UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAII INTERNAIONALE,

TIINE POLITICE I ADMINISTRATIVE
Specialitatea:Administraie Public

Referat la disciplina

Funcia Public

Tema:Obligaiile funcionarului public

Efectuat student grupa 401:

Cojocaru Danu

Controlat lector universitar:

Tomule Clin

Chiinu 2016

Cuprins:
1.Noiunea, clasificarea funcionarilor publici i a funciilor
publice..................................................................................................................2
2.Obligaiile funcionarului public.......................................................................6
2.1Obligaiile comune...................................................................................6
2.2 Obligaiile specifice.....6
2.3Obligaii ce afecteaz comportamentul personal al funcionarului.................8
3.Rspunderea juridic a funcionarului public................................................9
Bibliografie.................................................................................................10

1.Noiunea, clasificarea funcionarilor publici i a funciilor publice

2

Pentru a-i realiza sarcinile serviciile publice sunt dotate cu funcii publice plasate n ordine
ierarhic, stabilindu-se pentru fiecare atribuii de putere public ntr-o anumit sfer de competen.
Aceste funcii publice sunt ocupate de funcionari publici.
Funcia public este situaia juridic a persoanelor fizice investit n mod legal cu capacitatea de a
aciona n realizarea competenei unei autoritii publice.
Definiia legal. Noiuni de baz
serviciu public activitate de interes public, organizat i desfurat de ctre o autoritate public;
autoritate public orice structur organizatoric sau organ, instituite prin lege sau printr-un alt act
normativ, care acioneaz n regim de putere public n scopul realizrii unui interes public;
funcie public ansamblul atribuiilor i obligaiilor stabilite n temeiul legii n scopul realizrii
prerogativelor de putere public;
funcionar public persoan fizic numit, n condiiile prezentei legi, ntr-o funcie public;
funcie de demnitate public funcie public ce se ocup prin mandat obinut direct n urma alegerilor
organizate sau, indirect, prin numire n condiiile legii;
funcie public vacant funcie public liber, fr titular;
funcie public temporar vacant funcie public cu al crei titular au fost suspendate raporturile de
serviciu sau al crei titular a fost detaat n alt autoritate public ori, dup caz, asigur interimatul unei
funcii publice de conducere;
administrarea funciei publice i a funcionarilor publici ansamblul activitilor necesare
implementrii procedurilor de planificare a resurselor umane, de ncadrare, dezvoltare profesional,
remunerare i evaluare a performanelor profesionale ale funcionarilor publici, precum i altor politici i
proceduri de personal n vederea realizrii optime a misiunii i obiectivelor strategice ale autoritii
publice.
Pentru realizarea funciilor statului se nfiineaz servicii publice corespunztoare, care la rndul lor sunt
dotate cu funcii publice ocupate de funcionari publici.
1.
Functionar public este persoana numita intr-o functie publica.Functia publica reprezinta ansamblul
atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, n temeiul legii, n scopul
realizarii competentelor sale. Corpul functionarilor publici este formata din totalitatea functionarilor
publici din administratia locala si centrala. Raporturile de serviciu se nasc si se executa pe baza actului
administrativ de numire, emis n conditii legale si supus regimului dreptului administrativ. Pentru
ocuparea functiei publice, trebuie ndeplinite urmatoarele conditii:
(1) La o funcie public poate candida persoana care ndeplinete urmtoarele condiii de baz:
a) deine cetenia Republicii Moldova;
b) posed limba moldoveneasc i limbile oficiale de comunicare interetnic vorbite n teritoriul
respectiv n limitele stabilite de lege;
c) are capacitate deplin de exerciiu;
d) nu a mplinit vrsta necesar obinerii dreptului la pensie pentru limit de vrst;
e) este apt, din punct de vedere al strii sntii, pentru exercitarea funciei publice, conform
certificatului medical eliberat de instituia medical abilitat, dac pentru funcia respectiv snt stabilite
cerine speciale de sntate;
f) are studiile necesare prevzute pentru funcia public respectiv;
g) n ultimii 3 ani, nu a fost destituit dintr-o funcie public conform art. 64 alin. (1) lit. a) i b) sau nu
i-a ncetat contractul individual de munc pentru motive disciplinare;
h) nu are antecedente penale nestinse pentru infraciuni svrite cu intenie;
i) nu este privat de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate, ca
pedeaps de baz sau complementar, ca urmare a sentinei judectoreti definitive prin care s-a dispus
aceast interdicie.
(2) Pentru ocuparea funciilor publice n autoritile publice snt necesare studii superioare absolvite cu
3

