc*ii. <rturia !iritului la modul ei u!rem e te modul filozofiei, ,nc,t conce!tul, !ur ca atare, fr !re u!ozi*ie, dezvolt din ine adevrul, )i, dezvolt,ndu+l, cunoa)tem )i recunoa)tem ,n )i !rin acea t dezvoltare nece itatea ace teia.
,$# P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

6de ea, credin*a a fo t a tfel o!u g,ndirii, ,nc,t +a !u c de !re -umnezeu, de !re adevrurile religiei nu !utem avea cuno)tin* dec,t la modul g,ndirii: a tfel, argumentele

de !re e"i ten*a lui -umnezeu au fo t indicate ca ingurul mod de (a )ti )i de a fi convin)i de !re adevr. -ar mrturia !iritului !oate e"i ta ,n feluri variate, diferite : nu trebuie e !retind ca adevrul fie !rodu la to*i oamenii la modul filozofic. Potrivit diferitelor tadii de dezvoltare, e"i t )i cerin*a, ,ncrederea e cread !e baz de autoritate. <iracolele ,)i au )i ele locul lor aici, )i e te intere ant c ele ,nt redu e la ace t minimum. 7eligia ,)i are ediul, terenul ,/3 ,n g,ndire, inima, entimentul nu e te inima, entimentul unui animal, ci e te inima omului care g,nde)te, inim, entiment care g,nde)te, )i ceea ce e te de la religie ,n acea t inim, ,n ace t entiment, e te ,n g,ndirea, ,n entimentul ace tei inimi. ,ntru+c,t ,nce!em tragem concluzia, ra*ionm, invocm argumente, ,naintm !rin determina*ii de g,ndire, facem ace t lucru totdeauna g,ndind. ,ntruc,t ,nv*turile religiei cre)tine e afl ,n biblie ele ,nt date ,n cAi! !ozitiv, iar c,nd ele devin ubiective, c,nd !iritul le confer mrturie, e !oate ,nt,m!la ,n cAi! cu totul nemi>locit ca ceea ce e mai interior ,n om, !iritul lui, g,ndirea ar ra*iunea a, fie afectate de acea t mrturie )i +o a!robe. ;iblia e te a tfel !entru cre)tin acea t baz, !rinci!ala baz care are ace t efect a u!ra lui, care ,l !une ,n vibrare, care confer fermitate convingerilor ale. Se adaug a!oi fa!tul c, fiin* g,nditoare fiind, cre)tinul nu e !oate o!ri la acea t con im*ire nemi>locit, la acea t mrturie, ci el ,)i formeaz )i g,nduri, face con idera*ii, refle"ii a u!ra ei. 6cea ta aduce a!oi cu ine o elaborare mai de!arte ,n religie )i ,n forma cea mai elaborat e te teologia, religia )tiin*ific, ace t con*inut ca ate tare a !iritului, )tiut Mcuno cut= ,n mod )tiin*ific. 6ici a!are eventual o!ozi*ia ,n en ul c e !une c omul trebuie e *in numai de biblie. 6ce ta e te, !e de o !arte, un !rinci!iu cu totul >u t. 7"i t oameni care ,nt foarte religio)i, nu fac dec,t citea c biblia )i recite din ea entin*e, au o ,nalt !ietate, religiozitatea, dar nu ,nt teologi: aici ,nc nu avem )tiin*, teologie.
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W33

,ndat ce acea ta nu mai e te numai citire )i re!etare de entin*e, ,ndat ce ,nce!e a)a+numita e"!licare, inferen*a, e"egeza emnifica*iilor, omul trece la ra*ionare, reflectare, la g,ndire, )i aici ceea ce are im!ortan* e te fa!tul dac g,ndirea a e iet >u t au nu, felul ,n care e com!ort el ,n g,ndirea a. =S4u a>ut la nimic !unem c ace te g,nduri ,nt ,ntemeiate !e biblie. ,ndat ce ele nu mai ,nt im!le cuvinte ale bibliei, +a dat ace tui con*inut o form, a !rimit con*inutul o form logic, au e fac ,n legtur cu ace t con*inut anumite !re u!ozi*ii )i e trece cu ace tea la e"!licare, ace tea ,nt !entru e"!licare elementul carerm,ne, e aduc re!rezentri care diri>eaz e"!licarea. 7"!licarea bibliei ,nf*i)eaz con*inutul bibliei, ,n forma, ,n modul de g,ndire al oricrui tim! : !rima e"!licare era cu totul alta dec,t cea actual. 6 tfel de !re u!ozi*ii ,nt, de e"em!lu, re!rezentarea c omul e te bun de la natur au c nu+ l !utem cunoa)te !e -umnezeu. 0um trebuie fie r tlmcit biblia de ctre cel ce are a tfel de !re>udec*i ,n ca! @ 6ce tea ,nt adugate, cu toate c religia cre)tin ,nva* tocmai +l cunoa)tem !e -umnezeu ,n ceea ce el +a revelat !e ine )i a artat ce e te el. ,n tocmai aici !oate a!rea din nou !ozitivul ,n alt form. 6ici e te foarte im!ortant e )tie dac ace t con*inut, ace te re!rezentri )i !ro!ozi*ii ,nt adevrate. 0eea ce e izeaz luntric !iritul nu mai e te biblia, ci ,nt cuvintele. -ac le e"!rim !iritul, acea ta e te de>a o form dat de !irit, form a g,ndirii. 6cea t form ce d men*ionatului con*inut trebuie fie cercetat. 6ici rea!are !ozitivul. 6ce ta are aici en ul c a fo t !re u!u , de e"em!lu, logica formal a inferen*ei, ra!orturi de g,ndire ale finitului. 0onform ra!ortului obi)nuit al inferen*ei, aici !oate fi e izat Mcuno cut= numai ceea ce e finit, numai ceea ce *ine de intelect : ceea ce nu e te adecvat con*inutului divin. 6 tfel, ace t con*inut e te alterat din temelie. 4eologia, c,nd nu e te recitare a bibliei )i trece dincolo de ie . cuvintele bibliei )i ri c

de co!ere ce fel de entimente ,nt ,n interior, face uz de forme ale g,ndirii, !)e)te ,n g,ndire. 0,nd ea folo e)te ace te forme numai la ,nt,m!lare, ,nc,t are !re u!ozi*ii, !re>udec*i, avem ceva accidental, arbitrar, )i cercetarea ace tor forme ale g,ndirii *ine numai de filozofie. ,ntoarcerea teologiei ,m!otriva filozofiei e te au incon)tient a fa!tului c teologia face uz de a tfel de forme, c ea.
28 + c. 3H.?

,$, P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

,n )i g,nde)te )i c ceea ce im!ort e te e ,nainteze conforin g,ndirii: au, atunci, e te numai inducere ,n eroare Q ea vrea ! treze !entru ine o g,ndire oarecare, accidental, care con tituie aici !ozitivul. 6ce tei g,ndiri arbitrare cunoa)terea adevratei naturi a g,ndirii ,i aduce !re>udicii. 6cea t g,ndire accidental, oarecare, e te !ozitivul care intr aci: numai conce!tul !entru ine e libereaz !e ine cu adevrat total de ace t !ozitiv, cci ,n filozofie )i ,n religie e te Me"i t= acea libertate u!rem care e te ,n )i g,ndirea ca atare. -octrina, con*inutul, !rime)te )i el forma !ozitivului, el e te ceva valabil, e valabil ,n ocietate. Orice lege, ,n genere ceea ce e te valabil, are forma de a fi ceva ce fiin*eaz )i ca atare de a fi !entru oricine e en*ialul, ceva valabil. -ar acea ta e te numai forma !ozitivului, con*inutul trebuie fie adevratul !irit. ;iblia e te acea t form a !ozitivului, ,n cAiar una dintre entin*ele ei e te Q litera omoar, !iritul d via*. 6ici, ceea 9 ce e te im!ortant e !iritul !e care+l aduce, !iritul care d via* cuv,ntului. 4rebuie )tii aduci cu tine un !irit concret, unul care g,nde)te au un !irit care reflecteaz, care imte, )i trebuie ai cuno)tin* de ace t !irit, care e te activ )i e izeaz ace t con*inut. Se izarea nu e te rece!tare !a iv, ci ,n tim! ce !iritul e izeaz, e izarea e te totodat )i activitatea lui: numai la 1// ceea ce e de natur mecanic e com!ort una dintre laturi !a iv ,n rece!tare. Prin urmare, !iritul vine ,n ,nt,m!inarea Ma ceea ce rece!teaz=, ace t !irit ,)i are re!rezentrile, conce!*iile ale, e te o fiin* logic, o activitate g,nditoare, acea t activitate Btrebuie +o cunoa c !iritul. -ar acea t g,ndire !oate e a!ro!ie Mde ceea ce rece!teaz= )i cu cutare ori cutare categorii ale finit*ii. S!iritul e te acela care ,nce!e ,n felul ace ta de la !ozitiv, ,n e te ,n cAi! e en*ial !rezent, el trebuie fie cel adevrat, cel >u t, !iritul f,nt care conce!e )i )tie Mcunoa)te= divinul )i ace t con*inut ca divin. 6cea ta e te mrturia !iritului care !oate fi mai mult au mai !u*in dezvoltat. 6)adar ace ta e te lucrul !rinci!al ,n ceea ce !rive)te !ozitivul, anume, c !iritul e com!ort ca !irit ce g,nde)te, e te activitate ,n categorii, ,n determina*ii de g,ndire, c !iritul e te aici activ fie c imte, ac*ioneaz etc. 1nii nu )tiu ace t
(. -1<37]71 53 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W3V

lucru, nu au, ,n ce !rive)te rece!tarea, cuno)tin* c ei ,nt, ,n !roce ul ei, activi. <ul*i teologi, com!ort,ndu+ e e"egetic, cred c ,nt !ur rece!tivi )i nu )tiu c, rece!t,nd, ei ,nt activi, c reflecteaz. 0,nd acea t g,ndire a lor e te o g,ndire accidental, ea e ,ncredin*eaz categoriilor finit*ii )i e te a tfel inca!abil e izeze divinul ,n con*inut: nu e te !iritul divin ci !iritul finit care continu e mi)te ,n a tfel de categorii. -atorit unei a tfel de e izri finite a divinului, a ceea ce e te ,n ine )i !entru ine, datorit ace tei g,ndiri finite a con*inutului ab olut, +a ,nt,m!lat c ,nv*turile fundamentale ale cre)tini mului au di !rut ,n cea mai mare !arte a lor din dogmatic. 3u ingur, dar mai ale filozofia e te acum e en*ial ortodo" : !ro!ozi*iile care au fo t totdeauna valabile, adevrurile fundamentale ale cre)tini mului ,nt !rimite )i ! trate de ea. 0on ider,nd acea t religie, noi nu !rocedm i toric, du! felul !iritului care !leac de la

ceea ce e te e"terior, ci !lecm de la conce!t. 6ctivitatea care !leac de la ceea ce e te e"terior 1/L e ,nf*i)eaz numai !e o singur latur ca activitate care e izeaz, !e cealalt latur a ei ea e te activitate. 6ici ne com!ortm e en*ial ca a tfel de activitate av,nd con)tiin*a g,ndirii de !re ine, de !re mer ul determina*iilor g,ndirii . con)tiin*a unei g,ndiri care +a e"aminat !e ine, +a cuno cut, care )tie cum g,nde)te )i )tie ce ,nt determina*iile finite ale g,ndirii )i ce ,nt cele veritabile. Pe de alt !arte, !lecarea de la !ozitiv e fcea ,n educa*ie )i era nece ar, dar aici trebuie fie ,nlturat, ,ntruc,t !rocedm )tiin*ific. 3. 7eligia ab olut e te religia ade rului )i a libertii! 0ci adevrul e te a nu te com!orta ,n ceea ce e obiectiv ca ,n ceva trin. Cibertatea e"!rim tot ceea ce e te adevrat, cu o determina*ie a nega*iei. S!iritul e te !re u!ozi*ia a: noi !lecm de la !irit, el e te identic cu ine, e te contem!lare ve)nic a lui ,n u)i, el e te a tfel e izat ,n acela)i tim! numai ca rezultat, ca f,r)it. S!iritul e te auto!re u!unerea )i, de a emenea, rezultatul )i e numai ca f,r)it. 6ce ta e te adevrul, ace t a fi adecvat, ace t a fi obiect )i ubiect. %a!tul c !iritul ,)i e te lui ,n u)i obiect e te realitatea, conce!tul, ideea, )i ace ta e te adevrul. -e a emenea, religia ab olut e te religia libert*ii. 6b tract, libertatea e te ra!ortarea la ceva obiectiv ca la ceva ce nu e trin: ea e te aceea)i determina*ie ca )i determina*ia

(
,$G P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

adevrului, numai c la libertate mai e te accentuat )i nega*ia diferen*ei alterit*ii, acea ta a!are ,n forma concilierii. 6cea ta !leac de la fa!tul c diferi*ii ,nt fa* ,n fa*. -umnezeu are ,n fa*a a o lume ,n trinat de el, o lume care e ,n trinat de fiin*a lui. 0oncilierea e te nega*ia ace tei e!ara*ii, ace tei de !r*iri, concilierea ,n eamn a e recunoa)te reci!roc unul ,n cellalt, a e g i !e ine )i e en*a a Mreci!roc unul ,n cellalt=. 6 tfel, concilierea e te libertatea, ea nu e ceva ,n re!au , ci e te 1R8 activitate. 4oate ace tea, conciliere, adevr, libertate, ,nt !roce generat )i de aceea nu !ot fi e"!rimate ,ntr+o im!l !ro!ozi*ie fr unilateralitate. O form determinat rezid ,n fa!tul c ,ntr+o religie e te !u re!rezentarea unit*ii naturii divine )i umane, -umnezeu a devenit om, acea ta e te o revela*ie. 6cea t unitate e te mai ,nt,i deci numai ,,,n )ineleG, dar ca ceea ce trebuie e !roduc ve)nic, )i acea t !roducere e te liberarea, concilierea, care tocmai e te !o ibil numai !rin K,n )ineleG: ub tan*a identic cu ine e te acea t unitate care ca atare e te baza, ,n ca ubiectivitate ea e te ceea ce !roduce. %a!tul c e te Me"i t= numai acea t idee a adevrului ab olut e te rezultat al ,ntregii filozofii, ,n forma !ur a lui e te logicul, dar tot a tfel e te el rezultat al con iderrii lumii concrete. 6ce ta e te adevrulQ natura, via*a, !iritul ,nt ab olut organice, orice e diferit e te numai oglind a ideii ale, ,nc,t ea e ,nf*i)eaz ,n el !e ine ca ceva ingularizat, ca !roce ,n el, ,nc,t el manife t acea t unitate ,n el ,n u)i. Eeligia naturii e te religia ce e g e)te numai !e !ozi*ia con)tiin*ei: ,n religia ab olut e te )i acea t !ozi*ie, dar numai luntric ca moment de trecere: ,n religia naturii, -umnezeu e te re!rezentat ca altceva ,n !l muire natural, au religia are numai forma con)tiin*ei. 6 doua form a fo t aceea a religiei !irituale, a !iritului care rm,ne determinat ,n cAi! finit, e te deci religia con)tiin*ei de ine, anume, a !uterii ab olute, a nece it*ii, !e care am vzut+o : ace t 1nul, !uterea e te ceea ce e defectuo , fiindc e te numai !utere ab tract, du! con*inutul u nu e te ubiectivitate ab olut, e numai nece itate ab tract, fiin*are+la+ ine+ ,n u)iab tract+ im!l. H 6b>tc*ia) con tituie finitatea, )i !uterile !articulare, zeii, determina*i du! con*inutul lor !iritual, con tituie abia 18R totalitatea. 6cea t a treia religie e te acum religia libert*ii, a con)tiin*ei de ine, a con)tiin*ei care e te ,n ine ,n )i. Cibertatea e te determina*ia con)tiin*ei de ine.
1. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W3L

B. CONCEPTUL METAFIZIC AL IDEII LUI DUMNEZEU

0once!tul metafizic e te conce!tul lui -umnezeu )i unitatea conce!tului cu realitatea. ,n forma argumentrii e"i ten*ei lui -umnezeu, un argument e te acea t trecere, acea *Fmi>lcb. ciceF!.otrivi* creia din conce!tul lui -umnezeu rezult fiin*a Me"i ten*a= lui. -e relevat e teG caH4a celelaltei 3oveziPno4 am !lecat de la fiin*a finit care era cea nemi>locit )i de la acea ta am concAi la infinit, la adevrata fiin*, ce +a ,nf*i)at ,n form de finitate, nece itate, de !utere ab olut, care e te ,n acela)i tim! ,n*ele!ciune ce are co!uri ,n ine ,n )i. -im!otriv, aici e !leac de la conce!t )i e trece la fiin*. 6mbele ,nt nece are, )i e te nece ar fie artat acea t unitate, ,ntruc,t e !leac at,t de la una, c,t )i de la cellalt, cci identitatea ambelor e te ceea ce e veridic. 6t,t conce!tul, c,t )i fiin*a, lumea, finitul ,nt am,ndou determina*ii unilaterale, fiecare dintre ele e converte)te ,n cealalt )i e ,nf*i)eaz o dat ca fiind moment nu de ine tttor )i a doua oar ca ceea ce !roduce cealalt determina*ie !e care ea o !oart ,n ine. 3umai ,n idee e te adevrul lor, adic am,ndou ,nt Me"i t= ca !u e, nici una dintre ele nu trebuie aib numai determinarea de a rm,ne ceva ce ,nce!e, ceva ce e originar, ci fiecare trebuie e ,nf*i)eze ca una ce trece ,n cealalt, adic trebuie fie ca ceva !u . 6cea t trecere are o emnifica*ie o!u , fiecare e te ,nf*i)at ca moment, adic e te ceva ce trece de la nemi>locit la altceva, ,nc,t fiecare e te ceva !u : !e de alt !arte, are ,n emnifica*ia c ea e te !roductoare a unui altceva dec,t ceea ce !une !e altceva. 6 tfel una dintre laturi e te mi)care )i tot a)a e te )i cealalt latur. 6cum, c,nd trebuie fie artat ,n conce!t trecerea la fiin*, trebuie !unem mai ,nt,i c determina*ia Kfiin*G e te cu totul rac, ea e te egalitatea % trc*a4 cu ine ,n u)i, e acea t ultim ab trac*ie, e afirma*ie, ,n ,n ab trac*ia ei ultim, e te modul+nemi>locit cu totul li! it de determina*ii. -acaG conce!tul n+ar fi nimic altceva, totu)i trebuie +i revin cel !u*in acea t ultim ab trac*ie : anume, conce!tul e te ,,,n )ineleG numai determinat ca infinitate, au, ,n emnifica*ie mai concret, e te unitatea univer alului )i !articularului, univer alitatea care e !articularizeaz )i+n felul ace ta e re,ntoarce ,n ine, el e te acea t nega*ie a negativului, acea t ra!ortare la ine ,n u)i, fiin*a luat ,n en cu totul ab tract. 6cea t identitate cu ine,
,)

,614

,$' P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

acea t determina*ie e te con*inut ,ndat ,n cAi! e en*ial ,n conce!t. 5 rGG 4otu)i, trebuie !unem c trecerea de la conce!t la fiin* H ,n eamn foarte mult, e te bogat )i con*ine ,n ea intere ul C,cel mai !rofund al ra*iunii. 6 e iza ace t ra!ort dintre conce!t )i fiin* e te ,n cAi! deo ebit )i intere ul tim!ului no tru. 4rebuie fie indicat mai de a!roa!e cauza !entru care acea t trecere !rezint un a tfel de intere . 6!ari*ia ace tei o!ozi*ii e te un emn c ubiectivitatea a atin culmea fiin*ei+ ale+!entru+ ine, a a>un la totalitatea de a e )ti !e ine ca infinit )i ab olut ,n ine ,n )i. -etermina*ia e en*ial a religiei revelate e te forma !rin care ub tan*a e te !irit. %a!tul c acea t o!ozi*ie e ,nf*i)eaz ca fiind at,t de dificil, infinit, ,)i are temeiul ,n aceea c acea t latur a realit*ii, latura ubiectivit*ii, !iritul finit, a a>un ,n ine la acea t e izare a infinit*ii ale. 3umai c,nd ubiectul e te totalitatea, c,nd a atin acea t libertate ,n, ine, e te el fiin*: atunci e cazul c ace tui ubiect ,i e te indi++-6-5*I acea t fiin*, ubiectul e te !entru ine, iar fiin*a e afl dincolo ca un altceva indiferent. 6cea ta con tituie temeiul mai a!ro!iat !entru care o!ozi*ia !oate a!rea ca o o!ozi*ie infinit )i de aceea )i+n acela)i tim! e"i t ,n via* im!ul ul de 1L1 a rezolva o!ozi*ia. ,n totalitatea ubiectului rezid totodat cerin*a de a rezolva acea t o!ozi*ie, ,n u!rimarea ei a devenit infinit de dificil fiindc o!ozi*ia e te at,t de infinit, cellalt e te cu totul liber, e ca un KdincoloG, ceva tran cendent. <re*ia !ozi*iei lumii moderne e te a)adar acea t cufundare a ubiectului ,n ine, e fa!tul c finitul e )tie !e ine ,n u)i ca infinit )i e te ,m!ovrat cu o!ozi*ia !e care e te m,nat +o rezolve : cci fa* ,n fa* cu infinitul e afl un infinit )i e !une infinitul ,n u)i !e ine ca un

finit, ,nc,t, din cauza infinit*ii ale, ubiectul e te ,m!in u!rime acea t o!ozi*ie care +a ad,ncit ea ,n )i ca infinitate a lui. O!ozi*ia e te Q eu ,nt ubiect, liber, ,nt !er oan !entru mine, de aceea ,l la )i !e cellalt fie liber, !e cellat care e te dincolo )i rm,ne a)a. 0ei vecAi n+au a>un la con)tiin*a ace tei o!ozi*ii, n+au a>un la acea t dezbinare !e care o !oate u!orta numai !iritul care fiin*eaz !entru ine. S!irit ,n eamn cAiar numai acea taQ a e e iza !e ine ca infinit ,n o!ozi*ie. Pozi*ia !e care o avem aici e te aceea c avem de o !arte conce!tul lui -umnezeu )i de cealalt !arte, ,n fa*a conce!tului, avem fiin*a, e cere a!oi mi>locirea ambelor, ,nc,t conce!tul ,n u)i e decid fie fiin*, au fiin*a,
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 53 S(37 8( P734E1 S(37 W0it)

fie cu!rin din conce!t, ,nc,t cellalt, o!ozi*ia, !rovin din conce!t. %elul ,n care e ,nt,m!l acea ta, !recum )i forma intelectului trebuie fie e"!u e !e curt. %orma !e care o are acea t mi>locire e te aceea a argumentului ontologic al e"i ten*ei lui -umnezeu, unde e !leac de la conce!t. 0e e te deci conce!tul lui -umnezeu 8 7l e te cel mai real, trebuie conce!ut numai afirmativ, e te determinat ,n ine, con*inutul nu are limitare, el e te toat realitatea )i numai ca realitate fr limit rm,ne deci !ro!riu+zi numai ab tractul mort: ceea ce am relevat de>a mai ,nainte. Po ibilitatea ace tui conce!t, adic identitatea lui li! it de contradic*ie, e te ar+lL2 tat ,n forma intelectului. 6 doua !ozi*ie e te Q e !une c fiin*a e te o realitate, nefiin*a e te nega*ie, ab olut o li! fa* de fiin*: a treia !ozi*ie e te concluzia Qimti care a!ar*ine conce!tului lui -umnezeu ;--J &- a aan at Qat ,moti ! ce a avan at Qant ,m!otriva ace tei dovezi e te o anulare a ei )i ea a devenit o !re>udecat a lumii. Qant !une c din conce!tul lui -umnezeu nu !oate fi coa fiin*a, cci fiin*a e te altceva dec,t conce!tul, noi le deo ebim, ele ,nt o!u e unul alteia, a)adar conce!tul nu !oate con*ine ,n el fiin*a, acea ta e afl dincolo. 7l !une mai de!arte Q fiin*a e te toat realitatea,Pi lui -umnezeu ,i revine toat realitatea, !rin urmare fiin*a nu e te con*inut ,n conce!tul lui -umnezeu, anume, c fiin*a n+ar fi determina*ie de con*inut, ci forma !ur. 0,nd. ,mi re!rezint o ut de taleri au ,i !o ed, ei !rin acea ta nu e cAimb, avem atunci unul )i acela)i con*inut, fie c+i am, fie c nu+i am. 6 tfel, Qant con ider con*inutul dre!t ceea ce con tituie conce!tul, con*inutul nu e te ceea ce e te con*inut ,n conce!t. %r ,ndoial, e !oate u *ine a)a ceva, anume, c,nd !rin conce!t e ,n*elege determina*ia de con*inut )i e di tinge forma de con*inut, forma care con*ine g,ndul )i, !e de alt !arte, fiin*a, tot con*inutul e te a tfel !e !artea conce!tului )i celeilalte ,i rm,ne numai determina*ia fiin*ei. S!u e ,n !u*ine cuvinte, lucrurile tau deci a tfelQ conce!tul nu e te fiin*a, ace tea dou ,nt diferite. 3oi nu !utem cunoa)te nimic de !re -umnezeu, nimic )ti de !re el, ne !utem, de igur, face conce!te de !re -umnezeu, dar acea ta ,nc nu ,n eamn c ace tea )i ,nt a)a. 8tim, evident, c ne !utem cldi ca tele ,n S!ania, care, de aceea, ,nc nu e"i t. 6 tfel +a fcut a!el la ceva !o!ular )i !rin acea ta Qant a !rodu di trugere ,n >udecata general, c,)ti+ g,nd !entru ine marea ma .
,,4 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146
1L8

"nselm din &anerburJ, un teolog temeinic ,nv*at, a e"!u argumentul a tfelQ -umnezeu e te tot ceea ce e mai de v,r)it, totalitatea ,ntregii realit*i: dac a)adar -umnezeu e te numai re!rezentare, re!rezentare ubiectiv, el nu e te tot ceea ce e mai de v,r)it, cci noi con iderm ca de v,r)it numai ceea ce nu e te numai re!rezentat, ci are )i fiin*> 6cea ta e te cu totul >u t )i e o !re u!ozi*ie !e care o con*ine fiecare om ,n ine, anume, c ceea ce e numai re!rezentat e te nede v,r)it )i e de v,r)it numai ceea ce are )i realitate. 6devrul e te numai ceea ce e tocmai a)a cum e te g,ndit. -umnezeu e te deci tot ceea ce e mai de v,r)it, !rin urmare el trebuie fie tot at,t de real !e c,t e te el )i conce!t. 6vem a!oi ,n tot re!rezentarea noa tr )i re!rezentarea c re!rezentarea )i conce!tul ,nt diferite, tot a tfel )i re!rezentarea c ceea ce e numai re!rezentat e te nede v,r)it, ,n a!oi c -umnezeu e te tot ceea ce e mai de v,r)it. 3atura diferit a conce!tului )i a fiin*ei Qant nu o dovede)te, ea e te acce!tat la modul !o!ular, e te l at fie valabil: ,n im*ul comun e"i t ,n

re!rezentri numai de !re lucrurile nede v,r)ite. "6rgumentarea lui "nselm, !recum )i forma ce i e d ,n argumentul ontologic, con*ine 0I D;.5-K-; -:*- *0*2l)*2*-2. ,ntregii realit*i, !rin urmare el con*ine )i fiin*a. 6cea ta e te cu totul >u t. %iin*a e te o determina*ie at,t de rac, ,nc,t ea ,i revine nemi>locit conce!tului. 0ealalt !ozi*ie e te c fiin*a )i conce!tul ,nt )i diferite ,ntre ele: fiin* )i g,ndire, idealitate )i realitate ,nt ambele diferite )i o!u e, adevrata diferen* e te )i o!ozi*ie, )i acea t o!ozi*ie trebuie fie u!rimat, iar unitatea celor dou determina*ii trebuie artat ,n felul c ea e te rezultatul !rovenit din nega*ia o!ozi*iei. ,n conce!t e te con*inut fiin*a. 6cea t realitate, nelimitat, d numai cuvinte goale, 1LW ab trac*ii goale. Prin urmare, trebuie fie artat c determina+*ia fiin*ei e te con*inut afirmativ ,n conce!t: acea ta e te deci unitatea conce!tului )i fiin*ei. 7le ,nt ,n )i deo ebite, )i a tfel unitatea lor e te unitatea negativ a ambelor )i e te vorba de u!rimarea diferen*ei. -iferen*a trebuie +)i !un cuv,ntul )i unitatea fie re tabilit, fie artat conform ace tei diferen*e. 6cea t demon trare a!ar*ine logicii. 0 conce!tul e te acea t mi)care de a e determina !e ine ca fiin*, acea t dialectic, acea t mi)care de a e determina ca fiin*, ca )i contrarul u ,n u)i, ace t logic e te o dezvoltare mai de!arte care nu e dat a!oi ,n argumentul ontologie )i acea ta e te ceea ce+i li! e)te ace tuia.
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 53 S(37 8( P734E1 S(37 WW1

,n ceea ce !rive)te forma g,ndului lui 6n elm, am relevat c con*inutul are en ul c conce!tul lui -umnezeu a !re u!u realitatea, fiindc -umnezeu e te tot ceea ce e mai de v,r)it. 0eea ce im!ort e te fa!tul c e obiectiveaz !e ine !entru ine. 6 tfel -umnezeu e te tot ce e te mai de v,r)it, !u numai ,n re!rezentare: m urat cu ceea ce e te mai de v,r)it, a!are defectuo im!lul conce!t al lui -umnezeu. 0once!tul de v,r)irii e te m ura )i aci -umnezeu ca im!lu conce!t, g,nd, e te deci neadecvat ace tei m uri. -e v,r)irea e te numai o re!rezentare nedeterminat. 0e e te oare de v,r)it T ,n acea t legtur ne g,ndim la ceva determinat. 6cea t determina*ie o vedem o!u aceleia care e te a!licat aici, anume, nede v,r)irea e te numai g,ndul lui -umnezeu, )i a tfel ceea ce e de v,r)it e te unitatea g,ndului, a conce!tului cu realitatea, deci acea t unitate e te aici presupus, ,ntruc,t -umnezeu e te !u ca ceea ce e te mai de v,r)it, el nu are aici alt determina*ie, el e te numai ceea ce e de v,r)it, el e te numai ca atare )i ace ta e te modul+determinat al u. 7eie e de aici c !ro!riu+zi e te vorba numai de acea t uni+ 1LV tate a conce!tului )i a realit*ii. 6cea t unitate e te determina+*ia de v,r)irii )i totodat )i a divinit*ii ,n )i: acea ta e te ,n fa!t )i determina*ia ideii. -ar, e ,n*elege, e te nevoie de mai mult !entru determinarea lui -umnezeu. Ca modul an elmian al conce!tului, !re u!ozi*ia e te de fa!t unitatea conce!tului )i a realit*ii: acea ta e te ceea ce nu mul*ume)te ra*iunea ,n acea t argumentare, fiindc !re u!ozi*ia e te aceea de !re care e vorba. ,n c conce!tul e determin !e ine ,n ine, e obiectiveaz, e realizeaz !e ine ,n u)i, e te o conce!*ie ulterioar care a ie)it la lumin abia din natura conce!tului, conce!*ie care nu e"i t )i nici nu !utea e"i te la 6n elm, !recum nici mai t,rziu. 6cea ta e te cunoa)terea m urii 1 ,n care conce!tul ,n u)i ,)i u!rim unilateralitatea. .@ 0,nd com!arm acea ta cu felul de a vedea !ro!riu tim!ului no tru ini*iat ,ndeo ebi de Yant, azi e !une Q omul g,n+de)te, intuie)te, voie)te )i voin*a lui e te alturi de g,ndire, el )i g,nde)te, el )i ,n*elege, e te ceva concret enzorial )i ceva )i ra*ional. (0once!tul lui -umnezeu, ideea, infinitul, nemrginitul e numai un conce!t !e care ni+l facem, ,n nu e voie uitm c 1 ace ta e te numai un conce!t care e te ,n ca!ul no trv>. -e ce e !une Q e te numai un conce!t T 0once!tul e te ceva nede v,r)it, deoarece g,ndirea e te numai o calitate, o activitate alturi de
,,# P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146 (. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WW3

altele ,n om, adic noi trebuie ,n*elegem acea ta *in,nd eama de realitatea !e care o avem ,naintea noa tr, de omul concret. 7vident, omul nu e te numai unul care g,nde)te, el e te )i enzorial )i !oate avea cAiar )i ,n g,ndire obiecte en ibile. 6cea ta e te de fa!t numai ceea ce e ubiectiv ,n conce!t, noi ,l g im nede v,r)it din cauza m urii lui care e te omul concret. S+ar !utea !une c conce!tul e te declarat numai conce!t, iar en ibilul e declarat realitate, ceea ce vedem, !i!im, im*im AM e te realitate : +ar !utea afirma a)a ceva, )i ,nt mul*i care fac a tfel, mul*i care nu recuno c ca realitate dec,t ceea ce imt, gu t: numai c lucrurile nu vor merge at,t de !ro t ,nc,t e"i te oameni care atribuie realitate numai en ibilului )i nu )i !iritualului. 7 te ubiectivitatea total, concret a omului care !laneaz aici ca m ur, cu care m urat, conce!erea e te numai o conce!ere.

