Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti FACULTATEA DE ENERGETICĂ

LUCRARE DE DISERTA IE
I!PLE!ENTAREA STRATEGIEI DE DE"#OLTARE DURABILĂ A $UDEȚULUI ARGEȘ
Autor:NIȚU IONELA Conducător ştiinţific: Ș.L.DR. ING. CORA BULMĂU

Promoţi IULIE!"#$% Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti FACULTATEA DE ENERGETICĂ Pr%&ra'u( de 'asterat) ************************

LUCRARE DE DISERTAŢIE
I!PLE!ENTAREA STRATEGIEI DE DE"#OLTARE DURABILĂ A $UDEȚULUI ARGEȘ
Autor:NIȚU IONELA Conducător ştiinţific: Ș.L.DR. ING. CORA BULMĂU Comi&i '(ntru () m(nu* d( di&(rt ţi(:

Promoţi IULIE! "#$%

CUPRINS
INTRODUCERE +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ , CAPITOLUL -+ CADRUL CONCEPTUAL AL DE"#OLTĂRII DURABILE 1.1. Dezvoltare durabila (integrata) ................................................................................ 8 1.1.1. Concept si definitie ........................................................................................... 8 1.1.2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila ....................................................... 11 1.1.3. Dezvoltarea Durabila in o!ania................................................................... 13 1.1.". Definire ter!eni de referinta in do!eniul planificarii dezvoltarii durabile locale 13 1.2. #etodologia aplicata............................................................................................... 1$ CAPITOLUL .+ PROFILUL CO!UNITATII ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ -/ 2.1. %ocalizarea &udețului si aspecte ad!inistrative '..................................................... 1( 2.2. epere istorice ....................................................................................................... 2) 2.3. epere geografice' ................................................................................................ 2" 2.". De!ografia ............................................................................................................ 2( 2.*. +iata fortei de !unca ............................................................................................. 2( 2.$. ,eniturile populatiei ............................................................................................... 2( 2.(. Econo!ia locala..................................................................................................... 28 2.8. Servicii si facilitati .................................................................................................. 28 CAPITOLUL 0+ STUDIUL DE POTENTIAL LOCAL 1 ANALI"A DE RESURSE++ 02 3.1. -naliza resurselor naturale .................................................................................. 3) 3.1.1. epere geografice si geologice ....................................................................... 3) 3.1.2. Structura si utilizarea terenurilor .................................................................... 38 3.1.". Caracteristici generale ale !ediului .n /udețul -rgeș........................................ "2 3.2. -naliza resurselor fizice0 starea asezarilor ............................................................ *$ 3.2.1. 1nfrastructura de acces si transport !arfuri si persoane.................................. *$ 3.2.2. 1nfrastructura de !ediu................................................................................... *8 3.2.*. 1nfrastructura econo!ica ................................................................................ $2 3.2.$. -naliza S345 a !ediului econo!ic .n /udețul -rgeș........................................... 81 3.3. -naliza sectorului turistic .n /udețul -rgeș6666666666666. 83 3.3.1. Ele!ente de potential turistic natural și antropic................................................... 8" 3.3.2. 1nfrastructura general7 și cea turistic766666666666666.. 8( 3.3.3. 8or!e de turis! practicabile pe piața turistic7 argeșean7.......................................... 82 3.3.". -naliza S345 pentru sectorul turistic................................................................. 2* 3+ STRATEGIA DE DE"#OLTARE DURABILA A $UDEȚULUI ARGEȘ+++++ 45 ".1. 1ndicatorii de dezvoltare durabil7........................................... 28 ".2. 1dentificare nevoilor locale ................................................................................... 1)3 ".2.1. Do!eniul sc9i!barea cli!atic7 și energia............................................................... 1)3 ".2.2. Do!eniul natura și biodiversitatea.......................................................................... 1)* ".2.3. Do!eniul calitatea vieții a !ediului urban și a !ediului .n general....................... 1)* ".2.".Do!eniul utilizarea resurselor natural și generarea deșeurilor.................................. 1)$ ".2.*.Do!eniul transport................................................................................................ 1)( ".3. 4biectivele dezvolt7rii durabile .n /udețul -rgeș ................. 11) ".3.1. 4biectivele generale ale dezvolt7rii durabile .n /udețul -rgeș .............. 11) ".3.2. 4biectivele specific de !ediu .n /udețul -rgeș .............. 11) ".3.3. +rogra!e și proiecte de !ediu funda!entate .............. 112 ".3.3.1. ezultate obținute.............. 11"

".3.3.2. ezultate planificate .............. 11* ".3.". +ropuneri de proiecte prioritare pentru aplicarea susținut7 a startegiei de dezvoltare durabil7 .............. 11$ ".3.*. +roble!e identificate și posibile acțiuni de re!ediere .............. 11$ ".". #7suri de .!bun7t7țire a !anage!entului calit7ții !ediului .n /udețul -rgeș 12) ".*. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului și econo!iei .............. 122 ".*.1. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului .............. 122 ".*.2. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului și econo!iei .............. 12* CONCLU"II .......................................................................................................... BIBLIOGRAFIE 666666666666666666666666 122 -02

INTRODUCERE

n conte=tul potențialului de dezvoltare: c<t și al acces7rii fondurilor europene. profit și reprezentanților co!unit7ții locale ocazia de a lucra .Caracterul dina!ic al dezvolt7rii și i!ple!ent7rii politicilor și legislației Uniunii Europene arat7 c7: perfor!anța . valorificarea efectiv7 a rezultatelor cercet7rii . investiții pentru creșterea gradului de ocupare și a oportunit7ților capitalului u!an? .n sectorul productiv? . .n procesul de inovare? . @ Strategia de Dezvoltare Durabil7 a /udețului -rgeș Aeste un docu!ent de planificare a dezvolt7rii unei co!unit7ți aflate .ntr.ntreaga co!unitate s7 se bucure de beneficiile acestei creșteri.n infrastructur7 . 1ntegrarea european7 a o!<niei solicit7 transfor!area acesteia .!preun7 pentru a . 5otodat7: prin aplicarea unor principii științifice: ad!inistrația va putea face faț7 cerințelor tot !ai co!ple=e ale societ7ții aflat7 .n plin7 transfor!are.n care Uniunea European7 și. Dezvoltarea econo!ic7 local7 ofer7 ad!inistrației publice locale: sectorului privat: sectoarelor non.n dezvoltarea societ7ții: precu! și o dezvoltare spațial7 ec9ilibrat7 și co!ple!entar7.n folosul și cu participarea co!unit7ții (dezvoltarea instituțional7 a co!unit7ții).n producție? .a stabilit ca obiectiv global' reducerea c<t !ai rapid7 a disparit7ților de dezvoltare socio. +rezentul Studiu ur!7rește evidențierea aspectelor pozitive și li!it7rilor din do!eniul dezvolt7rii durabile pentru /udețul -rgeș: analizate pe baza unor c9estionare specifice și . un nivel de trai superior? .a propus creșterea econo!ic7: ca o c9eie a succesului transfor!7rii pentru a asigura' . econo!ic7 nu poate fi obținut7 dec<t . asu!area principiilor dezvolt7rii durabile pentru asigurarea unei ad!inistr7ri eficiente a resurselor: !anage!entul !ediului . infrastructur7 și servicii publice de calitate (inclusiv pentru creșterea coeziunii și incluziunii)? .n conte=tul larg al integr7rii europene. >n conte=tul .se realiza dec<t pe baza unor cercet7ri știin țifice.!bun7t7țirii accesibilit7ții și a condițiilor de viaț7? .n cel privat: pentru asigurarea unui !ediu favorabil investițiilor și pentru o !ai bun7 utilizare a resurselor publice: inclusiv a 8ondurilor Structurale și de Coeziune? . productivitate !ai !are: prin .ncadrat .!bun7t7 țire substanțial7 a ad!inistrației neput<ndu.n vederea . >n vederea funda!ent7rii acestui Studiu au fost analizate infor!ațiile disponibile din docu!entele progra!atice naționale și /udețene: dar și c9estionarele co!pletate pentru do!eniile reprezentative strategic pentru dezvoltarea durabil7 la nivelul /udețului -rgeș.nc<t .n dezvoltarea socio.o o!<nie co!petitiv7: dina!ic7 și prosper7.n do!eniul public c<t și .!bun7t7țirea cunoștințelor de piaț7: strategii de succes pentru penetrarea pe piaț7 și produse și servicii cu o valoare ad7ugat7 !ai !are: printr.ntre statele !e!bre: o!<nia și. investiții . >n accepțiunea acestui docu!ent @dezvoltarea local7 durabil7 A reprezint7 o dezvoltare continu7 și ec9ilibrat7 bazat7 pe creștere econo!ic7: ec9itate social7 și protecția !ediului natural: pro!ov<nd identitatea cultural7 local7 susținut7 de o ad!inistrare planificat7: eficient7 a resurselor locale: .!bun7t7ți econo!ia local7.econo!ic7 . ad!inistrare0guvernanț7 eficient7: at<t . investiții .o baz7 antreprenorial7 dina!ic7? .ncon/ur7tor: includerea tuturor grupurilor sociale . Conceptul se a=eaz7 pe creșterea co!petitivit7ții și dezvoltarea durabil7: astfel .ntr. . Calitatea ad!inistrației deter!in7 progresul social: politic: /uridic și econo!ic: o .!bun7t7țirea eficienței !uncii: a !anage!entului si a utiliz7rii capitalului .n plin proces de transfor!are: unui profil co!unitar .n direcțiile de dezvoltare regionale (+rogra!ul de Dezvoltare a egiunii de Sud Est: #untenia: pentru perioada 2))( B 2)13) și naționale (+lanul Cational de Dezvoltare 2))( B 2)13): .un cadru politic: legislativ și ad!inistrativ clar: care per!ite realizarea scopurilor și !a=i!izarea rezultatelor.

1 Stanciulescu G. C%nce<t și de=iniție -+-+-+ Dezvoltarea durabil7 ur!7reDte Di .ncearc7 s7 g7seasc7 un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor . econo!ic7: al c7ror funda!ent .: %upu C: Țugu G.n turis!: Editura -ll Educational : Hucurești 1228 .+rincipiile dezvolt7rii durabile sunt avute per!anent .ncon/ur7tor reprezint7 un aspect orizontal .ncon/ur7tor: econo!ic sau social. Conceptul de dezvoltare durabil7 dese!neaz7 totalitatea for!elor Di !etodelor de dezvoltare socio.n sectoarele de dezvoltare din /udeț.n pri!ul r<nd: asigurarea unui ec9ilibru .n vedere .n /udețul -rgeș: iar co!ponenta de prote/are a !ediului .n orice situație . CAPITOLUL CADRUL CONCEPTUAL AL DE"#OLTĂRII DURABILE -+-+ De7v%(tare dura8i(9:inte&rat9. englezescul' sustainable ( durabil: de susținut care se poate susține)? .n care se reg7seDte un raport de tipul o!. Din punct de vedere eti!ologic: ter!enul de Edezvoltare durabil7F provine din1' .l reprezint7: . franțuzescul' durable (susținut: durabil). latinescul' sus B tinere ( a susține: susținut: susținere)? . -cțiunile prev7zute a fi adoptate au o contribuție se!nificativ7 la dezvoltarea durabil7 a /udețului -rgeș. 4biectivul general al acestui proiect este creșterea capacit7ții ad!inistrației publice locale din /udețul -rgeș pentru a i!ple!enta și gestiona proiecte cu finanțare nera!bursabil7 și a asigura durabilitatea inițiativelor locale.econo!ice Di ele!entele capitalului natural.: Dicționar poliglot e=plicativ de ter!eni utiliza ți .n acțiunile de planificare și pro!ovare de proiecte prioritare .!ediu: fie c7 e vorba de !ediu .ntre aceste siste!e socio.

aportul acestei Co!isii: prezentat .n conte=tul globaliz7rii. K.n ti!p: pe parcursul !ai !ultor decenii: .n 128( de G.și satisface propriile nevoiF.n care protecția !ediului și creșterea econo!ic7 pe ter!en lung sunt considerate co!ple!entare și reciproc dependente.a concretizat .Conceptul de dezvoltare durabil7 (sustenabil7) s. De la acest punct: proble!ele co!ple=e ale dezvolt7rii durabile au c7p7tat o di!ensiune politic7 global7: fiind abordate la cel !ai .n 128*.ncep<nd cu pri!a Conferinț7 a 4CU asupra #ediului (StocJ9ol!: 12(2) și s. Conceptul de dezvoltare durabil7 are ca pre!is7 constatarea c7: civilizația u!an7 este un subsiste! al ecosferei: dependent de flu=urile de !aterie și energie din cadrul acesteia: de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare.n preocup7rile co!unit7 ții international: . De=initie .n cadrul c7reia au fost stabilite principiile -gendei 21. S.n ansa!blu: nu !ai pot fi separate de consecințele activit7ții u!ane asupra cadrului natural: s. Docu!entul sintetiza datele privind evoluția a cinci para!etri (creșterea popula ției: i!pactul industrializ7rii: efectele polu7rii: producția de ali!ente și tendințele de epuizare a resurselor naturale): suger<nd concluzia c7 !odelul de dezvoltare practicat .n cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a c7p7tat valențe politice precise . >n cadrul acestui proces au fost adoptate o sea!a de convenții international: care stabilesc obliga ții precise din partea statelor și ter!ene stricte de i!ple!entare privind sc9i!b7rile cli!atice: conservarea biodiversit7ții: prote/area fondului forestier și zonelor u!ede: li!itarea folosirii anu!itor produse c9i!ice: accesul la infor!ații privind starea !ediului și altele: care contureaz7 un spațiu /uridic internațional pentru aplicarea . -ceasta dorește a fi un g9id de aplicare a dezvolt7rii durabile pentru secolul 21: o dezvoltare ce se cere aplicat7 la nivel național: regional și local) .au conturat: astfel: progra!e concrete de acțiune la nivel global și local (-genda 21 %ocala) confor! dictonului Es7 g<ndi! global și s7 acționa! localF.n lucr7rile Co!isiei #ondiale pentru #ediu și Dezvoltare: instituite .n practic7 a preceptelor dezvolt7rii durabile. Hruntdland și intitulat Viitorul nostru comun a oferit pri!a definiție acceptat7 a dezvolt7rii durabile ca fiind Eo dezvoltare care satisface nevoile generației actuale f7r7 a co!pro!ite șansele viitoarelor generații de a.n acea perioad7 nu poate fi susținut pe ter!en lung.a facut . >n istoria recenta: pri!a se!nalare a faptului ca evoluțiile econo!ice și sociale ale statelor lu!ii și ale o!enirii: .a cristalizat . +roble!atica raporturilor dintre o! și !ediul natural a intrat: .nalt nivel la Conferința #ondial7 pentru #ediu și Dezvoltare Durabil7 de la io de &aneiro (1222): la Sesiunea Special7 a -dun7rii Generale 4CU și adoptarea 4biectivelor #ileniului (2)))) și la Conferința #ondial7 pentru Dezvoltare Durabil7 de la &o9annesburg (2))2). Conceptul de dezvoltare durabil7 reprezint7 rezultatul unei abord7ri integrate a factorilor politici și decizionali: . Eacea dezvoltare ce r7spunde nevoilor prezentului f7r7 a co!pro!ite capacitatea generațiilor viitoare de a r7spunde nevoilor lorF2 2 aportul Hrutdtland: 128(: reafir!at Ln cadrul Su!!itului +a!antului de la io: 1222(Conferin ța Cațiunilor Unite privind !ediul și dezvoltarea: 1222 desf7șurat7 la io de &aneiro(Hrazilia): .n raportul din 12(2 al Clubului de la o!a intitulat Limitele creșterii ( aportul #eadoIs).

cet7țenilor .n special al creșterii profesionaliz7rii și atitudinii resursei u!ane active pe piața forței de !unc7)? .n .au ad7ugat di!ensiunile' d) identit7ții culturale și e) dezvolt7rii instituționale sau a parteneriatului pentru dezvoltare durabil7. -+-+.n ulti!ii ani: s. Conserv7rii și protecției !ediului .+ Strate&ia UE <entru De7v%(tare Dura8i(9 Dezvoltarea durabil7 a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene .n anul 2))2.ncon/ur7tor (proces bazat pe creerea conștiinței co!unitare ecologice și pe siste!e integrate de !anage!ent)? . >n anul 2))1: Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabil7 a Uniunii Europene: c7reia i. -bordarea durabil7 a dezvolt7rii orașului se refer7 la !a=i!alizarea valorii ad7ugate a produselor: serviciilor create .aplicare a proiectelor) iar literal: susținerea .n luna februarie: o evaluare critic7 a progreselor . Ec9it7ții sociale (i!plic<nd at<t responsabilitatea social7 a factorilor de decizie0autorit7 ți ad!inistrative și sectoriale precu! și a cet7țenilor corporatiști: !ediul de afaceri? c<t și responsabilizarea beneficiarilor investițiilor: serviciilor și a/utoarelor sociale furnizate de co!unitate)? .ncon/ur7tor s7n7tos? la care: .a fost ad7ugat7 o di!ensiune e=tern7 la Harcelona: .C%nce<tu( dezvolt7rii durabile presupune asigurarea unei dezvolt7ri continue: constante: bazat7 pe pilonii strategici' a)creștere econo!ic7? b) ec9itate social7? c) un !ediu . Ca abordare practic7: conceptul de dezvoltare durabil7 presupune abordarea integrat7 (din punct de vedere econo!ic: social: !ediu: cultural și instituțional) a proiectelor de dezvoltare local7: participative (i!plicarea beneficiarilor. 1dentit7ții culturale locale (inclusiv prin creerea și pro!ovarea !7rcilor co!unitare)? . >n anul 2))*: Co!isia Europeana a de!arat un proces de revizuire a Strategiei: public<nd: .ntregul proces de planificare.ncep<nd cu anul 122(: prin includerea sa . Creșterii co!petivit7ții econo!ice (te9nologice dar .n ti!p a proiectelor de dezvoltare local7.n 5ratatul de la #aastric9t. Dezvolt7rii instituționale (așa nu!ita Mbun7 guvernareF ceea ce i!plic7 construcția cadrului de cooperare intra și inter sectorial0ad!inistrativ: parteneriate public B private: !etode participative de elaborare și aplicare a politicilor de dezvoltare local7).nregistrate dup7 2))1: care puncteaz7 și o serie de .n0de c7tre co!unitate prin obținerea efectului sinergic al' .

ncon/ur7tor: care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene: respectiv sc9i!b7rile cli!atice: a!eninț7rile la adresa s7n7t7ții publice: s7r7cia și e=cluziunea social7: epuizarea resurselor naturale și erodarea biodiversit7ții. Este subliniat7: de ase!enea: i!portanța unei str<nse conlucr7ri cu societatea civil7: partenerii sociali: co!unit7țile locale și cet7țeni pentru atingerea obiectivelor dezvolt7rii durabile. Ca ur!are a identific7rii acestor proble!e: .n elaborarea: i!ple!entarea și !onitorizarea obiectivelor dezvolt7rii durabile.n lu!e.n interiorul generațiilor și .ncorporeaz7 -genda de la %isabona: revizuit7: pentru creșterea econo!ic7 și crearea de noi locuri de !unc7 drept o co!ponent7 esențial7 a obiectivului atotcuprinz7tor al dezvolt7rii durabile.n !od eficient și s7 valorifice poten țialul de inovare ecologic7 și social7 a econo!iei . +entru a asigura integrarea și corelarea ec9ilibrat7 a co!ponentelor econo!ice: ecologice și socio. Dupa o larg7 consultare: Co!isia European7 a prezentat: la 13 dece!brie 2))*: o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2))1.n do!eniu: co!pleteaz7 Strategia de la %isabona și se dorește a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaz7 politici publice și pentru opinia public7: .!bun7t7țirea continu7 a calit7ții vieții pentru generațiile prezente și viitoare: prin crearea unor co!unit7ții sustenabile: capabile s7 gestioneze și s7 foloseasc7 resursele . Docu!entul este conceput .n vederea asigur7rii prosperit7ții: protecției !ediului și coeziunii sociale. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil7: ce reprezint7 funda!entul Strategiei Caționale a o!<niei .ntre generații? N Cultivarea unei societ7ți desc9ise și de!ocratice? N 1nfor!area și i!plicarea activ7 a cet7țenilor .n scopul sc9i!b7rii co!porta!entului .ntr. culturale ale dezvolt7rii durabile: Strategia UE statueaz7 ur!7toarele <rinci<ii direct%are) N +ro!ovarea și protecția drepturilor funda!entale ale o!ului? N Solidaritatea . Ca rezultat al acestui proces: Consiliul UE a adoptat: la 2 iunie 2))$: Strategia re.n societatea european7 și: respectiv: .n cazul infor!ațiilor științifice incerte? N -plicarea principiului Mpoluatorul pl7teșteF.n continuare.nnoit7 de Dezvoltare Durabil7: pentru o Europ7 e=tins7.o viziune strategic7 unitar7 și coerent7: av<nd ca %8iectiv &enera( .n societatea ro!<neasc7 și i!plic7rii active a factorilor decizionali: publici și privați: precu! și a cet7țenilor .direcții de acțiune de ur!at . . esponsabilitatea pentru i!ple!entarea Strategiei revine Uniunii Europene și statelor sale !e!bre: i!plic<nd toate co!ponentele instituționale la nivel co!unitar și național.n slu/ba p7cii: securit7ții și libert7ții: a principiilor și practicilor dezvolt7rii durabile pretutindeni .n iunie 2))*: șefii de state și guverne ai ț7rilor Uniunii Europene au adoptat o Declarație privind liniile directoare ale dezvolt7rii durabile: care .n procesul decizional? N 1!plicarea !ediului de afaceri și a partenerilor sociali? N Coerența politicilor și calitatea guvern7rii la nivel local: regional: național și global? N 1ntegrarea politicilor econo!ice: sociale și de !ediu prin evalu7ri de i!pact și consultarea factorilor interesați? N Utilizarea cunostințelor !oderne pentru asigurarea eficienței econo!ice și investiționale? N -plicarea principiului precauțiunii . >n acest scop: sunt identificate patru %8iective>c?eie) N +rotecția !ediului: prin !7suri care s7 per!it7 disocierea creșterii econo!ice de i!pactul negativ asupra !ediului? N Ec9itatea și coeziunea social7: prin respectarea drepturilor funda!entale: diversit7ții culturale: egalit7ții de șanse și prin co!baterea discri!in7rii de orice fel? N +rosperitatea econo!ic7: prin pro!ovarea cunoașterii: inov7rii și co!petitivit7ții pentru asigurarea unor standarde de viaț7 ridicate și unor locuri de !unc7 abundente și bine pl7tite? N >ndeplinirea responsabilit7ților internaționale ale UE prin pro!ovarea instituțiilor de!ocratice . Docu!entul a evidențiat și unele tendin țe nesustenabile: cu efecte negative asupra !ediului .

+roiectul de revizuire a Strategiei Caționale pentru Dezvoltare Durabil7 a fost coordonat de c7tre Guvernul o!<niei: #inisterul #ediului și Dezvolt7rii Durabile și .n proble!e: obiective specifice sau alte beneficii co!une.ntr.<lcea și 5<rgu #ureș: nu!ite . De7v%(tare) evoluție: progres.n acest proces P%rașe <i(%tP.ncura/area stabilirii și dezvolt7rii co!erțului: serviciilor și industriei: sau oric7rei alte for!e de angrenare a creșterii econo!ice a unei co!unit7ți. .-+-+0+ De7v%(tarea Dura8i(9 @n R%'Ania >n anul 122(: cu spri/inul +rogra!ului Cațiunilor Unite pentru Dezvoltare și a Guvernului #arii Hritanii: Centrul Cațional pentru Dezvoltare Durabil7 (CCDD) a coordonat elaborarea de c7tre societatea civil7 a pri!ei versiuni a Strategiei Ca ționale pentru Dezvoltare Durabil7 a o!<niei.n anul 2))1: PConferința de Evaluare a procesului ioQ1): pentru Ț7rile din Centrul și Estul EuropeiP. >ncep<nd cu anul 2))): CCDD: ca agen ție de e=ecuție a +CUD: CapacitO 21 și cu spri/inul Guvernelor #arii Hritanii și Canadei: a trecut la i!ple!entarea -gendei %ocale 21 pentru nou 7 orașe din o!<nia' Haia #are: Galați: Giurgiu: 1ași: #iercurea Ciuc: 4radea: +loiești: <!nicu . Economică are ca scop pri!ar sti!ularea econo!iei locale: diversificarea oportunit7ților de ocupare a forței de !unc7: . Docu!entul a fost adoptat de Guvernului o!<niei: prin HG 02B din-B+23+-444.!bun7t7țirea standardelor de viaț7 și a nivelului de trai a persoanelor: a grupurilor sociale: a co!unit7ții: a societ7ții .n rețelele de co!unicare electronic7 a specialiștilor . Socială are ca obiectiv final .n ansa!blul ei.n diverse co!ponente a dezvolt7rii propune !ai !ulte definiții pentru acești ter!eni.n procesul decizional al dezvolt7rii.n !od tradițional de c7tre Centrul Cațional pentru Dezvoltare Durabil7 cu spri/inul +rogra!ului Cațiunilor Unite pentru Dezvoltare.n regiunea Central și Est European7.n considerare pentru elaborarea acestui docu!ent' C%'unitate) Un grup organizat de persoane cu caracteristici co!une' geografice: profesionale: culturale: istorice: rasiale: religioase și cu si!ilarit7ți socio Becono!ice. 8iind consecvent7 .n procesul de pro!ovare și i!ple!entare a Dezvolt7rii Durabile . +rocesul de . -+-+3+ De=inirea un%r ter'eni de re=erinț9 @n d%'eniu( <(ani=ic9rii de7v%(t9rii dura8i(e (%ca(e Conceptul de dezvoltare și de planificare a dezvolt7rii utilizeaz7 ter!eni dificil de asi!ilat de beneficiarii asistenței de consultanț7' organizații: instituții: co!unit7ți.ntre indivizi: grupuri: organizații și instituții .n vederea coordon7rii acțiunilor co!une .n do!eniul dezvolt7rii durabile . 1n continuare .!bun7t7țire: creștere: e=pansiune sau clarificare (sens: !ers al lucrurilor).nceput .o co!unitate: construcția structurilor0 rețelelor co!unitare care pot s7 asigure cadrul co!un de acțiune pentru obținerea beneficiilor co!une și i!plicarea acestora .n 122(: o!<nia: a organizat . P(ani=icare) proces cognitiv individual: de grup sau co!unitar de analiz7 și decizie asupra c7ilor de acțiune .ncerc s7 prezint definițiile luate . %a conferin ț7 au participat 1( ț7ri reprezentate la nivel de #inistere de E=terne și de +rotecția #ediului. %a finele anului 2))8: docu!entul final al Strategiei Caționale de Dezvoltare Durabil7 a fost lansat: !arc<nd practice: sf<rșitul unui ciclu de revizuire a versiunii din 1222 și stabilind noi orizonturi de planificare' 2)13 B 2)2) B 2)3). +e de alt7 parte volu!ul bibliografic i!ens acordat . %ucr7rile Conferinței au avut ca rezultat dou7 docu!ente progra!atice: . Co!unitatea poate fi definit7 prin localizare: rasp: etnie: v<rst7: ocupație: interese co!une . Comunitară ur!7rește dezvoltarea relațiilor .n cazul apariției unui eveni!ent sau pentru atingerea unor obiective. Comunitate locala: include și identitatea ad!inistrativ7 (satul: co!una: oraș: etc).

Conține' responsabilitatea asu!7rii sarcinilor: calendarul desf7șurarii acțiunilor: resursele alocate: !etodele de !onitorizare și evaluare. au caracteristici MS#.n identificarea acțiunilor0 proiectelor de dezvoltare local7 și prioritizarea acestora. +rocesul elabor7rii strategiei și a planului de acțiuni pentru dezvoltarea durabil7 local7 s.ntregii co!unit7 ți și pentru o viziune c<t !ai realist a viitorului acceptat de toți. Plan de Acțiuni:un plan detaliat pe ter!en scurt și !ediu care descrie acțiunile și pașii necesari aplic7rii planului strategic.+ !et%d%(%&ia a<(icat9 +entru elaborarea prezentului docu!ent au fost aplicate !etode de tip e=pert .R attainable)? relevante ( R relevant)? . Ec9ipa proiectului consider7 c7 aceast7 etap7 este definitorie și condiționeaza succesul aplic7rii docu!entelor de planificare la nivel local. SubSetapele parcurse au fost' 1.n detaliu .a desfașurat pe !ai !ulte etape ' Eta<a I 1 de PRE*PLANIFICARE . 5raseaza calea de la situația actual7 la situația dorit7. Viziune: o i!agine concret7 a unui posibil viitor (.n planificarea dezvolt7rii durabile locale? 1.3.n ti!p (5 R te!poral).2. Elaborarea planului de activit7ți co!un pentru elaborarea strategiei de dezvoltare durabil7 local7 . -nalizele cantitative și calitative a persoanelor i!plicate (staJe9olders) B definirea persoanelor i!plicate0 factorilor interesați .1.n identificarea indicatorilor de stare ai co!unit7ții: !etode consultative .tip expert:realizat7 de un grup de e=perți .n docu!ent.nscrise .nspre care sunt direcționate eforturile și resursele.n general peste 1) ani) pe care co!unitatea dorește s7.l creeze: asigur<nd bazele elabor<rii strategiei și stabilirii obiectivelor dezvolt7rii. #obilizarea partenerilor sociali locali: prin infor!are: consultarea lor și i!plicarea acestora prin facilitarea accesului la decizia local7 1.n definirea obiectivelor de dezvoltare local7 și nu . +ot fi' indivizi: grupuri: co!unit7ți: organizații sau instituții.5F' specifice (S R specific)? !7surabile (# R!esurable)? pot fi atinse (. -+. P(ani=icare strate&ic9)procesul de deter!inare a obiectivelor de dezvoltare a co!unit7ții pe ter!en lung și definirea c7ilor de atingere a acestora.n do!eniul planific7rii strategice a dezvolt7rii: utilizat7 . Obiective: ofera direcții și ținte finale . Strategie: un cadru de acțiune care stabilește c7ile și procedurile de atingere a unor biective predefinite care poate fi suspus !onitoriz7rii: evalu7rii și !odific7rii. av<nd ca scop creșterea capacit7ții locale: se refer7 la facilitarea construirii structurii co!unitare de planificare și i!ple!entare a dezvolt7rii durabile locale: prezentate .n ulti!ul r<nd !etode participative . Acțiuni/ proiecte: desf7șurarea te!porar7 a unui set de activit7ți care s7 duc7 la livrarea unui serviciu sau produs unic: cu obiective: !i/loace și resurse predefinite.n general atunci c<nd strategia este cerut7 din e=terior tip consultative: i!plic<nd un grup restr<ns de MstaJe9oldersF tip participative: cu participarea tuturor factorilor interesați ai co!unit7 ții: de!ers care cere ti!p dar care este și cel !ai reco!andat pentru a avea susținerea . CstaDe?%(dersE persoane fizice sau /uridice a=ectate de o anu!it7 activitate0 factori interesati acțiune0 decizie și 0sau care pot in=(uența acele activit7ți0 persoane implicate acțiuni0 decizii.

3. +roiectarea setului de indicatori de !onitorizare0 evaluare locali și corelarea acestor indicatori identificați cu indicatori e=istenti (statistici) . +roiectarea aran/a!entelor instituționale: necesare i!ple!ent7rii (aplic7rii) strategiei locale. Definirea obiectivului general al dezvolt7rii și a obiectivelor specifice: respectiv a !7surilor aco!paniatoare pentru fiecare dintre sectoarele prioritare de dezvoltare local7 ? 111. +lanul de for!alizare și dezvoltare a structurii co!unitare pentru elaborarea și aplicarea docu!entelor de planificare. Colectarea datelor: studiilor (cantitative): observațiilor: opiniilor participan ților .$. #odul de valorificare: aplicare a acestui docu!ent va depinde de gradul de reponsabilitate și responsabilizarea a nivelelor co!unitare de acțiune ' cel decizional: politico B strategic (Consiliul &udețean -rgeș): cel te9nico B tactic (Co!siliul &udețean -rgeș și partenerii locali ai dezvolt7rii) și cel operațional (cetațeni și for!ele lor de asociere) și de gradul de cooperare pe orizontal7 și vertical7:dezvoltarea capitalului social al co!unit7ții. 1dentificare a sectoarelor prioritare de dezvoltare (strategice și transversale) ? 111. Eta<a I# B de DE"BATERE și ASU!ARE PUBLICĂ a docu!entelor finale. +roiectarea siste!ului de !onitorizare și evaluare a aplic7rii strategiei .2.n bazele de date instituționale? 11.n co!unitate ? 111.1.2.1. Stabilirea structurii: a sub capitolelor studiului B definirea do!eniilor de analiz7 11.n procesul planific7rii (calitative) și co!pletarea bazei de date pentru analiza profilului co!unitar.*. Eta<a III B de PLANIFICARE: de elaborare propriu zis7 a strategiei de dezvoltare socio B econo!ice locale prin ' 111.n cadrul Consiliului /udețean al +lanului strategic de dezvoltare durabil7: va continua dup7 predarea docu!entului: c7tre beneficiar: Consiliul &udețean -rgeș.". crearea unei i!agini integrate a st7rilor sociale: econo!ice și de !ediu a co!unit7ții locale și identificarea specificului local: definirea identit7ții sale și b) a Ana(i7ei de Resurse locale 0 Studiu( de <%tenția( (%ca( B identificarea și definirea cantitativ7 și calitativ7 a resurselor locale. -naliza diagnostic (S345) pe tipuri de resurse0 sectoare: do!enii de dezvoltare ? 111. Eta<a II B de definire' a) a Pr%=i(u(ui C%'unit9ții: . .1. 1dentificarea acțiunilor: proiectelor locale și prioritizarea lor pe baza unor principii și criteria asu!ate de co!unitate ? 111.(.3. -ceast7 etap7 initiat: prin prezentarea: . Sub etapele n acest caz: au fost' 11.". Definirea viziunii de dezvoltare local7 ? 111.

&udețul -rgeș are o suprafaț7 de $.CAPITOLUL ."3( locuitori și o densitate apro=i!ativ7 de 2":8 locuitori0J!p.+-+ Harta $udețu(ui Ar&eș &udețul -rgeș este localizat . PROFILUL CO!UNITĂȚII -+-+ L%ca(i7area $udețu(ui Ar&eș și as<ecte ad'inistrative Fi&+ .82$:3 J!p: av<nd .sudic7 a ț7rii.n egiunea de Dezvoltare Sud #untenia a o!<niei: situat .naintea ulti!ului recens7!<nt o populație de $"(. .n partea central.

