Simurile servesc nainte de toate retroasigurrii n privina stabilitii i soliditii fundamentelor existenei p46 Fiecare funcie senzorial are

o dinamic orientat spre scop aceasta nsemn!nd c de fiecare activitate de percepie este legat o ateptare incontient referitoare la ceea cea am dori s gsim n acel c!mp al percepiei"p4#

Simtul vieii = c.vieii, c.eteric $ fi ptruns de sentimentul ti%nei primordiale &ndic starea interioar 'coninutul interior Senzaia de familiaritate cu propriul corp experiena identitii proprii (a copilul mic) starea de veg%e pozitiv *rirea ntegralitii a continuitii i coerenei baz pt" simul propriei biografii orientare fundamental n propria existen pt altruism tolerana activ +ediul favorabil) senzaia corporal bine temperat linitit ,isconfortul'iritaii) foame sete oboseal dureri suprasaturaia frigul'cldura &ngri-iri) S simt cald plcut linitit n interior .d senzaia de putere i prospeime S triasc /012*$*3$ prin intermediul trupului ngri-iri atente pline de druire interioar de iubire i delicatee de veneraie S"4 corect cultivat 5 premiz pt" pacea interioar a adultului" *ulburare) teama de corp nelinite agitaie logoree face zgomote i roade ung%iile face grimace pt" a se decupla de trup n care nu se simte bine" 3 obosit mereu se lovete are ticuri oprirea forat a respiraiei negli-area corpului intolerane alergii dezorientare" Se simte nedorit. Simul propriei valori este deteriorat. Copilul hiperactiv, nervos-agresiv 6emedii pedagogice) 6itm 7ontinuitate5retrospectiva zilei pstrarea contactului cu trecutul 6bdarea i veneraia ca atitudini educative *olerana ca atitudine de via 7ldur %ran uoar cultivarea somnului Eu sunt alturi i te respect aa cum eti, n mod sincer .

Daca simtul tactil are legatura evidenta cu corpul fizic, simtul vietii tine de fortele de viata, e in legatura cu asa-numitul corp eteric a carui origine deriva dintr-o stare fiintiala mai inalta - omul spirit. Fiinte de inalt ordin, care stiu secretele naturii noastre corporale, ne avertizeaza cand ceva nu este cum trebuie. Senzatiile de foame si sete, inconfortul, starea de oboseala, de neliniste si agitatie - toate dau seama de o functionare nepotrivita a organismului. Prin intermediul lui, omul face experienta constitutiei proprii; aceasta perceptie este foarte diferita de la om la om. Este suficient sa asisti la un consult medical si sa auzi raspunsurile la intrebarea: Ce va supara? nii pacienti raspund lapidar si nu prea poti sa-ti faci o idee despre ceea ce simt cu adevarat, pe cand altii nu mai termina sa intre in detalii asupra suferintelor ce le au. Si acest lucru se intampla nu pentru ca nu au vocabularul necesar, ci pentru ca simtul vietii nu diferentiaza clar diversele manifestari ale corpului eteric. Durerea este o manifestare extrema a simtului vietii. !ai in gluma mai in serios, se spune ca daca te scoli dimineata fara nici o durere inseamna ca esti de"a mort# Durerea fizica si cea sufleteasca fac parte

