SFATURI PRACTICE PENTRU SANATATEA DSTRA Ceaiul de busuioc regenereaz prul!

Ai ncercat de toate: deodorante, ampoane contra mtreii, plasturi antisforit i degeaba, nu scapi de aceste probleme mrunte, dar neplcute? Schimb foaia: noi i propunem nite reete naturale, "culese" din cartea "Leacurile bunicii", de Yoland he!rier" #a, autoarea este franu$oaic, dar reetele ei le tiu i bunicile noastre" %i sigur i le&ar recomanda' Dac i cade prul (une )** g de busuioc proaspt ntr&un litru de ap rece" +ine !asul pe foc p,n c,nd d apa n clocot, apoi redu flacra la minimum i las s fiarb nbuit -* de minute" .iltrea$ i mai adaug n ceaiul astfel obinut /0 g de busuioc uscat" 1asea$ pielea capului, de dou&trei ori pe sptm,n, cu acest preparat, apoi aplic imediat amponul i spal prul" Dac ai negi !"eruce# &Las la nmuiat coa2 de portocal n oet alb, timp de ase ore" Apoi aplic&o pe neg &o s !e$i ce repede dispare' &3cete apa n care ai fiert c,te!a ou" 4mbib cu ea un tampon i aplic&l pe !eruc" 3epet operaia $ilnic, p,n la dispariia acesteia" Dac s$ori &4n cursul $ilei,pune c,te o pictur de suc de morco! n fiecare nar" Seara, pune i c,te o pictur de suc de lm,ie" .olosete acest remediu $ilnic, p,n c,nd se re$ol! problema" &5oac un cel de usturoi, pune&l ntr&un recipient i toarn peste el )0 ml de oet de cidru i 0** ml de ap clocotit" . inhalaii timp de 0 minute" Dac ai %&rea & 1asea$ pielea capului cu un pumn de sare de mare" Spal&te apoi pe cap ca de obicei" 3epet de dou&trei ori pe sptm,n, p,n c,nd dispare mtreaa" & (une la fiert spanac, scurge bine apa, las frun$ele s se rcoreasc, apoi aplic pe cap cataplasma astfel obinut" Las&o s acione$e $ece minute, apoi freac prul ca i cum l&ai ampona" La final, cltete bine" .olosete acest tratament c,te!a $ile la r,nd, p,n c,nd scapi de mtrea" Ca s scapi de %irosul de &ranspira ie Amestec, n pri egale, ap i oet alb sau oet de cidru de mere 6l gseti la maga$inele naturiste7" Las !asul n aer liber -*&8* de minute, ca s se e!apore mirosul de oet" 5oarn apoi lichidul ntr&un flacon pe care l nchi$i ermetic" 4mbib uor cu aceast soluie o bucic de !at i tamponea$ $ona care transpir 6a9ilele, pielea dintre degetele picioarelor etc"7" A$l ce plan&e &e a'u& s dor%i! 5ulburrile de somn sunt !echi de c,nd lumea" #e aceea, pentru a le face s dispar, poi apela cu ncredere la remedii binecunoscute ca somnifere naturale" & :alerian pentru somn ad,nc"(e l,ng a!anta2ul de a te a2uta s adormi mai repede, datorit !alerianei nu te !ei mai tre$i des noaptea" ;9plicaia const n faptul c aceast plant calmea$ sistemul ner!os i pe cel cardiac, regl,nd palpitaiile inimii" Ai ne!oie de o linguri de rdcin de !alerian mrunit din care pregteti un ceai" <ei dou cni pe $i, una cu 8*

de minute nainte de culcare" & 5ei i mac, amestec garantat" .lorile de tei asociate cu petalele macului de c,mp au efect uor sedati!" 4n c,te!a minute i pregteti singur somniferul, cu o linguri de amestec la o can de ap clocotit" =n alt ceai conine, pe l,ng cele dou plante, o linguri de rdcin de !alerian, una de so!,r! i dou de hamei" & =lei de le!nic">umai g,ndul la o baie fierbinte te face s nchi$i pleoapele" ;fectul l duble$i dac adaugi $ece picturi de ulei esenial de le!nic" (e l,ng parfumul mbietor i rela9ant, este i un tonic bun pentru sistemul ner!os" #up o $i plin, cu siguran i !a reda calmul de care ai ne!oie s adormi, n special dac l foloseti i pentru a&i masa corpul" Ce ali%en&e &e a'u& ( Lapte contra insomniei"<ut seara, laptele este un remediu delicios pentru insomnie" ;9plicaia efectului su sedati! este simpl: conine triptofan, aminoacid esenial pe care corpul l transform n serotonin" Aceasta este un hormon cunoscut mai ales pentru faptul c i d o stare de bine" & Smochinele i redau calmul" #atorit coninutului lor de magne$iu, un mineral antistres, smochinele au a!anta2ul de a absorbi calciul i potasiul" La r,ndul lor, aceste dou minerale normali$ea$ ritmul cardiac i combat insomnia" #e aceea, sunt leacul perfect fie c eti hiperacti!, fie doar puin agitat" & <ananele, somnifere naturale"1agne$iul i potasiul, pe care cercettorii le&au descoperit n banane, rela9ea$ muchii, a2ut,ndu&te s adormi mai uor" 1ai mult, reglea$ i tensiunea arterial, reduc,nd n acest fel riscul hipertensiunii sau al producerii unui atac de cord" =n plus de <? !enit din banane te !a feri de insomnie, iritabilitate i sen$aia de slbiciune a ntregului organism" De ce nu e bine s %)nc% dup ora * seara+ Stresul de $i cu $i, tipic societilor moderne, dieta bogat n alcool, pr2eli i alimente de tip fast food au numai efecte negati!e asupra sntii, i n special asupra funcionrii ficatului" (entru a ne "spla" de toate "relele" de peste $i, specialitii recomand s nu mai punem nimic n gur dup ora )@" 1edicina tradiional chine$ a fostntotdeauna o surs inepui$abil de terapii i obiceiuri care i gsesc funcionalitatea chiar i n $ilele noastre" hine$ii nu mn,nc nimic seara, dup o anumit or, iar e9plicaia re$id tot n !echile tratate de medicin" 5radiia lor spune c energia sau Ai circul n corpul nostru prin )- canale principale, care mai sunt cunoscute drept meridiane" .iecrui meridian i corespunde un inter!al de - ore, timp n care energia n canalul respecti! atinge cota ma9im" (otri!it !echilor n!turi chine$eti, digestia este controlat de elementul (m,nt" Brganele care aparin acestui element sunt stomacul i splina" (ragul ma9im de energie n meridianul stomacului este atins ntre orele C i @ dimineaa, iar n canalul splinei,energia atinge cota ma9im ntre orele @ i ))" (rin urmare, cel mai bine este s m,ncm ntre orele C i @ dimineaa, ntruc,t energia alocat digestiei este ma9im n acest inter!al" )- ore mai t,r$iu, energia din aceste meridiane atinge cel mai sc$ut ni!el, drept pentru care n!aii chine$i ne sftuiesc s nu maim,ncm dup ora )@" #ac totui ne este foame, ideal ar fi s alegem alimente uor de digerat, precum fructe, legume sau sucuri

proaspete" #igestia este n mod normal mai lent seara, din pricina resurselor sc$ute de energie" #ac ne lcomim la mese bogate n aceast parte a $ilei, alimentele staionea$ mai mult n stomac i tind s fermente$e, ceea ce duce la formarea de ga$e, creea$ sen$aie de balonare i disconfort" (entru a face fa efortului, organismul sustrage energia de la alte organe, pentru a susine digestia" (este noapte, ntre orele -8 i 8 dimineaa, canalele !e$icii biliare i cel al ficatul ating pragul ma9im de energie" Aceste organe au rolul de a cura s,ngele i de a ne asigura, n felul acesta un somn odihnitor" 4ns, c,nd m,ncm la ore t,r$ii, energia lor nu mai este centrali$at asupra purificrii organismului, consecinele fiind indigestia, insomnia i sen$aia de oboseal dimineaa" 1ai mult dec,t at,t, pentru c to9inele nu au fost eliminate complet din organism, se stochea$ la ni!elul articulaiilor, e9pun,ndu&ne riscului de artrit" Ce pu&e% $ace pen&ru a re"igora un $ica& obosi&+ 4n primul r,nd, s renunm la mesele copioase dup or )@" Apoi, chine$ii recomand ceaiurile de ppdie, ur$ici, ment, ttneas care cur i regenerea$ ficatul" 4ns nu uitai: odat ce ncetai a mai m,nca noaptea, ficatul i poate folosi energia pentru funcia lui nemaifiindu&i"furat" de digestie, iar organismul are puterea de a se reface" :ei obser!a c o mulime de simptome neplcute !or disprea, inclusi! cele care nu par s aib !reo legtur cu digestia, precum durerile, inclusi! cele ale ncheieturilor" 4n plus, !ei !edea c,t de simplu este, n felul acesta, s eliminai Dilogramele n plus" Dureri de spa&e+ Ia& solu iile! #urerile de spate dau disconfort i pot s ascund afeciuni gra!e ale organismului" Le poi trata cu a2utorul masa2ului, acupuncturii sau a chiroterapiei" 1asa2ul eliberea$ tensiunea din coloan unoscut nc din antichitate pentru efectele sale benefice asupra organismului, masa2ul rela9ea$ muchii i tendoanele, eliber,nd presiunea din coloan" ;l detensionea$ presiunea dintre !ertebre i discul inter!ertebral, duc,nd la dispariia durerilor de spate" 1asa2ul se face pe o mas special sau pe un scaun de masa2" Sunt utili$ate uleiuri sau loiuni pe care le alege specialistul" aracteristica esenial a acestei practici este c se efectuea$ cu micri de tip continuu" Acupunc&ur, pen&ru cal%area durerii Acupunctura este o practic medical chine$easc n cadrul creia diferite $one ale organismului sunt strpunse de ace n scopuri terapeutice sau pentru a calma durerea" Aceast terapie complementar din medicin te poate a2uta atunci c,nd durerile de spate nu&i dau pace" Acupunctura nu presupune un tratament propriu&$is al bolii de care suferi, ci duce la o reechilibrare energetic a organismului" 4n momentul n care bloca2ele din calea flu9ului de energie sunt eliminate, organismul se !indec singur, indiferent de organul sau sistemul afectat" ;9ist nenumrate $one de tratament pe care specialitii n acupunctur le cunosc i pentru care pot opta atunci c,nd te tratea$" =neori se nfig acele doar n brae, alteori n picioare sau n urechi" 4n ca$ul durerilor de spate, problema se atenuea$ dac acele sunt nfipte n pielea din respecti!a $on" 4n

mod normal, nu ar trebui s simi durere n timpul terapiei, dar persoanele mai sensibile pot simi puin disconfort" C-iro&erapia repozi ioneaz "er&ebrele 4n momentul n care o !ertebr nu este corect aliniat, ea produce bloca2e i apas pe ner!i" Acest lucru duce la dereglri neuro&hormonale i la ntreruperea transmisiei de mesa2e de la creier ctre anumite pri sau organe ale corpului" (rin chiroterapie sau osteopatie se realiniea$ coloana !ertebral i se corectea$ po$iia !ertebrelor deplasate" hiropracticianul este cel care poate s ameliore$e sau chiar s trate$e durerile de spate i cele de g,t" ;l acionea$ doar cu m,inile asupra coloanei i se folosete de anumite micri specifice care !indec $onele dureroase" Cele %ai bune %o%en&e pen&ru a bea ap (entru c nu putem tri fr ap, pentru c trebuie s ne asigurm cei doi litri $ilnici, o consumm cu sfinenie" #ar trebuie s facem asta cu cap" Aadar, care sunt cele mai bune moment ale $ilei n care s bem ap? & #imineaa" (rimul lucru pe care ar trebui s&l faci cum te tre$eti este s bei un pahar cu ap" En unele cure se indica ?/* ml" (entru c organismul tu se deshidratea$ n timpul nopii, mprosptea$&l dimineaa" & Atunci c,nd i este poft de o gustare" #ac simi ne!oia s roni ce!a, ori i s&a fcut brusc poft sau chiar foame, bea un pahar cu ap i ateapt o 2umtate de or" #ac i&a trecut nseamn c era doar o poft ce nu merit atenie sau c i era de fapt sete" =neori, c,nd ne e sete, a!em impresia de foame" & (e tot parcursul $ilei" (entru a menine organismul hidratat i pentru echilibru" el mai bine este dac bem ncet" #ac bem repede reuim doar s ostoim setea, dar apa se !a elimina imediat i nu !om obine hidratarea de care a!em ne!oie" 4n plus, un studiu german a scos la i!eal faptul c ) litru de ap rece but 6nu direct din frigider, dar mai rece dec,t la temperatura camerei7te poate a2uta s ar$i cu p,n la 0* de calorii n plus pe $i, asta nsemn,nd - Dilograme i 2umtate pe an pierdute fr pic de efort" >u trebuie s bei toat cantitatea de&o dat, ci ncet i sigur, cum am spus mai sus" ercettorii sunt de prere c aceste efecte apar datorit faptului c organismul trebuie s munceasc pentru a ncl$i apa nainte s&o prelucre$e pentru a putea circula prin organism" Ai ner"i+ Folose.&e %u.e&el! #ac !rei s foloseti un remediu naturist pentru calmarea strilor tale ner!oase, poi alege ntre mueel i !alerian" ;le au rolul de a calma spasmele musculare i sunt cele mai bune sedati!e" /u.e elul (entru ndeprtarea strilor tensionate, specialitii n medicina naturist recomand ceaiul de mueel seara, nainte de culcare, cu puin lm,ie proaspt" & Enhalaiile cu ceai de mueel !a regla respiraia, ritmul cardiac !a fi normali$at i astfel te !ei putea odihni p,n dimineaa" & .olosit sub forma uleiurilor eseniale, n baie, mueelul i face rapid efectul" 4n baia obinuit, cu apa la o temperatur suportabil, adaug c,te!a picturi de ulei esenial" 1irosul plcut i efectul sedati! al mueelului te !or detensiona pe loc i toate problemele tale !or disprea pentru c,te!a minute,