-!bianța natural7 este plin7 de poezie: !onu!ente istorice deosebite: un bulevard central ce d7 o not7 vie .%ac: Capra: .alea Danului . $unicipiul Curtea de Argeș: aflat la 38 de J! nord de +itești: situat pe !alurile r<ului -rgeș: are peste 3*))) de locuitori.alea 1așului . +itești (reședința /udețului): Curtea de -rgeD: C<!pulung: !esedinta "udețului# "udetul arges are o populație de peste 18())) de locuitori: ro!<ni <n proporție de 22:2T.Cicoar7.nceputul dezvolt7rii unui oraș care ține pasul cu nout7țile din do!eniul te9nicii: auto.ntre dealuri: c7tre !unte: orașul este str7b7tut de r<ul 5<rgului: avand aproape "*))) de locuitori.Hurdea? li!ita sudic7 dinspre /udețul 5eleor!an taie C<!pia G7vanu.vest: /udețul -rgeț se . +e 9arta turistic7 a ț7rii: ora șul Hasarabilor figureaz7 ca punct de reper pentru cetatea +oienari: Cabanele Halea.n istoria .nvecineaz7 cu /udețul 4lt: li!ita str7b7t<nd C<!pia o!<n7 și pie!ontul Cot!enei: travers<nd v7ile din bazinul superior al r<ului .ala9iei.n acest conte=t datorit7 rolului . +iteDti este un oraș .n categoria !arilor ora șe: ceea ce a per!is dezvoltarea și siste!atizarea de noi cartiere.n a!intirea . Orașul $ioveni: !enționat .Hurdea? la sud.alea cu +ești: Cu!p7na: Hara/ul .nse!nat la creșterea econo!ic7 din /udeț se afl7 . N " oraDe' Costești: #ioveni: 5opoloveni: Stefanești. enault: este așezat pe valea r<ului -rgeșel: și are o populație de 3*))) de locuitori.Hran ce desparte /udețul -rgeș de /udețele Sibiu și Hrasov? la est: li!ita cu /udețul D<!bovița este !ult !ai lung7: travers<nd !unții %eaota: Subcarpații Getici: pie!ontul C<ndești și C<!pia G7vanu. N 2* co!une si *(( sate.nalte ale !unților 87g7raș: traverseaz7 !unții +iatra Craiului și culoarul uc7r. Coul centru al !unicipiului +ite ști: pe l<nga cartierele binecunoscute: Craiovei: +etroc9i!iștilor: Calea Hucurești: 7zboieni: E=ercițiului: Ere!ia Grigorescu și 5rivale.edea? li!ita vestic7: dinspre /udețul . Structura ad!inistrativ7 a /udețului cuprinde' N 3 !unicipii' . Din anul 12((: /udetul arges a fost trecut . Hasarab 1 este la loc de cinste .+-+ C%'une(e din $udețu( Ar&eș -lbeștii de -rgeș -lbeștii de #uscel -lbota -ninoasa -refu H7bana H7iculești C7ld7raru C7linești C7teasca Cepari Cet7țeni Cic7nești Ciofr<ngeni Godeni K<rsești K<rtiești 1zvoru %eordeni %erești %unca Corbului Cegrași Cucșoara 4ar/a +ietroșani +oiana %acului +oienarii de -rgeș +oienarii de #uscel 5eiu 5igveni Țițești Uda Ung9eni .<lcea: traverseaz7 valea r<ului 5opolog.nceputurilor istoriei !edievale ro!<nești.idraru: dru!ul 5ransf7g7r7șan: plus !onu!entele istorice #7n7stirea Curtea de -rgeș: Hiserica 4lari: Hiserica Do!neasc7: ruinele Hisericii S<n. Ta8e(u( . $unicipiul C%mpulung: oraș i!portant: fosta capital7 a Ț7rii o!<nești: a c7rui nu!e r7spunde e=act situ7rii sale geografice: un c<!p alungit .     &udețul -rgeș este astfel deli!itat' la nord: li!ita /udețului ur!7rește crestele .ntreg nea!ul ro!anesc.n care e=ist7 dou7 prestigioase universit7 ți: Universitatea de Stat din +itești și universitatea particular7: printre puținele acreditate din o!<nia: Universitatea Constantin Hr<ncoveanu.n apropierea platfor!ei auto Dacia. Cetate de scaun voievodal7 a Ț7rii o!<nești: perioada din care dateaz7 !onu!ente și vestigii istorice de i!portanț7 crucial7 pentru . Dupa 12(): se resi!te o a!ploare deosebit7 a activit7 ții de dezvoltare a industriei locale !uscelene. Casa de cultur7: noua pri!7rie: stadionul și construc ția unei catedrale sunt doar .

!bovnic Di #ozacu (din /udețul -rgeD) Di D.ndeosebi pe v7ile r<urilor. "$2 din )* aprilie 2))$: privind condițiile din -ne=a 1 punctul 3' E-utorit7țile locale .alea #are.F De ase!enea: av<nd . Drept ur!are serviciile publice de ali!entare cu energie ter!ic7 trebuie s7 aib7 continuitate: universalitate: egalitate a trata!entului: s7 fie transparente și s7 asigure adaptabilitate și gestiune pe ter!en lung. Confor! K.r/ov: afluent al 4ltului (/udețul 4lt).sudic7 a o!<niei: fiind str7b7tut de la nord la sud de r<ul -rge ș.a prev7zut aplicarea Kot7r<rii de Guvern de i!ple!entare a unor progra!e de protecție social7 ce prev7d distribuirea unor anu!ite a/utoare pentru plata facturilor la energia ter!ic7 bine.nc7 din era paleolitic7: .+ Re<ere Ist%rice $udețu( Ar&eş: str7vec9e vatr7 de cultur7 Di civilizație: este situat .lfani.+rav7ț .n vigoare: .ndelungate perioade au fost descoperite pe v7ile r.a desf7Durat procesul de antropogenez7.urilor -rgeD: Cea/lov: D.n vedere c7 .nfiin țarea: organizarea: coordonarea: !onitorizarea și controlul serviciului public de ali!entare cu energie ter!ic7 constituie obligații ale autorit7ților ad!inistrației publice locale.H7lilești H<rla Hascov Heleți. #7rturii ale acestei . Din neolitic și din epoca bronzului se p7streaz7 dease!enea !7rturii pe teritoriul &udețului -rgeș: reprezentate prin aDezarea .n funcțiune a ulti!ei investiții finan țate din acest progra! de finanțare.nțeles cu anu!ite condiții.n /udețul -rgeș e=ist7 persoane ale c7ror venituri nu per!it realizarea unui trai decent: s.edea .ulturești +otrivit prevederilor legale si in spiritul principiilor autono!iei locale si al descentralizarii serviciilor publice: autoritatile ad!inistratiei publice locale au deplina co!peten ț7: responsabilitate și libertate de decizie: . -+.n bazinul -rge șului superior: .l7dești . nr.nființarea: organizarea și funcționarea serviciilor publice de gospod7rie co!unal7. Se p7streaz7 ur!e de dru!uri și case ro!ane la S7pata de &os: -lbota: uc7r: #icești: &idava și 8. Ur!ele de cultur7 !aterial7 descoperite pe teritoriul &udețului -rgeș atest7 e=istența unor co!unit7ți o!enești .și !ențin proprietatea a cel puțin 2*T din acțiuni sau din p7r țile sociale: ale agentului econo!ic (operator): care ad!inistreaz7 siste!ul centralizat de producere și distribuție energie ter!ic7: de la punerea . Cele !ai vec9i descoperiri de pe raza &udețului -rgeș dateaz7 din pri!a etap7 a paleoliticului inferior: Ecultura de prundP: perioad7 .Cegrești Herevoești Hogați Hoteni Hoțești Hradu Hr7duleț Hudeasa Hug9ea de &os Hug9ea de Sus Huzoești Cio!7gești Cocu Corbeni Corbi Coșești Cot!eana Cuca Davidești D<!bovicioara D<r!7nești Dobrești Do!nești Dr7ganu Dragoslavele #7lureni #7r7cineni #erișani #icești #i97ești #ioarele #iroși #or7rești #oșoaia #oz7ceni #uș7tești +opești +riboieni <ca 7tești ecea ociu uc7r S7l7trucu S7pata Sc9itu Golești Slobozia St<lpeni Ștefan cel #are Stoenești Stolnici Șuici Suseni . Confor! legilor .n zona central.n care s.n ceea ce privește .G.

!p7raților Constantin 11: Constantius 11: . %a uc7r: .. Cea !ai de sea!7 așezare geto. +opulația daco.dacic7 au o intens7 atestare .n a doua epoc7 a fierului. >n ti!pul cuceririi ro!ane: #untenia a fost !ai slab colonizat7.nte!eind astfel statul feudal Țara o!<neasc7: cu capitala 1a Curtea de -rgeD.n co!unele HuzoeDti Di St.n locul denu!it ESc7riDoaraP: e=ista un punct de control Di supraveg9ere: denu!it castellu! care dateaz7 din pri!ele decenii ale secolului al 11. Se apreciaz7 c7 aceast7 aDezare a avut un rol deosebit .n popor sub nu!ele de ECetatea 3 #onografie -rges‖: Editura Sport.n istoria poporului ro!<n.rlogu: pe v.ConțeDti: unde au fost descoperite grupe de tu!uli funerari: iar la .lfani.alens: 5eodosiu 1 Di -rcadius: precu! Di descoperirea unor !onede bizantine din ti!pul lui &ustinian g7site .n /urul anului 131): Hasarab 1 uneDte for!a țiunile e=istente pe teritoriul dintre Carpați Di Dun7re: .V care: prin !7ri!ea ei: este una dintre i!portantele aDez7ri din aceast7 perioad7 din țara noastr7.nge ar!ata ungureasc7: invadatoare: condus7 de regele Carol obert de -n/ou.ladislav 1 .alentinian 1: .lceaua Herivoia: a fost descoperit7 o aDezare din secolele 1V.dacice din bazinul -rgeDului. Dup7 victoria de la +osada: capitala ț7rii este !utat7 la C. Un rol i!portant .n feudalis! un rol deosebit de i!portant .n localit7 țile Urlueni: 8. %a Curtea de -rgeD Di.!potriva atacurilor dacilor liberi".laicu.lpeni.n care ro!<nii au ocupat v7ile Carpa ților #eridionali cu scopul ap7r7rii .n c9eile -rgeDului.au avut reDedința: f7r7 a abandona Curtea de -rgeD: Hasarab 1: Cicolae -le=andru Di: .n acțiunea regelui Hurebista de unificare a tuturor dacilor: rol care se continu7 Di .n perioadele ur!7toare.nfr.ro!an7 a continuat s7 viețuiasc7 pe teritoriul actual al /udețului și dup7 retragerea aurelian7: !7rturii le ofer7 tezaurele !onetare descoperite l<ng7 castrul de la Sapata de &os: cel de la +itești: for!at din !onede i!periale ro!ane ce dateaz7 de pe vre!ea .nd din secolele 111U1.n Curtea de -rgeD: 5igveni Di Cepari (pe r.rDit a neoliticului: iar din epoca bronzului: perioada apariției !etalurgiei ara!ei Di apoi a bronzului: ave! !7rturii la ȚițeDti: Heleți.nceputul secolului al V1.lea: .Dnov. Diplo!a 1oaniților (12"() conse!neaz7 e=istența . Castrul Jidava este cel !ai !are Di !ai .n 13*2: voievodul Cicolae -le=andru a . 8olosit7 ca loc de refugiu pentru do!nitori: ca loc de .n -rges: #uscel și D<!bovița: a voievodatului lui Seneslau.n ap7rarea Țarii o!<neDti 1.nse!nat de pe limes transalutanus. Limes transalutanus Bcare pornea de la Dun7re: a/ung<nd p<n7 la .n pri!ii ani de do!nie: .n zona de Des: datat7 .r7neDti Di .CegreDti: DobreDti Di DavideDti.!pulung: oraș .n /udețul -rgeD: . Dealungul li!es.n -rgeD: cele !ai nu!eroase descoperiri se g7sesc: la adovanu: . e.n dezvoltarea societ7ții geto.n perioada de sf.ului erau construite 13 castre: ( dintre acestea fiind situate . %a .estigiile din epoca geto. 1n 133): oastea Ț7rii o!<neDti: condusa de Hasarab 1: .: iar la vest de satul H. -rgeDul continua s7 aib7 Di .n.n care și.au avut reDedința: . >n ti!pul lui Septi!iu Sever (123U211): a fost construit7 o i!portant7 linie de fortifica ții .a dezvoltat la Cet7țeni: .nte!ni țare a duD!anilor acestora Di de ad7postire a vistieriei ț7rii: aceast7 cetate: cunoscut7 .a avut Cetatea Poenari: ridicat7 de pri!ii Hasarabi .ul 5opolog): ȚițeDti Di 5eiu.nființat !itropolia Ț7rii o!<neDti: se!n al consolid7rii politice a ț7rii.n secolul al Vl11lea: Seneslau Di 5i9o!ir: tat7l lui Hasarab 1.de la 5eiu: situat7 .5uris!: Hucuresti 128) " 1de!3 .nc7ciov (co!una C7lineDti): au fost scoase la iveal7 vase Di frag!ente cera!ice de factur7 provincial7 ro!an7 dat.dac7 s. %a Curtea de -rges: . Dease!enea: la . Emporium-ul de la Cet7țeni: un i!portant centru co!ercial: a /ucat un !are rol . 1zb7DeDti: S7pata de &os: -lbota: +urc7reni: &idava: uc7r.nc7ciov a fost g7sit un depozit de unelte din ara!7 datate din epoca bronzului 5i!puriu3 .lea: perioad7 .

lea tot ca Dcoal7 do!neasc7: era desc9is7 EDi bogaților Di s7racilorP. -ceasta Dcoal7: care a continuat s7 e=iste .lea au avut cele !ai str.!pulungul este nu!it Escaunul do!niei !eleP.n secolul al V.n ECos!ografiaP tip7rit7 .ns7 lupta se .n secolul al V.nființat pri!a Dcoal7 obDteasc7 .ntre cele trei ț7ri ro!<nesti.n cadrul intenselor leg7turi econo!ice: politice Di culturale care au e=istat .lui . Cu toate acestea: fosta capital7 și.iteazul: unul dintre cei !ai vite/i și . %a ansa!blul feudal Glavacioc: a poposit de !ulte ori . Despre +iteDti: unde Ceagoe a construit noi curți do!neDti: docu!entele vorbesc ca de E!inunatul scaunP: iar ..ladi!irescu: particip<nd cu un grup de voluntari condus de c7pitanii -le=andru Corbu Di 1ancu Cociubei.n eveni!entele socio. Constantin Hr.n care s.Di p7stra tronul: . 1$3*: E1nv7ț7turi peste toate zilele alese pe scurtP U 1$"2: E-ntolog9ion slavonescP U 1$"3: E+saltire slavoneasc7P U 1$*)) care au servit nu nu!ai nevoilor interne ale Ț7rii o!<neDti: ci au circulat Di .a petrecut ulti!ele 3 zile .n 5ransilvaniaP.nființat la C<!pulung o tipografie .și stabilește reședinta de var7 . Dintre do!nitorii care .od7 din +opeDti: do!nul Ț7rii o!<nești (1$$2.n favoarea lui Si!ion #ovil7.n !i/locirea sc9i!burilor co!erciale cu alte regiuni: .nainte de a fi tr7dat și prins de eteri știi lui 1ordac9e 4li!piotul. * 1de! 8 .nțelepți do!nitori ro!<ni realizeaz7 pri!a unire a celor trei tari ro!<nesti ( 5ransilvania: #oldova si 5ara o!aneasca).a petrecut aproape /u!7tate din do!nie la +iteDti Di la Curtea de -rgeD.ințu Di .n docu!entul e!is de Ceagoe la 1( !artie 1*1(: C.lad C7lug7rul: do!nul Ț7rii o!<neDti (1"82. %a .n 1$$2: -ntonie .1"2*): e!iț<nd de aici !ai !ulte docu!ente? tot de aici e!ite docu!ente adu cel #are: ur!aDul s7u la tron (1"2*U1*)8). pri!ul docu!ent scris .ntre 1*22 Di 1*22: principelui 5ransilvaniei: .rgoviDte .au construit noi curți do!neDti: s.n 5ransilvania: #oldova Di +eninsula Halcanic7*.n orașul +itești unde construiește o i!portant7 curte do!neasc7. %a 2* Coie!brie 1$)): la Curtea de -rgeD: #i9ai .nc9eiat tratate de alianț7: s.n secolele ur!7toare i!portant7 .urp7r: pri!ite ca feude de la adu de la -fu!ați. 1n 1821: argesenii s.lad ȚepeDP: a fost cedat7: .ntre 5. 1$(2): a . -ici s.n istoria Ț7rii o!<neDti.n li!ba ro!<n7: c7tre Kans HenJner: /udele HraDovului.lea: din necesit7ți de stat: capitala Ț7rii o!<neDti este !utat7 de la Curtea de -rgeD la 5.rgoviDte Di HraDov este t.iteazul (1*23U1$)1) face o ulti!7 .au purtat b7t7lii pentru apararea independenței ț7rii.nse leg7turi cu -rgeDul se re!arc7 Ceagoe Hasarab (1*12U1*21): care Di. 1ntre 18 Di 21 !ai 1821: 5udor . %ocalitatile de pe teritoriul &udețului -rgeș au avut un rol i!portant . 1n cadrul Curții do!neDti din -rgeD: Ceagoe a construit o cas7 do!neasc7 Di biserica episcopal7.nc9eie .nceput lui 5udor .au . &udețul -rgeD a /ucat un rol i!portant .!pulung locuit de creDtini Di acolo este locul de desfacere a !7rfurilor pe care le transporta de la 5.se de la . au tip7rit patru c7rți (E#olitvenic slavonescP.politice: al7tur<ndu. #i9ai . 1n registrele cancelariilor de la Sibiu Di HraDov este dease!enea conse!nat7 participarea intens7 a localit7ților argeDene la co!erțul cu aceste oraDe.n 1*""' E.a p7strat și .nceputul secolului al V.au i!plicat activ .ncoveanu (1$83.ladi!irescu a poposit cu oastea la GoleDti: unde și.1(1") .n sc9i!bul cet7 ților transilv7nene . Despre sc9i!burile co!erciale cu 5ransilvania scrie Di Sebastian #unster .1$*"): cu spri/inul lui +etru #ovil7: !itropolitul Wievului: a .!pulung: din 1*21 .n feudalis! .ncercare de a.1. #atei Hasarab(1$32.n li!ba ro!<n7 din Țara o!<neasc7.rgoviDte.n special cu Hrașovul și Sibiul. %a C<!pulung: . %eg7turile dintre argeDeni Di braDoveni sunt ar7tate Di de scrisoarea lui CeacDu din C.rgul C.111.

Cucerirea independenței de stat a o!<niei a creat un cadru adecvat progresului econo!ic Di social.n -rgeD (la 12 iunie 18*2): de doa!na Elena Cuza (.Cegru: Du!itru Hr7tianu: Cicolae Crețulescu Di 1on G9ica fondau la +aris ESocietatea pentru .nd a!bulanțe Di spitale de ca!panie pe c. 1n criptele Di osuarul de la #ausoleul #ateiaD se p7streaz7 r7!7Dițele p7!.n cadrul triung9iului !ilitar +iteDti B C.a legat str.n localitatile ucar: Dragoslavele: . -rgeDul era considerat principalul loc de aprovizionare a ar!atei ro!<ne de operațiuni. #eleagurile argeDene p7streaz7 a!initirile luptelor puternice care s.politic al țarii: i!pulsion.n ti!pul pri!ului r7zboi !ondial.ntruniri Di de!onstrații organizate .ngerii de fonduri pentru ar!at7 Di .!pulung . #e!brii fa!iliilor Golescu și Hr7tianu au !ilitat activ pentru .nteDti ale !ultor eroi c7zuți pe aceste locuri.nd totodat7 lupta pentru . Un a!plu ecou a avut . 5.ns de aceste !eleaguri: a participat la r7zboiul din 18(( . -ici: ar!ata ro!<n7 s. Cegulici: Di.ini. Golescu.au construit pri!ele cuptoare de p.ngri/irea r7niților.!inistru al lui Cuza: a oferit un local .nv7ț7tura poporului ro!<nP: iar . -stfel: .nd conacele boiereDti.ine pentru ar!at7: care trebuiau s7 livreze zilnic c.nfp7tuirea unirea 5ransilvaniei cu o!<nia: prin !ari .n co!una %eordeni pentru .n oraDele Di satele /udețului: prin articole de pres7: se!n7turi culese pe foi volante Di $ &udetul -rges. >n dece!brie 1218: al7turi de toți cet7țenii ț7rii: locuitorii /udețului -rgeD Di. Crețulescu: C. -ici s.n vederea str. %a vestea alegerii lui -le=andru loan Cuza ca do!n al Ț7rii o!<neDti: dup7 ce fusese ales .122(.D. Se susținea c9iar alegerea lui Cicolae Golescu ca do!n al Ț7rii o!<neDti: deoarece era reprezentantul grup7rii liberal. >n ti!pul revoluției de la 18"8: o serie de personalit7ți argeDene: oa!eni politici Di de stat: precu! frații GoleDti Di frații Hr7tianu: C.!pul de lupt7.n -rgeD pentru a/utorul ar!atei ro!<ne Di cu!p7rarea ar!elorP Di ECo!itetul da!elor din +iteDtiP care organizeaz7 nu!eroase serb7ri .alea. Hratianu au fost cei care au pus bazele +artidului Cational %iberal: 1onel 1.n 18"* frații GoleDti particip7 la .!pul de lupt7: argeDenii si.a prins s7 /oace Kora Unirii.ncerc7rilor duD!anului de a patrunde in interiorul ț7rii prin v7ile c.au adus din plin contribuția.a opus cu str7Dnicie .rgoviDte. 5ot atunci au luat fiin ț7 ECo!itetul instituit .au dat .n 3 octo!brie 18$3) Di de #i9ail Wog7lniceanu (.rla incendiind Di devast. Golescu !erge la 1aDi: iar Cicolae Golescu la +aris: pentru !isiuni legate de Unire. C.!plini la 1 dece!brie 1218.au !anifestat bucuria pentru .n #oldova: !ulți!ea din oraDul +iteDti !anifesta pe str7zi cu torțe aprinse: Di s. +7dureți: Habaroaga si H.ngri/irea r7ni ților.te 3) ))) de p.n -rgeD si r7scoala de la 12)(: ț7ranii din satele din zona CosteDtiului .n 18*8: -l.au /ertfit viata pe ca!purile de lupta din Hulgaria: iar: !edicul Carol Davila: care prin c7s7toria sa cu nepoata GoleDtilor: -na acovita s. G. -ricescu Di 1.au !anifestat adeziunea faț7 de politica noii do!nii: organiz<nd adev7rate s7rb7tori$.n anul 18$"): locuitorii Di. 1n ti!pul razboiului pentru cucerirea independentei de stat -rgeDul a constituit un i!portant centru strategic Di !ilitar .%a 2) august 1832: -l.C Hratianu ocupand pozitia de lider al acestui partid in perioada 12)2.nc9eierea procesului de constituire a statului național unitar: deziderat secular care se va .!pulungene. %ocuitorii -rgeDului au contribuit cu bani Di nu!eroase alte a/utoare: au organizat spitale de ca!panie la +iteDti: C.!pulung Di Stolnici. 1on #i9alac9e: invatator din actualul oras 5opoloveni creeaza in 1218 +artidul 5aranesc: care la 1) 4cto!brie 122$ fuzioneaza cu +artidul Cational o!an din 5ransilvania: condus de 1uliu #aniu: noua for!atiune politica nu!indu.nf7ptuirea Unirii +rincipatelor o!<ne de la 18*2. #e!brii fa!iliei Hratianu: stabiliti in actualul oras Stefanesti: respectiv 1on si Du!itru C.nființarea E-sociației literare a o!<nieiP.#are +ravat si #ateias: .se +artidul Cational 5aranesc. +e c.n calitate de inspector general al Serviciului sanitar al ar!atei: organiz. Cu ocazia vizitelor f7cute de do!nitor . Doctorul Cicolae Cretulescu: fostul pri!. &udetele patriei‖: Editura -cade!ia epublicii Socialiste o!ania: Hucuresti: 12(" .radicale.

intil7 Hr7tianu au fost c< țiva dintre nu!eroșii fruntași ai +artidului Cațional %iberal și ai +artidului Cațional Ț7r7nesc arestați .au pierdut viața .Di aduce contribuția la alungarea trupelor 9itleriste din zon7 și .. elieful /udețului -rgeș coboar7 .n bazinul superior al r<ului -rgeș: .n 22 !ai 1212) au avut loc puternice !anifest7ri de spri/inire a Unirii.n dece!brie 1282: argeșenii s7 participle activ la instalarea noilor structuri de!ocratice.n !<inile unit7ților !ilitare ro!<neDti Di ale populației civile.n luptele de la Cotul Donului: .#uscel se afl7 .n 5ransilvania: Ungaria: Ce9ia și -ustria. -+0+ Re<ere &e%&ra=ice &udețul -rgeș este situat . 1on #i9alac9e: G9eorg9e: Dinu și .edea: pentru care resursele de ap7 sunt' > Ba7inu( Hidr%&ra=ic Ar&eș G 'i(+ 'c+ -pe de suprafaț7 1.2$) 1$(2:$*" -pe subterane $2$ $)) > Ba7inu( Hidr%&ra=ic #edea G 'i(+ 'c+ -pe de suprafaț7 3$3 "):* -pe subterane 1(2 1*) .nc9isorile co!uniste: pentru ca !ai t<rziu: . Dup7 eliberarea p7!<ntului str7!oDesc: ostaDii -rgeDului au luat parte la eliberarea oraDului 5oJaO Di la s<ngeroasele lupte din .n general: cursul r<urilor este de la nord la sud: pri!ind afluenții principali' 4lt: -rgeș: D<!bovița: 1alo!ița și +ra9ova: aceasta fiind co!pletat7 de lacuri naturale și antropice.n propor ție de **T de regiuni deluroase și de subunit7ți ale +odișului Getic(porțiuni din dealurile -rgeșului: +ie!ont C<ndesști: +ie!ont Cot!eana): iar .n C<!pia o!<n7). >n ti!pul celui de.ntre ""83 ̊ ˈși "*3( ̊ ˈ latitudine nordic7 și 2"2* ̊ ˈ și 2*2) ̊ ˈ longitudine estic7.transdanubiene de la altitudinea de peste 2*)) ! (Crestele 87g7rașilor)p<n7 la altitudinea de 1$) ! (.n !unții -rgeșului rezistena antico!unist7.alea Kernadului (Ungaria): iar .Hrezno Di Xvolen: la luptele de pe valea r<ului #uran Di la !ulte altele.n ziua de 2" februarie 1212) Di la +iteDti (.telegra!e.. Re(ie=F &e%(%&ie și c(i'at elieful &udețului -rgeș coboar7 . &udetul -rgeș: face parte din bazinul 9idrografic -rgeș.n partea de S de subunit7ți ale C<!piei o!<ne(C<!pia +iteștiului și un sector al C<!piei G7vanu. +artea central7 a /udețului este ocupat7 .transdanubiene de la altitudinea de peste 2*)) !(crestele 87g7ra șilor) p<n7 la altitudinea de 1$)!(.n trepte de la C la S și curpinde toate unit7 țile geo!orfologice carpato.n Cri!eea: .n scurt7 vre!e zona -rgeD .Hurdea).12$2: frații -rsenescu și Elisabeta izea din Cucsoara au organizat .n Ce9oslovacia la eliberarea oraDelor +lesiveu.n .n trepte de la C la S și cuprinde toate unit7 țile geo!orfologice carpato. Resurse de a<9 >ntreaga regiune este do!inat7 de fluviul Dunarea: iar . >ntre anii 12"".al doilea razboi !ondial !ii de argeșeni și.n partea central.!pulung (.. Unitatea !ontan7 care ocup7 o suprafaț7 de apro=i!ativ 2*T din suprafața /udețului se desf7șoar7 pe direcția E.n C<!pia o!<n7). %a C.sudic7 a o!<niei: . +e plan local: popula ția /udețelor -rgeD Di #uscel .

+artea de sud a /udețului este drenat7 de siste!ul 9idrografic al r<ului . C(i'a Dealurile cu .edita și Cot!eana) sau care izvor7sc din C<!pia pie!ontan7 a .n luna cea !ai cald7 (iulie) este de Q2):8 o C: iar . Din suprafața total7 a bazinului (2.n +odișul Cot!enei: care are o serie de afluenți ce.n nisipurile din funda!entul geologic și se situeaz7 sub cota de 1).))) !!: .edea (1* J!): cu obarșia .n zona alpin7.vest a /udețului se afl7 cursul superior al r<ului 5opolog: afluent al 4ltului: cu ob<rșia . #edia te!peraturii aerului .<lsan (8" J!): r<ul D<!bovi ța (se vars7 . 12:* T C B .alea C<inelui: 5eleor!anul). >n /udețul -rgeș: apele freatice se g7sesc . 2:" o C. +rincipalii afluenți ai r<ului -rgeș sunt' r<ul Doa!nei (11)J!): r<ul .n general la !ari ad<nci!i (peste 1)) !): datorit7 at<t ponderii reliefului: c<t și structurii sale. %acurile naturale glaciare sunt cantonate !ai ales .1. +loile au cea !ai !are frecvenț7 . Datorit7 persistenței .n /ude ț: este dat7 de nu!eroasele lacuri de acu!ulare care sunt' . (valori !a=i!e) . +recipitațiile au o valoare !edie anual7 de $)) B ()) !!.Cel !ai !are colector este r<ul -rgeș care preia apele din partea de nord și nord. Cinsorile pot c7dea oricnd: . 8recven ța v<nturilor (!edie anual7) este ur!7toarea' . >n partea de nord. Xilele .se face local din puțuri s7pate la ad<nci!i de *).n confor!itate cu %egea *02))).l str7bate pe direcția nord.*(2 J!p): circa o trei!e ($*) J!p) se afl7 . 4 caracteristic7 a r<ului -rge ș .n li!itele /udețului -rgeș. +recipitațiile sunt relativ bogate . și adun7 apele din zona de podi ș (r<urile .est: pe o lungi!e de 1") J!. Din analiza fora/elor e=ecutate și a apei din puțuri: din f<nt<ni: rezult7 c7 e=ist7 dou7 straturi acvifere: din care pri!ul are nivel liber: fiind cantonat la baza stratului de pietriș: ocup<nd nu!ai zonele !ai cobor<te ale pietrișului și d<nd naștere la locuri sau brațe de r<uri subterane.1:) l0s. >n lunca -rgeșului ca și .vest a /udețului pe care .vest B sud.")) !!: .ns7 ele apar de obicei c7tre sf<rșitul lui septe!brie.n /udețul -rgeș: 12 sunt ocrotite .n -rgeș la Hudești /udețul 1lfov).n c7ld7rile glaciare de sub Cegoiu.2) ! ad<nci!e.ndelungate a stratului de z7pad7 și a grosi!ii acestuia: e=ist7 condi ții prielnice pentru practicarea sporturilor de iarn7.n luncile r<urilor din sud: apa freatic7 se g7sește la 1).n !edie de la 2)).edei ( Hurdea: . +ractic se instaleaz7 pe creste din septe!brie.n !edie 1)( pe an.vest a bazinului 9idrografic -rgeș: .n lunile de la .<lcele: Hudeasa: Hascov: +rundu: Golești.n7lți!e !edie de ")) !: acoperite cu p7duri bogate și o cli!7 te!perat B continental7: (te!peraturi !edii !oderate: at<t iarna c<t și vara: pri!7veri destul de ti!purii și toa!ne lungi).n septe!brie.n cea !ai rece (ianuarie) este:de .edea: ca și la sud de +itești: se re!arc7 o regiune lipsit7 de straturi acvifere per!anente și de debite per!anente: ali!ent7rile cu ap7 put<ndu.2* ! ad<nci!e.n pleistocenul superior.n eta/ul fagului: p<n7 la 1.<lsan. -l doilea strat acvifer este reg7sit . .n #unții 87g7raș: cantitatea lor crește cu altitudinea: a/ung<nd .nceputul verii și cea !ai !ic7 spre toa!n7: .idraru: Cerbureni: Curtea de -rgeș: Xigoneni: .nceputul lunii iunie. #edia anual7 a te!peraturii este de Q 2:8 o C: cu !a=i!a absolut7 de Q 3*:2 o C și !ini!a absolut7 de .n podișul Cot!eana și . 2:" T C B E Di 3:3 T S (valori !ini!e).2)) !: cu debite reduse ce variaz7 .n #unții 87g7raș: unde glaciațiunea a avut o !are e=tindere . 2( o C. Di 12:2 T . Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic: . >n partea de nord.octo!brie și dureaz7 p<n< la sf<rșitul lunii !ai sau .nsorite sunt .ntre ):*. +e afluenți lacurile de acu!ulare sunt' <u șor (r<ul 5<rgului): +ecineagu (r<ul D<!bovița): #7r7cineni (de rezerv7 B <ul Doa!nei): Haciu (r<ul Doa!nei): .

n principal . .n zona de deal și de !unte. -+3+ De'%&ra=ia Datele preli!inare ale recent . E=ist7 o tendinț7 de . -lte specii sunt corbul: r<ndunica.n regiune la sf<rșitul anului 2))" s. >n co!parație cu /udețele din sud: /udețele din nordul regiunii concentreaz7 un nu!7r !ai !are at<t de populație c<t și de centre urbane.ntre v<rfurile Cegoiului și #oldoveanu: #unții 87g7raș fiind cunoscuți ca generatori de nori.n !ediul rural.au . Datorit7 prezenței unor acu!ul7ri au ap7rut specii de p7s7ri specifice zonelor u!ede: din care' leb7da: lișița: pesc7ruș: corcodel: st<rc: raț7 s7lbatic7. Dezec9ilibrele econo!ice din perioada de tranziție au influențat substanțial feno!enul de șo!a/: astfel c7 . areori turistul poate cuprinde cu privirea piscurile .nt<lnit pe acești !un ți.vest.nc9eiatului recens7!<nt confir!7 tendința de sc7dere a populației: inclusiv a populației active: inregistrat7 la nivel național și !anifestat7 și .!b7tr<nire a populației: co!binat7 cu !igrarea populației c7tre zonele pre. Corii sunt cel !ai i!presionant și spectaculos ele!ent cli!atic din 87g7raș. > n nu!7r de 3:3"2 !il.n ti!p ce pe versantul nordic: frecvența acestora este !ult !ai !are. -stfel de la nord la sud se disting ur!atoarele eta/e de vegetație' eta/ul alpin: eta/ul p7durilor de r7șinoase: eta/ul p7durilor de foioase: eta/ul de step7.n zona de creast7: predo!inante fiind cele dinspre vest și nord. Circa ")T din suprafața /udețului este acoperit7 cu p7duri situate .#untenia: cu o densitate de 2( locuitori0J!p: se caracterizeaz7 din punct de vedere al repartiz7rii pe !edii de trai prin faptul c7 "1:"T tr7iește . persoane cu 11): 8 !ii persoane !ai putin dec<t .n /udeț).n anul 2))). Dintre speciile r7pitoare: uliului p7s7rar și cel șorecar.n +iatra Craiului' floarea de col ț (%eontopodiu! alpinu!): s<ngele voinicului (Cigritella rubra): s!irdarul ( 9ododrendon Jotsc9Oi): bulbucii de !unte (5rolius europaeus): iedera alb7 (Dap9ne blagaOata): tulc9ina (Dap9ne cneoru!): tisa (5a=us baccata): g9intura galben7 (Gentiana lutea): garofița +ietrei Craiului (Diant9us calizonius).. Cal!ul absolut este rar . locuitori (1*:"T din populația ț7rii) populația regiunii Sud.a atribuit: prin lege: calitatea de !onu!ent al naturii (Decretul nr.!b7tr<nire de!ografic7: feno!en caracteristic tuturor /udețelor.n agricultur7: restul de *1:$T fiind . -+B+ Piața =%rței de 'unc9 Cu privire la forța de !unc7: populația activ7: pe fondul unei tendințe de sc7dere: era la sf<r șitul anului 2))" de 1:183 !ii. .ersantul sudic este !ai senin: .nalte . Hrizele de !unte și de vale sunt insoțite frecvent de feno!ene de ceaț7.23(012*) al Consiliului de #inistrii): 2 vegeteaza . Fauna și =(%ra #area varietate a for!elor de relief a deter!inat o evident7 zonalitate pe vertical7 a vegeta ției s7lbatice și c9iar a plantelor cultivate. -cestea contin circa $) specii de arbori: 38 specii arbustive: 28$ specii erbacee si subarbustive. (aceste e=e!plare de flor7 sunt considerate ocrotite fie datorit7 unor acte nor!ative anterioare: fie datorit7 rarit7ții lor .<nturile bat cu putere aproape per!anent . -stfel: de e=e!plu: din cele 1$ specii de plante c7rora li s.!p7rțit7 aproape egal . 8lora ocrotit7 este reprezentat7 prin' tisa: arborele lalea: laur: !agnolia: GingJo biloba: c9iparosul de balt7: castan co!estibil: nuc: salca! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda. Evolu ția structurii pe v<rste a regiunii relev7 apariția unui proces lent dar constant de . (dintre aceste sunt ocrotite 12) specii).or7șenești: datorat7 .nregistrat 2":( !ii șo!eri reprezent<nd 1(:)T din total ța7a: din care 32:$T erau fe!ei.ntre sectoarele industrie și construcții (22:"T) și servicii co!erciale și sociale (31:2T).n !ediul urban iar *8:$T . Caracteristic forței de !unc7 ocupate este faptul c7 un procent substanțial din aceasta (32:"T) lucreaz7 .n /ude țul -rgeș.n principal deficitului de teren și polu7rii.

