EXTINDEREA UNIUNII EUROPENE

NISTOR LILIANA MAE I

Extinderea este una dintre cele mai importante instrumente de politica ale UE, intrucat, asa cum e enimentele recente ne!au demonstrat, unul dintre principalele moti e care au stat la "a#a trans$ormarii statelor Europei centrale si de est in state moderne si cu democratii $unctionale a $ost tocmai dorinta de a adera la Uniune% Extinderea UE este un proces &estionat atent care a'uta tarile implicate sa se de# olte, promo ea#a pacea, sta"ilitatea, prosperitatea, democratia, drepturile omului, primatul statului de drept si economia de piata pe tot teritoriul european% Pentru popoarele din Europa (entral) *i de Est, Europa sim"oli#a alorile la care cei care au tr)it, mai "ine de o &enera+ie, ,n perioada (ortinei de -ier *i a R)#"oiului Rece, aspirau s) se re,ntoarc)% Dar re,ntoarcere ,n Europa a $ost mai mult dec.t un sim"ol pentru aceste popoare/ perspecti a ader)rii, ca mem"ru, la UE le!a a'utat s) trans$orme ,n ire ersi"il) op+iunea lor pentru o democra+ie pluralist) *i o economie de pia+) *i le!a ,ncura'at s) mear&) mai departe pe calea re$ormei% Perspecti a acestei ancore de sta"ilitate a $ost o condi+ie preala"il) a re$acerii prosperit)+ii economice, care la r.ndul s)u repre#int) $undamentul sta"ilit)+ii pe termen lun& ,n re&iune% Dar drumul acestor popoare c)tre Europa nu a $ost u*or% Procesul de trans$ormare a determinat sc0im")ri masi e ,n ,ntrea&a Europ) (entral) *i de Est/ nu toat) lumea a "ene$iciat ,n e&al) m)sur) de noile oportunit)+i ap)rute, iar unele structuri asociate cu un sentiment de securitate au disp)rut% (osturile reale ale extinderii nu pot $i cuanti$icate prin prisma "u&etului UE/ e$ectele cele mai considera"ile ale adapt)rii au $ost de'a resim+ite ,n iitoarele state mem"re% Pentru popoarele din actuala Uniune European), sta"ilitatea *i democra+ia din Europa (entral) *i de Est au dus de'a la o"+inerea unor "ene$icii semni$icati e, nu numai pe planul securit)+ii, ci *i al prosperit)+ii/ de# oltarea rapid) a comer+ului a contri"uit la crearea de oportunit)+i pentru

li"era ini+iati ), in esti+ii, noi locuri de munc) *i o cre*tere economic) marcat) ,n Europa Occidental)% Uni$icarea continentului european demonstrea#) dinamismul *i pro&resul continuu al UE% 1n ultimii 23 de ani, UE a primit noi state mem"re ,n patru aluri consecuti e 4 acesta $iind al cincilea al% Extinderea nu a ,mpiedicat UE s) reali#e#e pro&rese, deseori c0iar ,n perioadele ,n care ea primea noi mem"ri ,n r.ndurile sale% Au a ut loc cinci aluri de extindere succesi e/ 5672!Danemarca, Irlanda *i Re&atul Unit 5685 4 9recia 568: 4 Spania *i Portu&alia 566; 4 Austria, -inlanda *i Suedia <33= 4 Repu"lica (e0), Estonia, (ipru, Letonia, Lituania, Un&aria, Malta, Polonia, Slo enia *i Slo acia% A $ost o extindere istoric), o reuni$icare a Europei dup) #eci de ani de separare% La 5 ianuarie <337, aderarea Rom.niei *i >ul&ariei la UE a ,nc0eiat acest proces istoric% Criteriile pentru a deveni stat membru Reuniunea la ni el ,nalt a liderilor UE de la (open0a&a, ,n iunie 5662, a lansat promisiunea istoric) potri it c)reia ?+)rile din Europa (entral) *i de Est, care ,*i exprim) dorin+a ,n acest sens, or putea adera la Uniune de ,ndat) ce sunt ,n m)sur) s) ,*i asume o"li&a+iile de mem"ru, prin ,ndeplinirea condi+iilor economice *i politice@% (u acea oca#ie, au $ost speci$icate clar pentru prima oar) condi+iile ce tre"uie ,ndeplinite pentru a de eni mem"ru, ce au de enit cunoscute su" numele de ?criteriile de la (open0a&a@% Acestea sta"ilesc anumite standarde pentru +)rile care aspir) s) de in) mem"re ale UE/ A Sta"ilitatea institu+iilor care &arantea#) democra+ia, statul de drept, drepturile omului, respectarea *i protec+ia minorit)+ilor%