-ac com!arm acum cele dou !ozi*ii, g,ndul lui 6n elm cu g,ndul e!ocii moderne, ele au comun fa!tul c ambele fac G9G @1 !re u!ozi*ii, 6n elm de vNr)irea, conce!*ia modern !re u!ozi*ia omului concret ,n genere: fa* de acea de v,r)ire )i, !e de alt !arte, fa* de ace t concret em!iric conce!tul a!are ca ceva unilateral, ca ceva ne ati fctor. ,n g,ndul lui 6n elm determi+na*ia de v,r)irii are ,n fa!t )i en ul c ea ar fi unitatea conce!tului )i a realit*ii. 8i la 4escartes )i la Spinoza -umnezeu e te ceea+ce+e+!rim, unitatea ab olut a g,ndirii )i fiin*ei, Kcogito, ergo umG, ub tan*a ab olut: tot a tfel )i la +eibniz! -eci ceea ce avem, de o !arte, e te o !re u!ozi*ie, care e de fa!t concretul, unitate a ubiectului )i obiectului, )i, m urat cu ace ta, conce!tul a!are defectuo . 0once!*ia modern !une c trebuie ne o!rim aici, adic conce!tul e te numai conce!tul, el nu core !unde concretului. -im!otriv, 6n elm !une c trebuie renun*m la dorin*a de a l a ubzi te conce!tul ubiectiv ca ceva ferm )i de ine tttor, din contr, noi trebuie !lecm de la unilateralitatea lui. 6mbele vederi !o ed nota comun de a avea !re u!ozi*ii: ceea ce le deo ebe)te e te fa!tul c lumea modern !une la baz concretul, conce!*ia an elmian: cea metafizic, dim!otriv, !une la baz g,ndul ab olut, ideea ab olut, care e te unitatea conce!tului )i a realit*ii. 6cea t vecAe conce!*ie e te deci u!erioar, lu,nd concretul nu ca om em!iric, ca realitate em!iric, ci ca g,nd: ea e te u!erioar )i !rin fa!tul r c ea nu *ine ferm la ceea ce e nede v,r)it. ,n conce!*ia modern, contradic*ia dintre concret )i numai+conce!t nu e te rezolvat: conce!tul ubiectiv e te, e valabil, trebuie fie ! trat ca ubiectiv, e te realul. Catura mai vecAe e te a tfel mult mai avanta>at fiindc !une accentul fundamental !e idee: conce!*ia modern e te, ,n ce !rive)te o determina*ie a a, mai ,naintat dee,t vecAea conce!*ie, ,ntruc,t ea !une concretul ca unitate a conce!tului )i a realit*ii, ,n tim! ce conce!*ia mai vecAe +a o!rit la ab tractul de v,r)irii. C. DI5IZIUNEA (deea ab olut, etern, e te Q i (. 4umnezeu n sine #i pentru sine, ,n eternitatea lui, ,na+H intea crerii lumii, ,n afara lumii: FFZ ((. &rearea lumii! 6ce t creat, acea t alteritate e cindeaz ,n ea ,n )i ,n ace te dou laturi: ,n latura fizic )i ,n !iritul finit. 6ce t creat ,n felul ace ta e te deci un altceva mai ,nt,i !u ,n afar de -umnezeu. ,n -umnezeu e te ,n cAi! e en*ial conciliere a a cu ace t ce trin, ace t !articular, !u de !r*it de el, ,ntocmai cum ideea +a cindat !e ine, a czut de la ine ,n )i !entru a reduce acea t cdere la adevrul ei. (((. 6cea ta e te calea, !roce ul concilierii !rin care !iritul a reunit cu ine ceea ce a diferen*iat de ine cindarea a, )i+n felul ace ta e te !iritul f,nt, e te !iritul ,n comunitatea a. 6)adar ace te deo ebiri !e care le facem nu ,nt diferen*e la modul e"terior, ci ,nt activitatea, via*a dezvoltat a !iritului ab olut ,n u)i, acea ta e te ,n )i via*a a ve)nic, care e te dezvoltare )i reducere a ace tei dezvoltri ,n ine ,n )i. 7"!lica*ia mai !reci a ace tei idei e te aceea c !iritul m univer al, ,ntregul care e te el, e !une !e ine ,n u)i ,n cele trei determina*ii ale ale, e dezvolt, e realizeaz )i numai la f,r)it e te ,m!linit, ceea ce e te totodat )i !re u!ozi*ia a. 7l e te ,n !rima determina*ie ca ,ntreg, e !re+!une )i e te totodat numai la f,r)it. 6 tfel !iritul trebuie fie con iderat ,n cele trei forme, ,n cele trei elemente ,n care e !une el. 6ce te trei forme indicate ,nt eterna fiin*are ,n ine )i la ine, forma univer alit*ii: forma manife trii, aceea a !articularizrii, fiin*a !entru altceva: forma re,ntoarcerii din manife tare ,n ine ,n )i, ingularitate ab olut.
,,, P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

,n ace te trei forme e e"!liciteaz !e ine ideea divin. S!iritul e te i toria divin, e !roce ul autodiferen*ierii, al cin+ B drii )i al relurii ,n ine a ace teia, el e te i toria divin )i de + aceea trebuie fie con iderat ,n fiecare dintre cele trei forme. 0u !rivire la con)tiin*a ubiectiv, ace te forme trebuie fie con iderate )i a tfel: !rima form ca elementul g,ndului. -umnezeu e te ,n g,ndul !ur a)a cum e te el ,n ine )i !entru ine, e manife t, dar ,nc n+a a>un e manife teze, -umnezeu e ,n fiin*a a etern, e te la ine ,n u)i, dar manife t. 6 doua form e te aceea !otrivit creia el e te ,n elementul re!rezentrii, ,n elementul !articularizrii, iar con)tiin*a e te !rin ,n ra!ortarea la altceva, acea ta e te manife tarea. 6l treilea element e te acela al ubiectivit*ii ca atare. 6cea t

ubiectivitate e te ,n !arte nemi>locit entiment, g,nd, re!rezentare, enza*ie, ,n !arte )i ubiectivitate care e te conce!t, ra*iune g,nditoare, g,n+dire a !iritului liber, care abia !rin re,ntoarcere e te liber ,n ine. 0u !rivire la loc, la !a*iu, cele trei forme, ,ntruc,t ele e9 !roduc ,n diver e locuri, trebuie fie e"!licate a tfelQ !rima form e te ,n afara lumii, ne !a*ial, ,n afara finit*ii, -umnezeu a)a cum e te el ,n ine )i !entru ine. %orma a doua e te lumea, i toria divin ca real, -umnezeu ,n e"i ten*a ,m!linit. 6 1L8 treia form e te locul interior, comunitatea, mai ,nt,i ,n lume, dar ,nl*,ndu+ e totodat la cer, !e !m,nt av,ndu+l de>a ,n ea !lin de gra*ie, activ ,n lume, !rezent. <ai !utem determina deo ebit cele trei elemente )i !otrivit tim!ului. Primul element e te a tfel -umnezeu ,n afara tim!ului, ca idee ve)nic, ,n elementul g,ndului !ur al ve)niciei, eternitatea tim!ului a)ezat fa* ,n fa*, a tfel acea ta e e"!liciteaz !e ine ,n ine )i !entru ine )i e e!ar ,n trecut, !rezent )i viitor. 6 tfel, i toria divin e te manife tare, e te ca trecut, ea r e te, are fiin*, dar o fiin* care e te degradat la nivel de a!aren*, ca manife tare ea e te nemi>locit e"i ten*, care e totodat negat, acea ta e te trecut. ( toria divin e te deci ca trecut, ca ceea ce e te i toric !ro!riu+zi . 6l treilea element e te !rezentul, ,n numai !rezentul limitat )i nu !rezentul etern, ci acela care diferen*iaz trecutul de viitor, care e te elementul afectivit*ii, !rezentul !iritual al ubiectivit*ii nemi>locite. -ar !rezentul trebuie fie )i elementul al treilea, comunitatea e ,nal* )i ea, la cer, a tfel e te )i ea un !rezent care e ,nal*, conciliat e en*ial, ,m!linit !rin nega*ia modulului+nemi>locit al ei, dar o de v,r)ire care ,nc nu e te )i care a tfel trebuie fie conce+
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 53 S(37 8( P734E1 S(37 WWV

!ut ca viitor. 1n KacumG al !rezentului care are ,n fa*a a de +v,r)irea, dar acea ta difer de ace t KacumG )i e te !ur ca viitor. 4rebuie con iderm ,n genere ideea ca autorevelare divin, iar acea t revelare trebuie fie luat ,n cele trei determina*ii indicate. Potrivit primei determina*ii, -umnezeu e te !entru !iritul finit ab olut numai ca g,ndire Q acea ta e te con#tiina teoretic ,n care ubiectul g,nditor e com!ort cu totul lini)tit, ,nc nu e te !u , ,n ,n u)i ace t ra!ort, ,n !roce , ci e com!ort ,n lini)tea cu totul nemi)cat a !iritului g,nditor, aici -umnezeu e te g,ndit !entru el )i ace ta e te a tfel ,n inferen*a im!l ,nc,t el !rin diferen*a a . care e te ,n aici ,nc numai ,n idealitatea !ur )i nu a>unge la e"terioritate . e une)te cu ine ,n u)i, e te nemi>locit la ine ,n u)i. 6ce ta e te !rimul ra!ort, care e te ca!tivat numai de con*inutul !ur. 6cea ta e te mpria tatlui! 6 doua determina*ie e te mpria fiului, ,n care -umnezeu e te !entru re!rezentare ,n elementul re!rezentrii ,n genere . momentul !articularizrii ,n general. Pe acea t a doua !ozi*ie !rime)te acum ceea ce !e !rima era altceva al lui -umnezeu . ,n fr a avea acea t determina*ie . determina*ia lui altceva. 6ici, -umnezeu e te ca fiul, nu e deo ebit de tatl, dar e te e"!rimat numai la modul simirii Q el ob*ine determina*ia ca altceva )i idealitatea !ur a g,ndirii nu e te a tfel ! trat. -ac, !otrivit !rimei determina*ii, -umnezeu creeaz un fiu, aici !roduce natura: aici acel altceva e te natura, diferen*a ,)i dob,nde)te deci dre!tul u Q diferitul e te natura, lumea ,n genere )i !iritul care e ra!orteaz !e ine la ea, !iritul natural: aici a!are ca )i con*inut ,n u)i ceea ce mai ,nainte am numit ubiectQ omul e te aici ,m!letit cu con*inutul. ,ntruc,t omul e ra!orteaz aici la natur, acea t ra!ortare e te numai ,nuntrul religieiQ ea e te deci considerarea religioas a naturii. %iul a!are ,n lume, ace ta e te ,nce!utul credinei: am vorbit de>a ,n en ul credin*ei, c,nd am vorbit de a!ari*ia fiului. -ivinul e te !entru om mai ,nt,i ,n i toria e"terioar, dar ea ,)i !ierde a!oi ace t caracter )i devine ,n )i manife tarea lui -umnezeu, i i 6cea ta formeaz trecerea la mpria spiritului, care con*ine con)tiin*a c omul ,n ine e te conciliat cu -umnezeu )i c concilierea e te !entru om: !roce ul concilierii ,n )i e te con*inut ,n cult.
,,6 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

7 te ,nc de notat c n+am fcut, ca mai ,nainte, deo ebiri ,ntre concept, figur )i cult7 ,n ,n )i tratarea ra!orturilor ,n cult e vor arta ca unele ce *in una de alta. 7lementul ,n care ,ntem e te !iritul, !irit ,n eamn a e manife ta !e ine, el e te ab olut !entru ine, cum e te e izat el nu e te niciodat ingur, ci e totdeauna cu determinarea de a fi manife tat !entru un altceva, !entru al su altceva, adic !entru latura care e te !iritul finit, iar cultul e te ra!ortul !iritului finit fa* de !iritul ab olut, de aceea avem ,naintea noa tr latura cultului ,n fiecare dintre ace te elemente. 4rebuie facem ,n !lu deo ebire ,ntre felul ,n care ideea e te !entru conce!t ,n diferitele elemente )i felul ,n care ace t lucru a>unge la re!rezentare. 7eligia e te univer al, nu e numai !entru g,ndul dezvoltat, !rice!tor, !entru con)tiin*a religioa , ci adevrul ideii lui -umnezeu e te evident )i !entru con)tiin*a care are re!rezentri )i are determinarea nece ar de a trebui fie univer al !entru re!rezentare.
DUMNEZEU IN IDEEA SA ETERNA N SINE l PENTRU SINE

0on iderat a tfel ,n elementul g,ndirii, -umnezeu e te, a)a+zi , ,naintea au ,n afara crea*iei lumii. ,ntruc,t a tfel el e te ,n ine, e ideea etern care nu e te ,nc !u ,n realitatea ei, e te ,n cAiar numai ideea ab tract. -umnezeu e te creatorul lumii, *ine de fiin*a a, de e en*a lui, fie creator: ,ntruc,t el nu e te creator, e te conce!ut defectuo . %a!tul c el e te creator nu e te nicidecum un act care ar fi fo t ,nf!tuit o ingur dat Q ceea ce e te ,n idee e te moment etern, determinare ve)nic a ei. -umnezeu ,n ideea a etern e te deci ,nc ,n elementul l82 ab tract al g,ndirii )i nu al cu!rinderii ,n conce!t. 6cea t idee !ur e te ceea ce noi de>a cunoa)tem. 6ce ta e te elementul gndului, ideea ,n !rezentul u etern, a)a cum e te ea !entru g,ndul liber, care ca determinare fundamental fie lumin netulburat, identitate cu ine Q un element care nu e te ,nc ,m!ovrat cu alteritatea.
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 53 S(37 8( P734E1 S(37 WWL

(n ace t element e te nece ar (,) determinarea, ,ntruc,t g,ndirea ,n genere difer de g,ndirea care cu!rinde ,n conce!t. (deea etern e te ,n ine )i !entru ine ,n g,nd, ideea ,n adevrul ei ab olut. 6)adar religia are con*inut )i con*inutul e te obiect, religia e te religie a oamenilor )i omul, ,ntre altele, e te )i con)tiin* care g,nde)te, !rin urmare ideea trebuie fie )i !entru con)tiin*a care g,nde)te: ,n omul nu e te numai )i a)a, ci abia ,n g,ndire e te el veridic, numai !entru g,ndire e te obiectul univer al, e te e en*a obiectului, )i cum ,n religie obiectul e te -umnezeu, el e te e en*ial obiect !entru g,ndire. 7l e te obiect du! cum !iritul e te con)tiin*. 8i el e te !entru g,ndire fiindc -umnezeu e te acela care e te obiect. 0on)tiin*a en ibil, refle"iv nu e te aceea !entru care -umnezeu !oate fi ca -umnezeu, adic, !otrivit e en*ialit*ii ale care fiin*eaz etern ,n ine )i !entru ine, a!ari*ia lui e te altceva, acea ta e te !entru con)tiin*a en ibil. -ac -umnezeu ar fi numai ,n im*ire, oamenii n+ar fi u!eriori animalelor, el e te, fr ,ndoial, )i !entru entiment, dar numai ,n manife + > tare. 7l nu e te nici !entru con)tiin*a refle"iv, !entru g,ndirea ( di cur iv>>au e te con*inut limitat du! ace tea, -umnezeu, nu ei,e nici un a tfel de con*inut. Prin urmare, e en*ial, el e te !entru g,nd. 4rebuie !unem ace t lucru c,nd !lecm de la ubiectiv, de la om. -ar tot acolo a>ungem )i c,nd !lecm de la -umnezeu, !iritul e reveleaz !e ine, e autodiferen*iaz numai !entru !irit, !entru care el e te: acea ta e te ideea etern, !iritul care g,nde)te, !iritul ,n elementul libert*ii183 ale. ,n ace tK.domeniu -umnezeu e te autorevelarea fiindc ecte !irit, ,n el nu e te ,nc manife tarea. 7 te deci fa!t e en*ial c -umnezeu e te !entru !irit. S!iritul e te !iritul care gnde#te! ,n acea t g,ndire !ur nu e te diferen* care +i de !art, nu e te nimic ,ntre ei. #,ndirea e te unitatea !ur cu ine ,n )i, unde tot ce e umbru, tot ce e ,ntuneco di !are. 6cea t g,ndire !oate fi numit )i intui*ie !ur ca acea t activitate im!l a g,ndirii, ,nc,t ,ntre ubiect )i obiect nu e te nimic, !ro!riu+zi ambele ,nc nu e"i t. 6cea t g,ndire nu are nici o limitare, ea e te acea t activitate general, con*inutul e te ,n u)i

univer alul. 7a a>unge ,n )i la /?0 scindarea ab olut. 0um are loc acea t diferen*iere T #,ndirea ca act e te nedeterminat. Pro"ima diferen* con t
++P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

,n fa!tul c cele dou laturi, !e care le+am vzut ca fiind cele dou moduri ale !rinci!iului, ,nt deo ebite du! !unctele lor de !lecare. 1na dintre laturi, g,ndirea ubiectiv, e te mi)carea g,ndirii care !leac de la fiin*a nemi>locit )i e ,nal* ,n ea la univer al, la infinit, a)a cum e cazul la !rimele argumente ale e"i ten*ei lui -umnezeu. ,ntruc,t a a>un la univer al, g,ndirea e te nelimitat, f,r)itul ei e te g,ndire infinit de !ur, ,nc,t orice cea* a finit*ii a di !rut, aci g,nde)te -umnezeu, orice !articularizare a di !rut, )i a tfel ,nce!e religia, g,ndirea lui -umnezeu. 6 doua latur e te aceea care are cellalt !unct de !lecare, aceea care !leac de la univer al, de la rezultatul acum+men*ionatei !rime laturi, care e te tot mi)care, care !leac de la univer al, de la g,ndire, de la conce!t: )i a tfel acea ta ,n eamn a e diferen*ia ,n ine, a ! tra diferen*a a tfel ,n ine ,nc,t ea nu tulbure univer alitatea. 6ici, univer alitatea are ,n ine o diferen* conto!indu+ e cu ea. 6ce ta e te con*inutul ab tract al g,ndirii, care e te g,ndire ab tract, rezultatul care a reie)it. 6 tfel, cele dou laturi e o!un una alteia. Prima g,ndire, mai im!l, e te )i ea !roce , mi>locire ,n ine, dar ace t !roce e te ,n afara ei, du! ea, abia ,ntruc,t ea +a ,nl*at ,nce!e religia, ea e te a tfel ,n religie g,ndire !ur, li! it de mi)care, ab tract, concretul e te, din contr, ,n obiectul ei, cci acea ta e te g,ndirea care !leac de la univer al, e diferen*iaz )i e conto!e)te cu diferen*a, ace t concret e te obiectul !entru g,ndire ca g,ndire ,n genere. 6cea t g,ndire e te deci g,ndirea ab tract )i de aceea e te cea finit, cci ab tractul e te finit, concretul e te adevrul, e te obiectul infinit. 3. -umnezeu e te spiritul7 ,n determinare ab tract el e te determinat ca !irit univer al care e !articularizeaz: ace ta e te adevrul )i adevrat e te acea religie care are ace t con*inut. 6cea t idee etern e te e"!rimat ,n religia cre)tin ca ceea ce e nume)te f,nta treime, acea ta e te ,n u)i -umnezeu cel ve)nic unul n trei! 6ici -umnezeu e te numai !entru omul care g,nde)te, care e re*ine calm !entru ine. 0ei vecAi au numit acea ta entuzia m: a e iza ideea !ur a lui -umnezeu )i a deveni con)tient de ea e te con iderarea !ur teoretic, e u!remul calm al g,ndirii, dar e totodat )i cea mai ,nalt activitate. <i terul
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WWU

dogmei de !re ceea ce e te -umnezeu e te comunicat oamenilor, ei cred ,n el )i ,nt con idera*i demni de>a de cel mai ,nalt adevr care rece!teaz ace t mi ter numai ,n re!rezentarea lor, fr fie con)tien*i de nece itatea ace tui adevr, fr +l neleag! 6devrul e te dezvelirea a ceea ce e te !iritul ,n ine )i !entru ine: omul e te el ,n u)i !irit, ,n adevrul care vine la el, mai ,nt,i, nu are ,nc !entru om forma libert*ii, , 9 fiindc ace ta nu+l !oate rece!ta ,n acea t form. 6ce t adevr, acea t idee a fo t numit dogma trinitii ( -umnezeu e te !iritul, activitatea )tiin*ei Mcunoa)terii= !ure, activitatea care fiin*eaz la ine ,n )i. ,ndeo ebi "ristotel a conce!ut !e -umnezeu ,n forma ab tract a activit*ii. 6ctivitatea !ur e te )tiin* Mcunoa)tere= (,n e!oca cola ticQ ,,actu !uru G), ea trebuie fie !u ,n momentele eiQ !entru a )ti e te nevoie de un altceva care e )tiut, )i ,ntruc,t )tiin*a Mcunoa)terea= ,l )tie, ace t altceva e te ,n o*it de ea. 6ici rezid fa!tul c -umnezeu, cel ce fiin*eaz etern ,n ine )i !entru ine, e creeaz ve)nic !e ine ca fiu al u, e deo ebe)te !e ine de ine . diviziunea originar ab olut.H-ar ceea ce e diferen*iaz a tfel !e ine de ine nu are forma unui mod+de+a+fi+altceva, ci diferen*ialul e te, nemi>locit, numai acel ceva de care el +a e!arat. 4umnezeu este spirit, ,n acea t lumin !ur nu intr nici o ob curitate, nici un colorit au ame tec. Ea!ortul tat+fiu e te luat din via*a organic )i e te folo it la modul re!rezentriiQ ace t ra!ort natural e numai imbolic )i de aceea nu core !unde niciodat total cu ceea ce trebuie fie e"!rimat. S!unem Q -umnezeu creeaz

ve)nic !e fiul u, -umnezeu e diferen*iaz !e ine de ine, a tfel ,nce!em noi vorbim de !re -umnezeu !un,nd c el e diferen*iaz )i e te, ,n ace t altceva !u , ab o@u>t1aCime@n u)i Mforma iubirii=: dar noi trebuie, fr ,ndoiala, )tim c -umnezeu e te ns#i aceast ntreag acti itateY -umnezeu e te ,nce!utul, el face ace t lucru, dar el e te de a emenea )i numai f,r)itul, totalitatea : ca totalitate, -umnezeu e te !iritul. -umnezeu ca numai tatl nu e te ,nc adevrul (fr fiul el e te )tiut Mcuno cutO ,n religia iudaic), el e te mai cur,nd nceputul #i sfr#itul: el e te !re u!ozi*ia a, e face !e ine ,n u)i !re u!ozi*ie (acea ta e numai o alt form a diferen*ei), el e te !roce ul etern. 6re eventual forma a ceea ce e dat, fa!tul c ace ta e te adevrul )i adevrul ab olut: e te ,n arcina filozofiei )i ,ntregul ei con*inut ca ace t adevr fie )tiut Mcuno cut= dre!t ceea ce e te i8
2R + c. 3LR

WVU P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

adevrul ,n ine )i !entru ine. ,n filozofie e arat c tot con*inutul naturii )i al !iritului e concentreaz dialectic ,n !unctul u central ca adevr ab olut al u. 6ici nu mai e vorba e demon treze c dogma, ace t mi ter lini)tit, e te adevrul etern Q ace t lucru are loc, cum am !u , ,n ,ntreaga filozofie, ,m!otriva ace tui adevr intelectul ,)i aduce categoriile fini+ t*ii: de !re trei ca numr, aici nu e te ab olut de loc vorba Q e te modul cel mai li! it de cugetare )i de conce!t fie introdu aici acea t form. (ntelectul o!une mai cu eam identitatea ,m!otriva ace tei dogme: -umnezeu e te 1nul, e en*a e en*elor, !une intelectul: acea ta e te numai o ab trac*ie neadevrat, o !l muire a intelectului li! it de adevr, identitatea goal ca moment ab olut. -umnezeu e te !irit, e ceea ce e face !e ine obiectual )i e )tie ,n ace ta !e ine ,n u)i, acea ta e te identitatea concret, iar identitatea li! it de diferen* e te fal a !l muire a intelectului )i a teologiei moderne : identitatea ingur e te o determina*ie fal , unilateral, ,n intelectul crede c a fcut totul c,nd de co!ere o contradic*ie : el crede c a dob,ndit totul, cci identitatea lui trebuie fie baza. -ar dac ar fi o contradic*ie, !iritul con t ,n a o u!rima ve)nic. ,n , aici, ,n !rimul element, nu e te Me"i t= ,nc o!ozi*ie )i contradic*ie, ci abia ,n al doilea element. S!iritul e te ace t !roce , e mi)care, via*, ceea ce ,n eamn a e diferen*ia, a e determina, )i !rima diferen*iere con t ,n fa!tul c el e te Me"i t= ca ,n )i acea t idee univer al. 6ce t univer al con*ine ,ntreaga idee, dar )i numai o conine, e te numai idee ,n ine. ,n acea t diviziune originar Mmen*ionatul= altceva, care e afl fa* ,n fa* cu univer alul, e te !articularul, -umnezeu ca ceea ce e te diferit de el Mde univer al=, dar a tfel ,nc,t ace t diferit e te ,ntreaga a idee ,n ine )i !entru ine, ,nc,t ace te dou determina*ii ,nt )i una !entru cealalt identice, ,nt acea t identitate, 1nul, ,nc,t acea t diferen* nu e u!ri+l8L mat numai ,n ine, a tfel c noi nu numai c )tim acea ta, ci e te !u c ele ,nt identice, c, !rin urmare, ace te diferen*e e u!rim !e ine, c acea t diferen*iere e te de a emenea !unere a diferen*ei ca nediferen*, )i a tfel 1nul e te ,n cellalt ceva la ine ,n u)i. 6ce t !roce e te !iritul ,n u)i, au, e"!rimat la modul im*irii, e te iubirea ve)nic. S!iritul f,nt e te iubirea ve)nic.
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WV1

0,nd !unem Q -umnezeu e te iubirea, am !u un lucru foarte mare )i adevrat, ,n ar fi li! it de en conce!em acea ta doar ca !e o im!l determina*ie, fr analizm ce e te iubirea. 0ci iubirea e te o deo ebire a doi care totu)i nu ,nt ab olut diferi*i unul !entru altul. 0on)tiin*a, entimentul, ace tei identit*i e te iubirea, ace t a fi ,n afara mea Q am con)tiin*a de ine a mea nu ,n mine, ci ,n cellalt, dar ace t cellalt ,n care e"clu iv ,nt ati fcut, am !ace cu mine . )i eu ,nt eu ,ntruc,t am !ace cu mine : c,nd n+o am, ,nt contradic*ia care e dezbin: ace t cellalt, ,ntruc,t el e te de a emenea ,n afara a, ,)i are con)tiin*a de ine numai ,n mine, )i ambii ,ntem numai acea t con)tiin* a fiin*rii noa tre ,n afara noa tr )i a identit*ii noa tre, acea t intuire, acea t im*ire, acea t B)tiin* Mcunoa)tere= a unit*ii e te iubirea.

-umnezeu e te iubirea, adic e acea t diferen*iere )i nimicnicia ace tei diferen*e, >oc al ace tei diferen*ieri care nu e luat ,n erio , diferen*a !u )i ea ca u!rimat, adic ideea im!l, etern. 3oi con iderm ideea im!l a lui -umnezeu a)a cum e te ea ,n elementul im!lu al g,ndirii, ideea ,n univer alitatea ei, acea ta e te determina*ia e en*ial a ideii !rin care ea !o ed adevr. 1. 0,nd e enun* de !re -umnezeu ce e te el, e indic mai ,nt,i nsu#irile Q ace ta e te -umnezeu, el e te determinat !rin !redicate: ace ta e te modul re!rezentrii, al intelectului. Predicatele ,nt moduri+determinate, !articularizriQ buntate, atot!uternicie etc. ,ntruc,t orientalii au entimentul c ace t mod nu e te cel adevrat !entru a e"!rima natura lui -umnezeu, ei !un c el e te 4to'i)avu(>.o: Mcel cu multe nume=, c el nu e la fie e!uizat !rin !redicate: cci, ,n ace t en , numele ,nt identice cu !redicatele. 0eea ce are !ro!riu+zi defectuo ace t mod de a determina !rin !redicate con t ,n fa!tul !rin care tocmai e !roduce acea t mul*ime infinit de !redicate, ,n fa!tul c ace te !redicate ,nt numai determina*ii !articulare, )i multe a tfel de determina*ii !articulare al cror !urttor e te ubiectul. ,ntruc,t ele ,nt determina*ii !articulare )i ace te !articularit*i ,nt con iderate !otrivit modului+determinat al lor, ,ntruc,t ,nt
WV2 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

g,ndite, ele a>ung ,n o!ozi*ie, ,n contradic*ie, iar ace te contradic*ii nu ,nt a!oi rezolvate. 6cea ta a!are, a)a c ace te !redicate trebuie e"!rime ra!ortarea lui -umnezeu la lume, lumea e te altceva dec,t -umnezeu. 0a !articularit*i ele nu ,nt adecvate naturii lui Q aci rezid cellalt fel, acela de a le con idera ca rela*ii ale lui -umnezeu ,n lume. 7le nu con*in adevrata ra!ortare a lui -umnezeu la ine ,n u)i, ci la altceva, la lume, a tfel ele ,nt limitate, !rin acea ta a>ung ele ,n contradic*ie. 3oi avem con)tiin*a c -umnezeu nu e te ,nf*i)at viu c,nd ,nt enumerate at,t de multe !articularit*i una l,ng alta. 7ezolvarea contradic*iei e te con*inut ,n idee: autodeterminarea lui -umnezeu ca diferit al u de ine ,n u)i, ,n u!rimarea ve)nic a diferen*ei. -iferen*a men*inut ar fi contradic*ie Q dac diferen*a ar rm,ne ferm, ar lua na)tere finitatea . ambele ,nt de ine tttoare una fa* de cealalt )i ,nt )i ,n rela*ie. (deea nu e te 18R de a men*ine diferen*a, ci de a o rezolva de a emenea )i !e ea Q -umnezeu e !une !e ine ,n acea t diferen* )i tot a)a o u!rim. 0,nd indicm !redicate de !re -umnezeu, a tfel ,nc,t ace tea fie !articulare, ne trduim ,n !rimul r,nd rezolvm amintita contradic*ie. 6cea ta e te o ac*iune e"terioar, e refle"ia noa tr, care !rin fa!tul c e e"terioar *ine de noi )i nu e te con*inut al ideii divine, a tfel acea ta ,n eamn c contradic*iile nu !ot fi rezolvate. (deea e te tocmai u!rimare a contradic*iei, ace ta e te con*inutul !ro!riu al ei, menirea ei de a !une acea t diferen* )i de a o u!rima ab olut, )i acea ta e te via*a ,n )i a ideii. 2. ,n argumentele metafizice ale e"i ten*ei lui -umnezeu vedem mi)carea care a>unge de la conce!t la fiin*, vedem c conce!tul nu e te KnumaiG conce!t, ci el )i e te, !o ed realitate. Pe !ozi*ia !e care ne aflm acum a!are intere ul de a trece de la conce!t la fiin*. 0once!tul divin e te conce!tul !ur, conce!tul fr nici o limitare: ideea con*ine ,n ea c conce!tul e determin !e ine, !rin ceea ce el e !une !e ine ca diferitul u Q ace ta e te moment al ,n )i ideii divine, )i fiindc !iritul care g,nde)te, reflecteaz, are ace t con*inut ,n fa*a a, el imte nevoia ace tei treceri, ace tei mi)cri mai de!arte.
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WV3

Cogicul trecerii e te con*inut ,n u +amintitele argumente Q trebuie e treac ,n conce!tul ,n u)i, !lec,nd de la conce!t, )i anume !rin conce!t la obiectivitate, la fiin* ,n elementul g,ndirii. 0eea ce a!are ca trebuin* ubiectiv e te con*inut, e te unul din momentele ,n e)i ale ideii divine. 0,nd !unem Q -umnezeu a creat o lume, facem tot o trecere de la conce!t la obiectivitate,

numai c aici lumea e te determinat ca e en*ial altceva al lui -umnezeu, ca fiind nega*ia lui -umnezeu, ,n afara lui -umnezeu, fr -umnezeu, li! it de -umnezeu. ,ntruc,t lumea e te determinat ca ace t 1RU altceva, nu avem ,n fa*a noa tr diferen*a re*inut la conce!t, ,n conce!tul ,n u)i, adic fiin*a, obiectivitatea trebuie fie artat ,n conce!t ca activitate, urmare, determinare a conce!tului ,n u)i. 0u acea ta e te a)adar artat c acea t diferen* e te acela)i con*inut ,n ine, acea t trebuin* e te im!licat ,n forma acelui amintit argument al e"i ten*ei lui -umnezeu. ,n ideea ab olut, ,n elementul g,ndirii, -umnezeu e te ace t univer al ab olut concret, adic el e !une !e ine ca ab olut, ,n a tfel ,nc,t ace t altceva e te ,ndat determinat nemi>locit ca ,n u)i -umnezeu, ,nc,t diferen*a e te nemi>locit u!rimat numai ,n cAi! ideal, ea nu dob,nde)te forma e"teriorit*ii, )i acea ta ,n eamn tocmai c diferitul trebuie fie artat la )i ,n conce!t. Cogicul e te acela ,n care e arat c orice conce!t determinat are ,n u)irea de a e u!rima !e ine ,n u)i, de a fi contradic*ia a, de a deveni !rin acea ta diferitul u )i de a e !une ca atare, )i a tfel conce!tul ,n u)i e te ,nc ,m!ovrat cu acea t unilateralitate, finitate, fiind ceva ubiectiv: determi+na*iile conce!tului, diferen*ele, ,nt !u e ca fiind numai de natur ideal )i nu ca diferen*e ,n fa!t. 6ce ta e te conce!tul care e obiectiveaz !e ine. 0,nd !unem Q 4umnezeu, n+am e"!rimat dec,t ab trac*ia lui, au Q -umnezeu+4atl, univer alul, l+am enun*at numai !otrivit finit*ii. (nfinitatea lui con t tocmai ,n fa!tul c el u!rim acea t form a univer alit*ii ab tracte, a modului+nemi>locit, !rin ceea ce e te !u diferen*a, dar, de a emenea, lui -umnezeu ,i e te !ro!riu de a u!rima acea t diferen*. 0u acea ta abia e te el realitate veridic, adevr, infinitate. 6cea t idee e te ideea !eculativ, adic e te ra*ionalul, ,ntruc,t ace ta e g,ndit, e te g,ndirea ra*ionalului. (S4e !eculati+
WVW P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

rul e te g,ndirea !ro!rie intelectului, g,ndire care e o!re)te la diferen* ca diferen*, a tfelQ la finit )i la infinit. 7a le !rive)te 1R1 !e am,ndou ca ab olute, totu)i le atribuie )i rela*ie reci!roc, a)adar unitate )i deci contradic*ie. 3. 6cea t idee !eculativ e te o!u en ibilului, !recum )i intelectului: de aceea, ea e te un mister !entru modul de tratare en ibil, !recum )i !entru intelect. Pentru am,ndou ace tea ea e te un M"uo4h>!iov adic ,n ce !rive)te ceea ce e te ,n ea ra*ional. <i ter ,n en ul obi)nuit nu e te natura lui -umnezeu, )i cel mai !u*in ,n religia cre)tin, aici -umnezeu +a fcut cuno cut !e ine, artat ce e te el, aici el e te manife t: dar mi ter e te el !entru !erce!*ia en ibil, !entru re!rezentare, !entru modul en ibil de tratare )i !entru intelect. Sen ibilul ,n genere are, ca determina*ie fundamental a a, e"terioritatea, e"terioritatea reci!roc: ,n !a*iu, ele, lucrurile ,nt unul l,ng altul, ,n tim! "inul du! altul: !a*iul )i tint+!ul ,nt e"terioritatea ,n care ,nt ele. <odul de tratare en ibil e te obi)nuit aib ,n fa*a a a tfel de diver)i e"teriori unul fa* de cellalt. 6ce ta e te temeiul fa!tului c diferen*ele rm,n !entru ine, e"terioare unele fa* de celelalte. Pentru ace t mod de tratare e te a)adar un mi ter ceeaH ce e te ,n idee, cci aici e te un cu totul alt mod, alt ra!ort, alt categorie, dec,t ceea ce !o ed en ibilitatea. (deea e te acea diferen*iere care totodat nu e te diferen*, care nu !er i t la diferen*. -umnezeu e intuie)te !e ine ,n ceea ce e te diferen*iat : ,n ace t altceva al u el e te legat numai cu ine ,n u)i, ,n ace ta el e te numai la ine ,n u)i, conto!it numai cu ine, el e intuie)te pe sine ,n ace t altceva al u. 6ce tea ,nt cu totul contrare en ibiluluiQ ,n en ibil, una e aici, iar alta acolo, orice e te con iderat ca ceva de ine tttor, e con iderat a nu fi ceea ce e te c,nd e are !e ine ,n u)i ,n altceva. ,n en ibil nu !ot fi dou lucruri ,n unul )i acela)i loc, ele e e"clud. ,n idee, diferen*ele ,nt !u e nee"cluz,ndu+ e una !e alta, 1R2 ci ,nt !u e a tfel ,nc,t ele ,nt Me"i t= numai ,n acea t ,mbinare a uneia cu cealalt. 6cea ta e te adevrul u!ra en ibil )i nu u!ra en ibilul obi)nuit care ar fi fie acolo+ u , cci ace ta e te tot ceva en ibil, adic reci!roc e"terior )i indiferent, ,ntruc,t -umnezeu e te determinat ca !irit, e"terioritatea e te u!rimat: de aceea e te ace t lucru un mi ter !entru im*uri.
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WVV