n pri!ul an de co!ercializare s7 fie co!andat . >n prezent: /u!7tate din cele $* de ve9icule fabricate .nsu!at 22(2)8 !ii euro (1222213 !ii lei).))) de unit7ți.3:$T) și sectorul agricultura: v<n7toare și servicii ane=e: silvicultura și pescuit (.n servicii. -+.n euro (respectiv cu 2*:(T la valori e=pri!ate in lei). >n luna aprilie 2)1): e=porturile de !7rfuri .2)1) Uzina Dacia a v<ndut peste $$). -+5+ Servicii și =aci(it9ți Alimentarea cu apă #a/oritatea localitatilor regiunii sunt ali!entate cu apa .$:"T): sectorul de servicii (. -rgeșul ocup7 un loc frunta ș .n aceeași lun7 a anului precedent: dina!ic7 c<știgului salarial !ediu brut la nivelul /udețului a fost totuși pozitiv7: creșterea total7 de ":)T fiind sus ținut7 diferit de sectoarele econo!ice: astfel' Q8:8T . +1H.*22 de !așini au a/uns la clienții din țara.n /udeț: de la (:" c<t se .n perioada 2))2.ul a crescut cu 2T+ %a capitolul productivitate: /udețul -rgeș se situeaz7 pe un loc fruntaș cu o valoare de 22:1* !iliarde lei și un avans de 2:2 T.2)1): de la 1(:** !iliarde de lei p<n7 la 2):(* !iliarde de lei.o perioad7 de criz7: o reprezint7 Uzina Dacia: !otorul econo!iei din /udeț care a propulsat /udețul -rgeș pe pri!ul loc din țara datorit7 v<nz7rilor de !așini.))) de !așini: cele !ai !ulte !erg<nd la e=port: *81.n ceea ce privește asigurarea necesarului de ap7 potabil7 a populației.+ #enituri(e <%<u(ației >n ceea ce privește c<știgul salarial !ediu brut realizat .n 2)1) la (:2. >n perioada 2))2.ata șo!a/ului .nregistra . De la lansarea sa: la /u!7tatea anului 2)1): pe plan !ondial au fost v<ndute aproape 12(.ntr."13 de unit7ți: iar (8.n ur!7 cu * ani: ($ erau ec9ipate cu instalații centralizate de ali!entare cu ap7 potabi7. ețeaua /udețeana de distribuție a apei potabile avea o lugi!e totala de 2118:* J!: reprezent<nd ":1$T din lungi!ea rețelelor e=istente la nivel național.n /udețul -rgeș a fost de 18)* lei: .*:2T) faț7 de nivelul realiz7rilor salariale din luna !ai 2)1). +e pri!ul loc la cea !ai rapid7 cre ștere econo!ic7 se afl7 HucureDtiul: ur!at de 5i!iD: Clu/ Di -rgeD. >n ceea ce privește rețelele de canalizare public7 lungi!ea total7 a acestora este de (38:( J!: beneficiare fiind 18 localit7ți: din care ( !unicipii și orașe.))) de unit7ți Dacia Duster.n +1H pe cap de locuitor: cu 82*$ de euro0cap de locuitor pentru 2)11. >n acest conte=t: de !are succes s.n sc7dere .nregistr<nd o sc7dere (.ntre /udețele ț7rii și la capitolul venituri e=pri!ate .a bucurat !odelul Dacia Duster: acesta reușind . Din totalul de localit7ți (!unicipii: orașe: co!une) ale /udețului: .2:8T . >n co!parație cu luna corespunz7toare a anului 2))2: e=porturile au crescut cu 2(:(T la valori e=pri!ate .n fiecare ora la #ioveni sunt Duster.nregistrat o creștere se!nificativ7 de 3:2 !iliarde de lei .n agricultura: v<n7toare și servicii ane=e: silvicultura și pescuit: .n luna iunie 2)1) .nregistrate . Evoluția descendent7 a fost cauzat7 de dina!ica negativ7 a c<știgurilor salariale din toate sectoarele de activitate' sectorul industrie și construcții (.n peste 1)). -+/+ Ec%n%'ia (%ca(9 Econo!ia /udețului -rgeș a . E=plica ția acestei valori considerabile: !ai ales . . >n regiune: /ude țul -rgeș st7 cel !ai bine la acest capitol: devans<nd /udețele 5eleor!an: 1alo!ița: C7l7rași: D<!bovița: Giurgiu și +ra9ova.n special a celor din !ediul urban o constituia vec9i!ea și gradul avansat de uzur7: cu i!plicații !a/ore .1:"T). 4 caracteristic7 general7 a rețelelor de ali!entare cu ap7 potabil7 .n prețuri 84H: la nivelul /udețului -rgeș: au .n industrie și construcții: Q":(T . aportat la realizarile .n siste! centralizat: sursele de ali!entare fiind apele de suprafaț7 și subterane.

-d!inistrare și E=ploatare a +atri!oniului și Serviciului de Utilit7ți +ublice CAPITOLUL 0 .-. S.C. Direcția General7 de -sistenț7 Social7 și +rotecția Copilului -rgeș . egia -utono!7 de Dru!uri -rgeș .Serviciile publice aflate sub autoritatea Consiliului &udetean -rgeș ' . Directia &udețeana pentru Evidența +ersoanelor -rgeș . egia -utono!7 de -d!inistrare a Do!eniului +ublic și +rivat al &udețului -rgeș . Serviciul +ublic &udețean de +az7 și 4rdine -rgeș . Serviciul +ublic Salva!ont . .

Zona de Câmpie .ntre aștept7rile co!unit7ții și realitate0 posibilit7 ți: precu! și identificarea do!eniilor de niș7.Hurdea (parțial) este !ult !ai neted7 și este str7b7tut7 de v7i largi și pu țin ad<nci.nalta a +iteștilor (.n nordul /udețului.și propune identificarea și analizarea celor * tipuri de resurse locale' naturale: fizice: u!ane: sociale și financiare. C<!pia G7vanu.n totalitate) are caracter pie!ontan av<nd altitudinea cea !ai ridicat7 din toat7 C<!pia o!<n7? . C<!pia .$12:2 J!p reprezent<nd 38:3T din teritoriu) situat7 . partea !eridional7 a teritoriului /udețului și din punct de vedere geografic: se intinde la sud și se .12):2 J!p reprezent<nd 32:1T din teritoriu) se afl7 .!parte . Zona de Deal (2.n dou7 p7rți' .n sudul /ude țului -rgeș? . Zona de Câmpie (2. 0+-+ Ana(i7a resurse(%r natura(e +atri!oniul natural: sursa tradițional7 a dezvolt7rii locale: evaluarea lui cantitativ7 și calitativ7 reprezint7 scopul acestui capitol. 0+-+-+ Re<ere &e%&ra=ice si &e%(%&ice &udetul -rgeș cuprinde trei zone distincte' .STUDIUL DE POTENTIAL LOCAL > ANALI"A DE RESURSE Etapa i!portant7 . Zona de Munte (2."%na de cA'<ie a Hudețu(ui Ar&eș .n care co!unitatea beneficiaz7 de potențiale avanta/e co!petitive.n partea central7 a /udețului? . . Din acest !otiv: vo! prezenta o analiza S345 a subcapitolelor dedicate analizei resurse de specific .oi .)23:2 J!p reprezent<nd 22:$T din teritoriu) se afl7 .ncerca pe baza datelor obținute s7 descriu ele!entele patri!oniului natural local care pot constitui o baza a regener7rii durabile locale.n planificarea dezvolt7rii durabile: analiza de resurse (sau studiul de potential local) . -ceasta analiz7 st7 la baza stabilirii obiectivelor de dezvoltare: asigur<nd un raport ec9ilibrat . Fi&+ 0+.

n .n7lți!e: pierz<ndu.pleistocene pe interfluvii (pietrișuri de C<ndești) și 9olocene . dealurile subcarpatice: faț7 de care !unții se .n c<!pie? .se treptat . pie!ontul Getic: a c7rui li!it7 cu subcarpații este !arcat7 de șirul depresiunilor intracolinare: spre care se ter!in7 prin creste.n lungul v7ilor și . Fi&+ 0+.12):2 J!p: cu o populație la )10)(02))": de 323.n C<!pia o!<n7 apar for!ațiuni levantine și !ai ales cuaternar.331 locuitori (densitate 1"(:$ locuitori0J!p). Cli!a din aceast7 zon7 se caracterizeaz7 prin te!peraturi ridicate și precipitații reduse: av<nd o influenț7 vital7 pentru buna dezvoltare a culturilor agricole.+ "%na de dea( a Hudețu(ui Ar&eș .n totalitate pie!ontul -rgeșului (dealurile -rgeșului). +e teritoriul /udețului -rgeș se afl7 parțial pie!onturile C<ndești și Cot!eana și .nalț7 abrupt la nord: iar la sud dealurile scad . reprezint7 partea central7 a /udețului -rgeș și este for!at7 din' . >n interiorul acestei zone: așa definite: reintr7 teritoriile a 3" de localit7 ți.Din punct de vedere geologic: .n c<!pie (pietrișuri: loess). Zona de Deal . Suprafa ța teritoriala a Xonei de C<!pie este de 2.

Xona de nord.n cadrul reliefului /udețului: caracteriz<ndu.1)Y) si precipitații !ai sc7zute dec<t .nalt7 a reliefului: cu !unții 87g7raș: 1ezer.n zona !ontan7 (()).1))) !!0an).n lungul v7ilor (pietrișuri: loess).est este alcatuit7 din for!ațiuni /urasice (calcare: dolo!iți) și cretacice (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietrișuri): iar .$12:2 J!p: cu o populație la )10)(02))": de 28*.n pie!ontul Getic apar for!ațiuni levantine și !ai ales cuaternare. Zona de Munte .pleistocene pe interfluvii (pietrișuri de C<ndești) și 9olocene .vest: se desprind c7tre sud: cul!i secundare cu altitudini din ce .se prin te!peraturi !edii anuale !ai ridicate ((Y. Fi&+ 0+0+ "%na de 'unte a Hudețu(ui Ar&eș . Cli!atul de deal este influențat de poziția de !i/loc .+7pușa: +iatra Craiului și %eaota. Suprafața teritorial7 a Xonei de Deal este de 2.($( locuitori (densitate 1)2:" locuitori0J!p).n ce !ai !ici: constituind treapta /oas7 a #unților 87g7raș. Din cul!ea principal7: cu orientare est. Din aceast7 zon7: așa definit7: fac parte teritoriile a *$ de localit7ți.n partea septentrional7 a /udețului -rgeș și constituie treapta cea !ai . situat7 .

")) !!0an) și v<nturi puternice care bat tot ti!pul anului cu predo!inanț7 din nord.nvecinate sunt' N HraDov și Sibiu la nord N 5eleor!an la sud N D<!bovița la est N 4lt și . +unctele e=tre!e sunt localizate .n dou7 subtipuri' subtipul cli!atului alpin (peste 1.2)).<lcea la vest. Cli!atul de !unte se caracterizeaz7 prin te!peraturi sc7zute (!edia !ultianual7 )YC): precipitații bogate: (1. Din aceasta zona: așa definit7: fac parte teritoriile a 12 localitați.1. Hidr%&ra=ie .Xona de #unte este alcatuit7 din for!ațiuni /urasice (calcare: dolo!i ți) și cretacice (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietrișuri).332 locuitorii (densitate 18:2 locuitori0J!p). Xonalitatea pe vertical7: i!pune separarea .n co!unele' N Cucșoara la nord N #iroși la sud N Dragoslavele la est N Cio!gești la vest &udețele .vest și est.2)) !) și subtipul cli!atului !unților !i/locii. Suprafa ța teritorial7 a Xonei de #unte este de 2.)23:2 J!p cu o populație la )10)(02))": de 38.

Cel !ai i!portant curs de ap7 este -rgeșul: care . -re un regi! de scurgere per!anent: cu ali!entare pluvial7 și subteran7.n clasa a 11.21( W!.edei: precu! și lacurile naturale și artificiale. #useteica: Huda: 1ezerul +odul Giurgiului: lacurile Doa!nei si bineinteles: la nord de creasta principal7: %acul H<lea.n albie a unor lucr7ri 9idrote9nice de anvergur7: cu! sunt bara/ele .&udețul -rgeș beneficiaz7 de o bogat7 rețea 9idrografic7: cuprinz<nd bazinele 9idro ale -rgeșului și afluenții s7i' . ape subterane? . suport pentru creșterea ani!alelor: dealurile subcarpatice .n acela și ti!p .a R$3 J! (*T)? .ns7 !odificari i!portante .și are ob<rșia pe partea sudic7 a #asivului 87g7raș: la altitudinea de 2. +așunile și f<nețele naturale . RAu( Ar&eș se .n cuprinsul C<!piei o!<ne: pe care o traverseaz7 p<n7 la v7rsarea sa . Sunt prezente aici cursuri de ap7 cu trasee spectaculoase (c9ei: cascade B zona Caprei spre ob<rșiile 5opologului și p<r<ului Huda) și lacuri glaciare: oc9iuri de ap7: . propice po!iculturii și viticulturii: luncile din zona sudic7 . %ungi!ea total7 a r<urilor supraveg9eate din /udețul -rgeș este de 121( J! (1))T): din care' .<lcele: #erișani: care au creat .n Dun7re. degradat R23 J! (8T).a R12J! (1T)? . relieful: regi!ul 9idrografic relativ bogat: co!poziția solurilor i cli!a placut7 . De aici p7trunde . favorabile diverselor culturi cerealiere: for!eaza suprafața agricola și ocup7 *):*T din teritoriul /udețului. se reflect7 și influențeaz7 structura fondului funciar: constituindu . C7tre sud: dealurile sunt str7b7tute de ape curg7toare: for!<nd terasele largi: si!etrice ale +ie!onturilor Cot!enei: -rgeDului și Candestiului: cu versanți acoperiți cu .ncadreaz7 .n țar7: av<nd o suprafața de 2:2 9a și ad<nci!e !a=i!7 de * !.a de calitate ca ur!are a e=cesului de nutrienți. +7r7sește zona !ontan7 și intr7 . ape curgatoare de suprafaț7? . >n Subcarpații Getici: la Cucșoara: e=ist7 %acul >nv<rtita: for!at pe gips: singurul de acest fel cunoscut . >n zona !ontan7 se g7sesc lacuri de origine glaciar7' Huda: Capra: Caltun: +odu Giurgiului.))) !.idraru: cu o suprafața de 82* 9a și un volu! util de apro=i!ativ "() !ilioane !c.n lunci largi și fertile: constituind zona cerealier7 de sea!7 a /udețului. Calitatea apelor de suprafaț7 din /udeș se prezint7 dup7 cu! ur!eaz7' .idraru: 4ești: -lbești: Curtea de -rgeș: Xigoneni: .n categoria 1 de calitate: pe 1)* J! (din totalul de 1"1 J! strabatuti in /udetul -rges): iar pe o lungi!e de 3$ J! se .ncadreaza . categoria 1 R1)"2 J! (8$T)? . . categoria a. surse de poluare.<lsan: <ul Doa!nei: <ul 5<rgului: Hratia: -rgeșelul: 4ltului cu afluentul s7u 5opolog și .n cea subcarpatic7: pe care o traverseaz7 p<n7 la Curtea de -rgeș: dup7 care cursul s7u str7bate regiunea deluroas7 a +latfor!ei Getice: pana la nord de +ite ști.ntinse livezi și vi ța de vie. lacuri naturale și de suprafața? . #onitorizarea calit7ții apelor din /udețul -rgeș cuprinde ur!7toarele' . Cel !ai !are lac antropic din /udeț este %acul . 5reapta sudic7 de relief aparține c<!piei și este frag!entat7 de r<urile -rgeș: D<!bovnic: Cot!eana: 5eleor!an . a& Starea apelor de suprafata# r%urilor -pele de suprafaț7 ocup7 2(*" 9a și o lungi!e total7 a r<urilor supraveg9eate de 1.11. >n regi!ul scurgerii au intervenit .n care se oglindesc v<rfurile se!ețe' Capra: Caprita: +altinul: aiosu: #ioarele: 1zvorul .n spatele lor lacuri de acu!ulare: ce atenueaz7 viiturile !a=i!e. categoria a.n valoroase resurse naturale.111.n ur!a e=ecut7rii . Condițiile naturale . se .

S.!bun7t7țire a calit7ții apei.S.C-C-% 2))) S. > Lacu( Basc%v se .ncadreaz7 .SC Edilul CG.ncadreaz7 . Sursa de poluare care produce degradarea r<ului Cot!eana este S.au .+itești cu fora/ele din zonele #7r7cineni 1 și 11 și .n confor!itate cu 4rdinul 11"$02))2. Foraje de o servație . saproba: apa de calitate bun7.ncadreaz7 .ncadrarea s.-rpec9i! S.a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic.n li!itele categoriei 1 de calitate: cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligoB!ezotrof.+ite ști s. Foraje de alimentare: .n categoria a 111.n categoria a 11 a de calitate pe un seg!ent de 1(:2 J! (din totalul de 3* J!): iar pe o lungi!e de 1(:8 J! se .Sucursala Cercet7ri Cucleare +itești' un puț la Davidești? . E=cepție fac apele r<ului Da!bovnic: Cea/lov și Cot!eana care din punct de vedere biologic au o calitate !edie spre bun7..SC -uto!obile Dacia S-' 1 fora/.ncadreaz7 apa !a/orit7ții r<urilor din bazinul 9idrografic -rgeș din punct de vedere al saprobit7 ții . eferitor la calitatea apei lacurilor de acu!ulare din /udeț: e=pertizele efectuate arat7 faptul c7 !a/oritatea acestora s.Sc9ela +etrol +itești: secțiile Sa!ara: Cocu: +oiana %acului.au realizat ca!panii de recoltare și analize fizico.au .ncadreaza .n diverse cursuri de ap7 de pe raza acestor !unicipii: s.ncadreaza .n clasa a 111.> RAu( D%a'nei se .pentru -ctivit7ți Cucleare. Din punct de vedere biologic .ncadreaz7 .n li!itele confor! S5-S 3))102))2 constat<ndu.n e=ploatare: 5oplita și %erești? .n e=ploatare? .n totalitate . Calitatea apelor de suprafa ț7 de pe teritoriul /udețului este .șase fora/e .se . Din punct de vedere bacteriologic apa r<urilor se . Calitatea acestora a fost corespunz7toare confor! S5-S 13"201221: cu e=cepția substanțelor organice: iar la fora/ele de observație situate la sud de SC -rpec9i! S.a de calitate din punct de vedere fizico.SC .n continuare susceptibil de o eventual7 poluare cu cloruri și produs petrolier: c9iar dac7 a suferit o .se lipsa colifor!ilor totali și fecali.planctonice: constat<ndu.c9i!ice și biologice B bacteriologice cu scopul de a deter!ina aportul de i!purificare asupra r<ului -rgeș și 5<rgului.4 S.n raul Cea/lovel: iar r<ul Cot!eana r7!<ne .ncadreaz7 .n categoria !ezo se aprob7 pentru o lungi!e de r<u de 18$ W!. 5otodat7 pentru evaluarea calit7ții apei .+.alea #are? . . > RAu( Basc%v se . c9i!ic și .n clasa a 11.nregistrat dep7șiri la CK" și la fier. Din punct de vedere biologic și bacteriologic gradul de cur7țenie relativ7 .a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic.'13 fora/e? .SC -+.ncadrat .n categoria a 1. Calitate necorespunz7toare a apei de suprafaț7 a fost identificat7 .au dispus !7suri de confor!are cu ter!ene și responsabilit7ți precise i!purificatorilor direcți și indirecți.a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. > Lacu( Budeasa se . >n ur!a acestor evalu7ri s. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 82213 !ii !etri cubi prin *$ restitutii? .n categoria a 1 de calitate din punct de vedere fizico.ncadrarea . dou7 fora/e .a de calitate: ca ur!are a e=cesului de nutrienți și al gradului de !ineralizare.-uto!obile Dacia S-. +etro!.C.C<!pulung.a de calitate: ca ur!are a poluan ților specifici de origine ani!al7. > Lacu( G%(esti se .c9i!ic și .n zona Z.n rețele de canalizare !ena/er7 și pluvial7 a !unicipiilor +itești și C<!pulung: precu! și a apelor evacuate .n categoria 1 de calitate pe "2 J! (din totalul de 1)( J!): iar pe o lungi!e de *$ de J! se .ncadreaz7 .n categoria a 11.C<!pulung .n categoria a 111.a facut pe baza analizei bio!asei fito și zoo.

5oate aceste for!e de relief variate cuprind toate unit7țile geologice carpato.c9i!ic valorile indicatorilor analizați s.nc7rc7ri peste li!itele ad!ise la substanțe organice și pK: la fora/ele de ali!entare cu ap7 aparțin<nd SC Edilul CG. n%rd) treapta cea !ai .n .n evidenț7 ur!7toarele' . Din punct de vedere fizico.!p7durite p<n7 aproape de v<rf: pun<nd . +e teritoriul /udețului -rgeș se afl7 parțial pie!onturile C<ndești și Cot!eana și .ncadr<ndu. Cegoiu 2.B Sc9ela +etrol +itești.le .+ite ști și SC -ro SC<!pulung? . Cul!ile sudice puternic ra!ificate au aspectul unor !7guri .se .n eviden ț7 asi!etria caracteristic7 !unților 87g7raș. > 7%na centra(a a /udețului este ocupat7 de dealuri subcarpatice: faț7 de care !unții se . prezența clorurilor .nalt7 a reliefului este constituit7 din cul!ile !un ților 87g7raș: 1ezer.nalte subcarpatice: acoperite de p7duri de foioase: do!in7 spre sud un relief larg valurit: cu spinari netede și v7i largi.*3* !): pantele repezi: circurile și c7ld7rile glaciare (18 lacuri glaciare): confer7 un far!ec și o str7lucire aparte: zonei alpine. partea nordic" a /udețului este ocupat7 de unit7țile !untoase cristaline cu e=cepția zonei nord. prezența pesticidelor pe arii restr<nse .n c<!pie.estice alcatuit7 din for!ațiuni /urasice (calcare: dolo!ite) și cretacice (calcare: conglo!erate: gresii). > CA'<ia R%'An9 constituie treapta cea !ai cobor<t7 a reliefului /udețului -rgeș: av<nd dou7 subunit7ți' .n zona 8<lfani și #icesti: fapt ce a deter!inat declararea zonelor ca zone conta!inate de poluare istoric7? .$$T: . >n7lți!ile a!ețitoare (.n ce !ai !ici: constituind treapta /oas7 a #unților 87g7raș.idraru: Cerbureni: Xigoneni: . . >n subcarpați apar for!ațiuni terțiare (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietrișuri).ntre valea D<!boviței și valea 4ltului. Ge%'%r=%(%&ie Caracteristicele pedologice și cli!atice ale reliefului' .ncadr<ndu. b& Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile' . Dealurile .au . .alcele: ausor și +ecineagu prezint7 un grad de cur7țenie ridicat (()T) .n totalitate pie!ontul -rgeșului (dealurile -rgeșului).n categoria !ezotrof. c& Starea calității apelor subterane #onitorizarea calit7ții apelor subterane a pus .se treptat .C<!pulung: SC -p7 Canal 2))) S.n7lți!e: pierz<ndu.f.<lcele și Hudeasa. Câmpia #"vanu-$urdea (parțial): care este !ult !ai neted7 și este str7b7tut7 de v7i largi și puțin ad<nci.n f<nt<nile din gospod7riile li!itrofe r<ului Cot!eana: deter!in<nd declararea și a acestor zone ca zone conta!inate de poluarea istoric7 generat7 de SC+ +etro! S. Din aceast7 cul!e principal7 se desprind c7tre sud: cul!i secundare cu altitudini din ce .n totalitate un caracter pie!ontan cu altitudinea cea !ai ridicat7 din toata C<!pia o!<n7: . . > Pie'%ntu( Getic reprezint7 a treia treapta !orfologic7 a reliefului /udețului: a c7rui li!it7 cu subcarpații este !arcat7 de șirul depresiunilor intracolinare: spre care se ter!in7 prin creste. >n +ie!ontul Getic și C<!pia o!<na: apar for!ațiuni levantine și !ai ales cuaternare. Câmpia !nalt" a Piteștilor av<nd . Cul!ea principal7: cu orientare est. transdanubiene: alc7tuite din straturi diferite ca natura și v<rsta.vest: se desfașoar7 pe o lungi!e de () J!: .n categoria oligotrofa: iar lacurile Hudeasa și Golești prezint7 un grad de cur7țenie de $*.n S5-S "()$088 categoria 1 de calitate cu e=cepția fosfaților pentru lacurile .nal ț7 abrupt la nord: iar la sud dealurile scad .nscris .+7pușa: +iatra Craiului și %eaota.S.1331!ii !etri cubi nu necesit7 epurare prin $ restitutii? 8(882 !ii !etri cubi necesit7 epurare prin *) restitutii.

Climatul de deal este influențat de poziția de !i/loc .")) !!0an) și v<nturi puternice ce bat tot ti!pul anului cu predo!inanț7 din nord.n cadrul reliefului /udețului: caracteriz<ndu. Climatul de câmpie se caracterizeaz7 prin te!peraturi ridicate și precipitații reduse: !ai ales . .# alte suprafețe +0+#12 . Climatul de munte se caracterizeaz7 prin te!peraturi scazute: precipitații bogate (1. Ta8e(u( nr+ 0+-+ I'<9rțirea terit%riu(ui Hudețu(ui Ar&eş <e <rinci<a(e(e uti(i79ri Structura terenurilor este prezentat .n ulti!ii ani c<nd feno!enul de secet7 tinde s7 se acutizeze: influen ț<nd vital: buna dezvoltare a culturilor agricole.+ Structura și uti(i7area terenuri(%r Suprafața /udețului este de $82 $319a.. >n /udețul -rgeD: din suprafața total7 de $82$:31 W! ' suprafața agricolă reprezintă aproape ()*adică +.pleistocene pe interfluvii (pietrișuri de C<ndești) și 9olocene .p7duri Di terenuri cu vegetație forestier7 2822:"( .n zona !ontan7 (()). 1. 0+-+.se prin te!peraturi !edii anuale !ai ridicate (().ncep<nd de la solurile pa/iDtilor alpine p<n7 la cele slab dezvoltate Di de lunc7.1.n lungul v7ilor și .n tabelul de !ai /os (2))*)' Suprafaț7 totala .n dou7 subtipuri' subtipul cli!atului alpin: (peste 1.1# ape /i bălți -+#(. Din suprafața total7 a ț7rii de 238 321 J!2: $1:(1T reprezint7 suprafața agricol7: 28:""T p7durile: 2:81T apele Di alte suprafețe.1))) și precipita ții !ai sc7zute dec<t .2)).2))!): și subtipul cli!atului !untilor !i/locii. Xonalitatea pe vertical7 i!pune separarea . Dispunerea .-#(.))) !!0an).m' # celelalte utilizări fiind reprezentate de păduri /i terenuri cu vegetație forestieră '0--#.n trepte a reliefului conduce la apariția ur!7toarelor tipuri de cli!7' cli!atul de !unte: cli!atul de deal: cli!atul de c<!pie. suprafața agricol7 3""2:*" b.n c<!pie (pietrișuri: loess).n evidenț7 e=istența peteritoriul /udețului -rgeD a unei !ari variet7ți de soluri: .n J!' $82$:31 a.vest și est.m'3 Cercet7rile pedologice au pus .

sunt afectate de alunec7rile de teren: active Di0sau stabilizate? .nstrat: iar surplusul de ap7 b7lteDte? .a. suntcompactate# fenomenul av%nd intensitate variată de la redusă p%nă la foarte mare4 .se . Dealurile pie!ontane Di subcarpatice ale -rgeDului reprezint7 do!eniul de dezvoltare a solurilor silvestre: podzolice brune Di brune.>n Sud: inclusiv .sunt profund afectate de eroziunea de suprafaț7 Di .n ad<nci!e: cadrept consecinț7 a unor acțiuni: precu! distrugerea Di .podzolice feriiluviale:regosoluri: rendzine.n !iDcare: alunec7ri: pr7buDiri: D. ape Di b7lți 23:*" d.a.n lungulv7ilor apar soluri brun roDcate: Dibrun.n stare uscat7crap7? .doua categorie de soluri o constituie cele din eta/ul p7durilor der7Dinoase Di de a!estec: care sunt'soluri brun acide !ontane de p7dure cudiferite grade de podzolire Di soluri podzolice !ontane.nc7lzesc greu: de unde Di denu!irea practic7 de :Fsoluri reciF? . . aciditatea:ca factor singular sau asociat7 cu alți factori i!itativi:afecteaz7 o i!portant7 suprafaț7 a solurilor argiloiluviale: ca!bisoluri cue=cepția celor brune eu!ezobazice : u!brisoluri : vertisoluri : D. per!eabilitate Di porozitate sc7zute? .2. la u!ezire devinplastice Di aderente: iar .c.n c<!pie: apar soluri pseudogleizate: iar .alte suprafețe 383:($ Sursa' Hreviarul statistic /udetean -rgeD: 2))8 >n partea nordic7 a /udețului -rgeD: au o larg7 r7sp<ndire solurile!ontane: acestea fiind' soluri brun acide: soluri brune.roDcate podzolice: specifice unui cli!at !ai cald.nt<lnesc toate for!ele de relief: aceast7 diversitatea for!elor de relief face ca Di potențialul de fertilitate al solurilor s7 fiee=tre! de diferit.g7lbui: cu aciditate ridicat7. capacitate !are de reținere Di !ic7 de redare a apei plantelor cultivate? .>n /udețul -rgeD se . infiltrația apei este lent7 : solul a/unge repede la saturația !a=i!7 .ndep7rtarea solului dec7tre apele . Ta8e( nr+ 0+.Se poate spune c7 solurile /udețului -rgeD: s.g7lbui: iar podiDurile pie!ontane Cot!eana Di C<ndeDti au soluri podzolice pseudogleiceDi brune.au for!ate .+ Situația =%ndu(ui =unciar a&ric%( <e =%(%sințe .n condițiivariate de cli!7: relief: Di sunt afectate cu intensitate diferit7 de anu!i țifactori li!itativi cu! ar fi' . Din datele Di infor!a țiile pedologice Di agroc9i!ice la nivelde teritoriu ad!inistrativ Di total /ude ț: se eviden țiaz7 situa ția fondului funciar confor! datelor din tabelul 3. .