p,n c,nd !ei adormi" & 1ueelul poate fi folosit cu succes pentru tratarea strilor de an9ietate, dar efectele !or fi sesi$ate dup cel puin o sptm,n de tratament" 0aleriana & a tratament n eliminarea strilor ner!oase, !aleriana se poate folosi at,t ca infu$ie, c,t i ca pudr sau tinctur" Are aceeai aciune precum mueelul, diferena fiind c !aleriana este mult mai concentrat i poate fi folosit numai de aduli" & #o$ele n tratamentele naturiste cu !alerian sunt reduse, pentru c uleiul !olatil al plantei este foarte concentrat i o folosire necorespun$toare poate a!ea efecte nedorite asupra organismului" & Sub form de infu$ie, !aleriana este eficient dac se utili$ea$ o dat pe $i, iar dac foloseti tinctura, o lingur dimineaa este suficient pentru un efect ndelungat" Coriandrul, un &onic pen&ru &rup .i su$le& (lant descoperit cu mai bine de -*** de ani n urm, coriandrul nu trebuie s lipseasc din farmacia !erde a oricrei gospodrii" #atorit popularitii de care se bucur n Endia i n multe ri asiatice, planta a fost adoptat i de rile europene" Aciunea sa comple9 asupra sntii organismului se datorea$ coninutului bogat n: aminoaci$i 6apte tipuri7, n uleiuri eseniale 6 )) feluri7, n !itamine 6mai ales A i 7, dar i n minerale, precum fosforul" & (re!ine u$ura ochilor" Aceste substane coninute de plant sunt capabile s pre!in u$ura ochilor i scderea acuitii !i$uale" 4n acelai timp, pentru c aceast plant&medicament este un puternic de$infectant, cu efecte antimicrobiene do!edite, prote2ea$ ochii de boli contagioase, precum con2uncti!ita" & Are proprieri antiinflamatorii" a iarb aromatic, coriandrul ascunde numeroase surpri$e plcute" (roprietile sale antiinflamatorii l recomand n tratarea afeciunilor reumatice, a bolilor de rinichi i a anemiilor" & >ormali$ea$ !alorile colesterolului" a i alte ierburi aromatice, coriandrul ascunde numeroase surpri$e" & almea$ crampele abdominale, pre!ine balonrile sau diareea, fa!ori$,nd secreia biliar" Aci$ii coninui, printre care cel linoleic, cel oleic, ascorbic sau stearic, a2ut suferindul s aib o tensiune arterial mai mic i s normali$e$e !alorile ridicate ale colesterolului ru" ,te!a boabe mestecate n gur mprosptea$ respiraia i au un rol antimicrobian", preci$ea$ ;ugen Fiurgiu, doctor n biochimie cu competene n fitoterapie i nutriie" & ;ficient n lupta cu agenii patogeni" Studiile efectuate recent do!edesc c,t de eficiente sunt soluiile concentrate, care conin coriandru, n btlia cu agenii patogeni cum ar fi: escheria coli 6!ino!at de apariia infeciilor urinare i digesti!e7, salmonela i stafilococul auriu" ercettoii de la =ni!ersitatea <eira din (ortugalia au constatat c muli dintre agenii patogeni au fost distrui de soluiile care conin cantiti modeste de ulei de coriandru 6numai ),? G sau i mai puin7" & ombate astenia i epui$area ner!oas" oriandrul este tonic i stimulent" eaiul preparat din fructele acestei plante aromatice este eficient i n ca$uri de epui$are ner!oas, de migrene i de astenie" 1ai mult,

condimentul este apreciat ca un stimulent al circulaiei periferice i ca un renumit afrodi$iac" 4n acest ca$, din !remuri ndeprtate, coriandrul a fost numit "iarba fericirii n cuplu"" >u n ultimul r,nd, coriandrul este o surs de biofla!onoide, utile n tratamentul hemoroi$ilor i !aricelor" & Scade riscul apariiei cancerului" 1ai multe studii efectuate pe animale au scos n e!iden faptul c administrarea unei cantiti de semine de coriandru mcinate, n acea $i, au redus !alorile parametrilor tumorali" oriandrolul din compo$iia acestui condiment a demonstrat c este un ad2u!ant eficient n cancerul ficatului" 1od de administrare Enfu$ia se prepar dintr&o linguri de fructe de coriandru la o can de ap i se recomand s bei trei cni de ceai pe $i, naintea meselor principale, n ca$ul lipsei poftei de m,ncare" (entru fa!ori$area digestiei, ceaiul se bea dup mesele principale" Siropul de coriandru: Se prepar din planta ntreag 6-* fire cu frun$e i ti2e7 care se fierb, timp de 0 minute, n doi litri de ap" Apoi, infu$ia se strecoar i n aceasta se adaug un Dg de $ahr" ,nd deasupra siropului apar balonae, se pune ultimul ingredient & $eama unei lm,i" #up aceea, siropul trebuie s mai clocoteasc cinci minute" Siropul se toarn cldu n !ase de sticl i se consum c,te o lingur, dup mesele principale" 1 plan&e care "indec s&o%acul Ai dureri de stomac? Specialistul dr" ristina <lnescu, recomand trei plante de mare a2utor n astfel de situaii" )" oriandrul, contra balonrii <alonarea sau abdomen umflat repre$int sen$aia de mrire a abdomenului ca urmare a acumulrii de ga$e n intestine" #e multe ori, regimul de post sau, din contr, mesele mbelugate, pot duce la balonri" .acei o infu$ie dintr&o linguri de fructe $drobite la -0* ml de ap clocotit, se infu$ea$ )0 minute, se bea fracionat, n timpul unei $ile, ntre mese" -"Fhimbirul stinge acidul din stomac eaiul de rdcin de ghimbir este indicat n aceast perioad" Adugai o linguri de rdcin de ghimbir proaspt ras ntr&o can cu ap fierbinte" 3dcina se las n can timp de )* minute, iar apoi se bea ceaiul obinut" Aceast plant are capacitatea de a rela9a muchii ce susin peretele esofagului, astfel nc,t acidul din stomac nu este mpins ctre esofag" 8" imbrul te scap de crampe" ,nd apar crampe la stomac, luai o linguri de cimbru,macerai&o n ) lingur de ap rece, timp de 0 minute" Acest macerat se introduce n -0* ml de ap clocotit, se infu$ea$ )0 minute, se strecoar i se consum - cni pe $i" I%po&ri"a pe&elor pe piele (etele pigmentare apar din cau$a stresului, a modificrilor hormonale, a alimentaiei srace n nutrieni i, de asemenea, odat cu naintarea n !,rst" e poi face pentru a scpa de inesteticile pete brune de pe piele: )"Aplic pe $ona ptat $eam de lm,ie" -"4nainte de culcare, masea$ $ona afectat cu ulei de cocos, iar dimineaa cltete cu ap cldu" 8"(repar un amestec din dou linguri de pulbere de coa2 de portocal mcinat i iaurt" (une pe piele, dup care spal cu ap rece, c,nd amestecul

se usuc" /".ierbe )* minute o legtur de ptrun2el n puin ap, filtrea$ i adug linguri de suc de lm,ie, nmoaie o dischet demachiant n acest lichid i apoi tamponea$ $onele afectate" 0";9folia$&i pielea o dat pe sptm,n" 4n acest mod, !ei ndeprta celulele moarte i !ei stimula regenerarea pielii" ?"Hrana $ilnic trebuie s cuprind multe fructe, n special lm,i i portocale, roii, castra!ei, cci acestea purific s,ngele i a2ut la meninerea strlucirii naturale a pielii" 2 e&ul opre.&e cderea prului onsiderat unul dintre cele mai !echi condimente, oetul nu lipsete din "arsenalul" nici unei gospodine" 4n afar de a conser!a legumele i de a da gust bun salatelor, lichidul are i puteri !indectoare n boli reumatice sau de piele" Se obine din !in slab alcooli$at, cruia i se adaug culturi bacteriologice" (rocesul lent are loc n butoaie din lemn, iar produsul final conine numeroi compui aromatici" ;ste cel mai folosit n buctria tradiional, dar rom,ncele l utili$ea$ de sute de ani, at,t pentru a da strlucire prului, c,t i pentru a opri cderea lui" #up splare, se cltete podoaba capilar cu ap n care s&a diluat i puin oet, apoi se limpe$ete bine cu ap cldu pentru a ndeprta mirosul" (e de alt parte, oetul e bun i n tratarea side$infectarea rnilor" (entru arsurile de gradul E i EE 6dar n nici un ca$ EEE i E:7, se folosete oet di$ol!at n ap, pentru a ameliora durerea i pentru a de&$infecta rana" Arsura cau$at de soare se acoper cu un er!eel nmuiat n oet diluat" ontra guturaiului, se freac puin lateralele nasului cu degetele nmuiate n oet" Betul de mere, remediu pentru !iermii intestinali Amigdalita poate fi ameliorat cu oet de mere: la fiecare or, se cltete gura cu o linguri de produs diluat ntr&un pahar cu ap" (entru problemele unghiilor, se pun comprese de ase ori pe $i i se bea un pahar de ap fiart cu dou lingurie de oet i dou lingurie de miere, de trei ori pe $i, timp de o sptm,n" Soluia din mere poate fi aplicat i pe mucturile de ,nari sau local, pentru calmarea hemoroi$ilor" (entru !iermii intestinali, medicina tradiional recomand oet de mere fiert cu sare i ur$ic proaspt, mrunit, preparat care apoi se consum cldu" B alt problem de sntate ce poate fi tratat cu oet de mere o repre$int mico$ele de la picioare" (entru colecistit i alte afeciuni ale bilei, se iau dou lingurie de oet de mere cu )* minute nainte de fiecare mas" 2ul, cel %ai bun re%ediu an&is&res Bul este un ade!rat depo$it de !itamine, minerale, oligoelemente i proteine de nalt calitate" 1ai mult, e considerat un aliment ideal n curele de slbire, datorit proprietilor sale anore9igene i coninutului redus de calorii" >utriionistul 1ihaela <ilic susine, n cartea "5riesc, deci m abin", c n ou se gsesc toate substanele necesare de$!oltrii copiilor i adulilor, dar i meninerii strii de sntate a adulilor" Lista de "fapte bune" pentru care este ludat oul este ns mult mai