4ot a tfel, acea t idee e te dea u!ra intelectului, e un mi ter !entru el, fiindc intelectul e te acea t

men*inere ferm, !er everare la determina*iile g,ndirii ca la unele ce )i+ar fi ab olut reci!roc e"terioare, diferite, rm,n,nd inde!endente una de alta, fi"e. Pozitivul nu e te ceea ce e negativul, cauz+efect. -ar tot at,t de adevrat e te )i !entru conce!t c ace te diferen*e e u!rim. %iind di tincte, ele rm,n finite, iar !ro!riu intelectului e te !er i te la finit )i cAiar la infinit, el are !e una din laturi infinitul, iar !e cealalt finitul. 6devrul e te c finitul )i infinitul care e afl fa* ,n fa* cu finitul nu au adevr ,n ele, ci ,nt ele ,n ele numai trectoare. -e aceea e te acea ta un mi ter !entru re!rezentarea en ibil )i !entru intelect )i de aceea e zb,rle c ele ,m!otriva ra*ionalului ideii. 6dver ari ai dogmei trinit*ii ,nt numai oamenii enzoriali )i oamenii intelectuali. 4ot at,t de !u*in !oate intelectul e iza orice altceva, adevrul a ceva. 2ia*a animal e"i t )i ca idee, ca unitate a conce!tului, a ufletului )i a cor!oralit*ii. Pentru ubiect ace tea ,nt fiecare !entru ine: fr ,ndoial, ele ,nt di tincte, ,n ele au de a emenea !articularitatea de a u!rima diferen*a dintre ele, via*a e te numai ace t !roce !ermanent. 2iul e te Me"i t=, are in tincte, trebuin*e, !rin acea ta el are diferen*a ,n el ,n u)i, diferen* care ia na)tere ,n el. 6 tfel viul e te o contradic*ie, iar intelectul conce!e a tfel de diferen*e ,n en ul c contradic*ia S nu e rezolv Q c,nd ele ,nt adu e ,n rela*ie, tocmai contradic*ia dintre ele e te ceea ce nu trebuie fie rezolvat. Cucrul t a tfelQ contradic*ia nu !oate ,nceta e"i te c,nd diferi*ii ,nt men*inu*i ca diver)i !ermanen*i, tocmai fiindc e face o!rire la ace)ti diferi*i. 2iul are nevoi )i+n felul ace ta e te contradic*ie, ,n ati facerea lor e te u!rimare a contradic*iei. ,n in tinct, ,n trebuin* eu ,nt ,n mine ,n umi deo ebit de mine. -ar via*a con t ,n a ati face nevoia, contradic*ia, a o ,m!ca, ,n a tfel ,nc,t contradic*ia e !roduce din nou Q via*a e te alternarea diferen*ierii, a contradic*iei cu u!rimarea contradic*iei. Potrivit tim!ului, ambele ,nt deo ebite, ucce iunea e te !rezent aci, ea e te de aceea finit. ,n con ider,nd !entru ine in tinctul, im!ul ul, )i ati facerea lui, intelectul nu e izeaz nici fa!tul c ,n afirmativ, ,n ,n u)i entimentul de ine, e te tot+
WV/ P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

odat )i nega*ia entimentului de ine, limita, li! a, ,n eu ca entiment de ine trec ,n acela)i tim! !e te acea t li! . 6cea ta e te re!rezentarea determinat de !re M"u44L)!Sv mi ter. <i terion e nume)te )i ceea ce e te neinteligibil: ceea ce e nume)te neinteligibil e te tocmai conce!tul ,n u)i, !eculativul, ,n en ul c e te g,ndit ra*ionalulQ tocmai !rin g,ndire e e!ar ,n cAi! determinat diferen*a. #,ndirea in tinctului e te numai analiza a ceea ce e te in tinctul Q afirmarea )i ,n ea negarea, entimentul de ine, ati facerea )i im!ul ul. 6 g,ndi in tinctul ,n eamn a cunoa)te ceea ce e diferit, a cunoa)te ce e te ,n el. 0,nd intelectul a a>un aici, !uneQ acea ta e te o contradic*ie )i e o!re)te aci, e o!re)te la ea ,m!otriva e"!erien*ei c via*a ,n )i ,n eamn a u!rima contradic*ia. 6cum, c,nd e te analizat in tinctul, a!are contradic*ia 1RW )i atunci e !oate !une c in tinctul e te ceva incom!reAen ibil. 3atura lui -umnezeu e te a tfel incom!reAen ibilul. 6ce t incom!reAen ibil nu e te altceva dec,t ,n u)i conce!tul care con*ine ,n ine diferen*ierea, iar intelectul e o!re)te la acea t diferen*. 6 tfel, intelectul !uneQ ace t lucru nu !oate fi ,n*ele : cci !rinci!iul intelectului e te identitatea ab tract cu ine, nu identitatea concret !otrivit creia ace te diferen*e ,nt ,n 1nul. 0onform identit*ii ab tracte, unul )i cellalt ,nt de ine tttori !entru ine )i tot a tfel eH ra!orteaz ei unul la cellaltQ deci iat c aci e te contradic*ia O 6cea ta e nume)te deci neinteligibilul. 7ezolvarea contradic*iei e te conce!tul: intelectul nu a>unge la rezolvarea contradic*iei, fiindc !leac de la !re u!ozi*ia a c ei, unul )i cellalt, ,nt )i rm,n ab olut inde!enden*i unul fa* de altul. Ca fa!tul c e !une c ideea divin e te incom!reAen ibil contribuie ,m!re>urarea c, ,ntruc,t religia e te adevrul !entru to*i oamenii, con*inutul ideii e ,nf*i)eaz ,n form en ibil, au ,n form ce *ine de intelect. ,n form en ibil . a tfel avem e"!re iile tat )i

fiu, un ra!ort care are loc ,n ceea ce e viu, denumire luat din viul en ibil. ,n religie, adevrul e te, du! con*inutul lui, revelat, dar e te altceva c,nd el e te ,n forma conce!tului, a g,ndirii, c,nd el e te conce!tul ,n form !eculativ. -e aceea, oric,t ar fi de fericite acele forme naive oferite credin*ei, ca Q creare, fiu etc,
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WVL

c,nd e ocu! intelectul de ele )i introduce ,n ele categoriile ale, ele ,nt ,ndat ,ntoar e !e do )i, dac are cAef, nu trebuie de loc ,nceteze a de co!eri ,n ele contradic*ii. ,n co!ul ace ta, el are ,n ine !uterea )i dre!tul de+a face di tinc*ii )i refle"ii referitor la ele. ,n -umnezeu, !iritul, e te tocmai )i el ,n u)i acela care u!rim ace te contradic*ii. 7l n+a a)te!tat ca abia ace t intelect ,nlture ace te determina*ii care i con*in ,n ele contradic*ia. S!iritul e te tocmai acea ta Q le ,nlture. -ar el e te )i acea taQ !un ace te determina*ii, e diferen*ieze ,n ine, e acea t cindare. O alt form care *ine de intelect e te aceea c atunci c,nd noi !unem c lui -umnezeu ,n univer alitatea a ve)nic ,i e te !ro!riu e diferen*ieze, e determine, !un un altceva al u )i tot a tfel u!rime diferen*a, fie ,n ea la ine, M)i c,nd !unem c= numai !rin ace t mod+de+a+fi+!rodu e te Me"i t= !iritul, atunci a!are intelectul, ,)i aduce aici categoriile finit*ii, numr Q unu, doi, trei, ame tec ,n toate ace tea nefericita form a numrului. -ar aici nu e te vorba de numr: numrarea e te tot ceea ce e mai li! it de g,nd: !rin urmare, c,nd e te introdu aici acea t form, e te introdu li! a de conce!t. 0u ra*iunea e !oate face uz de toate ra!orturile !ro!rii intelectului, dar ea le )i anuleaz: a tfel )i aici: ,n ace t lucru e te dur !entru intelect, cci el ,)i ,ncAi!uie c, !rin fa!tul c face uz de ele, el a dob,ndit un dre!t: ,n ele ,nt !ro t folo ite c,nd e face uz de ele ca aici, c,nd !unem Q trei e te unu. ,n a tfel de idei e te deci lucru u)or fie de co!erite contradic*ii, diferen*e, care merg !,n la o!ozi*ie, iar rccio ul intelect ,)i d aere mari ,ngrmdind a tfel de contradic*ii. ,n ine, orice concret, orice e te viu e, cum am !u , acea t contradic*ie: numai intelectul mort e te identic ,n ine. -ar, ,n idee, contradic*ia e te )i rezolvat )i abia rezolvarea e te ,n )i unitatea !iritual. 6 numra momentele ideii, trei+unu, !are a fi ceva cu totul li! it de !reven*ie, natural, ceva ce e ,n*elege de la ine. 3umai c, la modul numrului care e ame tecat aici, fiecare de+ termina*ie e te fi"at ca unu, iar trei+unu ,nt de conce!ut ca numai un ingur unu, ceea ce !are a fi e"igen*a cea mai dur, +ar !une Q cea mai nera*ional. ,n intelectul are ,n fa*a a numai i?? acea inde!enden* ab olut a lui unu, e!ararea )i fr,mi*area ab olut. -im!otriv, con iderarea logic arat c unu e te ,n
WV8 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

ine dialectic )i c nu e te cu adevrat de ine tttor. 6r trebui ne amintim numai de materia care e te unul real ce o!une rezi ten*, dar e te greu, adic arat tendin*a de a nu fi unu, ci de a+)i u!rima a tfel fiin*a+!entru+ ine a a, recuno c,nd ,n felul ace ta el ,n u)i c e nul: evident, el fiind numai materie, acea t e"trem e"terioritate a lui rm,ne, rm,ne de a emenea numai la ,,trebuie+ +fieG : materia e te ,nc modul cel mai ru, mai e"terior, mai ne !iritual al e"i ten*ei: ,n gravitatea, acea t u!rimare a lui unu, con tituie determina*ia fundamental a materiei. 1nu e te mai ,nt,i cu totul ab tract: ace)ti unu ,nt e"!rima*i ,n cAi! mai ad,ncit la modul !iritual, ,ntrucNt ,nt determina*i ca !er oane. Per onalitatea e te ceea ce e ,ntemeiaz !e libertate, !e !rima, cea mai !rofund, mai intim libertate, dar )i !e felul cel mai ab tract ,n care e anun* !e ine libertatea ,n ubiect, ,nc,t el )tie Q ,nt !er oan, ,nt !entru mine* acea ta e te ceea ce e ab olut li! it de u!le*e. ,ntruc,t ace te deo ebiri ,nt a tfel determinate, fiecare ca unu au cAiar ca !er oan, determinarea acea ta a !er oanei !are fi fcut )i mai de ne,nvin ceea ce !retinde ideea, adic fie con iderate ace te deo ebiri ca deo ebiri care nu ,nt deo ebite, ci ,nt ab olut

una, ca u!rimare a ace tei diferen*e. -oi nu !ot fi unu, fiecare !er oan e te ceva rigid, ne u!lu, de ine tttor, fiin*+!entru+ ine. 0ategoria lui unu, arat logica, e te o !roa t categorie, e te unu cu totul ab tract. -ar ,n ceea ce !rive)te !er onalitatea, contradic*ia face a fi ,m!in a tfel at,t de de!arte, ,nc,t nu e te u ce!tibil de nici o rezolvare : ,n rezolvarea e afl totu)i ,n !er onalitate, ,n en ul c contradic*ia e te u ce!tibil de o ingur rezolvare: acea t tri!l !er onalitate, acea t !er onalitate !u deci numai ca moment evane cent, enun* c o!ozi*ia trebuie luat ca ab olut )i c ea e u!rim !e ine tocmai !e acea t culme. 1RL Dine de caracterul !er oanei, mai cur,nd al ubiectului, +)i u!rime izolarea, !articularizarea. <oralitatea, iubirea, ,n eamn renun*i la !articularitatea ta, la !er onalitatea !articular, +o lrge)ti ca univer alitate, tot a tfel e te cazul cu familia, !rietenia, aci e"i t identitatea unuia cu cellalt. 0,nd !rocedez >u t cu cellalt ,l con ider !e ace ta ca identic cu mine. ,n !rietenie, ,n iubire, renun* la !er+
(. -1<37]71 53 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 WVR

onalitatea mea ab tract )i+o dob,nde c !rin acea ta !e cea concret. Prin urmare, adevrul !er onalit*ii con t tocmai ,n fa!tul de a o dob,ndi !rin acea t cufundare, !rin acea t fiin+*are+cufundat+,n+altul. 6 tfel de forme ale intelectului e ,nf*i)eaz nemi>locit ,n e"!erien* ca atare, forme ce e u!rim !e ele ,n ele. ,n iubire, ,n !rietenie, !er oana e te aceea care e ! treaz )i ,)i are ubiectivitatea !rin iubirea a, ubiectivitate care e te !er onalitatea a. 6ici, ,n religie, c,nd ! trm ab tract !er onalitatea, avem trei -umnezei, )i atunci e te !ierdut )i ubiectivitatea, forma infinit, care e te !uterea infinit, e atunci numai momentul divinului au !er onalitatea ca nedizolvat, ,n felul ace ta avem rul, cci !er onalitatea care nu e abandoneaz !e ine ,n ideea divin e te rul. ,n unitatea divin, !er onalitatea e te !u ca dizolvat, numai ,n manife tare Mfenomen= e te negativitatea !er onalit*ii diferit de ceea ce o u!rim. 4rinitatea a fo t adu ,n ra!ortul de tat, fiu )i spirit, ace ta e te un ra!ort filial, o form filial. (ntelectul nu are o a tfel de categorie, un a tfel de ra!ort care ar !utea fi com!arat cu ace ta cu !rivire la !otrivirea lor, ,n trebuie ,n !lu e )tie c ra!ortul e te numai imbolic, !iritul nu a!are lmurit ,n ace t ra!ort. (ubire ar fi mai !otrivit, cci !iritul e te, fr ,ndoial, veridicul. -umnezeul ab tract, tatl, e te univer alul, !articularitatea etern, cu!rinztoare, total. S,ntem !e trea!ta !iritului, i univer al cu!rinde aici totul ,n ine, cellalt, fiul, e te !articularitatea infinit, manife tarea, al treilea, !iritul, e te ingularitatea ca atare, dar to*i trei ,nt !iritul. S!unem c ,n al treilea e te -umnezeu !iritul, ,n ace ta con*ine )i !re u!ozi*ia c al treilea e te )i !rimul. 6ce tea trebuie fie e en*ial re*inute. 6nume, ,ntruc,t !unem c, !otrivit conce!tului u,. -umnezeu e te n ine !uterea nemi>locit care e determin !e ine )i e re,ntoarce ,n ine, -umnezeu e te acea ta numai ca negativitatea ce e ra!orteaz la ine ,n )i ,n cAi! nemi>locit, adic reflectarea ab olut ,n ine, ceea ce e te de>a determina*ia !iritului. -e aceea, ,ntruc,t vrem vorbim de !re -umnezeu ,n !rima lui determina*ie !otrivit conce!tului u )i vrem ca de aci !rovin celelalte determina*ii, vorbim de>a aci de !re a treia determina*ie a a: ceea ce e ultim e te !rim. ,ntruc,t !en+
,64 P6E4. 6 ni+6. E7C(#(6 6;SOC146

tru a evita acea ta c,nd ,nce!em ab tract, au ,ntruc,t natura ne,m!linit a conce!tului face vorbim de !re !rimul numai conform eterminaiei sale, M !unem= c el e te univer alul, iar acea activitate, !roducere, creare e te de>a un !rinci!iu diferit de univer alul ab tract, care ca al doilea !rinci!iu a!are )i !oate a!rea deci ca ceea ce e manife t, e e"teriorizeaz (Cogo , So!Aia), cum !rimul a!are ca abi . 6ce t lucru e e"!lic !rin natura conce!tului. 7l a!are la orice co! )i la orice e te viu. 2ia*a e men*ine !e ine, a e men*ine ,n eamn a intra ,n diferen*, ,n lu!t cu !articularitatea, a e de co!eri !e ine diferit de natura a organic. 6)adar, via*a e te numai rezultat, ,ntruc,t ea +a !rodu !e ine, e te !rodu , care a!oi !roduce

iar)i, ace t !rodu e te via*a ,n )i, adic ea e te !re u!ozi*ia a, ea trbate !roce ai u )i din ace ta nu !rovine nimic nou, !rodu ul e te de>a ,n ,nce!ut. 4ot a)a e te ,n iubire )i contraiubire: ,ntruc,t e te iubire, ,nce!utul )i orice ac*iune ,nt numai confirmarea ei, !rin ceea ce e te ,n acela)i tim! !rodu )i ,ntre*inut, dar ceea ce a fo t !rodu e"i t de>a, e te o confirmare !rin care nu e !roduce nimic dec,t ceea ce e te de>a. 4ot a tfel e !une !e ine ,n !realabil )i !iritul, Me te= ,nce!torul. -iferen*a !rin care trece via*a divin nu e te o diferen* e"terioar, ci ea trebuie fie determinat numai ca interioar, ,nc,t !rimul, tatl, trebuie fie conce!ut ca ultimul. 6 tfel !roce ul nu e te dec,t un >oc al autocon ervrii, al autoa igurrii. 6cea t determina*ie e te im!ortant fiindc ea con tituie criteriul a!recierii multor re!rezentri de !re -umnezeu )i al recunoa)terii )i >udecrii defectelor ace tora, care !rovin mai ale din fa!tul c acea t determina*ie e te trecut cu vederea au e ignorat. 3oi con iderm ideea ,n univer alitatea ei, a)a cum e te ea determinat ,n g,ndirea !ur, !rin g,ndirea !ur. 6cea t idee e te tot adevrul )i unicul adevr, tocmai de aceea orice !articular conce!ut ca adevrat trebuie conce!ut !otrivit formei ace tei idei. 3atura )i !iritul finit ,nt !rodu e ale lui -umnezeu, e te !rin urmare ra*ionalitate ,n ele, adic ,nt fcute de -umnezeu, )i+l con*in, au ,n ine adevr, adevrul divin ,n genere, adic determina*ia ace tei idei ,n general. %orma ace tei idei e te numai ,n -umnezeu ca !irit: c,nd ideea divin e te ,n formele finit*ii, ea nu e te !u a)a cum e te
(. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W/1

ea ,n ine )i !entru ine . numai ,n !irit e te ea !u a tfel . , ea e"i t aci la modul finit, ,n lumea e te ceva !rodu de -umnezeu, !rin urmare ideea divin con tituie totdeauna baza a ceea ce e te ea ,n general. 6 cunoa)te adevrul a ceva ,n eamn a+l cunoa)te, a+l determina !otrivit formei ace tei idei ,n genere. ,n religiile de mai ,nainte avem aluzii la acea t trinitate ca adevrata determina*ie: vedem c determina*ia trinit*ii e te cea veridic, mai ale ,n religia indic. 6nume, acea t trini+ 2UU tate a a>un la con)tiin* ,n felul c unul nu !oate rm,ne ca unu, c el nu e te cum trebuie fie cu adevrat, c unul nu e te ceea ce e veridic, ci e te ca acea t mi)care, acea t diferen*iere ,n genere )i rela*ie reci!roc. Trimurti e te cel mai lbatic mod al ace tei determinri. ,n aici, al treilea nu e te !iritul, nu e conciliere veritabil, ci e te na)tere )i !ieire, e te tran formarea . categorie care e te unitatea ace tor diferen*e, dar e o unire foarte inferioar. (deea e te de v,r)it nu ,n manife tarea ei nemi>locit, ci numai c,nd !iritul +a l)luit ,n comunitate: !iritul care e te !iritul nemi>locit, credincio , e ,nal* la nivelul g,ndirii. Prezint intere fie con iderate fermenta*iile ace tei idei )i fie cuno cut temeiul lor ,n admirabilele manife tri care au loc. -eterminarea lui -umnezeu ca unul+,n+trei e te cu totul abandonat din c,m!ul filozofiei, iar ,n teologie ea nu mai e te !reocu!are erioa . ,n teologie )i ,n filozofie unii au ,ncercat diminueze religia cre)tin !e motivul c acea t determina*ie a ei ar fi de>a mai vecAe )i c ea ar fi luat+o de aci au de acolo. 3umai c ace t element i toric nu e te de altfel nicidecum Aotr,tor ,n ce !rive)te ade rul interior! ,n , mai trebuie recunoa)tem c cei vecAi, !o!oare )i indivizi, n+au )tiut ei ,n)i)i ce aveau ,n acea t determina*ie, nu )i+au dat eama c ea con*inea con)tiin*a ab olut a adevrului: a tfel ei au avut+o numai a)a, )i ca !e alta, !rintre alte determina*ii. -ar un !unct de vedere !rinci!al e te acela dac o a tfel de determina*ie e te !rima, dac e determina*ia ab olut care t la baza tuturor celorlalte, au dac ea e te numai a)a, !rintre altele, ,nc o form ce e,nt,lne)te, du! cum )i Grahma e te 1nul, ,n nu e nici mcar obiect al Bcultului. ,n religia frumu e*ii )i a finalit*ii e"terioare, acea t form !oate a!rea, e ,n*elege, cel mai !u*in : m ura care limi+ 2U1
,6# P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146 (. -1<37]71 (3 (-776 S6 747E36 (3 S(37 8( P734E1 S(37 W/3

teaz )i e re,ntoarce ,n ine nu !oate fi ,nt,lnit ,n acea t mul*ime )i !articularizare. ,n acea ta nu e te li! it de urme ale acelei unit*i. 2orbind de !re numerele !itagoricienilor, de !re 4riad, 6ri totel !une Q noi credem c i+am invocat de tot !e zei, c,nd i+am invocat de trei ori! Ca pitagoricieni )i la Platon e g e)te baza ab tract a ideii, ,n determina*iile au rma cu totul ,n acea t ab trac*ie, !arte ,n ab trac*ia lui unu, doi, trei, iar la Platon ceva mai concretQ natura lui unu )i a celuilalt, ,n ine diferitul, #dnr !ov, )i al treilea, care e te unitatea ambilor. -etermina*ia nu e te aici la modul fanteziei inzilor, ci ,n im!l ab trac*ie. 6ce tea ,nt determina*ii de g,ndire mai bune dec,t numerele, dec,t categoria numrului, dar ele ,nt ,nc cu totul ab tracte determina*ii de g,ndire. (n felul cel mai demn de admira*ie e g e)te ace t lucru la %ilon, care a tudiat temeinic filozofia !itagorician )i !latonic, la iudeii din 6le"andria )i ,n Siria. <ai ale ereticii, )i ,n !rimul r,nd gno ticii au fo t aceia ,n care +a trezit acea t con)tiin* a adevrului . ideea lui unu+,n+trei . dar care, recurg,nd la re!rezentri fanta tice, au tulburat ace t con*inut. Se vede ,n aici lu!ta !iritului !entru adevr )i acea ta merit recuno)tin*. 6ici !oate fi relevat o nenumrat mul*ime de forme Q 1nul, tatl, GOv, ceea ce a fo t enun*at ca abi , ad,ncime, adic tocmai ca vid, necu!rin , neinteligibil, care e te dea u!ra tuturor conce!telor. 0ci, fr ,ndoial, vidul, nedeterminatul, e te neinteligibilul, e te acel altceva al conce!tului )i determinarea lui conce!tual e te aceea de a fi ace t negativ, deoarece el e te numai ab trac*ie unilateral, el con tituie numai un moment al conce!tului, 1nul !entru ine ,nc nu e te conce!tul, adevrul. 2U2 0,nd ceea+ce+e+!rim e te determinat ca fiind numai univer+ i alul, iar ceea+ce+fiin*eaz, /v, ,l face +i urmeze ace tuia, evident, acea ta e te ceva incom!reAen ibil: fiindc acel univer al e te fr con*inut: inteligibilul e te concret )i !oate fi ,n*ele numai ,ntruc,t e determinat ca moment. 6ici gre)eala e te c ceea+ce+e+!rim nu e te conce!ut el ,n u)i ca totalitate. O alt re!rezentare e te aceea conform creia ceea+ce+e++!rim e te !u//*, abi ul, ad,ncul, a,Sv, ve)nicul, a crui locuin* e te ,n ,naltul ine"!rimabil, care, dincolo de orice atingere, e> dezvolt din neant, !rinci!iul, tatl oricrei e"i ten*e, !ro!agator, i tat numai ,n mi>locire, !roarAon, ,naintea ,nce!utului. <anife tarea ace tui abi , a ace tui -umnezeu a cun , e te determinat ca autocontem!lare, reflectare ,n ine, determinare concret ,n genere: auto contem!larea creeaz, e te ,n )i crearea a ceea+ce+e+,nn cut: acea ta e te devenirea ve)nicului ca inteligibil, fiindc aici e te vorba de determinare. 6ce t al doilea, alteritatea, determinarea, ,n general activitatea de a e determina, e te determina*ia cea mai general ca 'oIo*, activitatea ra*ional determinant, !recum )i eu nttd! 0uv,ntul e te ace t im!lu fel de a e face auzit care nu face di tinc*ii ferme, nu devine deo ebire ferm, ci e te e izat nemi>locit, care, oric,t ar fi de nemi>locit, rece!tat )i ,n interioritate, e re,ntoarce la originea a: atunci e te, ca UUR1a , ,n*ele!ciune, omul original, omul cu totul nou, ceva e"i tent, altul dec,t acea !rim univer alitate, ceva !articular, ceva determinat. -umnezeu e te creator, )i anume, ,n determina*ia de +ogos ca eu n-tul care e e"teriorizeaz, e e"!rim ca o!aat*, vedere a lui -umnezeu. Prin acea ta el a fo t determinat ca !rototi! al omului, 6dam Yadmon, cel ,nn cut: acea ta nu e te ceva accidental, ci e activitate etern )i nu numai ,ntr+un tim! oarecare Q 2U3 ,n -umnezeu e te numai o ingur na)tere, activitate ca activitate etern, determina*ie care a!ar*ine e en*ial ,n u)i univer alului. 6ici avem adevrata diferen*iere, care !rive)te calitatea am,ndurora: ,n acea ta e te numai una )i aceea)i ub tan* )i de aceea diferen*a e te aici ,nc numai u!erficial, determinat cAiar ca !er oan. 7 en*ial e te c acea t ro!,a , ,nn cutul, rm,ne tot ,n inul lui -umnezeu, diferen*a e te nul. ,n a tfel de forme a fermentat ideea: !unctul de vedere !rinci!al trebuie fie acela de a )ti Mcunoa)te= ace te fenomene, oric,t ar fi ele de !rimitive, ca ra*ionale, !entru a vedea cum ,)i au ele temeiul ,n ra*iune )i ce ra*iune e te ,n ele: dar ,n acela)i tim! trebuie )tim di tingem forma ra*ionalit*ii care e te !rezent )i nu e ,nc adecvat con*inutului. 6cea t idee a fo t ituat ade ea dincolo de om, de g,nd, de ra*iune, a)a, fa* ,n fa* cu acea ta, ,nc,t acea t determina*ie, care e te tot adevrul )i numai adevrul, a fo t con iderat ca ceva !ro!riu numai lui -umnezeu, ca ceva+ce+ e+o!re)te+
,6, PART. A III-A. RELIGIA AB(OLUTA

dincolo, ceva ce nu reflect ,n cellalt care e ,nf*i)eaz ca lume, natur, om. Prin urmare, acea t idee fundamental n+a fo t con iderat ca idee univer al. FF Cui laWob Gohme i +a de cAi ,n alt cAi! ace t mi ter al trinit*ii. <odul re!rezentrii lui, al g,ndirii lui e te, fr ,ndoial, mai mult fanta tic )i lbatic: el nu +a ridicat la formele !ure ale g,ndirii, ,n ace t

mod a fo t temeinicia frm,ntrii )i lu!tei lui de a recunoa)te trinitatea ,n toate )i !retutindeni, de e"em!lu Q Kea trebuie n cut ,n inima omuluiG. 7a e te baza univer al a toate care ,nt con iderate du! adevr, de igur ca ceva finit, dar, ,n finitatea lor, ca adevr care e te ,n ele. 6 tfel a ,ncercat laWob Gohme +)i fac re!rezenta+bile natura )i inima, !iritul omului, !rin acea t determina*ie. 2U9 ,n e!oca modern a fo t !ro!u de filozofia Xantian tre+ imea iar)i ca ti! al modului e"terior, oarecum ca cAem, de>a ,n forme de g,ndire foarte determinate. 6dugm a!oi c ,ntru+c,t acea ta e te )tiut Mcuno cut= ca fiind natura e en*ial )i una a lui -umnezeu, )i nu e te con iderat ca tran cendent, acea t idee nu trebuie fie luat ca ceva tran cendent Mca un KdincoloG=, ci c *inta cunoa)terii e te cunoa c adevrul )i ,n ceea ce e !articular, iar c,nd ace ta e te cuno cut, tot ce e te adevr ,n !articular con*ine acea t determina*ie. 6 cunoa)te ,n eamn a )ti Mcunoa)te= ceva ,n modul+determinat al u, iar natura ace tuia e te natura modului+determinat ,n u)i )i ea a fo t e"!u ,n idee. %a!tul c acea t idee e te adevrul ,n genere, c toate determina*iile de g,ndire ,nt acea t mi)care a determinrii con tituie e"!unerea logic )i nece itatea logic. IDEEA ETERNA A LUI DUMNEZEU N ELEMENTUL CONTIIN EI l AL REPREZENTRII! SAU DIFERENA! MPRIA FIULUI 4rebuie fie con iderat aici acea t idee, cum ie e ea. din univer alitatea ei, din infinitatea ei ,n determina*ia finit*ii. -umnezeu e te !rezent !retutindeni, !rezen*a lui -umnezeu e te tocmai ace t adevr care e te ,n totul.
((. (-776 747E3f 6 LUI -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( W/V,

<ai ,nt,i ideea a fo t ,n elementul g,ndirii, acea ta e te baza )i noi am ,nce!ut cu ea: univer alul, deci mai+ab tractul, trebuie !remearg ,n )tiin*, ,n modul )tiin*ific el e te ceea+ce+e+!rim, ,n fa!t el e te ,n ceea ce e ulterior ,n e"i ten*, e te ace t K,n+ ineG, care e ceea ce ,n )tiin* Mcunoa)tere= a!are mai t,rziu, a>unge la con)tiin* )i ,n )tiin* mai t,rziu. %orma ideii a>unge e manife te ca rezultat, ,n care e en*ial e te ,,,n+ ineleG: cum con*inutul ideii e te a tfel, ,n ceea+ce+e+ultim e te !rim )i ceea+ce+e+!rim e te ultim, ceea ce 2U/ a!are ca rezultat e te !re u!ozi*ia, K,n+ ineleG, baza. 6cea t idee e te de con iderat acum ,n al doilea element, ,n elementul manife trii Ma!ari*iei, fenomenului= ,n genere. 3oi !utem e iza acea t ,naintare !e dou laturi. Prima e te Q ubiectul !entru care e te acea t idee e ubiectul care g,nde)te. 3ici formele re!rezentrii nu altereaz cu nimic natura formei fundamentale, nu ,m!iedic fie acea t form fundamental !entru om ca unul care g,nde)te. Subiectul e com!ort ,n genere ca unul ce g,nde)te, care g,nde)te acea t idee, dar el e te con)tiin* de ine concret: acea t idee trebuie fie ca )i con)tiin* de ine concret, ca ubiect real. SauQ men*ionata idee e te adevrul ab olut, ace ta e te !entru g,ndire, ,n !entru ubiect ideea trebuie fie nu numai adevr, ci ubiectul trebuie aib )i certitudinea ideii care a!ar*ine ace tui ubiect ca atare, ca ubiect finit, em!iric+concret, en ibil. Pentru ubiect, ideea are certitudine, are ubiectul numai ,ntruc,t ideea e te o idee !erce!ut, ,ntruc,t ea e te Me"i t= !entru ubiect. -e !re ceea ce !ot !uneQ Kacea ta e teG, iat. ce !rezint certitudine !entru mine, acea ta e te )tiin* Mcunoa)tere= nemi>locit, acea ta e te certitudine. 6 dovedi c ceea ce e te e )i nece ar, c e te adevrat ceea ce e cert, acea ta e te mi>locirea ce urmeaz. 6cea ta e te a!oi trecerea ,n univer al. ,ntruc,t am !lecat de la forma adevrului, +a trecut la+acea t determina*ie, la determina*ia !otrivit creia acea t form ob*ine certitudine, e te !entru mine. 0ellalt mod al ,naintrii e te de !e latura ideii. 1. Dine de fiin*a etern ,n ine )i !entru ine fa!tul de a e de cAide, a e determina, a e diviza originar, de a e !une !e ine ca ceva diferit de ine, ,n diferen*a e te tot at,t de
3U + c. 3L

,66 P6E4. 6 (((+6, E7C(#(6 6;SOC146

etern u!rimat, ceea+ce+fiin*eaz ,n ine )i !entru ine e te ,n ea ve)nic re,ntor ,n ine )i numai a tfel e te !irit ceea+ce+fiin*eaz ,n ine )i !entru ine. ^2U/ -iferen*ialul e te determinat ,n a)a fel ,nc,t diferen*a fie nemi>locit di !rut, ,nc,t ace ta fie un ra!ort al lui -umnezeu, al ideii numai fa* de ine ,n )i. 6cea t diferen*iere e te numai o mi)care, un >oc al iubirii cu ine ,n )i, >oc ,n care nu e a>unge la eriozitatea

alterit*ii, la e!arare )i dezbinare. 0ellalt e te determinat ca fiu Q iubirea conform entimentului, ,n determinare u!erioar !iritul care e la ine ,n u)i, care e te liber. ,n idee, ,n acea t determinare, determinarea diferen*ei nu e te ,n de v,r)it, diferen*a e numai diferen*a ab tract ,n genere, nu ,ntem ,nc la diferen*a ,n !ecificitatea ei, diferen*a e te numai o determina*ie. -iferen*ia*ii ,nt !u)i Mafirma*i= ca identici, ,nc nu +a a>un la determinarea c diferen*ia*ii ar avea determina*ie diferit. Pe acea t latur, diviziunea originar a ideii trebuie conce!ut ,n felul c fiul !rime)te determina*ia celuilalt ca atare, c el e te ca un cerb liber, !entru ine ,n u)i, c el a!are ca ceva real ,n e"terior, fr -umnezeu, ca un atare ce e te. (dealitatea lui, modul+ u+de+a+fi+re,ntor etern ,n ceea+ce+fiin*eaz ,n ine )i !entru ine e te !u Mafirmat= nemi>locit identic ,n !rima idee. 0a fie diferen* e te nevoie de alteritate, e nevoie ca diferen*iatul fie alteritatea ca ceea+ce+fiin*eaz. 3umai ideea ab olut e te aceea care e determin !e ine )i care, determin,ndu+ e !e ine, e te igur ,n ea ,n )i ca ab olut liber ,n ine: ea e te acea ta ,ntruc,t e determin !e ine libereze ace t ce determinat ca !e ceva liber, ,nc,t el e te ca ceva de ine tttor, ca obiect inde!endent. 0eea+ce+e+liber e"i t numai !entru ceea+ce+e+liber, numai !entru omul, liber e te )i altul liber. 7 te libertatea ab olut a ideii fa!tul c ea, ,n determinarea a, ,n diviziunea a originar la liber !e cellalt ca !e 2UL ceva liber, de ine tttor. 6ce t altceva liberat ca un ce de ine tttor e te lumea ,n general. 2. 6devrul lumii e te numai idealitatea ei, nu c ea ar !o eda adevrat realitate Q ea e te fie acea ta, dar numai ca ceva de natur ideal, )i nu ceva etern ,n el ,n u)i, ci un ce creat, fiin*a ei e te numai o fiin* !u Mafirmat=.
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( ,6"

%iin*a lumii e te a avea o cli! de fiin*are, dar )i a u!rima acea t e!arare, acea t cindare de -umnezeu, e te a fi numai re,ntoarcere la originea ei, a intra ,n ra!ortul !iritului, al iubirii. 6 tfel avem !roce ul lumii de a trece din cdere, din e!arare, la conciliere. . Primul ra!ort ,n idee e te numai ra!ortul de tat la fiu, ,n cellalt !rime)te )i determina*ia modului++de+a+fi+altul, determina*ia lui ceea+ce+fiin*eaz. Ca fiu, determinarea diferen*ei ,nainteaz la alte diferen*e, determinarea mai de!arte, aici ,)i g e)te dre!tul u diferen*a, dre!tul deo ebirii. laWob Go>ime a e"!rimat acea t trecere la momentul fiului a tfelQ Cucifer a fo t !rimul ,nn cut, !urttorul de lumin, lumino ul, clarul, dar el +a ,ncAi!uit !e ine, adic +a !u !e ine !entru ine, a ,naintat la fiin* )i a tfel a czut, ,n ,n locul lui a !)it nemi>locit, a fo t !u ve)nic ,nn cutul. Pe !rima !ozi*ie, ra!ortul e te ace ta Q -umnezeu, ,n adevrul u etern e te ca tare ,n tim!, ca mi tere, ,n ace tea trie c ,ngerii, co!iii i. 6ce t ra!ort e te a tfel e"!rimat ca tare ,n tim!, ,n acea ta e te ra!ort etern al g,ndirii !entru obiect. <ai t,rziu +a !rodu o cdere, e !une c acea ta e te !unerea !ozi*iei a doua, !e de o !arte analiza fiului, e!ararea celor dou momente con*inute ,n el. -ar cealalt latur e te con)tiin*a ubiectiv, !iritul finit, ,nc,t ace ta e te ,n ine ca g,n+ 2 dire !ur, !roce ul, care a !lecat de la nemi>locit )i +a ridicat la adevr. 6cea ta e te forma a doua. 6 tfel intrm ,n determina*ia !a*iului, a lumii finite, a !iritului finit. <ai !reci , acea ta trebuie fie e"!rimat acum ca !unere a determina*iilor, ca o diferen* re*inut momentan: acea ta e te o ie)ire, o a!ari*ie a lui -umnezeu ,n finitate, cci acea ta e te finitatea !ro!riu+ zi , e!ararea a ceea ce ,n ine e finit, dar ceea ce e te re*inut ,n e!arare. ,n , !rivite lucrurile de !e cealalt latur, de !e aceea a !iritului ubiectiv, acea ta e te !u ca g,ndire !ur, dar ,n ine acea ta e te rezultat )i ace ta trebuie fie !u a)a cum e te el ,n ine ca acea t mi)care, au g,ndire !ur, trebuie intre ,n ine, !rin acea ta abia e !une ea !e ine ca finit. Pe ace t altul nu+l avem deci, !e acea t !ozi*ie, ca fiu, ci ca lume e"terioar, ca !e lumea

finit care e te ,n afara adevrului, lume a finit*ii ,n care ace t altul trebuie fie
,6' P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

forma, )i totu)i, du! natura lui, el e te numai e+r !ov+ul, determinatul, diferen*iatul, mrginitul, negativul. Cumea finit e te latura diferen*ei fa* de latura care rm,ne ,n unitatea ei, a tfel ea e cindeaz ,n lumea natural )i ,n lumea !iritului finit. 3atura intr numai ,n ra!ort cu omul )i nu !entu ine ,n ra!ort cu -umnezeu, cci natura nu e te +)tiin* Mcunoa)tere=, -umnezeu e te !iritul, natura nu )tie de !irit. 7a e te creat de -umnezeu, dar ea nu intr, !ornind de la ine, ,n ra!ort cu -umnezeu, ,n en ul c ea nu e te )tiutoare. 7a e te numai ,n ra!ort cu omul: ,n ace t ra!ort cu omul ea e te ceea ce e cAeam latura de!enden*ei lui. ,n m ura ,n care natura e te cuno cut de g,ndire Q c e creat de -umnezeu, c e te ,n ea intelect, ra*iune, ea e te )tiu+2UR t Mcuno cut= de omul care g,nde)te : !rin urmare, ea e te !u ,n ra!ort cu divinul, c,nd e cuno cut adevrul ei. (deea ab olut trebuie devin !entru con)tiin* )i ,n acea ta adevrul !entru ubiect )i ,n ubiect. (n !rimul r,nd e te nevoia adevrului, ,n al doilea r,nd e te felul manife trii adevrului. <ai ,nt,i, ,n ce !rive)te nevoia, e !re u!une c ,n !iritul ubiectiv e"i t e"igen*a de a )ti adevrul ab olut. 6cea t nevoie con*ine ,n ine nemi>locit fa!tul c ubiectul e te ,n neadevr : ,n ca !irit el e afl ,n acela)i tim! ,n ine dea u!ra ace tui neadevr al u )i !entru ace t motiv neadevrul u ^e te unul care trebuie fie ,nvin . <ai !reci , neadevrul con t ,n fa!tul c ubiectul e te f,)iat ,n ine ,n u)i, )i !rin urmare el imte nevoia ca ciziunea din el, )i deci )i ea ca atare, fie u!rimat de adevr, ca !rin acea ta ubiectul fie conciliat, iar acea t conciliere ,n ine !oate fi numai conciliere cu adevrul. 6cea ta e te forma mai !reci a nevoii Mrelevate=: determinarea con t ,n fa!tul c ciziunea e te ,n genere ,n ubiect, c ubiectul e ru, c el e te ciziunea ,n ine, contradic*ia, nu contradic*ia ale crei laturi cad una ,n afara celeilalte, ci aceea ale crei laturi *in una de alta, numai a tfel e te ubiectul cindat ca )i contradic*ie ,n el. 3. 6cea ta cere ne amintim, determinm ce e te natura, de tina*ia omului )i cum trebuie ea fie con iderat,
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( W/R

+cum trebuie +o con idere omul, ce trebuie el )tie de !re ine. 6ici dm ,ndat Q 1) !e te determina*iile o!u e Q omul e te bun de la natur, nu e f,)iat ,n ine, ci e en*a lui, conce!tul lui e te c el e bun de la natur, c e te ceva armonio ,n ine, c e !ace a a 21U ,n ine: )iQ omul e te ru de la natur. 6)adar, !rima determina*ie e te Q omul e te bun de la natur, e en*a lui general, ub tan*ial e te bun: contrar ace tei determina*ii e te a doua. 6ce te o!u e ,nt a tfel mai ,nt,i !entru noi, !entru con iderarea e"terioar, adugm a!oi c nu e numai o con iderare aceea !e care o facem, ci !retindem ca omul e cunoa c !e ine ,n u)i, )tie cum e te fcut, care e de tina*ia a. <ai ,nt,i, una dintre !ro!ozi*ii e te Q omul e te bun de la natur, e te ceva nedezbinat: a tfel el nu are nevoie de conciliere. 6 !une c omul e te bun de la natur e a !une, ,n e en*, c omul e te !irit ,n ine, ra*ionalitate, el e te creat du! cAi!ul lui -umnezeu, -umnezeu e te binele )i omul ca !irit e te oglinda lui -umnezeu, el e te binele ,n ine. 4ocmai !e acea t !ro!ozi*ie e ,ntemeiaz e"clu iv !o ibilitatea concilierii ale: ,n dificultatea, ambiguitatea, rezid ,n ,,,n+ ineG. Omul e te bun ,n ine . cu acea ta ,nc nu e !une totul: tocmai ace t ,,,n+ ineG e te unilateralitatea. Omul e te bun ,n ine, adic el e te bun numai la modul interior, conform conce!tului u, )i tocmai de aceea nu e bun !otrivit realit*ii ale.