3.ii agric ol 9a 1(1$$) 1)31*8 "*8)( 22228 12$* 3""2 "" * "2:($ 2):)) 3:2) $:*( ):38 1)) Sursa' 1nstitutul Cațional de Statistic7 (1.n vedere cuantificarea anu!itor caracteristici ale siste!ului sol.n /udeț este evidențiat7 Di de e=istența a trei institute de cercetare de .S.n tabelul 3.ncadreaz7 .Specificații Suprafața categorii folosinț7 pe de arabil +asuni 8anete %ivezi .C.' Ta8e( nr+ 0+0+ Incadrarea terenuri(%r a&ric%(e din Hudețu( Ar&eş @n c(ase de ca(itate Clasa de calitate Se!nifi cația li!itaril or -gricol Ka Din care -rabil 9a +asuni si fanete 9a ):*" ) 2:$8 *1:8" 3":22 "")2 128221 3$"1( %ivezi si vii 9a ):))1 2:*2 (*:(8 21:23 1(2$ 3(*" 3$321 $288" 1:22 2:(2 2(:)3 "$:8 12 $1* ($*8 1321( ):))8 2:( 33:$" *8:)$ 1 11 111 1.1!portanța agriculturii .nuna din cele * clase de calitate (c<te 2) puncte de bonitare pentru fiecare clas7 redate .): -nuarul Statistic al o!<niei -v<nd . +rincipalele culturi cerealiere sunt cele de poru!b: gr<u Di secar7.S. 8oarte slabe Slabe #oderate severe 1((* 8((8 1(22() 1122"8 Sursa' 1nstitutul Cațional de Statistic7 (1.teren asupra capacit7 ții: terenurile agricole din /udețul -rges se .C.): -nuarul Statistic al o!<niei Din datele prezentate se observ7 c7 pe teritoriul /udețului -rgeD predo!in7 solurile de calitate !oderat7 (*1:8"T): !ai !ult de /u!7tate dinsuprafața agricol7 a /udețului este teren arabil iar restul este ocupat cu p7Duni Di f<nețe.

ngospod7riile proprii?..arges.viticole de la [tef7neDti.n care predo!in7 culturile cerealiere (gr<u: poru!b: floareasoarelui: orz) . o!<nia se g7seDte pe locul ( din Europa ca suprafa ț7 agricol7dup7 (Spania: 8ranța: #area Hritanie: Ger!ania: 1talia: +olonia) Di pe locul *ca suprafa ț7 arabil7 (dup7 Spania: 8ranța: Ger!ania Di +olonia). S. -Dadar: . $"T din suprafața agricol7: o trei!e din suprafaț7: ":8 !il.insse. 9a ($1:( T): din care 2:" !il. 3T.n /udețul -rgeD e=ist7 cinci !ari co!ple=e de creDtere a ani!alelor Di p7s7rilor?(SC -vicola S. epartițiafondului funciar dup7 !odul de folosin ț7 denot7 faptul c7 terenul arabil ocup7cca. >n ceea ce priveDte fondul funciar al &udețului -rgeD: acesta se prezint7dup7 cu! este reprezentat .n producția !arf7 Di a altor culturi carevalorific7 slab p7!<ntul.: precu! Di a altor culturi' plante fura/ere: plante !edicinale Di aro!atice unfeno!en datorat .n tabel cu! ar fi' rapița: in: c<nepa: tutun etc.a constatat c7 .CosteDti: SC Kaditon Group S %: SC -grodevelop!ent S %Di SC Danbred S %): Di Dase co!ple=e zoote9nice de di!ensiuni reduse( SC 8orstefi 1!pe= S % +iteDti: SC Golsuin S %: SC Watt9an 5rading S %:SC C+5-lbota: SC -gropit 8er!a: SC European %ivestoJ E=i! S %): iar de/ecțiile acestora sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor pe care le dețin.ro3 >n ceea ce priveDte producția agricol7 obținut7 la principalele culturi .i!portanț7 național7' 1nstitutul de cercet7ri po!icole de la#7r7cineni: 1nstitutul de cercet7ri po!icole de la -lbota Di 1nstitutul decercet7ri 9orti. 9a reprezint7teren arabil.n !ari co!ple=e de specialitate? .n structura patri!oniului po!icol Di cel viticol.n &udețul -rgeD (gr<u: secar7: orz: poru!b: floarea soarelui: sfecl7 de za97r:legu!e Di fructe) din datele prezentate se poate observa o reducere a producțiilor obținute la plantele te9nice tradiționale cu! sunt' sfecla de za97r dar Di altele ne !ai evidențiate .22/F<e cate&%rii de =%(%sinț9 &udetul 5otal suprafata Suprafata agicol7(9a) Din care pe categorii de folosint7(9 a) -rabil 1(221" +asuni 1)2$82 8anete "*(8" Vii 12*" %ivezi 2228" -rges $82$31 3""($* Sursa' III. activit7 ți zoote9nice organizate . -gricultura constituie: prin tradiție o ra!ur7 i!portant7 a econo!ieiro!<neDti: aceasta fiind susținut7 at<t de ponderea populației ocupate .".n &udețul -rgeD: e=ist7 dou7 tipuri de activit7ți zoote9nice: activit7 ți ce presupun ur!7torul i!pact asupra !ediului' .n principal i!posibilit7ții asigur7rii dot7rilor pentru!ecanizarea acestor culturi.a f7cut o inventariere deoarece suprafețele afectate sunt !ici Di dispersate . CunoaDterea Di !onitorizarea calit7ții solurilor este i!portant7 pentruasigurarea condițiilor de dezvoltare durabil7 a agriculturii Di societ7ții .n tabelul 3.nsu!eaz7 teritoriul o!<niei: suprafațaagricol7 a ț7rii este de 1":( !il.n agricultura noastr7 este accentuat7 structura de producție e=tensiv7 .De ase!enea: au avut loc !odific7ri Di .n suprafa ța cultivat7 Di . activit7ți zoote9nice .n !icile gospod7ri particulare? pentru acestea nus.nansa!blu.nagricultur7 (apro=i!ativ 3(T): c<t Di de aportul la for!area produsului intern brut +1H (apro=i!ativ 1$T). 9a: esteocupat7 cu p7Duni Di f<nețe: iar viile Di livezile reprezint7 cca.+rin ur!are: se poate considera c7 pagubele ce pot fi provocate!ediului prin utilizarea .Din cele 23:8 !ilioane 9a c<t . Ta8e(u( 0+3+ F%ndu( =unciar eJistent @n $udețu( Ar&eş (a =ine(e anu(ui .

industria petrolier7 și a gazelor de sond7 (Sc9ela +etrol +itești și G7ești)? .n cazul polu7rii cu C42 sc7derea a fost !ai ușoar7 din cauze industriale. fer!ele de pasari si porci. Surse de <%(uare Principalele surse de polaure a apelor sunt determinate de domeniile industriale de bază) . proble!e care provin din feno!enul de !arginalizare' degradareainfrastructurii: abandonarea terenurilor: eroziunea c9i!ic7 Di fizic7 a solurilor?.ncon/ur7tor: f7r7 de care nu se poate accepta dezvoltarea viitorului !ediu rural. . E=punerea de lung7 durat7 sau per!anent7 la poluanți at!osferici poate genera sensibilizarea puternic7 a organis!elor: facilit<nd instalarea unor afecțiuni cronice. 1!pactul asupra s7n7t7 ții u!ane cauzat de activit7țile industriale (industrie: agricultura: instalații !ari de ardere: etc. 1!pactul asupra calita ții vieții se poate !anifesta de la st7ri de disconfort p<n7 la activarea unor for!e alergice co!binate: cu repercursiuni pe ter!en lung asupra s7n7t7ții o!ului.<lsan: 5<rgului: Doa!nei: Da!bovița: 8iliala Electrocentrale +itești . 0+-+0+ Caracteristici &enera(e a(e 'ediu(ui @n Hudețu( Ar&eș E=is7a diferențe .ne=ploata țiile agricole se i!pune ca Di un factor ele!entar pentru contribuția ladezvoltarea unei agriculturi durabile Di sustenabile dar Di pentru evitareadeterior7rii factorilor de !ediu: cu prec7dere .' SC -uto!obile Dacia enault S-: SC Subansa!ble -uto S. Cord și Sud: Curtea de -rgeș)? . Datorit7 sc7derii producției și a crizei econo!ice: se constat7 o sc7dere a nivelului de e!isii. poluarea !ediului . industria construcțiilor de !așini (e=.ncon/ur7tor: . >n ceea ce privește i!pactul asupra !ediului: prin sc7derea indicatorilor de calitate a !ediului .ncon/ur7tor sunt afectate toate for!ele de viața (cu influențe negative asupra producțiilor agricole: dar și cu efecte asupra 9abitatelor: !igr7rii sau dispariției speciilor: di!inu7rii nu!7rului de indivizi din anu!ite specii). 5oți poluanții contribuie prin efecte la feno!ene globale de poluare ' distrugerea stratului de ozon: efectul de ser7: ploile acide: etc. >n cazul polu7rii at!osferice cu S42 și particule sedi!entabile sc7derea a fost se!nificativ7: iar . tasarea: poluarea solului ceea ce deter!in7 o sc7dere a capacit7ții sale productive Di . degradarea peisa/ului Di a 9abitatului speciilor s7lbatice etc. industria c9i!ic7 și petroc9i!ic7 (8abrica de Co!bustibil Cuclear #ioveni: +etro! 4#.+itești)? . Civelul de poluare se datoreaz7 activit7ților industriale din /ude țul -rgeș. poluarea at!osferic7 prin creDterea e!isiei de a!oniac ca ur!are a practic7rii siste!elor intensive de creDtere a ani!alelor precu! Di datorit7stropirii culturilor?. industria e=ploat7rii și prelucr7rii le!nului (Stalpeni: Curtea de -rges: ucar: Do!nesti: SC -lpro! S.nr7ut7țirea calit7ții resurselor de ap7?. industria produc7toare de energie electric7 Di ter!ic7 (9idrocentralele de pe r<urile -rge ș: .Ca!pulung)? .n !unicipiul reședin ț7 de /udeț și autorit7 țile locale: dar și .n special a apelor subterane Di desuprafaț7 cu nitrați: !etale etc. Dac7 ține! contDi de orient7rile +oliticii -gricole Co!une (+-C) .) se !aterializeaz7 prin creșterea incidenței unor afecțiuni respiraorii: dar și afecțiuni !ai grave provocate de e=punerea la poluanți to=ici sau periculoși.ngr7D7!intelor c9i!ice neecologice .-Dadar o reconsiderare a activit7țiilor de utilizare a pesticidelor .n practicileagricole sunt !ultiple'.n UE: care au ca obiectiv principal dezvoltarea !ediului rural din perspectiva protecției !ediului.+itești)? . industria !aterialelor de construcții (Kolci! Ci!entul S.+itesti)? .. ca ur!are a utiliz7rii de substanțe c9i!ice pentru fertilizarea solului? .ntre activit7țile din nord (zona preponderent industrial7) și cele din sud (zona preponderent agricol7).ntre dezvoltarea econo!ic7 . Grup -rpec9i! S.n !ediul rural.

5raficul greu: generator al unor niveluri ridicate de zgo!ot și vibrații: precu! și fondul sonor per!anent deter!in7 condiții de apariție a stresului: cu i!plicații uneori !a/ore asupra st7rii de s7n7tate.+# -rges a stabilit un nu!ar .n /udețul -rgeș este for!at7 dintr.nregistrat dep7șiri faț7 de nor!ele ad!ise prin S5-S 12*("08(. /udețului: unde se !7soar7 concentra țiile ur!7torilor poluanți gazoși' dio=id de sulf (S42): dio=id de azot (C42): a!oniu (CK").!preun7 cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca proble!e respiratorii acute și cronice: precu! și agravarea altor afecțiuni.n C. 1!pactul potențial asupra sanatatii u!ane: efecte asupra s7n7t7ții u!ane sunt cele legate de c<t de nocive pot fi gazele de eșapa!ent care conțin C4=: C4: S4 2: C42: co!puși organici volatili: particule .n Curtea de -rgeș (-vicola): iar cea urban7 este !onitorizat7 .au . +rezența !etalelor grele .n /udeț datorit7 nu!7rului !are de autove9icule e=istente: precu! și faptului c7: datorit7 absenței dru!urilor ocolitoare ale localit7ților: traficul de tranzit: deosebit de intens pe dru!urile naționale: are loc .Emisii# calitatea aerului și zgomot n "udețul Argeș +rincipalele aspecte privind calitatea aerului a!biental se refer7 la' poluarea generat7 de traficul rutier: poluarea generat7 de desf7șurarea activit7ților industriale: di!inuarea fondului forestier: e=istența depozitelor de deșeuri !ena/ere nea!ena/ate corespunz7tor.nregistrat dep7șiri la nici unul din poluan ții !7surați. ețeaua de !onitorizare a calit7ții aerului .au . Do!inant7 din acest punct de vedere este a=a E. -cestea . Din acest !otiv: un procent se!nificativ din populație (locuitorii din zonele li!itrofe cailor de trafic) este e=pus la poluare.un nu!ar de 12 stații fi=e clasificate: . >n /udețul -rgeș !onitorizarea polu7rii de fond se realizeaz7: . 1!pactul asupra !ediului gazele e!ise din trafic contribuie at<t la creșterea acidit7ții at!osferei: c<t și la for!area ozonului troposferic: cu efecte directe și0sau indirecte asupra tuturor co!ponentelor de !ediu (vegetatie: fauna: sol: apa).n raport cu scara de reprezentativitate spațial7: pe trei niveluri' nivel regional: nivel periurban0rural și nivel urban.Stații de tra%ic . De ase!enea: datorit7 tipului de activit7ți antropice: se fac deter!in7ri gaz.. De ase!enea: are loc poluarea solului cu diferite deșeuri: . >n ulti!ii ani: pe fondul sc7derii activit7ților: nu s. +oluarea de fond reprezentativ.n cadrul sta ției a!plasate .n gazele de eșapa!ent afecteaz7 calitatea solului și apelor: starea de s7n7tate a florei și faunei. >n acest sens . %a cele dou7 stații nu s..nc7rcate cu !etale grele (plu!b: cad!iu: cupru: cro!: nic9el: seleniu: zinc). +oluarea de fond reprezentativ7 la scar7 regional7 este !onitorizat7 ..ngri/irea !edical7 și pentru intreținerea locuințelor.n vederea li!it7rii efectelor negative datorate acestuia.n interiorul ariilor locuite.n cadrul unei stații !eteorologice aflat7 la 1.se i!pactul i!portant asupra calit7ții aerului produs de traficul rutier intens este o constant7 cunoașterea și reactualizarea zonelor critice și de risc: .)))! altitudine .urilor (9idrocarburi aro!atice policiclice).n special .n raport cu scara de reprezentativitate spațial7 sau cu sursele de poluare ur!7rite. 1!pactul asupra calit7ții vieții' traficul produce disconfort locuitorilor din zonele c7ilor rutiere i!portante prin gazele de eșapa!ent și prin zgo!ot și vibrații: sc7derea valorilor estetice ale peisa/ului generat7 de e!isiile de gaze arse și de fu!: creșterea costurilor pentru .cunosc<ndu.n locurile de parcare: cu produse petroliere provenite de la unele defecțiuni ale autove9iculelor: precu! și cu diferite substan țe provenite din accidente rutiere.n +itețti stația Stadion. >n ceea ce privește poluarea de i!pact e=ist7' . la scar7 periurban70rural7: este !onitorizat7 prin sta ția a!plasat7 la intrare . cro!atografice pe probe de 3) de !inute: pentru indicatori din grupa H5V (benzen: toluen: =ilen) și din grupa +-K. 5raficul rutier constituie o surs7 de poluare i!portant7 .

+7șunile și f<nețele naturale . .de " stații pentru !onitorizarea polu7rii generate de traficul rutier: precu! și poluan ții ce trebuie !7surați confor! S5-S 12*("08( și 4rdinului nr.a de calitate ca ur!are a e=cesului de nutrienti.au . Rau( Ar&es se incadreaza in categoria 1 de calitate: pe 1)* J! (din totalul de 1"1 J! strabatuti in /udetul -rges): iar pe o lungi!e de 3$ J! se incadreaza in clasa a 11. Calitatea apelor de suprafata din /udet se prezinta dupa cu! ur!eaza' . Ca și . .11. ape curgatoare de suprafata? . propice po!iculturii și viticulturii: luncile din zona sudic7 .au luat .Stații industriale & dezvoltarea industriei din /udețul -rgeș a necesitat adoptarea unei rețele de !onitorizare for!at7 din cinci stații a!plasate .n !a/oritatea punctelor de prelevare iar: valorile lunare pentru pulberi sedi!entabile au depasit C#.21( W!. +entru pulberile . relieful: regi!ul 9idrografic relativ bogat: co!poziția solurilor și cli!a placut7 . #onitorizarea calitatii apelor din /udetul -rges cuprinde ur!7toarele' .nc7lzirii rezidențiale: instituționale și co!erciale: prepar7rii 9ranei precu! și surse de suprafaț7 !obile (trafic) . lacuri naturale si de suprafata? . +entru aflarea e!isiilor s. surse de poluare. > Rau( Basc%v se incadreaza in categoria a 11 a de calitate pe un seg!ent de 1(:2 J! (din totalul de 3* J!): iar pe o lungi!e de 1(:8 J! se incadreaza in clasa a 111.*2202))2.a R12J! (1T)? .n /urul principalelor surse de poluare (Hradu: 4ar/a: Cateasca: +rundu: #ioveni). ape subterane? .n calcul' surse punctuale . se . Starea apelor de suprafață și subterane Condițiile naturale . degradat R23 J! (8T).a R$3 J! (*T)? . se reflecta și influențeaz7 structura fondului funciar: constituindu . categoria a. 18 unit7ți industriale: surse de suprafaț7 . > Rau( D%a'nei se incadreaza in categoria 1 de calitate pe "2 J! (din totalul de 1)( J!): iar pe o lungi!e de *$ de J! se incadreaza in clasa a 11. a& Starea apelor de suprafata# raurilor -pele de suprafata ocupa 2(*" 9a si o lungi!e totala a raurilor supraveg9eate de 1. >n ulti!ii ani nu s. suport pentru creșterea ani!alelor: dealurile subcarpatice . 18 str7zi.nregistrat dep7 șiri se!nificative ale indicatorilor !onitorizați' dio=id de sulf(S42): dio=id de azot (C42): a!oniac(CK3): for!alde9id7 (KCK4): fenol (C$K*.lunara (1( g0!p0luna).n valoroase resurse naturale. favorabile diverselor culturi cerealiere: for!eaza suprafața agricol7 și ocup7 *):*T din teritoriul /udețului.anuala ():)(* !g0!c) . categoria 1 R1)"2 J! (8$T)? .n suspensie valorile concentratiilor !edii anuale au depasit C#.4K): acid clor9idric (KCl).n acela și ti!p . -naliza rezultatelor evidențiaz7 faptul c7 cea !ai !are contributie la e!isiile de S42: C42: +#1) si +b (83T: 22:*T: 2)T si: respectiv 2)T) o au sursele punctuale: deci activitatile industriale.a de calitate: ca ur!are a poluantilor specifici de origine ani!ala. %ungi!ea totala a raurilor supraveg9eate din /udetul -rges este de 121( J! (1))T): din care' . categoria a.n alte reședinte de /udeț: /udetul arges a necesitat o evaluare preli!inar7 a calit7ții aerului: bazat7 pe o co!binare a rezultatelor obținute din !7sur7tori cu cele ob ținute prin !odelare. toate sursele asociate .111.a de calitate: ca ur!are a e=cesului de nutrienti si al gradului de !ineralizare.

5otodata pentru evaluarea calitatii apei in rețele de canalizare !ena/era si pluviala a !unicipiilor +itesti si Ca!pulung: precu! si a apelor evacuate in diverse cursuri de apa de pe raza acestor !unicipii: s. > Lacu( G%(esti se incadreaza in categoria a 11.a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. Calitatea acestora a fost corespunz7toare confor! S5-S 13"201221: cu e=ceptia substantelor organice: iar la fora/ele de observatie situate la sud de SC -rpec9i! S..SC .se incadrarea in categoria !ezo saproba pentru o lungi!e de rau de 18$ W!.alcele: ausor si +ecineagu prezinta un grad de curatenie ridicat (()T) incadrandu.a facut pe baza analizei bio!asei fito si zoo.C-C-% 2))) S.le in categoria .Sucursala Cercetari Cucleare +itesti' un put la Davidesti? .SC -uto!obile Dacia S-' 1 fora/.n raul Cea/lovel: iar raul Cot!eana ra!ane in continuare susceptibil de o eventuala poluare cu cloruri si produs petrolier: c9iar daca a suferit o i!bunatatire a calitatii apei. Din punct de vedere bacteriologic apa raurilor se incadreaza in totalitate in li!itele confor! S5-S 3))102))2 constatandu. +etro!. eferitor la calitatea apei lacurilor de acu!ulare din /udet: e=pertizele efectuate arata faptul ca !a/oritatea acestora s.se in categoria oligotrofa: iar lacurile Hudeasa si Golesti prezinta un grad de curatenie de $*.n e=ploatare? .au dispus !asuri de confor!are cu ter!ene si responsabilitati precise i!purificatorilor direcți si indirecti.S.+itesti cu fora/ele din zonele #aracineni 1 si 11 si .au incadrat in li!itele categoriei 1 de calitate: cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligoB!ezotrof.au .C.pentru -ctivitati Cucleare.planctonice: constatandu. Foraje de alimentare: .$$T: incadrandu. Din punct de vedere biologic si bacteriologic gradul de curatenie relativa incadreaza apa !a/oritatii raurilor din bazinul 9idrografic -rges din punct de vedere al saprobitatii in zona Z.se lipsa colifor!ilor totali si fecali.a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic. 1n ur!a acestor evaluari s.SC Edilul CG. E=ceptie fac apele raului Da!bovnic: Cea/lov si Cot!eana care din punct de vedere biologic au o calitate !edie spre buna. .S. saproba: apa de calitate buna.Ca!pulung .+.-rpec9i! S. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 82213 !ii !etri cubi prin *$ restitutii? 1331!ii !etri cubi nu necesita epurare prin $ restitutii? 8(882 !ii !etri cubi necesita epurare prin *) restitutii. c9i!ic si in categoria a 1.SC -+. Din punct de vedere biologic incadrarea s.c9i!ice si biologice B bacteriologice cu scopul de a deter!ina aportul de i!purificare asupra raului -rges si 5argului. Calitatea apelor de suprafata de pe teritoriul /udetului este in confor!itate cu 4rdinul 11"$02))2.alea #are? . Sursa de poluare care produce degradarea raului Cot!eana este S.4 S. > Lacu( Budeasa se incadreaza in categoria a 111.Ca!pulung.sase fora/e .au realizat ca!panii de recoltare si analize fizico. doua fora/e in e=ploatare: 5oplita si %eresti? .idraru: Cerbureni: Xigoneni: . b& Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile' .c9i!ic si in categoria a 111. Foraje de o servație .a de calitate din punct de vedere fizico.> Lacu( Basc%v se incadreaza in categoria a 1 de calitate din punct de vedere fizico.Sc9ela +etrol +itesti: sectiile Sa!ara: Cocu: +oiana %acului.'13 fora/e? .a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. Calitate necorespunzatoare a apei de suprafata a fost identificata .-uto!obile Dacia S-.+itesti s.nregistrat depasiri la CK" si la fier.

!ezotrof. aul -rges' Capataneni: Xigoneni: +itesti: Cateasca? . Statia auto!ata instalata la sediul 1+C +itesti: deter!ina ur!atorii poluanti' o=izii de azot: o=izii de sulf si !ono=idul de carbon. Sectiuni in flu= lent R 18' .olu!e de ape uzate R8(882 !ii !c Corespunz7tor *"( 1nsuficient 8(2)$ Ceepurat 122 Cele *) restitutii corespunzatoare evacuarii apelor uzate ce necesita epurare sunt dotate cu instalatii de epurare "( de restitutii: din care' . -pa din precipitatii se analizeaza in punctele' sediul 1+# +itesti si 8undata.B Sc9ela +etrol +itesti. Ta8e( nr+ 0+B+ Rețea de cana(i7are și tratare a a<e(%r u7ate Calitatea apelor evacuate uzate care necesit7 epurare se prezint7 astfel' . prezenta pesticidelor pe arii restranse in zona 8alfani si #icesti: fapt ce a deter!inat declararea zonelor ca zone conta!inate de poluare istorica? .ncarcari peste li!itele ad!ise la substante organice si pK: la fora/ele de ali!entare cu apa apartin<nd SC Edilul CG. nu au functionat 1? Sursele potentiale de poluare a apelor sunt' .+itesti: SC -uto!obile Dacia S.S.urilor (9idrocarburi policiclice aro!atice). au functionat corespunzator "? . Suprave'(erea calitatii apei: eteaua de supraveg9ere a calitatii apei este structurata astfel' Sectiuni in flu= rapid R(? . statii de epurare orasenesti' +itesti: Ca!pulung: Curtea de -rges? . aul -rges' Cerbureni: Hudeasa: +itesti +od: Golesti? . Unitatea !obila (autolaboratorul) face deter!inari pentru indicatorii' o=izi de azot si sulf: !ono=idul de carbon: ozon: pulberi in suspensie: in cazuri speciale (sesizari: etc. au functionat necorespunzator "2? . Din punct de vedere fizico. prezenta clorurilor in fantanile din gospodariile li!itrofe raului Cot!eana: deter!inand declararea si a acestor zone ca zone conta!inate de poluarea istorica generata de SC+ +etro! S.c9i!ic valorile indicatorilor analizati s. aul Doa!nei' Ha9na usului: Ciu!esti? .au inscris in S5-S "()$088 categoria 1 de calitate cu e=ceptia fosfatilor pentru lacurile .). c& Starea calitatii apelor subterane #onitorizarea calitatii apelor subterane a pus in evidenta ur!atoarele' .Ca!pulung: SC -pa Canal 2))) S. statii de epurare ape uzate industriale a societatilor' SC -rpec9i! S.alcele si Hudeasa. Deter!inari gaz.+itesti si SC -ro SCa!pulung? .Colibasi si Sucursala de Cercetari Cucleare Colibasi.cro!ografice pe probe de 3) !inute in punctele' sediul 1+# +itesti: 4ar/a: Cateasca: #ioveni pentru indicatorii din grupa H5V (benzen: toluen: =ilen) si grupa +-K. . aul Doa!nei' #aracineni? . aul 5argului' Ca!pulung si Clucereasa.

. 1n partea nordica a /udetului au o larga rasp<ndire solurile !ontane: acestea fiind soluri brun acide: soluri brunepodzolice feriiluviale: regosoluri: rendzine. aul -rges' . Dealurile pie!ontane si subcarpatice ale -rgesului reprezinta do!eniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune. aul 5<rgului' . indicatori specifici? . Lacuri de acumulare ) *+ ' .galbui: iar podisurile pie!ontane Cot!eana si Candesti au soluri podzolice pseudogeice si brune. aul 5argului' auDor? . -naliza apei consta in' . -stfel ' (i) la statia de epurare +itesti: indicatorii' a!oniu: CH4*: fosfor au prezentat depasiri ? (ii) statia de epurare Curtea de -rges' a!oniu: fosfor: substante organice (CH4*): CC4. .alcele: Hudeasa: Hascov: +rundu: Golesti? .doua categorie de soluri o constituie cele din eta/ul padurilor de rasinoase si de a!estec: care sunt soluri brun acide !ontane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice !ontane.galbui: cu aciditate ridicata.roscate podzolice: specifice unui cli!at !ai cald. regi! de o=igen? . aul Da!bovita' +ecineagu. Solurile /udetului -rges: for!ate in conditii variate de cli!a: relief: !aterial parental: sunt afectate cu intensitate diferira de anu!iti factori li!itativi' a) -rgilozitate asociata sau nu cu diferentierea te=turala sau variatia te=turii profilului solurilor: brun roscate: brune argiloiluviale: brune luvice: luvisoluri albice: planosoluri: .idraru: 4iesti: Cerbureni: Curtea de -rges: Xigoneni: . . . .oinea: +iscani? aul . %a statiile de epurare ale celor trei !unicipii din /udet au aparut si depasiri ale li!itelor avizate la anu!iti indicatori de calitate: datorate' e=ploatarii necorespunzatoare a treptei biologice? uzurii instalatiilor ce co!pun statiile de epurare? randa!entului scazut al instalatiilor din treapta secundara? te9nologiei greoaie de des9idratare a na!olului pe paturi de uscare? nefunctionarii ingrosatoarelor de na!ol.n lungul vailor apar soluri brun roscate: si brun. 1n sud: inclusiv in ca!pie: apar soluri pseudogleizate: iar . .alsan'Hradet: . . indicatori bacteriologici.alea #arului? aul Da!bovița' +odul Da!bovitei? aul 5opolog' Salatruc? aul -rgesel' Ca!aesti: #ioveni? aul Cea/lov' 4ar/a? aul Da!bovnic' Suseni? aul Cot!eana' Ciobani: ic9itele.Cr si suspensiile au prezentat depasiri? (iii) statia de epurare Ca!pulung' azot total: fosfor: CC4Cr si suspensiile au prezentat depasiri. grad de !ineralizare? .. indicatori biologici? . . Sol# subsol# ape subterane Cercetarile pedologice au pus in evidenta e=istenta: pe teritoriul /udetului -rges a unei !ari varietati de soluri: incepand de la solurile pa/istilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca.

vertisoluri: unele coluvisoluri si soluri aluviale: datorita careia aceste soluri au o serie de . b) Caracterul vertic al vertisolurilor si subtipurilor vertice: datorat caracteristicii de gonflare la u!ezire si contractare . ele!ent diagnostic . Din pri!a categorie fac parte eroziunea solului: desertificarea: saraturarea: e=ces de u!iditate s. -vand in vedere nu!arul de locuitori e=pusi: riscul a fost evaluat ca fiind se!nificativ.n stare uscata crapa? . -ceste activitati au generat o poluare istorica a solului si a apelor subterane: continuand si in prezent sa afecteze calitatea acestor co!ponente ale !ediului. De ase!enea: poluarea solului si a apelor subterane se datoreaza traficului rutier (poluare cu !etale grele) si activitatilor de e=tractie a petrolului (poluarea cu produse petroliere). se .nsusiri nefavorabile: cu! ar fi' . infiltratia apei este lenta: solul a/unge repede la saturatia !a=i!a . 1!pactul asupra !ediului' sursele de poluare fac parte din doua categorii si anu!e surse de poluare. Efectul negativ se reflecta asupra regi!ului apei din sol si asupra radacinilor plantelor care sufera rupturi si distrugeri . 1!pactul asupra sanatatii u!ane consta in aparitia i!bolnavirilor datorita consu!ului de apa provenita din surse subterane de !ica adanci!e (fantani particulare) poluate datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor !ena/ere: evacuarii necontrolate a apelor uzate si deseurilor provenite din activitatile zoote9nice: aplicarii ingrasa!intelor si activitatilor de e=tractie a petrolului.n perioadele cu deficit de u!iditate cand solurile crapa pana .degradare interioare a caror origine are legaturi directe cu natura si evolutia suprafetei in cauza si surse de poluare e=terioare a caror origine trebuie cautata in e=teriorul suprafetei in cauza. per!eabilitate si porozitate scazute? . Din a doua categorie fac parte surse de poluare cu! ar fi irigarea cu ape uzate orasenesti sau industriale insuficient epurate: e!isiile nocive rezultate din procese industriale: circulatia auto: c9i!izarea agriculturii s. Conta!inarea !icrobiologica a at!osferei genereaza riscul unor boli infectioase in cazul locuitorilor din vecinatatea fer!elor zoote9nice. capacitate !are de retinere si !ica de redare a apei plantelor cultivate? .n adanci!e: feno!en co!ple= sau consecinta a unor actiuni: consta in distrugerea si indepartarea solului de catre apele .a. +entru egiunea Sud #untenia: activitatile de e=tractie a titeiului si cele din do!eniul agricol au avut si au o pondere deosebit de i!portanta in econo!ia regiunii.n stare uscata: a argilei. factor li!itativ asociat solurilor cu argilozitate ridicata: este datorat e=cesului de u!iditate provenit din precipitatii? d) Gleizarea: ele!ent diagnostic .a. De ase!enea poate fi !entionata si poluarea datorita utilizarii nerationale a ingrasa!intelor B in special poluarea cu azotati: azotiti si fosfati. 1!pactul asupra calitatii vietii este se!nificativ si se datoreaza .n !iscare: alunecari: prabusiri? f) -lunecarile de teren: active si0sau stabilizate? g) -ciditatea: ca factor singular sau asociata cu alti factori li!itativi: afecteaza o i!portanta suprafata cu soluri argiloiluviale: ca!bisoluri cu e=ceptia celor brune eu!ezobazice: u!brisoluri: vertisoluri? 9) Continut redus de 9u!us si ele!ente nutritive? +oluarea solului si a apelor subterane este generata in special de depozitarea necontrolata a deseurilor: de e=filtratiile de la depozitele de deseuri: de rezidurile zoote9nice depozitate necontrolat in bataluri nea!ana/ate in vederea fer!entarii. sunt co!pactate: feno!enul avand intensitate variata de la redusa pana la foarte !are? . factor li!itativ asociat solurilor 9idro!orfe si unele soluri aluviale: este datorata e=cesului de u!iditate provenit din apa freatica aflata la ad<nci!e !ai !ica de 1 ! si0sau din izvoarele de coasta de pe versanti sau baza versantilor? e) Eroziunea de suprafata si . la u!ezire devin plastice si aderente: iar .n stratul superior (orizontul sau -QE si partea i!ediat superioara a orizontului H): iar surplusul de apa balteste? .n profunzi!e? c) +seudogleizarea .ncalzesc greu: de unde si denu!irea practica de Esoluri reciF.

C%nservarea 8i%diversit9ții 1 starea ?a8itate(%r natura(e a =(%rei si =aunei sa(8atice 1 arii <r%teHate #area varietate a for!elor de relief a deter!inat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei salbatice si c9iar a plantelor cultivate.n +iatra Craiului' floarea de colt (%eontopodiu! alpinu!): sangele voinicului (Cigritella rubra): s!irdarul ( 9ododrendon Jotsc9Oi): bulbucii de !unte (5rolius europaeus): iedera alba (Dap9ne blagaOata): tulc9ina (Dap9ne cneoru!): tisa (5a=us baccata): g9intura galbena (Gentiana lutea): garofita +ietrei Craiului (Diant9us calizonius).poluarii solurilor si apelor subterane utilizate ca surse de apa potabila. !onu!ente ale naturii si istorice din rezervatia E#icrorelief Carstic CetateniF care sunt afectate de activitatile a trei sate de rudari e=istente .23(012*) al Consiliului de #inistrii): 2 vegeteaza . E=ista unele e=ceptii in ceea ce priveste afectarea 9abitatelor si cadrului natural !ai ales datorita unor activitati antropice' . Circa ")T din suprafata /udetului este acoperita cu paduri situate in principal in zona de deal si de !unte.n ce !ai !ult influenta nefasta a factorului antropic. -lte specii sunt corbul: randunica. -cestea sufera .n regiuni si peisa/e deosebit de fru!oase. (aceste e=e!plare de flora sunt considerate ocrotite fie datorita unor acte nor!ative anterioare: fie datorita raritatii lor in /udet).alsan: este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acu!ulare . 8lora ocrotita este reprezentata prin' tisa: arborele lalea: laur: !agnolia: GingJo biloba: c9iparosul de balta: castan co!estibil: nuc: salca! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda. Dintre speciile rapitoare: uliului pasarar si cel sorecar. 1n acest caz e=ista o necesitate a i!bunatatirii !anage!entului de !ediu dn rezervatie? . De la luncile /oase ale -rgesului si pana in alpinul 8agarasilor regiunea ofera: prin varietatea orografica: conditii opti!e pentru desfasurarea intr. 9abitate forestiere din raza ocoalelor silvice 5opoloveni: Curtea de -rges: +oiana %acului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la e=ploatarile petroliere din zona? . -stfel: de e=e!plu: din cele 1$ specii de plante carora li s. 1n /udetul -rges e=ista un nu!ar de 82 arii prote/ate in suprafata totala de 3*. Starea ariilor naturale prote"ate Datorita reliefului eta/at si asezarii sale la rascruce de influente cli!atice: /udetul -rges este deosebit de bogat .alsan: recoltare piatra din rau: poluari diverse: bracona/.a atribuit: prin lege: calitatea de !onu!ent al naturii (Decretul nr. -cestea contin circa $) specii de arbori: 38 specii arbustive: 28$ specii erbacee si subarbustive. 9abitatul aspretelui: .n cuprinsul ariei prote/ate. 9abitate forestiere afectate de taieri abuzive efectuate !ai ales . -stfel de la nord la sud se disting ur!atoarele eta/e de vegetatie' eta/ul alpin: eta/ul padurilor de rasinoase: eta/ul padurilor de foioase: eta/ul de stepa. De ase!enea: !irosurile datorate activitatilor zoote9nice si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor !ena/ere au un i!pact se!nificativ asupra calitatii vietii.(38:2* 9a: ceea ce . Datorita prezentei unor acu!ulari au aparut specii de pasari specifice zonelor u!ede: din care' lebada: lisita: pescarus: corcodel: starc: rata salbatica.o ga!a larga a unei bogate flore si faune: precu! si a diferitelor for!atiuni geologice.nsa: din ce . 5abitate naturale Datorita e=istentei unei largi varietati de for!e de relief: in /udetul -rges e=ista aproape toate tipurile de 9abitate identificate . (dintre aceste sunt ocrotite 12) specii). Dintre cele (83 tipuri de 9abitate e=istente in o!ania: doar cele 13 9abitate de coasta si o parte din 9abitatele de zone u!ede nu se regasesc in /udet.n padurile particulare? .n ezervatia .n o!ania.