diplom de licen sau echivalent, cu excepia funciilor publice de execuie din autoritile
administraiei publice locale de nivelul nti n care, dup caz, pot fi ncadrate persoane cu studii medii de
specialitate absolvite cu diplom.
(3) Candidatul la ocuparea funciei publice trebuie s ntruneasc i cerinele specifice minime pentru
ocuparea respectivei funcii, stabilite n Clasificatorul unic al funciilor publice, aprobat prin Legea nr.
155 din 21 iulie 2011. Autoritatea public poate stabili i alte cerine specifice care se refer la
specialitatea studiilor, cunotine, abiliti profesionale i atitudini/comportamente necesare pentru
exercitarea eficient a funciei publice, acestea fiind stipulate n fia postului aferent funciei publice.
Pentru a-i realiza sarcinile, serviciile publice sunt dotate, nc de la nfiinare, cu funcii publice clasate n
ordine ierarhic, stabilindu-se pentru fiecare atribuii de putere public, intr-o anumit sfer de
competent. n aa fel, funcia public este situaia juridic a persoanei fizice investit, n mod legal, cu
capacitatea de a aciona in realizarea competenei unui organ de stat. Funcia public este definita ca
unitatea primara a autoritarii publice, care determina locul si rolul ceteanului in munca sociala in
sistemul serviciului public, drepturile si obligaiile, exigentele fata de pregtirea lui profesionala.
Consideram ca funcia publica este complexul de atribuii, puteri si competente, stabilite potrivit legii, din
cadrul unui serviciu public, nfiinat in scopul satisfacerii, in mod continuu si permanent, de ctre
funcionarii publici, numii sau alei, a intereselor generale ale societii. Reieind din aceasta definiie
pot fi evideniate urmtoarele caractere ale funciei publice:
Este o totalitate de atribuii, de puteri si competente determinate cu care sunt dotate la nfiinare
serviciile publice;
Aceste atribuii, puteri si competente se stabilesc in raport de sarcinile specifice pe care serviciile
publice le exercita in vederea satisfacerii intereselor generale ale societii si nu a intereselor
individuale;
Aceste atribuii, puteri si competente se exercita in mod continuu si permanent, adic exista pe un
timp nedeterminat;
Drepturile si obligaiile atribuii ale funciei publice sunt create si organizate in vederea
realizrii puterii publice. Acele activiti ale unor persoane care fac parte dintr-un organ al statului,
dar in svrirea crora nu se realizeaz puterea publica, nu constituie funcii publice;
Funciile publice se stabilesc doar pe cale unilaterala, prin lege sau in baza legii, de ctre organele
de stat. Funcia publica, fiind o instituie a dreptului public nu poate fi stabilita prin contract.
Funcia publica are un statul legal, deoarece actul de instituire a acesteia este ntotdeauna un act de
autoritate, iar cel ce exercita funcia exercita autoritatea statala si nu drepturile dintr-o situaie
contractuala;
Atribuiile, puterile si competentele funciei publice se realizeaz de ctre funcionarii
publici numii sau alei in funcia respectiva.
Funcionari publici sunt persoanele fizice care ocupa, in condiiile legii, funcii publice in cadrul
serviciilor publice. Putem meniona urmtoarele caractere de funcionarului public:
Drepturile si obligaiile funcionarului public sunt stabilite in limitele competentei organului in care
el se afla in serviciul public;
Activitatea funcionarului public este supus realizrii sarcinilor care stau in faa organului respectiv
si poart un caracter oficial;