integranta din viata unui om si ele au un rol determinant in evolutia fiintei umane. $%iar si pentru copil, a experimenta asteptarea unui eveniment care produce oarecare neplacere, oboseala in urma unui efort fizic la "ocuri in aer liber, sau c%iar durerea unei cazaturi, lovituri & este de real folos in intarirea simtului vietii. 'u exista invatare fara efort, fara oarecare suferinta si privatiuni, fara asteptare plina de dezmagire sau speranta. Pe de alta parte: Senzatia generala de putere si de prospetime este transmisa, ce-i drept, in mare masura, prin intermediul simtului vietii, dar acest lucru rezulta tocmai din faptul ca noi percepem in adancul sufletului: aici, in interiorul trupului, totul este linistit, cald si placut.( )o%ler, P*+, De dezvoltarea corecta a simtului vietii tin mai tarziu in viata: corecta alimentatie si imbracare, regimul de somn si activitate intensa, productiva si creatoare, iar in lipsa lui se a"unge la excese care pot fi incununate de folosirea medicamentelor si a drogurilor. 'u s-a pus intamplator o relatie intre supraprotectia si libertatea exagerata in copilarie, cu folosirea narcoticelor la varsta adulta. -n plus remarca )o%ler: Simtul vietii, ca premiza pentru pacea interioara, pentru echilibrul interior, pentru sentimentul intregului si al unitatii cu sine insusi, care este, totodata, si acel simt prin intermediul caruia trupul devine purtatorul amintirilor despre bunatatea si ocrotirea pe care a perceput-o, face posibil ca omul sa se poata darui starilor sufletesti de pace interioara, de veneratie si de reculegere linistita, prin urmare, starilor sufletesti contemplative. (P66). .cest simt aflat pe o treapta superioara apare drept simt al identitatii si al continuitatii biografice, prin urmare, drept constienta de sine structurata cu fermitate, si are drept consecinta toleranta sociala activa, in care celalalt poate fi pretuit cu ceea ce are el de dat societatii.(idem,p/0, n a"utor remarcabil pentru educarea simtului vietii vine dinspre obiceiul de a spune povesti copiilor; prezenta binelui ce lupta cu raul intareste simtul vietii, caci copiii recepteaza imaginile vii cu intreaga lor constitutie. De altfel, c%iar si plansul e un semn bun al simtului vietii la copii. -ntreaga natura plange pentru izbavirea ce depinde de om# 'ovalis in multe din versurile lui aduce ideea ca omul ar trebui sa fie mandru de durere, ea dand masura demnitatii unui om. 1imba romana surprinde unele dintre aceste aspecte. $and un om iti apare in fata oc%ilor voios, dornic de treaba se spune ca este p lin de viata, iar daca dimpotriva este lipsit de vlaga, fara c%ef, se spune despre el ca este fara pic de viata. $and vrei sa indemni pe cineva sa grabeasca sau sa intensifice ritmul lucrului il indemni: mai cu viata! nii oameni trec prin viata precum gasca pe apa, fara sa faca efort, dar si fara sa obtina prea multe, iar altii se lupta pe viata si pe moarte, pentru un loc mai bun in societate. Spre unele lucruri merita sa tinzi c%iar cu pretul vietii, pentru a le obtine, caci lasa in urma lor o forta care insufleteste pe ceilalti oameni si nu intamplator si-a pus omul viata in primejdie pentru idealuri precum propovaduirea evangeliei lui 2ristos, pentru dreptate si libertate. n copil este adus la viata, o idee, un proiect prinde viata, un om se zbate intre viata si moarte, o situatie neplacuta poate sa apara cand ti-e viata mai draga. -n legatura cu durerea, curios este ca limba nu surprinde decat aspectele psi%ice: te doare sufletul sau esti cu durere in suflet pentru ceva facut prost sau pierdut, sau treci indiferent peste o situatie neplacuta: nici capul nu te doare! Si cum toti avem cate un punct sensibil, usor putem fi atinsi unde ne doare mai tare. nii oameni traiesc pe roze, duc o viata de huzur, iar altora destinul le-a rezervat o viata de caine. Scorpionul-vulturul cazut - durerea despartirii, e semnul simtului vietii.