Stoica si studiat !ai apoi de #.* 11 +estera Da!bovicioara0 ). Cele !ai !ulte sunt in bazinul superior al raului Doa!nei la altitudini de peste 12))!: in unele dintre ele s. +iatra Craiului #are se . +entru a putea realiza o suprafata ocrotita co!parabila cu !edia europeana este necesar ca aceasta sa reprezinte circa 1) T din suprafata /udetului. Dintre acestea 2( arii prote/ate si doua parcuri nationale fac parte din reteaua nationala de arii prote/ate confor! %egii nr.* .180122" a Consiliului &udetean -rges. 1n rezervatia !i=ta .n apele raului .1*0 ). 1!presioneaza se!etia abrupturilor: avenelor: 9ornurilor: vailor si pesterilor care fac din +iatra Craiului una din cele !ai tipice regiuni carstice din tara.n +iatra Craiului: cu obiectiv prioritar crearea !anage!entului unitar la nivelul ariei prote/ate: ur!<nd ca apoi sa e=iste o continuitate a ad!inistrarii parcului de catre structurile nationale e=istente.urilor istorice.n directia Da!bovicioara. +entru unele arii prote/ate e=ista studii de inventariere a tuturor speciilor de plante e=istente .*02))) privind aprobarea planului de a!ena/are a teritoriului B sectiunea 111 zone prote/ate: iar restul sunt de interes local.n care conservarea 9abitatului aspretelui s.a i!pus ca o prioritate absoluta.n acea zona.Capra0 ")(" 8 +estera +iscul Cegru0 "2. %a fel de bogata si diversificata este si fauna.alsanicola. Contrar tuturor asteptarilor acest relict tertiar: a supravietuit p<na .n !ulte situatii ele se alatura sit.est: spre 9otarul Xarnestilor: iar coada spre sud: .ntors spre nord.alsan se derulaeaza proiectul %18E MSalvati aspreteleF: sub . !ezervatia mixta Valsan .nalta singuratica sub for!a unei cul!i !asive de calcar: cu creasta fierastruita ase!enea spinarii unui peste urias: al carui cap volu!inos este .n prezent: situatie .2 2 +estera Dobrestilor0 ). 8acuri glaciare B in a!onte de obarsia vailor: in caldarile %eaotei si sub #oldoveanu: se gasesc !ai !ulte lacuri alpine: situate in principal sub Cur!atura Xarnei. -spretele a fost descoperit de studentul naturalist C.n acest peste nu nu!ai o specie noua: ende!ica: ci si un gen nou o!anic9t9Os . >n afara de acestea sunt ocrotite 2" specii cu valoare istorica si dendrologica deosebita si 22 specii de ani!ale. Du!itrescu: +.* * +oiana cu Carcise Cegarasi0 * $ Xona carstica Da!bovicioara0 123( ( #oldoveanu. Stoica: care au identificat . ezervatiile paleontologice: geologice si zonele carstice: adapostesc infor!atii si !arturii inesti!abile despre trecutul acestor !eleaguri si .reprezinta *:2T din suprafata /udetului. Situatia ariilor prote/ate din /udet se prezinta astfel' Parcul 6ational Piatra Craiului: situat la /onctiunea celor doua !ari catene carpatice: e=tre!itatea sud vestica a Carpatilor 4rientali si capatul estic al Carpatilor #eridionali. . -cestea au fost trecute sub regi! de ocrotire prin Kotar<rea nr. Conditiile de !ediu specifice datorate structurii geologice si configuratiei reliefului: au deter!inat instalarea unei flore foarte bogate si variate cu nu!eroase ende!is!e.8( 2 Granitul de la -lbesti0 ).a incercat cu /ertfe si straduinte: introducerea vietii. Arii prote"ate de interes national/9a 7 8egea nr3(/'))) 1 #icrorelief carstic Cet7teni0 "1.* 12 +estera Uluce0 ).alsan. Este intoc!ita lista rosie a plantelor superioare care cuprinde 1") de specii. aspretele 7 relicva din tertiar si o prezenta rara se gaseste inca .8 " Calcarul nu!ulitic -lbesti0 ). Hanarescu si C.* 1) +estera nr.naltul patrona/ al -cade!iei o!ane.* 3 %ocul fosilifer Suslanesti0 3.fost derulat incepand din 1222 cu suport financiar de la Hanca #ondiala: prin Guvernul o!<niei si egia Cationala a +adurilor: proiectul de conservare a biodiversitatii .

* "2 Gruiul0 12.2 "( Hug9ea 110 33.2003+1 Parcuri 6ationale 32 +arc Cational +iatra Craiului0 $2$( Arii prote"ate de interes local 7 5otăr%ri C.3 "2 #alu0 12 "3 Cego!iru0 2) "" +riboaia0 2.3* 2) %acul Kartop .alea ea0 1.$ "1 #eng9ea0 28.2 2( ezervaȚia .8 1( %acul &g9eburoasa0 1.1 32 Hraniste 10 (.* *$ .2 *1 .8 18 %acul Kartop 10 )." *" Hascovele 110 21.3 2* %acul Scarisoara Galbena0 1." ") Hraniste 110 *.* *) 5opana0 1("."( 2" %acul 1zvorul.#useteica0 ).2$ 23 %acul Huda0 1.2* 3* +adurea 1edu.2 ** +ravat0 (8.22 2$ %acul Galbena 1.$ 1$ %acul Xarna0 ).13 +estera Stanciului0 ).alea C9eii B .8 :O:A8 '.8 *2 Cot!eana0 21.ladesti 01*.3 12 %acul Kartop 110 ).alsan0 11822 28 %acul Hascov0 1$2 22 %acul lui Harca0 12.$ 22 %acul .0 ).* 3$ #untele aiosu0 22 3( . 33 +arc #i9aesti0 $* 3" ." .0 1 21 %acul #7n7stirii0 ).alea ea BXarna0 $"8) 31 Xona carstica #agura.2 38 Slanic0 $.edea0 3".Cucsoara0 1*.alea Silistei0 2.alea Ursului0 $." 3) Golul -lpin .* 1* %acul 1ezer0 ).( "8 #oiceanu0 13.2 *3 Hascovele 10 3*.alea G9i!bavului0 $$22.( "$ Hug9ea 10 2)"." "* .* 1" -venul din Grind0 ).Cernat0 32(.

8 $$ Ce!Țoaica0 88.2 (8 #olivis0 "8.$ $3 -rnuta0 2.8 83 +apau Do!nesti0 "2 8" Corbi #o0 12. +lanurile %ocale si egionale de -ctiune pentru #ediu elaborate de agentiile /udetene de protectia !ediului care includ atat e=perienta acu!ulata de acestea in legatura cu calitatea !ediului cat si ele!ente rezultate din consultarea altor institutii care opereaza in activitatea lor cu proble!e de !ediu? ." 8$ ezervatia Caturala 8agaras0 3(**$.2 (" Cegoiu0 1))) (* ancaciov0 ") ($ -lbutele0 3.8 8* Corbi %a 01))." $" 5rivale0 "(8.udetul Arges '))( "%ne critice și de risc <rivind deteri%rarea ca(itatii 'ediu(ui @nc%nHur9t%r 1dentificarea si clasificarea proble!elor0aspectelor de !ediu se face luand in considerare' .1 (2 Cerbul #ic0 23.*( Xoruleasa0 23* *8 Hradet0 $)( *2 Coltul .2 () Hraneasa0 2 (1 .alea Satului0 82 (2 +oienari0 2(.$ $2 Carpenis0 1.1 (( %acsor0 2(.* :O:A8 .((3)' Sursa: Starea =actorilor de $ediu . Strategia Cational7 de Dezvoltare Durabila (SCDD care creaza pre!izele unei racordari depline a .8 81 +apau0 2(.anator0 1$* $) obaia0 1$) $1 uginoasa0 1.3 82 Corbi0 21.8 $* +odisor0 1.1 $2 #ateias0 2. +lanul Cational de -ctiune pentru #ediu care are rolul de punct de plecare pentru dezvoltarea +lanurilor %ocale si egionale de -cțiune pentru #ediu: e=e!plu sau analogie pentru for!ularea activitatilor si obiectivelor: viziune pentru activitatile de detaliu la nivel regional in scopul sustinerii i!ple!entarii obiectivelor la nivel national? .01--32( :O:A8 <E6E!A8 0).( (3 #arginea0 2.( 8) Ha9na usului0 12.$ $8 Hr7det uc7r0 32.8 $( ic9ita0 ").$ 8( +arcul 8lorica 02.

EJistenta un%r (i'ite de de=inire a c%nce<tu(ui de dura8i(itate +entru o parte a specialistilor de !ediu: durabilitatea se refera strict la epuizarea resurselor. -ceasta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea la !odelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta: bazat pe interesul pentru cunoastere si inovare: orientat spre i!bunatatirea continua a calitatii vietii oa!enilor si a relatiilor dintre ei . +entru o !ai inse!nata parte conceptul include poluarea: conservarea naturii si alte aspecte legate de !ediu incon/urator. +rin pris!a indicatorului sintetic prin care se !asoara procesul de convergenta reala: respectiv produsul intern brut pe locuitor (+1H0loc): la puterea de cu!parare standard (+CS): aplicarea Strategiei Cationale creeaza conditiile ca +1H0loc e=pri!at .n ar!onie cu !ediul natural.!partasita pe plan !ondial B cea a dezvoltarii durabile.n +CS sa depaseasca: in anul 2)13: /u!atate din !edia UE: sa se apropie de 8)T din !edia UE . 1ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura: pe ter!en !ediu si lung: o crestere econo!ica ridicata si: in consecinta: o reducere se!nificativa a decala/elor econo!ico. 0+. +entru alti specialisti: aspectele legate de calitatea vietii sunt !ai i!portante. 4rizont 2)3)' -propierea se!nificativa a o!aniei de nivelul !ediu din acel an al tarilor !e!bre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile. Din aceste considerente: organis!ele internationale precu!' 1UCC: UCE+ sau 338: definesc dezvoltarea durabila ca fiind aceea de \i!bunatatirea calitatii vietii u!ane si in acelasi ti!p considerand capacitatile de intretinere si suport ale ecosiste!elor in care locui!]. 4rizont 2)13' 1ncorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansa!blul progra!elor si politicilor publice ale o!aniei ca stat !e!bru al UE.Scopul este identificarea cantitativa si calitativa a retelelor de acces: utilitati publice: spatiilor si dotarilor publice care pot sustine obiectivele de dezvoltare locala: asigurand relatia dintre . Conceptul de durabilitate include si conceptul de calitate a vietii. 1n acest studiu utiliza! cea !ai consacrata definitie: cea a Co!isiei #ondiale pentru #ediu si Dezvoltare din cadrul Catiunilor Unite: publicata in cadrul raportului Hrundtland. . -cesta din ur!a nu are nici o perspectiva daca nu este co!binat cu conceptual de durabilitate.o!aniei la o noua filosofie a dezvoltarii: proprie Uniunii Europene si larg . . Ca orientare generala: lucrarea vizeaza realizarea ur!atoarelor o iective strate'ice pe termen scurt. mediu si lun'' .sociale dintre o!ania si celelalte state !e!bre ale UE. 4rizont 2)2)' -tingerea nivelului !ediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile.+ Ana(i7a resurse(%r =i7iceG starea așe79ri(%r -cest capitol studiaza Msc9eletulF urban al localitatii: care sustine activitatile de dezvoltare locala. 5oate cele trei ele!ente prezentate sunt foarte i!portante pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabila la nivel global.n anul 2)2) si sa fie usor superior nivelului !ediu european in anul 2)3). antropocenic: durabilitatea include ur!atoarele ele!ente' >3 epuizarea resurselor B pentru a nu se a/unge ca viitoarele generatii sa nu aiba resurse '3 aspect ecologice si de protectie a mediului B pentru a asigura un !ediu curat si sanatos in care generatiile prezente si cele viitoare sa traiasca in ar!onie cu !ediu incon/urator? +3 calitatea vietii B pentru a asigura un nivel de trai satisfacator pentru generatiile prezente si viitoare.

&ud. Di!bovita B 5opoloveni B +itesti B #oraresti B %i!. Di!bovita B +itesti: J! 8)Q2$2.edea B +oiana %acului B +itesti : J! 1*8Q2)).n /udețul -rgeș și e=istența a nu!eroase c7i de co!unicație: care fac leg7tura . &ud.DC $*' %i!.' DC $* B Hrosteni B Costesti B %i!.DC (C ' Hascov. &ud.ntre Hucuresti si Sibiu: E (): E *(".12)Q(1": % R 32:8($ J!? 8.*1Q$)): % R "2:2)1 J!? $. &ud.idraru B %i!. DC (3 ' +itesti B Ci!pulung #uscel B %i!.-1' %i!. &ud. DC (3 C' Sc9itu Golesti B Curtea de -rges B %i! &ud. DC (3 D ' Ciu!esti B Suslanesti: J! )Q))).(Q*)): % R (:3$" J!? (.DC $* .22Q))): % R 21:"1$ J!? 1).1)Q18": %R1):18" J!? 5otal lungi!e dru!uri nationale *$2:$83 J! De alfel se re!arc7 . Sibiu: J! )Q))). 0+.$1Q"3": % R$2:$82 J!? 11. 4lt B %unca Corbului B Cerbu B +itesti : J! 2)Q)*).ilcea: J! )Q))). Curtea de -rges BCapataneni B #al Sting %acul . . . DC $* D' -lbota B #osoaia B Hascov : W! )Q))).alea #are : J! "3Q2().1)$Q*)): % R 2$:22$ J!? 2.121Q823: % R 31:(11 J!? *.celelalte resurse locale si capacitatea de a le transfor!a in produse si servicii cu valoarea adaugata cat !ai !are.11$Q8)8: % R 11*:$$2 J!? ".DC $* H ' -1(+itesti) B Gea!ana B+itesti: J! )Q))). DC (2 -' %i!."2Q12*: % R "2:12* J!? 12.$"Q11): % R 2):*(3 J!? 2. Di!bovita B Hadeni B .ntre unele dintre cele !ai i!portante regiuni ale ț7rii' E 81 . &ud.DC ( ' %i!.1*$Q((*: % R (2:$$3 J!? 3. +rocesul de urbanizare a devenit un feno!en general: specific si ireversibil: fiind rezultatul unor factori obiectivi cu! ar fi dezvoltarea co!ertului: a transportului si a industriei. Fi&ura 0+3+ Harta rețe(ei de dru'uri @n Hudețu( Ar&eș . &ud. Hrasov: J! )Q))). 5eleor!an: J! )Q))). 4lt B . &ud. DC $( H ' %i!.+-+ In=rastructura de acces si trans<%rt 'ar=uri si <ers%ane Dru!uri nationale din /udetul -rges 1.ilcea: J! 8"Q))). &ud.

+ In=rastructura de 'ediu Siste'u( de &esti%nare a deseuri(%r @n Hudețu( Ar&eș +lanul /udețean de !anage!ent integrat al deșeurilor are un rol c9eie .+. +lanul &udetean de Gestionare a Deseurilor a/uta la proiectarea flu=ului de deseuri prin' N viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor: care !ai departe a/uta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale siste!ului: care ur!eaza a fi rezolvate prin planificare integrata? .n dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor: fiind un instru!ent de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana: pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara. +lanul vizeaza atingerea tintelor UE si a celor nationale: prin identificarea solutiilor durabile adaptate la conditiile locale specifice.0+.

udețean de <estionare a ?eșeurilor '))0@')>+ Gra=icu( 0+.+) Ev%(uția indicat%ri(%r de &enerare deșeuri @n Hudețu( Ar&eș .N identificarea solutiilor durabile din punct de vedere econo!ic si ecologic: adaptate la conditiile locale specifice. -cest +lan descrie !odul de gestionare a deseurilor !unicipale? ter!enul de deseuri !unicipale include' N deseuri !ena/ere? N deseuri co!erciale asi!ilabile celor !ena/ere? N deseuri verzi din parcuri: gradini si piete? N deseuri volu!inoase? +lanul &udetean de Gestiune Deseuri este o descriere a' N conditiilor e=istente in do!eniul gestion7rii deseurilor? N !asurilor si actiunilor necesare pentru rezolvarea proble!elor si a punctelor slabe in siste!ul e=istent de gestionare a deseurilor? N conditiilor i!puse in do!eniul gestionarii deseurilor: luand in considerare' cerintele UE si nationale? cerintele regionale? N etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii? Gra=icu( 0+-+ C%'<%7iția 'edie a deșeuri(%r @n Hudețu( Ar&eș Sursa: Plan .

+ Evidențierea ti<uri(%r de deșeuri Ti< deseu Cantitate <r%dusa :t%neG(una.44+B44 Deseuri !ena/ere Deseuri industriale 555B+/ -/200+430 > -3-5. #a(%ri=icat De<%7itat te'<%rar > -B..Sursa: Plan .+2B/ -ctualul siste! de gestionare a deseurilor !ena/ere (colectare si transport) dinaintea finalizarii etapei a doua a progra!ului /udetean prezinta lipsuri si anu!e' .+.udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+ ?e/euri municipale /i asimilabile a& ?eseuri mena"ere 1n /udetul -rges la nivelul inceputului de an 2)1) situatia cantitatilor de deseuri !ena/ere si industriale generate s.a prezentat astfel ' Ta8e( nr+ 0+.5/ De<%7itat de=initiv 555B+/ .

ncarcare a punctelor de colectare si i!plicit producerea de disconfort locuitorilor din zonele respective.n faza incipienta. +rin capacitatile epuizate ale depozitelor se se!naleaza depasiri ale suprafetelor de depozitare producand ne!ultu!iri ale proprietarilor terenurilor li!itrofe afectate. nu sunt . Depozitele nu sunt realizate cu siste!e de protectie a !ediului: cu! a fost' . nu au siste!e de colectare (drenuri de preluare a levigatului): nu au canale de preluare a apei pluviale: etc. Cici unul din depozitele e=istente nu era autorizat din punct de vedere al protectiei !ediului.? . calitatea apelor subterane? . prezenta rozatoarelor? . nu au siste!e de i!per!eabilizare a spatiului de depozitare? . nu e=ista un siste! de supraveg9ere si paza. prin dega/arile de gaze este favorizat feno!enul de autoaprindere? . !irosuri dezagreabile? .!pre/!uite? . nu e=ista un siste! de evidenta a cantitatilor de deseuri depozitate? . >n cazul co!unelor suburbane: datorita siste!ului deficitar (sau ine=istent) de gestionare a deseurilor se constata depozitari necontrolate de deseuri .  ridicarea si transportul deseurilor se efectueaza cu utila/e uzate fizic si !oral: fapt ce genereaza o situatie de disconfort prin dega/are de !irosuri specifice si pierderi de deseuri pe rutele de transport?  datorita nu!arului insuficient de utila/e si starea te9nica deficitara a acestora se produc perturbari ale progra!ului de ridicare a deseurilor: rezultand o supra. nu!eroase discutii cu proprietarii terenurilor invecinate: ne!ultu!iti de faptul ca proprietatile lor sunt afectate de apa poluata ce se scurge din depozit cat si de gunoaiele usoare antrenate de vant. ec9iparea unor puncte de colectare este nesatisfacatoare: recipientii prezentand un grad de uzura ridicat: in !ulte cazuri avand o capacitate de stocare insuficienta: nefiind posibila o colectare selectiva a deseurilor?  nu toate aceste puncte sunt dotate cu platfor!e betonate: afectand astfel calitatea solului si a panzei freatice. posibilitatea aparitiei unor epide!ii? .un siste! de depozitare controlata: aceasta afectand factorii de !ediu dupa cu! ur!eaza' . Depozitarea deseurilor !ena/ere din /udetul -rges se efectueaza in * localitati urbane: in depozite care nu sunt a!ena/ate intr. aspect dezolant? .n albiile raurilor: la capete de pod sau pe terenuri apartinand do!eniului public: organizarea serviciilor de salubritate fiind . Ta8e( 0+/+) C%'<%7itia 'edie a deseuri(%r 'enaHere c%(ectate de (a <%<u(atie .

sla!urile (na!olurile) provenite din instalatiile de acoperiri !etalice contin<nd Cd: Cr$Q: +b: CC (apartin<nd sectorului industrie) B acestea fiind depozitate . -utele sta ilite pentru mediul rural si cuprinse in proiectul revi.n /udetul -rges se evidentiaza' .($3:$2 tone deseuri industriale: din care $.edea: Cepari:Sapata: Cot!esna: Cocu: -lbota ? .n rezervoare sau .udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+ ?eseuri industriale >n /udetul -rges a fost inventariat la nivelul anului 2))8 un nu!ar de $) agenti econo!ici industriali: din care 2* erau generatori de deseuri periculoase. %a acel nivel s.uit sunt: .au produs 1(3. Cu!arul insuficient de ec9ipa!ente si conditia te9nica au dus la nerespectarea progra!ului de ridicare a deseurilor si supraincarcarea punctelor de colectare.Sursa: Plan . ruta 1 deserveste co!unele ' Cio!agesti: Cuca: #oraresti: Uda: . Colectarea si transportul deseurilor solide are loc inca in unele cazuri (in special !ediu rural) cu ec9ipa!ente invec9ite care creeaza disconfort: rezulta !irosuri urate si pierderi de deseuri in ti!pul transportului. Colectare /i transport 1naintea aplicarii etapei a doua a proectului finantat prin +4S #ediu: dotarea punctelor de colectare a deseurilor !ena/ere este inca insuficienta: !ulte dintre containere sunt uzate: in !ulte cazuri lipsesc sau capacitatea este insuficienta. -nu!ite puncte de colectare nu aveau platfor!e betonate: astfel incat calitatea solului si a apei de subterane pot fi afectate. deseurile cu continut de fenoli rezultate din do!eniul ali!entarii cu carburanti B acestea fiind depozitate la ra!pa ecologica de sla!uri petroliere +oiana %acului.n depozite special a!ena/ate? . deseurile de uleiuri uzate? . Dintre categoriile de deseuri periculoase: care constituie o proble!a i!portanta .2"):(3 tone deseuri periculoase: ceea ce reprezenta " T din cantitatea de deseuri industriale.n 9alde betonate (acoperite sau nu): .

Un nu!ar de 12 operatori B regii B societati co!erciale si servicii ale pri!ariilor isi desfasoara activitatea in do!eniul de salubritate in cadrul localitatilor urbane si rurale din /udet.a facut prin unitati de tip E#-5 si alti agenti econo!ici dotati cu ec9ipa!ente de valorificare.biologica nu s. %a fel si pentru tratarea ter!ica a deseurilor !unicipale. ruta * deserveste co!unele ' ucar: Dragoslavele: %eresti: Stoienesti: Godeni: Herevoiesti: Hoteni: +oienari ? . 1n !ediu rural !ai e=istau 1"1 locuri de depozitare te!porara: care in general sunt terenuri nea!ena/ate: dispuse prin Kotararea Consiliului %ocal: ad!inistrate de pri!arii. ruta 3 deserveste co!unele ' #ioveni: Davidesti: Kartiesti: #i9aesti: 5itesti: Halilesti: Stalpeni: Dar!anesti: Cosesti ? . ?e/euri generate din activitati medicale . +onderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in /udet' din total populatiei: peste /u!atate beneficiaza de servicii de salubritate. 1n /udetul -rges e=ista un singur depozit ecologic din punct de vedere constructiv: dar nu si din punct de vedere al !odului in care a fost e=ploatat anterior: in orasul #ioveni.. +relucrarea deseurilor colectate consta in sortarea !anuala pe grupe de !ateriale: dez!e!brare: !aruntire: presare: balotare si transportul lor la agentii econo!ici din tara care realizeaza reciclarea respectivelor tipuri de deseuri. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate si ponderea populatiei arondate la servicii de salubritate este putin peste *)T. raportare a operatorilor de salubritate: decat de cantitatile de deseuri in sine. Confor! KG 3"202))* privind depozitarea deseurilor: spatiile de depozitare din zona rurala necesitau reabilitare prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inc9idere confor! nor!elor europene. 5er!enul de inc9idere prevazut de KG 3"202))* este anul 2)1(. ruta 2 deserveste co!unele ' #osoaia: +oiana %acului: Habana: Draganu: Hascov: #erisani: #alureni: Hudeasa: #icesti: #aracineni ? . Eli!inarea deseurilor !ena/ere si asi!ilabile pentru /udetul -rges s. De precizat este faptul ca datorita vec9i!ii unora dintre depozite: infor!atiile furnizate de operatorii lor: in baza c9estionarelor: nu au fost suficient de relevante pentru un grad !ai !are de detaliere.a facut pana la aplicarea progra!ului de !anage!ent integrat al deseurilor.a facut doar prin depozitare anterior aplicarii !anage!entului integrat al deseurilor. Cegresti: +riboieni: 5opoloveni: Calinesti: Stefanesti ? . Datele generale referitoare la depozitele de deseuri e=istente se gasesc in docu!entele specifice si au fost analizate in cadrul evaluarii c9estionarelor pentru colectare date in cadrul acestui Studiu. ruta " deserveste co!unele ' 4ar/a: Cateasca: atesti: %eordeni: Hogati: Dobresti: Hotesti: Heleti. Cea !ai !are parte din cantitatea colectata de valorificatori provenea din industrie. 5ratarea !ecano. 2$ T in !ediul urban si 18 T in !ediul rural. ruta $ deserveste co!unele ? -lbesti: Hug9ea de /os: Hug9ea de sus: Cetateni: #ioarele: Sc9itu Golesti. Eliminarea deseurilor# tratare si depozitare eciclarea deseurilor !unicipale si valorificarea deseurilor !ena/ere si asi!ilabile colectate separat s. 1n fiecare oras e=istau inaintea aplicarii proiectului finantat prin +4S #ediu: depozite date in ad!inistratia agentilor de salubritate. +onderea populatiei deservita este de cca.

Sunt incluse in categoria deseurilor nepericuloase ur!atoarele !ateriale' a!bala/ele !aterialelor sterile: flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sange sau cu alte lic9ide biologice: g9ipsul neconta!inat cu lic9ide biologice: 9artia: resturile ali!entare (cu e=ceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase): sacii si alte a!bala/e din !aterial plastic: recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sange sau alte lic9ide biologice. +rin 4rdinul #inistrului Sanatatii nr. -!bala/ul in care se face colectarea si care vine direct in contact cu deseurile periculoase este de unica folosinta si se eli!ina odata cu continutul. -l doilea a!bala/ in care se depun sacii si cutiile pentru deseuri periculoase . $102))$' evalueaza i!pactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei: elaboreaza strategia si progra!ul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile !edicale: elaboreaza regle!entari specifice pentru gestionarea deseurilor !edicale: controleaza activitatile de gestionare a deseurilor !edicale: gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea !edicala. Deseurile nepericuloase sunt deseurile asi!ilabile deseurilor !ena/ere: rezultate din activitatea serviciilor !edicale: ad!inistrative: de cazare sau a blocurilor ali!entare.patologice si parti anato!ice (care cuprind parti anato!ice: !aterial biopsic: fetusi: placente: cadavre de ani!ale rezultate din activitatile de cercetare si e=peri!entare)? . +entru deseurile infectioase care nu sunt taietoare . (802))) care transpune in legislatia nationala Directiva CE nr. ( din Cor!e: deseurile rezultate din activitatea !edicala se clasifica: in functie de criterii practice: in deseuri nepericuloase si deseuri periculoase. nr. (*0""2 privind deseurile si Directiva CE nr. ") din 4. sa nu afecteze peisa/ele sau zonele prote/ate: fiind interzisa abandonarea: aruncarea sau eli!inarea necontrolata a deseurilor. deseuri infectioase (care contin sau care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice: precu! si cu virusuri: bacterii: paraziti)? . Gestionarea deseurilor i!plica nor!e specifice de colectare: transport: valorificare si eli!inare a deseurilor: inclusiv supraveg9erea acestor operatii si ingri/irea zonelor de depozitare dupa inc9iderea acestora. deseuri c9i!ice si far!aceutice (includ serurile: vaccinurile: !edica!entele cu ter!en de valabilitate e=pirat: reziduurile de substante c9i!ioterapice: reactivii si substantele folosite in laboratoare). Codurile de culori ale a!bala/elor in care se colecteaza deseuri rezultate din activitatea !edicala sunt' 'al en pentru deseurile periculoase si ne'ru pentru deseurile nepericuloase. 210$82 privind deseurile !edicale periculoase.G. sa nu prezinte riscuri pentru apa: aer: sol: fauna sau vegetatie? . Deseurile periculoase rezulate din activitatile !edicale se clasifica in patru !ari categorii' . deseuri intepatoare. +otrivit art. intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci de polietilena sau saci din polietilena galbeni: !arcati cu pictogra!a P+ericol biologicP. -laturi de #inisterul #ediului: autoritatea co!petenta de decizie si control in do!eniul gestionarii deseurilor spitalicesti: #inisterul Sanatatii are o serie de atributii in acest do!eniu: atributii stabilite prin art. 21202))2 au fost aprobate Cor!ele 5e9nice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile !edicale.egi!ul deseurilor este regle!entat de 4rdonanta de Urgenta a Guvernului nr. sa nu produca poluare fonica sau !iros neplacut? .taietoare (reprezentate de ace: catetere: seringi cu ac: branule: la!e de bisturiu de unica folosinta: pipete: sticlarie de laborator care au venit in contact cu !aterial infectios)? . deseuri anato!o.G. -ceste deseuri inceteaza sa !ai fie nepericuloase daca sunt a!estecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.U.U. (802))): astfel cu! a fost !odificat prin 4. +rocesele si !etodele folosite pentru eli!inarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a !ediului: respectand ur!atoarele principii' .

. +otrivit art. 21202))2: !etodele folosite pentru eli!inarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatile !edicale sunt incinerarea in incineratoare care respecta nor!ele si standardele in vigoare privind e!isiile de gaze in at!osfera: si depozitarea in depozitul de deseuri. -pro=i!ativ 2*T din cantitatea totala a deseurilor produse intr.S. Deseurile sunt transportate in carucioare speciale sau containere !obile: care se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare: la locul unde sunt descarcate. nr. Deseurile nepericuloase nu necesita trata!ente speciale si se includ in ciclul de eli!inare a deseurilor !unicipale: cu e=ceptia resturilor ali!entare provenite din spitalele de boli contagioase: care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. Separarea deseurilor !edicale in deseuri periculoase si nepericuloase constituie pri!ul pas pentru reducerea cantitatii de deseuri.#. 5ransportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea !edicala: pe dru!urile publice spre locul de eli!inare finala: se face pe rute avizate de Directia de Sanatate +ublica &udeteana. (802))): au obligatia' de a preda deseurile: pe baza de contract: unor colectori sau sa asigure valorificarea sau eli!inarea deseurilor prin !i/loace proprii? de a dese!na un anga/at care sa ur!areasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor0producatorilor de deseuri? sa per!ita autoritatilor de inspectie si control accesul la !etodele: te9nologiile si instalatiile pentru tratarea: valorificarea si eli!inarea deseurilor: precu! si la docu!entele care se refera la deseuri? sa separe deseurile in vederea valorificarii sau eli!inarii acestora.U. De ase!enea: scaderea cantitativa a deseurilor !edicale se obtine si prin reutilizarea si reciclarea categoriilor de deseuri !edicale care pot face obiectul acestor tipuri de operatiuni. +entru deseurile periculoase durata depozitarii te!porare nu trebuie sa depaseasca (2 de ore: din care "8 de ore in incinta unitatii si 2" de ore pentru transport si eli!inare finala.o unitate !edicala sunt deseuri periculoase: in prezent: cantitatea de deseuri rezultate din activitatile !edicale fiind in continua crestere: !ai ales ca ur!are a utilizarii !aterialelor de unica folosinta.G. Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra: inscriptionati PDeseuri nepericuloaseP. #etodele de eli!inare a deseurilor de acest tip trebuie sa asigure distrugerea rapida si co!pleta a factorilor cu potential nociv pentru !ediu si pentru starea de sanatate a populatiei. 1n confor!itate cu principiul Ppoluatorul platesteP: costurile operatiilor de eli!inare a deseurilor se suporta de catre detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector si0sau de catre detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul. Durata depozitarii te!porare a deseurilor va fi cat !ai scurta posibil: iar conditiile de depozitare vor respecta nor!ele de igiena in vigoare.este reprezentat de containere !obile: aflate in spatiul de depozitare te!porara. "1 din Cor!ele 5e9nice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile !edicale aprobate prin 4.e9iculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa corespunda ur!atoarelor cerinte !ini!e' co!parti!entul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului? sa aiba dispozitive de fi=are a containerelor in ti!pul transportului? sa fie utilat cu siste!e etanse de inc9idere a usilor co!parti!entului destinat containerelor? sa contina siste!e de asigurare i!potriva raspandirii deseurilor periculoase in !ediu in caz de accident. 12 din 4. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu siste! de prindere adaptat siste!ului auto!at de preluare din ve9iculul de transport sau adaptat siste!ului de golire in incinerator. 5ransportul deseurilor periculoase in incinta unitatii se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Spatiul de depozitare te!porara trebuie sa e=iste in fiecare unitate sanitara si sa aiba doua co!parti!ente' un co!parti!ent pentru deseurile periculoase: prevazut cu dispozitiv de inc9idere care sa per!ita accesul nu!ai persoanelor autorizate si un co!parti!ent pentru deseurile nepericuloase: a!ena/at confor! nor!elor de igiena in vigoare privind !ediul de viata al populatiei. nr. 1n aceste conditii: este evidenta i!portanta reducerii cantitatii de deseuri. educerea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea !edicala are o i!portanta deosebita: dat fiind faptul . Detinatorii si producatorii de deseuri: in confor!itate cu dispozitiile art.

/'entiile -e'ionale pentru Protectia Mediului si operatori economici .ca prin aceasta !asura se realizeaza prote/area !ediului incon/urator: o !ai buna protectie a !uncii si: nu in ulti!ul rand: prote/area sanatatii populatiei. Substante si preparate c9imice periculoase Datorita riscului pentru !ediu si sanatatea u!ana reprezentat de substantele si preparatele c9i!ice periculoase: !anage!entul si !onitorizarea acestora prezinta interes deosebit din partea tuturor factorilor responsabili. $8202))8 al +arla!entului European si al Consiliului din 1( iunie 2))8 privind e=portul si i!portul de produse c9i!ice periculoase: -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a actualizat inventarul i!portatorilor e=portatorilor +1C cu infor!atii aferente anului 2))2.au e=portat 132:2)) tone substante ca atare si s. S.au i!portat 1*2:"2( tone a!estecuri care fac obiectul egula!entului $8202))8.))*02))2 privind substantele care depreciaza stratul de ozon si ale egula!entului nr. -r!onizarea legislației naționale cu actele nor!ative europene . Substante reglementate de Protocolul de la $ontreal BO?S& si alternative -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a actualizat inventarul operatorilor econo!ici care desfasoara activitati cu substante regle!entate in confor!itate cu cerintele egula!entului nr. 1. 8"202))$ privind anu!ite gaze fluorurate cu efect de sera.224 Sursa: /'entiile Judetene pentru Protectia Mediului. Amportul si exportul anumitor substante si preparate perculoase BPAC& 1n do!eniul i!portului Di e=portului substantelor restrictionate regle!entate prin egula!entul (CE) nr.n do!eniu reprezinta una din prioritatile autoritatilor co!petente. Ta8e( 0+5+) C%'<%7itia 'edie a deseuri(%r 'enaHere c%(ectate de (a <%<u(atie Gra=icu( 0+0+) P%nderea c%nsu'u(ui de a&enți =ri&%ri=iciF <e ti<uriF @n anu( .