 Prescripiile si cerinele legitime ale funcionarilor publici sunt obligatorii pentru toi crora ele sunt
adresate, realizarea drepturilor si obligaiunilor de serviciu ale funcionarilor publici fiind
garantata prin lege;
Pentru funcionarii publici sunt prevzute anumite nlesniri si o responsabilitate sporita pentru
nfptuirea atribuiilor sale;
Funcionarii publici au dreptul la avansare in serviciu (dreptul la cariera) si se bucura de stabilitate
in funcie.
Prin statutul funcionarului public nelegem totalitatea normelor juridice care reglementeaz situaia
juridica obiectiva a funcionarilor publici, determinnd drepturile, obligaiile, garaniile lor legale, precum
si responsabilitatea funcionarului public. In general, statutul juridic al funcionarului public este menit sa
creeze condiii necesare pentru exercitarea atribuiilor de serviciu, sa garanteze stabilitatea lor in funcie,
drepturile si asistenta sociala. Statutul funcionarilor publici cuprinde voina statului de a reglementa, in
mod autoritar, situaia juridica a funcionarilor publici, indepartnd orice idee contractuala in raporturile
dintre serviciul public si funcionarii publici. Or, intre funcionarii publici si serviciile publice sunt
raporturi administrative de subordonare fata de conductorul serviciului public, care ncepe la momentul
investirii in funcia publica respectiva si ia sfrit la ncetarea raporturilor juridice dintre funcionarul
public si serviciul public.
Raporturile dintre funcionarul public si funcia public nu sunt de o natur contractual, caci dei se cere
o manifestare de voin de acceptare din partea celui care solicita funcia, aceasta nu constituie dect una
din condiiile pentru a se face numirea (numirea in funcie nu poate fi un contract). Spre deosebire de
contract, unde prile obin drepturi si obligaiuni prin manifestarea acordului de voina, actul de numire
in funcie publica se limiteaz sa-l proclame pe funcionar titular al unor drepturi si obligaii, care deriva
din lege. Noiunea funcionar public nu poate fi folosita dect pentru a evoca acele situaii in care
funcia este ocupata printr-o manifestare unilaterala de voina, supusa unui regim de drept public. Deci,
regimul aplicat funcionarului public este un regim de drept public ( mai exact de drept administrativ),
funcionarii publici nefiind concepui intr-un raport juridic ce are la baza contractul. Prin urmare,
funcionarului public trebuie sa i se aplice un regim special de drept public, conturat intr-un statut original
al funcionarilor publici, distinct de situaia agenilor din sectorul privat. In Republica Moldova statutul
funcionarului public este determinat prin Constituie, legea serviciului public si alte acte normative
referitoare la acest serviciu, neexistnd un statut original al funcionarului public, care ar reglementa toate
aspectele exercitrii funciei publice (conform alin. 2 art. 2 al legii serviciului public raporturile de
munca, de asigurare cu pensii, alte relaii privind serviciul public nereglementate prin prezenta lege se
reglementeaz de legislaia respectiva).

2.Obligaiile funcionarului public.

5

In privina drepturilor si obligaiilor in exercitarea funciilor publice, distingem categoria drepturilor si

libertilor ce revin oricrui salariat si drepturi si liberti specifice funcionarului public.

2.1 Obligaiile comune tuturor angajailor sunt consacrate in Constituia Republicii Moldova (articolele
55 59) si in legislaia muncii, fiind urmtoarele: ndeplinirea cu exactitate si promptitudine a sarcinilor
ce-i revin; sa respecte disciplina de serviciu si programul de funcionare a serviciului public in care i
desfoar activitatea, devotamentul fata de tara (art. 56 al Constituiei cetenii crora le sunt
ncredinate funcii publice, rspund de ndeplinirea cu credina a obligaiilor ce le revin si, in cazurile
prevzute de lege, depun jurmntul cerut de ea) si obligaia de fidelitate fata de instituia in care
activeaz (funcionarul trebuie sa se abin de la orice fapt care ar putea sa aduc un prejudiciu unitii in
care i desfoar activitatea) s.a.