A Existen+a unei economii de pia+) $unc+ionale, precum *i capacitatea de a $ace $a+) presiunii concuren+iale *i $or+elor de pia+) din cadrul Uniunii% A (apacitatea de a ,ndeplini o"li&a+iile de mem"ru, inclusi aderarea la o"iecti ele uniunii politice, economice *i monetare% Primul criteriu, cel ?politic@, este considerat a $i o condi+ie preala"il) pentru desc0iderea ne&ocierilor de aderare, ,n timp ce celelalte criterii tre"uie s) $ie ,ndeplinite p.n) ,n momentul ader)rii% Al treilea criteriu presupune ca noii mem"ri s) $ie capa"ili s) preia politicile *i re&lement)rile UE B?Cacquis-ulD, pe care apoi s) le pun) ,n practic) *i aplice ,n mod e$ecti % >ene$iciile procesului de extindere sunt de'a i#i"ile% 1n iitoarele state mem"re din Europa (entral) *i de Est, au ap)rut de'a democra+ii sta"ile, institu+ii democratice *i un respect tot mai mare pentru minorit)+i% Re$ormele lor economice au determinat de'a o"+inerea unor rate ,nalte de cre*tere economic) B,n compara+ie cu ratele de cre*tere din UED *i perspecti e mai "une de ocupare a $or+ei de munc)% Acest proces a $ost ,ncura'at de perspecti a de a de eni stat mem"ru UE, precum *i de asisten+a $inanciar) acordat) de Uniunea European) *i de alte institu+ii interna+ionale% ?(ondi+ionalitatea@ impus) de aceste criterii ce tre"uie ,ndeplinite pentru a de eni mem"ru UE a a ut un puternic impact asupra ritmului re$ormelor *i le!a con$erit un caracter ire ersi"il% Sta"ilitatea *i prosperitatea tot mai mare care au re#ultat sunt ,n "ene$iciul actualilor *i iitorilor mem"ri% Ast$el, UE reuni$ic) pro&resi sta"ilitate *i prosperitate de care s!au "ucurat mai multe &enera+ii din Europa Occidental)% Uniunea European) de ast)#i, cu <7 de state mem"re *i o popula+ie de aproximati ;33 de milioane de locuitori este re#ultatul unui proces de inte&rare *i extindere de peste 'um)tate de secol, a$lat ,n continu) e olu+ie% continentul *i extinde c)tre al+i europeni #ona de pace,

Statele mem"re UE au con enit ca perspecti a ader)rii la UE s) existe *i pentru +)rile din Europa de sud!est 4 (roa+ia, -osta Repu"lic) Iu&osla ) a Macedoniei, Al"ania, >osnia *i Eer+e&o ina, Muntene&ru, Ser"ia, Foso o B,n satis$)cute toate criteriile necesare% 1n pre#ent, Turcia, Fosta Republic Iugoslav a Macedoniei, Islanda *i Muntenegru sunt state candidate% Turcia este un candidat o$icial la aderarea la Uniunea European)% Am"iiile europene ale Turciei datea#) de la Acordurile de la AnGara din 56:2% Turcia a ,nceput ne&ocieri preliminare la 2 octom"rie <33;% Totui, analitii consider) ca aceast) ar) nu a adera mai de reme de <35;, datorit) num)rului mare de re$orme economice i sociale care tre"uie ,ntreprinse% De la acordarea statutului de ar) candidat), Turcia a implementat re$orme permanente ,n pri ina drepturilor omului, a a"olit pedeapsa cu moartea, a o$erit drepturi culturale minorit)ii Gurde, i a a ansat ,n re#ol area di$erendului cipriot% Totui, datorit) di$erenelor reli&ioase i culturale ,n relaie cu Europa, Turcia se lo ete de o opo#iie puternic) din partea &u ernelor conser atoare i reli&ioase ale statelor mem"re, ,n special -rana, 9ermania, Austria, 9recia, (ipru i Slo enia% (roaia este un alt stat candidat la aderare% Aderarea ar putea a ea loc p.n) ,n <353, dei procesul de aderare a $ost ,ncetinit printre altele de necooperarea (roaiei cu Tri"unalul Penal Internaional pentru $osta Iu&osla ie BTPID% La 6 noiem"rie <33;, (omisia European) a recomandat acordarea statutului de candidat Macedoniei, de enind ast$el cea de a treia repu"lic) ex!iu&osla ) care c.ti&) acest statut% Repu"lica Moldo a este un aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European), ,n care aceste dou) structuri ecine au sta"ilit un acord de cooperare, menit s) ,m"un)t)easc) relatiile dintre cele < structuri% Aceasta este totodat) un mem"ru al Acordul (entral European irtutea re#olu+iei 5<== a (onsiliului de Securitate al Or&ani#a+iei Na+iunilor UniteD *i Turcia% Aderarea a $i posi"il) numai dac) sunt