/'ențiile -e'ionale pentru Protec ția Mediului 0i operatori economici @ Prevenirea# reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest Din datele cuprinse . > P%(uanti Or&anici Persistenti 1n do!eniul poluanților or'anici persistenti s-au intocmit inventare cu su stantele noi propuse a fi introduse pe -ne=ele Conventiei de la StocJ9ol!: +rotocolului +4+s: respectiv egula!entului nr. Ta8e(u( 0+4+) Cantitati(e de <r%duse cu c%ntinut de POPs n%i Sursa: /'entiile Judetene pentru Protectia Mediului.n pl7ci Di tuburi din azboci!ent.2))2 se prezinta in tabelul de la /os.n vedere prevederile art. @ $ercurul 1nventarul privind !ercurul in perioada 2))(.12 din K. nr.n inventarele privind azbestul Di deDeurile de azbest rezult7 c7: din toate articolele care conțin azbest: cele !ai !ari cantit7ți se reg7sesc . /'entiile -e'ionale pentru Protectia Mediului si operatori economici Ta8e(u( 0+-2) Inventaru( <rivind 'ercuru(F @n <eri%ada . 8*)02))" privind poluantii organici persistenti. -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a inventariat cantitatile de produse cu continut de substante noi +4+s utilizate in vederea raportarii la Co!isia Europeana. 12"02))3 privind prevenirea: reducerea Di .Evaluarea riscului asupra mediului al produselor biocide si pentru protectia plantelor > Pr%duse <entru <r%tecția <(ante(%r 1n vederea i!ple!entarii Directivei 210"1" privind plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor: in anul 2))2 au fost e!ise 1)2 avize de !ediu pentru produse de protectia plantelor necesare in vederea o!ologarii acestora: dintre care 38 produse au fost o!ologate de Co!isia Cationala de 4!ologare a +roduselor pentru +rotectia +lantelor prin procedura na ționala.G.22/ 1 . -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a evaluat: prin procedura co!unitara: si a intoc!it rapoarte de evaluare de !ediu si ecoto=icologie pentru 1 produs de protectia plantelor: 3 rapoarte de evaluare asupra ec9ivalentei sursei de substanta activa si 2 rapoarte de evaluare: in vederea obtinerii unei autorizatii pentru efectuare de teste in conditii controlate. -v<nd .225 Sursa: /'ențiile Județene pentru Protecția Mediului.

#.*2$ de substante. S. 1n anul 2))2 s.udetene pentru Protectia $ediului# Agentiile !egionale pentru Protectia $ediului si operatori economici > Re&u(a'entu( -42/G. Ta8e( 0+--+ ) Inventaru( artic%(e(%r cu a78est şi a deşeuri(%r de a78estF <e anu( .controlul polu7rii !ediului cu azbest: !odificat7 Di co!pletat7: confor! c7rora: . a verificat si validat listele co!unicate de -gentia Europeana pentru +roduse C9i!ice (ECK-) de la KelsinJi: care cuprind fir!ele si substantele preinregistrate in 2))8.au identificat *2) operatori econo!ici cu sediul social in o!ania si respectiv: 1). -ctivitatea de consiliere a operatorilor se desfasoara prin inter!ediul biroului national de asistenta te9nica (KE%+DESW B E-CK) constituit in confor!itate cu cerintele egula!entului E-CK: 5itlul V111: -rt.225 Gra=icu( 0+3+) P%nderea cantit9ți(%r de a78est şi a deşeuri(%r de a78est :K. .+. Sursa: Agentiile . 12". <rivind inre&istrareaF eva(uareaF aut%ri7area si restricti%narea su8stante(%r c?i'ice > REACH -.au inregistrat 328 de solicitari ale operatorilor care au fost consiliati.22.C.ncep<nd cu 1 ianuarie 2))(: activit7țile cu azbest au fost interzise: !aterialele cu conținut de azbest e=istente sunt considerate deDeuri.

8or!at si dezvoltat .ntreprinderi' • !i/loace de pro!ovare B JnoI. -ctivitatea !estesug7reasc7 si co!erțul au fost pri!ele activit7ți care s. +rin asezarea geografic7 favorabil7 sc9i!burilor: dezvoltarea !estesugurilor si a agriculturii: atenția acordat7 acestor !eleaguri de c7tre unii do!nitori: +itestiul s.ntre aceasta si 5ransilvania si .Confor! prevederilor 5itlului .se .un co!ercial si de tranzit.ntre Europa Central7 si +eninsula Halcanic7.ntr.n oras. Heneficiile dezvolt7rii locale se reg7sesc atat la nivelul intreprinderii cat si la nivelul co!unit7ții' .n perioadele interbelic7 si postbelic7: +itestiul !ențin<ndu.ntr. -sigurarea unei baze sigure si viabile a activit7ții econo!ice si a !uncii pentru viitorul localit7 ții: care s7 asigure o bun7 calitate a vieții locuitorilor si s7 contribuie la regenerarea unei zone !ai largi face ca ad!inistrația local7 s7. Dezvoltarea ascendent7 a orasului s.ntre estul si vestul #unteniei: .n &udețul -rgeș activitatea econo!ic7 este deter!inat7 de sectorul industrial: voi reprezenta sectorul acesta detaliind: !ediul econo!ic al #uncipiului +itești: reședința &udețului -rgeș.o regiune natural7 co!ple=7: +itestiul se afl7 la intersecția unor vec9i dru!uri co!erciale si c7i de co!unicații care au asigurat si continu7 s7 asigure per!anente si !ultiple leg7turi . >n acest conte=t: este esențial pentru +itesti s7 p7streze stabilitatea si s7 asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.a continuat si .1: -rt.si statutul de centru de interes . Dezvoltarea industriei: cresterea continu7 a nu!7rului de locuitori: !ateriile pri!e si !aterialele e=istente .n epoca !edieval7: . De !are i!portanț7 prin intensitatea lor au fost sc9i!burile co!erciale cu Hrasovul si Sibiul: renu!ite centre de co!erț si !estesuguri ale vre!ii. 1n prezent: +itestiul este un oras puternic industrializat: cu un potențial econo!ic ridicat: f7cand parte din categoria celor !ai dezvoltate orase din o!ania.se !ulte din ra!urile industriale e=istente la nivel național. 4 caracteristic7 de baz7 a dezvolt7rii sale econo!ice vizeaz7 ga!a deosebit de diversificat7 a rețelei industriale: aici reg7sindu.ntre zonele de c<!pie: deal si !unte orasul a devenit: .n aceast7 perioad7: unul dintre cele !ai active centre de co!erț din țara o!<neasc7. pentru .+0+ In=rastructura ec%n%'ica >ntruc<t .au dezvoltat: transfor!<nd +itestiul .n centrul sc9i!burilor de produse care se f7ceau .a transfor!at din sat . -fl<ndu.n /udețul -rges si cadrul natural au deter!inat: .n dezvoltarea local7 p7strarea potențialului econo!ic al industriilor c9eie si crearea condițiilor pentru diversificarea serviciilor oferite at<t cet7țenilor: c<t si agenților econo!ici.si stabileasc7 ca principal obiectiv .ntre localit7țile urbane din țar7.ntre cele !ai !oderne si dina!ice resedințe de /udeț din țar7. 4pinia oa!enilor de afaceri este c7 dezvoltarea sectorului econo!ic este baza dezvolt7rii intregii societ7ți.9oI? • flu= de infor!ații? • intensificarea contactelor? . 0+. "" din egula!entul (CE) 12(202))8 privind clasificarea: etic9etarea si a!balarea substantelor si a!estecurilor (C%+): -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a constituit biroul national de asistenta te9nica (KE%+DESW B C%+) care functioneaza i!preuna cu KE%+DESW B E-CK.se .n acelasi ti!p: e=tinderea si diversificarea rețelei co!erciale si de servicii.n t<rg si apoi: .n +itesti si . Dup7 anii 12(): c<nd orasul a fost ridicat la rang de !unicipiu: at<t activitatea econo!ic7 c<t si cea social B cultural7: au c7p7tat o nou7 di!ensiune: +itestiul situ<ndu.

()) de agenți econo!ici din cei 1". nu!7rul !are de 1##.n do!enii econo!ice de .ntreprinderi? • !ediu de afaceri propice succesului.n lic9idare sau . #ediul econo!ic al !unicipiului +itesti este do!inat de fir!ele din co!er ț unde activeaz7 apro=i!ativ /u!7tate dintre fir!ele pitestene si fir!ele !ici de servicii.()) .nalt7 te9nologie? .au construit scoli: case de cultur7: au fost !odernizate str7zi si bulevarde Caracteri7area 'ediu(ui ec%n%'ic a( 'unici<iu(ui Pitești >n /udetul -rges: funcționeaz7 apro=i!ativ 13. &udetul arges deține cateva atuuri econo!ice care il disting' .uri active? . >n opinia cet7 țenilor !unicipiului: acesta se caracterizeaz7 prin crestere econo!ic7.n dezvoltare? .n do!eniul cercet7rii prin .ntre . sector bancar bine dezvoltat? .12:3T din econo!ia local7.nregistrați: diferența fiind reprezentat7 de agenții econo!ici cu activitate te!porar . Gra=icu( 0+B+ Perce<ția cet9țeni(%r <itesteni <rivind ev%(uția ec%n%'ic9 a %rasu(ui .n subordinea Consiliului %ocal al !unicipiului +itesti.n stare de fali!ent: de reorganizare /udiciar7: .#7r7cineni si a Stațiunii de Cercet7ri -gricole -lbota. o co!unitate de afaceri dina!ic7 si !otivat7.n dizolvare.nsoțit7 de cresterea activit7ții . -pro=i!ativ un sfert din econo!ia local7 revine sectorului serviciilor: celelalte sectoare' industria: construcțiile: turis!ul si agricultura dețin<nd ponderi de ):(T.ntrerupt7 sau societ7țile co!erciale aflate . Dezvoltarea industrial7 este . capacitate crescut7 .nt7rirea concurenței? • !a=i!izarea profitului? • activitate investițional7? • eficientizarea a!plasa!entului? • cooperarea . parcuri industriale . volu! !are de investiții? .nfiin țarea 1nstitutului de Cercet7ri +o!icole si +roducție +itesti. . forț7 de !unc7 superior calificat7? . >n prezent: funcționeaz7 at<t societ7ți cu capital privat: c<t si societ7ți co!erciale cu capital integral de stat: unele aflate . pentru co!unitate' • creare de locuri de !unc7? • cresterea veniturilor obținute din ta=e? • cresterea gradului de valorificare a construcțiilor? • cresterea nivelului de trai? • cresterea puterii de cu!p7rare? • reducerea !igr7rii forței de !unc7? • posibilitatea de a realiza parteneriate de cooperare .ntreprinderi0ad!inistrație? • cresterea disponibilit7ții la dialog. 5otodat7: au fost create nu!eroase spații co!erciale: s.• .

Caracteristica predo!inant7: din punct de vedere econo!ic: fiind' S activitatea industrial7? S industria auto? S dezvoltare susținut7? S dezvoltarea unei platfor!e industriale cu potențial econo!ic? S dina!is!ul afacerilor.2*) sunt persoane fizice independente si asociații fa!iliale: iar circa 3)) sunt sucursale sau filiale ale unor agenți econo!ici cu sedii .n alte localit7ți. Din nu!7rul total de agenți econo!ici care funcționeaz7 pe raza !unicipiului +itesti: apro=i!ativ ". >n do!eniul industriei: la nivelul /udețului -rges: ra!urile cu cea !ai !are pondere sunt' Fi&ura0+-2+Hidr%centra(a #idraru .

idraru se afl7 alte 1" !icrocentrale: iar .n /udeț este evidențiat7 de e=istența a trei institute de cercetare de i!portanț7 național7' 1nstitutul de Cercet7ri +o!icole #7r7cineni: 1nstitutul de Cercet7ri gricole -lbota: si 1nstitutul de Cercet7ri Korti. 1!portanța agriculturii .industria petroc9i!ic7:constructoare de !asini: energie electric7 (.viticole de la Stef7nesti. .n a!onte B dou7) si ter!ic7: co!bustibili nucleari: electrote9nic7 si electronic7: e=ploatarea si prelucrarea le!nului: industria porțelanului si faianței: !aterialelor de construcție: te=til7 si a produselor te=tile: .nc7lț7!intei: ali!entar7 si a b7uturilor.n aval de 9idrocentrala . -gricultura beneficiaz7 de condiții prielnice: !ai !ult de /u!7tate din suprafa ța agricol7 a /ude țului fiind reprezentat7 de teren arabil.

>n +itesti . >n anul 2))$: treizeci de fir!e din /udețul -rges au reusit: prin pris!a rezultatelor financiare: s7 fie .C.C. &o9nson Controls o!<nia S.n funcțiune.C.-.si desf7soar7 activitatea .C.Spiritul antreprenorial: refor!ele structurale si cele viz<nd funcționarea unit7 ților econo!ice: precu! si aplicarea !ecanis!elor de piaț7 au condus la dezvoltarea rapid7 si foarte puternic7 a sectorului privat .C.): pe platfor!ele Cot!eana si C<ndesti? S SC %isa Dr^=l!aier -utopart o!<nia S.%.-.n +itesti.alea #are etc.-.: S. -uto!obile Dacia Groupe enault S.ntreprinderile: acestea . -na 1#E+ S.+ Structura a&enți(%r ec%n%'ici cu ca<ita( str9in sau 'iJtF<e d%'enii de activitate Sursa' Ca!era de Co!erț si 1ndustrie -rges Se observ7 c7 ponderea cea !ai !are o au agenții econo!ici care desf7soar7 activitate de co!er ț: ur!ați de cei din ra!urile industrie: servicii: agricultur7 si construcții.C. -lpro! S-.n /ur de 8)) de societ7ți co!erciale cu capital str7in sau !i=t: printre acestea reg7sindu.: obiect de activitate transportul internațional: capital austriac. sau S.n topul cu cele !ai !ari cifre de afaceri.: care beneficiaz7 de e=istența z7c7!intelor de petrol si gaze naturale care se e=ploateaz7 . +etro! S. +rintre acestea se reg7sesc S.C. >ntre societ7țile cu capital str7in sau !i=t se nu!7r7' S S.-. _UECECHE GE S+ED1514C S.%. Conarg S. . esursele naturale: forța de !unc7 .nse!nat7 o au !icro.econo!ic7: precu! si apropierea de Hucuresti au deter!inat cresterea nu!7rului de investitori str7ini: acestia reprezent<nd apro=i!ativ 1)T din nu!7rul societ7ților co!erciale .nregistreaz7 cel !ai !are profit brut: la aceast7 co!panie lucr<nd si cei !ai !ulți anga/ați? S SC -rpec9i! S.%. care .: obiect de activitate transportul si construcțiile civile: capital !i=t ro!<no.C. .C. Desi: .-. .: lider detasat: S.-.: S. %isa Dr^=l!aier -utopart o!<nia S.se at<t agenți econo!ici !ici: c<t si agen i econo!ici !ari si foarte !ari.: produc7tor de cabla/e si accesorii auto: capital ger!an? S SC S4#EC4 S. -uto!obile Dacia S. francez? S S.-.edea: Cocu: %eordeni: Hogați: .nalt calificat7: diversitatea structural.: S. Ta8e(u(+ 0+-.n !ai !ulte zone (+oiana %acului: #osoaia: S7!ara: .%. .: co!ple= petroc9i!ic? S S.n +itesti: nu!7rul de societ7ți co!erciale este relativ !are: respectiv *) de societ7 ți co!erciale la 1))) de locuitori: ponderea cea !ai .

Nu'9ru( a&enți(%r ec%n%'iciF &ru<ați <e <rinci<a(e(e ra'uri de activitate #a/oritatea fir!elor din /udetul arges sunt fir!e tinere: . Ta8e( nr+ 0+-0+C(asa'entu( <ri'e(%r trei =ir'eF <e ti<uri de intre<rinderiF<entru anu( . Cu toate acestea: +itestiul se reco!and7 ca un oras puternic industrializat: realiz<nd apro=i!ativ **T din producția industrial7 a /udețului -rges: care: pe plan econo!ic: la nivel național ocup7 unul din pri!ele * locuri.ntreprinderile !ari si foarte !ari nu!ai 1T din totalul agenților econo!ici. +rincipalele ra!uri de activitate: grupate dup7 nu!7rul agenților econo!ici: eviden țiaz7 faptul c7 nu!7rul agenților econo!ici din co!erț dep7seste /u!7tate din nu!7rul agenților econo!ici argeseni.reprezent<nd 8)T din totalul agenților econo!ici.225 . Gra=ic nr+0+.nființate dup7 anii 122). >ntreprinderile !ici si !i/locii reprezint7 12T: iar .

n proporție satisf7c7toare: e=ist<nd . Gra=ic nr+0+5+ Uti(i7area resurse(%r (%ca(e natura(e .))) Euro ((":83T) si cu cel !ult "2 anga/ați ((":1*T). piatra de construcții: produse agricole pentru prelucrare: produse agricole pentru restaurante etc.nc7 rezerve.n 1)).) .Sursa' Ca!era de Co!erț si 1ndustrie -rges Gra=ic nr+0+/+ P%nderea a&enți(%r ec%n%'ici din Hudetu( ar&es <e d%'enii de activitate Din punctul de vedere al !7ri!ii: do!in7 ca nu!7r fir!ele !ici: cu o cifr7 de afaceri p<n7 . Confor! sonda/ului de opinie: econo!ia local7 foloseste resurse locale naturale (e=.

n activitate 8abrica de !otoare electrice +itesti: iar .n anul 122) prin preluarea parțial7 a patri!oniului fostei >ntreprinderi de -utoturis!e +itesti. este cel !ai !are produc7tor de auto!obile din țar7.n Co!binatul +etroc9i!ic: rezult<nd un co!ple= de producție si .C.n 12$8 se inaugura Uzina de -utoturis!e +itesti (EDaciaF): pri!a uzin7 cu acest profil din o!<nia. -rpec9i! S.ntreprinderii este prev7zut ca centrul de inginerie te9nologic7 s7 devin7 cel !ai !are pe care grupul . +itesti: un co!ple= petroc9i!ic fondat . >n acelasi an: s.>n aceast7 structur7 industrial7 diversificat7 cele !ai representative ra!uri sunt' S 1ndustria construcțiilor de !asini: utila/e: ec9ipa!ente: !otoare electrice este o industrie cu tradiție .n 12(1 afin7ria +itesti a fost integrat7 .se printre pri!ele 1)T unit7ți de producție pe care -lianța enault Cissan le are .a diversificat producția ca ur!are a . S 1ndustria produselor pri!are care este reprezentat7 de ur!7toarele subra!uri' S producția de produse c9i!ice si petroc9i!ice? S fabricarea ele!entelor de beton: ci!ent: ipsos? S producția articolelor din cauciuc si !ase plastice. >n anul 12$( au fost .n acest !o!ent capacitatea uzinei. S. 5otodat7: . Ea a luat fiin ț7 . Societatea are ca obiect de activitate producerea si co!ercializarea de auto!obile: piese de sc9i!b: !asini unelte si instalații pentru industria de auto!obile: de agenți energetici si te9nici pentru societ7țile co!erciale de pe platfor!a industrial Colibasi si terți: pro!ovarea si punerea . -uto!obile Dacia S.C. Cea !ai reprezentativ7 unitate din aceast7 ra!ur7 industrial7 este S.n afara 8ranței.-.n anul 2))2: pentru producția la +itesti este prev7zut7 o crestere care face ca produc ția realizat7 s7 a/ung7 p<n7 la ")).a realizat unificarea Co!binatului +etroc9i!ic cu Uzina Cegru de 8u!: iar .nființate ca unit7ți distincte' afin7ria +itesti: Co!binatul +etroc9i!ic +itesti: Centrala 5er!ic7 si de 5er!oficare. >n anul 12$( intra .n lu!e. -st7zi si.n aplicare a inițiativelor de interes național: .-.))) de unit7ți: de altfel:!a=i!ul pentru care este proiectat7 .n +itesti. Capacitatea de producție poate creste dac7 toate cele sase !odele %ogan vor avea succes: dac7 vor fi valorificate oportunit7țile oferite de !ediu: dac7 se va crea infrastructura necesar7.nființ7rii de noi agen ți econo!ici: !ici: !i/locii si !ari: cu capital ro!<nesc sau str7in. +<n7 .l are .n do!eniul fabric7rii de auto!obile si do!enii cone=e. -st7zi: datorit7 costului sc7zut al forței de !unc7: uzina de la +itesti este foarte bine pozi ționat7: ea nu!7r<ndu.n strategia .n 12$" prin construirea unei fabrici de negru de fu!.

-lpro! S.12($: a devenit o unitate puternic7: cea !ai !are si !ai co!ple=7 platfor!7 petroc9i!ic7 din o!<nia: un nu!e recunoscut pe plan intern si internațional.nregistrat un co!ple= proces de restructurare prin care s. -rpec9i! S.n Uniunea European7: a ap7rut necesitatea te9nologiz7rii acestei industrii: care se confrunt7 cu concurența venit7 din celelalte ț7ri ce activeaz7 pe +iața Unic7 a Uniunii Europene: ț7ri . s.C.22.C.-.a i!pus: .-. S 1ndustria usoar7 este !ai puțin dezvoltat7: cuprinz<nd un nu!7r redus de agenți econo!ici: din care !area !a/oritate sunt 1##. S 1ndustria ali!entar7 este dezvoltat7: acțion<nd . -cesta: dup7 anii 12(*. Calitatea deosebit7 a produselor si serviciilor sale: crearea si p7strarea unor relații parteneriale solide: realizarea unui dialog desc9is cu clienții si beneficiarii s7i: gri/a pentru !ediul .co!erciale cu efecte favorabile asupra eficienței activit7ții societ7ții.au dezvoltat' N 1ndustria de confecții este bine reprezentat7: dar principalele unit7ți de producție au dezvoltat producție . +itesti. S 1ndustria le!nului si !obilei este reprezentativ7 pentru /udetul arges: fiind o ra!ur7 cu tradiție.n producția de !obilier de calitate superioar7.-. -rpec9i! S. S.C.ntruc<t i!porturile acoper7 peste 8)T din necesarul intern de !ateriale te=tile pentru industria confecțiilor de . N +roducția de țes7turi: articole crosetate si tricotate reprezint7 o oportunitate pentru investitori: .n acest do!eniu f7c<nd parte din seg!entul .n co!unitate solicit<nd toate acestea.-.n trei subra!uri' N 1ndustria de !or7rit si panificație? N 1ndustria prelucr7rii c7rnii? N 1ndustria laptelui.a restr<ns activitatea unor .22/ serie 8rut9 K . -rpec9i! S. N 1ndustria piel7riei are o slab7 dezvoltare: agenții econo!ici ce activeaz7 . ast7zi: integrarea .n special cu produsele' benzine: !otorine ecologice: polietilen7 de !ic7 densitate: polietilen7 de !are densitate: acrilonitril: cianur7 de sodiu: negru de fu! si 9idrocarburi aro!atice.n siste! %4KC: ceea ce le face dependente de fir!a partener7. 4dat7 cu integrarea . >n cadrul acesteia s. esursele locale de le!n reprezint7 o oportunitate pentru investiții .ntreprinderilor !icro: !ici si !i/locii si produc<nd nu!ai pentru piața intern7.-. +itesti este cel !ai !are produc7tor de !obil7 din o!<nia: al7turi de care s. Ta8e( 0+-3+ Indicii <r%ducției industria(eF iunie . S.C. Ea a .C. +e piața e=tern7: S.n care agricultura este dezvoltat7.uri. -rpec9i! S. S 1n industria !etalurgic7 si a construcțiilor !etalice activeaz7 un nu!7r !are de 1##.ntreprinderi de stat: ulterior privatizate.ntreprinderilor !ici. are i!ple!entat siste!ul calit7ții si este pri!a co!panie din o!<nia care foloseste un regi! de producție special: !odule ale siste!ului infor!atics pentru ad!inistrație si !anage!ent: integrat.au dezvoltat !ulți alți produc7tori de succes: din categoria .econo!ic integrat cu puternice leg7turi reciproce te9nologice si de operare B S.ncon/ur7tor si pentru di!inuarea polu7rii reprezint7 prioritatea si interesul S.!br7c7!inte.>iunie . -ceasta cuprinde un nu!7r !are de agenți econo!ici a c7ror producție este destinat7 e=clusiv pieței interne si !a/oritar pieței locale.uri. +entru desf7surarea activit7ților co!erciale: sunt organizate co!parti!ente prin care se realizeaz7 un contact direct cu piața e=tern7 pentru i!port si e=port: facilit<nd cresterea vitezei operațiunilor financiar.

n principal: la construcții: dru!uri si poduri: precu! si ca !aterie pri!7 la fabricile de porțelan: iar . -ctivitatea de tradiție a !unicipiului +itesti: co!erțul: s.n zona !unicipiului Curtea de -rges: e=ist7 depozite de argil7: !arne si nisipuri .ngust7: .o f<sie .n viitor: viz<nd at<t construcțiile industriale: de locuințe: dar si realizarea de' dru!uri: ap7: canalizare: instalații electrice: de gaz etc. Cu un !ediu natural favorabil: acest do!eniu are posibilitatea de a contribui substanțial la realiz7rile co!unit7ții locale.n sfera co!erțului si a prest7rilor de servicii. Construcțiile sunt bine reprezentate . Dup7 anul 122): dina!ica activit7ților de co!erț a cunoscut o tendinț7 ascendent7 prin !odific7rile petrecute pe piața forței de !unc7 din sfera activit7ților de producție . S Co!erțul este una din ra!urile econo!ice care a cunoscut o dezvoltare continu7 de. >n /udetul arges au fost desc9ise !ai !ulte unit7 ți co!erciale' +1C: Waufland: #etro: -uc9an care ofer7 un sorti!ent bogat si care creeaz7 o concurenț7 real7 pe piața de consu!.alea 1asului? .n vedere integrarea o!<niei .a dezvoltat si diversificat continuu: . -stfel' .n /udetul arges unde funcționeaz7 un nu!7r !are de agen ți econo!ici diversificați ca !7ri!e: sectorul fiind .nvelisuri for!ate din !arne: argile: gresii folosite: .alea Danului: de o parte si de alta a r<ului -rges e=ist7 depozite for!ate din !arne si argile sau nisipuri si pietrisuri? .n acest do!eniu funcțion<nd un nu!7r !are de agenți econo!ici care creeaz7 o concurenț7 real7: ceea ce conduce la oferirea de servicii de calitate.n activitatea industrial7. &udețul -rges ofer7 resursele necesare dezvolt7rii acestui do!eniu.n industrieP (1CD5S).n C-54 si Uniunea European7: precu! si necesit7țile stringente privind .!bun7t7țirea si dezvoltarea infrastructurii: cererea pentru construcții va creste .n partea central7 a /udețului -rges: .ndo!eniu.a lungul ti!pului. -cestia au fost calcula ți la nivelul fiec7rui /ude ț pe baza datelor din cercetarea statistic7 P1ndicatori pe ter!en scurt .alea 1asului se .ntr. -ctivitatea de construcții se afl7 .n continu7 dezvoltare.n sfera industriei c<t si a construcțiilor civile si edilitare: asigur<nd resursele te9nice si u!ane necesare actualului stadiu al investițiilor .nt<lnesc . +e ter!en !ediu si scurt: investițiile . -v<nd .ntre orasul Curtea de -rges si co!una .Sursa' Direcția de Statistic7 -rges 1) Date rectificate 2) Date provizorii Cota' 1ndicii producției industriale (1+1) caracterizeaz7 evoluția producției industriale totale la nivel de /udeț: .n aceast7 ra!ur7 pot fi profitabile: at<t pentru piața intern7: c<t si pentru e=port.n continu7 dezvoltare si diversificare at<t .n ti!p ce 1+1 calculat la nivel național caracterizeaz7 evolu ția valorii ad7ugate brute la costul factorilor: realizat7 .n zona -lbesti se e=ploateaz7 z7c7!intele de calcar: piatr7 si gips. >n do!eniul co!erțului si al prest7rilor de servicii e=ist7 .ntre zonele Xigoneni si .n partea nordic7 a /udețului: la confluența r<ului -rges cu .

nv77!<nt: cultur7: s7n7tate: dona ții: particip7ri la !anifest7ri organizate de c7tre ad!inistrația orasului: activit7ți de susținere a unor persoane fizice cu proble!e de s7n7tate sau dizabilit7ți: a unor grupuri de persoane cu calit7 ți deosebite (de e=' elevi sau studenți cu rezultate bune). Gra=ic nr+ 0+4+Gradu( de i'<(icare a =ir'e(%r <itestene in <r%teHarea 'ediu(ui inc%nHur9t%r +rintre acțiunile care presupun i!plicarea si responsabilizarea fir!elor pot fi !en ționate' activit7 ți proprii de sponsorizare si susținere a unor instituții de .n general de unit7ți prestatoare private .n viața co!unit7ții.tendința unor !utații structurale: cu pondere ridicat7 .!pre/uri!i: respectiv . S Serviciile sunt asigurate . 1n condițiile unei dezvolt7ri durabile: fir!ele pitestene au preocup7ri privind educerea0eli!inarea i!pactului dezvolt7rii econo!ice asupra !ediului: .idraru: 5ransfag7rasan: Hran: uc7r: Hrasov.n sectorul privat B acesta fiind de peste ()T din totalul activit7ții. Gra=ic nr+ 0+-2+ Gradu( de i'<(icare a =ir'e(%r <itestene in susținerea de7v%(t9rii s%cia(e a c%'unit9ții . S 5uris!ul este !ai puțin dezvoltat: +itestiul servind !ai degrab7 ca spațiu de tranzit spre zonele turistice din .n do!eniile' croitorie: tricota/e: reparații obiecte de uz casnic: reparații aparatur7 electronic7: reparații auto: vulcanizare: servicii co!unitare: servicii de transport: ali!entație public7 etc.n proporție destul de !are: dovedind i!plicare si responsabilitate .

se a fi' auto!obile: co!erț? co!erțul organizat !odern? construcții auto? construcțiile civile si industriale: serviciile? industria petroc9i!ic7: sectorul !obilei? sectorul 1##.econo!ic7 favorabil7 (nod rutier: autostrada Hucuresti.-.n lan țul trofic al econo!iei regionale (industrie energetic7: c9i!ic7: constructoare de !asini)? S e=istența produc7torului de auto!obile Dacia? industria auto pe orizontal7 si vertical7? S .+3+ Ana(i7a S+L+O+T+ a 'ediu(ui ec%n%'ic @n $udețu( Ar&eș &udețul -rgeș: prin pris!a reședinței de /udeț B &udetul arges este perceput ca un /ude industrial cu potențial econo!ic ridicat: cu sanse de a.ntreprinderi industriale de i!portanț7 național7 B industria auto: industria petroc9i!ic7? S sector privat foarte dezvoltat: predo!inanța net7 a 1##.Sonda/ul de opinie realizat in /udetul arges arat7 c7' principalele activit7ți0sectoare identificate ca fiind predo!inante sunt' c9i!ia si petroc9i!ia B S.ntreprinderi co!erciale cu potențial ridicat (super!arJeturi: 9Oper!arJeturi)? S industria construcțiilor civile si industriale: co!erțul: puternic dezvoltate? S potențial econo!ic crescut prin plasarea . -rpec9i! S. 0+.+itesti: apropiere de zone cu potențial turistic)? S prezența unor ra!uri industriale cu i!pact pozitiv .n crestere de capital str7in? S e=istența ofertei bancare sti!ulative? S profil foarte diversificat al activit7ților de co!erț si servicii? S apariția unor .urilor !ai usor de restructurat si adaptat cerințelor pieței? S forța de !unc7 .n vecin7tatea platfor!ei Dacia B enault.C. Puncte s(a8e) S suprafețe reduse de teren disponibile pentru noi investiii: i!plic<nd un preț relativ !are al celor disponibile? S risc de crestere a so!a/ului prin restructurarea si rete9nologizarea unor societ7ți co!erciale? .? co!er țul si ali!enta ția public7? turis!ul? construcțiile civile si industriale? fabricarea auto!obilelor: cele !ai dina!ice sectoare apreciindu.si !enține structura preponderent industrial7: av<nd: din acest punct de vedere' Puncte tari) S industrie diversificat7 tipologic? S poziție geo. urilor? turis!.nalt calificat7? S ec9ipare urban7 bun7 (dot7ri edilitare: infrastructur7 urban7 fizic7 si institu țional7): ad!inistra ție eficient7 care ofer7 servicii de calitate? S infuzie .

n crestere pentru produse industriale pe piața intern7? S tendința de crestere a consu!ului prin rezolvarea proble!elor sociale? S i!punerea de standarde superioare odat7 cu integrarea . +e de alt7 parte: se constat7 c7 acest sector reprezint7 o industrie produc7toare de servicii pentru populație: care nu s. 0+0+ Ana(i7a sect%ru(ui turistic @n $udețu( Ar&eș Unele predicții pentru ur!7toarele decenii si strategiile: indiferent de ce zon7 a globului este vorba: consider7 secolul VV1 ca fiind .ndelungat sau reconversii repetate? S penurie de forț7 de !unc7 . A'eninț9ri) S cresterea ponderii produselor neco!petitive pe piețele europene? S fali!entul .social constituie o !odalitate superioar7 de organizare a ti!pului liber: .ntreprinderi cu pierderi? S restructurarea ne. 5uris!ul ocup7 tot !ai !ult un loc i!portant .n periurban)? S poluare. +rin specificul s7u: turis!ul face parte din sectorul terțiar: fiind situat la interferen ța !ultor co!ponente ale econo!iei naționale anga/ate direct sau indirect .n ulti!ul ti!p: o dezvoltare f7r7 precedent: antren<nd pe de o parte investiții pentru crearea bazei !ateriale specifice si: pe de alt7 parte: dezvoltarea serviciilor co!ple!entare care conduc la folosirea resurselor proprii fiec7rei zone.ntreprinderi? S capacitate inovativ7 sub posibilit7țile resurselor u!ane i!plicate? S ec9ipa!ente energofage: poluante? S legislație nesti!ulativ7 pentru pro!otorii investițiilor .industriale: do!eniile econo!ice conduc7toare fiind teleco!unicațiile: te9nologia infor!ației si turis!ul.ntreprinderilor neracordate la cerințțele de eficienț7 si co!petitivitate ale Uniunea European7? S deprofesionalizarea forței de !unc7 prin so!a/ . >n plan econo!ic: aceast7 activitate sintetizeaz7 rezultatele unui nu!7r !are de activit7ți: iar . Ca ra!ur7 industrial7: turis!ul a cunoscut .S turis! slab dezvoltat? S slaba capitalizare a 1##.n Uniunea European7. O<%rtunit9ți) S posibilitatea acces7rii de fonduri co!unitare structurale pentru rete9nologizare si reconversie? S posibilitatea constituirii unor clustere te9nologice .nc7 redus7 a .nc9eiat7 a unor .n care se !en ține ec9ilibrul biologic si fiziologic al o!ului conte!poran: dar si care dezvolt7 personalitatea si capacitatea creativ7.nceputul unei societ7ți post.ntreprinderilor !ici. +rodusul turistic este solicitat .n plan psi9o.n industrie? S productivitatea .n derularea acestei activit7ți.n viața o!ului !odern: fiind considerat ca un act de cultur7: civilizație: educație si constituie un a!basador al p7cii si in țelegerii intre popoare: un !i/loc util de cooperare internațional7 si: totodat7: un !i/loc de a cunoaste oa!enii si activit7 țile lor.urilor? S e=istența unor .ntreprinderilor !ici? S dispariția unor ocupații tradiționale (.n industria agroali!entar7? S posibilitatea atragerii de investitori strategici .nalt calificat7 datorit7 !igr7rii spre alte do!enii: regiuni sau ț7ri? S produse industriale cu co!petitivitate redus7 la e=port? S fali!entul .n do!eniul construcției de !asini? S cererea .a confruntat niciodat7 cu lips7 de cerere.ndeosebi .