2.2 Obligaiile specifice ale funcionarilor publici sunt prevzute de Legea cu privire la funcia public i
statutul funcionarului public, nr. 158-XVI din 04.07.2008, funcionarul public fiind obligat:
Sa execute la timp si calitativ deciziile autoritilor publice in problemele ce in de competenta lui
(obligaiunea de subordonare ierarhica). Dar in cazul in care funcionarului public i se
ncredineaz o nsrcinare a crei legalitate este ndoielnica, el are obligaia sa informeze imediat
seful nemijlocit, iar daca nsrcinarea rmne in vigoare, sa se adreseze conducerii ierarhice
superioare si sa execute nsrcinarea, daca se confirma legitimitatea ei. La solicitarea
funcionarului, nsrcinarea a crei legalitate trezete ndoieli se emite in scris. Rspunderea
pentru efectele ndeplinirii unor nsrcinri nelegale o poarta persoana cu funcie de rspundere
care a aprobat executarea lor;
Sa dirijeze in cunotine de cauza sectorul de munca ncredinat, sa manifeste iniiativa si
perseverenta, sa asigure ndeplinirea ntocmai a sarcinilor ce stau in fata autoritii publice;
Sa respecte cu strictee drepturile si libertile cetenilor;
Sa se cluzeasc, in exercitarea atribuiilor, de legislaia in vigoare, sa fie obiectiv si imparial, sa
nu dea dovada de tergiversri si birocratism;
Sa examineze la timp propunerile, cererile si plngerile cetenilor in domeniul activitii sale de
serviciu, in conformitate cu legislaia;
Sa studieze opinia publica si sa tina cont de aceasta in activitatea sa;
Sa furnizeze publicului, in cadrul serviciului, informaiile cerute (obligaia de informare publica),
totodat fiind obligat sa pstreze secretul de stat si un alt secret ocrotit de lege, precum si al
informaiilor despre ceteni de care ia cunotina in exercitarea atribuiilor, daca astfel este stabilit
de legislaie;
Sa-si perfecioneze in permanenta pregtirea profesionala;
Sa se abin in exercitarea funciei sale de la exprimarea opiniilor personale politice si ideologice si
de la comentarea activitii autoritii publice unde activeaz (obligaia de rezerva).
Conform Legii cu privire la funcia public i statutul funcionarului public, nr. 158-XVI din 04.07.2008
funcionarul public nu are dreptul:
6

 Sa dein doua funcii in acelai timp sau sa cumuleze o alta munca, prin contract sau acord, in
ntreprinderi strine sau mixte, in ntreprinderi, instituii si organizaii cu orice forma de
organizare juridica si in asociaii obteti, a cror activitate este controlata, subordonata sau in
anumite privine este de competenta autoritii in care el este angajat, cu excepia activitilor
tiinifice, didactice si de creaie. Deci, putem vorbi de incompatibilitate de funcie, adic de
neputina funcionarului public de a se ocupa de anumite ndeletniciri in afara funciei pe care o
deine. Pornind de la faptul ca o funcie publica este ansamblul de atribuii, puteri si competente,
consideram ca o persoana fizica nu poate practic sa realizeze in acelai timp atribuiile, puterile si
competentele a doua sau mai multe funcii publice, caci interesul general cere ca funcionarul sa-si
consacre ntreaga sa activitate funciei ce o ndeplinete;
Sa fie mputernicit al unor tere persoane in autoritatea publica in care este angajat;
Sa desfoare nemijlocit activitatea de ntreprinztor ori sa nlesneasc, in virtutea funciei sale,
activitatea de ntreprinztor a persoanelor fizice si juridice in schimbul unor recompense, servicii,
nlesniri;
Sa aib conturi nedeclarate in bncile din strintate;
Sa plece in delegaie peste hotare din contul persoanelor fizice si juridice, cu excepia deplasrilor
de serviciu, prevzute in acordurile internaionale la care Republica Moldova este parte sau
conform nelegerilor dintre autoritile publice ale Republicii Moldova si organele respective din
alte state;
Sa participe la grevele care deregleaz funcionarea autoritii publice respective, de a corei
activitate depinde asigurarea societii cu bunuri si servicii de importanta vitala;
Funcionarul public are obligaia de demnitate, adic prin ntregul lor comportament si prin inuta
funcionarii publici sunt obligai sa se arate demni de ncrederea pe care o impune poziia lor
oficiala si sa se obin de la orice act de natura sa compromit prestigiul funciei pe care o dein.
Este interzis funcionarilor publici ca direct sau indirect, sa solicite, sa accepte sau sa fac sa li se
promit, pentru ei sau pentru alii pentru ndeplinirea atribuiilor de serviciu, daruri, servicii sau
alte avantaje, cu excepia semnelor de atenie simbolice, conform normelor de politee si
ospitalitate recunoscute.
Sintetiznd cele expuse mai sus, consideram ca ceea de ce are cu sigurana nevoie funcionarul public
pentru o activitate eficienta este: stabilitate in funcie; remunerare adecvata, obiectivitate in promovarea si
garantarea dreptului la cariera profesionala. Daca prin noiunea de funcie publica nelegem o profesie in
virtutea creia persoana care o ocupa are un drept la cariera, optam pentru asigurarea stabilitii in funcia
publica, care ar garanta nc de la ocuparea funciei aprarea funcionarului public de eventualele abuzuri
ale conducerii serviciului public, care ar putea sa-l sancioneze, sa-l transfere sau sa-l nlture din funcie
numai in condiiile legii si ar facilita obinerea experienei in exercitarea atribuiilor, puterilor si
competentelor ce revin funcionarilor publici.
Astfel, prin stabilitate nelegem situaia juridica a unui funcionar public care nu poate fi transferat,
pedepsit, nlocuit sau destituit dect in cazurile si cu respectarea formelor stabilite de lege. Stabilitatea
este o consecina logica a continuitii funciei publice fiind caracteristica pentru sistemul carierii (le
system de carriere) si nu pentru cel al angajrii (le system demploi). Or, odat ce funcionarul a ocupat o
anumita funcie publica, in general prin concurs, el poate rmne toata viaa (sau pana la atingerea
plafonului de vrsta) in corpul respectiv, avansnd potrivit meritelor sale si regulilor de apreciere si
promovare existente.
7