lung" (otri!it dr" 1ihaela <ilic, proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism dec,t cele din carne, datorit coninutului de sruri minerale i de !itamine 6A, <, # i ;7" "Bul este una din puinele surse alimentare de !itamina # necesar pentru absorbia calciului din alimente i fi9area lui n oase" hiar dac cea mai mare parte din !itamina # se produce n organism sub aciunea ra$elor de soare, copiii,persoanele n !,rst i femeile nsrcinate au ne!oie de cantiti crescute de !itamina #, iar oul este sursa ideal", susine nutriionistul" (oate fi consumat de patru ori pe sptm,n" 4n plus, datorit coninutului bogat n !itaminele <?, <)- i acid folic, oul menine sntatea sistemului ner!os i combate stresul, principalul responsabil de de$echilibrele organismului" Seleniul i !itamina ; din compo$iia sa au proprieti antio9idante i prote2ea$ !asele de s,nge" hiar dac nu e repre$entati! din punct de !edere cantitati!, oul, mai ales cel fiert, inhib sen$aia de foame i conine doar I* de calorii, n diete put,nd fi consumat de ma9imum patru ori pe sptm,n" Atenie, are i contraindicaii' & Flbenuul conine mult colesterol i, chiar dac nu le creea$ probleme persoanelor sntoase, celor care au trigliceridele i colesterolul crescute, nu le este recomandat mai mult de un ou pe sptm,nJ & Bul fiert tare le poate pro!oca indigestie persoanelor cu probleme biliareJ & (entru c poate conine para$itul numit salmonella, nu e bine s fie consumat crud, ci doar preparat" Asocia$&l cu legume bogate n !itamina " #ei este alimentul cel mai bine echilibrat la capitolul proteine, oul nu conine glucide i nici !itamina , iar pentru o mai bun absorbie a fierului din compo$iia sa este indicat s fie asociat cu legume care conin aceast !itamin: sfecl roie, ptrun2el, elin, ceap, cartof, !ar$ alb, conopid sau do!lecel" 4n schimb, alturi de ficat i de unt, oul este o surs e9celent de !itamina A, asigur,nd 0*G din necesarul unui copil i -*G din cel al unui adult" 1ai mult, oul furni$ea$ )0G din aportul $ilnic de fier i -0G din do$a de fosfor necesar copiilor" um afli dac e proaspt "" (entru a te asigura c oule pe care !rei s le prepari sunt proaspete, cufund&le ntr&un !as cu ap rece" #ac rm,n la fund, le poi consuma fr gri2" Ali%en&e care in"ing depresia Starile depresi!e,re$ultatul unei acti!itati ner!oase anormale in anumite $one cerebrale, se afla in stransa legatura cu alimentatia si sportul" Rosiile En tratarea depresiilor, rosiile sunt recomandate datorita unui continut crescut in uridina, un compus cu efecte e9traordinare in combaterea acestor stari" =ridina se mai gaseste in alimente precum $aharul din trestie, dro2die de bere sau broccoli" #e asemenea, consumate proaspete, rosiile ofera un aport important de !iatmina A, , calciu si potasiu, continand substante benefice pentru organism, precum oligoelemente si licopen, pigmentul care le confera culoarea rosie" Acesta este un puternic antio9idant ce intensifica deto9ifierea organismului si arderea grasimilor" 3ananele Aceste fructe contin numeroase componente nutriti!e: sunt bogate in

$aharuri, in !itamine precum acid folic, !itamina , A, ;, <?, minerale precum potasiu, sodiu, fier, calciu, magne$iu, cobalt, fosfor, $inc, crom, dar si fibre, proteine si unele substante acti!e, dar si !itamine: <? si <)-" 1etabolismul acestor !itamine a fost asociat cu tulburarile depresi!e" Alte alimente asemanatoare sunt: a!ocado, ficat, soia, carne de pasare si !ita, ton, somon, alune, arahide" Cerealele in&egrale erealele integrale sunt recomandate chiar in alimentatia $ilnica, a!and numeroase beneficii asupra sanatatii" ;ste indicat sa le consumati dimineata cu o mare cantitate de lichide 6cu lapte de e9emplu7 pentru ca repre$inta o sursa de energie pentru cate!a ore bune, asigurand un tonus foarte bun pana la orele pran$ului" 5otodata cerealele contin si o mare cantitate de !itamine din comple9ul <, una dintre acestea fiind !itamina <) sau tiamina, implicata in combaterea depresiei" :itamina <) are un rol deosebit in biosinte$a neurotransmitatorilor, substante elibetare in general de sistemul ner!os"" Studiile medicale au demonstrat o legatura intre deficitul de !itamina # si starile despresi!e" Astfel, puteti consuma galbenus de ou, bran$eturi" Ai proble%e cu &rezirea de"re%e+ Ai !rea sa te ridici din pat si sa stralucesti ca soarele diminetii? Sa te simti odihnit si gata de noi acti!itati? #in pacate, nu foarte multi pot e!ita "mahmureala" de la primele ore ale $ilei, pentru ca ori nu ai un ritm stabil de odihna, ori pur si simplu nu esti programat genetic sa fii matinal" 5otodata, e9ista cate!a mici trucuri care te pot face sa te ridici din asternuturi cu un $ambet larg pe bu$e, chiar si in $orii $ilei" "Bricat as dormi, dimineata ma tre$esc obosit'"" Am au$it asta de nenumarate ori" hiar si tu ai aceeasi problema pentru care nu ai gasit in atatia ani o solutie" #ar, asta nu inseamna ca nu e9ista una" En primul rand trebuie sa actionam pe plan psihic' Alarma ener!anta a ceasului iti da tre$irea in fiecare $i? Aceasta este o prima problema" Stim ca daca ti&ar canta o melodie sua!a mai mult ca sigur ai dormi in continuare, dar poate ar trebui sa incerci un cantec !esel precum "<are neccesities" din artea Kunglei' (rogramea$a&ti cd&plaLerul sau telefonul sa te tre$easca pe aceste acorduri si nu te !ei mai fi morocanos" Ai putea sa incerci si un scurt dans pe mu$ica !esela, pentru o minima in!iorare care te !a scapa de durerile de oase" Emportant este ca,atunci cand te tre$esti, sa traiesti sentimente placute, nu cele de "Ah, e prea de!reme" sau "1a dor toate"" Encearca sa te tre$esti mai de!reme pentru a&ti sa!ura cafeaua fara graba, sa poti $abo!i putin cu pri!irea pe geam si sa mananci" Cele 4 cicluri de so%n Bamenii trec prin patru&sase cicluri de somn in fiecare noapte, spun specialistii pe site&ul Mebmd"com" .iecare ciclu consta in cinci etape, !ariind de la un somn foarte usor 6etapa )7 la unul foarte adanc 6etapa /7 si apoi in etapa 0, cea "de miscare rapida a ochiilor", adica aceea in care !ise$i" Eata cum stau lucrurile stiintific: tre$irea din stadiu profund, precum etapa 8 sau etapa /, este resimtita foarte dificil" #e aceea, a fi tre$it dintr&un pui de somn poate fi atat de derutant" #e asemenea, acesta este si moti!ul pentru care unii dintre cei care se tre$esc prea de!reme se pot simti "mi$erabil"" Eronic este ca suntem programati natural sa trecem prin cele mai adanci etape ale somnului in inter!alul orar */"**&*?"**" otodata, nu iti pierde sperantele: te poti reprograma'

3eprogramea$a&te' #aca !rei sa&ti muti etapa de somn adanc la o alta ora din noapte, o poti face cu putin antrenament" ;9ista o formula foarte simpla si aplicabila" =n ciclu de somn durea$a apro9imati! @* de minute" Enmulteste cele @* de minute cu ? cicluri de somn si !ei constata ca ai ne!oie de aproape I ore de somn pe noapte" Asadar, daca ora --"** te gaseste cu capul pe perna, la ora ?"** !ei fi proaspat ca painea calda" >u&ti a2ung cele I ore de somn? ercetatorii spun ca e9ista si oameni care au ne!oie de doar sase ore de somn pe noapte, pe cand altii au ne!oie de $ece' #e ce? iclurile de somn !aria$a" ei care au ne!oie de foarte mult somn au ciclurile lungi, de pana la doua ore' Aici inter!ine partea interesanta: multora dintre cei care au ciclurile de somn decalate de la obisnuitele @* de minute nu li s&a spus, inca din copilarie, la ce ora sa mearga la culcare" Asadar, corpul asculta de propriile semnale" Solutia ta este sa te impui cu un orar fi9 in fata propriei persoane" & Stai in po$itia se$ut pe marginea patului si leagana&ti picioarele" 5e !ei tre$i mai repede" & Setea$a alarma ceasului pentru ultimul moment' Astfel, nu !ei fi tentat sa decale$i ora de tre$ire" ate!a minute de somn in plus te !or face doar sa te simti mai rau" & and te scoli prea de!reme, fa un e9ercitiu de respiratie: inspira& e9pira adanc pentru a lua contact cu realitatea" & Spala&te doar cu apa rece pe fata" ; un mod natural de a&ti tonifia mintea' Prul ( cu% l ngri'i%+ & prul nu crete mai repede dac l radei frec!entJ & purtarea plriei nu grbete apariia chelieiJ & prul nu crete mai repede noaptea i nici dac l splai desJ & splatul frec!ent ori !opsirea prului nu distruge foliculul prului 6"punga" n care firul de pr se de$!olt7J & splarea frec!ent a prului nu duce la "ngrarea" mai rapid a acestuia" 4n stratul inferior al pielii 6derma7, pe l,ng glandele sebacee i glandele sudoripare mai e9ist ce!a: prul" 4mp,n$it pe toat suprafaa corpului, acesta const n lungi iruri de celule moarte pline cu cheratin 6protein care intr n structura prului, epidermei, unghiilor etc, care are i rolul de a ntri stratul e9terior al pielii7" .iecare fir de pr se formea$ ntr&un folicul & un mic "sac" n care prul este creat de celule ale pielii" Atunci c,nd un nou strat de celule este adugat la rdcina firului de pr, acestea mor, iar firul de!ine un pic mai lung" #up cum se poate obser!a, prul se afl n aceeai situaie cu pielea: celulele !ii sunt la interior, cele moarte la e9terior" Tipuri de par #ei a!em mai multe fire de pr pe centimetru ptrat dec,t un cimpan$eu, cele mai multe fire de pr pre$ente pe corpul nostru sunt greu !i$ibile" Acest tip de pr, subire i care crete greu se numete pr !elus" (rul terminal este acela pre$ent pe cap, la subsuori, pe piept, spr,ncenele, genele, n $ona organelor genitale etc" #up cum ai obser!at, acest tip de pr este mai gros, mai lung i crete relati! repede" (rul crete drept sau ondulat" Se nt,mpl ca ca cei care au prul drept s i&l doreasc ondulat i !ice!ersa 6n special se aplic aceast regul femeilor7" ine dictea$ cum !a

fi prul, ondulat ori nu? 3esponsabil este foliculul care n care se de$!olt firul de pr: dac foliculul este perfect rotund, firul !a iei drept, dac foliculul este o!al,firul de pr !a fi ondulat" #in pcate pentru unii care&i doresc tipul de pr pe care nu& l au, nu e9ist soluie pentru schimbare, n afara drumului la fri$erie, unde, cu a2utorul di!erselor aparate i soluii din arsenalul oricrei fri$erii serioase, se poate produce din pr drept pr ondulat i in!ers" (rul nu crete ncontinuu i un fir de pr nu durea$ o !ia" (rul are perioade de cretere i perioade de stagnare" #in fericire, doar o mic parte a firelor de pr din capul dumnea!oastr se afl n "hibernare" la un moment dat, apro9imati! @*G fiind n cretere" Nilnic pierdei apro9imati! 0* de fire pr, fr ca acest lucru s semnifice c ai nceput s cheliiJ n c,te!a $ile din foliculul din care a c$ut un fir "btr,n" se !a nate un nou fir de pr" 4n medie, un fir de pr din cap are o !ia e ? ani" >u este !alabil aceeai cifr pentru gene i spr,ncene" Spr,ncenele cresc timp de apro9imati! )* sptm,ni dup care stagnea$ restul anului" Fenele, n schimb, cresc !reme de 8 luni, dup care cad i sunt nlocuite" De ce ni se $ace pielea de gaina+ Ai obser!at c la frig ori c,nd suntei prad unor emoii puternice, pielea uman i schimb aspectul, iar prul se ridic pe tot corpul" #e ce se nt,mpl astfel? Acest fenomen nu este caracteristic doar oamenilor, ci i altor animale" ;9plicaia este una de natur e!oluti!: au fost timpuri c,nd o astfel de reacie a organismului a2uta la pstrarea cldurii n apropierea pielii" Bdat cu pierderea pilo$itii e9cesi!e, aceast reacie a organismului a rmas, dar eficiena ei este $ero" Care es&e ros&ul parului+ Suntem obinuii cu prul nostru" 1uli dintre noi in!estim muli bani pentru a&l ntreine n forma dorit" Adolescenii, cu precdere, tind s&i imprime propria personalitate n modul n care i aran2ea$ coafura" #e multe ori pri!ind modul n care prul este tiat putem spune dac indi!idul aparine unei anume secte ori unei anume micri politice" #ar toate aceste lucruri nu e9plic de ce pe corpul nostru crete pr""" Sunt c,te!a a!anta2e ale pre$enei prului pe corpul nostru" #e e9emplu, genele ne feresc adeseori de insecte care s&ar opri n ochii notri ori de di!erse resturi minuscule" Spr,ncenele a2ut n "deturnarea" picturilor de transpiraie ori ploaie ce altfel ar a2unge tot n ochii notri" (rul de pe cap, pe de o parte prote2ea$ pielea capului de ra$ele puternice ale soarelui, iar pe de alta, n ca$ul n care este frig afar, reduce pierderea de cldur prin $ona capului" >u n ultimul r,nd, prul din $ona organelor genitale indic faptul c am a2uns la maturitate din punct de !edere se9ual i capabili de reproducere" Ce sa%pon $olosi%+ 3eclamele la ampon sunt pe c,t de fermectoare, pe at,t de neltoare de cele mai multe ori" Aflm c nu tiu ce ampon minune ne !a "hrni de la rdcin firul de pr", ni&l !a "re!itali$a" ori l !a "nsntoi"" e? =n ir de celule moarte? 5oate !itaminele din lume nu le !a readuce la !ia i nici nu ne&ar folosi un atare lucru, cci dac celulele ar ren!ia, mersul la fri$er ar fi nlocuit cu mersul la chirurg" 1ai bine folosii di!ersele produse ce stau la ba$a ampoanelor 6de la ur$ici la portocale7 pentru propria alimentaie, dec,t