Omul, ,ntruc,t e te !irit, trebuie fie ,n realitate, !entru ine, ceea ce e te el ,ntr+adevr: natura fizic e o!re)te la ,,,n+ ineG, ea e te ,n ine conce!tul, ,n ,n ea conce!tul nu !arvine la fiin*a+!entru+ ine a lui. 4ocmai fa!tul c omul e te numai ,n ine bun, ace t K,n+ ineG con*ine acum+men*ionata li! . ,,,n+ ineleG naturii ,nt legile naturii, natura rm,ne fidel legilor ale, nu ie e din ele, ace tea ,nt ub tan*ialul ei, ea e te, tocmai !rin ele, ,n nece itate. Potrivit celeilalte laturi,2u omul trebuie fie !entru ine ,n u)i ceea ce e te el ,n ine, trebuie devin acea ta !entru el. ;un de la natur, adic nemi>locit: dar !iritul ,n eamn tocmai a nu fi ceva natural, ci ca !irit omul e te ie)ire din natu+
,"4 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

ralitate, trecere la acea t e!arare a conce!tului u de e"i ten*a a nemi>locit. ,n natura fizic acea t e!arare a unui individ de legea a, de e en*a a ub tan*ial, nu e !roduce, tocmai fiindc el nu e te liber. 0eea ce e !ro!riu omului e te fa!tul c el e o!une ace tei naturi a a, fiin*ei+,n+ ine a lui, fa!tul c a!are ,n el acea t ciziune. 0ealalt afirma*ie e de !rinde nemi>locit din ceea ce a fo t !u , anume c omul nu trebuie rm,n a)a cum e te el ,n cAi! nemi>locit, el trebuie +)i de!)ea c modul+nemi>+locit al u, ace ta e te conce!tul !iritului. 6cea t de!)ire a naturalit*ii ale, a ,,,n+ ineluiG u e te ceea ce ,ntemeiaz ,n !rimul r,nd ciziunea, ceea ce !une nemi>locit ciziunea. 6cea t ciziune e te ie)ire din acea t naturalitate, din ace t mod+nemi>locit+de+a+fi, ,n ace t fa!t nu trebuie fie luat ,n en ul c abia ie)irea ar fi rul, ci acea t ie)ire e te de>a con*inut ,n naturalitatea ,n )i. ,,,n+ ineleG e te nemi>locitul, dar fiind !iritul, el e te ,n modul+nemi>locit al u ie)ire din modul+nemi>locit al u, e te cdere din modul+nemi>locit al u, din fiin*a+,n+ ine a lui. 6ci rezid a doua !ro!ozi*ie Q omul e te ru de la natur: fiin*a+,n+ ine a lui, modul+natural al lui e te ru. ,n ace t mod natural al u rezid totodat nea>un ul u Q fiind !irit, omul e deo ebe)te de ace t mod+natural, el e te ciziune: unilateralitatea e te !rezent nemi>locit ,n acea t naturalitate. 0,nd omul e te numai du! natur, el e te ru. Om natural e te acela care ,n ine, conform conce!tului u, e te bun: dar, ,n en concret, natural e te omul care a eul+t de !a iunile )i in tinctele ale, care e condu de dorin*e, omul a crui lege e te modul+nemi>locit natural al au. 7l e te natural, ,n ,n ace t mod+natural al u el e ,n acela)i tim! ceva+ce+voie)te )i, ,ntruc,t con*inutul voin*ei ale e te numai in tinctul, ,nclina*ia, el e te ru. Potrivit formei, !rin fa!tul c el e te voin*, el nu mai e animal: ,n con*inutul, co!urile voin*ei ale ,nt ,nc naturalul. 6cea t !ozi*ie, )i !ozi*ie u!erioar, con t ,n aceea c omul e te ru de la natur )i c e ru fiindc el e te ceva natural. Starea re!rezentat ,n cAi! vag c ar fi fo t !rima tare, tare a nevinov*iei, e te tarea naturalit*ii, tarea animalului. Omul trebuie fie vinovatQ ,ntruc,t e te bun, el nu trebuie .
II. IDEEA ETERNA A LUI DU7NE=EU IN EL*7ENTUL -ONLTUN+El W Li

fie bun cum e te bun un lucru natural, ci el trebuie fie vina a, voin*a a, trebuie fie im!utabil. 2in ,n eamn ,n genere im!utabilitate. Omul bun e te bun cu )i !rin voin*a a,deci cu vina a. 3evinov*ia ,n eamn a fi fr de voin*, a nu fi ru )i tocmai de aceea a nu fi bun. Cucrurile naturale, animalele ,nt toate bune, dar ace t mod de a fi bun nu+i !oate reveni omului: ,ntruc,t eete bun, el trebuie fie bun !rin voin*a a. (m!erativul ab olut e te ca omul nu rm,nN ca fiin* a naturiiQ fr ,ndoial, omul are con)tiin*, ,n el !oate totu)i fi ca om fiin* a naturii ,n m ura ,n care determinarea, eco!ul, con*inutul voin*ei ale o con tituie naturalul. <ai de a!roa!e, trebuie fie avut ,n vedere acea t ^determina*ie Q omul e te om ca ubiect, )i ca ubiect natural el e te ace t ubiect ingular, iar voin*a lui e te acea t voin* ingular, voin*a lui e te !lin de con*inutul ingularit*ii, adic omul natural e te egoi t.

-e la omul care e te bun !retindem cel !u*in e conduc du! determina*ii generale, du! legi generale. 3aturalitatea voin*ei ale, mai !reci , egoi mul voin*ei, e deo ebit 213 de generalitatea voin*ei )i e te o!u ra*ionalit*ii voin*ei formate ca voin* general. 6ce t ru, !er onificat la modul general, e te diavolul. 6ce ta, ca negativul care e voie)te !e el ,n u)i, e te, ,n acea t voin* a a, identitatea cu ine )i, de acum, trebuie aib )i afirmare, ca la <ilton, unde el, ,n energia a !lin de caracter, e te mai bun dec,t unii ,ngeri. ,n , !rin fa!tul c omul e te ru, ,n m ura ,n care el e voin* natural, nu e te u!rimat cealalt latur anume aceea c el e te ,n ine bun: bun rm,ne el totdeauna du! conce!tul u, ,n omul e te con)tiin*, deci diferen*iere ,n genere, a)adar el e te un ,,ace taG real, ubiect, diferit de conce!tul u, )i ,ntruc,t ace t ubiect e te mai ,nt,i numai diferit de conce!tul u, nu e ,nc re,ntor la unitatea ubiectivit*ii ale cu conce!tul u, la ra*ional, realitatea lui e te realitatea natural, iar acea ta e te egoi mul. 6+fi+ru !re u!une ,ndat ra!ortarea realit*ii la conce!t, numai a tfel e te !u contradic*ia fiin*ei+,n+ ine, a conce!tului )i a ingularit*ii, a binelui )i rului. 7 te gre)it e !un ,ntrebarea dac omul e te au nu e te bun de la natur f 6cea ta e o !ozi*ie fal : tot at,t de u!erficial e te !unem c omul e te )i bun, )i ru.
,"# P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

,n ceea ce !rive)te cu deo ebire !rerea c voin*a ar i liber arbitru, c ea !oate voi fie bun au rea, ,n fa!t ace t liber arbitru nu e te voin*, el e te a)a ceva ,ntruc,t e decide, cci, at,ta tim! c,t ea voie)te cutare ori cutare lucru, ea nu e te voin*. 2oin*a natural e te voin* a dorin*ei, a ,nclina*iei care vrea ceea ce e nemi>locit, care ,nc nu vrea acest lucru, fiindc !entru acea ta e nevoie ca ea fie voin* ra*ional, ca ea +)i dea eama c legea e te ra*ionalul. 7 te e"igen* !entru om 219 nu fie voin* natural, nu fie numai cum e te el de la natur. 6ltceva e te conce!tul voin*ei: at,ta tim! c,t omul mai e"i t ca voin* natural, el e te numai voin* ,n ine, ,nc nu e te voin* real, ,nc nu e"i t ca !irit. 6cea ta e te ceea ce e general, ceea ce e !ecial trebuie fie ,nlturat: de !re ceea ce a!ar*ine ferei determinate a moralit*ii !oate fi vorba numai ,nuntrul unei tri !articulare, nu e refer la natura !iritului. 9 %a* de fa!tul c voin*a e te rea avem !ozi*ia c, atunci c,nd con iderm concret omul, vorbim de voin* )i ace t ce concret, real nu !oate fi im!lu negativ, voin*a rea e te ,n !u numai ca voin* negativ, acea ta e te numai ceva. ab tract, )i dac omul de la natur nu e te a)a cum trebuie fie, el e te ,n ine totu)i ra*ional, e !irit, ace ta e te ceea ce e afirmativ ,n el )i fa!tul c el nu e te de la natur cum trebuie fie, !rive)te deci numai forma voin*ei, e en*ial e te c omul e ,n ine !irit. 6ce t ce care e ,n ine, care !er i t ,n ac*iunile voin*ei naturale, e te conce!tul, !er i tentul, e ceea ce e realizeaz !e ine. ,n cAimb, c,nd vorbim c voin*a e te rea de la natur, acea ta e te numai voin*a ca negativ, avem !rin urmare )i acum ace t concret ,n fa*a noa tr, cu care e te ,n contradic*ie acea t ab trac*ie. 6ce t lucru merge at,t de de!arte, ,nc,t c,nd ,l in tituim !e diavolul trebuie artm c e"i t, ,n el afirmativ, !utere de caracter, energie, con ecven*, trebuie a!ar ,ndat ,n concret determina*ii afirmative. @n legtur cu toate ace tea uitm, c,nd vorbim de !re om, c ,nt oameni care ,nt forma*i )i educa*i !rin moravuri, legi etc. Se !une c oamenii nu ,nt totu)i at,t de ri, ne uitm ,n >urul no tru, ,n aici avem oameni de>a forma*i din !unct de vedere etic+moral, oameni de>a recon trui*i, in titui*i ,ntr+un mod al concilierii. Cucrul !rinci!al e te c tri ca acelea ale co!ilului nu trebuie fie avute ,n vedere ,n religie: ,n 21V ,nf*i)area adevrului e te, dim!otriv, e en*ial re!rezentat
ti. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( WL3

i toria e"!licitat a ceea ce e te omul. 7 te o tratare !eculativ aceea care domne)te aici, diferen*ele ab tracte ale conce!tului ,nt e"!u e aici una du! alta. O,nd trebuie fie con iderat omul educat, cultivat, trebuie ,nt,lnim la el tran formarea, recon truc*ia, di ci!lina !rin care a trecut, trecerea de la voin*a natural la cea veritabil, iar voin*a a

nemi>locit natural trebuie a!ar ca u!rimat ,n ea. 6cum, dac !rima determina*ie e te c omul nu e nemi>locit, a)a cum trebuie fie, 2) avem ,n vedere c omul trebuie e considere !e ine )i a tfel: fa!tul de a fi ru e te !u ,n felul ace ta ,n rela*ia con iderrii. 6cea t con iderare e luat cu u)urin* ,n en ul c numai acea t cunoa)tere e te aceea conform creia el e te afirmat ca ru, ,nc,t acea t con iderare ar fi un fel de e"igen* e"terioar, un fel de condi*ie, ,nc,t dac el nu +ar con idera !e ine a)a, ar di !rea )i cealalt determina*ie, anume aceea c el e te ru. ,ntruc,t e face din acea t con iderare o obliga*ie, ne !utem ,ncAi!ui c numai acea ta ar fi ceea ce e e en*ial )i c iar ace ta nu e"i t con*inutul. <ai de!arte a!oi ra!ortul con iderrii e te a tfel in tituit ,nc,t con iderarea au cunoa)terea e te aceea care l+ar face ru, ,nc,t ea ar fi rul )i acea t cunoa)tere ar fi aceea care nu trebuie e"i te, care ar fi izvorul rului. ,n acea t re!rezentare rezid legtura fa!tului+de+a+fi+ru cu cunoa)terea. 6ce ta e te un !unct e en*ial. %elul mai !reci al re!rezentrii ace tui ru e te acela !otrivit cruia omul ar deveni ru !rin cunoa)tere, a)a cum ,nf*i)eaz lucrurile biblia c,nd !une c el a m,ncat din !omul cunoa)terii. Prin acea t cunoa)tere, inteligen*a, teoreticul )i voin*a a>ung ,ntr+un ra!ort mai !reci , natura rului e manife t mai !reci . ,n acea t legtur trebuie !unem c, de fa!t, cunoa)terea e te aceea care e izvorul a tot rul, con)tiin*a e te actul !rin care e te in tituit e!ararea, e in tituit negativul, rul, ,n genere e te !rodu ciziunea ,n determinarea 219 mai !reci a fiin*ei+!entru+ ine. 3atura omului nu e te cum trebuie fie, cunoa)terea e aceea care ,i de co!er ace t lucru )i care !roduce fiin*a care el nu trebuie fie. 6ce t KtrebuieG Be te conce!tul lui,)i fa!tul c el nu e te a)a +a !rodu abia ,n e!arare, ,n com!ararea cu ceea ce e te el ,n ine )i !entru ine. 0unoa)terea e te numai !unerea o!ozi*iei ,n care e te rul. 6nimalul, !lanta, !iatra nu ,nt rele, rul e te !rezent numai ,nuntrul ferei ^cunoa)terii, el e te con)tiin*a fiin*ei+!entru+ ine fa* de alta,
,", P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

dar )i fa* de obiect, fa* de ceea ce e te ,n ine general ,n en ul conce!tului, al voin*ei ra*ionale. 3umai !rin acea t e!arare ,nt eu !entru mine, )i+n acea ta rezid rul. 6 fi ru ,n eamn a fi ab tract, a m ingulariza, ,n eamn ingularizarea care e e!ar de univer al, acea ta e te ra*ionalul, legile, determina+*iile !iritului. (n , cu acea t e!arare, ia na)tere fiin*area+!entru+ ine )i numai !iritualul general, legile, ,nt ceea ce trebuie fie. Prin urmare, con iderarea amintit nu numai c nu are un ra!ort e"terior cu rul, ci ,n )i con iderarea e te rul. S!re acea t o!ozi*ie trebuie ,nainteze omul ,ntruc,t e te !irit, fie !entru ine ,n general, ,nc,t aib ca obiect al u obiectul u, ceea ce e te !entru el binele, univer alul, menirea a. S!iritul e te liber, libertatea are ,n ine momentul e en*ial al ace tei e!arri. ,n acea t e!arare e te !u Mafirmat= fiin+*area+!entru+ ine )i ,)i are rul ediul u, aici e te izvorul ru+ ^ lui, dar )i !unctul unde ,)i are izvorul ultim concilierea. Se!ararea e te ,mbolnvirea )i izvorul nt*ii. 6ici noi nu !utem totu)i com!ara mai de a!roa!e cAi!ul )i felul ,n care e e"!u ace t lucru ,n i tori irea cderii ,n !cat. r Pcatul e te de cri ,n felul c omul ar fi m,ncat din !o+ mul cunoa)terii etc. 0u acea ta a!are cunoa)terea, ciziunea, e!ararea ,n care e te mai ,nt,i !entru om binele, ,n o dat cu ace ta )i rul. 7 te !rezentat ca fiind interzi e mn,nce din acel !om )i a tfel ,nf*i)at ca o clcare a unei !orunci di+i vine. Prin acea ta e te afirmat a!ari*ia con)tiin*ei, a!ari*ie . care trebuie fie re!rezentat ,n totodat ca o !ozi*ie !e care nu trebuie rm,nem, care trebuie de!)it, cci nu trebuie ne o!rim ,nuntrul ciziunii fiin*rii+!entru+ ine. ,n continuare, )ar!ele !une c, m,nc,nd, omul ar deveni egal lui -umnezeu, )i a tfel el a *inut eam de orgoliul omului. -umnezeu vorbe)te ctre ine ,n u)iQ 6dam a devenit ca unul dintre noi. 6)adar, )ar!ele n+a min*it, -umnezeu confirm ceea ce !unea el. S+a de!u mult efort cu lmurirea ace tui loc )i +a mer at,t de de!arte, ,nc,t i +a atribuit cAiar un ,n*ele ironic. (nter!retarea u!erioar e te ,n aceea c !rin ace t 6dam +a

,n*ele al doilea 6dam, 0ri to . 0unoa)terea e te !rinci!iul !iritualit*ii, care e ,n , cum am !u , )i !rinci!iul re!arrii !re>udiciului e!arrii. ,n ace t !rinci!iu al cunoa)terii e te afirmat )i !rinci!iul divinului care !rintr+o ulterioar a!lanare trebuie a>ung la concilierea a, la modul+adevrat al u.
21T

((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( WLV

3i e !ove te)te c !rimul om a fcut ace t lucru, ceea ce e te iar)i un fel en ibil de a vorbi: conform g,ndului, !rimul om vrea ,n emne Q omul ca om )i nu un oarecare om ingular, accidental, unul dintre mul*i, ci ab olut !rimul, omul !otrivit conce!tului u. Omul ca atare e te con)tiin*, tocmai !rin acea ta intr el ,n ciziunea acea ta care e con)tiin*a, care ,n determinarea mai de!arte a ei e te cunoa)tere. ,ntruc,t omul general e te re!rezentat ca !rimul, ,ntruc,t el e te deo ebit de al*ii, e na)te ,ntrebarea Q dac e numai ace ta care a fcut ceea ce a fcut, cum +a tran mi fa!ta a la al*ii T 218 6ici avem deci re!rezentarea mo)tenirii, !rin acea ta e te corectat nea>un ul c omul ca atare e te re!rezentat ca ,nt,iul om. 6cea t ciziune rezid ,n conce!tul omului ,n general: !rin urmare, unilateralitatea cu care fa!ta e te re!rezentat ca ac*iune a unui om ingular e ,ntregit !rin re!rezentarea comunicrii, a eredit*ii. 0a !edea! a !catului e te !roclamat munca etc, , acea ta e ,n genere o con ecin* nece ar. 6nimalul nu munce)te dec,t con tr,n , )i nu !rin natura a, el nu+)i mn,nc !,inea ,n udoarea fe*ei ale, nu+)i !roduce Bel ,n u)i !,inea, g e)te nemi>locit ,n natur ati facerea tuturor trebuin*elor !e care le are. Omul g e)te )i el aci material !entru ele, !utem !une ,n c materialul e te ceea ce e cel mai !u*in !entru om, mi>locirea uman a ati facerii nevoilor ale e !roduce numai !rin munc. <unca ,n udoarea fe*ei, cea cor!oral )i munca !iritului . care e mai grea dec,t !rima . e te ,n nemi>locit legtur cu cunoa)terea binelui )i rului. %a!tul c omul trebuie fac din ine ceea ce e te el, c ,)i mn,nc !,inea ,n udoarea fe*ei ale, c trebuie !roduc ceea ce e te el, ace t fa!t *ine de ceea ce e te e en*ial, e"celent ,n om )i are ,n cAi! nece ar legtur cu cunoa)terea binelui )i rului. Se !une a!oi c )i !omul vie*ii ar fi fo t acolo . ace t lucru e te e"!rimat !rintr+o re!rezentare im!l, co!ilrea c. 7"i t dou tre!te !entru dorin*ele oamenilor Q una e te de a tri ,n netulburat fericire, ,n armonie cu ine ,n u)i )i cu natura e"terioar, )i animalul rm,ne ,n acea t unitate, omul trebuie de!)ea c acea t trea!t: cealalt dorin* e te !oate aceea de a tri ve)nic . acea t1 re!rezentare e te fcu+ 21R t !otrivit ace tor dorin*e.
WL/ P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

-ac con iderm mai de a!roa!e acea t dorin*, ea e vde)te ,ndat numai ca o re!rezentare co!ilrea c. Omul ca vietate individual, via*a a individual, naturalitatea a, trebuie moar. ,n c,nd !rivim mai de a!roa!e !ove tirea, ceea ce e admirabil ,n ea e te contradic*ia !e care ea o con*ine. ,n acea t contradic*ie omul e te determinat ca fiin*,nd !entru ine. %iin*area+!entru+ ine e te ca )i con)tiin*, con)tiin* de ine, con)tiin* de ine infinit, ab tract infinitQ fa!tul c el e te con)tient de libertatea a, de libertatea a cu totul ab tract, iat ce e te fiin*area+!entru+ ine infinit a lui, care ,n religiile de mai ,nainte n+a a>un la con)tiin* ,n felul ace ta, religii ,n care o!ozi*ia n+a ,naintat !,n la ace t caracter ab olut, !,n la acea t !rofunzime. Prin fa!tul c ace t lucru +a ,nt,m!lat aici a fo t totodat afirmat demnitatea omului !e o !ozi*ie mult mai ,nalt. Prin acea ta ubiectul !o ed im!ortan* ab olut, e te obiect e en*ial al intere9 ului lui -umnezeu, cci el e te con)tiin* de ine fiin*,nd+!en+tru+ ine. 7l fiin*eaz ca certitudine !ur de ine ,n ine ,n u)i,, e"i t ,n el !nnctul ubiectivit*ii infinite, fr ,ndoial, el e te ab tract, dar ab tract fiin*,nd+,n+ ine )i !entru ine. 6cea ta e ,nf*i)eaz ,n forma c omul ca !irit e te nemuritor, e obiect al intere ului lui -umnezeu, e te dea u!ra finit*ii, a

de!enden*ei, dea u!ra ,m!re>urrilor e"terioare, e libertate de+a face ab trac*ie de toate: ,n ceea ce e te afirmat fa!tul de a fi u tra mor*ii. O!ozi*ia ei fiind infinit, ,n religie nemurirea ufletului e te moment !rinci!al. <uritor e te ceva ce !oate muri, nemuritor e ceva ce !oate a>unge ,ntr+o a tfel de tare ,nc,t moartea nu e !roduce. 0ombu tibil )i riecombu tibil, aici arderea e te numai o !o ibilitate care e !roduce la obiect din e"terior. -etermina*ia de f iinP * nu e te o a tfel de !o ibilitate, ci e te calitate determinat afirmativ !e care el o are de>a acum ,n el. B 6 tfel, c,nd e vorba de nemurirea ufletului, nu trebuie ne re!rezentm c ea ar deveni real abia mai t,rziu, ea e te calitate !rezent, !iritul e te ve)nic, !rin urmare de aceea de>a !rezent, !iritul ,n libertatea a nu e te ,n fera limitrii, !entru el ca g,nditor, cuno ctor !ur, obiect e te univer alul, ace ta e te eternitatea. 7etrnitatea !iritului e te adu aici la cuno)tin*, la acea t cunoa)tere, ,n ,n )i acea t e!arare care a a>un la infinitatea fiin*rii+!entru+ ine ce nu mai e te ame +
tl. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( WLL

tecat ,n ceea ce e natural, accidental, e"terior. 6cea t eternitate a !iritului ,n ine face c !iritul e te mai ,nt,i ,n ine,, dar !ro"ima !ozi*ie e te aceea c !iritul nu trebuie fie a)a cum e te el ca !irit numai natural, ci ca el fie a)a cum e el ,n ine )i !entru ine. S!iritul trebuie e vad !e ine )i a tfel ia na)tere ciziunea, el nu trebuie e o!rea c !e acea t !ozi*ie !e care el nu e te cum e ,n ine, el trebuie devin adecvat conce!tului u, devin !iritul univer al. Pe !ozi*ia ciziunii ace ta e te un altceva, iar el ,n u)i e te voin* natural, e cindat ,n ine, el e te acea t cindare, e a)adar entimentul au con)tiin*a contradic*iei, )i !rin acea ta e te afirmat nevoia u!rimrii contradic*iei. Pe de o !arte, e !une c omul ,n !aradi fr !cat ar fi nemuritor . nemurirea !e !m,nt )i nemurirea ufletului nu ,nt e!arate ,n acea t !ove tire ., ar tri ve)nic. -ac acea t moarte e"terioar trebuie fie numai o urmare a !catului, omul ar fi ,n ine nemuritor: !e de alt !arte, e u *ine a!oi )i re!rezentarea c numai dac omul ar m,nca din !omul vie*ii ar fi nemuritor. ,n genere, itua*ia e te aceea c omul e te nemuritor !rin cunoa)tere, cci numai g,ndind nu e el uflet muritor de animal, ci uflet liber, !ur. 0unoa)terea, g,ndirea e te rdcina vie*ii ale, a nemuririi ale ca totalitate ,n ine ,n u)i. Sufletul221 animalului e te cufundat ,n cor!oralitate, ,n cAimb, !iritul e te totalitate ,n ine ,n u)i. %orma o!ozi*iei am avut+o ,n toate religiile, ,n o!ozi*ia fa* de !uterea naturii, fa* de legea moral, de voin*a moral, de moralitatea obiectiv, fa* de de tin, toate ace te o!ozi*ii ,nt o!ozi*ii ubordonate care con*in numai ceva !articular. 6cea ta ,n eamn aiciQ c omul care calc o !orunc moral e te ru, dar numai ,n ace t caz !articular, el e ,n o!ozi*ie numai cu acea t !orunc !articular. 6m vzut binele )i rul afl,ndu+ e ,n o!ozi*ie general unul fa* de altul ,n religia !er an, aici o!ozi*ia e te ,n afara omului, o!ozi*ia ,n )i e te ,n afara lui, ea nu e te acea t o!ozi*ie ab tract ,nuntrul lui ,n u)i. -e aceea, e cere ca omul ,nving acea t o!ozi*ie, )i nu ca el numai ,m!linea c ori nu ,m!linea c cutare au cutare !orunc, ci adevrul e te c el e ru ,n ine, ru ,n genere,, ,n trfundul u, !ur )i im!lu ru, ru ,n interiorul lui, ade+
,"' P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

vrul e te c acea t determina*ie a rului e te determina*ie a conce!tului u )i c el devin con)tient de acea ta. 3. -e acea t !rofunzime e te vorba Q !rofunzime ,n eamn caracter ab tract al o!ozi*iei, !ura generalizare a o!ozi*iei, ,nc,t laturile ale dob,nde c una fa* de cealalt acea t determinare cu totul general. 6cea t o!ozi*ie are deci ,n genere dou formeQ !e de o !arte, ea e te o!ozi*ia rului ca atare, ,n en ul c el ,n u)i e te acela care e ru . acea ta e te o!ozi*ia fa* de -umnezeu: !e de

alt !arte, ea e te o!ozi*ie fa* de lume, ,nc,t el e te ,n ciziune cu lumea . acea ta e te nefericirea, ciziunea !e cealalt latur. Oa e"i te ,n om trebuin*a concilierii generale )i+n ea a concilierii divine, a concilierii ab olute, e te nevoie ca o!ozi*ia fi dob,ndit acea t infinitate, ca acea t univer alitate 222 cu!rind ceea ce e mai intim, nu fie nimic ceea ce ar fi ,n afara ace tei o!ozi*ii, ca o!ozi*ia nu fie ceva !articular. 6cea ta e te !rofunzimea cea mai !rofund. 1. ,n !rimul r,nd, con iderm ra!ortul ciziunii fa* de o e"trem, fa* de 4umnezeu! Omul are ,n ine con)tiin*a c ,n trfundurile ale el e te acea t contradic*ie: a tfel acea ta e te durerea infinit cu !rivire la ine ,n u)i. -urere e"i t numai ,n o!ozi*ie fa* de un trebuie+ + fie, de ceva afirmativ. 0eea ce nu mai e te ceva afirmativ ,n ine nici nu !o ed contradic*ie, durereQ durerea e te tocmai fa!tul c afirmativul e ,n ine ,n u)i ace t ceva ce e contrazice, ace t ceva ce e lezat. 6cea t durere e te unul dintre momentele rului. 7ul numai !entru ine e te o ab trac*ie, fiin*eaz numai ,n o!ozi*ie cu binele, )i ,ntruc,t el e te ,n unitatea ubiectului, acea t ciziune e durerea ab olut. 0,nd ,n ubiectul ,n u)i nu e"i t )i con)tiin*a binelui, e"igen*a infinit a binelui ,n trfundul lui, nu e !rezent ,n el nici o durere, rul ,n u)i e te atunci numai un neant gol, el e"i t numai ,n acea t o!ozi*ie. ;ul )i acea t durere !ot fi numai infinite: ,ntruc,t binele, -umnezeu, e te )tiut Mcuno cut= ca un unic -umnezeu )i numai ,ntruc,t binele e te acea t unitate !ur, ,n credin*a ,ntr+un unic -umnezeu )i numai ,n ra!ortarea la ace ta !oate )i trebuie ,nainteze negativul la acea t determinare a rului )i tot a tfel ,nainteze nega*ia la acea t univer alitate. 1na dintre laturile ace tei ciziuni e"i t ,n felul ace ta !rin ,nl*area omului la unitatea !ur, !iritual, a lui -umne+
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( W LR

zeu. 6cea t durere )i acea t con)tiin* e te ad,ncirea omului ,n ine )i tocmai !rin acea ta ,n momentul negativ al ciziunii, al rului. 6cea ta e te ad,ncirea obiectiv interioar ,n ru: ad,ncirea interioar e te afirmativ ad,ncire ,n unitatea !ur a lui -umnezeu. Ca ace t !unct avem fa!tul c eul ca om natural e te neadecvat veridicului, )i tot at,t de infinit de ferm e te adevrul unicului -umnezeu ,n mine, a tfel e determin !e ine acea t neadecvare ca aceea ce nu trebuie fie. Sarcina, e"igen*a, e te infinit. Putem !une Q ,ntruc,t eu ,nt om natural, am, !e de o !arte, con)tiin* de !re mine, ,n naturalitatea con t ,n li! a de con)tiin* cu !rivire la mine, ,n li! a de voin*, eu ,nt unul care ac*ioneaz !otrivit naturii, )i !rin urmare !e acea t latur, e !une, nevinovat, ,ntruc,t nu am con)tiin* de !re ceea ce fac, ,nt fr voin* !ro!riu+zi , ac*ionez fr ,nclina*ie, m la fiu ur!rin de in tincte. -ar acea t nevinov*ie di !are aici ,n acea t o!ozi*ie, cci tocmai fiin*a natural, con)tient )i li! it de voin* a omului e te ceea ce nu trebuie fie )i ea e te deci determinat !re ru ,nainte de unitatea !ur, ,nainte de !uritatea de!lin !e care o )tiu ca fiind ceea ce e veridic, ca ceea ce e te ab olut. 7ezid ,n cele !u e c, a>un la ace t !unct, ,n u)i ceea ce e li! it de con)tiin*, de voin* trebuie fie con iderat e en*ial ca fiind rul. ,n , contradicia continu rm,n, oricum am ,ntoarce+o : ,ntruc,t acea t a)a+numit nevinov*ie e determin !e ine ca ru, rm,ne neadecvarea mea la ab olut, la e en*a mea,, )i !e o latur au !e alta m )tiu mereu ca ceea ce nu trebuie fiu. 6ce ta e te ra!ortul fa* de una dintre e"treme, iar rezultatul, felul mai determinat al ace tei dureri, e te de cura>area mea, c ufr durere, c eu, ca ceva natural, ,nt neadecvat cu ceea ce totodat )tiu Mcuno c= eu ,n umi, cu ceea ce e te ,n )tiin* Mcunoa)tere=, voin*a mea fie. 2. ,n ce !rive)te ra!ortul fa* de cealalt e"trem, e!a+23W ra*ia e ,nf*i)eaz aici ca nefericirea c omul nu e te ati fcut ,n lume. Sati facerea lui, nevoile ale naturale nu au ,n !lu alt dre!t, alte !reten*ii. 0a fiin* natural omul e ra!orteaz la alta, iar alta e ra!orteaz la el ca !utere, )i el e te deci accidental ca )i ceilal*i.
,'4

P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

-ar e"igen*ele ale cu !rivire la moralitate, cerin*ele mai ,nalte morale ,nt e"igen*e, determina*ii ale libert*ii. (ntruc,t ace tea ,nt ,ndre!t*ite ,n ine, ,n conce!tul u . el cunoa)te binele )i binele e te ,n el ., ,ntruc,t binele nu+)i g e)te ati facere ,n e"i ten*, ,n lumea e"terioar, omul e te nefericit. 6cea t nefericire e te aceea care ,l alung !e om ,na!oi ,n ine, ,l ,m!inge ,na!oi ,n ine, )i ,ntruc,t e"i t ,n el e"igen*a ferm a ra*ionalit*ii lumii, el renun* la lume )i caut fericirea, ati facerea, acordul cu ine ,n u)i, acordul laturii ale afirmative cu e"i ten*a. 0a a>ung aci, el renun* la lumea e"terioar, ,)i itueaz fericirea ,n ine ,n u)i, e ati face !e ine ,n ine ,n u)i. 6m avut ace te dou forme Q durerea care !rovine de la univer alitate, de u , am vzut+o la !o!orul e reu: aici r+m,ne e"igen*a infinit a !urit*ii ab olute ,n naturalitatea mea, ,n voin*a )i cunoa)terea mea em!iric. 0ealalt form, alun+ 9 garea din nenorocire ,n ine, e te !ozi*ia !e care a f,r)it lumea roman . nefericirea univer al a lumii. 6m vzut acea interioritate formal care e ati face !e ine ,n lume, acea dominare, co!ul lui -umnezeu, re!rezentat, )tiut Mcuno cut=, crezut ca domina*ie lumea c. 6m,ndou laturile ,)i au unilateralitatea lorQ !rima !oate fi declarat ca 22V entiment al de cura>rii, cealalt e te ,nl*area ab tract a omului ,n ine, ca omul care e concentreaz ,n ine. 6)a e te stoicismul
au scepticismul!