Deci, funcionarul face o cariera din funcia publica, aceasta devine raiunea profesionala a existentei sale.
Iar dreptul la cariera conduce la existenta dreptului la avansare, avansarea fiind trecerea funcionarului
public, cu acordul sau, intr-un alt grad sau treapta profesionala superioara in cadrul aceleiai funcii sau
trecerea intr-o funcie superioara. In aa fel fiecare funcionar public in baza capacitailor sale intelectuale
are dreptul la ocuparea funciilor vacante de un rang superior, caci gradele superioare ar trebui sa fie
completate cu funcionari care cunosc organizarea si funcionarea serviciilor publice, au experiena,
numai gradele cele mai inferioare putnd fi ocupate de persoane din afara serviciului. Conform alin. 2,
art. 19 al legii serviciului public de dreptul la avansarea in serviciu beneficiaz funcionarii care au
obinut rezultate mai bune in munca, au dat dovada de spirit de iniiativa, i perfecioneaz continuu
pregtirea profesionala, sunt inclui in rezerva de cadre si au gradul de calificare necesar. In rezerva de
cadre sunt inclui funcionarii publici care au urmat cursuri de perfecionare, au gradul de calificare
necesar si sunt recomandai, de comisia de atestare, pentru funcii superioare, precum si persoanele care
prin calitile lor pot deine funciile respective. Comisia de atestare (care activeaz pentru mbuntirea
procesului de selectare si repartizare a cadrelor, pentru stimularea perfecionrii profesionale) apreciaz (o
data la trei ani) activitatea funcionarului public, competenta lui profesionala, cultura juridica, capacitatea
de a lucra cu oamenii si corespunderea funciei pe care o deine.
2.3Obligaii ce afecteaz comportamentul personal al funcionarului:
Obligaii specifice: obligaia de reedin (pentru ambasadori, militari, de exemplu), obligaia de a cere
autorizaie de cstorie (n Frana, de exemplu, pentru militarii jandarmeriei).
Obligaii generale. Funcionarul trebuie sa aib, in viaa sa personal, un comportament ce nu
compromite reputaia administraiei. El trebuie s dea dovad de demnitate, probitate, onestitate,
dezinteres, discreie, neutralitate, decen, simul responsabilitii.Nerespectarea de ctre funcionar a
acestor datorii este sancionat disciplinar.Funcionarului public i se interzice sa participe la grevele care
perturbeaz activitatea autoritilor publice respective, de a crei activitate depinde asigurarea societii
cu bunuri si servicii de importanta vitala.n genere, statutul juridic al funcionarilor publici este menit s
sporeasc interesarea lor moral si material, s le creeze condiii necesare pentru exercitarea funciilor de
serviciu, sa garanteze drepturile si asisten social adecvat pentru acei care si au consacrat viaa slujirii
statului si poporului.