5e!peratura !edie anual7 variaz7 . #arele avanta/ al o!<niei pentru dezvoltarea turis!ului este oferit de prezen ța resurselor naturale si culturale de o !are diversitate si ar!onios repartizate .ntr.n7lți!e !edie de ")) !: acoperite cu p7duri bogate si o cli!7 te!perat continental7 apropiat7 de cea a unei stațiuni cli!aterice de deal cu te!peraturi !edii !oderate at<t iarna c<t si vara: pri!7veri ti!purii si toa!ne lungi.!pre/uri!i: respectiv .un cadru natural deosebit de favorabil: concretizat .nvecinate (Ungaria: Hulgaria: CroaȚia) si de a!ploarea proble!elor legate de co!petitivitatea turis!ului ro!<nesc.ntre 2.per!anent . Din evaluarea !ediului de afaceri si a activit7ții econo!ice a rezultat c7 turis!ul este slab dezvoltat: desi e=ist7 dot7ri cu 9oteluri: restaurante si zone de agre!ent.n conte=tul celui european .n o!<nia si asupra soldului contului curent.ndelungat de progres si dezvoltare a ț7rii: care trebuie s7.ngreunat de concurența puternic7 din partea ț7rilor . Confor! planului: dezvoltarea unei !7rci a turis!ului național va avea o contribuție la i!aginea de țar7 cu i!pact asupra investițiilor str7ine . 5otusi: nu trebuie o!is faptul c7 +itestiul este !ai !ult o zon7 de tranzit spre zonele turistice din . +recipitațiile au o valoare !edie anual7 de $)).si g7seasc7 locul .nc7 suficient si care poate deveni o surs7 de atracție at<t a investitorilor c<t si a turistilor (ro!<ni0str7ini).idraru: 5ransf7g7r7san: Hrasov: Sibiu: Craiova: Slatina.n teritoriu: care dau posibilitatea practic7rii .ns7 .n cadrul unei strategii naționale coerente de dezvoltare econo!ic7.n !edie de 1)( pe an. Confor! planului: E1ndustria turis!ului din o!<nia are capacitatea de a contribui la aceast7 reducereF a discrepanțelor si include turis!ul pe lista priorit7ților de investiții publice.n fiecare an: sezon sau c9iar zilnic de un seg!ent tot !ai !are de populație din toate zonele globului: indiferent de e=istența unor situații con/uncturale care se !anifest7 pe plan local sau regional. >n ulti!7 instanț7: aderarea la Uniunea European7 nu a reprezentat un act ad!inistrativ de !o!ent: ci o parte co!ponent7 a unui proces .se accent pe dezvoltarea infrastructurii: diversificarea si pro!ovarea ofertei turistice interne: cresterea co!petitivit7ții: di!inuarea sezonalit7ții: conservarea cultural7 si a !ediului. 5uris!ul reprezint7: pentru o!<nia: sectorul econo!ic care dispune de un valoros poten țial de dezvoltare: nee=ploatat .1) . Sectorul turis!ului din o!<nia a fost afectat de absența unei politici generale de diri/are si orientare a sectorului.()) !!: dep7sind !edia pe țar7: iar nu!7rul zilelor . P%tenția(u( turistic natura( a( !unici<iu(ui Pitesti &udetul arges: resedinȚa /udeȚului -rges din 12$2: atestat docu!entar la 2) !ai 1388 de c7tre #ircea cel H7tr<n: este situat la confluența dintre r<ul -rges si <ul Doa!nei: la o altitudine !edie de 28( ! si se afl7 la distanț7 relativ egal7 de +olul Cord si de Ecuator.nsorite este . +itestiul este asezat . Dezvoltarea turis!ului ro!<nesc . -cest lucru este .n !od special: constituie cea !ai bun7 soluție pentru ridicarea calit7ții infrastructurii si serviciilor ro!<nesti prin alinierea lor la standardele internaționale.ntregii ga!e de for!e de turis!.n dealuri cu . Confor! #aster +lanului pentru Dezvoltarea 5uris!ului Cațional 2))( B 2)2$: turis!ul reprezint7 un !i/loc de realizare a unor priorit7ți strategice: cu! ar fi Ecresterea co!petitivit7ții prin facilitarea accesului pe piaț7 a societ7ților co!ercialeF: prin pro!ovarea pe plan intern si interna țional: prin inter!ediul turis!ului: a unor produse econo!ice specifice. 0+0+-+E(e'ente(e de <%tenția( turistic natura( si antr%<ic a. >n +lanul Cațional de Dezvoltare se prevede ca obiectiv specific valorificarea poten țialului turistic si cultural si cresterea contribuției acestor do!enii la dezvoltarea regiunilor: pun<ndu.

n7lți!e de 2(( !. Cobor<nd c7tre r<ul -rges: cartierele Craiovei: E=ercițiu: Hanatului: G7vana 111 au o altitudine de 3)) !: iar cartierul 5rivale B +apucesti se afl7 la cota 3*$!. -ici e=ist7 si o gr7din7 zoologic7 ce se constituie . 2)) ! e=ist7 un lac de agre!ent unde se pot face pli!b7ri cu barca si vaporasul.n 12"2.121": cl7direa +ri!7riei #unicipiului +itesti realizat7 .ntre care Stefan %uc9ian: G9eorg9e +7trascu: Cicolae Grigorescu: Cicolae 5onittza: 4ctav H7ncil7: si alții. +arcul -rges este o alt7 atracție turistic7 a orasului. P%tenția(u( antr%<ic a( 'unici<iu(ui Pitesti &udetul arges dispune de un centru civic . N Hiserica Do!neasc7 (Sf<ntul G9eorg9e) situat7 .ntr.grade Celsius: !edia lunii ianuarie fiind de B2:" grade: iar cea a lunii iulie Q 2):8 grade Celsius? !a=i!a absolut7 este de Q3*:2 YC si !ini!a absolut7 de . -stfel: e=ist7 cl7diri vec9i realizate . e=poziție de pictur7 si sculptur7 .n 18$2.1*: ocrotit . Coordoneaz7 si . +rin Kot7r<rea Consiliului &udețean -rges nr.n +iața central7 a orasului: una din ctitoriile lui Serban . 8.n 188$ B Galeria de art7 si sediul actualului Colegiu Ca țional 1.nt<lneste .n v<rst7 de apro=i!ativ 13) de ani pe strada Egalit7ții nr.n circuitul artistic .od7: G7vana 1: 11 se afl7 la o . >n centrul +itestiului se afl7 gr7dina public7 a!ena/at7 .2( YC.n țar7 .123$: 5eatrul -le=andru Davila intrat .n 12(1: Galeria #etopa . &udetul arges de ține spații verzi stradale . -sez7!intele de cult reprezint7 cele !ai interesante atracții turistice ale +itestiului datorit7 ar9itecturii si vec9i!ii lor.n ad!inistrarea 4colului Silvic +itesti: cu o suprafaț7 de apro=i!ativ (*) 9a din 18)8:2 9a suprafa ț7 total7.n .n baza Kot7r<rii nr.n grupa 1 funcțional7 . +osibilit7țile de agree!ent sunt co!pletate cu terenurile de tenis: volei: 9andbal: popice: o pist7 pentru carturi si un stadion dat .n suprafaț7 total7 de 1(2) 9a: flor7 bogat7 reprezentat7 de tis7: arborele lalea: laur: !agnolie: GingJo Hiloba un e=e!plar . Hr7tianu: cl7direa care g7zduieste Curtea de -pel -rges construit7 .n co!ponenț7 o secție de istorie: o secție de stiințele naturii si una de art7 si care a fost de.n 12().n perioada 123".n care se . -ltitudinea cea !ai !are se . Xona centrului civic a cartierelor +rundu: 5udor .o atracție deosebit7 !ai ales pentru cei !ici.n zona cartierelor 5rivale si 7zboieni .nființat7 . Una din atracțiile turistice deosebite ale +itestiului este parcul +7durea 5rivale aflat . Dispune de un strand l<ng7 care este a!plasat Hazinul 4li!pic: construit .ladi!irescu: Cegru .od7: reprezint7 cel !ai valoros !onu!ent de ar9itectur7 vec9e bisericeasc7: ter!inat7 . E=po. p7duri cu rol de protecție. 180122" a Consiliului &ude țean -rges: c9iparosul de balt7: castan co!estibil: nuc: salc<! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda.parc este o zon7 de agre!ent .!bin7 ar!onios !onu!entele ar9itectonice vec9i cu noile for!e geo!etrice.C.a lungul ti!pului sediul +refecturii &udețului -rges: al Sfatului +opular egional -rges: al Consiliului +opular -rges. Se adaug7 si altele' Centrul Cultural +itesti: Scoala +opular7 de -rt7: Centrul &ude țean al Crea ției +opulare -rges: Galeria de art7 naiv7: instituție unic7 . +rintre instituțiile care desf7soar7 activit7ți culturale se nu!7r7 #uzeul &udețean -rges: care funcționeaz7 din 12*" av<nd . 180122": o suprafaț7 de "8":3 9a din aceast7p7dure este declarat7 rezervație forestier7 devenind arie prote/at7 de interes local.ndru!7 activitatea nu!eroaselor obiective turistice din /udeț (rezervația paleontologic7 de la Susl7nesti: ruinele castrului ro!an &idava de la sud de C<!pulung).n !i/locul c7reia se afl7 un lac artificial.n folosin ț7 . 333 !.ncadrat7 .n 12*3 si !odernizat .n anii 1212.n care sunt e=puse lucr7ri ale !e!brilor 8ilialei +itesti a Uniunii -rtistilor +lastici: Galeria de -rt7 #odern7 si Conte!poran7 care g7zduieste lucr7ri originale de pictur7 si sculptur7 realizate de cei !ai !ari artisti ro!<ni . elieful este eta/at si dispus sub for!7 de a!fiteatru.128". %a cca. +7durea este .ntre 1282.

ntregi!e . . 2) a fost construit7 . >ntre acestea se poate !en ț iona localitatea Hudeasa: unde e=ist7 un !uzeu cu o colecție de ar!e: lac7te: c9ei: tablouri desc9is .n straturi alternative. -ici e=ist7 !ai !ulte obiecte de cult din argint dat<nd din deceniul al patrulea al secolului VV aflate .un stil arc9itectural specific zonei la . .fost ref7cut7 din te!elii .lea ale c7rei picturi au fost realizate .n le!n. .alea #are .n eviden ța +atri!oniului Cultural Cațional. al V1V. >n spatele altarului se afl7 casa paro9ial7 construit7 . >n a!onte de +itesti: pe valea -rgesului se afl7 c<teva asez7ri rurale atestate docu!entar din secolul al V.l constituie do!eniul artei tradiționale unde e=ist7 creatori populari care au obț inut pre!ii i!portante .n perioada anilor 12*$. N Hiserica Sf<nta .n conacul fa!iliei Golescu.n 18)" pentru a o!agia pe legendarul constructor al !7n7stirii -rgesului? . G9eorg9eF.i ele!ente ale stilului ar9itectural al #7n7stirii de la Curtea de -rges.n țar7: unde sunt e=puse locuin țe: unelte de !unc7 si diferite obiecte legate de evoluția acestor .ntre Hisericile Sf.n centrul orasului se afl7 ruinele Hisericii S.n !anier7 br<ncoveneasc7 si baroc7. Este considerat7 drept unul din cele !ai fru!oase !onu!ente ar9itecturale din +itesti datorit7 interioarelor realizate .od7 Hr<ncoveanu.ndeletniciri tradiționale . +odgoria B +itesti se afl7 casa !e!orial7 a scriitorului %iviu ebreanu. N #7n7stirea 5rivale situat7 pe Dealul #7gura: ctitorit7 de 5rifan si Stana: arendasi ai propriet7 ților !itropolitului . 5ot aici se poate vizita si pri!a scoal7 din țar7 cu li!b7 de predare ro!<n7.n for!7 original7 cu picturi !urale si ar9itectur7 . (: !onu!ent de art7 feudal7 religioas7 ctitorit7 .n /udeț. Din 18$2 Hiserica Sf<ntul G9eorg9e a dob<ndit dreptul de a deveni catedral7 a orasului.n care se ascundeau locuitorii orasului .lea: al V.fost !ult7 vre!e un sc9it. Socolescu .n perioadele cu diverse conflicte.n Cicoar7: construit7 din piatr7 brut7 si piatr7 cioplit7 su!ar dispus7 . >ncep<nd din anii 1()) si p<n7 .182( sub do!nia lui Grigore .n casa fa!iliei Hudisteanu.lea si al V.ntr.ladislav: fiind cel !ai vec9i !onu!ent istoric din o!<nia p7strat .2))$ pentru confecționarea costu!elor populare: a țes7turilor de interior: a instru!entelor !uzicale (nai: ocarin7): pentru lucr7rile efectuate .aloare turistic7 deosebit7 are si !uzeul din Golesti organizat .n 1(*2 de Ene Cupeț.n apropierea orasului Curtea de -rges se afl7 Cetatea +oienari: pe #untele C7prisoara construit7 de Cegru . 1!portanța +itestiului sub raport turistic se !7reste prin i!pre/uri!ile sale. N Hiserica Sf<nta 5rei!e (Hestelei) aflat7 pe strada +ri!7verii Cr. Din 12$( la Golesti s.1. 5rei!e si Huliga: ce a e=istat pe locul actualei +refecturi -rges: e=ist7 un tunel . >n .lea. -ici e=ist7 un !uzeu or7senesc unde sunt e=puse e=e!plare din arta popular7 de pe valea -rgesului? .n perioada 12)3.n 128" au considerat c7 biserica a fost construit7 de !esterul Stoica anga/at de Stroie %eurdeanu pentru a .n 1$(2 pe locul unei biserici !ai vec9i din ti!pul do!niei lui #atei Hasarab de /up<n Hestelei: negustor pitestean.ncep<nd cu 18($. H7tr<nii povestesc faptul c7 .od7 a fost ref7cut7 din te!elii de ar9itectul bucurestean 1on C.n 1818 de 1on #avrodin #avrodolu.constantinopolian? #7n7stirea Curtea de -rges: ctitorie a lui Ceagoe Hasarab: ridicat7 . %a poalele 87g7rasului si la o vec9e r7sp<ntie de dru!uri co!erciale se afl7 vec9iul oras do!nesc Curtea de -rges: unde se constituie . >n c9iliile din /urul bisericii a funcționat o scoal7 pri!ar7 particular7 .ntre 181(.1$*$ pe ruinele unei biserici din ti!pul lui #ircea cel H7tr<n si av<nd unele ase!7n7ri cu #7n7stirea Dealul: pri!a co!poziție supraeta/at7 pe coloane de c7r7!id7 din țara o!<neasc7.od7 si ref7cut7 de .lad Țepes. N Hiserica #aica +recist7 situat7 l<ng7 1nstitutul de +roiectare -rges se pare c7 este ctitorit7 de do!nitorul #atei Hasarab. . N Hiserica #avrodolu: !onu!ent istoric de cult situat pe strada 5eiuleanu nr.n aer liber #uzeul na țional de etnografie a po!iculturii si viticulturii: unic .nte!eia conacul si Hiserica Golesti. Specialistii care au participat la ulti!a renovare .arlaa!: dateaz7 din 1$28 pe vre!ea lui .n secolul al V1.n stil bizantin.12)8: oferindu.a organizat .ineri construit7 ..11.lea. Un potențial valoros ..n vre!ea lui adu de la -fu!ați: reprezint7 o capodoper7 a ar9itecturii ro!<nesti? peste dru! de !7n7stire se afl7 f<nt<na lui #anole ridicat7 .n .n 18$" pe l<ng7 biseric7 a funcționat EScoala Do!neasc7 de la Sf.n atracții turistice deosebite !onu!ente ar9itectonice' co!ple=ul vec9ii curți do!nesti construit7 de Hasarab 1 si continuat7 de Cicolae si .nceputul sec.

>n +itesti converg 12 dru!uri publice din e=travilan care reprezint7 e=presia punctelor cardinale' Hulevardul +etroc9i!istilor la sud: Calea Hucuresti la est: Hulevardul C. 1oan Hotez7torul (22 august). 0+0+.n observare statistic7): cu 2( unit7 ți !ai !ult dec<t la finele aceleiasi luni din anul precedent.#uscel' H7luȚa: Hr<ul: 1u9ul: &oiana: Spoitoreasa: 57r7selul: 5reiul: țig7neasca. Spre /udetul arges converg dru!urile de pe v7ile -rgesului: <ul Doa!nei: <ul 5<rgului: -rgeselului.nc9eiate contracte c9arter' %artours: Delta: 5aro!: Hritis9 -irIaOs: %uft9ansa: W%# c<t si cu co!panii rutiere ca' Euroline: -tlassib: Doublet: Euroti!e: -!ad 5ouristiJ: Wessler: 5ranseuropa: 5oros.n 18(8. .n repertoriul s7u dansurile populare din zona etnofolcloric7 -rges. +<n7 . %a sf<rsitul lunii iunie 2))(: .+ In=rastructura &enera(9 si cea turistic9 +oziția geografic7 a /udețului si a !unicipiului ca zon7 de tranzit si de leg7tur7 cu !arile orase ale ț7rii confer7 c7ilor de co!unicație o i!portanț7 deosebit7. Densitatea c7ilor ferate este co!pletat7 de rețeaua deas7 a dru!urilorcare dețin ponderea cea !ai i!portant7. +itesti . Din 12*( si. De aici se disperseaz7 spre sud patru dru!uri si dou7 c7i ferate. C9iar de la sf<rsitul secolului al V1V.a .<lcea DC(3C: autostrada Hucuresti B +itesti: E1*. 5<rgurile devenite tradiționale organizate de c7tre Co!ple=ul !uzeal național Golesti' E5<rgul olarilorF: cu ocazia s7rb7torii religioase >n7lțarea Do!nului si E5<rgul !esterilor populariF organizat . ețeaua feroviar7 a fost co!pletat7 !ai t<rziu prin construirea ra!ifica țiilor nordice paralele cu -rgesul si cu <ul 5<rgului.n funcțiune: cele !ai !ulte au fost din categoria pensiuni turistice rurale (3(:2T): fiind ur!ate de cele din categoriile 9oteluri (22:2T) si pensiuni turistice urbane (13:8T). .n 18(2 si +itesti . Curtea de -rges .a dat .n e=ploatare linia ferat7 spre C<!pulung: iar p<n7 la pri!ul r7zboi !ondial s.S pe apro=i!ativ 12 W! lungi!e: pe a=a Dru!ului Cațional (.n definirea repertoriilor unor interpreți vocali de !uzic7 popular7. E2": soseaua național7 Hucuresti +itesti DC(: +itesti .n do!eniul turis!ului au fost . Hrasov: Curtea de -rges: <!nicu . ețeaua stradal7 a +itestiului este dezvoltat7 pe direcția C.<lcea: Dr7g7sani.nceput pro!iț7tor . Serviciile de transport persoane se pot presta de c7tre co!panii aeriene cu care agen țiile de turis! pitestene au .a !arcat un .lea s. Slatina . &udetul arges dispune de un nu!7r de 1* agenții de turis! si 1$ unit7ți9oteliere. H<lea DC(C: +itesti .n ceea ce priveste dezvoltarea c7ilor de co!unicații prin construirea c7ii ferate Hucuresti . . C7ile transcarpatice prin culoarul uc7r B Hran si defileul 4ltului pe la Suici.De peste o /u!7tate de secol funcționeaz7 orc9estra de !uzic7 popular7 EDoina -rgesuluiF: la care s.nceput activitatea ansa!blul folcloric EDorulF: for!at iniȚial din *) de !e!bri dansatori: instru!entisti: solisti vocali si include .n funcțiune 8( unit7 ți de cazare turistic7 (reprezent<nd $2T din cele 128 aflate . E1*-: +itesti B Slatina DC$* . Din totalul unit7ților de cazare turistic7 ..n 188) s. 1nfrastructura general7 este reprezentat7 de dru!uri naționale' +itesti B Curtea de -rges .n ti!p grupurile folclorice instru!entale EDorulM si E8luierasulF. H7lcescu la nord si Strada Craiovei la vest.n zona de traversare a <ului -rges se concentreaz7 dru!urile de transit spre Hucuresti: Slatina: Craiova: C<!pulung #uscel . C<!pulung #uscel . E2". 8olclorul !uzical zonal a reprezentat principala surs7 inspiratoare .au ad7ugat .C<ineni au constituit cele !ai frecvente locuri de trecere dintre provinciile ro!<nesti nord si sud B carpatice: ceea ce a i!pri!at acestor dru!uri funcȚii strategice si co!erciale. %a acestea se adaug7 dansurilepopulare din aceeasi zon7 etnofolcloric7 practicate de ansa!blul folJloric E+laiuri argeseneF al Casei de Cultur7 a Sindicatelor' -riciul: H7luța: Hoiereasca: Cazacul: țiitura.a realizat si racordarea orasului Curtea de -rges la a=a feroviar7 sudpie!ontan7.S7l7trucu.n ziua 57ierii capului Sf.<lcea DC( . >n centrul orasuluisi .

n aceeasi perioad7 a anului precedent. 3).+.nregistrat unit7țile din categoria 9oteluri (3$:2T) si cele din categoria vile turistice (3):"T).zile.)1. Gra=ic nr+ 0+-.2))8 de 2(:)T: cu 2:2 puncte procentuale !ai !are dec<t cel . (din care 121:" !ii locuri.nregistrat .n perioada )1.225 1ndicele de utilizare net7 a capacit7ții de cazare turistic7 .zile au fost oferite .n unit7țile de 2 stele (3*:2T din total): ur!ate de unit7țile clasificate cu 3 stele (3":2T) si de cele neclasificate pe stele (12:1T).n luna iunie 2))(): peste /u!7tate (*1:"T din total) fiind oferit7 de 9oteluri.+ Structura ca<acit9ții de ca7are in Hudetu( ar&es +e zone turistice: oferta se!nificativ7 de locuri de cazare (8":2T din total) a venit din partea unit7ților situate . 1ndici de utilizare superiori !ediei /udețului au . .)$. Gra=ic nr+ 0+-0+ Indicii de uti(i7are net9 a ca<acit9ții de ca7are in =uncțiune <e ti<uri destructuri de <ri'ire turistic9 in <eri%ada 2-+2->02+2.Capacitatea de cazare .n zona !ontan7 ("2:*T) si a celor din &udetul arges ("1:(T).n se!estrul 1 2))( de $2":( !ii locuri.n funcțiune a structurilor de pri!ire turistic7 cu funcțiuni de cazare turistic7 a fost .zile .n funcțiune a fost . +e categorii de clasificare: cele !ai !ulte locuri.

Cu!7rul de sosiri ale turistilor .not: caiac. Cererea turistic7 este reprezentat7 de e=cursionisti ro!<ni si str7ini: sportivi de perfor!anț7' . >ns7: ele!entele de potential turistic e=istent c<t si cele ale ofertei turistice care se pot crea se constituie . ( ``` . 8a ț7 de aceeasi perioad7 a anului precedent: nu!7rul de sosiri a crescut cu "):*T pentru turistii ro!<ni si cu 3(:"T pentru turistii str7ini.n Europa. &udețul -rges( se situeaz7 pe locul al zecelea ca nu!7r al populației: .n cea /udețean7 si regional7: fie prin atragerea turistilor naționali si str7ini prin for!e adecvate de turis!.n structurile de cazare turistic7 au provenit: . 0+0+0+ F%r'e de turis' <ractica8i(e <e <iața turistic9 ar&eșean9 -v<nd . +e tipuri de unit7ți de cazare turistic7: cele !ai !ulte sosiri au fost .n pri!ele sase luni ale anului curent .n /ude țul -rges a fost de $:$T: inferioar7 !ediei pe țar7 de 8:"T).nregistr<nd "2:8T din totalul sosirilor) si unit7țile din stațiunile din zona !ontan7 (28:*T): iar din punct de vedere al confortului: au fost preferate unit7țile de 2 si 3 stele (.n diverse ra!uri ale activit7ții econo!ice si cu e=istența unui cadru natural propice deter!in7 e=tinderea si diversificarea rețelei de servicii: inclusiv a serviciilor turistice.Din punct de vedere al zonei turistice: indici de utilizare net7 peste !edia /ude țului au . Hreviarul statistic co!entat al /udețului -rges: +itesti: 2))" .nregistrate . -ceste caracteristici coroborate cu cresterea continu7 a nu!7rului de persoane ocupate . 5uristii str7ini .n vedere activitatea de organizare a petrecerii ti!pului liber a acestora: activitatea de agre!ent: dar si activit7ți turistice propriu. Se poate vorbi de activit7ți derulate pentru rezidenți si atunci se are .nregistrat 88:*T din nu!7rul total al sosirilor).n 9oteluri ($":2T din total): la polul opus situ<ndu.!preun7 au .n vedere poziția geografic7 de tranzit a !unicipiului +itesti nu se poate vorbi de o piaț7 turistic7 dezvoltat7.canoe: oa!eni de afaceri: participanți la !anifest7ri instituționale: la !ultiplele eveni!ente pe care le organizeaz7 !unicipalitatea: locuitorii orasului si ai co!unelor suburbane pentru e=cursii organizate pentru s9opping: pentru agre!ent. 5uris!ul constituie un factor dina!izator al econo!iei locale: zonale: naționale prin atragerea !ai !ultor categorii de turisti sau e=cursionisti ca ur!are a cresterii veniturilor disponibile pentru c7l7torii (rata so!a/ului .n structurile de pri!ire turistic7 a fost de $2:2 !ii: cu 1(:2 !ii !ai !are (Q32:2T) dec<t cel din perioada corespunz7toare a anului precedent.nregistrat unit7țile din stațiunile balneare (*3:2T) si cele din /udetul arges (3$:3T): iar din punct de vedere al confortului unit7țile clasificate cu 3 stele (3":"T) si cele clasificate cu 2 stele (28:$T). Din punct de vedere al zonei turistice: au fost preferate unit7 țile din &udetul arges (. +itestiul este un oras care face parte din categoria oraselor !ari din o!<nia cu un poten țial econo!ic ridicat: cu o rețea industrial7 diversificat7.se bungalourile cu nu!ai ):2T din total. Din totalul turistilor str7ini: pe pri!ele locuri: dup7 țara de provenienț7: s.nregistrate . Condițiile naturale deosebite: e=istența unor vestigii istorice valoroase: biserici: obiective culturale: a unor c7i de co!unicație si a unei baze te9nico!ateriale corespunz7toare fac din zona +itesti o zon7 de interes turistic.au situat turistii din 8ranța (28:2T): 1talia (13:1T) si Ger!ania (12:3T).nregistrați .n cea !ai !are parte (23:"T): din ț7rile situate .n o!<nia (81:2T din total): diferența (18:8T) apar țin<nd turistilor str7ini.n poziția a doua ca nu!7r de sate si a treia ca nu!7r de co!une: locul al doilea la nivel na țional ca nu!7r !ediu al salariaților din industrie.zise organizate pentru nonrezidenți: fie prin includerea ofertei turistice locale . Cele !ai !ulte sosiri au fost .nregistrate pentru turistii rezidenți .n oportunit7ți deloc de negli/at pentru a dezvolta activitate turistic7.

notul: pli!b7ri cu vaporasul: de a face pla/7 pe !alul r<ului -rges . Co!parativ cu perioada si!ilar7 a anului precedent: nu!7rul . >ntr.n țar7. +e zone turistice: cele !ai !ulte .nnopt7rilor: pe pri!ele locuri se situeaz7 8ranța (28:2T): Ungaria (1*:2T) si Ger!ania (12:1T).nnopt7rilor au !ai deținut taberele de elevi si prescolari ((:2T) si pensiunile turistice rurale($:$T).n pri!7vara anului 12(8 a devenit: . Cu!7rul celor care ar putea beneficia de ap7 si soare .ului: canota/ului: sJi.n 9oteluri (():1T din total).nnopt7ri ale turistilor ro!<ni cu "2:$ !ii (Q*):3T) si a nu!7rului de .n vedere !ultitudinea de eveni!ente organizate de +ri!7rie pe parcursul . -v<nd .nnopt7ri au fost .lad aepes: Ceagoe Hasarab).n zona +itestiului prin valorificarea potențialului turistic antropic si natural si a bazei te9nico.n vedere faptul c7 gradul de . Ca si .nregistrate .nnopt7rilor (81:$T din total) au fost .<lcea: Hrasov care sunt: prin e=celenț7: /udețe turistice.nsoțit pe parcursul celor trei zile de desf7surare si de alte !anifest7ri culturale' e=poziții de arte vizuale: lans7ri de carte: concursuri: spectacole.nnopt7ri ale turistilor ro!<ni ((*:*T din total) si "1:" !ii . De obicei: acest eveni!ent de a!ploare este .n unit7țile clasificate cu 2 si 3 stele.au legat viața de aceste locuri (#ircea cel H7tr<n: .si g7seste condiții e=celente pe lacurile din zon7: unde a!ena/7rile pot per!ite practicarea surfing.n unit7țile turistice din +itesti: elevii din scolile pitestene si din .n pac9ete de servicii turistice ce s. Consu!atorii acestei for!e de turis! pot fi vizitatorii aflați .n nu!7rul total al . .nte!eiaz7 pe e=istenta rezervației din cadrul parcului 5rivale si a c<torva obiective de !are i!portanț7 aflate la !ica distanț7 de +itesti' bara/ul de la . N Turis'u( de eveni'ente poate fi considerat cea !ai profitabil7 for!7 de turis! pentru +itesti: av<nd .au !anifestat .nnopt7ri ale turistilor str7ini (2":*T).n care e=ist7 posibilitatea de a practica .nnopt7ri ale turistilor str7ini cu 1):) !ii (31:8T).idraru: !onu!entul Electricit7ții.n condițiile .n tranzit . .nzestrare cu autoturis!e a populației situeaz7 /udețul -rges pe pri!ele locuri .nregistrate .ntregului an. +onderi !ai ridicate .ladi!irescu.nnopt7ri .n cazul sosirilor: cele !ai !ulte . N Turis'u( de NeeDend se poate dezvolta puternic . N Turis'u( <entru <racticarea s<%rturi(%r nautice .Cu!7rul de .n ti!p: un feno!en transfor!<nd +itestiul .n totalul .ului nautic. Se pot organiza e=cursii te!atice pornind pe ur!ele do!nitorilor ro!<ni care si. Se i!pune includerea patri!oniului cultural al co!unelor ce vor intra . S7rb7toarea floral7 ESi!fonia lalelelorF inaugurat7 . 5ranzitul turistic se poate dezvolta .nregistrate . !ateriale create' N Turis'u( itinerant cu va(ențe cu(tura(e .ntreg /ude țul.n structura !etropolitan7 (#uzeul satului de la Golesti: vila 8lorica de la Stef7nesti) .n proporție de peste 2):)T de turistii care provin din ț7rile europene. -ceste puncte de atracție turistic7 pot fi incluse .n pri!ul se!estru al anului curent de 1$8:( !ii: din care 12(:3 !ii . asez7!intele de cult sunt nu!eroase si foarte valoroase: at<t cele din oras c<t si cele aflate .n zon7 datorit7 asez7rii geografice a +itestiului si a e=istenței atracțiilor turistice naturale si antropice din zona Curtea de -rges si 5ransf7g7r7san: care leag7 sudul de nordul ț7rii.n zona pla/ei care atrage un nu!7r !ai !are de vizitatori.nnopt7rilor a crescut cu *2:$ !ii ("*:3T): evoluție deter!inat7 de cresterea nu!7rului de .n structurile de cazare turistic7 a fost: .o ierar9ie a ț7rilor de provenienț7 a turistilor str7ini: dup7 ponderea . . Se i!pune si realizarea unui calendar al eveni!entelor si distribuirea lui prin inter!ediul tuturor actorilor de pe scena turistic7 local7. >nnopt7rile turistilor str7ini au fost realizate .n /udetul arges (*$:)T din total): iar din punct de vedere al categoriei de clasificare !a/oritatea .n zon7: oa!enii de afaceri care consu!7 servicii de pri!ire .n vedere !otivațiile de consu! turistic ce s.n #ica 4land7 sau 4landa o!<niei.n stare latent7 sau real7: consider7! c7 ur!7toarele for!e de turis! se pot dezvolta . M Turis'u( stiinți=ic se .n structura unor produse turistice care valorific7 potențialul turistic al /udețelor li!itrofe .fost bine apreciat7 de locuitori si a!ena/area unui !ic parc de distracții .nnopt7ri au fost .n zona 5udor .n apropierea orasului.ar putea valorifica pe piaț7 si cu ocazia eveni!entelor culturalartistice consacrate.n aceast7 zon7 a orasului este suficient de !are: av<nd .

devenit tradiție organizarea .n vedere e=periența ad!inistrației locale .n cultura acestor flori (4landa: Canada) ci !ai degrab7 s7 se !ediatizeze la scar7 larg7 pentru a fi cunoscut de c7tre potențialii turisti.floricol.n orașele și !unicipiile /udețului(8estivalul Cațional de !uzic7 usoar7 E.ietna!: Suedia. WiriacF: 8estivalul EDansul florilorF: Si!pozionul 1nternațional de sculptur7 EG9eorg9e 1liescu C7linesti: 8estivalul Ca țional de #uzic7 %7ut7reasc7 .n cadrul acesteia a E+aradei 8lorilorF si a 8estivalului de folclor si !uzic7 usoar7 E%aleaua de -urF. se pot EinventaF si alte eveni!ente care s7 se constituie .n ulti!ii trei ani: $) de fir!e si instituții de profil si alte 12).n fiecare an a fost de cca 1))) !p .n luna august se constituie .ntruc<t cu aceast7 ocazie se pri!esc delegații de artisti din !ai !ulte ț7ri europene.18) de fir!e de co!ercializare flori: plante: !ateriale si utila/e cu specific dendro. %a eveni!ent au participat: .n .n spațiu acoperit si "*))!p . Ta8e( nr+ 0+-B+E(e'ente de identitate a(e 'unici<iu(ui Pitesti +rin ur!are: pro!ovarea acestui eveni!ent pe plan internațional: nu ar trebui s7 se rezu!e la invitarea unor oficialit7ți din ț7ri sau orase cu tradiție . Spațiul alocat .n fiecare an din 4ttaIa: orasul lalelelor din Canada: 5Onaardo. 4aspeții i!portanți au sosit .asile .n organizarea diferitelor eveni!ente care s. -lte !anifest7ri culturale: artistice si sportive organizate de Consiliile %ocale ale Unit7 ților -d!inistrativ teritoriale co!ponente ale &udețului -rgeș: care se pot constitui .au bucurat .n e=terior.ntreg /udețul: .4landa: Grecia: Serbia: -frica de Sud: 8ilipine: -ustria: -ngola: 1ran: 5urcia: #untenegru: SU-: +olonia: .ec9e EXavaidocF:etc) .n +itesti si .eselovsc9i: 8estivalul !ultiet9nic: 8estivalul internațional de !uzic7 coral7 ED.#anifestarea a a/uns la a 3).o alt7 ocazie deosebit7 de a genera turis! . .n oportunit7 ți de valorificare a potențialului turistic: econo!ic: cultural argesean.n oportunit7 ți de dezvoltare a turis!ului de eveni!ente: dintre care enu!er7!' zilele orașelor: co!unelor și !unicipiilor din /udeț: festivaluri naționale si internationale de !uzic7 și de dans organizate !ai ales . 8estivalul internațional de folclor FCarpațiF organizat .a constatat c7 peste *)T din responden ți consider7 Si!fonia %alelelor un ele!ent de identitate alț!unicipiului +itesti. >n ur!a anc9etei de opinie efectuate: s.a ediție. -v<nd .ntr.n ti!p de o a!pl7 participare: at<t a populației locale c<t si a diferi ților agen ți econo!ici: artisti etc.G.