s le irosii pe propriul pr" #e ce a!em ne!oie s splm prul? (entru c sebumul produs de glandele sebacee, care n fapt prote2ea$ firul de pr, ung,ndu&l, n timp se acumulea$ i d impresia de pr "gras", iar n plus se amestec cu buci de piele moart a scalpului i particule de praf de pe strad" %amponul di$ol! acest amestec, i las prul curat, dar i uscat i fragil" =scciunea firului de pr este combtut de ampoane prin faptul c unele conin balsam" ;ste preferabil, pentru o mai bun re$isten a prului, s folosii balsam cumprat separat de ampon" <alsamul unge firul de pr i l prote2ea$" Splatul $ilnic pe cap nu numai c nu este indicat, dar este i n defa!oarea prului dumnea!oastr" #ac putei re$ista - ori 8 $ile ntre dou splturi ale prului capului, nu se !a nt,mpla nimic ru" (e de alt parte, trebuie menionat, mpotri!a opiniei multora, c splatul frec!ent pe cap nu duce la apariia mai rapid a prului "gras"" (roducia de sebum nu are cum fi influenat de splatul prului" #up cum probabil ai obser!at, n special dac a!ei mtrea, i ampoanele anti&mtrea, dup o !reme, n cele mai multe ca$uri, produc mtrea" ;ste indicat, aadar, s folosii mai multe tipuri de ampoane care se potri!esc tipului dumnea!oastr de pr i pe care s le rotii n timp" 5iua bun ncepe de di%inea 3egula de aur: s ne tre$im firesc, calm, fr a stresa organismul" Aceast regul ne a2ut s ncepem $iua cu dreptul" #ar pentru a ne face $iua plcut nc de la primele ore, mai trebuie s respectm c,te!a reguli simple i de bun&sim" are ne iau cel mult )0 minute, dar ne dau multe ore de chef de !ia" 5rei minute pentru a ne da 2os din pat" #ar nu mai mult de trei minute' %i n aceste trei minute aprindei lumina dac afar e nc ntuneric" %i cu $,mbetul pe bu$e ntindei m,inile i picioarele, aducei genunchi la piept n c,te!a repri$e" ;ste un mod plcut i eficient de a ne tre$i din somn" inci minute sub dus "#e2a ai fcut ochi i e bine s ! ridicai din pat pentru du, o acti!itate necesar, dinamic i plcut" 4n plus, duul stimulea$ metabolismul i crete secreia de endorfine" Hormonii fericirii, endorfinele, sunt implicai n crearea sentimentului de bucurie i n diminuarea durerii, stresului, depresiei" Aceti hormoni au capacitatea de a bara drumul acestor stri neplcute ctre creier, mecanism care ne duce cu g,ndul la droguri" #ar endorfinele sunt nite droguri naturale, proprii organismului nostru, care nu creea$ dependen" I%por&an&:dup du, facei c,te!a e9erciii uoare 6de respiraie, fle9are, stretching7 pe un fond mu$ical agreabil" #oua minute pentru o baie de lumina" 5ragei draperiile, deschidei larg ferestrele indiferent de se$on, pentru a aerisi dormitorul i a respira aer curat" (lasai&! n faa ferestrei, n locul cel mai bine luminat i lsai&! scldat ntr&o baie de lumin" (entru c, aa cum tii de2a, terapia cu lumin este aductoare de bun dispo$iie, este !indectoare de depresie" (ri!ii cerul i a!ei con!ingerea c, dei sunt nori, soarele cu ra$ele lui bl,nde, matinale, !a ncrca organismul nostru cu energia necesar pentru nc o $i de acti!itate" inci minute pentru un mic de2un echilibrat" ; o greeal enorm s srii micul de2un" A$i, o felie de p,ine pr2it cu ce!a, m,ine la fel""" %i

treptat, treptat, g,ndii&! ce !&ar plcea s m,ncai la micul de2un" ; minunat s pregtii micul de2un nu oricum, ci fredon,nd un lagr preferat" 1,ncai uor, dar consistent" %i neaprat, la final, un fruct: un DiMi, un mr""" sau un "fresh"" Luai n calcul i un suc de lm,ie cu ap""" =n e9celent mi2loc de eliminare a to9inelor""" Reguli pen&ru o die& corec& ;9ist foarte puini oameni care nu au inut niciodat o cur de slbire" 1uli se pl,ng ns c nu au dat re$ultate, dar nu stiu de ce" urele de slbire sunt foarte u$itate, dar, din pcate, de cele mai multe ori sunt inute prost, iar re$ultatele nt,r$ie s apar" Eat c,te!a reguli ce trebuie respectate pentru ca dieta pe care o ii s dea re$ultate pe msura eforturilor tale" . sport& nu rebuie s pier$i din !edere c nicio diet nu te !a a2uta s slbesti fr s faci si e9erciii fi$ice pentru c miscarea menine metabolismul la un ni!el constant" Die&e dras&ice& fereste&te de diete care elimin una dintre cele trei substane&cheie de care corpul tu are ne!oie: carbohidrai, proteine si grsimi !egetale" Brganismul tu are ne!oie de toate trei pentru a funciona normal" #ac elimini !reuna dintre aceste substane, !ei a!ea probleme de metabolism si te poi mboln!i gra!" #ietele ba$ate pe eliminarea carbohidrailor sau proteinelor sunt pur si simplu mituri si nu sunt ba$ate pe cercetri medicale" Scderea n greutate e cau$at de reducerea caloriilor, nu de reducerea nutrienilor" Ea !itamine pe toat durata dietei'(,n si cei care mn,nc tot ce !or nu consum combinaii perfecte de alimente care s le furni$e$e toi nutrienii de care au ne!oie" (entru cei care in o diet, este si mai greu" #e asemenea, dac ne!oile nutriti!e pe care le are corpul tu sunt asigurate printr&un supliment $ilnic de !itamine, i poi alege meniul mai liber, fr s fii atent la coninutul de !itamine al m,ncrurilor" (astilele de slbit au efecte limitate si, foarte des, sunt periculoase" ele mai multe conin amfetamine care accelerea$ metabolismul & numrul caloriilor arse creste si scade pofta de m,ncare" 4n timp ns, se de$!olt toleran la aceste medicamente" 1ai mult, luate !reme ndelungat, pot mboln!i organele interne" Alcoolul& poate conine chiar C calorii pe gram" 5otusi, nu trebuie s ne grbim s&l eliminm complet" Spre e9emplu, poi pstra obiceiul de a bea un pahar de !in pe $i" B mulime de studii au artat c un consum moderat de alcool reduce colesterolul" antitatea indicat este de un pahar sau dou" Concluzie&(entru a reusi s slbesti eficient, trebuie s stii s reduci consumul $ilnic de calorii si, n acelasi timp, s faci foarte mult miscare" >u e important neaprat ce mn,nci, ci raportul dintre numrul de calorii pe care le consume si caloriile pe care le ar$i pe $i" Ai putea s mn,nci doar legume, dar, dac ai consuma mai multe calorii dec,t ai arde, ai lua n greutate" 5otusi, cele mai multe diete caut s scad cantitatea de m,ncruri grase din meniul $ilnic" Frsimile sunt, cu siguran, dusmanul numrul ), deoarece conin cele mai multe calorii pe gram" 4n !reme ce carbohidraii si proteinele conin / calorii pe gram, grsimile conin @" (roblema e c grsimile dau gust si sa!oare m,ncrurilor si e foarte greu s te abii de la a le consuma, dar trebuie s faci asta" Astfel, dac urme$i acesti pasi, dieta ta !a da roade si !ei !edea re$ultatele n scurt timp" 6-id de au&oe7a%inare a sanilor ;9ista o masura pre!enti!a pe care o poti practica pentru sanatatea ta'

Ai la indemana acest ghid practic care te !a lamuri despre importanta e9aminarii sanilor, cand este momentul cel mai potri!it pentru o autoe9aminare si cum se face aceasta" Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi" ei din urma dau forma sanului" Sanul contine un mare numar de glande ce produc laptele si canale conductoare ce se temina cu mamelonul" Acolo este produs laptele mamar" #i!i$and sanul in /, obser!am ca ma2oritatea conductorilor se gasesc in 2umatatea de sus 6in apropierea a9ilei7" Acolo se de$!olta ma2oritatea celulelor maligne 6in proportie de 0*G7" #e ce sa efectuam e9aminarea sanilor? #eoarece odata cu autoe9aminarea incepem sa aflam constitutia fi$iologica a sanului si putem astfel sa descoperim orice anomalie ar aparea" @0G din ca$urile de cancer la san pot fi e!itate daca este depistat la timp" .ederatiile internationale de medici sugerea$a ca autoe9aminarea sa inceapa in 2urul !arstei de -* de ani" ;ste cunoscut ca una din )* femei poate sa pre$inte 6simptome de7 cancer de san la un moment dat in !iata ei, mai ales intre /* si ?0 de ani" and sa efectuam autoe9aminarea? 5rebuie sa palpe$i sanii o data pe luna, astfel incat sa de!ina un obicei" #e preferinta cu o saptamana inainte de menstruatie, intrucat !olumul fi$iologic pe care il capata sanii datorita hormonilor se reduce atunci 6la menstruatie sanii sunt umflati si dor7" Sa nu uitam ca si la barbati poate aparea cancerul de san, dar in procenta2 mult mai mic" um sa efectuam autoe9aminarea? (ostea$a&te in fata unei oglin$i si obser!a sanii intai cu mainile 2os, apoi cu mainile pe solduri 6aceasta po$itie contracta muschii toracelui7, iar apoi cu minile intinse in sus, deasupra capului" (ri!este&ti sanii pentru a obser!a: & diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fiecarui san 6marime, !olum, orientarea catre interior a mamelonului7J &pielea, pentru a obser!a contu$ii, protuberante, ec$eme" (AL(A3; E&5rebuie sa se reali$e$e in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta po$itie muschii sunt rela9ati si astfel este facilitata palparea" #aca e9amine$i intai sanul drept trebuie sa pui o pernuta sub umarul drept, iar bratul sa&l indoi sub cap, la ni!elul gatului" En continuare, cu cele trei degete din mi2loc unite si cu palma mainii stangi efectuea$a miscari ciclice in 2urul sanului, in forma de spirala, catre centrul sanului, apasand usor dar stabil cu !arfurile degetelor, in sensul acelor de ceasornic" (AL(A3; EE&Apoi fa miscari !erticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in sus si in 2os" ontinua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul" (AL(A3; EEE&3amanand in aceeasi po$itie, trebuie sa palpe$i si a9ila corespun$atoare sanului, pentru a obser!a aparitia unor e!entuale umflaturi" (entru aceasta parcurge cu mana toata suprafata a9ilei, facand miscari circulare in toate directiile, apasand $ona putin mai tare decat in ca$ul sanului" (AL(A3; E:&5ot in aceeasi po$itie, apasa putin mamelonul intre aratator si degetul mare" .ii atenta daca e9ista secretie de lichid si daca e9ista simfi$a sau orientarea catre interior a mamelonului" e trebuie sa faci daca e9ista anomalii? #aca obser!i $one tari sau !reo scurgere din sfarc sau !reo modificare a pielii sanului sau a mamelonului, nu te speria, deoarece poate fi !orba despre un ca$ benign" Ensa, oricum ar trebui sa te sfatuiesti cu terapeutul tau pentru