Simul tactil=S.realitii, al materialitii, c. fizic $ fi ptruns de sentimentul divinului de substanialitatea general lumii certitudinea existenei ca atare &ndic) *rirea limitei propriului corp separarea de lume diferenierea la periferia corpului 6ezonana 8triri interioare ca reacie la atingere senzaii9 oscil!nd ntre interior i exterior 3videna 8perceperea existenei ca atare sentimentul divinului9 n ascuns profund interior : poziie median sntoas mobil ntre o impresionabilitate prea puternic i una prea slab ntre desc%idere i limitare ntre simpatie i antipatie" ,e la pr i p!n la tlpi diferite senzaii tactile) Sufletul ascult muzica pe care lumea exterioar o interpreteaz pe instrumentul trupului" ;<6 &ngri-iri) caliti diferite ale obiectelor materialelor din -ur &nteresul atenia participativ. baz pentru tolerana activ 7ontactul atent de mai lung durat8atingeri -ucue fr scop n sine9. duce la dezv" puterii de -udecat de mai t!rziu (ipsa fricii de durere cura-ul n faa unor nea-unsuri lovituri dureri *ulburare) starea de a fi rnit sufletete se simte prsit, olnav, nemulumit de sine lipsit de valoare team fa de lume starea de a fi rnit sufletete vinovie, descura!are, copil an"ios, timid-sperios =nt!rzie momentul plecrii din cas cu diferite motive) nclri incomode batisa uitat sau al culcrii sporovoind vrea s se asigure c ua e intredesc%is c e o lumin undeva adoarme greu (ipsa de ndem!nare) scap pe -os se lovete se mpiedic concentrarea scade pe parcursul zilei temele devin o povoar" 6emedii pedagogice ;erspectiva armonia care pregtete viitorul ;rotecie ocrotire ngri-irea pielii 5 a deveni contient de pielea trupul lui Fermitatea bl!nd mbrcminte comod din fibre naturale Solicitarea tririlor tactile :biecte de calitate din materiale naturale n -urul lui : structurare nvluitoare a orelor de sear) un mic program cu modela- apoi o parte de ascultare5 un basm un c!ntec inut aproape apoi masa de sear se pregtete cu atentie si calm av!ndu5l aproape desenand ceva sau a-ut!nd la asezarea mesei care trebuie s fie uoar" $poi baie cald la picioare fricionare energic cu ulei a piciorelor -oc de g%icire cu a-utorul picioarelor a diferitelor obiecte 8>?min9 se pun osete calde i nclri solide" 3xerciii de balans i srituri cu o carte pe cap puin muzic i pregtirile de culcare fr a permite tragerea de timp" Se poate aplica o compres cald cu ceai de mueel sau codia oricelului pe burt n timp ce se spune povestea" Se nc%eie cu rugciunea" ,imineaa) ruga c!ntec fricionare a corpului cu ulei frumos mirositor i programul zilei discutat cu entuziasm" /l!ndee contiena de form drept comportamente educative $tenie plin de gri- ca atitudine in via c%iar i fa de obiectele nensufleite #Eu nu te prsesc niciodat, nici mcar n g$ndurile i sentimentele mele%

Pielea, considerata a fi cel mai extins organ, ne desparte de lumea fizica, facandu-ne sa ramanem in propria lume corporala, dar fiinta umana manifesta o clara tan"ire dupa reunificare cu cosmosul in fiecare mangaiere, in dorinta de apropiere. 3otusi atingerea unui corp da senzatia rezistentei, mai evidenta in cazurile corpurilor solide si mai putin evidenta in cele in stare lic%ida sau gazoasa, o senzatie a excluderii.