al (omerului Li"erBun acord care pre&)tete statele mem"re acordului pentru aderarea ,n UED i al Parteneriatului pentru paceBpro&ram lansat de NATOD% Ser"ia este un aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European), dar a putea adera numai dac) a sta"ili relatiile cu Foso o% Al"ania a $ost un potenial candidat la aderarea in Uniunea European) ,ncep.nd cu ianuarie <332, i este aplicat ,n mod o$icial pentru aderarea la UE la data de <8 aprilie <336% Ucraina este un potential, aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European)% Foso o este un potential, aspirant si eli&i"il candidat la aderarea ,n Uniunea European), dar a $i di$icil s) intre, deoarece, state cum ar $i Rom.nia, Ser"ia, Repu"lica Moldo a, Spania, Slo acia, (ipru i alte state nu recunosc independena i se or opune% Muntene&ru/ i acesta este un posi"il candidat la aderare ,n Uniunea European)% >osnia i Eere&o ina/ i acest stat este un posi"il candidat la aderare in UE% 1n pre#ent, >osnia!Eere&o ina a an&a'at un proces de ne&ocieri cu Uniunea European) termen lun& inte&rarea sa ,n cadrul Uniunii% 9eor&ia/ i 9eor&ia este un potential i aspirant la aderare in UE% Armenia ar putea $i un posi"il candidat la aderare ,n UE% A#er"ai'an ar putea $i un posi"il candidat la aderare ,n UE% Po#i+ia Rom.niei/ Rom.nia spri'in) o politic) a Hu*ilor desc0ise@ pentru statele care au oin+a *i capacitatea de a ,ndeplini criteriile presupuse de extinderea UE% i#.nd, pe

Noile sate membre i moneda euro (on$orm criteriilor de aderare la UE, +)rile candidate tre"uie s) demonstre#e c) ?sunt capa"ile s) ,*i asume o"li&a+iile de mem"ru, inclusi aderarea la idealurile uniunii politice, economice *i monetare%@ Se presupune c) ele or adopta moneda euro atunci c.nd or $i pre&)tite s) $ac) acest lucru, *i nu imediat dup) aderare% Exist) condi+ii detaliate *i clar sta"ilite pentru $iecare nou stat mem"ru, implic.nd c.te a etape/ I actuala etap) de pre!aderare, ,n care +ara candidat) tre"uie s) demonstre#e c) a ansea#) ire ersi"il spre o economie de pia+) macroeconomic) dura"il)J I o etap) intermediar), post!aderare, ,n care noul stat mem"ru particip) pe deplin la pia+a unic) *i demonstrea#) c) pro&resea#) ,n sensul cre)rii condi+iilor necesare ,n ederea adopt)rii monedei euroJ I o perioad) de minimum < ani de participare cu succes la mecanismul ratei de sc0im"J I ,ndeplinirea criteriilor aplica"ile actualelor state mem"re pentru adoptarea monedei unice/ de$icit "u&etar mai mic de 2K din PI>, procent al datoriei mai mic de :3K din PI>, in$la+ie sc)#ut) *i rate ale do".n#ii mici, apropiate de media la ni el UEJ condi+ia esen+ial) o constituie atin&erea unui &rad su$icient de con er&en+) real) *i dura"il)% Adoptarea monedei euro a duce la cre*terea inte&r)rii comerciale a noilor state mem"re cu economiile din #ona euro, la eliminarea riscurilor cau#ate de ratele de sc0im" asupra in esti+iilor *i la sc)derea pe termen lun& a ratelor do".n#ii% (u toate acestea ,ns), calendarul ,n care tre"uie s) se ,ncadre#e noile state mem"re pentru adoptarea monedei euro un este deloc clar% Exist) o di er&en+) ,ntre criteriile HMaastric0t@, care au ,n edere reducerea in$la+iei *i limitarea de$icitelor "u&etare, *i ne oia de in esti+ii din "u&etul pu"lic a ia"il) "a#at) pe competiti itate *i pe o sta"ilitate

economiilor a$late ,n tran#i+ie% Aceast) c0eltuial) pu"lic) include sumele necesare punerii ,n practic) a acquis-ului comunitar *i co!$inan+)rii proiectelor de in$rastructur), ca o condi+ie pentru ca aceste state s) primeasc) $onduri din "u&etul UE, precum *i ne oile mai mari de in esti+ii ,n moderni#area in$rastructurii *i a ser iciilor pu"lice% Economiile ,n tran#i+ie ,nre&istrea#) *i cre*teri a ratelor de sc0im" reale, care duc la cre*terea in$la+iei, sau aprecieri ale ratei de sc0im" nominale Bsau am"eleD, *i ace*ti $actori pot s) in) ,n con$lict cu cerin+ele de sta"ili#are a ratei de sc0im" *i de sc)dere a in$la+iei, o"li&atorii pentru adoptarea monedei euro% Din aceste moti e, noile state mem"re or tre"ui s) c.nt)reasc) atent di ersele a"ord)ri posi"ile, ,n drumul lor spre adoptarea monedei euro, +in.nd cont de natura strict) a re&ulilor impuse ,n acest 23 sens% 1n acela*i timp, actualii mem"ri ai #onei euro or tre"ui s) respecte propriile re&uli, inclusi limitele impuse de Pactul de De# oltare *i Sta"ilitate ,n ce pri e*te de$icitele "u&etare excesi e, pentru a putea p)stra a anta'ele sta"ilit)+ii macroeconomice din UE pe care moneda unic) le!a &enerat de'a% Costurile bugetare 1ncep.nd cu anii 63, UE a in estit ,n +)rile candidate, pentru a le a'uta s) se pre&)teasc) ,n ederea ader)rii, c0eltuielile "u&etare ,n acest sens ridic.ndu!se la peste 2 miliarde euro pe an, ,ncep.nd din <333 B e#i Ta"elul : din Anexa, ilustr.nd costurile "u&etare ale UE cu procesul de extindereD% Dup) aderare, c0eltuielile nete ale UE pentru noile state mem"re or $i modeste% (on$orm acordului reali#at de la (open0a&a, ,n <33<, costurile, p.n) la s$.r*itul anului <33:, or $i de maximum =3,8