3.Rspunderea juridic a funcionarului public

Conform Legii cu privire la funcia public i statutul funcionarului public, rspunderea juridica a
funcionarilor publici poate mbrca mai multe forme: rspundere disciplinara, materiala, administrativa
8

si penala. Rspunderea disciplinara a funcionarului public este reglementata att de legislaia

muncii (articolele 143-147 CMRM), cat si de alte acte normative (statute si regulamente disciplinare).
Ea survine in cazul neexecutrii sau executrii necorespunztoare a obligaiilor funciei deinute. Art.143
din Constituia Republicii Moldova stabilete sanciunile disciplinare, ele fiind observaia, mustrarea,
mustrarea aspra si concedierea. Alte sanciuni disciplinare pot fi prevzute de statute si regulamente
disciplinare ale unor categorii de funcionari. Legea serviciului public nu stabilete sanciuni disciplinare
specifice funcionarilor publici, fcnd trimitere la sanciunile prevzute de Codul Muncii. Consideram
aceste masuri insuficiente pentru o abatere disciplinara a unui funcionar public, care exercita o activitate
de interes general. Sanciunile disciplinare se aplica de organul cruia i se atribuie dreptul de angajare a
funcionarului respectiv.
Funcionarilor care poarta rspundere disciplinara conform statutelor, regulamentelor si altor acte
legislative cu privire la disciplina, li se pot aplica sanciuni disciplinare si de organele ierarhic superioare.
Hotrrea (ordinul, dispoziia) referitoare la aplicarea sanciunii disciplinare poate fi atacata in fata
organelor ierarhic superioare sau a instanei de judecata. Sanciunea disciplinara se aplica imediat dup
constatarea abaterii, dar nu mai trziu de o luna dup ziua constatrii ei, neputnd fi aplicata dup trecerea
a 6 luni din ziua svririi abaterii, iar in urma reviziei sau a controlului activitii economice si financiare
cel mai trziu dup doi ani de la data svririi ei. Daca in decurs de un an de la data aplicrii sanciunii
disciplinare nu se va aplica funcionarului o noua sanciune disciplinara, se considera ca acesta nu a fost
atras la rspundere disciplinara.
3.1Rspunderea material intervine atunci cnd printr-o fapta ilicita in legtura cu ori in timpul
exercitrii atribuiilor de serviciu funcionarul public cauzeaz un prejudiciu direct serviciului public in
care i desfoar activitatea sau particularilor (persoanelor fizice si juridice). Rspunderea materiala
consta in stabilirea obligaiei de reparare a daunei efectiv cauzate. Conform art. 53 alin.1 al Constituiei
Republicii Moldova persoana vtmata intr-un drept al sau de o autoritate publica, printr-un act
administrativ sau prin nesoluionarea in termenul legal a unei cereri, este ndreptit sa obin
recunoaterea dreptului pretins, anularea actului si repararea pagubei.
Persoana vtmata intr-un drept al sau de o autoritate publica are posibilitatea de a cere despgubiri fie de
la funcionarii vinovai de producerea pagubei, fie de la organele administraiei publice unde activeaz
respectivii funcionari (autoritatea avnd dreptul la aciune in regres asupra funcionarului public).
Rspunderea pentru pagubele pricinuite in urma ndeplinirii unor nsrcinri nelegale o poarta persoana
cu funcie de rspundere care a aprobat executarea lor.