a stabili un diagnostic si pentru a te indruma catre un specialist, daca este ne!oie" .actorii de risc: & menstruatie prematura 6inainte de !arsta de )- ani7J & menopau$a intar$iata 6dupa 00 ani7J & femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 8* aniJ & stresJ & e9punere la radiatiiJ & !iata sedentaraJ & alimentatie bogata in grasimiJ & consum ridicat de alcool 6peste 8 pahare pe saptamana7J & fumatulJ & dureri ale sanilor 6chisturi7J & terapie cu hormoni 6sub cercetare7J & cancer de san pre$ent la mama, fiica sau sora, inainte de menopau$aJ & cancer de san la bunica, matusi, !erisoareJ & utili$area de anticonceptionale 6sub cercetare7" :reau sa stiu si sa tin minte totul' Se intampla deseori sa nu ne putem aduce aminte lucruri dintre cele mai elementare, sa uitam cu!inte simple, iar cateodata ne dam seama cu groa$a ca din memorie au disparut complet perioade intregi din !iata noastra" =itarea obisnuita se considera a fi o consecinta a dispersarii atentiei" Suferiti si d!s" de asa ce!a? B puteti afla cu a2utorul unui e9periment pe care il puteti face chiar acum" )"Amintiti&!a 0 obiecte fara legatura intre ele, pe care le&ati folosit in ultimele 0&C minute" -"Acum aduceti&!a aminte cum ati fost imbracata alaltaieri la ser!iciu" 8"#ar cum era imbracata ieri colega din spatele d!s"? #aca a fost necesar sa depuneti eforturi pentru a raspunde la aceste intrebari simple, a!eti, in mod cert, mici probleme cu memoria si a sosit momentul sa le re$ol!ati, pentru ca ele sa nu e!olue$e" #esi este accentuata de stres, uitarea nu este numai o problema a societatii moderne" #intotdeauna oamenii au cautat metode prin care sa&si imbunatateasca memoria" Stra!echea stiinta indiana, ALur!eda,e!identia$a mai multe probleme, fiecare legata de una sau alta dintre doshe & energiile !itale spe cifice omului" #upa cum se stie, e9ista trei doshe & :ata,(itta, Oapha" :A5A raspunde de primirea informatiei si de asimilarea cunostintelor" #aca !a este greu sa asimilati orice informatie noua, adica a!eti insuficienta :A5A, trebuie sa mancati mai multe leguminoase" .unctia intermediara a memoriei & retinerea micilor detalii, a cau$elor si efectelor & este domeniul (E55;E" (entru acti!area ei, adaugati in mancare condimente picante 6ardei iute, ghimbir7" OA(HA este responsabila pentru memoria de lunga durata" (entru a mentine OA(HA la un ni!el corespun$ator, e bine sa consumati mai multe fructe dulci 6in special banane7 si produse lactate" Hrana pentru minte #aca ati hotarat ca e timpul sa !a imbunatatiti memoria, trebuie sa respectati cate!a reguli simple: En fiecare $i, consumati pe stomacul gol o lingurita de ulei de masline,

fara adaosuri, sau de unt topit" #upa aceea, beti un ceai cald de plante medicinale" onsumati mai des a!ocado" Acest fruct este un bun antio9idant si pre!ine scaderea capacitatii de memorare" 1eniul $ilnic trebuie sa contina suficiente proteine !egetale& materialul de constructie pentru tesuturile creierului" ;!itati consumul de alimente acre sau fermentate,deoarece acestea blochea$a canalele energetice subtile" 1asati punctul marma, aflat la ba$a degetului mare al mainii stangi" Actionand asupra acestei $one, stimulati energiile subtile" E$or& de ec-ipa #aca pana acum ai acordat atentie abdomenului 6si in special taliei tale7 doar din punct de !edere estetic, ar fi ca$ul sa te mai gandesti" 1uschii peretelui abdominal si cei erectori ai spatelui iti a2uta spatele mai mult decat credeai" (ractic, ei sunt cei care tin spatele in po$itia ortostatica si durerile de spate apar in momentul in care muschii nu isi fac treaba "ca la carte", pentru ca nu sunt suficient de tonifiati" #e multe ori este ne!oie de un efort de constienti$are foarte mare pentru a sta intr&o postura corecta" #ar, odata a2unsPa in aceasta po$itie de stat, muschii abominali si cei lombari trebuie sa te a2ute, altfel nu !ei putea sa o mentii" Ar mai fi un lucru de spus: daca te doare spatele, lucrea$a&ti in primul rand abdomenul' Ada 3agalie, Dinetoterapeut in cadrul entrului de sanatate si frumusete ella .emina, sublinia$a ca "spatele este intotdeauna mai tonifiat decat abdomenul si se !ede lucrul asta" Asa am fost construiti de mama natura: abdomenul trebuie lucrat mult mai des, ceea ce nu inseamna ca spatele trebuie negli2at" #e e9emplu, te duci la sala de trei ori pe saptamana: de trei ori faci abdomene, in ultima $i lucre$i si spatele" #aca lucre$i $ilnic si spatele si abdomenul, proportia trebuie sa fie inclinata mai mult inspre abdomen" Edeea e ca cei din spate sunt mai tonifiati pentru ca tine si de statura: ei mentin ortostatismul 6fara ei ne&am prabusi in fata7 si, ca urmare, nu se rela9ea$a decat partial in somn, in rest lucrea$a, indiferent cum stai" Si daca stai ghebos, ei tot lucrea$a, pentru ca, daca nu ar lucra, te&ai prabusi in fata"" lasicele "abdomene" ele mai eficiente e9ercitii pentru muschii abdominali sunt clasicele abdomene" Ada 3agalie atrage atentia ca, in ca$ul durerilor de spate, nu se !or face e9ercitiile de abdomen cu lucru de picioare 6forfecari, bicicleta, etc",e9ceptie facand e9ercitiile (ilates7" .acute corect, "abdomenele" te a2uta in inlaturarea durerii de spate" Oinetoterapeutul te sfatuieste sa faci e9ercitiile pe spate, cu picioarele indoite, si cu mainile indreptate catre ceafa, fara sa o atinga si fara sa te a2uti de ele cand te ridici" "5e ridici pana iti de$lipesti omoplatii si abdomenul se contracta" 1ai mult de atat abdomenul nu se poate contracta, pentru ca atat poate el" #aca incerci sa te ridici mai mult, tragi cu alti muschi care strica coloana"" 3e!ii la po$itia de stat pe spate incet, nu brusc, deoarece si acest lucru poate rani coloana" lasicele "abdomene" EE&Abdomenele se mai pot face si cu mainile intinse in fata, alunecand incet cu ele pe coapsa" lasicele "abdomene"EEE&1ulti se intreaba de ce este indicat sa faci e9ercitiile de abdomen cu picioarele indoite si nu drepte" 5ot Dinetoterapeutul se gandeste la sanatatea spatelui tau si sublinia$a ca, daca faci e9ercitiile cu

picioarele intinse, accentue$i lordo$a fi$iologica a coloanei !ertebrale 6curbura naturala a $onei lombare7" "En po$itia intinsa esti lordo$at, pentru ca asta e po$itia fi$iologica fireasca" a sa o reduci, indoi genunchii si se lipeste coloana lombara de sol"" e se intampla cand faci abdomenele incorect? u siguranta, pot aparea dureri in $ona lombara si in ca$ul persoanelor care nu au probleme cu spatele" Toni$iaza(&e co%ple& I Acest e9ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii abdominali si cei ai $onei lombare" ;ste un e9ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea sca$uta in coloana lombara" (rima etapa" #in po$itia culcat cu fata in 2os 6cu picioarele intinse7 te ridici in spri2in pe antebrat formand un unghi de @* de grade in coate si in !arfurile picioarelor" B po$itie asemanatoare celei de flotare dar cu spri2inul pe antebrate" 1entii po$itia de la )0 pana la /0 de secunde 6cat de mult poti7, a!and fesele si abdomenul incordate in permanenta si spatele un pic rotun2it, cocosat" ;9ercitiul este gresit daca te arcuiesti inspre interior si fesele nu sunt incordate" ">u ai sa simti niciodata in e9ercitiul acesta ca abdomenul doare, insa simti ca iti aluneca coloana in fata 6adica se arcuieste, proces in!ers cocosarii7" Entai iti cedea$a mainile si dupa aia abdomenul" Simti ca totul ti se duce in fata, spre podea" and incepi sa te arcuiesti atunci stii ca abdomenul ti&a obosit", preci$ea$a Ada 3agalie" Engreunea$a e9ercitiile (entru ingreunarea e9ercitiului, poti ase$a un saculet de o greutate mica pe abdomen sau pe $ona lombara in prima etapa" Toni$iaza(&e co%ple& II 8 III Acest e9ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii abdominali si cei ai $onei lombare" ;ste un e9ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea sca$uta in coloana lombara" A doua si a treia etapa sunt la fel pe fiecare parte a corpului" (o$itia si regulile sunt aceleasi: abdomenul si fesele incordate" Ase$at pe o parte, te ridici pe antebrat, cotul fiind un pic bagat sub tine, pentru mentinerea echilibrului 6tot la @* de grade, perpendicular pe sol7, cu cealalta mana intinsa de&a lungul corpului" #aca !rei un echilibru mai mare, te poti spri2ini si in cealalta mana po$itionata in fata trunchiului, dar mai mult simbolic pentru a nu usura e9ercitiul" Se mentine po$itia intre )0& /0 de secunde" Acest e9ercitiu se face pe ambele parti" " hiar ar fi bine sa se lucre$e acelasi timp la toate e9ercitiile",recomanda Ada" Toni$iaza(&e co%ple& I0 Acest e9ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii abdominali si cei ai $onei lombare" ;ste un e9ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea sca$uta in coloana lombara" A patra etapa" #in po$itia culcat pe spate 6cu picioarele intinse7 te ridici pe antebrate formand un unghi de @* de grade in $ona cotului si pe calcaie, restul corpului fiind in aer cu ba$inul cat mai sus" Abdomenul si fesele sunt incordate, ca la prima etapa a e9ercitiului" 1entii po$itia intre )0 si /0 de secunde, tot atat cat ai mentinut&o si la celelalte etape"A patra etapa" #in po$itia culcat pe spate 6cu picioarele intinse7 te ridici pe antebrate formand un unghi de @* de grade in $ona cotului si pe calcaie, restul corpului fiind in aer cu ba$inul cat mai sus" ";9ercitiile statice se lucrea$a foarte mult la ni!elul psihicului" #aca te gandesti la cu totul altce!a si nu mai esti atent la po$itia corecta s&a dus tot e9ercitiul", mai spune Ada 3agalie"