miliarde euro, sum) ,n care sunt incluse su" en+iile a&ricole, in esti+iile ,n in$rastructur) *i a'utoarele re&ionale, precum *i $ondurile destinate cre*terii si&uran+ei nucleare, amelior)rii administra+iei pu"lice *i a securit)+ii la $rontiere B e#i Ta"elul 7 din Anex)D% Noii mem"ri or pl)ti contri"u+ii de aproximati 5; miliarde euro la "u&etul UE, *i 4 pentru c) este posi"il ca ace*tia s) nu $ie capa"ili s) $oloseasc) inte&ral "anii aloca+i ! c0eltuielile "u&etare nete alocate extinderii, p.n) ,n <33:, calculate ca numerar e$ecti pl)tit, or $i pro"a"il de aproximati 53 miliarde euro Bunele din $ondurile alocate lor, cum ar $i $ondurile structurale *i de coe#iune, care trec printr!un proces complicat p.n) la plata e$ecti ), se or pl)ti dup) <33:D% De*i semni$icati ) pentru noile state mem"re, aceast) c0eltuial) "u&etar) este totu*i modest) pentru UE, din punctul de edere al reali#)rii cre*terii economice *i al spri'inirii sta"ilit)+ii politice% De exemplu, ea este mai mic) dec.t costul campaniei de r)#"oi *i reconstruc+ie din Foso o, care a dep)*it 53 miliarde de euro, iar ! din punct de edere al PI>!ului 4 este mult mai mic) dec.t resursele alocate de 9ermania reuni$ic)rii sale ,n anii 63% Pentru noii mem"ri, punerea ,n practic) a politicilor UE ,n domenii cum ar $i protec+ia mediului *i transporturi or necesita c0eltuieli semni$icati e pentru mai mul+i ani% Aceste state or tre"ui s) &)seasc) "ani s) co!$inan+e#e proiectele de in$rastructur), pentru a $i eli&i"ile s) primeasc) aloca+ii de la "u&etul UE% 1n acela*i timp, ele or spera s) se cali$ice pentru a de eni mem"re ale #onei euro, ,n condi+iile ,n care or tre"ui s)!*i reduc) de$icitele "u&etare% Impactul extinderii asupra "u&etului UE ,n perioada de dup) anul <337 depinde de cum anume se restructurea#) "u&etul, *i dac) se restructurea#)% 1n $apt, costul extinderii a depinde inte&ral de ce anume a decide UE ,n iitor% 1n ce pri e*te c0eltuielile, aceste deci#ii se re$er) ,n special la : MurraL, A% <332%