3.2Rspunderea administrativ intervine atunci, cnd in timpul executrii funciei sale, funcionarul
public svreste o contravenie administrativa, adic nu ndeplinete sau ndeplinete defectuos o funcie.
Sanciunile administrative sunt prevzute de art. 23 al Codului cu privire la Contraveniile Administrative
si pot fi aplicate pentru svrirea contraveniilor administrative cum ar fi: nclcarea legislaiei muncii
(art. 41), nclcarea legislaiei funciare (art. 52 al Constituiei), nclcarea regulilor si a normelor sanitaroigienice si sanitaro-antiepidemice (art.42); nclcarea excesiva a energiei electrice si termice (art. 96);
nclcarea legislaii cu privire la petiii (art. 199 (3) ) s.a.

3.3Rspunderea penal survine in cazul svririi de ctre funcionarii publici a unei infraciuni,
conductorul autoritii publice fiind obligat in cazurile cnd aciunile funcionarului, legate de
ndeplinirea obligaiilor de serviciu, ntrunesc elemente componente ale infraciunii, sa prezinte
materialele respective organelor de cercetare sau ancheta penala, si, in baza deciziei acestora, sa-l nlture
de la executarea obligaiilor de serviciu. Capitolul al optulea al Codului Penal al Republicii Moldova
prevede infraciuni, subieci ai crora pot fi numai funcionarii publici-persoane cu funcii de
rspundere (conform art.183 al CPRM ele fiind persoanele crora li se acorda permanent sau provizoriuin virtutea legii, prin numire, alegere sau prin ncredinarea unei nsrcinri anumite drepturi si obligaii
in vederea exercitrii funciilor autoritii publice sau a aciunilor administrative de dispoziie ori
organizatorico-economice). Aceste infraciuni sunt urmtoarele:
- abuzul de putere sau abuzul de servicii (art. 184 CPRM) folosirea intenionata de ctre o persoana cu
funcie de rspundere a atribuiilor sale contrar obligaiilor de serviciu, daca ea a cauzat daune
considerabile intereselor publice, fie drepturilor si intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice si
juridice;
excesul de putere sau depirea atribuiilor de serviciu (art. 185 CPRM) svrirea de ctre o
persoana cu funcie de rspundere a unor acte, care depesc in mod vdit limitele drepturilor si
atribuiilor acordate de lege, daca acestea a cauzat dauna considerabile intereselor publice sau drepturilor
si intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice si juridice;
neglijenta (art. 186 CPRM) nendeplinirea sau ndeplinirea necorespunztoare de ctre o persoana
cu funcii de rspundere a ndatoririlor sale ca rezultat al atitudinii neglijente sau necontiincioase fata de
ele;
nerespectarea cerinelor legii Republicii Moldova cu privire la funcionarea limbilor pe teritoriul
Republicii Moldova (art. 1861 CPRM);
luarea de mita (art. 187 CP RM);
mijlocirea mituirii (art. 1871 CP RM);
darea de mita (art. 188 CPRM);
falsul in actele publice (art. 189 CP RM) nscrierea in actele oficiale a unor date intenionat
false, precum si ntocmirea si eliberarea unor acte intenionat false.
primirea de ctre funcionar a recompensei nelegitime (art. 1893 CP RM) primirea de ctre un
funcionar care nu este persoana cu funcie de rspundere a unei recompense nelegitime pentru
ndeplinirea aciunilor ce intra in atribuiile sale de serviciu;
nerespectarea de ctre persoana cu funcii de rspundere a prevederilor legii privind combaterea
corupiei si protecionismului (art. 1894 CP RM)

10

Bibliografie.

A. Iorgovan, Tratat de drept administrativ, vol. II, Bucureti, 1996

V. Priscaru, Tratat de drept administrativ roman (partea generala), Bucureti, 1993
Guy Braibant, Le droit administratif francais, Dalloz; 1984.
Rene Chapus, Droit administratif general, tome II, Montchrestien, 1989.
Yves Meny, Politique comparee. Les democraties: Allemagne, Etas-Unis, France, GrandeBretagne, Italie, Montchrestien, 1993.
Victor Popa, Igor Munteanu, Victor Mocanu, De la centralism spre descentralizare, Cartier,
1998.
A. Bantus, Statutul juridic al funcionarului public in Republica Moldova. Teza pentru
obinerea gradului tiinific de doctor in drept, Chiinu, 1999.

11