9 ali%en&e care &e $ac %ai des&ep& Specialistii ti spun ce trebuie sa man,nci daca !rei o memorie mai buna sau ai probleme cu atentia" 1emorie mai buna, capacitate de concentrare si o atentie distributi!a" Au$im peste tot de suplimente care fac minuni pentru creierul nostru" :estea buna este ca o dieta echilibrata este cea care ne tine mintea sanatoasa" B buna functionare a creierului nostru depinde mult de alimentatie" Frasimile sau dulciurile din abundenta slabesc memoria" arenta de proteine sau minerale scade capacitatea intelectuala" Eata ce trebuie sa m,ncam ca sa g,ndim bine" /orco"i, pentru o memorie mai buna" 1orco!ii cresc capacitatea de memorare si de n!atare" Sunt recomandati mai ales n perioadele de e9amene" u c,t consumati mai mult acest aliment, cu at,t puterea de memorare !a fi mai mare" 5a-arul te face mai abil n g,ndire" Naharul este sursa preferata de "combustibil" a creierului nostru, mai e9act, gluco$a pe care corpul o metaboli$ea$a din dulciurile si carbohidratii pe care i consumam" #in acest moti!, atunci cand bem sucuri sau m,ncam dulciuri, creierul are de c,stigat" Se mbunatateste g,ndirea si cresc abilitatile mintale" Ceapa te scapa de surmena2" eapa este recomandata pentru inlaturarea oboselii psihice si a surmena2ului intelectual" 4n acelasi timp, mbunatateste circulatia sang!ina si a2uta la o mai buna o9igenare a creierului" Se recomanda consumul unei 2umatati de ceapa pe $i, n perioadele dificile, cu stres intens" Soia, pentru efort intelectual" Se stie ca lecitina e cea care ne a2uta n perioadele solicitante, iar despre soia se spune ca ar fi unul dintre cele mai bogate produse n lecitina" Specialistii o recomanda persoanelor care depun un efort intelectual foarte mare" Alte produse bogate n lecitina sunt galbenusul de ou,ciocolata, laptele, unele cereale" 6-i%birul creste creati!itatea" B cana de ceai de ghimbir baut $ilnic !a da fr,u liber imaginatiei si creati!itatii" Asadar, daca ser!iciul !a cere tot mai multa imaginatie, nu e$itati sa beti un ceai de ghimbir" 5ot aceasta planta are rolul de a facilita circulatia sang!ina si de a mbunatati astfel o9igenarea creierului" * &ra&a%en&e na&uris&e pen&ru durerile de cap #urerile de cap sunt cumplite" 5e apuca fi9 c,nd ti&e lumea mai draga, aproape niciodata nu trec dupa prima pastila si de fiecare data ti strica planurile" =ita de drumurile la farmacie si ncearca sa te faci bine apel,nd la remedii naturiste' )"<ea o solutie formata din apa, miere si coriandru" -"(repara o pasta din sare de mare si usturoi pisat" Adauga peste aceasta -** de mililitri de lapte" 8"=neori, durerile de cap pot fi cau$ate de ga$ele e9cesi!e din stomac" (entru a scapa de acestea, bea un pahar cu apa calduta, peste care stoarce $eama de la o lam,ie proaspata" /"=n alt remediu poate fi pasta de scortisoara 6care se obtine din pudra amestecata cu putina apa7" Se aplica pe cap, sub forma de compresa" 0"1ai poti ncerca un masa2 cu ulei de nuca de cocos" ?"1inuni !a face si masa2ul cu ulei de migdale" .rectionea$a& ti fruntea si muschii inferiori ai g,tului" C"#aca durerile de cap te chinuie de mai multa !reme, mai ales

dimineata, ncearca un tratament de durata" Emediat cum te tre$esti, ia un mar, ume$este&l, apoi trece&l prin sare si consuma&l" La final, bea un pahar cu apa calduta" (entru re$ultate sigure, repeta acest "ritual" naturist timp de $ece $ile consecuti!" Nu sari pes&e %ese! a sa nu de!ii o !ictima a durerilor de cap frec!ente, nu sari peste mese" 1,n,nca alimente bogate n calciu, proteine, !itamina , !itamina <)si !itamina #" ;!ita br,n$a, ciocolata si carnea" E7erci&ii de s&i%ulare a creierului B gandire agila, idei proaspete si bune, solutii rapide pentru tot felul de probleme, un !ocabular bogat iata ce inseamna un creier stimulat" ate!a idei care te !or a2uta sa stimule$i creierul precum si cone9iunile pe care acesta le poate face" iteste cat poti de mult&B carte capti!anta, interesanta iti !or stimula creierul, iti !a imbunatati !ocabularul si gandirea" .ie alegi o carte la intamplare, fie le ceri amicilor sa&ti recomande o carte care le&a placut" #aca citesti cate!a pagini in fiecare seara acestea !or contribui mult la de$!oltarea ta intelectuala si !or contribui la buna functionare a creierului tau" iteste carti din toate domeniile: medicina,arta, stiinta si tehnica, literatura etc" >u numai ca !ei asimila informatii, dar !ei adormi mai usor si te !ei tre$i mai odihnit" Fa spor& ;9ercitiile fi$ice sporesc gradul de concentrare" B combinatie intre -* de minute de efort fi$ic si o lectura scurta inainte de culcare este bine !enita" #upa sport, sangele este pus in miscare intr&un mod alert, lucru care te a2uta sa asimile$i informatiile mai repede si mai bine".ie ca este !orba de 2ogging, abdomene, mers cu bicicleta sau cu rolele, efortul fi$ic se !a face simtit in ceea ce pri!este acti!itatea creierului" E"i&a sa &e ui&i la &ele"izor ;!ita sa te uiti la tele!i$or mai ales seara, inainte de culcare" .ilmele sau stirile nu au un impact po$iti! asupra creierului propriu si de cele mai multe ori informatiile primite nu te a2uta prea mult" ;ste recomandat sa citesti o carte capti!anta sau o re!ista , sa faci un pu$$le sau orice alta acti!itate stimulanta pentru creier" :oaca(&e .ie ca alegi di!erse teste de inteligenta, de cultura generala, un pu$$le, sah sau chiar un 2oc e calculator 6de preferat cele de strategie sau cele care te fortea$a sa memore$i anumite lucruri7, creierul tau !a fi pus la treaba si astfel !a a!ea o acti!itate creati!a si stimulanta" In"a&a lucruri noi En fiecare $i in!ata un cu!ant nou si foloseste&l cu orice oca$ie" .a&ti o lista cu cu!intele noi in!atate si repeta&le din cand in cand" Acest e9ercitiu este foarte bun pentru creier, dar mai ales pentru !ocabularul si e9primarea ta !erbala sau scrisa" >u negli2a nici integramele, sudoDu sau 2ocurile de cu!inte" 5ot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina" 5e poti inscrie la un curs sau poti in!ata chiar de pe internet" a si in ca$ul cu!intelor noi, o limba noua este o pro!ocare pentru creierul tau" Tes&e de cul&ura generala En!ata despre lucruri simple, dar interesante cu a2utorul testelor de cultura generala" Acestea pot fi facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si pe internet" E7erci&ii di"erse (entru a&ti stimula creierul, apelea$a la a2utorul unor e9ercitii simple,

dar de efect" Spre e9emplu, poti incepe prin a&ti schimba traseul catre ser!iciuPscoala, in fiecare $i" Encerca un alt traseul, creierul tau !a fi pus la treaba, iar gandirea ta !a fi mult mai agila" =n alt e9ercitiu foarte simplu pe care il poti incerca este sa mananci cu mana stanga, daca esti dreptaci sau cu mana dreapta daca esti stangaci" En acest fel, creierul tau !a gandi mai mult si !a face mai multe cone9iuni" Encearca sa gasesti, cu ochii inchisi, di!erse obiecte puse prin casa" ;ste, intr&ade!ar, un e9ercitiu mai dificil, insa memoria !i$uala se !a acti!a imediat, la fel si creierul tau" Iesi din ru&ina #ormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia opusa acelor de ceasornic, asea$a&te la masa in alt loc decat de obicei, schimba locul cosului de gunoi etc" 5oate aceste schimbari iti !or scoate gandirea din banal, iar creierul tau !a fi pus la munca" Alege ce spor& $aci in functie de personalitate #aca esti retrasa, intro!ertita, timida, emoti!a sau hiperacti!a, energica, e9tro!ertita si independenta, sportul nu este doar un e9ercitiu fi$ic pentru tine" (e langa beneficiile fi$ice, miscarea are si un efect terapeutic" #aca esti timida""" Sportul te !a scoate din umbra si te !a a2uta sa ai mai multa incredere in tine" (entru ca ai intotdeauna impresia ca esti pri!ita si 2udecata de ceilalti, poti apela la a2utorul unui instructor personal" #aca te&ai hotarat sa te !indeci de timiditate, uite ce sporturi te !or a2uta: & artele martiale: Darate, 2udo, toate sporturile de acest gen de$!olta capacitatea proprie de aparare si de afirmareJ & sporturile colecti!e: baschet, handbal, toate cele care te !or pune in situatia de a sociali$a si de a lucra in echipaJ & dansurile: ritmurile mu$icii te !or de$inhiba si te !or a2uta sa iti recastigi increderea in tine" #aca esti perfectionista""" 1inutioasa, concentrata, metodica, incerci sa controle$i totul si dai tot ce ai mai bun din tine in tot ceea ce faci" Sporturile potri!ite: & cele care necesita preci$ie: golf, tir, scrima, ping&pongJ & cele codificate: 2udo, Darate, DMan Di doJ & cele cu coregrafie: gimnastica, aerobic, dansuri" #aca esti e9tro!ertita" Atunci esti cu siguranta sociabila, carismatica si chiar hiperacti!a" Bptea$a pentru sporturile de re$istenta 62ogging, bicileta, inot7 cele de echipa, sau cele care se practica in doua persoane 6tenis, !olei7" #e asemenea, sporturile e9treme sunt perfecte pentru tine 6bungee 2umping, alpinism, snoM& board, surf7 sau gimnastica 6mai ales aAuagim7" 5oate acestea te !or a2uta sa iti consumi cantitatea uriasa de energie de care dispui" #aca esti independenta""" =rasti sa ti se spuna ce sa faci, asa ca nu ai ce cauta intr&o acti!itate sporti!a rigida, ci intr&una care se poate practica la orice ora, cu oricate persoane !rei, in functie de starea ta de spirit" (oti alege intre gimnastica usoara 6Loga, pilates7 care te !a a2uta sa iti restabilesti echilibrul si sa te rela9e$i, acti!itati in aer liber 6plimbari, 2ogging, bicicleta7 si dansurile de salon 6salsa, rocD, mambo, tango7" Spune(ne ce &e doare .i( i spune% ce spor& s $aci

Sportul nu este doar cea mai bun modalitate de a ne menine n form" ;9erciiile fi$ice ne a2ut i la tratarea bolilor" Specialitii spun c anumite tipuri de e9erciii fi$ice ne a2ut s reducem simptomele afeciunilor de care suferim, informea$ #ailL 1ail in ediia electronic" #epresie & mersul pe 2os, grdinritul" =n studiu efectuat de cercettorii americani sugerea$ c trei plimbri energice pe sptm,n, de 8* minute fiecare, sunt mai eficiente n tratarea depresiei dec,t antidepresi!ele" %i grdinritul i&a do!edit eficiena n diminuarea depresiei" #iabet & e9erciii cu greuti,aerobic #e obicei,persoanele cu diabet tip - sunt sftuite s efectue$e e9erciii de aerobic 6not,alergri sau ciclism7, pentru a reduce cantitatea de grsime i pentru a controla ni!elul gluco$ei" =n studiu condus de profesorul 3obin 1arcus, de la American (hLsical 5herapL Association, arat c e9erciiile cu greuti pot a2uta la scderea indicelui de mas corporal" 1igrene & ciclism Acti!itile de anduran, precum mersul cu bicicleta i canota2ul cresc concentraia de endorfine, hormoni care acionea$ n calitate de "analge$ice" naturale" iclismul, spun cercettorii, reduce frec!ena migrenelor cu p,n la @*G, atunci c,nd este efectuat 8* de minute, de 8&/ ori pe sptm,n" Hipertensiune arterial & drumeii .i$iologii de la Enstitutul de ercetare Bregon au constatat c mersul pe pietre a condus la reduceri semnificati!e ale tensiunii arteriale" 4n medicina chine$, se consider c suprafeele deni!elate ar stimula anumite puncte de pe talp,responsabile de reglarea tensiunii" Bsteoporo$a & alergare (am Hinton,profesor de nutriie i psihologie la =ni!ersitatea din 1issouri, a comparat efectele alergrilor, ciclismului i antrenamentelor cu greuti asupra densitii osoase i a descoperit c persoanele care alearg n mod regulat au oase mai puternice" 1edicii recomand 8* de minute de alergri, de 8&0 ori pe sptm,n" #e asemenea, tenisul i baschetul fac parte din acti!itile care a2ut la pre!enirea osteoporo$ei" Sindromul de colon iritabil & inot =n studiu al medicilor de la =ni!ersitatea din <irmingham a artat c 8* de minute de acti!itate fi$ic 6not sau e9erciii ac!atice7, timp de cinci $ile pe sptm,n, reduc simptomele bolii" #ureri de spate & tehnica Ale9ander En!entat de .redericD 1atthias Ale9ander, un actor australian cu probleme de respiraie, aceast metod a2ut corpul s obin o postur corect" 5ehnica ne n!a cum s ne utili$m corect propriul corp & cum s ne micm, s stm drepi, s respirm, s n!m, cum ne organi$m concentrarea i atenia" (e l,ng aceast tehnic, mai putei ncerca i pilates & metoda care ntrete muchii spatelui" Afeciuni gingi!ale & aerobic ercettorii de la Qestern 3eser!e =ni!ersitL ase din S=A au constatat c cinci sesiuni de acti!itate fi$ic moderat pe sptm,n, combinate cu o alimentaie sntoas i un regim de sntate oral, reduc riscul bolilor gingi!ale" 6sursa:gandul7 1emoria (roblemele de memorie sint frustrante" (roblemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante" 3itmul accelerat al !ietii cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii" Sistemul educational,