Separare si unire & sunt doua valente ale simtului tactil. Despre o astfel de limitare in corpul fizic ne vorbeste 'ic%ita Stanescu in Elegia a zecea, in care dorul de unitate, de cunoastere integrala atinge paroxismul, poezia fiind subintitulata semnificativ: Sunt Sunt bolnav. Ma doare o rana/calcata-n copite de cai fugind. Invizibilul organ, / cel fara nume fiind/ neauzul, nevazul/ emirosul, negustul, nepitaitul/ cel dintre ochi si timpan,/ cel dintre deget si limba/- cu seara mi-a disparut simultan. !ine vederea mai intai, apoi pauza/ nu e"ista ochi pentru ce vine#/ !ine mirosul, apoi liniste,/ nu e"ista nari pentru ce vine#/ apoi gustul, vibratia umeda,/ apoi iarasi lipsa,/ apoi timpanele pentru lenesele/ miscari de eclipsa#/ apoi pipaitul, mangaiatul, alunecare/ pe o ondula intinsa,/ iarna-nghetata-a miscarilor/ mereu cu suprafata ninsa. $ar eu sunt bolnav. Sunt bolnav / de ceva intre auz si vedere,/ de un fel de ochi, de un fel de ureche/ neinventata de ere. u sufar ceea ce nu se vede,/ ceea ce nu se aude, nu se gusta,/ ceea ce nu se miroase, ceea ce nu incape/ in increierarea ingusta,/ scheletica a insului meu.. Simtul tactil este primul prin care copilul face cunostinta cu lumea. 3oaleta corporala facuta cu atentie si dragoste asigura baza unei relatii corecte cu semenii pe tot parcursul vietii. Dorinta de a se lua in posesie este evidenta prin gesturile de pipaire cu degetele ale intregului trup. !ergand la polul opus copilariei, avem gestul lui 3oma, cel numit necredinciosul, martorul nostru la inviere, caci el ca si noi, urmasii lui, dorim sa pipaim, sa atingem pentru a crede. $a si 3. .rg%ezi intr-unul din Psalmi, dorim o dovada materiala a existentei divinului, pentru ca abia atunci sa urlam: Este! 4.Steiner afirma ca nu am putea deveni religiosi fara simtul pipaitului si facea legatura cu principiul 5alantei (1-54., - relatie microcosmos6 macrocosmos 1imba romana nu a fost prea productiva cu pipaitul. Se afirma cand nu esti sigur de ceva ca umbli pe pipaite. -n legatura cu calitatile percepute prin pipait avem serii antonimice: t are/ moale, ascutit/neted, aspru/catifelat, elastic/dur, iar acestea formeaza expresii precum: a fi tare de fire/ inima, a o lasa mai moale, a-i fi moale sau a trai pe moale. .vem de asemenea de-a face cu: vorbe tari sau cu o purtare aspra. Daca o minte ascutita este de admirat, o limba sau voce ascutita este de evitat. Preferam o voce catifelata, un pas elastic.

S"micrii i al ec%ilibrului

!iscarea este perceptibila doar atunci cand exista repere fixe fata de care te apropii sau te indepartezi. Daca toate lucrurile sau fiintele s-ar indrepta in aceeasi directie, cu aceeasi viteza, practic nu am percepe miscarea. 7 fiinta inferioara se misca sub impulsul instinctelor de supravietuire, dar omul isi poate propune un scop, se misca intotdeauna spre o tinta, c%iar daca nu este intotdeauna constient de acest lucru. Prin faptul ca am conceput o tinta, un tel, noi suntem cu o parte din noi de"a acolo. -n orice actiune exista mai intai un plan, mai simplu sau mai elaborat. Daca in plan fizic suntem mai putin mobili, in plan sufletesc suntem in permanenta miscare & nu intamplator Biblia reda aceasta realitate prin apa marii, cand linistita, cand agitata, iar pe -isus $%ristos, ca pe cel ce potoleste furtuna. .vem de-a face asadar cu c orpul astral, cu ceea ce va deveni prin prelucrare spiritul vietii. Suntem mereu miscati de un fapt, de o intalnire, ne impresioneaza placut sau neplacut o persoana, si te intrebi uneori ce de8 Pare ca ti-ai propus sa intalnesti un anumit lucru, ca face parte din biografia ta. 4. Steienr afirma ca, tot ce ne iese in cale vine din 9arma ce ne-am creat-o si este imbold spre evolutie.

Sagetatorul este imaginea simtului miscarii: a fi de"a in tinta cand tintesti. 1imba romana nu pare prea interesata de aspectul miscarii, regasindu-se doar expresiile: a prinde miscarea si a misca din urechi. $at priveste tinta e si el un cuvant putin productiv: e tinta tuturor privirilor, fara tinta, a privi la tinta, a tine ochii tinta sunt cele cateva expresii gasite in dictionar.