2< politica a&ricol) comun) *i la $ondurile structurale destinate de# olt)rii economice a #onelor *i sectoarelor mai s)race% Monele rurale din UE sunt o component) important) dar ulnera"il) a societ)+ii, ,n care se impune o politic) acti ) din partea UE% Extinderea asi&ur) ,ns) o oca#ie de a continua deplasarea accentului care se pune la ora actual) pe spri'inirea a&riculturii, spre aspectele mai lar&i ale de# olt)rii economice ,n #onele rurale% Un raport recent conclu#ionea#) c) men+inerea actualei politici a&ricole, cu enituri &eneroase pl)tite c0iar *i dup) scoaterea din produc+ie , a ,mpiedica Europa (entral) s) se de# olte *i s) a'un&) din urm) actualele state mem"re, deoarece a ,ncura'a acti it)+ile a&ricole neproducti e ,n de$a oarea reorient)rii spre sectoare economice mai producti e% Potri it unui studiu pri itor la e olu+ia "u&etului UE dup) extindere, care sc0i+ea#) di erse scenarii"u&etare posi"ile, costul extinderii este in$luen+at ,n mare m)sur) dac) actualele state mem"re primesc sau nu ?compensa+ii@ pentru reducerea, ,n propriile lor re&iuni, a c0eltuielilor din $ondurile structurale pe m)sur) ce acestea de in relati mai "o&ate ,n cadrul unei Uniuni extinse% 1ntr!un scenariu ,n care politica a&ricol) comun) r)m.ne a"solut nesc0im"at), la $el ca *i re&ulile actuale pri itoare la $ondurile structurale, *i ,n ipote#a c) actualele state mem"re primesc ,n continuare aceea*i cantitate de $onduri structurale ca *i ,n <33:, costurile extinderii s!ar ridica de la 3,32K din PI>!ul Uniunii extinse ,n <33= la 3,<2K din PI> ,n <352% Re$ormarea acestor politici ar putea a ea un e$ect considera"il asupra ,ntre&ului "u&et al UE, precum *i asupra costurilor extinderii% (on$orm altor scenarii, o reducere a $ondurilor directe destinate spri'inirii a&riculturii la 8;K din ni elul actual p.n) ,n anul <352, ar duce la o diminuare a costurilor extinderii la numai 3,58KJ ,n condi+iile aplic)rii stricte a re&ulilor re$eritoare la a'utoarele structurale destinate actualilor mem"ri, costurile extinderii ar $i de numai 3,55K% Sunt posi"ile *i re$orme ,n distri"uirea po erii $inanciare% Acordurile EU re$eritoare la enituri au de enit din ce ,n ce mai complicate, *i se impune un sistem mai ec0ita"il, mai transparent *i mai sta"il% (et)+enii UE sunt preocupa+i de calitatea ie+ii dup) extinderea UE% Ei se ,ntrea") cum anume a a$ecta extinderea ia+a lor de #i cu #i, ,n domeniul securit)+ii interne, al mediului, al si&uran+ei nucleare *i al standardelor alimentare% Au r)spuns ne&ocierile de pre!aderare acestor ,ntre")riN Ar$i mai "ine ca noii mem"ri s) $ie ,n interiorul *i nu ,n a$ara UEN

Securitatea intern (riminalitatea, terorismul *i imi&ra+ia ile&al) ocup) un loc important ,n preocup)rile cet)+enilor europeni, $)r) le&)tur) cu extinderea UEJ statele mem"re ale UE tre"uie s) se str)duiasc) mai mult pentru a r)spunde a*tept)rilor cet)+enilor% Extinderea poate a ea consecin+e deose"it de po#iti e asupra securit)+ii interne, deoarece ea a intensi$ica cooperarea ,ntre $or+ele de ordine, de $rontier) *i 'usti+ie pe tot continentul european% Sec+iunea de $a+) anali#ea#) pro oc)rile cu care Uniunea se con$runt) ,n ceea ce pri e*te securitatea intern) *i modalit)+ile de a"ordare a acestora% 1n continuare, sunt anali#ate posi"ilele e$ecte pe care extinderea Uniunii le a a ea asupra securit)+ii interne 4 respecti , care sunt pro"lemele pe care extinderea le a solu+iona sau, dimpotri ), le a a&ra a *i cum anume tre"uie a"ordate acestea% UE ,ncura'ea#) li"era circula+ie a m)r$urilor, ser iciilor, capitalului *i persoanelor pe ,ntre& teritoriul Uniunii, ,n "ene$iciul tuturor cet)+enilor s)i% Dar aceste li"ert)+i pot crea *i condi+ii pentru cre*terea criminalit)+ii, mai ales a crimei or&ani#ate trans$rontaliere 4 $enomene pe care autorit)+ile na+ionale nu le pot re#ol a sin&ure% Aceasta este, de alt$el, *i una din pro oc)rile la care UE ,ncerc) s) r)spund) prin ,nt)rirea cooper)rii pe pro"leme de securitate intern)% 1ns) asi&urarea securit)+ii interne a cet)+enilor tre"uie com"inat) cu prote'area drepturilor *i li"ert)+ilor indi iduale 4 acesta este *i moti ul pentru care Uniunea a sta"ilit, prin Tratatul de la Amsterdam, necesitatea cre)rii unei #one a li"ert)+ii, drept)+ii *i securit)+ii, un o"iecti de# oltat pe lar& la reuniunea (onsiliului European de la Tampere, din 5666% Aceast) #on) a li"ert)+ii, drept)+ii *i securit)+ii dep)*e*te cu mult pro"lemele stricte de securitate, inclu#.nd cooperarea 'udiciar) ,n materie ci il)% L)r&irea UE a o$eri a anta'e *i ,n acest domeniu% De exemplu, ea a ,nlesni cet)+enilor dreptul la recurs ,n instan+ele ci ile din alte +)ri ,n spe+e le&ate de prote'area ie+ii pri ate sau a intereselor lor comerciale% In domeniul securit)+ii, UE a adoptat politici ,n domeniul cooper)rii 'udiciare *i poli+iene*ti interna+ionale, precum *i al &estion)rii comune a &rani+ei externe a UE% Aceast) cooperare a dus, printre altele la ,n$iin+area Europol, al c)rui scop este de a ,nt)ri cooperarea ,ntre or&anele de poli+ie *i cele amale, prin sc0im"ul reciproc de date *i anali#area in$orma+iilor *i datelor secrete *i prin coordonarea anc0etelor comune, *i a Eurojust, institu+ie care $acilitea#) cooperarea ,ntre procurorii de pe ,ntre& ,teritoriul Europei%