problematic prin modul in care se impune, ne cere o solicitare mare a memoriei" (ierderile de memorie si lipsa de concentrare au de!enit un simptom comun nu numai la persoanele in !irsta sau bolna!e, ci si la oamenii in putere, care traiesc in conditii de stres" (astrarea !ioiciunii memoriei depinde de !ointa fiecarui om, in parte" A&en&ie la si%p&o%e Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un simptom de senilitate, fiind atribuita reducerii de substante neurochimice !itale" 1edicina chine$a numeste aceasta stare creier golit de esenta" B data cu !irsta creste si probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie" .orma cea mai usoara, alterarea memoriei, asociata !irstei, se caracteri$ea$a printr&o autoperceptie a pierderii de memorie" Apro9imati! /* la suta dintre persoanele n etate, de minimum ?0 de ani, pre$inta alterari ale memoriei, asociate naintarii n !irsta, ceea ce repre$inta, n S=A de e9emplu, circa )? milioane de oameni dintre care doar apro9imati! ) la suta e!oluea$a, anual, catre dementa" ;ste important sa fie pri!ita cu serio$itate orice simptomatologie, deoarece tulburarile de memorie asociate naintarii n !irsta pot sa indice e9istenta unor afectiuni medicale care pot fi tratate" .actorii de risc care ar trebui sa determine efectuarea unor teste de memorie sint: !irsta mai mare de ?0 de ani, pre$enta bolilor care cresc posibilitatea stabilirii diagnosticului de dementa & diabetul, boala (arDinson, accidentele !asculare etc" ine sint dusmanii amintirilor Stresul cronic poate fi daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor amne$ice" Studiile efectuate pe animale e!identia$a ca e9punerea prelungita la hormonii de stres are un efect ad!ers asupra hipocimpului, o regiune din creier implicata n functia mne$ica si n n!atat" Stresul cronic poate contribui la aparitia depresiei si la tulburari an9ioase, care interferea$a, deseori, cu procesele normale ale memoriei, mai ales la persoanele !irstnice" #e fapt, depresiile sint cau$e ma2ore care duc la tulburari ale memoriei" #e asemenea, persoanele cu e9ces ponderal, e9puse unui risc crescut de aparitie a bolilor de tipul diabetului si hipertensiunii, pot a!ea probleme cu memoria" Afectiunile asociate obe$itatii includ riscul de producere a afectiunilor cerebro!asculare care, adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa" Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca & o carte, un $iar & s&au do!edit persoane cu o memorie defectuoasa" are este dinamica memoriei #oua studii americane recente rele!a ca o noapte buna de somn poate rein!ia unele amintiri care s&au pierdut in timpul $ilei precedente, dar amintirile care au fost reacti!ate trebuie fi9ate bine in memorie" Specialistii americani au solicitat unui grup de studenti sa recunoasca unele cu!inte fonetice simple, emise de un sinteti$ator" =n test efectuat dimineata a rele!at ca, in cursul serii, grupul de cu!inte pe care si&l aminteau studentii era de$astruos" #ar, dupa o noapte buna de somn, performanta a atins un ni!el superior, aceasta demonstrind ca somnul poate recupera amintirile care s&au pierdut in mod natural" ;9ista doua ni!eluri ale memoriei, memoria imediata 6pe termen scurt7, in care amintirile nu sint bine fi9ate, si memoria stabili$ata, care apare dupa un timp, gratie unui proces de consolidare celulara, prin care neuronii sinteti$ea$a proteinele si acidul ribonucleic, moleculele actionind precum un curier prin intermediul caruia genele transmit un mesa2" #ar, consolidare celulara fara

odihna nu se poate" um putem incerca sa pre!enim problemele de memorie B alimentatie echilibrata, fara e9ces de grasimi, bogata in !itamina <)-" Aceasta !itamina a2uta la formarea celulelor corpului R in special a globulelor rosii, si a sistemului ner!os, si este intilnita in produse de origine animala: carne, peste, lapte, brin$eturi si oua" 3egimurile alimentare sarace in grasimi, utili$ate de adultii tineri si de cei cu !irste medii a2uta la pastrarea memoriei" Brganismul nostru are ne!oie si de suficiente lichide, pentru a pre!eni deshidratarea, ce ar putea duce la confu$ie, si tulburari ale memoriei" (e cit se poate,limitarea consumului de bauturi alcoolice si, de asemenea, a fumatului, la care ideal ar fi sa se renunte" En ca$ul persoanelor cu tulburari usoare ale memoriei, administrarea !itaminelor ; si poate prote2a sanatatea creierului" Atentie' Abu$ul de medicamente nu este recomandabil" 1iscarea fi$ica regulata 1iscarea fi$ica regulata este benefica memoriei" ;9ercitiile fi$ice pot sa creasca flu9ul sang!in cerebral, care !a duce, la rindul sau, la stimularea cresterii celulelor ner!oase" Studii efectuate pe persoanele care au depus efort fi$ic la !irste cuprinse ntre -* si ?* de ani arata ca riscul de aparitie a bolii Al$heimer la !irste mai naintate este mult redus" =n studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu !irste cuprinse intre ?* si C0 de ani, a constatat ca acti!itatile mentale implicate in controlul e9ecuti! & monitori$area, in!entarierea, planificarea, inhibitia si memoria & au fost ameliorate la grupul care urma e9ercitii aerobice" B !iata sociala sanatoasa si echilibrata "B !iata sociala sanatoasa si echilibrata, pigmentata cu odihna, ofera si un echilibru ner!os stabil" 5rebuie sa incercam sa in!atam lucruri noi, atunci cind a!em oca$ia" Sa ne largim cunostintele, cu alte cu!inte, sa ne punem memoria la lucru" 3iscul de slabire a memoriei este mai redus in rindul persoanelor acti!e din punct de !edere intelectual, comparati! cu cele care nu au astfel de preocupari" (ersoanele care obisnuiesc sa citeasca si desfasoara acti!itati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de n!atamint si mentin memoria mai bine si timp mai ndelungat, pe masura ce mbatrinesc" =nele studii au aratat ca absol!entii de facultate pre$inta un risc mai sca$ut de a li se slabi memoria, fata de persoanele cu statut educational redus" onclu$ia care se desprinde este ca stimularea mentala, sau solicitarea intelectuala a creierului in di!erse modalitati, este capabila nu doar sa ameliore$e performantele memoriei, ci si sa limite$e declinul cogniti! care se poate instala ulterior" ;< idei pen&ru o %e%orie %ai buna 1emoria este procesul prin care reproducem informatii pe care le&am in!atat sau trait anterior" La procesul memoriei participa mai multe componente ale creierului, de aceea este un proces foarte comple9, al carui mecanism nu a fost pe deplin elucidat" Bamenii de stiinta clasifica memoria in memorie de scurta durata, de e9emplu memorarea unui numar de telefon pana la formarea lui, si memorie de lunga durata, care contine amintiri, e9periente, etc" 1emoria este un proces psihic, dar asemenea oricarui lucru care se petrece in creierul nostru, are o componenta organica, adica este ba$ata pe cone9iunile dintre celulele ner!oase 6neuroni7, care reali$ea$a ade!arate retele neuronale ce comunica intre ele cu a2utorul unor substante numite

neurotransmitatori" #e aceea este important sa&i asiguram creierului substantele de care acesta are ne!oie in procesul memoriei, sa&l hranim cu alte cu!inte" )" B9igenul este foarte important pentru metabolismul neuronilor si pentru producerea de neurotransmitatori" Sectia de (sihologie a =ni!ersitatii >orthumbria din 1area <ritanie a efectuat un studiu care a demonstrat imbunatatirea cosiderabila a memoriei de scurta durata in pre$enta unui ni!el crescut de o9igen iar pentru ca$uri gra!e de pierdere a memoriei e9ista posibilitatea unei terapii cu o9igen hiperbar 6cu presiune crescuta7" Asigurati& !a asadar ca !a desfasurati acti!itatea intr&un spatiu aerisit, bine o9igenat, e!itati $onele poluate, faceti plimbari in locuri deschise cu aer curat" -" Fluco$a este singurul "aliment" pe care neuronii il consuma si e9ista studii care atesta rolul gluco$ei in memoria de lunga durata" ;ste important sa e9ista un ni!el optim al gluco$ei in sange" Edeea ca un ni!el ridicat al gluco$ei inseamna o memorie mai buna este falsa, o glicemie constant peste limita normala poate e9prima un diabet $aharat" #e aceea este important sa ne masuram glicemia macar odata pe an" 8" .ierul" Se stie ca fierul este un mineral foarte important pentru o memorie buna" ;l are un rol deosebit pentru ca a2uta la transportul o9igenului la ni!elul celulelor, iar neuronul este foarte sensibil la fluctuatiile ni!elului de o9igen" arenta de fier se asocia$a cu probleme de memorie si de in!atare nu doar in ca$ul unei anemii 6lipsa se!era de fier7 ci si a carentelor moderate" .emeile sunt oarecum predispuse unor carente datorita sangerarilor menstruale cu care se pierde fier" (entru a pre!eni lipsa fierului consumati legume !er$i ca spanacul, radacinoase, fasole, nuci, produse cerealiere fortifiate, dar si carne de pui" /"(otasiul facilitea$a absorbtia lecitinelor, substante deosebit de importante in procesele psihice" Surse de potasiu sunt: pestele, carnea de pui, fructe precum bananele, caisele, prunele uscate si legume ca rosii, cartofi" 0" :itaminele inter!in in producerea de neurotransmitatori iar unele dintre ele sunt antio9idanti a!and rol de protectie celulara" B memorie buna presupune un aport optim de !itamine pe care le puteti lua din legumele !er$i, fructe, cereale" 1emoria trebuie sustinuta si prin alte procese pshihice: ?" Atentia" a sa&ti amintesti ce!a, trebuie sa fi in!atat acel lucru, iar pentru a in!ata e ne!oie de atentie" Se crede ca e ne!oie de I secunde de concentrare asupra unei informatii pentru a fi procesata si integrata in centrul memoriei" C" ;9ercitii de memorie" Asa cum e9ercitiile fi$ice !a mentin corpul in forma, la fel si memoria trebuie "antrenata" pentru a obtine performantele pe care !i le doriti" Brgani$ati&!a informatia, faceti cone9iuni, repetati, concentrati&!a pe intelegerea ideii de ba$a decat pe memori$area detaliilor" I" ;!itarea stresului" B minte clara, rela9ata este mult mai eficace cand !ine !orba de memorie" .aceti plimbari dese, mentineti o atitudine po$iti!a, adoptati un stil de !iata mai putin stresant" 1editatia poate a2uta diminuand stresul si imbunatatind remarcabil memoria dumnea!ostra" @" Somnul influente$a mai mult decat ati putea crede acti!itatea psihica" >u odihneste doar fi$ic ci si psihic, ne ascute memoria si consolidea$a amintirile" Bpt ore de somn, fara tulburari, imbunatatesc memoria si functiile acesteia, lucru demosntrat de studii rele!ante efectuate in Fermania si =SA" )*"1oti!atia" =n feedbacD mental po$iti! aduce re$ultate uimitoare" Spune&ti ca poti sa in!eti si ca trebuie sa&ti reamintesti si !ei putea in!ata si&ti