6adiaz spre perceperea propriului element sufletesc liber i a te simi drept spirit &ndic) ceea ce micm n noi nine de la clipitul oc%ilor i p!n la micarea picioarelor inclusiv actul vorbirii emoii sentimente" &icare plin de sens 3ste baza pt" un un nou impuls biografic de a sc%imba direcia de a lua o iniativ p>@<

;rivete spre viitor cu incredere $ deveni fexibili i capabili de adaptare 7apacitatea de a participa interior la reaciile afective ale altora ;articiparea interioar la micrile exterioare ale lumii d nelegerea micrilor respective" Fiecare percepie a unei micri este direct sau indirect o percepie a unei micri proprii" ;>@6 ;rin simul ec%ilibrului simim lumina interioar care ne nalt cu a-utorui creia noi suntem desc%ii n sus spre sfera ngerului senzaia de a ne nla n spaiul sufletesc" ;uterea de a emite -udeci simul dreptii empatie =ngri-iri) (ucrul in natura micare liber -ocuri cu balans cratul organizarea de ntreceri mersul cu bicicleta cu patinele cu rotile -ocul de a circul n perec%i sau grup *ulburri) se simte e"clus de la evenimentele ce au loc n lumeA sentimentul de a nu fi implicat de a nu nelege ce se nt!mplA sentimentul eecului sunt ca pierdui n lume o iau n direcie greit vocea ridicat i face s tresar lipsii de bucurie sperioi ng!ndurai imit cu greutate 6emedii) &mitare +icare linitit condus plin de sens Boc liber al braelor i m!inilor &niiere n secretele dansului i ale gesticulaiilor 3xerciii de balans simetrie de micri largi n spaiu 4orbire modelat recitare muzic $-utor n nelegerea i controlul situaiilor +od ordonat i practic de desfurare a muncii n pai mici &mplicarea contienei n evenimentele vieii cotidiene

3xersarea diferitelor treburi casnice) gtitul coptul prelucrarea l!nii 3mpatie lipsit de sentimentalism ca atitudine educativ ;utere de compasiune ca exerciiu de atitudine n via $ inventa poveti n episoade mpreun cu copilul pstr!nd corena ceea ce s5a stabilit anterior $ face plimbri prin aceleai locuri i a atrage atenia asupra diferitelor aspecte $ participa cu vioiciune interioar cu atenie i fantezie la nt!mplrile lumii Simul tactil transmite senzaia formei i a nveliului i experiena permanent aflat sub prag de a fi unit cu elementul divin simul vieii transmite starea de ti%n primordial iar simul micrii trezete o senzaie de libertate" $cum sentimentului dac mi este permis a m exprima astfel de a fi adpostit n m$na 'omnului i sentimentului ti%nit al adstrii n sine nsui i se adaug sentimentul de libertate mai exact spus) sentimentul mo ilitii sufleteti li ere n trup" ;>@C 6" Steiner) Simul micrii adic ceea ce se petrece n noi prin faptul c percepem prin scurtarea sau ntinderea muc%ilor fie c stm sau mergem fie c srim sau dansm aadar prin faptul c percepem dac i cum suntem noi n micare aceasta radiind n suflet creeaz acel sentiment de libertate al omului care i permite s se perceap ca suflet" Faptul c dv" v percepei ca suflet liber aceasta este efectul pe care l radiaz simul micrii" ; >@C Simului vital i datorm n ceea ce privete biografia noastr experiena continuitii simului tactil capacitatea de a o situa n faa noastr sub forma unei imagini ca pe ceva structurat n sine i creat prin relaiile reciproce cu lumea devenit dar faptul c noi nine o modelm ne devine contient abia prin faptul c avem simul micrii" $cesta transmite sentimentul autonimitii" >@4

7opiii nelinitii5nervoi cei anxioi5timizi i cei triti vistori au cu toii n felul lor un sim al propriei valori deteriorate" S ne amintim) 7ei din prima categorie se simt nedorii copiii din a doua categorie se simt prsii iar cei din a treia categorie se simt exculi" $cestea sunt diferite forme de exprimare a lipsei de ec%ilibrup >DD 1u exist copii lenei sau ncpinai cu premeditare aadar din pur rea voin" ,e fapt fiecare copil dorete din inim s fac totul bine i s gsesc recunoatere pentru aceasta" 3u v spun) $bia noi i transformm pe copii n lenei i n fiine ncpinate prin faptul c le mai i reprom necazul lor" ; >E? Fenning Go%ler ,espre copiii anxioi triti i nelinitii" 3d" *riade C??> Cel mai frumos i no il lucru pe care ni-l putem cuceri n cazul nvrii este faptul c avem sentimentul, senzaia( e greu, e nevoie s te osteneti, ca s te apropii de un lucru. Cine crede c poate atinge ntotdeauna esena unui lucru, at$t c$t este necesar, numai cu a!utorul cuvintelor inteligente, acela nu are nici o veneraie fa de lucrurile lumii, iar veneraia fa de lucrurile lumii este ceea ce ine de omul ntreg, desv$rit, n msura n care omul poate deveni desv$rit i ntreg n cadrul e"istenei pm$nteti. )p*+, ,. Steiner, &etodica predrii i condiiile de via ale educaiei-