,n*ele!tul toic, ce!tic era redu la ine ,n u)i: el trebuia fie ,m!cat ,n ine ,n u)i: ,n acea t neat,rnare, rigiditate a fiin*rii+la+ ine trebuia el +)i afle fericirea, acordul cu ine ,n u)i: el trebuia e !ri>ine !e acea t interioritate a a ab tract, !rezent !entru el, con)tient de ine. Prin urmare, aici, ubiectul e determin !e ine ,n acea t e!arare, cindare, am !u , el e conce!e !e ine ca fiind e"trema fiin*ei+!entru+ ine ab tracte, a libert*ii ab tracte: ufletul e cufund ,n ad,ncul u, ,n ,ntregul u abi . 6ce t uflet e te monada nedezvoltat, monada nud, e ufletul vid, !lenitudine, dar ,ntruc,t el e te ,n ine conce!tul, concretul, ace t vid, acea t ab trac*ie, e te contrazi determinarea lui de a fi concret. 6)adar, ceea ce e general e te fa!tul c, ,n acea t e!arare, dezvoltat ca o!ozi*ie infinit, acea t ab trac*ie trebuie
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( W81

fie u!rimat. 6cea t ab trac*ie e te )i ,n ea ,n )i o voin*, e concret, ,n ,m!linirea !e care o !re+g e)te ,n ea e te voin*a natural. Sufletul nu g e)te ,n el dat ,n !realabil nimic dec,t dorin*, egoi m etc, )i acea ta e te una dintre formele o!ozi*iei, anume, eul, ufletul ,n ad,ncul u )i ufletul real difer umil de altul, ,nc,t ufletul real nu e un uflet fcut adecvat conce!tului . de aceea e te recondu la conce!t ., ci el g e)te ,n el ,n u)i numai voin* natural. O!ozi*ia ,n care ufletul e te dezvoltat mai de!arte e lu+inea, )i ,n fa*a unit*ii conce!tului e afl a tfel totalitatea vo+ e*ei naturale, al crei !rinci!iu e te egoi mul, iar realizarea ei ca ,nf*i)eaz ca )i coru!*ie, ca barbarie etc. Obiectivitatea !e care o are ace t eu !ur, care ,i e te ace tuia ca o !uritate adecvat, nu e te voin*a lui natural )i nici lumea, ci obiectivitatea adecvat e te numai fiin*a univer al, ace t 1nul care nu e 22/ ,m!linit ,n el, ,n fa*a cruia e afl orice ,m!linire, lumea. 0on)tiin*a ace tei o!ozi*ii, ace tei e!arri a eului )i a voin*ei naturale e te aceea a unei contradic*ii infinite. 6ce t eu e te ,n nemi>locit rela*ie cu voin*a natural, ca lumea, )i e totodat re !in de ea. 6cea ta e te durerea infinit, uferin*a lumii. Poate avea loc o conciliere !e acea t !ozi*ie, dar care e te in uficient )i !ar*ial. 7"i t o conciliere ,n ine ,n u)i a eului: cum, ,n filozofia toic, ace t eu e te Me"i t= !entru ine, e )tie !e ine g,nditor )i obiectul u e te g,nditul, univer alul, iar ace ta e te !entru el ab olut totul, e !entru el adevrata e en*ialitate, ,nc,t ace ta are valoare !entru el, e ceva g,ndit: el a!ar*ine ubiectului, cci e te !u Min tituit= de el. -ar o a tfel de conciliere e te numai ab tract, orice

determi+na*ie e te ,n afara ace tui ce g,ndit, el e te numai identitate formal cu ine. Pe acea t !ozi*ie ab olut nu !oate )i nu trebuie aib loc o a tfel de conciliere ab tract, nici voin*a natural nu !oate fi conciliat ,n ine, cci ea )i tarea lumii nu+i ,nt de a>un ei care )i+a e izat infinitatea. 6d,ncimea ab tract a o!ozi*iei cere uferin*a infinit a ufletului )i cu acea ta o conciliere care fie tot a)a de com!let. 6vem momentele u!reme, cele mai ab tracte, o!ozi*ia e te u!rem. 6mbele laturi formeaz o!ozi*ia ,n generalitatea ei cea mai com!let, ,n ceea ce e mai intim, ,n univer alul ,n u)i, o!ozi*iile ,n cea mai mare ad,ncime. ,n ambele laturi ,nt unilaterale Q !rima latur con*ine acea t durere, acea t de cura>are ab tract: aci ceea ce e u!rem e te ab olut acea +
3l+ c. 3LR ,'# P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

t neadecvare a ubiectului fa* de univer al, acea t ciziune, f,)iere care nu e a!lanat, nu e conciliat . !ozi*ia o!o+ 22L zi*iei infinitului, !e de o !arte, )i a unei finit*i ferme, !e de alt !arte. 6cea t finit ate e te finitatea ab tract Q ceea ce+mi revine aici ca al meu e te la modul ace ta numai rul. 6cea t ab trac*ie ,)i are ,ntregirea ,n altceva, ace ta e te g,ndirea ,n ine ,n )i, adecvarea cu mine, ,n fa!tul fiu conciliat ,n mine ,n umi, !ot fi conciliat ,n mine ,n umi. ,n , !entru ine acea t a doua latur e te tot atit de unilateral, e numai afirmativul, afirmarea mea ,n mine ,n umi. Prima latur, f,)ierea, e te numai negativ, fr afirmare ,n ine: a doua trebuie fie acea t afirmare, conciliere a mea ,n mine. -ar acea t conciliere a mea ,n mine e te numai o conciliere ab tract !rin fug din lume, din realitate, !rin inactivitate, ,ntrucNt ea e te fug din realitate, ea e te )i fug din realitatea mea, nu din realitatea e"terioar, ci din realitatea voin*ei mele. 7ealitatea voin*ei mele, eul ca ace t ubiect, voin*a ,m!linit, nu+mi rm,ne, ,mi rm,ne ,n modul+ nemi>locit al con)tiin*ei de ine a mea, acea t con)tiin* de ine, fr ,ndoial, una com!let ab tract, ,n acea t ultim culme a ad,n+cului e te con*inut ,n ea, iar eu m+am ! trat ,n ea. 7a nu e te ,n mine acea t ab trac*ie de la realitatea mea ab tract au de la nemi>locita con)tiin* de ine a mea, de la modul+nemi>locit al con)tiin*ei de ine a mea. 6)adar, !e acea t latur, afirmarea e te ceea ce !recum!ne)te fr acea, nega*ie a imilateralit*ii modului+de+a+fi+nemi>locit. 6colo ceea ce e unilateral e te nega*ie. 6ce te dou momente ,nt acelea care con*in nevoia trecerii. 0once!tul religiilor !recedente +a !urificat ca acea t o!ozi*ie, )i ,ntruc,t acea t o!ozi*ie +a vdit )i ,nf*i)at ca nevoie e"i tent, ace t fa!t a fo t e"!rimat a tfelQ K0,nd +a, ,m!linit vremeaG, c,nd a o it, adic e !rezent !iritul, e"i t nevoia !iritului care arat concilierea. 3. &oncilierea! 0ea mai !rofund nevoie a !iritului con t 228 ,n fa!tul ca o!ozi*ia ,n ubiectul ,n u)i fie !oten*at la e"tremele ei generale, adic la cele mai ab tracte. 6cea ta e te acea t ciziune, acea t durere. Prin aceea c ace te dou laturi nu cad una ,n afara celeilalte, ci ,nt acea t contradic*ie ,n unul, e vde)te totodat ubiectul ca for* infinit a unit*ii, el !oate
-. (-776 747E36 +6 CO4 -1<37]71 G(3 7C7<7341C 0O384(7347( W83

u!orta acea t contradic*ie. 6cea ta e te energia formal, ab tract, dar infinit a unit*ii !e care el o !o ed. Prin ceea ce e te ati fcut M u +men*ionata= nevoie e te con)tiin*a ,m!crii, a u!rimrii, a nimicniciei o!ozi*iei, con)tiin*a c acea t o!ozi*ie nu e te adevrul, ci mai cur,nd e fa!tul de a dob,ndi unitatea !rin negarea ace tei o!ozi*ii, adic !acea, concilierea !e care o cere nevoia. 0oncilierea e te e"igen*a nevoii ubiectului, )i ea rezid ,n el ca infinit unul, identic cu ine. 6cea t u!rimare a o!ozi*iei are dou laturi. Subiectului trebuie +i a!ar con)tiin*a c acea t o!ozi*ie nu e te Me"i t= ,n ine, c adevrul, ceea ce e interior, e te u!rimarea ace tei o!ozi*ii. 6!oi, fiindc ,n ine o!ozi*ia e te, !otrivit adevrului, u!rimat, ubiectul ca atare !oate a>unge ,n fiin*a+!entru+ ine a a, !oate dob,ndi u!rimarea ace tei o!ozi*ii, !acea, concilierea. 1. %a!tul c o!ozi*ia e te u!rimat n sine con tituie condi*ia, !re u!ozi*ia, !o ibilitatea ca ubiectul +o u!rime )i !entru ine. Prin urmare, e !une Q ubiectul a>unge la conciliere nu din ine, adic din ine ca acest ubiect, !rin activitatea a, !rin com!ortarea a : nu e com!ortarea a ca a ubiectului

!rin ceea ce !roduce conciliere )i !rin ceea ce !oate fi ea realizat. 6cea ta e te natura nevoii dac !roblema e te Q !rin ce !oate fi ea ati fcut O 0oncilierea e !oate ,nf!tui numai !rin 22R aceea c u!rimarea e!ara*iei devine pentru subiect, c ceea ce !are a fugi de ine, acea t o!ozi*ie, e te fr valoare, c adevrul divin devine !entru ubiect contradic*ia rezolvat, ,n care ambele Mlaturi ale o!ozi*iei= )i+au !r it ab trac*ia lor reci!roc. -e aceea, e ridic aici ,nc o dat eterna ,ntrebare Q nu !oate oare ,nf!tui ,n ine ubiectul acea t conciliere !rin activitatea lui, ,ne,t !rin !ietatea, !rin cucernicia lui +)i fac interiorul adecvat ideii divine )i e"!rime ace t lucru !rin ac*iunile aleT 8i, a!oi, dac ace t lucru nu+l !oate realiza ubiectul ingular, ci+l !ot ,nf!tui to*i oamenii care au voit >u t !rimea c ,n ei legea divin, ,ne,t cerul ar cobor, !e !m,nt, !iritul ,n gra*ia a ar vie*ui ,n !rezent, ar avea realitateO ,ntrebarea e te dac ubiectul nu !oate realiza ace t lucru din ine ca ubiect. 7 te curent re!rezentarea c el ar !utea face ace t lucru. 6ici trebuie *inem eama de ceea ce tre+
,', PART. A .-A. RELIGIA AB(OLUTA

buie avem !reci ,n fa*a noa tr, e te vorba de ubiectul care t !e o e"trem, care e !entru ine. Subiectivitatea are determina*ia !unerii c ace t lucru e te !rin mine. 6cea t !unere, ac*iune etc. e face !rin mine, con*inutul fie el oricare, ,nf!tuirea e te a)adar ea ,n )i o determinare unilateral, iar !redicatul e te numai ceva !u , el rm,ne ca atare numai ,n libertate ab tract. Su +men*ionata ,ntrebare ,n eamn deciQ dac ubiectul nu !oate realiza !rin !unerea lui lucrul amintit mai u . 6cea t !unere trebuie fie e en*ial o !re u!unere, ,nc,t !u ul e te Me"i t= )i ,n ine. 1nitatea ubiectivit*ii )i obiectivittii, acea t unitate divina, trebuie fie ca !re u!ozi*ie !entru !unerea mea, numai atunci are acea ta un con*inut, con*inutul e te !irit, con*inut valoro . altfel !unerea e te ubiectiv, formal, numai ,n felul ace ta !rime)te ea con*inut veritabil, ub tan*ial. 0u determina*ia ace tei !re u!ozi*ii !unerea ,)i !ierde unilateralitatea, cu determina*ia unei a tfel de !re u!uneri !unerea ,)i ia acea t unilateralitate, )i+o !ierde !rin ea. Qant )i -icIe !un c omul !oate emna, face bine numai !re u!un,nd o ordine moral a lumii, el nu )tie dac ace t lucru va fi alutar, dac va reu)i: omul !oate ac*iona numai !re u!un,nd c binele are valoare ,n ine )i !entru ine, )i nu e te numai ceva afirmat, ci e obiectiv !otrivit naturii ale. Pre u!unerea e te determina*ie e en*ial. 6rmonia ace tei contradic*ii trebuie deci fie re!rezentat ,n felul c ea, contradic*ia, e te !entru ubiect o !re u!ozi*ie, ,ntruc,t conce!tul cunoa)te unitatea divin, conce!tul recunoa)te c -umnezeu e te Me"i t= ,n ine )i !entru ine )i c numai !rin el !o ed ubzi tare cunoa)terea, activitatea, ubiectul, c nimic nu e te Me"i t= !entru ine, e te Me"i t= numai ub men*ionata !re u!ozi*ie. Prin urmare, ubiectului adevrul trebuie +i a!ar ca !re u!ozi*ie, )i ,ntrebarea e te cum, ,n ce form ar !utea a!rea adevrul !e acea t !ozi*ie, !ozi*ie !e care ne aflm, ea e te durerea infinit, acea t !rofunzime !ur a ufletului, )i !entru acea t durere trebuie e"i te rezolvarea contradic*iei. 6cea t rezolvare e te Me"i t= mai ,nt,i ,n felul !re u!ozi*iei, deoarece acea ta e te e"trem unilateral. 0om!ortarea ubiectului e te deci numai !unerea: ac*iunea e numai una dintre laturi, cealalt e te cea ub tan*ial, cea care t la baz )i con*ine !o ibilitatea. 6cea ta ,n eamn c ,n ine acea t o!ozi*ie nu e"i t. <ai !reci , ,n eamn c
II. IDEEA ETERNA A LUI DU7NE=EU IN ELE7ENTUL CONLTIIN9EI 485

o!ozi*ia e !roduce ve)nic )i tot a tfel e u!rim !e ine ve)nic, )i de a emenea ea e te eterna conciliere. 6m vzut ,n ideea ve)nic divin c ace ta e te adevrul c -umnezeu e te, ca !irit viu, acea t autodiferen*iere de ine, !unere a unui altceva )i rm,nere identic cu ine ,n ace t altceva, av,nd ,n ace t altceva identitatea a cu ine ,n u)i. 6ce ta e te adevrul: ace t adevr e te ceea ce trebuie con tituie una dintre laturile a ceea ce trebuie a>ung la con)tiin*a omului, latura care fiin*eaz+,n+ ine, latura ub tan*ial. <ai !reci , lucrul ace ta !oate fi e"!rimat a tfelQ o!ozi+ ffli *ia e te neadecvarea ,n general. O!ozi*ia, rul, e te naturalita+tea fiin*ei )i voin*ei umane, modul+de+a+fi+nemi>locit: tocmai

acea ta e te modul naturalit*ii, cu modul+nemi>locit e te tocmai !u finitatea, iar acea t finitate au naturalitate e te neadecvat univer alit*ii lui -umnezeu, ideii ab olut libere ,n ine, fiin*,nd la ine, infinite, eterne. 6cea t neadecvare e te !unctul de !lecare. -etermina*ia !ro"im nu e te aceea ca neadecvarea celor dou laturi di !ar !entru con)tiin*. Seadecvarea e te Me"i t=: ea rezid ,n !iritualitate : !iritul e te autodiferen*iere, !unere de diferi*i. -ac cele dou laturi difer, !otrivit ace tui moment c difer, ele nu ,nt ceea ce e te egal, ele ,nt diferite, neadecvate una alteia. Seadecvarea nu !oate di !rea, dac ar di !rea, ar di !rea diviziunea originar a !iritului, via*a lui: a tfel el ar ,nceta fie !irit. 2. -eterminarea ulterioar e te ,n aceea c, ,n !ofida ace tei neadecvri, avem identitatea celor dou laturi: e te aceea c alteritatea, finitatea, lbiciunea, coru!tibilitatea naturii omene)ti nu trebuie aduc nici un !re>udiciu u men*ionatei unit*i, care con tituie ub tan*ialul concilierii. H 6m cuno cut )i ace t lucru ,n ideea divin: cci fiul e te altul dec,t tatl, acea t alteritate e te deo ebire, altfel ea nu e te !irit. -ar cellalt e te -umnezeu, are ,n ine ,ntreaga !lenitudine a naturii divine Q ace tuia, fa!tul c ace t altul e fiul lui -umnezeu )i deci -umnezeu, determina*ia alterit*ii nu+i cauzeaz nici un !re>udiciu: )i tot a tfel nu+i cauzeaz lui nici ,n natura a omenea c. 6cea t alteritate e cea care e u!rim ve)nic !e ine, cea care e !une etern !e ine: ceea ce e u!rim !e ine ve)nic )i acea t !unere de ine )i u!rimare a alterit*ii e te iubirea, e !iritul. Eul, una dintre laturi, a fo t de+ 232
W8# P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

terminat ab tract ca numai altceva, ca finitul, negativul, iar -umnezeu a fo t ituat !e cealalt latur ca binele, ca ceea ce e veridic. ,n ace t altceva, ace t negativ, con*ine ,n ine ,n u)i )i afirma*ia )i trebuie a>ung la con)tiin* fa!tul c e te con*inut ,n el !rinci!iul afirmrii, c ,n ace t !rinci!iu al afirmrii rezid !rinci!iul identit*ii cu cealalt latur: du! cum -umnezeu nu e, ca adevr, numai indemnitatea ab tract cu ine, ci cellalt, nega*ia, !unerea+ a+ca+alt+ceva e te !ro!ria a deteimina*ie e en*ial, determina*ia !ro!rie a !iritului. -ac aruncm ,n ace t !unct o !rivire a u!ra drumului !arcur , ,naintarea ,n nece itatea ei a fo t acea ta Q ,n !rima form !ur a ideii diferen*a e te numai a!aren*, trebuie a>ung )i ea la dre!tul u. 0eea ce am enun*at mai ,nt,i numai ,n cAi! ideal ca fiu )i ceea ce rm,ne ,n unitate e te aici e izat ,n forma alterit*ii. Prin acea ta ,)i face a!ari*ia un 9 raport! ,ntruc,t !iritul e ra!orteaz !e ine la un altceva, el nu e te !iritul etern, ci e spiritul finit, e te !iritul neconciliat, trin. 6cea ta e te ,n general creaia lumii, care e ,n ea diferen*iatul, anume, natura )i spiritul finit !entru care e te natura. -umnezeu e te creatorul, )i anume ,n determina*ia 'oIoc+ului, ca cuv,ntul care e e"teriorizeaz, vorbe)te, ea o!acm:, vedere a lui -umnezeu. 3atura e te e"terioritatea e"i tent, e ceea ce e diferit ,n el, ,n determina*ia diver it*ii. 7a e te fera !iritului finit. 6ce ta e te !rimul ra!ort, nemi>locit. -ar ace t ra!ort al !iritului finit fa* de natur nu e ceva ferm, ci !iritul finit trebuie !arcurg ,n el ,n u)i !roce ul, el trebuie manife te c e !irit divin, trebuie u!rime men*ionatul ra!ort nemi>locit cu natura. 3atura e te cena !iritului finit Q numai !entru om e te o natur. Omul e te !irit finit )i e ,n el ,n u)i natural, !rin acea ta e te unit cu natura ,n general. ,n lume e te Me"i t= ( +?,n ine ra*iunea, fiindc ea e te imaginea lui -umnezeu. ,n . ra*iunea e te mai ,nt,i numai ceea ce are a cun , interior, natura. Portretul M au imaginea= e ,nf*i)eaz a tfel ca )i contradic*ie : dar !iritul finit e te rezolvarea ace tei contradic*ii. 3atura e"i t o dat cu !iritul finit: ambele ,nt ,n unitate. 6cea ta e te fera ,n trinrii, a nelini)tii, !roce ul con t ,n ,n u!rimarea ace tei ,n trinri, ,nc,t ea a>ung la conciliere.
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( W8L

2ariatele forme ale ra!ortului !iritului finit cu natura nu a!ar*in aici, tratarea lor )tiin*ific *ine de fenomenologia !iritului au de doctrina !iritului. . 6ici, ace t ra!ort trebuie fie

con iderat ,nuntrul ferei religiei, ,nc,t natura nu e te !entru om numai acea t lume nemi>locit, e"terioar, ci e o lume ,n care omul cunoa)te !e -umnezeu Q a tfel, natura e te !entru om o revela*ie a lui -umnezeu. . 6ce t ra!ort al !iritului cu natura l+am vzut de>a mai ,nainte ,n religiile etnice, unde am avut formele a cen iunii !iritului de la nemi>locit . ,ntruc,t natura e te con iderat ca accidental . =a nece ar )i la ceva ce ac*ioneaz ,n*ele!t )i conform unui co!. . 6)adar con)tiin*a !iritului finit de !re -umnezeu e te mi>locit de natur. Omul ,l vede !rin natur !e -umnezeu: natura mai e te numai ,nveli) )i forma*ie neadevrat. 0eea ce difer de -umnezeu e te aici realmente un altceva )i are forma unui altceva, ace ta e te natura care e !entru !irit )i !entru om. Prin acea ta trebuie fie ,nf!tuit unitatea )i !rodu con)tiin*a c co!ul final )i menirea religiei e te concilierea. ,n !rimul r,nd avem modul ab tract de a deveni con)tien*i de -umnezeu, omul e ,nal* ,n legtur cu natura la -umnezeu. 6cea ta am vzut+o ,n argumentele e"i ten*ei lui -umnezeu: aici a!ar*in )i con idera*iile !ioa e de !re felul e"celent ,n care a fcut -umnezeu totul, de !re felul ,n*ele!t cu care a organizat totul. 6ce te con idera*ii ,nl*toare merg im!lu la -umnezeu )i !ot ,nce!e cu cutare ori cutare materie. Pietatea face a tfel de con idera*ii edificatoare, ,nce!e cu ceea ce e de tot !articular ) ne,n emnat )i recunoa)te ,n ace tea ,n genere ceva u!erior. %oarte ade ea e ame tec aici fal a conce!*ie c ceea ce e ,nt,m!l ,n natur ar fi ceva u!erior omene cului. -ar, ,n )i+ acea t con iderare, ,ntruc,t !leac de la ingular, e te neadecvat: i e !oate o!une o alt con iderare Q anume, cauza trebuie fie adecvat fenomenului, ea trebuie ea ,n )i con*in limitarea !e care o are ,n el fenomenulQ noi !retindem un temei !articular care a ,ntemeiat ace t ceva !articular. 0on iderarea unui fenomen !articular are totdeauna ace t ce neadecvat. <ai de!arte, ace te fenomene !articulare ,nt naturale: -umnezeu trebuie conce!ut ,n ca !irit )i deci acel ceva ,n care ,l recunoa)tem trebuie fie tot ceva !iritual. K-umnezeu tun cu tunetul u, e !une, )i totu)i nu e te recuno cutG: dar omul !iritual !retinde ceva mai ,nalt dec,t !urul natural. Pentru a fi cuno cut

,
F*+
G

e
,'' P6E4. 6 III-A. RELIGIA AB(OLUTA

ca !irit, -umnezeu e te mai mult dec,t im!lu cel care tun. . 1nul din modurile re elaiei care duce ,n genere la ,nl*area ale crei determina*ii generale le+am con iderat mai ,nainte e te acela care e bazeaz !e natur )i !e lume. 0ellalt mod e te cel u!erior, realizat !rin spiritul finit7 abia ace ta !rezint intere !ro!riu+zi !entru !ozi*ia !e care ne aflm acum. Omului finit i e atribuie caracter divin ,n fera a ceea ce e obiectiv !entru intui*ie, enza*ie )i !ftntr.ii non)tiin*a. 6cea ta e te ii li 4 , u*e, enza*ie )i !ftntr.ii non)tiin*a. n!mi>inm*a,. 6cea ta e te apariia lui 4umnezeu ,n carne. -umnezeu trebuie devin mai ,nt,i fiin* !entru altul, !entru oameni, )i omul e te intuitiv, are enza*ii . e te ace t om ingular. Po ibili+23V tatea concilierii e"i t numai dac devine con)tient unitatea fiin*,nd ,n ine a naturii divine )i umane: numai atunci e !oate )ti omul !e ine rece!tat ,n -umnezeu c,nd -umnezeu nu e te !entru el ceva trin, c,nd omul nu e numai accident e"terior ,n natura lui -umnezeu, ci c,nd e te !rimit ,n -umnezeu !otrivit e en*ei ale, libert*ii ale. 4rebuie fie revelat omului unitatea e"i tent ,n ine a naturii divine )i umane ,n cAi! obiectiv . acea ta +a realizat !rin de enirea lui 4umnezeu ca om! Po ibilitatea concilierii rezid numai ,n fa!tul c devine )tiut Mcuno cut= unitatea e"i tent

,n ine a naturii divine )i umane: acea ta e te baza nece ar: a tfel omul !oate )ti c e !rimit -umnezeu: ,ntruc,t -umnezeu nu e !entru el ceva trin, omul nu e ra!orteaz la -umnezeu ca la ceva e"terior, ci e, !otrivit libert*ii ale, ubiect ia -umnezeu: dar ace t lucru e te !o ibil numai ,ntruc,t acea t ubiectivitate a naturii umane e te ,n -umnezeu ,n u)i )i ,ntruc,t unitatea e"i tent n sine a naturii divine )i umane e te pentru el, ,ntruc,t -umnezeu a!are ca om. . 0eva a emntor am vzut, ,n form inferioar, la ,ncarnrile zeilor indici. -alailama )i ;uda ,nt oameni venera*i ca zei: la greci tot om e te )i &ercule, care !rin vite>ia a )i !rin fa!tele ale e ,nal* la cer )i e te !rimit !rintre zei. . 4oate ace tea ,nt foarte diferite de ceea ce avem acum, ,n nu trebuie totu)i c!at din vedere nzuin*a ce e te ,n ele !re acea t determinare a unit*ii e"i tente ,n ine: fire)te, forma e te ,nc foarte inferioar Q ,n !antei mul indic ub tan*a ,mbrac numai masca ubiectivit*ii, deoarece ea nu a>unge la ubiectivitatea real, liber. 6cea t determinare !otrivit creia -umnezeu devine om, !entru ca !iritul finit aib con)tiin*a lui -umnezeu ,n 23/ ceea ce e finit, e te cel mai dificil moment ,n religie. Potrivit
5. IDEEA ETERNA A LUI DU7NE=EU IN 7C7<7341C 0O384((3D7( W8R

unei re!rezentri obi)nuite, !e care o ,nt,lnim ,ndeo ebi la antici, !iritul, ufletul, e te aruncat ,n acea t lume ca ,n ceva ce+i e te trin, acea t l)luire ,n cor! )i ingularizarea ca individualitate ar fi o ,n>o ire a !iritului. ,n acea ta rezid determina*ia neadevrului laturii numai materiale, neadevrului e"i ten*ei nemi>locite. ,n , !e de alt !arte, determina*ia e"i ten*ei nemi>locite e te ,n acela)i tim! )i o determina*ie e en*ial, e ultima v,rfuire a !iritului ,n ubiectivitatea lui. Omul are intere e !irituale )i e te activ !iritualice)te, el e !oate im*i ,m!iedicat ,n acea t !rivin*, im*indu+ e ,n de!enden* fizic, trebuind e ,ngri>ea c de Arana a etc, el !r e)te intere ele ale !irituale din cauza ervitutii ale fa* de natur. <omentul e"i ten*ei nemi>locite e te con*inut ,n ,n u)i !iritulQ e te determina*ia !iritului aceea de a ,nainta la ace t moment. 3aturalitatea nu e te o nece itate e"terioar, ci !iritul ca ubiect ,n ra!ortarea a infinit la ine ,n u)i are ,n el determina*ia modului+de+a+fi+ nemi>locit. ,ntruc,t deci trebuie +i fie revelat omului ce e te natura !iritului, trebuie fie revelat natura lui -umnezeu ,n ,ntreaga dezvoltare a ideii, trebuie a!ar ,n acea ta )i acea t form, )i tocmai ea e te forma finit*ii. -ivinul trebuie a!ar ,n forma modului+ne+ mi>locit. 6cea t !rezen* nemi>locit e te numai !rezen* a !iritului ,n forma spiritual care e te cea omeneasc! 6cea t a!ari*ie nu e te veridic ,n nici un alt cAi!, nici cAiar ca a!ari*ie a lui -umnezeu ,n tufa a!rin etc. -umnezeu a!are ea !er oan ingular mod+nemi>locit de care ,nt legate toate trebuin*ele fizice. ,n !antei mul indic e ,nt,lne c nenumrat de multe incarnri, aci ubiectivitatea, fiin*a uman, e te ,n -umnezeu numai form accidental: dar -umnezeu ca !irit con*ine ,n el momentul ubiectivit*ii, al unicit*ii: de aceea a!ari*ia lui !oate fi )i ea numai unic, ea e !oate !roduce numai o dat. 3atur divin )i natur uman ,ntr+una: e"!re ie tare, grea: re!rezentarea ce e leag de ea trebuie fie dat uitrii: e te e en*ialitatea !iritual la care trebuie ne g,ndim aici: ,n unitatea naturii divine )i omene)ti a di !rut tot ce a!ar*ine !articularizrii e"terioare: finitul a di !rut. 6cea t fiin*are+,n+ ine trebuie a>ung la con)tiin*a durerii infinite, adic la unitatea fiin*,nd ,n ine a naturii divine )i umane: ,n a>ung numai conform fiin*rii+,n+ ine, ub tan*ialit*ii, ,nc,t acea t finitate, lbiciune, acea t alte+
WRU
P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

ritate nu aduc nici un !re>udiciu ace tei unit*i ub tan*iale a celor dou Mnaturi=. Sau, acea ta ,n eamn c a>unge la con)tiin*a omului ub tan*ialul unit*ii naturii divine )i umane, ,nc,t omul i e ,nf*i)eaz ace teia ca -umnezeu, iar -umnezeu ca om. 6cea ta e te nece itatea ace tei trebuin*e, a ace tei a!ari*ii. 3. -ar, mai de!arte, acea t con)tiin* a ideii ab olute !e care o avem ,n filozofie, ,n g,ndire,

trebuie fie !rodu aici nu !entru !ozi*ia !ecula*iei filozofice, a g,ndirii !eculative, ci ,n forma certitudinii !entru oameni: nu ca ei +og,ndea +c, +i vad )i +i recunoa c nece itatea, ci ca ea fie cert !entru ei, adic ace t con*inut, unitatea naturii divine )i umane, devin certitudine, ob*in !entru ei forma intui*iei nemi>locite, en ibile, forma e"i ten*ei e"terioare, ,nc,t ace t con*inut a!ar ca un con*inut vzut )i trit !erce!tual !e lume. . 6cea t formar a Kcon)tiin*ei ne !eculative trebuie e en*ial fie avut ,n vedere. 7a trebuie devin cert !entru om . cert e numai ceea ce e te ,n intui*ia interioar )i e"terioar ,n cAi! nemi>locit. 0a devin cert !entru om, -umnezeu a trebuit a!ar ,n carne !e lume. 3ece itatea ca -umne+g3g zeu a!ar ,n carne !e lume e te determina*ie e en*ial: de+/ du nece ar din ceea ce !reced, ea e te dovedit din cele ce !recedQ numai a tfel !oate deveni ea certitudine . adev+4ul ,n forma certitudinii. 1nitatea naturii divine )i umane, omul ,n univer alitatea a, e te gnul omului. 6ici, !e acea t !ozi*ie nu e vorba de g,ndul omului, ci de certitudinea en ibil, a)adar e vorba de un om, de om ca ingular, omul ,n determina*ia ingularit*ii, a !articularit*ii. <ai de!arte, nu !utem rm,ne la determina*ia ingularit*ii ,n general, cci ingularitatea ,n general ar fi ea ,n )i iar)i general. Singularitatea !e acea t !ozi*ie nu e te cea general, acea ta e te Me"i t= ,n g,ndirea ab tract ca atare: aici e te ,n vorba de certitudinea intuirii, a im*irii. 6cea t unitate ub tan*ial e te ,,,n+ ineG+le omului: ,ntruc,t ea e te acea ta !entru om, ea e dincolo de con)tiin*a nemi>locit, de con)tiin*a obi)nuit, de )tiin*a Mcunoa)terea= obi)nuit: deci ea trebuie e afle dincolo !entru con)tiin*a ubiectiv, care e com!ort )i e determinat ca )i con)tiin*a obi)nuit.
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( WR1

4ocmai aici rezid fa!tul c ace ta trebuie a!ar ca om ingular, e"clu iv !entru ceilal*i, nu ca ei to*i ingularii, ci ca 1nul de care ,nt e"clu)i: a tfel ace ta e te !entru ei dincolo ca K,n+ ineG+le . ingularitate !e terenul certitudinii. 0ri to a f o t numit ,n bi eric 4umnezeu- om.acea t ,mbinare e"orbitant e te aceea care contrazice ab olut intelectul: ,n ,n ea unitatea naturii divine )i umane a fo t adu la con)tiin*a omului, a fo t tran format ,n certitudine fa!tul c alte+ritatea, au, cum e mai !une, finitatea, lbiciunea, coru!ti+R bilitatea naturii omene)ti, nu e te incom!atibil cu acea t unitate, du! cum ,n ideea etern alteritatea nu aduce nici un !re>udiciu unit*ii, care e te -umnezeu. 6!ari*ia e te un om ,n !rezen* en ibil. -umnezeu ,n !rezen* en ibil nu !oate avea alt figur dec,t figura omului Q ,n fera en ibilului, a lume cului ingur omul e te ceea ce e !iritual: !rin urmare, dac !iritualul trebuie fie ,n form en ibil, el trebuie fie ,n form omenea c. 6ce ta e te e"orbitantul a crui nece itate am vzut+o. Prin acea ta e te afirmat c natura divin )i cea omenea c nu ,nt diferite ,n ine. -umnezeu ,n form uman. 6devrul e te c e"i t numai o ingur ra*iune, un ingur !irit, c !iritul ca !irit finit nu !o ed e"i ten* veritabil. 7 en*ialitatea formei a!ari*iei e te e"!licitat. %iindc ea e te a!ari*ia lui -umnezeu acea ta e te e en*ial !entru comunitate. 6!ari*ia e te fiin*are !entru altul, ace t altul e te comunitatea. 6te tarea a!ari*iei are dou laturi. Prima e te aceea de !re con*inutul a!ari*iei >>nFagg t crm*i4mt e.c -mrmftz!n mi e te cgva ab tract, ci cevaconcret. 6te tarea ace tui fa!t e te, !e acea ta !ozi*ie,ntruc,t el e teH!entru con)tiin*, numai interioar, mrturia !iritului. %ilozofia trebuie e"!lice c acea t mrturie nu e numai acea t mrturie mut, interioar, ci ea e te )i ,n elementul g,ndirii. 6cea ta e te una dintre laturi,, imilitudinea naturii omene)ti, omul e te cAi!ul lui -umnezeu. 6 doua latur e te aceea !e care am vzut+o mai ,nainte, anume r c -umnezeu,

con iderat ,n ideea ve)nic a lui, trebuie +)i creeze !e fiul u, e diferen*ieze !e ine de ine, c el e te ace t diferen*iator, e >ubirea, e !iritul. Suferin*a ufletului \Woe te mrturie de !re !irit, ,ntruc,t ace ta e te negativitatea finitului )i infinitului, ubiectivitate )i obiectivitate fiin*,nd ,m!reun, )i mai e ace tea ,n conflict: dac ar fi di !rut ace t
WR2
PART. A $*-A. RELIGIA AB(OLUTA

conflict, n+ar fi durere. S!iritul e te for*a ab olut de a u!orta acea t durere, adic de a le uni !e ambele )i de a fi a tfel ,n acea t uniune. ,n durere, im*ire a nevoii, e te ate tarea a!ari*iei lui -umnezeu. ,n ceea ce !rive)te cealalt ate tare, anume c a!ari*ia +a !rodu ,n ace t om, ,n ace t loc, ,n ace t tim!, acea t ate tare trebuie fie recuno cut con ider,nd i toria univer al, )i ea trebuie fie aici !re u!u . ,n acea t a!ari*ie i toric !oate fi ,ndat con iderat ,n dou feluri. O dat ca om, !otrivit trii ale e"terioare, a)a cum a!are el con iderrii nereligioa e, ca om obi)nuit. 8i a!oi !otrivit tratrii ,n !irit )i cu !iritul care trbate !,n la adevrul u, de aceea fiindc are ,n ine acea t f,)iere infinit, acea t durere, voie)te adevrul, vrea aib )i trebuie aib nevoia adevrului )i certitudinea adevrului. 6cea ta e te adevrata con iderare ,n religie. 6ce te dou laturi ,nt de deo ebit aici, tratarea nemi>locit )i aceea !rin credin*. Prin credin* ace t individ e te )tiut Mcuno cut= ca av,nd natur divin, !rin care fie u!rimat tran cenden*a lui -umnezeu. 0,nd &ristos e te con iderat cum e con iderat *Ccrate, el e te !rivit ca om obi)nuit, a)a cum ,l con ider maAomedanii !e 0ri to ca !e un trimi al lui -umnezeu, a)a cum to*i oamenii mari ,nt ,n en general trimi)i, oli ai lui -umnezeu. -ac nu !unem de !re 0ri to mai mult dec,t c el e te ,nv*tor al umanit*ii, martir al adevrului, nu tm !e !ozi*ia cre)tin, !e aceea a religiei adevrate. Nna dintre laturi e te acea t latur uman, acea t a!ari*ie ca a!ari*ie a omului viu. 1n om nemi>locit e te ,n 2W1 ,ntreaga accidentalitate e"terioar, ,n toate ra!orturile )i condi*iile tem!orale Q el e na)te, are ra!orturile tuturor celorlal*i oameni ca om, numai nu alunece ,n tricciune, ,n !a iuni )i+n ,nclina*iile !articulare ale lor, ,n intere ele !articulare ale mondenit*ii . unde !oate e"i ta )i im* de dre!tate )i doctrin ., ci tria c numai !entru adevr, !entru !ro!ovduirea adevrului, activitatea a fie numai aceea de a um!le con)tiin*a u!erioar a oamenilor. 6cea t latur e te con iderat ca ceea ce e !entru comunitate. ;a e te Me"i t= a tfel, totodat la modul en ibil )i deci e ,n trinare a divinului, a ideii: ea trebuie e u!rime !e ine. 6ce tei laturi omene)ti ,i a!ar*ine )i n tura lui &ristos! Problema e te cum !oate fi acea t ,nv*tur, care e te cali+
5. IDEEA ETERNA A LUI DU7NE=EU M ELE7ENTUL CONLTIIN9EI 493

tatea eiT Prima ,nv*tur nu !oate fi cum e te ulterior doctrina ,n bi eric . ea trebuie aib !articularit*i care !rime c ,n bi eric cu nece itate, ,n !arte, o alt determinare, iar ,n !arte rm,n ,n afar. ,nv*tura lui 0ri to , ca nemi>locit, nu !oate fi dogmatic cre)tin, ,nv*tur a bi ericii. 0,nd comunitatea e te ,nf!tuit, iar ,m!r*ia lui -umnezeu realizat, acea t ,nv*tur nu mai !oate avea aceea)i determinare ca mai ,nainte. ,nv*tura cre)tin nemi>locit treze)te entimente !rin re!rezentri: con*inutul !e care ea ,l are )i care !e trea!ta lui cea mai ,nalt e te e"!licare a naturii lui -umnezeu, ace t con*inut e te tocmai !entru con)tiin*a en ibil )i !arvenind la ea ca intui*ie )i nu ca doctrin ce are ,n forma ei conce!tulQ ceea ce mai t,rziu, ,n bi eric, a devenit nece ar cu a>utorul )tiin*ei. 0on*inutul !rinci!al al ace tei ,nv*turi !oate fi numai general, ab tract. 0,nd lumii ce t !e !ozi*ia re!rezentrii trebuie i e dea ceva nou, o lume nou, o religie nou, un nou conce!t de !re -umnezeu, e nevoie ,n !rimul r,nd de tere+2 nul general, ,n al doilea r,nd de ceva !articular, determinat, concret. Cumea care e afl !e !ozi*ia re!rezentrii ,ntruc,t g,nde)te, g,nde)te ab tract, g,nde)te numai generalul: e te ! trat numai !e eama !iritului care e afl

!e !ozi*ia conce!tului cunoa c din general !articularul, la e ia ace t !articular !rin el ,n u)i din conce!t: !entru lumea re!rezentrii cele dou ,nt unul ,n afara celuilalt )i ace ta e te terenul g,n+dului general. 6ce t teren general !oate fi deci !rodu de ,nv*tur !entru adevratul conce!t al lui -umnezeu. ,ntruc,t e te vorba de o nou con)tiin* a oamenilor, de o nou religie, ea e te con)tiin*a concilierii ab olute : !rin acea ta e te condi*ionat o nou lume, o nou religie, o nou realitate, o alt tare a lumii, cci e"i ten*a e"terioar are religia ca ub tan*ial al u. 6cea ta e te latura negativ, !olemic, ,m!otriva ubzi +trii ace tei e"teriorit*i ,n con)tiin*a )i credin*a oamenilor. 7eligia cea nou e anun* !e ine ca o nou con)tiin* . con)tiin* a concilierii omului cu -umnezeu: acea t conciliere e"!rimat ca atare e te ,m!r*ia lui -umnezeu, realitate ,n care domne)te -umnezeu: !iritele, inimile ,nt conciliate cu el: a tfel -umnezeu e te acela care a a>un domnea c. 6)adar ace ta e te terenul general.
WRW
P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146 ((. (-7;6 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( WRV