1n pre#ent se adopt) re&uli comune pri ind de$inirea in$rac+iunilor*i sta"ilirea pedepselor minime pentru delicte cum ar $i tra$icul de $iin+e umane *i de dro&uri, acte de terorism, in$rac+iuni ci"ernetice, rasism *i xeno$o"ie, ast$el ,nc.t s) nu mai existe ?paradise si&ure@ pentru ast$el de acti it)+i criminale% Acordul pri ind mandatul de arestare european a simpli$ica procedurile de extr)dare pe teritoriul UE% (ooperarea ,n domeniul com"aterii terorismului s!a intensi$icat, dup) e enimentele din 55 septem"rie <335, *i iitoarele state mem"re au aderat ,n totalitate la planul de ac+iune al UE destinat com"aterii acestui $enomen% 2; Imigraia ilegal Una din temerile cet)+enilor este aceea le&at) de imi&ra+ia ile&al)% (.nd condi+iile politice, economice *i sociale ale unei +)ri ,i ,ncura'ea#) pe cet)+enii acesteia s) caute oportunit)+i mai "une ,n alt) parte, crima or&ani#at) se adaptea#) *i ea cerin+elor acestei ?pie+e@% Ast$el, tra$icul de imi&ran+i 4 mul+i dintre ace*tia pro enind din alte +)ri dec.t din statele candidate la aderare dar a'un*i ,n UE trec.nd prin acestea 4 practicat de c)tre or&ani#a+iile criminale constituie un aspect &ra al imi&ra+iei ile&ale, de*i este di$icil de calculat num)rul imi&ran+ilor care recur& la tra$ican+i% Sumele mari pl)tite de imi&ran+i pentru ser iciile tra$ican+ilor, $ac ca ace*tia din urm) s) acumule#e pro$ituri mari din acti itatea criminal)% 1n plus, imi&ran+ii sunt $rec ent exploata+i de tra$ican+i *i o"li&a+i s) cer*easc) sau s) se prostitue#e, adeseori ca plat) pentru ser iciile de contra"and) de care au "ene$iciat% Tra$icul de imi&ran+i pus la cale de c)tre crima or&ani#at) a$ectea#) , prin urmare, din punct de edere in$rac+ional, at.t societ)+ile din +)rile de tran#it, c.t *i pe cele din +)rile dedestina+ie% Imi&ra+ia ile&al) nu const) numai din tra$icul de persoane, ci *i din $olosirea a"u#i ) a i#elor B*ederea dup) expirarea termenului de ala"ilitate a i#ei, munca $)r) permisD, precum *i c)s)toriile de $orm) sau $olosirea a"u#i ) a statutului de student% Mul+i imi&ran+i nu au un statut le&al, de*i nu au le&)tur) cu acti itatea in$rac+ional)% Statutul de imi&rant ile&al ,mpiedic) ,ns) accesul acestor persoane la sistemul "ancar sau la asisten+a 'uridic) corespun#)toare, *i aceasta stimulea#) s) .r*irea de delicte minore% Nu exist) solu+ii simple pentru re#ol area acestor pro"leme, pentru c) ele au implica+ii care +in de drept, de politic) social) *i de drepturile omului%