Curs de dezvoltare a creativitii 7e te face fericit te definete +unca unui om este protretul su" S" /uttler Hiua > :biective) cunoatere reciproc contientizarea punctelor Ifierbini ale biografiei proprii 7erc5prezentare printr5un gest n crec apoi aezat c!teva cuvinte) de unde vine ce ateapt de la lucrul nostru mpreun 3xpunere) cum voi lucra ce vom urmri (ucru pe perec%i) o scen ce v5a impresionat n mod deosebit" 6elatare cate @min pe rand de trei ori" ,iscurtarea experienei" ,iscuie) 7e determin o biografie5 de pus pe tabl cuvintele respective apoi fiecare face o %art unind cuvintele n ordinea i forma dorit" :bservaie) care lucru determin pe cellalt ce e mai important cum se leag lucrurile ntre ele" Se ia unul din cuvinte cel ce pare cel mai emoionant i se descrie o scen trit n legtura cu emoia respectiv" ,e scris individual" $poi se rescrie scena cu economie maxim de cuvinte ls!nd ambiguitate maxim" S reias doar emoia" ;uin teorie literar) despre tropi" Se citesc c!teva versuri un fragment literar si se identific cuvintele care produc supriza emoia" Simil tactil 3x" ,escrierea unui obiect cu oc%ii nc%ii ,escrierea feei unui coleg pe pipite" Simul vieii 3x"$sculare atent a strii organelorinterne" 3 unul mai activJ 7um se manifestJ ,icuie) 7!nd i cum ai simit vreun organJ $lergare i observare) 7e a aprut nouJ 7e organ simiJ :bservarea unui copac o pa-ite. descrierea gradului de vitalitate" 7are sunt semnele vitalitiiJ 7um ai determinat vitalitateaJ $mintii5v de durerea cuiva 8om sau animal9" 7e ai simitJ 0ndeJ 7u ceJ :bservai un spaiu ca pe un organism) 3 umplut armonios proporionat sau nuJ Simul micrii ,esenai o cas cu oc%ii legai ,esenai acelai lucru fr a lua creionul de pe %!rtie" 7ineva deseneaz pe tabl cu oc%ii legai ceilali observ micrile" Sunt precise micrileJ 7e ai simitJ +icare cu oc%ii legai) o linie dreapt i un cerc la distan unite printr5o linie ondulat" Se merge urmrind linia curbat i se pune un obiect in centrul cercului" Se revine cu oc%ii nc%ii laloc" 7e deosebire esteJ ;e perec%i) unul pune uor braul ntr5o poziie oarecare" 7ellalt cu oc%iinc%ii urmrete micarea muc%ilor descriind n final ce grupe de muc%i au fost implicai" Se sc%imb locurile" ,iscuie ntre cei doi" : poveste despre un om care merge cu bicicleta mn!nc o ng%eat pl!nge""" C grupe n perec%i i ating palmele se variaz presiune tensiunea'relaxarea muscular" &mitare de micare :bservarea micrii oc%ilor cuiva care privete un obiect mare" Simul ec%ilibrului =nv!rtirea n cerc a unui om i descrie ce simte ce vede $poi l lai s mearg i se observ micrile (egat la oc%i stat ntrKun picior apoi fra a fi legat la oc%i" ,escrie ce simte" ,e observat un obiect peisa-) cum sunt proporiileJ