6cea t ,m!r*ie a lui -umnezeu, noua religie, are deci ,n ine determina*ia negrii ,m!otriva a ceea ce e"i t: acea ta e te latura revolu*ionar a ,nv*turii care, fie c arunc la o !arte tot ce ubzi t, fie c+l nimice)te, ,l r toarn. 4oate lucrurile !m,nte)ti, lume)ti cad ,n *r,n fr valoare )i ,n* declarate a tfel. 0eea ce a !reme$ e tran form, 62@06*;l !rece+ dent!rfSrea religiei, a lumii, nu !oate rm,ne ca mai ,nainte: e te vorba ca omul, care trebuie dob,ndea c con)tiin*a con+2W3 cilierii, fie co din acea t lume, i e !retind ace tui om fac ab trac*ie de realitatea e"i tent. 6cea t nou religie e te ea ,n )i ,nc concentrat, nu e"i t ca )i comunitate, ci ,n acea t energie care con tituie unicul intere al omului ce trebuie lu!te, e zbat, )i+o ! treze fiindc ea nu e te ,nc ,n con onan* cu tarea lumii, nu e ,nc ,n legtur cu con)tiin*a lumii. Prima manife tare con*ine latura !olemic, e"igen*a de a ne ,nde!rta de lucrurile finite, e cere ,nl*are la nivelul unei 9 energii infinite ,n care univer alul !retinde fie ! trat ferm !entru ine )i creia trebuie +i devin indiferente toate celelalte legturi, ceea ce de altfel e te moral, >u t: toate celelalte legturi trebuie fie date la o !arte. ,,Oine e te mama mea )i fratele meu OG etc.: KCa mor*ii +)i ,ngroa!e mor*ii OG etc.: K0ine ,)i !une m,na a !e !lug )i !rive)te ,na!oi nu e bun !entru ,m!r*ia lui -umnezeu. 7u am venit aduc abieG etc. 2edem e"!rimat aici !olemicul ,m!otriva rela*iilor finite. K3u te ,ngri>i de ziua de m,ine, d+ *i bunurile racilor OG. 4oate ace te ra!orturi care e refer la !ro!rietate di !ar : de altfel, ele e u!rim iar)i !e ine ,n ele ,n ele Q c,nd totul e te dat racilor, nu e"i t raci. 4oate ace tea ,nt ,nv*turi, determinri, care a!ar*in !rimei manife tri, c,nd numai noua religie con tituie unicul intere !e care omul trebuie e cread ,n !ericolul de a+l mai !ierde. O latur e te acea t renun*are: acea t renun*are, acea t de!reciere a oricrui intere e en*ial )i a legturilor morale e te ,n a!ari*ia concentrat a adevrului o determina*,e e en*ial, care ulterior, c,nd adevrul are e"i ten* igur, !ierde din im!ortan*a ei. 6cea ta e te !roclamarea ,m!r*iei lui -umnezeu Q ?ii ,n acea ta, ca ,m!r*ie a iubirii, trebuie e tran !un omul, a tfel ,nc,t e lan eze nemi>locit !e ine ,n ace t adevr.. 6ce t lucru e te enun*at cu cea mai !ur, cea mai !rodigioa . fermitate, de e"em!lu, la ,nce!utul a)a+numitei !redici de !e munte. %erici*i cei cura*i cu inima, cci ei vor vedea !e -umnezeu. 6 tfel de cuvinte *in de tot ce a fo t e"!rimat vreodat mai grandio . 7 te infinit de im!ortant fa!tul c !rin traducerea luteran a bibliei i+a fo t !u ,n m,n !o!orului o carte !o!ular ,n care ufletul, !iritul e !oate orienta ,n cAi!ul cel mai ,nalt, ,n cAi! infinit: ,n *rile catolice acea ta con tituie o mare li! . -incolo biblia e te

mi>locul de alvare ,m!otriva oricrei ervituti a !iritului. ,n legtur cu acea t ,nl*are )i ca ea e !roduc ,n om, nu e vorbe)te de nici o mi>locire, ci e te enun*at acea t fiin*are nemi>locit, acea t tran !unere nemi>locit de ine ,n adevr, ,n ,m!r*ia lui -umnezeu. Cumea intelectual, !iritual, ,m!r*ia lui -umnezeu, e te aceea creia trebuie +i a!ar*in omul. 6ce tea ,nt e"!u e ,ntr+o limb !lin de entuzia m, ,ntr+un ton !trunztor care face vibreze tot ufletul, co*,ndu+l din lumea intere elor tru!e)ti. K6 !ira*i mai ,nt,i !re ,m!r*ia lui -umnezeu )i !re dre!tatea luiOG. (n ceea ce !rive)te elementul !articular, ace ta ar fi con tituit din ,nv*turi mai !reci e, !rintre care ,nv*tura de !re iubire con tituie !rinci!alul !unct central. K(ube)te !e -umnezeu mai !re u de orice )i !e a!roa!ele tu ca !e tine ,n u*iG. 4otu)i, ace te !orunci ,nt de>a ,n vecAiul te tament : ceea ce !oate fi con iderat ca !orunci morale e te de>a, ,n !arte, )i ,n alte religii, ,n !arte ,n religia iudaic. ,n ace te ,nv*turi a!are )i ace t moment, ace t mod+determinat Q ,ntruc,t ace tea ,nt e"!rimate at,t de nemi>locit Q K6 !ira*i !re ,m!r*ia lui -umnezeuG, tinde*i cu elan !re adevr, ,ntruc,t ace t lucru e te cerut at,t de nemi>locit, el e ,nf*i)eaz oarecum ca fiind e"!rimat ubiectiv, )i deci intr ,n con iderare !er oana. Sub ace t ra!ort 0ri to nu vorbe)te numai ca un ,nv+ 2WV *tor care e"!une vederile ale ubiective, care are con)tiin*a a ceea ce !roduce, con)tiin*a activit*ii ale, ci el vorbe)te ca !rofetQ el e te acela care, acea t e"igen* fiind nemi>locit, vorbe)te nemi>locit din -umnezeu )i din care -umnezeu e"!rim toate ace tea. 6 avea ,n adevr acea t via* a !iritului, via* care e"i t fr mi>locire, e te e"!rimat at,t de !rofetic, ,nc,t -umnezeu e te cel ce !une acea ta. 7 te vorba de adevrul ab olut,
496 PART. A .-A. RELIGIA AB(OLUTA

divin, care fiin*eaz ,n ine )i !entru ine: acea t !roclamare )i voire a adevrului care fiin*eaz ,n ine )i !entru ine )i dovedirea fa!tic a ace tei !roclamri e te declarat ca activitate a lui -umnezeu, avem con)tiin*a unit*ii reale a voin*ei divine, a acordului no tru cu ea. -l -ar, la forma ace tei enun*ri accentul !rinci!al e te !u !e fa!tul c cel ce o e"!rim e te e en*ial omul, fiul omului, el e acela care e"!rim ace t lucru, ,n care e te e en*ial acea t !roclamare, acea t dovedire !rin fa!te a ceea ce fiin*eaz ,n ine )i !entru ine, acea t ac*iune a lui -umnezeu ca ac*iune ,ntr+un om, )i nu ca ceva u!raomene c, ca ceva care vine ,n forma unei revela*ii e"terioare: acea t !rezen* divin e te e en*ial identic cu omene cul. 0ri to e nume)te !e ine fiu al lui -umnezeu )i fiu al omului: ace t lucru trebuie fie luat ,n en !ro!riu. 6rabii ,)i !un reci!roc fiu al unui anumit trib : 0ri to a!ar*ine genului9 uman, ace ta e te neamul u. 0ri to e te )i fiul lui -umnezeu : en ul adevrat al ace tei e"!re ii !oate fi )i r tlmcit, !u+n,nd c to*i fiii oamenilor ar fi fii ai lui -umnezeu au c ei ar trebui fac din ine fii ai lui -umnezeu etc. Ca ,nv*tura lui trebuie a!oi fie adugat )i de tinul !e care l+a avut ace t individ. %a!tul c el a devenit martir al adevrului e te ,n tr,n legtur cu un a tfel de mod de a e 2W/ ,nf*i)a. ,ntruc,t ,ntemeierea ,m!r*iei lui -umnezeu e te ab olut ,n direct contradic*ie cu tatul e"i tent, ,ntemeiat !e un alt fel )i mod+determinat de religie, de tinul e te, e"!rimat uman, acela de a fi martir al adevrului, ,n legtur cu amintitul mod de a !)i. 6ce tea ,nt momentele !rinci!ale ale ,nv*turii lui 0ri to . 6ce t ,nv*tor a adunat !rieteni ,n >urul u. ,ntruc,t ,nv*turile lui erau revolu*ionare, 0ri to a fo t acuzat )i e"ecutat, el a !ecetluit a tfel cu moartea a adevrul ,nv*turii ale. . 6t,t de de!arte ne ,n o*e)te ,n acea t i torie )i necredin*a Q ea e te cu totul a emntoare cu aceea a lui Socrate, numai c !e un alt teren Q Socrate a ,nl*at )i el la con)tiin* interioritatea, Souoviov+ul u nu e te altceva,

)i el a .,nv*at c omul nu trebuie e o!rea c la autoritatea obi)nuit, ci +)i dob,ndea c lui ,n u)i convingerea )i ac*ioneze !otrivit convingerii ale. 6ce tea ,nt individualit*i a emntoare )i de tine a emntoare. (nterioritatea lui Socrate a fo t !otrivnic credin*ei religioa e a !o!orului u, !recum )i con titu*iei
((. 1-776 747E36 6 C1( -1<37]71 53 7C7<7341C 0O384((3D7( WRL

tatale a ace tuia, )i de aceea a fo t el e"ecutat, !entru adevr a murit )i el. 0ri to a trit numai ,n mi>locul altui !o!or, iar ,nv*tura a are !rin urmare alt culoare, ,n ,m!r*ia cerurilor )i !uritatea inimii con*in totu)i o !rofunzime infinit mai mare dec,t interioritatea lui Socrate. . 6cea ta e te i toria e"terioar a lui 0ri to , care e )i !entru necredin* cum e te i toria lui Socrate !entru noi. 0u moartea lui 0ri to ,nce!e ,n convertirea con)tiin*ei. <oartea lui 0ri to e te !unctul central ,n >urul cruia e ,nv,r+te)te totul, ,n conce!*ia ei rezid diferen*a dintre conce!erea e"terioar )i credin*, adic con iderarea cu !iritul, din !iritul adevrului, din !iritul f,nt. Potrivit con iderrii e"terioare, 0ri to e te om ca Socrate, un ,nv*tor care a trit virtuo 2WL ,n via*a a )i care a adu la con)tiin*a omului ceea ce e te veridic ,n genere, ceea ce trebuie con tituie baza !entru con)tiin*a omului. 0on iderarea u!erioar e te ,n aceea conform creia ,n 0ri to a fo t revelat natura divin. 6cea t con)tiin* e r fr,nge a u!ra enun*urilor relatate, c fiul ,l cunoa)te !e tatl etc. . 7nun*uri care au mai ,nt,i !entru ine o anumit generalitate )i !e care e"egeza le !oate atrage ,n c,m!ul unei con iderri generale, dar !e care credin*a le e izeaz ,n adevrul lor !rin inter!retarea mor*ii lui 0ri to : #Nei+ eredin*a e te e en*iaicon)tiin*a adevrului ab olut, a ceea ce e te -um+neeOn+<r>i>>entru , ine Q ,n , ce e te -umnezeu ,n ine )i !entru ine am vzut, el e te ace t !roce al vie*ii, e trinitatea ,n care univer alul e o!une !e ine ie)i )i+n acea t o!unere e te identic cu ine. -umnezeu e te ,n ace t element al eternit*ii ,mbinarea+de+ ine cu ine, acea t ,ncAeiere a a cu ine. turnai credin*a e izeaz )i are con)tiin*a c ,n 0ri to ace t adevr e"i tent ,n ine )i !entru ine e te intuit ,n !roce ul lui )i c abia !rin el a fo t revelat ace t adevr. 6bia acea t contem!lare e te religio ul ca atare, unde ,n u)i divinul e te moment e en*ial. ,n con)tiin*a !rietenilor, a cuno cu*ilor i care au fo t converti*i e"i t acea t !re im*ire, re!rezentare, acea t voin* a unei noi ,m!r*ii, a Kunui nou cer )i a unui nou !m,ntG, a unei lumi noi: acea t !eran*, acea t certitudine, a tr!un realitatea inimilor lor, l)+luind ad,nc ,n realitatea inimilor lor. ,n uferin*a, moartea lui 0ri to , a u!rimat ra!ortul omene c al lui 0ri to )i tocmai acea t moarte e te aceea !rin
32 . c . 3LR

WR8 P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

care e face trecerea ,n religio : aici ceea ce im!ort e te en ul, 2W8 modul de a conce!e acea t moarte. Pe de o !arte, ea e te moartea natural cauzat de nedre!tate, ur )i violen*: dar e te de>a ferm credin*a ,n inimi, ,n uflete c nu e vorba ,n genere de moralitate, de g,ndirea )i voin*a ubiectului ,n ine )i din ine, ci ceea ce intere eaz e te un ra!ort infinit cu -umnezeu, cu -umnezeu !rezent, certitudinea ,m!r*iei lui -umnezeu, o mul*umire nu ,nuntrul unei moralit*i )i nici a unei moralit*i obiective ,n con)tiin*a moral, ci o mul*umire ,n afara creia nu e"i t nimic mai ,nalt, ra!ort ca ,n u)i -umnezeu. 4oate celelalte feluri de ati facere con*in ,n ele fa!tul c !rin o oarecare determina*ie a lor ,nt de !e* inferioar, ,nc,t ra!ortul cu -umnezeu rm,ne ca un KdincoloG, ca ceva de!rtat, ba cAiar ca ceva ne!rezent. -etermina*ia fundamental ,n acea t ,m!r*ie a lui -umnezeu e te !rezen*a lui -umnezeu, ,nc,t membrilor ace tei ,m!r*ii nu li e recomand numai iubire de oameni, ci li e !une aib con)tiin*a c -umnezeu e te iubire. Prin acea ta e !line tocmai c -umnezeu e te !rezent, c acea t !rezen* trebuie fie ca entiment !ro!riu, entiment de ine. ,m!r*ia lui -umnezeu, !rezen*a lui -umnezeu e te acea t determina*ie. -e acea ta *ine certitudinea !rezen*ei lui -umnezeu. ,ntruc,t acea ta e te, !e de o !arte, o trebuin*, un entiment, ubiectul trebuie, !e de alt !arte, e )i deo ebea c de ea, el trebuie din ting de ine )i acea t !rezen* a lui -umnezeu, ,n a tfel ,nc,t acea t !rezen* a lui -umnezeu fie cert, iar

acea t certitudine !oate e"i ta aici numai la modul a!ari*iei en ibile. 3oi ,l avem !e -umnezeu ca -umnezeu al unor oameni liberi, dar dat mai ,nt,i ,nc ,n !iritul !o!orului, !irit ubiectiv, limitat )i ,n !l muirea accidental a fanteziei: a!oi avem durerea lumii du! trivirea !iritelor !o!oarelor. 6cea t durere a fo t locul de na)tere al unui nou !irit, a fo t im!ul ul de a+l )ti Mcunoa)te= !e -umnezeu ca -umnezeu !iritual, ,n form general cu finitate ,nlturat. 6cea t trebuin* a fo t creat 2WR de ,naintarea i toriei, de e"!licitarea !iritului lumii. 6ce t im!ul nemi>locit, acea t dorin* fierbinte care vrea )i cere ceva determinat, oarecum in tinctul !iritului, care e te m,nat +l cunoa c !e -umnezeu ca !iritual . acea ta e te mrturia !iritului )i latura ubiectiv a credin*ei. 6cea t nevoie )i acea t dorin* fierbinte a !retin o a tfel de a!ari*ie, manife tarea
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 53 7C7<7341C 0O384((3D7( WRR

lui -umnezeu ca manife tare a !iritului infinit, ,n forma unui om real. 0redin*a, care e bazeaz !e mrturia !iritului, ,)i e"!lic a!oi via*a lui 0ri to . ,nv*tura, cuvintele lui ,nt e izate )i ,n*ele e cu adevrat numai de credin*. ( toria lui 0ri to )i e te !ove tit de unii a u!ra crora +a revr at de>a !iritul. <iracolele ,nt conce!ute )i !ove tite ,n ace t !irit, iar moartea lui 0ri to a fo t de ei ,n*elea ,ntr+adevr a tfel c ,n 0ri to +au revelat -umnezeu )i unitatea naturii divine )i umane. <oartea e te atunci piatra de ncercare, a)a+zi , !rin care e verific credin*a, ,ntruc,t aici dovede)te ea e en*ial c ,n*elege a!ari*ia lui 0ri to . <oartea are deci en ul c 0ri to a fo t -umnezeu+omul, -umnezeu care a avut totodat natur omenea c, )i ,nc !,n la moarte. 7 te de tinul finit*ii omene)ti de a muri: a tfel moartea e te dovada u!rem a omene cului, a finit*ii ab olute Q )i anume, 0ri to a murit de moartea !oten*at a rufctorului: n+a murit numai de moarte natural, ci cAiar de moartea ru)inii )i a o!robiului !e cruce Q omene cul a a!rut la el ,m!in !,n la !unctul lui e"trem. 6!are ,n acum ,nc o alt determina*ie. -umnezeu a murit, -umnezeu e te mort . ace ta e te g,ndul cel mai ,ngrozitor, c tot ce e ve)nic, tot ce e adevr nu e te, e ,n )i nega*ia ,n -umnezeu: de acea ta ,nt legate durerea u!rem, entimentul li! ei totale de c!are, abandonarea a tot ce e u!erior. . Proce ul nu e o!re)te ,n aici, ci e !roduce acum convertirea : anume, -umnezeu e ! treaz !e ine ,n ace t !roce , iar ace ta e te numai moartea morii! -umnezeu re,nvie la 2VU via* Q !rin urmare !roce ul e converte)te ,n contrariul u. . ,nvierea a!ar*ine e en*ial credin*eiQ du! ,nvierea a, 0ri to a a!rut numai !rietenilor i: acea ta nu e te i torie e"terioar !entru necredin*, ci. acea t a!ari*ie e te numai !entru credin*. -u! ,nviere urmeaz tran figurarea lui 0ri to )i triumful ,nl*rii la drea!ta lui -umnezeu. . 6cea t i torie e te e"!licitare a ,n )i naturii divine. -ac ,n !rima fer l+am e izat !e -umnezeu ,n g,nd !ur, ,n acea t a doua fer e izarea ,nce!e cu modul+nemi>locit !entru intui*ie )i !entru re!rezentarea en ibil. 6cum, !roce ul e te acela c ingularitatea nemi>locit e u!rimat Q cum ,n !rima fer im!enetrabilitatea lui -umnezeu a ,ncetat, generalitatea a ab tract, !otrivit creia el e te e en*a e en*elor, a fo t u!rimat, aici e acum u!rimat omene cul, modul+de+a+fi+nemi>locit al ingularit*ii e"i tente, )i ace t lucru are loc !rin moarte: ,n
VUU
P6E4. 6 m+6. E7C(#(6 AB(OLUTA

moartea lui 0ri to e te moartea ,n )i Ma= ace tei mor*i, e nega*ia nega*iei. 6cela)i !arcur )i !roce al e"!licitrii lui -umnezeu l+am avut ,n ,m!r*ia tatlui, dar el e te Me"i t= aici ,ntruc,t e obiect al con)tiin*ei. 0ci a e"i tat im!ul ul intuirii naturii divine. . ,n legtur cu moartea lui 0ri to trebuie fie ubliniat cu deo ebire momentul c ->imneze>3*eFcCcaomJrit moartea ie)ind din ea: !rin acea ta ,nt afirmate,initatea, umanul, umilirea ca ceva trin ,n acela care e ab olut -umnezeu: e dovede)te c finitatea ,i e te trin )i e !rimit de la altul: ace t altul ,nt oamenii care e o!un !roce ului divin. %initatea lor a acce!tat+o 0ri to , acea t finitate care ,n a cu*i)ul e"trem al ei e te rul7 ace t omene c, care e te el ,n u)i moment ,n via*a divin, e te acum determinat ca ceva trin, nea!ar*intor lui 2V1 -umnezeu: ,n acea t finitate ,n fiin*area+!entru+ ine a ei fa* de -umnezeu e te rul, e ceva trin de el: dar el a acce!tat+o !entru a o omor, !rin moartea lui. <oartea ru)inoa e te aici totodat iubirea infinit. (ubire infinit e te fa!tul c -umnezeu +a afirmat !e ine identic cu ceea ce+i e te trin, !entru a+l omor,. 6cea ta e te emnifica*ia mor*ii lui 0ri to . 0ri to a !urtat !catul lumii, l+ a ,m!cat !e -umnezeu, e !une.

6cea t uferin* )i moarte e te ,m!otriva doctrinei de !re im!utarea moral, conform creia fiecare individ trebuie r !und numai !entru ine. %iecare e te f!tuitorul fa!telor ale. -e tinul lui 0ri to !are a contrazice ace te im!utri: dar acea ta ,)i are locul numai ,n domeniul finit*ii )i nu ,n c,m!ul !iritului liber. ,n c,m!ul finit*ii, determina*ia e te aceea c fiecare rm,ne ceea ce e te: dac a fcut ru, e te ruQ rul e te ,n el ca )i calitatea lui. ,n de>a ,n fera moralei, )i cu at,t mai mult ,n fera religiei, !iritul e te )tiut ca fiind liber, ca afirmativ ,n ine ,n u)i, ,nc,t acea t limit ,n el, care ,nainteaz !,n la ru, e te !entru infinitatea !iritului un nimic Q !iritul !oate face din ceva ,nt,m!lat ceva ne,nt,m!lat: ac*iunea rm,ne ,n amintire, ,n !iritul o )terge. Prin urmare, im!utarea nu a>unge !,n la ,nl*imea ace tei fere. . ,n moartea lui 0ri to a fo t omor,t finitatea omului !entru adevrata con)tiin* a !iritului. 6cea t moarte a naturalului are ,n cAi!ul ace ta emnifica*ie univer al, finitul, rul ,n general, e te nimicit. Cumea a fo t a tfel m,ntuit, !rin acea t moarte i +a luat lumii rul ei n sine! ,n adevrata ,n*elegere a mor*ii a!are ,n felul ace ta rela*ia ubiectului ca atare. 0ontem!larea ,nce+
n. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( VU1

teaz aici, ,n u)i ubiectul e te atra ,n !roce : el imte !ro!ria 2V2 a ,n trinare, !e care 0ri to a luat+o a u!ra a ,ntruc,t a ,mbrcat omene cul, dar !rin moartea a l+a nimicit. 0om!ortarea con*inutului ,n felul ace ta e te latura religioa )i aici ,nce!e formarea comunit*iiQ ace t con*inut e te tot una cu ceea ce +a numit revr are a !iritului f,nt. S!iritul e te acela care a revelat ace t lucru Q ra!ortul fa* de im!lul om e tran form ,ntr+un ra!ort care e te tran format, cAimbat !lec,nd de la !irit, a tfel ,nc,t natura lui -umnezeu e de co!er !e ine ,n el )i ace t adevr dob,nde)te certitudine mi>locit, ca a!ari*ie. Prin acea ta ob*ine deci acela care a fo t con iderat mai ,nt,i ca ,nv*tor, !rieten, ca martir al adevrului, o cu totul alt !ozi*ie. P,n aici e te numai ,nce!utul care e condu de !irit la rezultat, la f,r)it, la adevr. <oartea lui 0ri to e te, !e de o !arte, moartea unui om, a unui !rieten care a murit !rin violen* etc, ,n acea t moarte e te aceea care, ,n*elea !iritual, devine ea ,n )i m,ntuire, !unct central al concilierii. (ntuirea naturii !iritului la modul en ibil, ati facerea nevoii !iritului ! trat ,n fa*a lor a fo t a!oi ceea ce, du! moartea lui 0ri to , +a revelat mai ,nt,i !rietenilor ace tuia. 6)adar acea t convingere, !e care ei au !utut +o coat din via*a lui, nu era ,nc adevratul adevr, ci abia !iritul. ,nainte de moartea a e afla ,n fa*a lor un individ en ibil Q lmurirea ,n*elegtoare !ro!riu+ zi le+a dat+o !iritul, de !re care 0ri to !une c el ,i va conduce !e ei ,ntrutot adevrul Q K6bia acela va fi adevrul ,n care v va conduce !e voi !iritulG. 6 tfel e determin !e ine acea t moarte !e latura acea ta ca moarte care e te trecere la glorie, la glorificare, dar care e numai re taurarea gloriei originare. <oartea, negativul, e te mi>locitorul ca fie !u Mafirmat= dre!t atin mre*ia ori+ 2/ ginar. 6)adar e te im!ortant i toria ,nvierii )i ,nl*rii lui 0ri to de+a drea!ta lui -umnezeu acolo unde i toria dob,nde)te o conce!*ie !iritual. 6 tfel +a ,nt,m!lat deci c mica comunitate a avut certitudinea c -umnezeu a a!rut ca om: ace t omene c ,n -umnezeu, )i modul cel mai ab tract al ace tui omene c, u!rema de!enden*, ultima lbiciune )i ultima trea!t a ne!utin*ei ,nt tocmai moartea natural.
VU2
P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

K-umnezeu ,n u)i e te mortG, e !une ,ntr+un c,ntec al lui CutAer: acea t con)tiin* e"!rim c omene cul, finitul, fragilul, lbiciunea, negativul, e te ,n u)i moment divin, e te ,n ,n u)i -umnezeu: e"!rim c alteritatea, finitul, negativul, nu e te ,n afara lui -umnezeu, ca alteritate, ea nu ,m!iedic unitatea ei cu -umnezeu Q e te )tiin* alteritatea, nega*ia ca moment al ,n )i naturii divine. 6ici e te con*inut cea mai ,nalt idee a !iritului. 6ce t negativ e"terior e converte)te ,n cAi!ul ace ta ,n interior. <oartea are, !e de o !arte,

en ul, emnifica*ia c omene cul e te ,nlturat )i mre*ia divin rea!are din nou. -ar moartea e te ea ,n )i totodat )i negativul, e acea culme u!rem creia ,i e te e"!u omul ca e"i ten* natural )i tocmai !rin acea ta ,n u)i -umnezeu. ,n ,ntreag acea t i torie a devenit con)tient oamenilor adevrul la care au a>un Q anume, c ideea lui -umnezeu are certitudine !entru ei, c omul e te -umnezeu nemi>locit, !re 9 zent, )i anume ,n en ul c ,n acea t i torie, a)a cum o conce!e !iritul, e te ,nf*i)area ,n )i a !roce ului a ceea ce e te omul, ce e te !iritul. ,n ine -umnezeu )i mort . acea t mi>locire !rin care omene cul e te ,nlturat, !e de alt !arte, ceea+ce+fiin*eaz+,n+ ine vine ,na!oi la ine )i abia a tfel e te !irit. 0on)tiin*a comunit*ii care face a tfel trecerea de la im!lul om la omul+-umnezeu, la intuirea, la con)tiin*a, la certitudinea unit*ii )i unirii naturii divine )i umane, e te aceea cu care ,nce!e comunitatea )i e ceea ce con tituie adevrul !e care e te ,ntemeiat comunitatea. 7"!licarea concilierii e te aceea c -umnezeu e te ,m!cat cu lumea, au rnai cur,nd c -umnezeu +a artat ,nclinat fie conciliat cu lumea, c omene cul tocmai nu+i e te ceva trin, ci c acea t alteritate, autodiferen*iere, finitatea, cum e !une, e te un moment ,n el ,n u)i, ,n fr ,ndoial un moment care di !are: dar el +a artat, +a revelat !e ine comunit*ii ,n ace t moment. 6cea ta e te !entru comunitate i toria a!ari*iei lui -umnezeu, acea t i torie e i torie divin, !rin care comunitatea a a>un la con)tiin*a adevrului. -in acea ta +a format con)tiin*a, )tiin*a c -umnezeu e te triunit. 0oncilierea ,n care e crede ,n 0ri to nu are nici un en , dac -umnezeu nu e )tiut Mcuno cut= ca cel triunit, dac nu e recunoa)te c el e te, dar e te )i ca cellalt, ca ceea ce e
((. (-776 747E36 6 C1( -1<37]71 (3 7C7<7341C 0O384((3D7( VU3

diferen*iaz !e ine, ca cellalt a tfel ,nc,t ace t cellalt e -umnezeu ,n u)i, are ,n el natura divin ,n ine, )i c u!rimarea ace tei diferen*e, alterit*i, acea t re,ntoarcere, acea t iubire, e te !iritul. Dine de acea t con)tiin* fa!tul c credin*a nu e te ra!ort fa* de ceva ecundar, ci e ra!ort fa* de -umnezeu ,n u)i. 6ce tea ,nt momentele care im!ort aici, fa!tul c a a>un la con)tiin*a oamenilor i toria ve)nic, mi)carea etern care e te -umnezeu ,n u)i. 6lte forme, de e"em!lu, forma mor*ii+>ertf, e reduc de la ine la ceea ce a fo t !u . @ertf ,n eamn Q a u!rima natura+litatea, alteritatea. Se !une Q 0ri to a murit !entru toi, acea ta nu e te ceva ingular, ci e i toria divin, etern. 4ot a)a e !une Q ,n el au murit to*i. ,n natura lui -umnezeu ,n u)i 2VV ace t lucru e te un moment: el +a !etrecut ,n ,n u)i -umnezeu. -umnezeu nu !oate fi mul*umit !rin un alt ceva, numai !rin ine ,n u)i. 6cea t moarte e te iubirea ,n )i afirmat ca moment al lui -umnezeu )i acea t moarte e te ceea ce conciliaz. ,n ea e te intuit iubirea ab olut. (dentitatea divinului )i omene cului face c ,n ace ta, ,n finit, -umnezeu e te la ine ,n u)i )i c ace t finit e te determina*ie a lui -umnezeu ,n ,n )i moartea. -umnezeu a conciliat !rin moarte lumea )i e conciliaz etern !e ine cu ine ,n u)i. 6cea t revenire e te re,ntoarcerea a ,n ine ,n u)i )i !rin acea ta el e te !irit, iar ace t al treilea Mmoment= e te Me"i t= de aceea fiindc 0ri to a ,nviat. 0u acea ta nega*ia e te ,nvin )i nega*ia nega*iei e a tfel moment al naturii divine. %iul a fo t ,nl*at la drea!ta lui -umnezeu. ,n acea t i torie e te realizat, comentat, e"!licat !entru comunitate natura lui -umnezeu, realizat !iritul. 6ce ta e lucrul !rinci!al: emnifica*ia i toriei e te c ea e i toria lui -umnezeu ,n u)i. -umnezeu e te mi)carea ab olut ,n ine ,n u)i, mi)care care e !iritul, )i acea t mi)care e te aici ,nf*i)at ,n individ. <ulte re!rezentri e leag de ace t fa!t, mai cu eam fal e, introdu e aici, de e"em!lu, c -umnezeu ar fi un tiran care !retinde >ertfe: acea ta e te neadevrat: ci natura lui -umnezeu e aceea c el e te iubirea, !iritul, )i a!oi nega*ia e te moment e en*ial. 6cum, ,n ce !rive)te ate tarea individului, acea ta e te e en*ial mrturia !iritului, a ideii care l)luie)te ,n interior,

VUW
P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

mrturie a !iritului ,n ine ,n u)i. 6ce ta e te fcut aici fie intuitiv, i e d !iritului o ate tare nemi>locit a !iritului: ace t lucru ,l cunoa)te ,n adevrata lui nece itate numai !iri+ 2// tul ,n*elegtor. 6te trile e"terioare ,nt de calitate inferioar )i ele nu a!ar*in aici. 6!oi, ate tarea en ibil ,nceteaz de a mai fi determina*ie e en*ial a naturii lui -umnezeu. -e ea *in miracolele a)a cum a>ung ele fie rece!tate de con)tiin*a em!iric e"terioar a credin*ei. 6ce ta e te un alt domeniu, un alt teren, dar oamenii ,)i re!rezint c individul a trebuit e fac crezut cu a>utorul fenomenului trlucitor al minunilor, !rin !uterea ab olut a u!ra naturii, cci omul )i+l re!rezint !e -umnezeu de obicei ca !utere a naturii. -e !re acea ta am vorbit de>a. 0ri to !une Q voi vre*i vede*i emne )i minuni. 3u e a>unge la emne )i la minuni, 0ri to le+a re !in . %r ,ndoial, miracolul e te, !rin natura a un mod e"terior, mod li! it de !irit al ate trii.9 0u dre!tate e )tie c -umnezeu )i !uterea a ,n natur ,nt !rezente ,n legi eterne )i conform ace tora, adevratul miracol e te !iritul ,n u)i. -e>a animalul e te un miracol fa* de natura vegetal, )i ,nc )i mai mult !iritul fa* de via*, fa* de natura care nu mai imte. ,n un alt mod de ate tare e te cel veritabil, cel !rin !uterea a u!ra !iritelor. 4rebuie fie !u c ace ta e te modul adevrat. -ar acea t !utere a u!ra !iritelor nu e te cea e"terioar, cum e aceea a bi ericii contra ereticilor, ci e te o !utere la modul !iritual, a tfel ,nc,t i e la !iritului ,ntreaga a libertate. -ovada care e te conce!tul nu are nevoie de nici o ate tare. (at acea t e"!unere a celei de+a doua idei ca idee ,n fenomen Ma!ari*ie=, a ideii eterne a)a cum a devenit ea, adic a a!rut !entru certitudinea nemi>locit a omului. 0a ea devin certitudine !entru om e te nevoie de certitudine en ibil, din care trece ,n acela)i tim! ,n con)tiin*a !iritual )i e te de a emenea convertit ,n en ibilitate nemi>locit, ,n ,n a)a fel c vedem ,n ea mi)carea, i toria lui -umnezeu, via*a care e te ,n u)i -umnezeu.
((. (-776 53 7C7<7341C 0O<13(4fD((

VUV

IDEEA N ELEMENTUL COMUNITII SAU MPRIA ".# SPIRITULUI

Primul !entru con)tiin* a fo t conce!tul ace tei !ozi*ii: al doilea !unct a fo t ceea ce e te dat ace tei !ozi*ii, ce e"i t pentru comunitate : al treilea e te trecerea ,n ,n )i comunitatea. 6cea t a treia fer e te ideea ,n determina*ia ingularit*ii, ,n mai ,nt,i numai ,nf*i)area unei ingure ingularit*i, a celei divine, a celei univer ale, a ingularit*ii a)a cum e te ea ,n ine )i !entru ine. 6 tfel unul e te to*i: o dat e te de fiecare dat, ,n ine, !otrivit conce!tului, ,n mod+determinat im!lu. -ar acea t ingularitate e te ca fiin*+!entru+ ine, acea t liberare a momentelor diferen*iate ca liber mod+nemi>locit )i inde!enden* e te e"cludent: ingularitatea ,n eamn tocmai a fi ,n acela)i tim! ingularitate em!iric. Singularitatea e"cludent e te !entru alii mod+de+a+fi+nemi>locit )i re,ntoarcere din altul ,n ine. Singularitatea ideii divine, ideea divin ca un unic om, e de v,r)e)te abia ,n realitate ,ntruc,t are mai ,nt,i ca vizavi al u !e mulii ingulari )i+i readuce !e ace)tia la unitatea !iritului, la comunitate )i e te Me"i t= ,n acea ta ca real )i general con)tiin* de ine. 6!ari*ia lui -umnezeu ,n carne e te ,ntr+un tim! determinat )i e ,n ace t individ: fiind a!ari*ie Mfenomen=, ea trece !entru ine, devine i torie ce a trecut: ace t mod en ibil trebuie di !ar )i trebuie urce ,n+, !aiu>re!r>gzen*rii. %ormarea comunit*ii are con*inutuC!otrivit cruia forma en ibil trece ,ntr+un element !iritual <odul ace tei !urificri de fiin*are nemi>locit !rime)te en ibilul ,n el, di !ari*ia ace tuia e te nega*ia a)a cum e ea !u )i cum a!are la e"i ten*a en ibil ca atare. 3umai ,n ceea ce e ingular e te dat acea t intuire, ea nu e ceva mo)tenit )i nu e te u ce!tibil de ,nnoire: 2V3 ea nu !oate fi a tfel, cci fenomenul en ibil. cum e ace ta . e te du! natura a momentan, el trebuie fie !iritualizat, e deci ,n cAi! e en*ial un fenomen care a fo t, )i e ,nl*at ,n domeniul re!rezentrii. Prezen*a en ibil !oate fi !rodu , !entru !iritul care O are nevoie de ea, !rin imagini, relicve etc. 3evoii nu+i li! e c 1 a tfel de mi>lociri. ,n !entru comunitatea !iritual,

KacumG+ui
VU/ P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

a trecut. ,n !rimul r,nd re!rezentarea en ibil integreaz a!oi trecutul, el e te un moment unilateral !entru re!rezentare, !rezentul are ,n ine ca momente trecutul )i viitorul. 6 tfel, re!rezentarea en ibil are deci revenirea, care e te e en*ial ab olut re,ntoarcere, )i a!oi ,ntoarcerea din e"terioritate ,n interior: e te un m,ng,ietor care !oate veni numai c,nd i toria en ibil ca i torie nemi>locit a trecut. 6)adar ace ta e te !unctul formrii comunit*ii, au e !unctul al treilea, e te !iritul. 7 te trecerea din e"terior, din fenomen ,n interior. -e !re ceea ce e vorba, e te certitudinea ubiectului cu !rivire la e en*ialitatea infinit, ne en ibil a ubiectului ,n ine ,n u)i, )tiindu+ e !e ine infinit, etern, nemuritor. 6vem a tfel mai con iderm Q a) formarea comunit*ii au conce!tul ei: b) e"i ten*a )i ubzi tarea ei, acea ta e te realizarea conce!tului ei )i c) trecerea credin*ei ,n )tiin*, tran formarea, tran figurarea credin*ei ,n filozofie.
! CONCEPTUL COMUNIT&-II