1nt)rirea securit)+ii la $rontierele externe este una din c)ile prin care UE com"ate imi&ra+ia ile&al) *i asi&ur) protec+ia ,mpotri a altor $orme de in$rac+ionalitate% Sistemul Sc0en&en presupune eliminarea controalelor la $rontierele interne dintre statele mem"re UE, cu excep+ia Marii >ritanii *i a Irlandei,6 pentru a $acilita deplasarea cet)+enilor% Pentru a contra"alansa eliminarea acestor controale, statele mem"re au adoptat o serie de m)suri la $rontierele externe, inclusi re&uli comune pri itoare la trecerea, controlul *i supra e&0erea la $rontier), *i un re&im comun de i#e, precum *i cooperarea ,n lupta contra criminalit)+ii *i imi&ra+iei ile&ale% O mare parte din imi&ra+ia ile&al) ,n Europa nu are le&)tur) cu ecinii UE, ci pro ine din +)ri care su$er) de pe urma r)#"oiului sau a con$lictelor interne% (omisia caut) s) anali#e#e condi+iile din +)rile din care pro in imi&ran+ii ile&ali, pentru a reduce $actorii care ar putea ,ncura'a cre*terea num)rului de poten+iali imi&ran+i care doresc s) a'un&) pe teritoriul UE *i pentru a include &estionarea pro"lemelor le&ate de imi&ra+ie ,n politica extern) a UE% Mona de li"ertate, 'usti+ie *i securitate este un o"iecti al UE de dat) relati recent), ast$el c) exist) ,nc) o di$eren+) considera"il) ,ntre de#iderat *i realitate% Multe c0estiuni, cum ar $i cele re$eritoare la a#il, &estionarea imi&ra+iei, &rani+ele externe *i cooperarea poli+ieneasc) *i 'udiciar), impun apro"area unanim) a (onsiliului, iar rolul Parlamentului European *i, respecti , al (ur+ii Europene de Ousti+ie este limitat% Pro"lemele de 'usti+ie *i de securitate sunt c0estiuni delicate din punct de edere politic, ast$el c) &u ernele na+ionale doresc s) ai") un cu .nt &reu de spus ,n ela"orarea politicii din domeniu% 1ns) lipsa oin+ei politice, cuplat) cu re&ula unanimit)+ii, au ,nt.r#iat pro&resul ,n domenii ca acordarea dreptului de a#il *i cooperarea 'udiciar)% Schimbari produse de extindere Procesul extinderii a ,m"un)t)+it capacitatea iitoarelor state mem"re de a!*i ,ndeplini rolul ce le re ine ,n politicile de securitate ale Uniunii% Pro"lema controlului e$icient la $rontier) a $ost 6 Statele ne!mem"re ale UE, Islanda *i Nor e&ia, $ac parte din Sen&0en, pentru a men+ine Mona Nordic) a Li"erului Sc0im"% 2:de#")tut) continuu cu oca#ia ne&ocierilor de aderare *i +)rile candidate au acceptat s) impun) un control strict la &rani+a extern) ,ncep.nd cu momentul ader)rii% S!au acordat $onduri considera"ile, prin pro&ramul de asisten+) pentru pre!aderare, pentru moderni#area $rontierelor externe *i

pentru instruirea poli+iei de $rontier) *i a personalului din 'usti+ie% Asisten+a te0nic) *i proiectele de ,n$r)+ire institu+ional) au $ost destinate cu prec)dere acestui domeniu% Exist) disponi"ile $onduri, prin pro&ramul (omisiei destinat ,m"un)t)+irii in$rastructurii la $rontier) ,n Rusia *i ,n Ucraina% Piitoarele state mem"re or institui un control la $rontier) la ni elul celui existent la &rani+ele externe ale spa+iului Sc0en&en% Asisten+a $inanciar) su"stan+ial) destinat) ,nt)ririi securit)+ii la $rontiere a continua *i dup) aderare% Noile state mem"re nu or participa ,ns), su" toate aspectele, ,n cadrul acordului Sc0en&en, imediat dup) aderareJ controlul la &rani+ele interne se a elimina numai dup) ce aceste state or $i demonstrat c) ,ndeplinesc toate cerin+ele acquis!ului Sc0en&en% Acest lucru presupune acordul unanim al tuturor statelor mem"re, care au eliminat de'a controalele la &rani+ele interne, *i se "a#a pe o serie de exerci+ii de e aluare detaliat)% At.t 9recia c.t *i Italia au tre"uit s)!*i moderni#e#e standardele timp de c.+i a ani, ,nainte de a putea de eni mem"re depline a spa+iului Sc0en&en% Ast$el, extinderea Uniunii ,nt)re*te a"ilitatea acesteia de a com"ate acti itatea criminal) *i imi&ra+ia ile&al)% Uniunea a "ene$icia de intensi$icarea controalelor la &rani+ele noilor state mem"re% 1n dreptul penal, politica ?nici un paradis pentru in$ractori@ se a extinde prin includerea celor #ece state noi% (ooperarea poli+ieneasc) *i 'udiciar) pentru urm)rirea *i pedepsirea in$ractorilor a $i $acilitat) datorit) extinderii ariei de 'urisdic+ie% Exist) *i condi+ii pentru o mai "un) cooperare ,n domeniul securit)+ii cu +)rile din a$ara iitoarelor $rontiere externe, inclusi cu Rusia *i +)rile din estul Peninsulei >alcanice% Sta"ilitatea politic) *i prosperitatea economic) a noilor state mem"re or cre*te o dat) cu aderarea la UE, $apt care a contri"ui ,n sine la com"aterea criminalit)+ii interna+ionale *i a imi&ra+iei ile&ale% Securitatea nuclear 1n UE extins), statele mem"re or a ea li"ertatea de a ale&e com"ina+ia ener&etic) necesar) consumului lor de electricitate *i, deci, pot opta pentru ener&ie nuclear)% Din cele #ece iitoare state mem"re, cinci au centrale nucleare ,n $unc+iune% 1n ultimii ani, UE a cerut acestor +)ri s) &arante#e un ni el ,nalt de securitate nuclear), con$orm a"ord)rii adoptate de 9rupul celor Qapte +)ri puternic industriali#ate% (a re#ultat al procesului de extindere, aceste +)ri au ,nc0is sau s!au an&a'at s) ,nc0id) instala+iile nucleare periculoase, sau le!au adus la standardele de si&uran+) impuse%