!ei aminti" #in pacate, inca nu e9ista chip&ul care implantat in creierele noastre sa ne scuteasca de probleme de memorie" 5otusi, respectand niste reguli simple si cu putin e9ercitiu, am putea imbunatatii ceea ce detinem de2a, iar data !iitoare cand nu&ti !ei gasi cheile de la masina, ti&ai putea aminti mai usor ca le&ai lasat pe frigider" um sa scapam de problemele de memorie <oala Al$heimer, ementa si alte afectiuni gra!e cogniti!e si ale memoriei sunt diferite de cri$ele oca$ionale de uitare" and omul imbatraneste, abilitatea sa de a&si aminti lucruri in mod natural scade" ;9ista si alti factori care afectea$a sanatatea memoriei, printre care: oboseala,depresia si dieta" #aca dificultatile de amintire nu sunt obser!ate de toti prietenii si membrii familiei, nu e9ista moti!e de ingri2orare, fiind cel mai probabil !orba de o memorie precara" 1emoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate indeplini sarcinile $ilnice" #aca cine!a simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si are dificultati in a procesa informatiile de ba$a, atunci e bine sa consulte cat mai curand un medic" =neori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Al$heimer sau dementa" #aca boa la este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real folos" 5otusi, memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa de ea? S$a&uri pen&ru i%buna&a&irea %e%oriei" =rmatoarele sfaturi pot a2uta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta incre$atoare in !iata de $i cu $i" &;9ersarea gandirii";ste importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a mentine o buna functionare a creierului, ca o masina bine unsa" =n creier acti! functionea$a mai bine decat un creier nefolosit: anali$ea$a si re$ol!a problemele mai rapid, si este capabil sa memore$e cu mai multa usurinta" En plus, e bine ca fiecare sa incerce sa in!ete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu ramana fi9at in aceleasi rutine $i dupa $i" &Bdihna suficienta" ;fectele pri!arii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea atentiei este afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara" 1intea nu poate retine informatiile eficient daca nu este odihnit" (entru a mentine o minte proaspata si clara este ne!oie de un somn bun de noapte, in fiecare noapte" 3ecuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de a2utor" En schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna forma" & oncentrarea atentiei" #eseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu&si concentrea$a suficient atentia cand obtin informatia" B persoana nu&si poate aminti numele unei alte persoane, pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana" ; bine ca informatiile considerate importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie notate pe hartie" Simpla concentrare a atentiei a2uta deseori la retinerea informatiei" &1emorarea cu a2utorul rimelor" 3imele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de folos si persoanelor cu probleme de memorie" En ca$ul in care cine!a are probleme cu retinerea numelor, spre e9emplu, poate gasi cu!inte care sa rime$e cu acele nume" 3epetarea numelui si a rimei de cate!a ori a2uta la o mai buna fi9are a informatiei" &>otarea pe hartie"5inerea unei liste cu sarcinile $ilnice este cea mai simpla si mai eficienta cale de a retine lucrurile" Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca persoana simte ca uita ce!a, poate oricand sa scoata carnetelul si sa&si !erifice lista"

&Acordarea unei pau$e"Studentilor le este deseori greu sa recapitule$e pentru e9amene intrucat isi amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta" (artea din mi2loc este deseori uitata si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si mai multa materie" Se recomanda oprirea din acti!itate la fiecare 8*&0* minute de repetat" Aceste pau$e ii !or oferi sansa creierului sa se improspate$e si sa echilibre$e partile repetate, re$ultand o retinere mai buna" &1ic de2un cu antio9idanti" Antio9idantii a2uta pentru o sanatate buna si o memorie ascutita" (e masura ce omul inaintea$a in !arsta, creierul de!ine o prada mai usoara pentru radicalii liberi, substante care treptat se !or acumula si !or determina probleme de memorie" Antio9idantii si alte !itamine incetinesc aceasta acumulare de radicali liberi si mentin sanatatea creierului" Se recomanda inceperea $ilei cu un mic de2un bogat in !itaminele A, ; si pentru o functionare buna a organismului de&a lungul $ilei" 1ai 2os sunt trecute cate!a surse bune de antio9idanti si alte !itamine esentiale: S !itamina A si beta&carotenul: spanac, morco!, pepene galben, suc de fructe de iarna S !itamina : broccoli, rosii, capsuni, citrice S !itamina ;: ulei !egetal, seminte, nuci, germeni de grau &3enuntarea la fumat".oarte multe studii arata ca fumatul afectea$a abilitatea creierului de a procesa informatiile in mod adec!at" ei care fumea$a mult au un risc mai mare de afectare a memoriei !i$uale si !erbale" ;ste bine ca fumatorii sa&si aminteasca ca fumatul nu pro!oaca doar afectiuni pulmonare, dar determina si stergerea unor amintiri pretioase din minte" &Scaderea cantitatii de cofeina" afeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar cantitatile e9agerate pot determina diferite probleme: depri!are de somn, an9ietate, ner!o$itate" 5oate aceste conditii impiedica informatia sa intre in mod adec!at in creier, deoarece memoria functionea$a mai bine cand persoana este mai rela9ata si mai concentrata" &Encrederea in sine" Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul an9ioase produc hormoni de stress care afectea$a neuronii, ducand la o memorie proasta" 3ela9area este necesara pentru a impiedica aparitia acestor hormoni" Se pot incerca meditatia, consumul de ceai,Loga sau, pur si simplu, o baie lunga" #e asemeni, o imagine de sine proasta determina an9ietate care !a duce la o memorie proasta" #aca persoana are incredere in sine cand intreprinde ce!a, se simte mai bine si gandeste mai bine" &;9ercitii fi$ice regulate" ;9ercitiile fi$ice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi alergaturile, sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier" Studiile arata ca aceste e9ercitii eliberea$a hormoni care a2uta creierul sa regenere$e celulele cerebrale" <aschetul, tenisul, !oleiul sau orice alt sport ce implica efort fi$ic sustinut sunt potri!ite pentrui mbunatatirea memoriei" #e asemeni, e9ercitiul fi$ic a2uta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana inaintea$a in !arsta" &Enterpretarea mu$icii"=n e9periment condus de un psiholog de la =ni!ersitatea londone$a a aratat ca mu$ica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu disabilitati cogniti!e" (acientii care sufera de dementa au oferit raspunsuri mai bune despre istoria personala cand e9ista un fond mu$ical" >u contea$a genul mu$ical, daca se aud cele / anotimpuri ale lui :i!aldi sau mu$ica punDJ contea$a sa fie mu$ica in loc de tacere" (e ba$a acestor descoperiri, se recomanda

interpretarea sau ascultarea unor bucati mu$icale pentru imbunatatirea memoriei" &Schimbarea mediului"Asa cum s&a mentionat mai sus,rela9area a2uta la procesarea mai usoara a informatiilor de catre creier" Afirmatiile po$iti!e a2uta la cresterea increderii in sine si la o stare de calm, dar e9ista si metode fi$ice pentru ca o persoana sa se simta rela9ata" (lasarea unor lumanari sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o atmosfera rela9anta" Sau folosirea de culori calde la peretii camerelor, cum ar fi culori pastel sau tonuri de maro" Emaginarea unor scene pline de pace cum ar fi albastrul marii sau !erdele ierbii pot a2uta la procesarea informatiilor cand persoana lucrea$a la o sarcina ce implica multa concentrare" &;!itarea distragerilor"3eali$area mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la reali$area unor lucruri mai repede, dar are efecte negati!e pe fuctionarea memoriei" Spre e9emplu, un student care in!ata pentru un e9amen nu !a putea asimila informatia adec!at daca in fundal se aude mu$ica rocD data la !olum mare, sau daca aude 2ocurile !ideo pe care fratele sau mai mic le 2oaca in cealalta camera" at mai mult posibil e bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi telefonul mobil, tele!i$orul, radioul, inainte de inceperea unei acti!itati mentale care doreste sa aiba ca re$ultat memorarea pe termen lung" En acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta" &Bferirea unei note mentale pentru subconstient" #aca este reali$ata corect, nota mentala poate fi eficienta chiar si la persoanele uituce" and cine!a are ne!oie sa&si aminteasca ce!a, poate sa spuna subconstientului: "=ite, fi atent la ce urmea$a si retine informatia pentru mine"" Ear cand persoana are ne!oie de acea informatie ea !a putea fi amintita mai usor" 1ecanismul nu este foarte clar" & Enteres real" Bamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din 2ur le& au spus, dar nu le uita pe cele care ii interesea$a" Acest lucru se intampla deoarece memoria este selecti!a si retine in special bucati de informatie despre ce ii este drag" (entru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare foarte mare in ceea ce persoana face: indiferent daca este !orba de a cunoste persoane noi sau de a in!ata noi acti!itati" #e asemeni e important sa se gaseasca ce!a interesant la persoana cu care se !orbeste pentru a o putea retine cu mai multa usurinta" To&ul despre nas&erea in apa >asterea in apa este din ce in ce mai solicitata de mamicile din intreaga lume" .ata de metoda traditionala, aceasta este mai putin dureroasa, se derulea$a mai repede si este mai rela9anta pentru mama " Apa repre$inta un mediu propice nasterii, insa in afara de acest aspect, nasterea in apa mai are si alte beneficii: reduce durata efecti!a a aducerii copilului pe lume, ofera mamei mai multa liberatate de miscare si fatului posibilitatea de a tran$ita mai usor spre lumea e9terioara" 5otodata, apa permite o mai buna dilatare a colului uterin si are proprietati anti&spasmodice, permitand muschilor sa se rela9e$e" .aptul ca mama se poate misca dupa bunul plac si are posibilitatea sa&si aleaga po$itia cea mai confortabila pentru ea, repre$inta un mare atu" En plus, ea poate sa fie tinuta in brate si sustinuta chiar de sotul ei, care poate sa stea in ba$in pe toata durata nasterii" (rima etapa&1edicul ginecologic sau asistenta consulta mama pentru a stabili gradul de dilatare a !aginului" 5ot acum, se incearca si o oarecare

apro9imare a manierei in care urmea$a sa fie facilitata nasterea prin dilatare" Apoi, medicul asculta bataile inimii fatului si ale mamei, uneori controland totul prin intermediul unui monitor" A doua etapa&;ste repre$entata de momentul in care fatul !ine pe lume" En momentul in care i se i!este crestetul, el este a2utat sa iasa de catre medic sau de asistenta"3iscul de a inghiti apa este aproape ine9istent, iar asta deoarece pruncul are suficient de mult o9igen pentru a supra!ietui in ca$ul in care se afla sub apa" A treia etapa&En continuare, pentru a se asigura ca nou&nascutul respira asa cum trebuie, medicul reali$ea$a o aspiratie profilactica a muco$itatilor, atat in gura, cat si in nas" A patra etapa&(rimele guri de aer ale copilului repre$inta momentul in care plamanii acestuia se inunda cu o9igen, si deci se umfla, pentru a indeplini functia respiratorie"Acesta este pragul la care respiratia cardiaca de!ine cardiopulmonara, fapt determinat de necesitatea ca sangele sa primesca o9igen" A cincea etapa&#aca tatal a fost pre$ent la nasterea ac!atica, acum este ca$ul sa inter!ina, prin taierea cordonului oblilical al pruncului" 5atal poate intra in ba$in alaturi de mama,ba mai mult, poate sta langa ea pe toata durata nasterii" ;l este asistat de medic in timp ce taie cordonul ombilical, insa trebuie sa urme$e in mod obligatoriu sfatul personalului calificat" En ca$ul in care acesta nu a participat la momentul nasterii, mama primeste a2utorul de care are ne!oie de la medic sau de la asistenta" A sasea etapa&.emeia este a2utata sa se ridice, spri2inita din spate, fie de catre tata, fie de catre personalul medical" 3idicarea trebuie sa facuta de sub a9ile, pentru ca in acest fel i se sustine greutatea mamei, ea fiind scutita de orice efort suplimentar" Apoi, isi poate tine in brate copilul si primi asistenta medicului ginecolog" 5ra!aliu mai putin dureros" (rincipalul rol al apei este acela de a a2uta mama sa treaca peste perioada de tra!aliu prin adoptarea unei po$itii naturale, instincti!e, pentru a usura intreg procesul nasterii" 3ela9area musculara este benefica pentru !iitoarea mama, iar contractiile sunt, in multe dintre ca$uri, aproape nedureroase" u toate acestea, multi medici de specialitate sunt de parere ca tra!aliul are rolul sau in de$!oltarea ulterioara a copilului, contractiile fiind cele care pregatesc trupul fragil al acestuia pentru !iata din afara uterului" #e aceea, nasterea in apa este in multe tari contro!ersata, ea putandu&se intampla doar in anumite centre ginecologice, a!and costuri destul de ridicate" B recuperare post&natala usoara ;9ista ca$uri in care mama iese din ba$inul in care a nascut aproape imediat, fara sa necesite recuperare post& natala" >asterea in apa este insa o metoda pretentioasa de a aduce un prunc pe lume" .emeia care urmea$a sa nasca, trebuie sa stea scufundata in apa pentru apro9imati! una pana la doua oreJ temperatura medie necesita control permanentJ apa trebuie sa fie pregatita dinainte pentru proceduraJ mediul trebuie sa fie de$infectat si sa nu permita accesul factorilor care ar putea dauna micutului"