0omunitatea o formeaz ubiec*ii, ubiec*ii ingulari, em!irici, care ,nt ,n !iritul lui -umnezeu, de care e deo ebe)te totodat, crora le t ,n fa*, ace t con*inut, acea t i torie, adevrul. 0redin*a ,n acea t > torie, ,nconciliere, e te !e de o !arte o )tiin* Mcunoa)tereD nemi>locita o credin*: cellalt !unct e te a!oi fa!tul c natura !iritului ,n ea ,n )i e te acel !roce care a fo t con iderat ,n ideea general )i ,n ideea ca a!ari*ie, !roce !otrivit cruia ubiectul ,n u)i devine !irit, deci cet*ean al ,m!r*iei lui -umnezeu, numai c,nd el !arcurge ace t !roce ,n el ,n u)i. Subiectul, ubiectul uman, omul cruia i e reveleaz ace t lucru . ceea ce devine !rin !irit !entru om certitudine a concilierii . a fo t determinat ca individ, ca ceva e"cludent, diferit de al*ii. 6 tfel, !rezentarea i toriei divine e te !entru ceilal*i ubiec*i o i torie obiectiv. 7i trebuie acum mai !arcurg ,n ei ,n)i)i acea t i torie, ace t !roce . -ar !entru acea ta e nevoie ,n !rimul r,nd ea ei !re u!un c concilierea e te !o ibil, au, mai !reci , c acea t conciliere a avut loc ,n ine )i !entru ine )i e te cert.
(((. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( VUL

,n ine )i !entru ine, acea ta e te ideea general a lui -umnezeu: ,n , ca ace t adevr fie Me"i te= !entru om, nu !rin g,ndire !eculativ, ci igur . acea ta e te cealalt !re u!ozi*ie, care e acea taQ e te cert c concilierea e ,m!linit, adic ea trebuie fie re!rezentat ca ceva i toric, ca ceva ce a fo t v,r)it !e !m,nt, ,n lumea fenomenelor: cci un alt mod nu *ine de ceea ce e nume)te certitudine. 6cea ta e te acea !re u!ozi*ie ,n care credem mai ,nt,i. 1. 3a)terea comunit*ii e te ceea ce a!are ca revr are a !iritului f,nt. 3a)terea credin*ei e te mai ,nt,i un om, o a!ari*ie uman, en ibil, )i a!oi e e izarea !iritual, con)tiin*a !iritualuluiQ ea e te con*inut !iritual, tran formare a nemi>locitului ,n determina*ie !iritual. 6te tarea e te !iritual, ea nu rezid ,n ceea ce e en ibil, nu !oate fi realizat ,n cAi! nemi>locit, en ibil: ,m!otriva fa!telor en ibile e !oate deci2/U totdeauna obiecta ceva. 4ran formarea nemi>locitului ,n con*inut !iritual e te o trecere !e care am vzut+o ,n forma dovezilor de !re e"i ten*a lui -umnezeu. 7 te Me"i t= o lume en ibil, dar adevrul nu e te ceea ce e en ibil, nu e lumea nemi>locit, finitatea, ci e te infinitul. 6cea t conver iune, care ,nce!e de>a cu ,nvierea, cu ,nl*area la cer, e te ceea ce am numit noi na)terea comunit*ii. ,n ceea ce !rive)te modul em!iric, bi erica !rocedeaz >u t c,nd nu !oate admite cercetri ca acelea care e refer la a!ari*ii de ale lui 0ri to du! moarte, fiindc a tfel de cercetri !leac de la !unctul de vedere !otrivit cruia ar !rezenta im!ortan* elementul en ibil al a!ari*iei, ace t element i toric, ca )i c,nd ate tarea !iritului )i a adevrului su ar rezida ,n a tfel de !ove tiri de !re ceva re!rezentat i toric, la modul i toric, ,n ace t mod !er i t ferm !entru ine, cu toate c are acum men*ionatul !unct de !lecare. 6cea t trecere e te revr area !iritului care +a !utut !roduce numai du! ce 0ri to a fo t

liberat de carne, du! ce a ,ncetat !rezen*a a en ibil, nemi>locit. 6tunci e ive)te !iritul. 6cea ta e te altceva, o alt form, care !o ed ceea ce !roduce acum !iritul. Problema adevrului religiei cre)tine e divide nemi>locit ,n dou !roblemeQ 1) e te ,n general adevrat c -umnezeu nu e te Me"i t= fr fiul )i c l+a trimi !e el ,n lume T )i 2) fo t+a
VU8 PART. A III-A. RELIGIA AB(OLUTA

acest ( u din 3azaret, fiul dulgAerului, fiu al lui -umnezeu,. 0ri to T 6ce te dou ,ntrebri ,nt de obicei ame tecate ,n a)a felr c, dac ace ta n+a fo t fiul trimi al lui -umnezeu )i acea ta nu e !oate dovedi de !re el, n+ar fi ,n genere nimic cu trimiterea : noi ar fi trebuit au a)te!tm !e altul, dac trebuie )ei fie el, dac e"i t aci o !romi iune, adic dac ,n ine )i !entru ine e te nece ar ,n conce!t, ,n idee, au, fiindc nulitatea ideii e te fcut de!endent de dovada men*ionatei a)te!tri, nu trebuie ,n general ne mai g,ndim la a emenea lucruri. ,n , e en*ial, noi trebuie mai ,nt,i ,ntrebm Q e te o a tfel de a!ari*ie adevrat ,n ine )i !entru ine T 7a e te adevrat fiindc -umnezeu ca !irit e te triunit. 7l e te acea t manife tare, obiectivare de ine )i e identic cu ine ,n acea t obiectivare, e te iubirea etern. 7 acea t obiectivare ,n dezvoltarea ei com!let !,n la e"treme . a univer alit*ii lui -um9 nezeu )i finit*ii, a mor*ii )i e acea t re,ntoarcere ,n ine ,n u!rimarea ace tei durit*i a o!ozi*iei . e te iubire ,n durerea nemi>locit care ,n acea t iubire ,nceteaz )i ea. ,n ce !rive)te ceea ce e de natur !ur i toric, finit, e"terior, cr*ile finte !ot fi con iderate ca )i crierile !rofane. 6ltceva e te ,n ,n*elegerea !ro!rie g,ndului, !iritului . amintita con iderare !rofan nu e te ate tare a !iritului. 6cea ta e te mai cur,nd na)terea comunit*ii, comunitatea ,n )i, !iritul e"i tent, !iritul ,n e"i ten*a a, -umnezeu e"i t,nd ca )i comunitate. 0eea ce e !rim a fo t ideea ,n univer alitatea im!l a ei !entru ine, ceea ce nu era ,nc de cAi !re diviziunea originar, r !entru alteritate, tatl! 6l doilea e te !a\ticularul, ideea ca a!ari*fe9,G>1TitC ,ntruc,t ceea ce e !rim e te concret, alteritatea e, fr ,ndoial, con*inut de>a ,n elQ ideea e te via* ve)nic, !roducere etern. 6l doilea a fo t ideea ,n e"terioritate, ,n felul c a!ari*ia e"terioar e te re,ntoar la !rimul, e te )tiut Mcuno cut= ca idee divin Q identitatea divinului )i omene cului. 6l treilea e te acea t con)tiin*, -umnezeu ca spirit, iar ace t !irit ca e"i tent e te comunitatea! 7a ,nce!e cu aceea c adevrul e te !rezent, e te )tiut 2/2 Mcuno cut=, )i ace t adevr e te ceea ce e te -umnezeu Q anume, c el e te cel triunit, c el e via*a, e te ace t !roce al u ,n ine, acea t determinare a a ,n ine.
III. IDEEA IN ELE7ENTUL CO7UNIT89II VUR

6cea ta e te a)adar 2) )tiin*a Mcunoa)terea= au credina, cci credin*a e te )i )tiin* Mcunoa)tere=, numai c ,ntr+o form9 !ecific. (at ce trebuie fie e"aminat. Prin urmare, con*inutul divin e te !u ca )tiin* Mcunoa)tere= con)tient de ine de !re el ,n elementul con)tiin*ei, al interiorit*ii. Pe de o !arte Me te afirmat= c con*inutul e te adevrul )i c ace ta e te adevrul !iritului infinit ,n general, adic e cunoa)terea ace tuia, ,nc,t !iritul ,)i are libertatea a ,n acea t cunoa)tere, e te el ,n u)i !roce ul de a+)i dezbrca individualitatea a !articular )i de a e face !e ine liber ta ace t con*inut. ,n con*inutul e te ,n !rimul r,nd con)tiin* nemi>locit )i adevrul !utea a!rea !entru acea ta ,n cAi!uri en ibile felurite, cci ideea e te una ,n toate, e nece itate univer al, realitatea !oate fi numai oglind a ideii, de aceea ideea !oate a!rea !entru con)tiin* din toate, deoarece e totdeauna ideea ,n ace te infinit de multe !icturi care r fr,ng ideea. (deea e te re!rezentat, recuno cut, !re im*it ,n m,n*a care e te fructul, e ultima determina*ie a co!acului, el moare mai ,nt,i ,n !m,nt )i numai !rin acea t nega*ie r are !lanta. O a tfel de i torie, intui*ie, !rezentare, a!ari*ie, !oate fi ridicat de !irit )i la nivelul univer alului )i

a tfel i toria emin*ei, a oarelui devine imbol al ideii, dar numai imbol: ace tea ,nt forma*ii care, !otrivit con*inutului lor !ro!riu, calit*ii !ecifice a lor, nu ,nt adecvate ideii, ceea ce e )tiut ,n ele cade ,n afara lor, emnifica*ia nu e"i t (n ele ca emnifica*ie. Obiectul, care e"i t ,n el ,n u)i ca )i conce!t, e te ubiectivitatea !iritual, omul, el e te ,n el ,n u)i emnifica*ie, ea nu cade ,n afara lui, el confer t,lc la toate, el e cel ce )tie toate, el nu e te imbol, con)tiin*a a e te e en*ial i toria ,n )i, )i i toria !iritualului nu e te 2? ,ntr+o e"i ten* care e neadecvat ideiiI4rin urmare e nece ar, L c,nd e te vorba de om, ca g,ndul, ideea, e obiectiveze-ar, mai ,nt,i ideea e te !rezent la individ ,n intuire en ibil, acea ta trebuie fie ,nlturat, trebuie fie !u ,n lumin emnifica*ia, e en*a etern, veridic. 6cea ta e te credin*a comunit*ii care ia na)tere. 7a ,nce!e de la individ, omul ingular e te tran format de comunitate, e te )tiut Mcuno cut= ca -umnezeu, cu determina*ia c el e te fiul lui -umnezeu, ,m!ovrat cu tot ce e te finit, finit care a!ar*ine ubiectivit*ii ca atare. %orma, care e finit, di !are a!oi ,naintea ub tan+
V1U P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC14f

*ialit*ii. 6cea ta e te tran formarea re!rezentrii a!ari*iei en ibile ,n )tiin* Mcunoa)tere= de !re -umnezeu. 6vem a)adar comunitatea !ornind ,n felul ace ta de la credin*, ,n , !e de alt !arte, acea ta e te !rodu ca !irit. 4rebuie fie !u e ,n lumin diferitele emnifica*ii ale credin*ei )i ale ate trii. ,ntruc,t credin*a ,nce!e de la modul en ibil, ea are ,naintea a o i torie tem!oral, ceea ce con ider ea ca adevrat e te ,nt,m!lare e"terioar obi)nuit, iar ate tarea e te la modul i toric, >uridic, un fa!t care trebuie ate tat, certitudine en ibil : re!rezentarea bazei con ider ca temei al ei iar)i certitudinea altor !er oane !rivitoare la anumite fa!te en ibile )i ea aduce alte lucruri ,n legtur cu ace tea. (n felul ace ta, i toria vie*ii lui 0ri to e te ate tarea e"terioar, ,n credin*a ,)i cAimb emnifica*ia, anume, nu e vorba numai de credin* ca credin* ,n acea t i torie e"terioar, ci de aceea c ace t om a fo t fiul lui -umnezeu. 0on*inutul 9 en ibil devine aici cu totul altul, el e te tran format ,n alt con*inut )i e"igen*a e ca ace ta fie ate tat. Obiectul +a tran format com!let din unul e"i tent ,n cAi! en ibil, em!iric, 28W ,n unul divin, ,n moment e en*ialmente u!rem al lui -umnezeu ,n u)i. 6ce t con*inut nu mai e nimic en ibil: !rin urmare, dac e !retinde ca el fie ate tat ,n modul en ibil !recedent, ace t mod e te ,ndat in uficient, fiindc obiectul e cu totul de alt natur. 0,nd determinm con*inutul a tfel ,nc,t ,n e)i miracolele lui Ori to fie fenomene en ibile care !ot fi ate tate i torice)te )i c,nd, de a emenea, con iderm ,nvierea )i ,nl*area a ca ,nt,m!lri en ibile, atunci ,n ce !rive)te en ibilul nu e vorba de ra!ortul ate trii i torice fa* de ace te fenomene, ci e te vorba de ra!ortul ate trii en ibile )i al evenimentelor en ibile ,m!reun fa* de !irit, fa* de con*inutul !iritual. 6te tarea en ibilului, oricare ar fi con*inutul ei, rm,ne u!u unor obiec*ii infinite, fiindc ea are la baz ceva e"terior en ibil, ceea ce e ,m!otriva !iritului, ,m!otriva con)tiin*ei. 6ici con)tiin*a )i obiectul ,nt de !r*ite )i e"i t acea t e!arare ce e afl la baz, care atrage cu ine !o ibilitatea gre)elii, ,n)elarea, li! a a!titudinii de a e iza >u t un fa!t, ,nc,t omul !oate avea ,ndoieli. 0on*inutul en ibil nu e te cert ,n ine ,n u)i, fiindc el nu e a)a ceva !rin !iritul ca atare, fiindc el are un alt teren, nu e te !u de !irit. 6m !utea crede c trebuie
in. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V11

a>ungem la temei !rin com!ararea tuturor mrturiilor )i ,m!re>urrilor, ,n trebuie fie g ite temeiuri de Aotr,re ,n favorul cutrui au cutrui fa!t, numai c ace t ,ntreg mod de a+ te tare )i con*inutul en ibil ca atare trebuie fie redu e la nevoia !iritului. 0eea ce trebuie !o ede adevr !entru !irit, ceea ce trebuie el cread, nu trebuie fie credin* en ibil: ceea ce e te adevrat !entru !irit trebuie fie ceva !entru care fenomenul en ibil e te degradat. ,ntruc,t !iritul !leac de la en ibil )i a>unge la acea t !ozi*ie demn a a, com!ortarea lui fa* de en ibil e te totodat o com!ortare 2/ negativ. 6cea ta e te o

determina*ie !rinci!al. 7 aceea)i com!ortare ce e ,nt,lne)te ,n toate e"tremele deoarece ea e te ,ndre!tat !re ceva general. Cegile cerului le+a de co!erit, cum e )tie, Qepler! Pentru noi ele au valoare ,n dublu en , ele ,nt univer alul. S+a !lecat de la cazuri ingulare, au fo t redu e la legi unele mi)cri, ele ,nt ,n numai cazuri ingulare, +ar !utea crede c e"i t de milioane de ori mai multe cazuri, c ar e"i ta cor!uri care nu cad ,n felul ace ta, c cAiar )i la cor!urile cere)ti nu e"i t a tfel lege univer al. %r ,ndoial, noi ne+am familiarizat a tfel cu lucrul ace ta, dar intere ul !iritului e te c o a tfel de lege e adevrat ,n ine )i !entru ine, ca ra*iunea +)i aib ,n lege imaginea a, atunci ea recunoa)te legea ca adevrat ,n ine )i !entru ine. ,n cAimb, men*ionata cunoa)tere en ibil trece atunci !e al doilea !lan, ea e te, fr ,ndoial, !unct de !lecare care trebuie fie recuno cut cu mul*umiri, ,n o a tfel de lege ubzi t acum !entru ine ,n u)i, a tfel ate tarea ei e te alta, e te conce!tul, iar e"i ten*a en ibil e te acum degradat la nivelul unei imagini de vi dea u!ra creia e"i t o regiune u!erioar cu con*inut !ro!riu )i ferm. 6cela)i ra!ort are loc la dovezile e"i ten*ei lui -umnezeu care !leac de la finit: nea>un ul e aici fa!tul c finitul e te conce!ut numai ,n cAi! afirmativ, dar trecerea de la finit la infinit e te totodat fcut a tfel ,nc,t terenul finitului e !r it )i finitul e te degradat la ceva ecundar, la o icoan ,nde!rtat care mai ubzi t numai ,n trecut, )i nu ,n !irit, care ,)i e te ie)i ab olut !rezent, care a !r it acum+men*ionatul !unct de !lecare )i e afl !e un teren de o cu totul alt valoare. Pietatea !oate g i a tfel ocazie ,n orice !entru a e edifica, cci ace ta e te !unctul de !lecare. S+a dovedit c mai multe citate ale lui 0ri to din vecAiul te tament ,nt ine"acte, ,nc,t ceea ce ?m
V12 P6;4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

rezult din ele nu e te ,ntemeiat ,n ,n*ele ul nemi>locit al cuv,ntului. 0uv,ntul ar trebui )i a)a fie ferm, ,n !iritul face din el ceea ce e te veridic. 6 tfel, i toria en ibil e te !unct de !lecare !entru !irit, !entru credin*, )i ace te dou determina*ii trebuie fie deo ebite, )i abia re,ntoarcerea !iritului ,n ine, con)tiin*a !iritual e te ceea ce im!ort. 7eie e a tfel c comunitatea ,n ine !roduce ace t con*inut al credin*ei, reie e, ca !unem a)a, c ace t con*inut nu e te !rodu de cuvintele bibliei, ci de comunitate. <odul em!iric, di !ozi*iile bi erice)ti, inoadele etc. nu ne intere eaz aici. 0e e te con*inutul ,n ine )i !entru ine, iat ,ntrebarea O 6devratul con*inut cre)tin al credin*ei trebuie fie >u tificat de filozofie )i nu de i torie. 0eea ce face !iritul nu e te i torie, !entru el are im!ortan* numai ceea ce e te ,n ine )i !entru ine, nu trecutul, ci ceea ce e ab olut !rezent. 3. -ar )i ace t lucru e te revelat, are ra!ortare la subiect e te !entru el )i are nu mai !u*in ra!ortare e en*ial la fa!tul c ubiectul trebuie fie cet*ean al ,m!r*iei lui -umnezeu. %a!tul c ubiectul ,n u)i trebuie devin un co!il al lui -umnezeu !re u!une c reconcilierea ,n ine )i !entru ine e te ,m!linit ,n ideea divin )i ea a!oi +a )i manife tat, adevrul e te cert !entru om. 4ocmai fa!tul de a fi cert e te manife tarea, ideea a)a cum !arvine ea ,n con)tiin* la modul fenomenului au manife trii. Ea!ortul ubiectului fa* de ace t adevr e te acela c ubiectul tocmai a>unge la acea t unitate con)tient, e ,nvrednice)te de ea, o !roduce ,n ine, e um!le de !iritul divin. 6ce t lucru e realizeaz !rin mi>locire ,n ine ,n u)i, T )i acea t mi>locire con t ,n fa!tul c ubiectul are acea t credin* : cci credin*a e te adevrul, e !re u!ozi*ia c ,n ine )i !entru ine, )i ,n mod cert, e te ,nf!tuit concilierea. (S4umai !rin mi>locirea ace tei credin*e c ,m!carea e ,n ine )i !entru ine realizat )i e igur, e te ca!abil, e ,n tare ubiectul e itueze !e ine ,n u)i ,n acea t unitate. <i>locirea acea ta e te ab olut nece ar. ,n acea t ,n ufle*ire mi>locit de acea t tare emotiv e te e"!rimat dificultatea care rezid ,n fa!tul c rela*ia comunit*ii e ,n acea t idee o rela*ie de ubiec*i ingulari, !articulari, ,n acea t dificultate e te ridicat ,n ,n )i acea t unitate.
(((. (-776 (3 7C7<7341C, 0O<13(4fD(( V13

<ai !reci , dificultatea con t ,n aceea c ubiectul difer de !iritul ab olut. 6ce ta e ,nl*at, )i fa!tul c e te ,nl*at rezid ,n aceea c -umnezeu !rive)te inima omului, voin*a lui ub tan*ial, ubiectivitatea lui cea mai luntric, atotcu!rinztoare, voin*a lui interioar, veridic, erioa . ,n afar de acea t voin* anterioar, deo ebit de acea t realitate luntric, ub tan*ial, mai e"i t ,n om o e"terioritate, diferen* datorit creia el !oate comite gre)eli, !oate e"i ta ,ntr+ un fel care nu e te adecvat ace tei e en*ialit*i luntrice, ub tan*iale, ace tei interiorit*i ub tan*iale, e en*iale. -ar e"terioritatea, alteritatea ,n genere, finitatea, im!erfec*iunea, a)a cum e determin ea !e ine mai de!arte, e te co+bor,t la ceva nee en*ial )i e )tiut Mcuno cut= ca atare, cci ,n idee alteritatea fiului e te un moment trector, care di !are, moment care nu e veridic, e en*ial, nu e !er i tent )i ab olut. 6ce ta e te conce!tul comunit*ii ,n general, e ideea care e te deci !roce ul ubiectului ,n )i la el ,n u)i, ubiect care, rece!tat ,n !irit, e !iritual, a tfel ,nc,t !iritul lui -umnezeu l)luie)te ,n el. 6cea t con)tiin* de ine !ur a lui e te totodat con)tiin* a adevrului, iar acea t con)tiin* de ine !ur, care )tie Mcunoa)te= )i voie)te adevrul, e te tocmai !iritul2( divin ,n el. b) Realizarea comunitii! 0omunitatea real e te ceea ce numim ,n general biseric! 6cea ta nu mai e te comunitatea care ia na)tere, ci e comunitatea e"i tent, care e )i men*ine !e ine. ,n comunitatea ubzi tent bi erica e te organizarea ,n general a tfel ,nc,t ubiec*ii a>ung la adevr, +)i ,n u)ea c adevrul )i !rin acea ta !iritul f,nt )i devin real ,n ei, !rezent ,n ei, +)i aib lca) ,n ei, fie Me"i te= ,n ei adevrul, iar ei e bucure de adevrul, de !iritul care e activ ,n ei, ca ei fie ubiec*i realizatori ai !iritului. 1niver alul bi ericii con t ,n fa!tul c aici adevrul e te !re+ u!u , nu ca ,n eta!a de formare Ma comunit*ii=, unde !iritul f,nt e abia revr at, abia creat, ci adevrul e te adevr e+"i tent. 6ce ta e te !entru ubiect un ra!ort tran format fa* de ,nce!ut. 1. 6ce t adevr, care e a tfel !re+ u!u , e te !rezent, e doctrina bisericii, doctrina credin*ei, iar con*inutul ace tei ,nv*turi ,l cunoa)tem: ea e te ,ntr+un cuv,nt ,nv*tura de !re conciliere. iu mai e vorba c ace t om e te ,nl*at la emnifica+
+ c. 3LR

V1W P6E4. 6 (((+6. Y7C(#(6 6;SOC146

*ie ab olut !rin revr area, decretarea !iritului, ci acea t emnifica*ie e o emnifica*ie )tiut, recuno cut. 6cea t ca!acitate ab olut a ubiectului e te at,t ,n el ,n u)i, c,t )i !artici!are obiectiv la adevr, !arvenire la adevr, fiin*are ,n adevr, !arvenire la con)tiin*a adevrului. 6cea t con)tiin* a doctrinei e te aici !re+ u!u , e !rezent. Eeie e )i c e te nece ar o doctrin, c,t )i c ,n ubzi +tarea comunit*ii doctrina e te de>a elaborat. 6cea t doctrin 2/R e te ceea ce e fcut fie re!rezentabil Macce ibil re!rezentrii= )i ace ta e te un con*inut ,n care e te ,n ine )i !entru ine elaborat )i e"!u ceea ce trebuie fie !rodu ,n individ ca atare. 6 tfel, abia ,n ,n )i comunitate e te elaborat doctrina ca ceva !re+ u!u ,n elementele ale, ca ceva dat de+a gata. S!iritul care e revar e te numai ,nce!utul, e cel ce ,nce!e, e ,nl*area. 0omunitatea e te con)tiin*a ace tui !irit, e e"!rimarea a ceea ce a de co!erit !iritul, a ceea ce l+a atin , a adevrului c 0ri to e te Me"i t= !entru !irit. -octrina e te a tfel e en*ial !rodu ,n bi eric, elaborat ,n bi eric. <ai ,nt,i ea e te Me"i t= ca intuire, ca entiment, ca mrturie im*it, a emntoare tr netului, a !iritului, ,n adevrul trebuie fie !rezent, !re+ u!u : a tfel el trebuie fie dezvoltat din concentrarea, din interioritatea !iritului ,n re!rezentare. -octrina credin*ei a fo t deci elaborat abia ,n bi eric )i a fo t folo it a!oi g,ndirea, con)tiin*a cultivat, care ,)i afirm )i+n ea dre!turile ale )i ceea ce de altfel era dob,ndit ,n

domeniul culturii g,ndurilor, ,n filozofie: doctrina e formeaz dintr+un alt con*inut, concret, ame tecat ,nc cu neclarit*i. 6cea t doctrin e"i tent trebuie a!oi fie )i ! trat ,n bi eric, fie )i !ro!u !re ,nv*are ceea ce e te doctrin. 7 te, e"i t, e valabil, e recuno cut . !entru ace te g,nduri )i+ n vederea ace tui adevr a tfel cuno cut . nemi>locit, dar nu ,n cAi! en ibil: ca e izarea ace tei doctrine e face !rin im*uri, ,ntocmai cum lumea e te )i ea ceva !re+ u!u , fa* de care ne com!ortm ,n cAi! e"terior ca fa* de ceva en ibil. 6devrul !iritual e"i t numai ca adevr )tiut: modul a!ari*iei lui e te ca el fie ,nv*at. Pentru bi eric e te e en*ial organizarea, e en*ial e fie un cor! ,nv*tore c ,n rcinat !ro!un acea t doctrin. Subiectul e na)te ,n acea t ,nv*tur, el !leac de la 2LU acea t tare a adevrului valabil, e"i tent, cu con)tiin*a de !re
(((. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V1V

el. 6ce ta e te ra!ortul lui fa* de ace t adevr ,n ine )i !entru ine !re+ u!u , adevr e"i tent. 6 tfel, ,ntruc,t e te n cut ,nuntrul bi ericii, individul e ,ndat, de)i ,nc incon)tient, determinat !artici!e la ace t adevr, e ,m!rt)ea c din el: determinarea lui e te !entru ace t adevr. ;i erica enun* ace t lucru ,n taina botezului : omul e te ,n comunitatea bi ericii, ,n care rul e ,nvin ,n ine )i !entru ine )i -umnezeu e te conciliat ,n ine )i !entru ine. ;otezul indic c co!ilul e na)te ,n comunitatea bi ericii )i nu ,n mizerie, c el nu ,nt,lne)te o lume du)man, ci c lumea lui e te bi erica )i c el nu are dec,t e integreze ,n comunitatea care e"i t de>a ca tare a lumii. Omul trebuie e na c de dou ori, o dat natural )i a!oi !iritual, ca braAmanul. S!iritul nu e te Me"i t= nemi>locit, el e te Me"i t= numai a)a cum e na)te el !e ine din ine: el e te Me"i t= numai ca cel ren cut. 6cea t rena)tere nu mai e te durerea infinit care e durerea na)terii, ,n !rezent e te )i o!ozi*ia, aceea a !articularit*ii ale, a intere elor lui !articulare, a !a iunilor )i egoi mului u. (nima natural ,n care e te !rin omul e du)manul care trebuie fie combtut. -urerea real, nemrginit, !rodu de ne+adecvarea lui ,n ce !rive)te ra!ortul u fa* de -umnezeu ,i e te, dac nu )i cru*at, totu)i atenuat, dar acea ta nu mai e te lu!ta real din care +a n cut comunitatea. Ca ace t individ, doctrina e ra!orteaz ca ceva e"terior. 0o!ilul e te mai ,nt,i numai !irit ,n ine, nu e ,nc !irit realizat, nu e te real ca !irit, el are numai ca!acitatea, a!titudinea de a deveni !irit, de a deveni real ca !irit: a tfel adevrul a>unge la el mai ,nt,i ca ceva !re+ u!u , recuno cut, valabil, adic adevrul a>unge la om mai ,nt,i ,n cAi! nece ar ca 2L1 autoritate. Orice adevr, )i cel en ibil . dar ace ta nu e te !ro!riu+zi adevr . a>unge la oameni mai ,nt,i ,n cAi!ul ace ta. ,n !erce!erea noa tr en ibil lumea a>unge a tfel la noi ca autoritate, ea e te Me"i t=, noi o g im a)a, o rece!tm ca !e ceva+ce+e te )i ne ra!ortm la ea ca la ceva+ ce+e te. 7a e te a)a, )i a)a cum e te a)a e ea valabil. -octrina, !iritualul, nu e"i t ca o a tfel de autoritate en ibil, ci ea trebuie fie ,nv*at ca adevr valabil. <oravul e te ceva !iritual, e o convingere care ubzi t, ,n fiindc
V1/ PART. A III-A. RELIGIA AB(OLUTA

moravul e ceva !iritual, nu !unem c e te, ci c e valabil. 4otu)i, fiindc ace t ce !iritual a>unge la noi ca ceva+ce+e te, )i cum el a>unge a tfel la noi ca ceva ce e valabil, numim ace t mod autoritate. 6ce t fel ,n care omul trebuie ia cuno)tin* de ceea ce e en ibil, !ri>init !e autoritate, fiindc e te aci, e"i t, omul trebuie +l acce!te Q oarele e"i t )i el, )i fiindc e"i t, trebuie +l acce!t: tot a tfel doctrina, adevrul: ,n ea a>unge la noi nu !rin !erce!ere en ibil, !rin activitatea im*urilor, ci !rin ,nv*tur ca ceea+ce+e te, !rin autoritate. 0eea ce e te ,n !iritul

omene c, adic ,n adevratul !irit al omului, ,i e te !rin acea ta adu ,n con)tiin* ca ceva obiectiv, au ceea ce e te ,n el e te dezvoltat, a tfel ,nc,t el ,l )tie ca fiind adevrul ,n care e"i t el. ,ntr+o a tfel de educare, e"erci*iu, cultivare )i a imilare e te vorba numai de obi)nuire cu binele )i adevrul. Prin urmare, aici nu e te vorba de a ,nvinge rul, cci rul e te ,nvin ,n ine ), !entru ine. 7 vorba numai de ubiectivitatea accidental. -e una dintre determina*iile credin*ei, de aceea !otrivit creia u+2L2 biectul nu e te ceea ce trebuie el fie, e te legat !o ibilitatea ab olut ca ace ta +)i ,m!linea c menirea, adic fie !rimit ,n gra*ia lui -umnezeu. 6ce ta e te ro tul credin*ei. (ndividul trebuie e izeze adevrul unit*ii e"i tente ,n ine ,ntre natura divin )i uman, iar ace t adevr el ,l e izeaz ,n credin*a a ,n 0ri to : a tfel !entru el -umnezeu nu mai e te ceva tran cendent, )i e izarea ace tui adevr e o!u !rimei determina*ii fundamentale, aceleia !otrivit creia ubiectul nu e te cum trebuie el fie. 0o!ilul, ,ntruc,t +a n cut ,nuntrul bi ericii, +a n cut ,n libertate )i !entru libertate, nu mai e"i t !entru el alteritate ab olut, acea t alteritate e te !u ca ceva ce a fo t ,nvin . ,n acea t integrare e vorba numai nu fie l at rul e !roduc, !entru ceea ce e"i t ,n genere !o ibilitate ,n om : dar ,ntruc,t rul e na)te c,nd omul face ru, e"i t totodat )i ace ta ca ceva li! it de valoare )i a u!ra cruia !iritul are !utere, ,nc,t !iritul are !uterea fac rul ne,nt,m!lat. Prerea de ru, cin*a, are en ul c crima !rin ,nl*area omului la adevr e te )tiut Mcuno cut= ca ceva ,n ine )i !entru ine ,nvin , ceva ce +a ,nt,m!lat ,n ceva ne,nt,m!lat nu e !oate face la modul en ibil, ci la modul !iritual, luntric. (
III. IDEEA IN ELE7ENTUL CO7UNIT89II V1L

e iart omului crima, el e te con iderat !rintre oameni ca unul care a fo t !rimit de tatl. 6cea ta e te arcina bi ericii, acea t obi)nuire, ca educarea !iritului devin tot mai interiorizat, ca ace t adevr devin tot mai identic cu K)inele G omului, cu voin*a lui, devin voin*a lui, !iritul su! Cu!ta a trecut )i e"i t con)tiin*a c nu e te lu!t ca ,n religia !er an au ,n filozofia Xantian, unde rul trebuie fie ,nvin , dar e o!une ,n ine )i !entru ine bi+ 2L3 nelui, )i unde ceea ce e u!rem e te !rogre ul infinit. 6colo trduin*a e te infinit, rezolvarea arcinii e trmutat ,n infinit, unde e face o!rire la Ktrebuie fieG. 6ici, dim!otriv, contradic*ia e te de>a rezolvat, rul e te )tiut Mcuno cut= ,n !irit ca ,nvin ,n ine )i !entru ine )i, gra*ie fa!tului c el e te ,nvin ,n ine )i !entru ine, ubiectul are numai +)i fac bunvoin*a, )i a tfel rul, fa!ta rea, a di !rut. 6ici avem con)tiin*a c nu e"i t !cat care nu !oat fi iertat c,nd voin*a natural e te ,nlturat, numai !catul ,m!otriva !iritului f,nt Mnu !oate fi iertat=, negarea !iritului, cci numai el e te !uterea care !oate u!rima totul. 7"i t aici dificult*i foarte multe care iau na)tere din conce!tul !iritului )i al libert*ii, !e de o !arte e te !iritul ca !irit univer al, iar !e de alt !arte fiin*area+!entru+ ine a omului fiin*area+!entru+ ine a individului ingular. 4rebuie !unem c !iritul divin e acela care !roduce rena)terea: acea ta e te gra*ie divin liber, cci tot ce e te divin eliber: ea nu e te KfatumG, de tin: ,n , !e de alt !arte, ubzi t ferm )i con)tiin*a+de+ ine a ufletului )i e caut e de co!ere c,t ,i revine omului: i e la o veleitate, o nzuin* dar acea t !er i tare ferm ,n ace t ra!ort e te ea ,n )i ceva ne !iritual. Prima fiin*, autofiin*area, e te ,n ine conce!tul, e ,n ine !iritul, )i ceea ce trebuie fie u!rimat e te forma modului nemi>locit al lui, a fiin*rii+!entru+ ine ingularizate, !articulare a lui. 6cea t auto u!rimare )i venire+la+ ine a conce!tului e te natur general, ca ,n elementul g,ndului !iritul care revine la ine e te !irit liber, ,n !iritul liber nu e !irit limit, e univer al. 6c*iunea ,n credin*a ,n concilierea ce fiin*eaz ,n ine e te, !e de o !arte, ac*iune a ubiectului, !e de alt !arte ac*iune a !iritului divin: credin*a ,n )i e te !iritul divin care ac*ioneaz ,n ubiect: dar a tfel ace ta nu 2L? e un va !a iv, ci !iritul divin e te totodat )i !iritul ubiectu+