1ns) securitatea nuclear) nu depinde doar de modul ,n care este conceput) instala+ia, ci este re#ultatul unei culturi atotcuprin#)toare a securit)+ii Bcu re&lement)ri e$iciente *i independente, proceduri de operare, controale de calitate, metode moderne de &estiune *i instruire pro$esional)D pe care UE o promo ea#) *i ,n iitoarele state mem"re% Ast$el, extinderea a contri"ui la ,nt)rirea securit)+ii nucleare ,n Europa% Standarde alimentare Importan+a securit)+ii alimentare ,n actualele state mem"re a crescut ,n ultimii ani, ca urmare acri#elor sur enite Bprecum "oala ? acii ne"une@, de exempluD, &enerate de practicarea a&riculturii intensi e, o practic) mai pu+in r)sp.ndit) ,n iitoarele state mem"re% UE a lansat o re$orm) ,n anul <333, care ,m"in) toate aspectele securit)+ii alimentare, la toate ni elurile lan+ului tro$ic, de la pre ederi pri ind i&iena, la cerin+e pri ind s)n)tatea animalelor asociat) cu s)n)tatea plantelor% O"iecti ul este de asi&ura un ni el ,nalt de s)n)tate pu"lic) *i de protec+ie a consumatorului pe teritoriul UE extinse% Piitoarele state mem"re au acceptat s) aplice toate re&ulile de securitate alimentar) *i s) instituie mecanisme de control% Nu s!a admis, ,n acest domeniu, nici o excep+ie cu oca#ia ne&ocierilor de aderareJ produsele alimentare care nu respect) re&ulile UE, nu se or putea comerciali#a ,n alte state mem"re% O"iecti ul este ca extinderea UE s) nu duc), ,n nici un $el, la sc)derea ni elurilor actuale de securitate alimentar)% Extinderea a promo a un set de re&uli comune ,n noile state mem"re, ridic.nd ast$el ni elul &eneral de si&uran+)% Ea a o$eri &aran+ia a*adar c) noile &rani+e ale UE sunt capa"ile s) asi&ure protec+ie ,mpotri a riscurilor care ar putea amenin+a s)n)tatea pu"lic), cea a plantelor *i animalelor, ,ntr!o UE extins)% Alinierea la aceste standarde este ,ns) o sarcin) &rea pentru iitoarele state mem"re% UE o$er) asisten+) $inanciar) ,n acest sens, iar (omisia monitori#ea#) situa+ia din punctul de edere al securit)+ii alimentare, pentru a eri$ica dac) re&ulile se aplic) ,ntocmai%

Concluzie In multe domenii importante pentru cet)+eni, extinderea a'ut) UE s) promo e#e standarde de si&uran+) *i securitate superioare% Ast$el, extinderea/ I m)re*te capacitatea UE de a com"ate crima or&ani#at) *i imi&ra+ia ile&al), printr!o mai "un) cooperare *i un control mai sus+inut al acestor $enomene ,n iitoarele state mem"re I ridic) standardele de mediu ale iitorilor mem"ri, inclusi securitatea lor nuclear), cu e$ecte po#iti e pentru cet)+enii lor *i pentru UE pe ansam"lu I promo ea#) ,n iitoarele state mem"re re&ulile de securitate alimentar) impuse de UE 1ns) aceste "ene$icii tre"uie s) $ie consolidate *i prote'ate prin/ I pro&rese ma'ore ,n direc+ia cre)rii #onei de li"ertate, 'usti+ie *i securitate, inclusi re$orm)rii sistemului deci#ional I o mai str.ns) *i mai "un) cooperare ,ntre statele mem"re *i institu+iile UE, ,n com"aterea criminalit)+ii interna+ionale *i controlul imi&ra+iei I inte&rarea considerentelor de mediu ,n alte politici I monitori#area e$icient) a implement)rii re&ulilor UE ,n actualele *i ,n mem"re Ac+iunea comun) la ni elul ,ntre&ii Europe presupune un e$ort din partea europenilor, ast$el ca ace*tia s) se ,n+elea&) mai "ine unii pe al+ii, s) identi$ice interese comune *i s) alun&e temerile con$orm c)rora o UE l)r&it) ar putea duce la pierderea identit)+ii% Extinderea &enerea#) at.t ne oia, c.t *i oca#ia de a Rmoderni#aR sistemul de &u ern)m.nt al UE% UE este prins) ,ntre, pe de o parte, pro oc)rile &enerate de sc0im"area rapid) a realit)+ii interna+ionale, *i de cealalt) parte, ne oia de a a ea o mai "un) &u ernare *i mai mult) le&itimitate democratic)% Rela+ionarea acestor pro oc)ri cu necesitatea unei &u ern)ri ,m"un)t)+ite ar putea constitui solu+ia no atoare de care are ne oie o Uniune cu ade )rat politic)% iitoarele state a