V18 PART. A III-A. RELIGIA AB(OLUTA

lui ,ntrue,t ace ta are credin*: ,n acea t credin* ubiectul lucreaz ,m!otriva naturalit*ii ale, renun* la ea, o ,nde!rteaz. 3. 1ltimul !unct ,n acea t fer e te satisfacia Mbucuria ubiectului= produs de Mace t !roce = de nsu#ire, de prezena lui 4umnezeu! 7 te vorba cAiar de !rezen*a con)tient a lui -umnezeu, de unitatea cu -umnezeu de Kunio mI ticaG, de entimentul de ine al lui -umnezeu. 6cea ta e te taina cinei, ,n care, la modul en ibil, intuitiv, i e !rocur omului con)tiin*a concilierii ale cu -umnezeu, intrarea )i l)luirea !iritului ,n el. ,ntruc,t e"i t ace t entiment de ine, el e te )i o mi)care, !re u!une o u!rimare de diver)i, ca ia la lumin acea t unitate negativ. 0ina cea de tain e te !unctul central al doctrinei cre)tine )i de aici ,)i !rime c toate deo ebirile culoarea )i determinarea lor ,n bi erica cre)tin. ,n !rivin*a acea ta e"i t trei feluri de re!rezentri. 1. Potrivit unei re!rezentri, o tia, ace t ce e"terior, ace t lucru en ibil, ne !iritual, e te !rin fin*ire -umnezeu !rezent . -umnezeu ca un lucru, la modul unui lucru em!iric, con umat de om ,n cAi! tot at,t de em!iric. ,ntruc,t -umnezeu a fo t a tfel cuno cut ca ceva e"terior ,n cina cea de tain, ,n ace t !unct central al doctrinei, acea t e"terioritate e te baza ,ntregii religii catolice. ,n felul ace ta ia na)tere ervitutea )tiin*ei Mcunoa)terii= )i a ac*iunii: acea t e"terioritate trbate !rin toate celelalte determina*ii, ,ntruc,t adevrul e te re!rezentat ca ceva fi", e"terior. 0a a tfel e"i tent ,nafara ubiectului, adevrul !oate a>unge ,n t!,nirea altora: bi erica e te ,n !o e ia lui, !recum )i+n aceea a tuturor celorlalte mi>loace ale gra*iei Mdivine=: ubiectul e te ,n orice !rivin* ubiect !a iv, rece!tiv, care nu )tie ce e te adevrat, >u t )i bine, ci are numai acce!te ce )tiu al*ii. 2LV 2. 0onform re!rezentrii luterane, mi)carea ,nce!e de la ceva e"terior, care e te un lucru obi)nuit, comun, dar ati facerea, entimentul de ine al !rezen*ei lui -umnezeu e !roduce, ,n m ura )i ,ntruc,t e"terioritatea e te con umat nu numai cor!oral, ci ,n !irit )i credin*. 3umai ,n !irit )i ,n credin* e te !rezent -umnezeu. Prezen*a en ibil nu e te nimic !entru ine )i nici fin*irea nu face din o tie un obiect de venerare, ci obiectul e te Me"i t= numai ,n credin*, )i a tfel ,n con umarea )i+n nimicirea a ceea ce e en ibil e te unirea cu -umnezeu )i
$I. IDEEA IN ELE7ENTUL CO7UNIT89II V1R

con)tiin*a ace tei uniri a ubiectului cu -umnezeu. 6ici a luat na)tere marea con)tiin* c ,n afara ati facerii )i credin*ei o tia e te un lucru comun, e"terior Q !roce ul e te veridic e"clu iv ,n !iritul ubiectului. 6ici nu e te nici o tran ub tan*ia*ie . e te, fr ,ndoial, tran ub tan*ia*ie, ,n una !rin care e"teriorul e u!rimat, !rezen*a lui -umnezeu e te o !rezen* ab olut !iritual, a tfel ,nc,t *ine de ea credin*a ubiectului. 3. Ee!rezentarea con t ,n fa!tul c -umnezeu e te !rezent numai ,n re!rezentare, ,n amintire, !rin urmare el are numai acea t !rezen* nemi>locit, ubiectiv. 6cea ta e te re!rezentarea reformat, o amintire li! it de !irit, numai vie amintire a trecutului, nu !rezen* divin, nu !iritualitate real. 6ici, divinul, adevrul a czut ,n !roza ilumini mului )i a im!lului intelect: ra!ort !ur moral. c) Realizarea spiritualului ca realitate uni ersal7 acea ta con*ine totodat )i cAimbarea, tran formarea comunit*ii. 1. 7eligia e te cea !iritual )i comunitatea e te Me"i t= totodat ,n interior, ,n !irit ca atare. 6ce t interior, acea t ubiectivitate ie)i !rezent ca ubiectivitate interioar, nedez+ 2L/ voltat ,n ine, e te entiment, im*ire: comunitatea are e en*ial )i ea con)tiin*, re!rezentri ,n doctrin, trebuin*e, im!ul uri, e"i ten* lumea c ,n general, ,n o dat cu con)tiin*a a!are e!ararea, diferen*ierea, ideea divin, obiectiv, e ,nf*i)eaz con)tiin*ei ca altceva, care e ,n !arte dat !rin autoritate, ,n !arte e te ,n u)it !rin cucernicieQ au momentul ati facerii e te numai un moment ingular, au ideea divin, con*inutul divin nu e te vzut, ci numai re!rezentat. K6cumG+ul ati facerii e to!e)te ,n re!rezentare !arte ,ntr+un KdincoloG, ,ntr+un cer tran cendent, !arte ,n trecut, !arte ,n viitor. -ar !iritul ,)i e te ie)i ab olut !rezent )i !retinde un !rezent !lin, !retinde mai mult dec,t iubire, re!rezentri tulburi, el !retinde fie !rezent con*inutul ,n u)i, au ca entimentul, im*irea fie ,nf*i)ate ,n cAi! dezvoltat. 6 tfel comunitatea, ca ,m!r*ie a lui -umnezeu, e afl fa*+,n+fa* cu o obiectivitate ,n general. Obiectivitatea, ca lume e"terioar, nemi>locit, e te inima cu intere ele ale, o alt obiectivitate e te aceea a refle"iei, a g,ndului ab tract, a intelectului, )i a treia, adevrata obiectivitate, e te aceea a

conce!tului.
V2U P6E4. 6 m+6. E7C(#(6 6;SOC146

,n religia ,n ine inima e te conciliat, acea t conciliere e te a tfel ,n inim, e !iritual . inima curat care a>unge la acea t ati fac*ie !rodu ,n ea de !rezen*a lui -umnezeu )i dob,nde)te a tfel concilierea, bucuria ,m!crii ale. -ar acea t conciliere e te ,n acela)i tim! ab tract, ea are ,n fa*a a lumea ,n general. ,,Sine+leG care imte concilierea )i acea t de ftare religioa e te inima curat, inima ,n genere, !iritualitatea general: dar ,, ineG+le, ubiectul, e te a!oi totodat latura ace tei !rezen*e !irituale !otrivit creia e"i t ,n el elemente lume)ti dezvoltate, )i ,m!r*ia lui -umnezeu, comunitatea, are a tfel rela*ie fa* de elementele lume#ti! LL 6cum, ca fie real, concilierea e te nevoie fie de a e+ menea )tiut Mcuno cut= ,n acea t dezvoltare, ,n acea t totalitate, concilierea, e"i te, fie !rodu . Pentru ace t lume c e"i t !rinci!iile ,n ace t !iritual. 6devrul lume cului e te !iritualul, mai !reci ,n felul ca ubiectul, ca obiect al gra*iei divine, ca unul care e ,m!cat cu -umnezeu, are valoare infinit, de>a !otrivit menirii ale, care e te a!oi ,m!linit ,n comunitate. 0onform ace tei de tina*ii ubiectul e te atunci )tiut Mcuno cut= ca certitudine de ine ,n u)i a !iritului, ca eternitate a !iritului. 6ce t ubiect a tfel infinit ,n ine, de tina*ia lui !re infinitate, e te libertatea lui, adic el e !er oan liber )i a tfel el )i fa* de lume c, de realitate, e com!ort ca ubiectivitate fiin+*,nd la ine, conciliat ,n ine, ab olut ferm, infinit. (at ceea ce e te ub tan*ialQ acea t menire a lui trebuie tea la baz atunci c,nd el e ra!orteaz la lume c. Ea*ionalitatea, libertatea, ubiectului ,n eamn c ubiectul e te ace t ubiect liberat, c el a dob,ndit acea t liberare !rin religie, c, !otrivit menirii ale religioa e, el e te e en*ial liber. (m!ortant e te ca acea t liberare e !roduc ,nuntrul lume cului ,n u)i. 1). Prima form a concilierii e te cea nemi>locit )i tocmai !entru acea ta ea nu e te adevratul mod al concilierii. 6cea t conciliere a!are ,n felul c mai ,nt,i comunitatea, fiin*a conciliat, !iritualul, acea t tare de ,m!care ,n ine cu -umnezeu, e ! treaz !e ine ab tract ca !arte de lume c, !iritualul ,n u)i renun* la ceea ce e lume c, ,)i d ie)i un ra!ort negativ fa* de lume, )i tocmai !rin acea ta fa* de ine Q cci lumea e te ,n
&(. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V21

ubiect im!ul ul !re natur, !re via*a ocial, !re art )i )tiin*. 0oncretul K ineG+lui, !a iunile, nu !ot fi >u tificate !rin2LS aceea c ,nt naturale, dar ab trac*ia monaAal are !articularitatea c inima, dezvolt,ndu+ e concret, trebuie fie Me"i te= ca ceva nedezvoltat, au c !iritualitatea, tarea de conciliere, via*a ,n vederea ace tei concilieri, trebuie fie )i rm,n o via* concentrat ,n ine, nedezvoltat. ,n !irit ,n eamn dezvoltare, diferen*iere !,n la !ozi*iile lume cului. 2) 6 doua form a ace tei concilieri e te aceea ,n care lume cul )i religiozitatea trebuie rm,n e"terioare ,ntre ele )i totu)i a>ung ,n rela*ie reci!roc. 6 tfel, rela*ia ,n care e afl ele !oate fi numai o rela*ie e"terioar, )i o a tfel de rela*ie ,n care una domne)te !e te cealalt, iar concilierea nu e"i t Q religio ul trebuie fie dominant, conciliatul, bi erica, trebuie domnea c !e te lume c, care e neconciliat. 6cea ta e te o unire cu lume cul, care e te neconciliat, lume cul e ,n ine brut, )i ace ta, ca brut ,n ine, e te numai dominat, dar dominantul ,ncor!oreaz ,n ine ,n u)i ace t lume c, !rin ,n )i acea t dominare a!are ,n bi eric un lume c li! it de !irit, fiindc lume cul nu e te conciliat ,n el ,n u)i. 6ci e te !u o domina*ie !rin mi>locirea ne !iritualului, unde e"teriorul e te !rinci!iul, unde omul ,n com!ortarea a e te ,n acela)i tim! ,n afara a: acea ta e te rela*ia nelibert*ii ,n general. Sciziunea e te introdu ,n tot ce e nume)te omene c, ,ri toate im!ul urile, ra!orturile ,n legtur cu familia, cu activitatea )i via*a de tat,)i !rinci!iul e te acela al nef iin*rii+la+ ine. ,n toate ace te forme omul e te ,n robie ,n general, )i toate ace te forme trec dre!t li! ite de valoare, ne acre, iar omul vie*uind ,n ele e te e en*ial ceva finit, cindat, toate ace tea fiind ceva nevalabil, valabil fiind altceva. 6cea t conciliere cu ceea ce e lume c e a tfel ,mbinat 2LR cu !ro!ria inim a omului, ,nc,t acea t ,m!care ,n eamn tocmai contrariul ei. Eealizarea ,n continuare a ace tei ru!turi ,n ,n )i conciliere

e te a!oi ceea ce e ,nf*i)eaz ca )i coru!*ie a bi ericii . e contradic*ia ab olut a !iritului ,n ine ,n u)i. 3) 6 treia determina*ie con t ,n fa!tul c acea t contradic*ie e rezolv ,n moralitate Mobiectiv=, ,n fa!tul c !rinci!iul libert*ii a !trun ,n ceea ce e lume c )i ,ntruc,t lume cul e te, a tfel, format adecvat conce!tului, ra*iunii, adevrului,
G## P6Y4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

adecvat ,n u)i adevrului etern, el e te libertatea devenit concret, e te voin*a ra*ional. Organiza*ia tatului e te aceea unde divinul ,ncor!orat ,n realitate, acea ta e !trun de el )i unde lume cul e te de+acum >u tificat ,n ine )i !entru ine, cci baza ei e te voin*a divin, legea dre!tului )i a libert*ii. 0oncilierea adevrat, !rin care e realizeaz divinul ,n c,m!ul realit*ii, con t ,n via*a de tat moral )i de dre!t, acea ta e te adevrata ac*iune ubordonat a lume cului. (n titu*iile moralit*ii Mobiective= ,nt divine, acre, nu ,n en ul ,n care celibatul ar fi ceea ce e f,nt fa* de c torie, de via*a familial, au rcia voluntar fa* de agoni eala activ, fa* de ceea ce a!ar*ine dre!tului: tot a tfel a cultarea !a iv trece de ceva f,nt, ,n tim! ce eticul e te a cultare ,n libertate, e te voin*a liber, ra*ional, a cultare a ubiectului de ceea ce e te etic. ,n moralitatea obiectiv e !rezent concilierea religiei cu realitatea, cu lume cul, )i ea e te realizat. 2. 6 doua tr tur con t ,n fa!tul c latura ideal ie e acum !entru ine ,n eviden*. ,n acea t tare de conciliere a !iritului cu ine e )tie !e ine interiorul ca fiin*,nd la ine ,n+28U u)i, ca fiind la ine ,n u)i, )i acea t )tiin* Mcunoa)tere= de a fi la ine ,n )i e te tocmai g,ndirea, care e te tarea de ,m!care, fiin*area+la+ ine+,n )i, tarea+de+!ace+cu+ ine, ,n !ace cu ine cu totul ab tract,nedezvoltat. (a a tfel na)tere e"igen*a infinit de a fi con*inutul religiei valabil )i !entru g,ndire, )i acea t trebuin* nu trebuie fie ,nlturat. #,ndirea e te univer alul, activitate a univer alului, )i ea e afl ,n fa*a concretului ,n genere ca ,n fa*a a ceea ce e e"terior. Cibertatea ra*iunii e te aceea care a fo t dob,ndit ,n religie, care e )tie acum ,n !irit !entru ine ,n )i. 6cea t libertate e ,ntoarce acum ,m!otriva e"teriorit*ii !irituale, ,m!otriva robiei, cci ervitutea e te ab olut !otrivnic conce!tului concilierii, liberrii, )i a tfel a!are g,ndirea care di truge e"terioritatea ,n orice form +ar ,nf*i)a ea )i o braveaz. 6cea ta e te ac*iunea negativ )i formal, care ,n forma ?i concret a fo t numit iluminism: anume, g,ndirea e ,ntoarce ,m!otriva e"teriorit*ii, )i e afirm libertatea !iritului care rezid ,n conciliere. 6cea t g,ndire, c,nd a!are mai ,nt,i, e ,nf*i)eaz ca ace t univer al ab tract, e te ,ndre!tat ,m!otriva concretului ,n genere )i a tfel )i ,m!otriva ideii de -umnezeu, ,m!otriva ideii c -umnezeu cel triunit nu e te un ,,ab tractumG
ni. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V23

mort, ci el e ra!orteaz la ine ,n u)i, fiin*eaz la ine ,n u)i, e re,ntoarce la ine ,n u)i. 6ce t con*inut al bi ericii e te atacat de g,ndirea ab tract cu al u !rinci!iu al identit*iiQ cci men*ionatul con*inut concret e afl ,n contradic*ie cu acea t lege a identit*ii. ,n ceea ce e concret ,nt determina*ii, diferen*e: ,ntruc,t g,ndirea ab tract e ,ntoarce ,m!otriva e"teriorit*ii ,n genere, ea e ridic )i contra diferen*ei ca atare: ra!ortul lui -umnezeu fa* de om, unitatea ambilor, gra*ia divin )i libertatea omenea c, toate ace tea ,nt ,mbinare de determina*ii o!u e. ,n regula intelectului, a ace tei g,ndiri ab tracte, e te identitatea ab tract: !rin urmare, acea t g,ndire tinde dizolve ,n -umnezeu orice concret, toate determina*iile, orice 281 con*inut, )i a tfel refle"ia are ca ultim rezultat numai obiectivitatea identit*ii ,n )i, anume, c -umnezeu n+ar fi nimic altceva dec,t e en*a Mfiin*a= u!rem, li! it de determina*ii, goal: cci orice determina*ie concretizeaz: -umnezeu e te unF.>,din+ coloG !entru cunoa)tere, deoarece cunoa)terea e)*.e..)tiin* de !re Gu444,O4i*intrtr corrc"etr 6cea t ,m!linireGa refle"iei con tituie o!ozi*ia ,m!otriva bi ericii cre)tine: )i a tfel orice concret e te anulat ,n -umnezeu, ceea ce e e"!rim oarecum a)a Q nu%putem cunoa#te pe

4umnezeu, cci a cunoa)te !e -umnezeu ,n eamn4Q a+l cunoa)te !e -umnezeu !otrivit determina*iilor ale, ,n el trebuie rm,n un ,,ab tractumG !ur. ,n ace t ce formal e"i t, fr ,ndoial, !rinci!iul libert*ii, al interiorit*ii, al religiei ,n )i, dar ,n !rimul r,nd conce!t numai ,n cAi! ab tract. 6ltceva !rin ce e introduce determinare ,n acea t univer alitate a ace tei ab tractizri e te ceea ce e"i t ,n ,nclina*iile naturale, ,n im!ul urile ubiectului. Pe acea t !ozi*ie, a!oi e !une Q omul e bun de la natur! -ar ,ntruc,t acea t ubiectivitate !ur, acea t identitate, e te libertate !ur, ea rm,ne, de igur, !e l,ng determina*ia binelui, ,n binele ,n u)i trebuie +O rm,n tot un Kab tractumG. -etermina*ia binelui e te aici liberul arbitru, accidenta+litatea ubiectului ,n general )i a tfel avem aici culmea ace tei ubiectivit*i, libert*i, care renun* la adevr )i la dezvoltarea adevrului )i care con truie)te ,n ine )i )tie a tfel ,nc,t ceea ce admite ea ca valabil ,nt numai determinrile ei, !otrivit crora ea e t!,n !e te ceea ce e te bine )i ru. 6cea ta e te o con truire interioar ,n ine, care !oate fi ,m!reun at,t i!ocrizie, u!rem vanitate, c,t )i nzuin* calm,
V2W P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146

nobil, !ioa . 7 te ceea ce e nume)te via* !ioa a entimentului. Ca ceea ce e )i limiteaz !ieti mul care nu recunoa)te adevr obiectiv, +a ,ntor ,m!otriva dogmelor, contra con*inutului religiei, )i care, fr ,ndoial, mai ! treaz o mi>locire, o 282 ra!ortare la 0ri to , dar acea t ra!ortare trebuie rm,n ,nuntrul entimentului, ,n im*irea interioar. 6 tfel, aici, fiecare ,)i are -umnezeul su, 0ri to ul su etc. Particularitatea datorit creia fiecare ,)i are a tfel religia a individual, conce!*ia a de !re lume ).a.m.d. e"i t de igur ,n om, dar acea t !articularitate e te con umat ,n religie !rin via*a ,n comunitate, !entru omul cu adevrat !io ea nu mai are valoare, e dat la o !arte. -incoace de fiin*a vid a lui -umnezeu e afl a tfel fini+tatea devenit !entru ine liber de ine tttoare, care e te ,n ine ab olut valabil, de e"em!lu, ca one titate a indivizilor. 1rmarea ulterioar e te aceea c nu numai obiectivitatea lui -umnezeu e ,n felul ace ta dincolo, e te negat, ci )i toate cele+9 lalte determina*ii obiective valabile ,n ine )i !entru ine di !ar !entru ine, determina*ii care ,nt !u e ,n lume ca dre!t, ca etice etc. ,ntruc,t ubiectul e retrage !e culmea infinit*ii ale, binele, >u tul etc. ,nt con*inute numai ,n el, el face din toate ace tea determina*ie ubiectiv a lui, ele ,nt numai g,ndul u. 7eali+zarea ace tui bine e te efectuat atunci din liberul arbitru natural, din accidentalitate, din !a iune etc. 6ce t ubiect e te a!oi con)tiin*a c obiectivitatea e te inclu ,n el ,n u)i, iar acea ta nu are ubzi tare, numai !rinci!iul identit*ii e ceea ce e te valabil !entru el: ace t ubiect e ubiectul ab tract, el !oate fi um!lut cu indiferent ce con*inut, el are ca!acitatea ub umeze orice con*inut care e afl a tfel dit ,n inima omului. Subiectivitatea e te a)adar ,n u)i liberul arbitru )i e ab olut )tiin*a Mcunoa)terea= !uterii ace tuia c obiectivitatea, binele !ot fi !rodu e )i li e !ot conferi con*inut. 6ici nu e recunoa)te deci c ubiectul nu e te Me"i t= !entru ine fa* de unitatea la care +a e"tin el !e ine, c deci el nu+)i confer ie)ie !articularitate afirmativ, ci are menirea e cufunde !e ine ,n unitatea lui -umnezeu. 6 tfel ubiectul nu are co! !articular, nu are co! ab olut de a e voi !e ine !entru ace t 1nul, de a fi Me"i ta= numai !entru ace ta, de+a face co! al u numai venerarea unului -umnezu. 6cea t 283 form e te religie, ,n ea e te un ra!ort afirmativ fa* de fiin*a lui, fiin* care e ace t 1nul: ubiectul e abandoneaz !e ine ,n el.
(((. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V2V

6cea t religie are acela)i con*inut cu religia iudaic, ,n ra!ortul omului e te lrgit, nu+i rm,ne omului nici o !articularitate, valoarea na*ional iudaic, care e determinat, li! e)te aici, nu e"i t aici nici o limitare, omul e ra!orteaz la ace t 1nul ca !ur ?on)tiin*+de+ ine ab tract. 6cea ta e te determina*ia religiei maAomedane. ,n ea ,)i are cre)tini mul contrariul u, fiindc ea e afl ,n aceea)i fer cu religia cre)tin. ;a e te religie !iritual ca )i cea iudaic, dar ace t -umnezeu e te Me"i t= !entru con)tiin*a+de+ ine numai ,n !iritul ab tract,

)tiutor Mcuno ctor= )i t !e o trea!t cu -umnezeul cre)tin ,ntruc,t nu+i e te ! trat nici o !articularitate. 0ine e teme de -umnezeu e te agreat de el, iar omul are valoare numai ,n m ura ,n care el ,)i itueaz adevrul ,n )tiin*a c ace ta e te 1nul, e te %iin*a. -eo ebirea de tare ocial, de rang etc. e te aici u!rimat, !oate e"i ta rang, !ot e"i ta clavi, ,n deo ebirile ace tea ,nt accidentale. O!ozi*ia con t ,n fa!tul c ,n 0ri to !iritualitatea e te concret dezvoltat )i e )tiut Mcuno cut= ca trinitate, adic dre!t !irit, )i c i toria omului, ra!ortul fa* de 1nul e te o i torie concret, ,nce!e cu voin*a natural, care e cum nu trebuie fie, )i abandonarea ace tora, autode v,r)irea e ,nf!tuie)te !rin acea t nega*ie de ine fa* de acea t e en* a a. <aAomedanul ur)te )i re!udiaz orice concret, -umnezeu e te 1nul ab olut, dim!otriv, omul nu+)i ! treaz !entru ine nici un co!, nici o !articularitate, nici o ,n u)ire a!arte. Omul e"i tent e !articularizeaz !e ine, fr ,ndoial, ,n ,nclina*iile ale, ,n intere ele ale, )i ace tea ,nt aici cu at,t mai lbatice, mai ne,nfr,nte fiindc le li! e)te refle"ia, dar o dat cu acea ta e"i t )i contrariul de!lin de a l a totul cad, indiferen* fa* de orice co!, fatali m ab olut, indiferen* fa* de via*: nici un co! !ractic 2 nu are e en*ial valoare. ,n , ,ntruc,t omul e te )i !ractic, e activ, ,n u)i co!ul !oate fi numai acela de a ,nf!tui ,n to*i oamenii venerarea 1nului, de aceea religia maAomedan e te e en*ial+mente fanatic: 7efle"ia !e care am vzut+o e afl de aceea)i !arte cu maAomedani mul, u *in,nd c -umnezeu nu are con*inut, nu e te concret. Proclamarea lui 0ri to ca fiu al lui -umnezeu, tran figurarea con)tiin*ei de ine etc. nu e"i t aici. -eo ebirea con t ,n fa!tul c ,n maAomedani m refle"ia ubiectiv ! treaz !entru ine ,nf!tuirea accidentalit*ii ale )i a arbitrarului u. 6cea ta e te religia ilumini mului, a g,ndirii ab tracte !rin care
V2/ P6E4. 6 (((+6. E7C(#(6 6;SOC146 m. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V2 L

de fa!t e te indicat c adevrul nu !oate fi cuno cut, nu !oate fi )tiut, c el nu e"i t !entru con)tiin*a de ine ubiectiv, ci numai !entru !rerea ei, !entru accidentalitatea )i bunul !lac al ei. 4rebuie fie recuno cut )i+n acea t din urm form o conciliere, ace t din urm fenomen e te )i el o realizare a credin*ei. 6nume, ,ntruc,t orice con*inut, orice adevr a di !rut ,n acea t ubiectivitate !articular care e )tie !e ine ,n ine infinit, a a>un ,n ea !rin acea ta la con)tiin* !rinci!iul libert*ii ubiective. 0eea ce e nume)te interior ,n comunitate e te acum dezvoltat ,n ine, nu e numai interior, con)tiin* moral, ci e te ubiectivitatea care e divizeaz !e ine, e diferen*iaz, e concret, care )tie Mcunoa)te= univer alul ,n ea, !e care ea ,l !roduce din ine, ubiectivitatea care e te !entru ine, e determin !e ine ,n ine, care e te ,m!linire ,n ine ca idee a e"tremei ubiective. 3ea>un ul e te aici c acea ta e numai formal, ,i f li! e)te obiectivitatea adevrat, e ultima culme a culturii formale li! it ,n ine de nece itate. Pentru adevrata ,m!linire a ideii e nevoie ca obiectivitatea fie l at liber, fie totalitate a obiectivittii ,n ea ,n )i. Prin urmare, rezultatul ace tei obiectivit*i e te fa!tul c ,n ubiect totul e volatilizeaz fr obiectivitate, fr mod+deter+minat ferm, fr dezvoltare a lui -umnezeu. <odul determinat adineauri e te ultima culme a culturii formale a tim!ului no tru. 28V 6m cuno cut !,n aici ace te dou e"treme una fa* de alta ,n dezvoltarea comunit*ii. 1na a fo t acea t nelibertate, robie a !iritului ,n regiunea ab olut a libert*ii. 0ealalt a fo t ubiectivitatea abstract, libertatea ubiectiv li! it de con*inut. 3. ,n f,r)it, ceea ce mai e te de con iderat e fa!tul c ubiectivitatea dezvolt din ine coninutul, ,n conform necesitii dezvolt con*inutul ca nece ar )i !e ace ta ,l )tie ca obiectiv )i+l recunoa)te )i fiin*,nd ,n ine )i !entru ine. 6cea ta e te !ozi*ia filozofiei ,n en ul c con*inutul e refugieaz ,n conce!t )i ,)i ob*ine re taurarea )i >u tificarea a. 6cea t g,ndire nu e te numai acea t ab tractizare )i determinare du! legea identit*iiQ acea t g,ndire e te ea ,n )i e en*ialmente concret )i a tfel ea e te ,n*elegere, ceea ce ,n eamn c conce!tul e determin !e ine ca totalitate a a, ca idee. 7a*iunea fiin*,nd+!entru+ ine, liber, e te aceea care dezvolt )i >u tific ,n )tiin* Mcunoa)tere= con*inutul adevrului, care recunoa)te )i cunoa)te un adevr. Pozi*ia !ur ubiectiv, volatilizarea oricrui con*inut,

ilumini mul intelectului nu cunoa)te nici un con*inut )i deci nici un adevr. 0once!tul !roduce ,n adevrul . acea ta e te libertatea ubiectiv . , ,n recunoa)te totodat ace t con*inut ca !e ceva ne!rodu , ca !e ceva adevrat fiin*,nd ,n ine )i !entru ine. 6cea t !ozi*ie obiectiv e te ingur ca!abil e"!rime )i de!un mrturia !iritului ,n mod elaborat, g,ndit )i e te con*inut ,n dogmatica mai bun a tim!ului no tru. 6cea t !ozi*ie e te a)adar >u tificarea religiei, )i cu deo ebire a religiei cre)tine, a adevratei religiiQ acea t !ozi*ie cunoa)te con*inutul !otrivit nece it*ii lui, !otrivit ra*iunii lui, )i tot a tfel ea cunoa)te )i formele dezvoltm ace tui con*inut. 6m vzut ace te forme Q a!ari*ia lui -umnezeu, acea t re!rezentare !entru con)tiin*a en ibil, !iritual care a a>un la univer a+ 28 litate, la g,ndire, acea t dezvoltare com!let !entru !irit. @u tific,nd con*inutul )i cuno c,nd formele, modul+deter+minat al a!ari*iei, g,ndirea cunoa)te, tocmai !rin acea ta, )i limitele formelor. (lumini mul )tie numai de !re nega*ie, limit, de !re modul+ determinat ca atare, )i tocmai de aceea el ,i face !rin acea ta ab olut nedre!tate con*inutului. %orma, modul+determinat nu e numai finitate, limit, ci forma ca totalitate a formei e te ea ,n )i conce!tul, )i ace te forme ,nt nece are, e en*iale. ,ntruc,t refle"ia a invadat ,n religie, g,ndirea, refle"ia, ia o !ozi*ie du)mnoa fa* de re!rezentare ,n religie )i fa* de con*inutul concret. #,ndirea care a ,nce!ut a tfel nu mai are o!rire,. e realizeaz !e ine, face gol ,n uflet )i+n cer, iar !iritul cuno ctor )i con*inutul religio e refugiaz atunci ,n conce!t. 6ici trebuie +)i !rimea c ace ta M !iritul= >u tificarea a, !e ine ca g,ndirea e concea! g,ndire concret )i liber, ! tr,nd diferen*ele nu numai ca !u e, ci con*in,ndu+le ca libere ,n ea, )i !rin acea ta recuno c,nd con*inutul ca obiectiv. %ilozofia are arcina tabilea c ra!ortul ei fa* de ambele tre!te !recedente. ;eligia, trebuin*a !ioa , ,)i !oate g i refugiu . ca la conce!t . )i ,n im*ire, ,n entiment, e limiteze la ace ta, ,nc,t renun*e la adevr, renun*e de a )ti Mcunoa)te= un con*inut, a tfel c f,nta bi eric nu mai aib comunitate )i e di !er eze ,n atomi: cci comunitatea e te ,n doctrin: dar fiecare individ are entimentul u !ro!riu,
V28
PART. A )5-A. RELIGIA AB(OLUTA

!ro!ria a im*ire. 6cea t form nu core !unde !iritului care vrea )i )tie Mcunoa c= ce e te cu el. 6 tfel, filozofia are dou !ozi*ii o!u e. Pe de o !arte, ea !are a fi o!u bi ericii, )i ea are comun cu cultura, cu refle"ia, !ozi*ia c, ,ntruc,t ,n*elege, ea nu e o!re)te la forma re!rezentrii, ci ea trebuie ,n*eleag ,n 28L g,nd, ,n din ace ta cunoa c )i forma re!rezentrii ca nece ar. -ar conce!tul e te ace t ce u!erior care ,)i are !ro!riul u con*inut, cu!rinde )i formele diferite )i le confer dre!tate. 6 doua !ozi*ie o!u e te fa* de ilumini m, fa* de caracterul indiferent al con*inutului fa* de o!inie, fa* de di !erarea u!rimrii adevrului. %ilozofia are co!ul de a cunoa)te adevrul, de a cunoa)te !e -umnezeu, cci el e te adevrul ab olut, ,ntruc,t fa* de -umnezeu )i e"!licarea lui nu e"i t nimic altceva ce merite o teneal. %ilozofia ,l cunoa)te !e -umnezeu e en*ial ca -umnezeu concret, ca univer alitate !iritual real, care nu e te invidioa , ci e comunic !e ine. -e>a lumina e9 comunic !e ine. 0ine !une deci c -umnezeu nu e la fie cuno cut !une c -umnezeu e invidio )i nu ia ,n erio credin*a ,n el, oric,t de mult ar vorbi de !re -umnezeu. (lumini mul, acea t vanitate a intelectului, e te du)manul de dincoace al filozofiei, el ia ,n nume de ru fa!tul c acea ta arat ra*iunea care e"i t ,n religia cre)tin, c ea arat c mrturia !iritului, a adevrului e te de!u ,n religie. ,n filozofie, care e te teologie, e vorba e"clu iv de acea ta Q de a arta ra*iunea religiei. ,n filozofie ,)i !rime)te religia >u tificarea a de la con)tiin*a care g,nde)te. Pietatea naiv nu are nevoie de acea ta, ea rece!teaz adevrul ca autoritate )i imte ,m!carea, concilierea !rin mi>locirea ace tui adevr. ,n credin* e"i t de>a, fr ,ndoial, adevratul con*inut, dar ,i li! e)te ,nc forma g,ndirii. 4oate formele !e care le+am con iderat mai ,nainte Q entimentul, re!rezentarea, !ot, de igur, avea con*inutul adevrului, ,n ele ,n ele nu ,nt adevrata form care face fie nece ar con*inutul veridic. #,n+direa e te >udectorul ab olut ,naintea cruia trebuie e dovedea c )i ate teze !e ine con*inutul. 288 ( +a fcut filozofiei re!ro)ul c ea +ar u!ra!une religiei, ceea ce e te ,n fal de>a !otrivit trii de fa!t, cci ea are numai ace t con*inut )i nu altul, dar ea ,i d forma g,ndirii, a tfel ea e a)az numai deasupra formei credinei, con*inutul e te acela)i.
ni. (-776 (3 7C7<7341C 0O<13(4fD(( V2R

%orma ubiectului ca individ im*itor etc. !rive)te ubiectul ca ubiect ingular Q ,n entimentul ca atare nu e te eliminat de filozofie. ,ntrebarea e numai dac con*inutul entimentului e te adevrul, dac el e !oate ate ta !e ine ,n g,ndire ca adevratul con*inut. %ilozofia gnde#te ceea ce simte ubiectul ca atare )i la !e eama ace tuia e !un de acord cu entimentul u. 6)adar entimentul nu e te re!udiat de filozofie, ci numai i e d ace tuia de ctre filozofie adevratul con*inut. -ar, ,ntruc,t g,ndirea ,nce!e !un Mafirme= o!ozi*ie ,m!otriva concretului, !roce ul g,ndirii e te duc la ca!t o!ozi*ia !,n ce acea ta a>unge la conciliere. 6cea t conciliere e te filozofia Q !rin urmare filozofia e te teologie, ea ,nf*i)eaz concilierea lui -umnezeu cu ine ,n u)i )i cu natura, arat c natura, alteritatea, e te divin ,n ine )i c !iritul finit ,n el ,n u)i e ,n !arte ,nl*are de ine la conciliere, ,n !arte, el a>unge la concilierea acea ta ,n i toria univer al. Sco!ul ace tor !relegeri a fo t concilieze ra*iunea cu religia )i +o cunoa c !e acea ta ca nece ar ,n variatele ei forme. 6cea t cunoa)tere religioa !rin conce!t nu e te, du! natura ei, general, ea e te iar)i numai cunoa)tere ,n comunitate, )i a tfel iau na)tere cu !rivire la ,m!r*ia !iritului trei tre!te au triQ !rima tare, aceea a religiei )i credin*ei nemi>locite, naive: a doua e tarea intelectului, a a)a+zi)ilor oameni cul*i, a refle"iei )i a ilumini mului, )i, ,n fNr)it, tarea a treia, trea!ta filozofiei.
CUPRINSUL
&u lnt nainte (34EO-107E7 ............. 6. 0once!tul general al filozofiei religiei ;. Probleme !realabile ....... 0. -iviziune............ RR 28 3W PARTEA I 0O307P41C E7C(#(7( . 6. -e !re -umnezeu ;. Eeligia ca atare . a) %orma entimentului b) %orma re!rezentrii c) 4rea!ta g,ndirii . . 0. 0ultul ..... .............., . . . . WV .................. WL .................. VL .................. /2 .................. L3 .................. LR .................. 118 a) 0once!tul cultului................. 118 b) <odul+determinat al cultului ........... c) %ormele ingulare ale cultului........... 13V 1W3
PARTEA A II-A

E7C(#(6 -747E<(364f.................... 1V3 -iviziune Sec*iunea ( ( E7C(#(6 3641E6Cf..................... 1VR 6. 0once!tul metafizic ................... 1/R ;. Ee!rezentarea lui -umnezeu............... 1L8 0. Eeligia naturii (n diferitele forme ale e"i ten*ei ale..... 182 (. Religia magiei ...........,........... 182 1. Religia puterii magice................. 182
V32
Pag.

a) <agia....................... 183 b) -etermina*ii ale religiei magiei ........... 188 c) 0ultul....................... 2U1 2. Religia fiinrii-tn-sine................. 2U8 a) 0once!tul ei.................... 2U8 b) -ezvoltare i toric ................ 2UR c) 0ultul....................... 213 ((. Religia fanteziei....................... 22/ a) 0once!tul ei.................... 22/ b) Ee!rezentarea con*inutului obiectiv......... 23L

c) 0ultul....................... 2WR (((. Religia naturii in trecere la o treapt superioar........ 2/V 1. Eeligia binelui au religia luminii............ 2/L a) 0once!tul ei.................... 2/8 b) 7"i ten*a ace tei religii............... 2LW c) 0ultul....................... 2LL 2. Eeligia enigmei.................... 2L8 a) -eterminarea conce!tului ............. 28U b) Ee!rezentarea mai concret a ace tei tre!te...... 28W c) 0ultul....................... 2RV Seciunea a 5i-a Religia indi idualitii spirituale................. 3UV 6. 4recerea......................... 3UL ;. 0once!tul metafizic al ace tei fere............ 312 a) 0once!tul 1nului.................. 313 b) 3ece itatea .................... 313 c) %inalitatea..................... 31W 0. -iviziune (. Religia sublimitii ..................... 33V 6. -eterminarea conce!tului................. a) -eterminare general................ b) -eterminarea !articularizrii divine......... 338 c) %orma lumii.................... 3W3 ;. Sco!ul lui -umnezeu cu lumea ............. 3WL 0. 0ultul ......................... 3V8 4recere la e"!unerea urmtoare ............... 3/8 ((. Religia frumuseii ..................... 3LU 6. 0once!tul ace tei fere.................. 3LU ;. %elul )i cAi!ul zeului .................. 38U 0. 0ultulH ......................... 38R a) %elul de a im*i.................. 3RU b) 0ultul ca erviciu ................. 3R/ c) Serviciul divin al concilierii ............ WUU V33
Pa .

PARTEA A III- A (((. Religia finalitii sau a intelectului ............. WUV 6. 0once!tul ace tei tre!te ................. WUV ;. 6cea t religie ca religie roman ............. WU8 0. 0ultul ......................... W1V E7C(#(6 6;SOC14f ............. W21 6. 1niver alul ace tei religii ................ W2W 1. Eeligia manife t................... W2W 2. Eeligia revelat, !ozitiv ............... W2R 3. Eeligia adevrului )i a libert*ii ........... W3V ;. 0once!tul metafizic al ideii lui -umnezeu......... W3L 0. -iviziunea ....................... WW3 (. 4umnezeu in ideea sa etern 5n sine #i pentru sine: mpria tatlui WW/ 1. -eterminarea ace tui element ...........,. . FWWL 2. Scindare ab olut .................. WWL 3. 4rinitate ...................... WW8 ((. 5deea etern a lui 4umnezeu in elementul con#tiinei #i al reprezentrii, sau diferena, mpria fiului.........^....... W/W 1. Punerea diferen*ei................... W/V 2. Cumea....................... W// 3. <enirea omului ................... i (((. 5deea n elementul comunitiii sau mpria spiritului .... VUV 1. 0once!tul comunit*ii................. VUL 2. Eealizarea comunit*ii................. VUR 3. Eealizarea !iritualului ca realitate univer al...... V12
Eedactor re !on abilQ 71#73(6 OPY(S631 4eAnoredactorQ 7C736 ;6;( 4at la cules @;!C<! @<Z*! Gun de tipar ?Z!C?! @<*< "prut @<Z< Tira% BB[C e)! legate GrtieA scris 5 " de ZB gim@ ZlC)SZClltr&oQ editoriale B[,CZ &oli de tipar BB,[C " 9, @ZAlZ?%l<ZS &S! entru biblioteci mari si mici ?@ /C?@0 _ VR ,ntre!rinderea Poligrafic (nforma*ia Str. ;rezoianu nr.23+2V ;ucure)ti, Ee!ublica ociali t ;omNnia comanda nr. 3LR