i .nt<!pina si a acorda asisten ț7 oaspeților: !ai degrab7 dec<t a /uca rolul de paznici: ceea ce se . >n scopul . >n prezent e=ist7 posibilitatea de a face rezerv7ri de bilete la eveni!ente culturale pentru orice loc din Europa prin telefon si internet si de a pl7ti cu card de credit.social7 a +itestiului sunt ele!ente care favorizeaz7 dezvoltarea !ediului de afaceri si pro!ovarea unui turis! de afaceri.n +itesti. >n !od si!ilar: !ulte !uzee si locații de patri!oniu dispun de spațiu care poate fi folosit pentru a!ena/area unui bufet si care se poate .nc9iria pentru a si!plifica ad!inistrarea. . >n zilele noastre: vizitatorii !uzeelor si atracțiilor de patri!oniu se asteapt7 (si !erit7) s7 pri!easc7' S un bun. +ropunerea de e=tindere a Iebsite. Cea !ai !are parte a agen ților econo!ici .venit? S orientare? S interpretare.n nu!7r !ai !are a vizitatorilor la abundența de spectacole si eveni!ente culturale din &udetul arges e=ist7 dou7 principale cerințe. -gențiile donatoare sunt de ase!enea dornice s7 acorde asistenț7 te9nic7.<nzarea de brosuri: suveniruri si alte produse specifice este tratat7 adesea cu reținere: . +ro!ovarea acestei activit7 ți face posibil7 antrenarea . -cesta este rezultatul fondurilor insuficiente si al concentr7rii asupra conserv7rii acestor active si a funcțiilor lor ar9ivistice folosind resursele disponibile.()) de agenți econo!ici: din care cca.n co!erț (*$:8 T) peste (.n li!bi str7ine pentru conținutul fiec7rei ca!ere.si desf7soar7 activitatea .n !a/oritatea cazurilor: prezentarea lor este e=tre! de de!odat7.n scopul .ul turisticF sau E5uris! .n funcțiune.n al doilea r<nd: facilitarea rezerv7rii si cu!p7r7rii biletelor.n acest !o!ent .nt<!pl7 adesea. 5otusi: . -propierea de Hucuresti: e=istența autostr7zii Hucuresti. N 5uris!ul de tranzit se poate dezvolta prin !arcarea corespunz7toare a obiectivelor turistice: a!plasarea indicatorilor turistici: a!ena/area unor zone pietonale si crearea unor destinații de citO breaJ .n loc s7 fie considerat7 ca r7spunz<nd dorinței vizitatorilor si ca surs7 de venit.M Turis'u( de a=aceri si reuniuni prin i!plicarea patronatului din industria turistic7 si a reprezentanților !ediului de afaceri: av<nd .lui E+itesti.()) agenți econo!ici: . Desi dezvoltarea prezent7rilor folosind te9nologia 9i. +itesti ca si nivelul de dezvoltare econo!ico.n +itestiF va oferi ocazia organizatorilor de eveni!ente si pro!otorilor de a face publicitate ofertelor lor pe scar7 !ai larg7.n +itesti funcționeaz7 apro=i!ativ 13.tec9: audio si vizual7: precu! si prezent7rile inter.n cadrul orasului c<t si . * Turis'u( ist%ricGcu(tura( #uzeele: casele istorice: obiectivele si eveni!entele culturale reprezint7 avuția cultural7 si istoric7 a !unicipiului +itesti.active pot fi o soluție de baz7: e=ist7 !ulte variante loI cost pentru o !ai bun7 interpretare: inclusiv rezu!ate . N Turis'u( de <e(erinaH poate fi dezvoltat datorit7 i!portanței deosebite a potențialului turistic religios at<t . 8)) de societ7ți co!erciale cu capital str7in sau !i=t: care reprezint7 (T din nu!7rul societ7ților co!erciale . #uzeele: atracțiile de patri!oniu si cele ar9eologice trebuie s7 se adapteze cerin țelor .!pre/uri!i B Curtea de -rges: Ca!pulung #uscel. .ns7 +itestiul este un oras puternic industrializat: realiz<nd apro=i!ativ **T din producția industrial7 a /udețului -rges.n circuitul turistic si a celorlalte co!ponente de potențial turistic din oras si din zon7.n vedere faptul c7 .n sc9i!bare ale vizitatorilor lor.n . -d!inistratorii de !uzee: fie c7 sunt #inisterul Culturii si Cultelor: Consiliul &ude țean sau alte instituții: au ocazia de a apela la fonduri de dezvoltare din 8ondurile Structurale ale Uniunii Europene. +ersonalul !uzeelor trebuie instruit pentru a. >n pri!ul r<nd: publicitatea eveni!entelor cu !ult ti!p .!bun7t7țirii gradului de ocupare a unit7ților de pri!ire. 5uris!ul de afaceri este o for!7 foarte profitabil7: dat fiind faptul c7 are sezonalitate aproape zero: este un turis! scu!p care i!plic7 o baz7 te9nico B !aterial7 adecvat7: care e=ist7 .ncura/7rii particip7rii .nainte si: .

i!plicarea agenților econo!ici locali . resurse naturale bine reprezentate . infrastructur7 general7 dezvoltat7? .ntre Hucuresti si Sibiu: E (): E *(".n cadrul parcurilor: a zonelor de agre!ent? .n scopul creerii unui !ediu favorizant de pro!ovare si includere .ntreținerea !ediului ca ele!ent de baz7 al ofertei turistice? . 4biectivele strategice pentru a dezvolta turis!ul in +itesti si in zon7 sunt' .ncura/eze o participare !ai larg7 la eveni!entele culturale.5.n te9nici co!une de pro!ovare a ofertei si a !arJetingului relațional? . antrenarea agenților econo!ici . -ceast7 facilitate ar putea fi operat7 de Centrul de 1nfor!are 5uristic7 propus: ca parte a rolului de infor!are al acestuia. apropierea de zone turistice valoroase care ur!eaz7 s7 intre !ai activ .n zone aglo!erate? .!bun7t7țirea si dezvoltarea activit7ții co!unicaționale pentru turis!? . privat .nc7rc7tur7 istoric7? . Se reco!and7: deci: dezvoltarea unei facilit7ți centrale co!puterizate de bo= office care s7 per!it7 rezerv7ri . poziție geografic7 bun7 care . vestigii istorice care reco!and7 orasul ca o zon7 cu bogat7 . identific<nd oportunit7țile si a!eninț7rile !ediului. !enȚinerea si pro!ovarea eveni!entelor culturale si e=poziționale naționale si internaționale . conservarea tradițiilor si apariția unor !anifest7ri organizate annual de +ri!7ria #unicipiului +itesti cu participare a!pl7 local7: național7 si internaional7? . * Turis'u( de tran7it 5ranzitul turistic este generat de e=istența a nu!eroase c7i de co!unica ție: care fac leg7tura . i!punerea unor standarde superioare de calitate a ofertei si a serviciilor turistice. -plicarea unei strategii de dezvoltare turistic7 durabil7 postaderare presupune acțiunea con/ugat7 a actorilor turistici locali: ai ad!inistrației publice locale si centrale: stabilirea unui parteneriat public.!bun7t7țiri !ultiple legate de !odernizarea si e=tinderea c7ilor rutiere: a pasa/elor si parc7rilor: precu! si a serviciilor aferente. De acest gen de facilitate nu vor beneficia nu!ai turistii: ci si reziden ții locali si trebuie s7 . unit7ți 9oteliere !oderne repartizate pe categorii diverse de clasificare? . dezvoltarea unor progra!e turistice cu scopul de a introduce orasul: zona si regiunea .nlesneste alc7tuirea de circuite turistice? .nfr7țirii +itestiului cu orasul s<rbesc Wragu/evac si italian Caserto . e=istența unor relații solide cu diferite orase europene si din alte regiuni ale lu!ii ca ur!are a .5otusi: rezerv7rile r7!<n un proces dificil si de durat7. -stfel' Puncte =%rte) . 0+0+3+ Ana(i7a S+L+O+T+<entru turis' +entru stabilirea obiectivelor . activitate econo!ic7 intens7 care reco!and7 orasul ca o zon7 cu potențial i!portant pentru !ediul de afaceri? .n circuitul turistic național si internațional prin valorificarea specificului local? . e=istența unui nu!7r !are de agenți econo!ici !ici si !i/locii care doresc s7 desf7soare activit7 ți .nnoite . . valorificarea oportunit7ților specifice ale zonei pentru turis! cultural:de afaceri: de tranzit supralicit<nd aria geografic7 favorabil7 a orasului? .n circuitul turistic? . dru!uri bine .n ti!p real.ntreținute? .4.ntre unele dintre cele !ai i!portante regiuni ale ț7rii' E 81 .n scopul a!plific7rii turis!ului de eveni!ente? .3.n .n 2))): cu orasul olandez 5Onaarlo din 122(: cu orasul suedez Horlange din 2))): cu .n activitatea turistic7 a #unicipiului +itesti utiliz7! analiza S.n circuitul touristic Cațional si internațional pentru atragerea resurselor si investitorilor auto9toni si str7ini. 5uris!ul de tranzit necesit7 .nc7 din anii (): acorduri re.

n Uniunea European7. 2)13 care susține dezvoltarea turis!ului? .ncura/eaz7 turis!ul de afaceri: de reuniuni? .n infor!are si .Springfield: statul 49io: tot din 2))). A'eninț9ri) . sunt prev7zute .ladi!irescu: reabilitarea +arcului 5rivale: pentru organizarea per!anent7 a !anifest7rilor culturale consacrate. e=istența unei politici regionale si naționale de dezvoltare 2))(. nu e=ist7 o cultur7 a inițiativei colective datorit7 !eninerii at!osferei de cet7 țean asistat de stat: de ad!inistrație.n zon7: proiect realizat .nscrise .n obiectivul ECresterea co!petitivit7ții turis!ului ro!<nescF: cu referire concret7 la realizarea progra!ului național de dezvoltare a turis!ului de !unte iarna ESupersc9i . . lipsa unei preocup7ri colective de dezvoltare durabil7 local7 si zonal7 si prin turis!? .au stabilit contacte cu orasul HriansJ din 8edera Ția us7 si orasul#o9lOv +odilsJO din Ucraina si cu co!unit7ți din C9ina: -ngola: epublica 8ilipine? . S. lipsa inițiativei colective: parteneriale la nivel local si zonal? . O<%rtunit9ți) .n bugetul !unicipiului pe 2))( obiective de investiții i!portante pentru turis! ca reabilitarea si !odernizarea Hazinului 4li!pic: un patinoar artificial . Datorit7 caracteristicilor sale: /udetul arges deține capacitate foarte !ari de dezvoltare a turis!ului pe trei a=e principale' turis!ul de afaceri: turis!ul istoric0cultural si turis!ul de tranzit. o slab7 activitate co!unicațional7? infor!area turistic7 se realizeaz7 nu!ai la nivelul agen țiilor de turis! si a celorlalți operatori din turis!? . Puncte s(a8e) . oferta turistic7 bogat7 din zonele . e=istența unor proiecte de apro=i!ativ (*).n susținerea apariției de noi !otivații de consu! turistic !odern? .n strategia zonal7 de dezvoltare a turis!ului argesean? . apropierea de Capital7: de infrastructura care faciliteaz7 deplas7rile turistilor str7ini .!preun7 cu Consiliul &ude țean D<!bovița prin care se dezvolt7 un traseu turistic privind vizitarea capitalelor istorice ale provinciei #untenia (5<rgoviste: C<!pulung si Curtea de -rges)? .n parcul Strand: a!ena/area unei zone de distracție pentru eveni!ente ale !unicipiului? .nvecinate uc7r. cerințele integr7rii . e=istența la nivelul Consiliului &udețean -rges . un !ediu de faceri prosper care . poluarea industrial7 care ar putea afecta calitatea !ediului .Hran: . e=istența unui portofoliu de proiecte prioritare finanțate din bugetul local si fonduri europene pentru a!ena/area zonei centrale a orasului: pentru e=tinderea si !odernizarea pla/ei cartier 5udor . neincluderea . posibilitatea de a accesa fonduri europene prin progra!ele postaderare? . -cest lucru se datoreaz7 pozițion7rii geografice: cu acces la i!portante artere rutiere europene si naționale: caracteristicilor istorice ale orasului si dezvolt7rii sectorului econo!ic: cultural si universitar. siste!ul infor!ațional bazat pe folosirea siste!elor infor!atice !oderne cu rol funda!ental .))) euro finanțate din bugetul local si fonduri europene pentru protecția spațiilor verzi: pentru respectarea statutului ariilor prote/ate e=istente si a celor propuse si pentru funcționarea Gr7dinii Xoologice +itesti: confor! standardelor europene? .2))$: acțiuni de .alea D<!boviței si a -rgesului: care s7 conduc7 la dezvoltarea turis!ului .alea 4ltului: Hrasov? .n CarpațiF? . acțiuni derulate la nivelul /udețului pentru facilitarea accesului spre zonele cu poten țial de dezvoltare econo!ic7 si turistic7 prin inter!ediul +rogra!ului +K.2)13ECresterea co!petitivit7ții econo!ice si dezvoltarea econo!iei bazate pe cunoastereF si a obiectivelor strategice ce o susțin care se reg7sesc .ncon/ur7tor? .n cadrul pri!ei priorit7ți a +lanului Ca țional de Dezvoltare 2))(.nființare de centre de infor!are si pro!ovare turistic7 pe .n zona -rgesului.E 2))".

S Turis'u( de a=aceri #ulte unit7ți !ari de cazare consider7 organizarea de conferințe ca pe o posibilitate supli!entar7 de afaceri.nt<lniri: este . Este nevoie de suficient7 fle=ibilitate pentru ca acest centru s7 poat7 fi folosit pentru distracții si c9iar pentru eveni!ente sportive: atunci c<nd nu sunt solicit7ri pentru principala sa funcție: aceea de locație pentru .n continuare a unor surse de date pentru .ntre reprezentanții pe te!e turistice ai oficialit7 ților locale si -sociația Cațional7 a 4rganizatorilor +rofesionisti de Conferin țe si E=pozi ții B o!anian Convention Hureau ( CH). 4ficialit7 țile locale trebuie s7 pun7 la dispoziție resursele pentru CH pentru acțiuni care s7 dep7seasc7 sfera operațiunilor de solicit7ri de infor!ații: s7 anga/eze directori pentru cercetarea v<nz7rilor si pro!ovare pentru' S cercetarea si identificarea organizațiilor av<nd capacitatea de a aduce .n general: si #unicipiului +itesti: .n scopul v<nz7rii directe si dezvolt7rii cunoasterii destinației? S .n colaborare. Un centru special a!ena/at trebuie s7 aib7 fle=ibilitatea de a oferi for!e de .nt<lnirilor europene si regionale: cu condiția oferirii unor facilit7ți corespunz7toare. Se propune stabilirea unei leg7turi oficiale .nt<lniri: cazare de calitate: acces facil din principalele centre si facilit7ți corespunz7toare de petrecere a ti!pului liber sunt cei care au cele !ai !ari sanse de reusit7.nt<lniri: conferințe si e=poziții pentru pro!ovarea industriei: .nt<lniri inovatoare: cu! ar fi lansarea de produse.n /udetul arges si pentru care !unicipiul poate oferi facilit7ți de organizare? S identificarea centrelor de luare a deciziilor pentru organizații cu potențial? S organizarea e=tinderii invitațiilor de c7tre organizații o!oloage si organizații guverna!entale: .nt<lnirile . E=ist7 o piaț7 e=tins7 a conferințelor internaționale: fie la nivel de asociații: organiza ții guverna!entale sau corporații. >n pofida dezvolt7rii 9otelurilor cuprinz<nd facilit7ți pentru .n special eveni!ente guverna!entale sau ale asociațiilor.or fi necesare !ai !ulte .n funcție de situație? S participarea la .ntoc!irea !aterialelor pro!oționale si contribuirea la p7strarea si e=tinderea bazei de date a CH. .nc7peri !ai !ici pentru g7zduirea .n special: de atragere a .n !od cert nevoie de !ari centre de conferințe special a!ena/ate care s7 g7zduiasc7 . -derarea o!<niei la Uniunea European7 ofer7 oportunit7ți o!<niei: .nt<lnirilor neplenare si pentru sesiuni separate pentru nu!7rul total al delegaților si pentru organizarea unor conferințe cu !ai puțini delegați.n !od e=plicit e=istenta necesitatii unei colaborari globale pentru dezvoltarea .nt<lniri. Cei care ofer7 un !ediu pl7cut: facilit7ți funcționale de . Siste!ul actual: folosit pentru evaluarea si !onitorizarea i!ple!entarii Strategiei reactualizate a Dezvoltarii Durabile a UE (2))$) recunoaste . 5rebuie dezvoltat un plan de acțiune . CAPITOLUL 3 STRATEGIA DE DE"#OLTARE DURABILĂ IN $UDEȚUL ARGEȘ 3+-+ Indicat%ri de de7v%(tare dura8i(a Dezvoltarea unui set de indicatori specifici dezvoltarii durabile: care sa foloseasca instru!ente specifice: factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii: constituie o te!a de interes atat din partea institutiilor internationale: cu! ar fi' 4ficiul de Statistica al Co!unitatilor Europene (Eurostat): Co!isiei Econo!ice 4CU pentru Europa (UCECE) si altele: dar si din partea 1nstitutul Cational de Statistica.

n Strategia UE.nnoite.c9eie e=pri!ate prin tinte cuantificabile care sa per!ita: totodata: co!pararea perfor!antelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE re. 4 pri!a versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru pri!ul raport de evaluare (2))() a Strategiei UE re.ntr. Este vorba: prin ur!are: de un proces continuu: . Co!isia Europeana: cu asistenta grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile: a fost .n per!anenta. >n confor!itate cu deciziile adoptate de Consiliul European: statele !e!bre ale UE au obligatia sa.n stadiul de dezvoltare.un !od coerent cu raportarile asupra i!ple!entarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene si al fiecarui Stat #e!bru. Un set supli!entar de indicatori: .UCECE.4CDE si va fi reactualizat .ntregul pac9et de politici pe care aceasta le genereaza: inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse .n privinta evaluarii resurselor necesare pentru i!ple!entarea obiectivelor convenite. Colectarea si prelucrarea infor!atiilor concrete: cuantificate si reactualizate periodic: agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila: trebuie sa per!ita !asurarea perfor!antelor .n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Cationale si a Strategiei UE reduce !ar/a de eroare .n atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Cationala: dar cu raportarea corecta asupra rezultatelor.nnoite.ntreprinse.nca . N 1ndicatorii de progres ai Strategiei Cationale pentru Dezvoltare Durabila a o!<niei: acoperind .!entinerea si dezvoltarea unor seturile de indicatori de dezvoltare durabila care sa per!ita interco!pararea situatiilor din Statele #e!bre si sa pastreze gradul de relevanta . Setul e=istent de indicatori este considerat adecvat pentru !onitorizarea tintelor cantitative ale Strategiei UE: cu posibiltatea e=tinderii si particularizarii la nivel /udetean. -cest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat.un dialog constructiv anga/at de Co!isia Europeana si de fiecare stat !e!bru al UE cu co!unitatea de afaceri: partenerii sociali si seg!entele relevante ale societatii civile.si creeze for!e de suport institutional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instru!entelor statistice de !onitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Cationale: . Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru pri!ul raport de !onitorizare a Strategiei UE reinnoite asociaza fiecarei di!ensiuni strategice un indicator reprezentativ (Civel 1): un set de indicatori pentru obiectivele operationale subordonate (Civel 2) si indicatori descriptivi ai do!eniilor de interventie pentru politicile asociate (Civel 3).nsarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a . +entru aplicarea la conditiile /udetului -rges si considerand stadiul national la un nivel de inceput in raport cu aplicarea locala a Strategiei Cationale pentru Dezvoltare Durabila a o!<niei: . Se are .n vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori' N 1ndicatorii nationali de dezvoltare durabila: focalizati pe prioritatile.fost convenit ca obiectivele de atins si instru!entele de !asurare a perfor!antelor econo!ice .n raport cu responsabilitatile sociale si de !ediu sa fie definite printr.n afara acestei structuri (indicatorii conte=tuali): este inclus pentru feno!enele greu de interpretat nor!ativ sau al caror raspuns la interventii ra!<ne neidentificat.n raport cu obiectivele Strategiei UE si strategiile nationale. .!bunatati o!ogenitatea raportarii. >n acest !od: toate politicile vor for!a obiectul !onitorizarii: ur!arind responsabilizarea decidentilor politici si per!it<nd opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor . >n for!a sa curenta: !ecanis!ul de !onitorizare evidentiaza anu!ite categorii de indicatori aflate .

au fost alese doar cateva do!enii de dezvoltare durabila: insotite de e=e!plificari de indicatori specifici. 1n tabelul de !ai /os sunt prezentate si apoi detaliate in subpunctele acestei sectiuni a Studiului. Ta8e( 3+-+ ) EJe'<(e de indicat%ri de de7v%(tare dura8i(9F cu re=erința (a 'ediu

Sc9i!barea cli!atic7 Di energia

4biective specifice >!bun7t7țirea eficienței ec9ipa!entelor ter!o; electrice?

1ndicatori 1. E!isiile de gaze cu efect de ser7: .n ter!eni absoluți? 2. E!isiile de C420loc? 3. Consu!ul intern brut de energie.

Ținte educerea e!isiilor de gaze cu efect de ser7 cu 8T: .n perioada 2))8 B 2)12 (+ri!a perioada de anga/a!ent a +rotocolului de la WOoto.

Catur7 Di biodiversitate

4crotirea biodiversit7ții? +revenirea Di reducerea procesului de deDertificare specific sudului tarii noastre?

". +roporția terenurilor acoperite cu p7duri' - dina!ica fondului forestier? - dina!ica .!p7duririlor. *. Suprafața ariilor prote/ate pentru asigurarea conserv7rii biodiversit7ții.

-

-

-ctivit7ți +rin reactivarea si buna funcționare a Co!isiei Caționale pentru Sc9i!b7ri Cli!atice: creat7 prin KG 12(*0122$: care are rolul s7 analizeze propunerile de colaborare internațional7 din do!eniu Di s7 propun7 !7suri de opti!izare a aplic7rii prevederilor Convenției Cadru a Cațiunilor Unite privind Sc9i!b7ri Cli!atice. o!<nia a ratificat +rotocolul de la WOoto .n perioada aplicarii si !ontorizarii. +entru protecția diversit7ții CreDterea gradului de .!p7durire: de la 2(T biologice: o!<nia a ratificat Convenția privind la 3*T din suprafața Diversitatea Hiologic7: .n ț7rii: p<n7 .n anul anul 1222. +rioritar7 este 2)"). Di intrarea .n vigoare a CreDterea proporției +rotocolului de la ariilor prote/ate de la 2:*$ din suprafața ț7rii Cartagena. .n anul 122): la 1)T .n +entru creDterea gradului de .!p7durire: Strategia de 2)1*. Dezvoltare pe ter!en lung

Calitatea vieții .n !ediul urban Di a !ediului .n general

-sigurarea unui standard ridicat de viaț7 din punct de vedere al apelor? educerea e!isiilor de poluare a at!osferei Di !enținerea poluanților sub un anu!it prag pentru a evita deterioarea s7n7t7ții u!ane: ecosiste!elor Di !oDtenirii culturale.

Utilizarea resurselor naturale Di generarea deDeurilor

-d!inistrarea resurselor naturale !ai responsabil >!bun7t7țirea calit7ții resurselor de ap7.

$. +rocentul populației cu acces la sursele de ap7 potabil7? (. Cu!7rul de locuitori care are acces la un siste! centralizat de ali!entare cu ap7? 8. acordarea populației la serviciile centralizate de ap7 Di canalizare? 2. Gradul de ec9ipare cu rețele de ap7 a str7zilor? 1). +ierderi de ap7 .n rețele de distribuție? 11. ,ec9i!ea rețelei de distribuire a apei? 12. Cu!7rul de stații de epurare. 13. +opulația urban7 e=pus7 la poluarea aerului. 1". Colectarea deDeurilor !unicipale: gropile de gunoi Di inciner7rile .n Wg0loc? 1*. Sc9i!barea utiliz7rii terenurilor (naturale; agricultur7;construcții)? 1$. E=tragerea apei de suprafaț7 Di subterane0 resursele

-

Dublarea p<n7 .n 2)1* a ponderii persoanelor care au acces la ap7 potabil7?

-

>!bun7t7țirea Di dezvoltarea infrastructurii siste!ului centralizat de ali!entare cu ap7 Di canalizare din aglo!erațiile u!ane urbane Di rurale.

a Silviculturii: elaborat7 de #inister Di aprobat7 de Guverul o!<niei .Di propune dou7 progra!e' M+epiniereF Di M>!p7duririF. +lanul de 1nvestiții al ##+ Di +lanului Cațional de -!ena/are 5eritorial7 B secțiunea M-paF. S;au transpus cele 12 directive ale UE din do!eniul MCalit7ții -pelorF. S;au .nființat Co!itetele de bazin .n baza %egii -pelor nr. 1)(0122$.

Susținerea transporturilor ecologice.n consu!ul final? pro!ovarea producerii de energie electrica si ter!ica .n dezvoltarea infrastructurilor rutiere Di feroviare . 1nternalizarea costurilor e=terne ale transporturilor bc. 3+. 1(.n centrale de cogenerare de .inovare .+-+ D%'eniu( sc?i'8area c(i'atic9 și ener&ia +rincipalele directii strategice in do!eniul politicii energetice: pe care o!ania isi !obilizeaza cu prioritate eforturile in confor!itate cu obiectivele si politicile convenite la nivelul Uniunii Europene: sunt' N Securitatea ener&etica) #entinerea suveranitatii nationale asupra resurselor pri!are de energie si respectarea optiunilor nationale .+ Identi=icarea nev%i(%r (%ca(e 3+. .dezvoltare. disponibile. . 5ransportul de pasageri pe tipuri de transport. Spri/in ec9ivalent .nalta eficienta? valorificarea resurselor secundare de energie? sustinerea activitatilor de cercetare.distributie.n productia de electricitate? utilizarea rationala si eficienta a resurselor pri!are neregenerabile si scaderea progresiva a ponderii acestora .consu! final prin opti!izarea proceselor de productie si distributie si prin reducerea consu!ului total de energie pri!ara raportat la valoarea produselor sau serviciilor? cresterea ponderii energiei produse pe baza resurselorregenerabile .transport.n do!eniul energiei? cresterea sigurantei ofertei de energie si !entinerea unui grad acceptabil de dependenta fata de i!porturi prin diversificarea surselor de i!port: a resurselor energetice proprii: a rutelor si retelelor de transport nationale si regionale? cooperarea regionala pentru protectia infrastructurii critice in do!eniul energiei? N De7v%(tarea dura8i(a) 1!bunatatirea eficientei energetice pe intregul lant resurse.olu!ul de !arf7 transportat: raportat la +1H? 18.n consu!ul total si .productie.n sectorul energetic: cu accent pe sporirea gradului de eficienta energetica si a!bientala? reducerea i!pactului . .olu!ul de pasageri transportați: raportat la +1H? 12.5ransport +e ter!en !ediu Di lung: o!<nia trebuie s7 p7streze un siste! de transport ec9ilibrat. 5ransportul de !arf7 pe tipuri de transport? 2).

erzi: ar trebui sa fie functionala inca din anul 2))*. +rin !asuri coerente de crestere a eficientei energetice se va obtine o reducere a consu!ului de energie finala cu 13:*T .2))*: in confor!itate cu +lanul Cational de -ctiune in do!eniul Eficientei Energetice 2))(.n sectoarele energiei electrice: ter!ice si gazelor naturale? continuarea procesului de restructurare .2)2) se vor inscrie in tintele asu!ate . 1n conditiile in care obiectivul. eabilitarea energetica a cel putin 2*T din fondul de cladiri !ultieta/ate va asigura obtinerea unor i!portante econo!ii de energie: reducerea e!isiilor de dio=id de carbon si cresterea suportabilitatii facturilor energetice la nivelul consu!atorilor.ncalzirii si racirii: precu! si a !asurilor care ur!eaza sa fie adoptate .n vederea atingerii acestor obiective.n vedere ca !ecanis!ul centralizat de tranzactionare: +iata Certificatelor .n vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital.se !odernizarea siste!elor de . -plicarea siste!ului Ecertificatelor verziF are rolul de a spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 2. De ase!enea: legislatia in do!eniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa ac9izitioneze anual un nu!ar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii: convenite .n sectorul de e=tractie si utilizare a lignitului .n conte=tul integrarii regionale? pregatirea pietei de certificate albe privind utilizarea eficienta a energiei? participarea la sc9e!a co!unitara de co!ercializare a certificatelor de e!isii de gaze cu efect de sera? liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului constant si nediscri!inatoriu al participantilor din piata la retelele de transport: distributie si la intercone=iunile internationale? dezvoltarea infrastructurii energetice? continuarea procesului de restructurare si privatizare .eficienta a locuintelor si de ali!entare cu energie la costuri suportabile.n cadrul UE: ur!and sa a/unga la 11:2T .ncalzire urbana prin folosirea unor te9nologii de . >n ceea ce priveste surse(e re&enera8i(e de ener&ie: confor! pac9etului legislativ prezentat de Co!isia Europeana la 23 ianuarie 2))8: o!ania isi asu!a obligatia sa elaboreze si sa prezinte Co!isiei Europene +lanuri Carionale de -ctiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea consu!ului de energie din surse regenerabile .n cadrul UE prin distribuirea responsabilitatilor .negativ al sectorului energetic asupra !ediului si respectarea obligatiilor asu!ate .n 2)1*.n do!eniile transporturilor: electricitatii: . -cest obiectiv se va realiza prin !asuri legislative: regle!entari: acorduri voluntare: e=tinderea serviciilor pentru econo!ii de energie: instru!ente financiare si de cooperare.n functiune a unor noi capacitati de producere a energiei electrice bazate pe te9nologii curate: cu i!pact !a/or asupra reducerii e!isiilor de gaze cu efect de sera si a e!isiilor de poluanti si asupra sigurantei de functionare a siste!ului energetic national.ncura/area selectiva a investitiilor se va asigura punerea .ntre statele !e!bre privind pro!ovarea energiei regenerabile: si cantitatea de energie electrica furnizata anual consu!atorilor finali.ncalzire eco.2)1). .nalta eficienta. 4 atentie speciala se va acorda politicii energetice rurale: ur!arindu. +rin . 2)1$ in co!paratie cu nivelul consu!ului !ediu din perioada 2))1.tinta pe ansa!blul Uniunii Europene este ca 2)T din totalul consu!ului de energie sa provina din surse regenerabile in anul 2)2): noile obiective pentru o!ania in perioada 2)12.1)T din consu!ul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate v<nduta consu!atorilor: av<nd .n privinta reducerii e!isiilor de gaze cu efect de sera si a e!isiilor de poluanti at!osferici? N C%'<etitivitatea) Continuarea dezvoltarii si perfectionarii pietelor concurentiale de energie electrica: gaze naturale: petrol: uraniu: carbune: servicii energetice? pro!ovarea surselor regenerabile cu a/utorul certificatelor verzi: . +e baza unor politici nationale si a unor strategii energetice la nivel regional si local se va pro!ova !odernizarea siste!elor de cogenerare si .n perioada 2))8.

ntarirea capacitatii institutionale: la nivel national si local: si atragerea participarii publice (un rol i!portant revenind 4CG.n !are !asura de utilizarea directa a resurselor naturale locale.n do!eniul adaptarii. 3+.urilor) pentru confor!area cu Directivele relevante ale UE: . 3+. Sectoarele vulnerabile la efectele sc9i!barilor cli!atice .constructii: transport: turis!: energie: industrie: sanatate. -cestea dispun de !i/loace reduse de subzistenta si de o capacitate li!itata de a face fata variabilitatii cli!atice si dezastrelor naturale.a abordat la nivel european si proble!atica adaptarii la efectele sc9i!barilor cli!atice prin adoptarea Cartii .n pregatirea unor strategii coordonate si cuprinzatoare .n cele !ai vulneraile zone.n politicile sectoriale? N 1ntegrarea adaptarii . 4biectivele principale vizeaza instituirea unui !anage!ent durabil al inundatiilor .n do!eniu? N 1!plicarea societatii: !ediului de afaceri si a sectorului public . Siturile Catura 2))) reprezinta 1(:8"T din suprafata tarii: inclusiv 2(3 de situri de i!portanta co!unitara (13:21T din suprafata).n 2))$ la 2") .+.erzi de catre Co!isia Europeana.econo!ica: de capacitatea de adaptare naturala si u!ana: de serviciile de sanatate si de !ecanis!ele de supraveg9ere a dezastrelor.+ D%'eniu( natur9 și 8i%diversitate Conservarea biodiversitatii si a patri!oniului natural prin spri/inirea !anage!entului ariilor prote/ate: inclusiv prin i!ple!entarea retelei Catura 2))) este obiectivul principal .n 2)1* si e=tinderea acestor suprafete la $)T din totalul ariilor prote/ate.-daptarea la efectele sc9i!barilor cli!atice reprezinta un proces co!ple= datorita faptului ca gravitatea efectelor variaza de la o regiune la alta: depinz<nd de vulnerabilitatea fizica: de gradul de dezvoltare socio.n ulti!ul deceniu. >ncep<nd cu anul 2))(: s.n politica e=terna a statelor !e!bre UE: vizand tarile vecine? N educerea incertitudinilor prin dezvoltarea cercetarilor .n corelare cu dezvoltarea retelei Catura 2))).n vederea conservarii diversitatii biologice: a 9abitatelor naturale: a speciilor de flora si fauna salbatica.n intensitate a acestor dezastre naturale . -ctiunile prevazute vizeaza .n o!ania si care necesita o analiza !ai detaliata sunt' biodiversitatea: agricultura: resursele de apa: sectorul forestier: infrastructura.n zonele cele !ai e=puse la risc. 4 atentie deosebita trebuie acordata co!unitatilor sarace care depind . 5iintele concrete propuse pentru anul 2)1* includ sporirea nu!arului de arii prote/ate si situri Catura 2))) care dispun de planuri de !anage!ent aprobate: de la 3 .n perioada de referinta in care se i!ple!enteaza siste!e adecvate de !anage!ent pentru protectia naturii .n special cele referitoare la pasari si 9abitate: .!potriva inundatiilor se i!pune datorita cresterii . ealizarea unui nivel adecvat de protectie . -ceste analize cu caracter local pronuntat tin de un nivel supli!entar si o faza viitoare. Docu!entul prevede actiuni la nivelul UE concentrate pe " directii' N 1ntegrarea adaptarii .+0+ D%'eniu( ca(itatea vieții @n 'ediu( ur8an şi a 'ediu(ui @n &enera( educerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin i!ple!entarea !asurilor preventive . .

si . evolutia indicelui de generare a deseurilor !ena/ere? .!bunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea nu!arului de zone poluate istoric .Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea . 3+. +rogra!ele de !anage!ent integrat se vor e=tinde progresiv si .n !ediul rural prin instituirea unor servicii de colectare: si prin eli!inarea gropilor de gunoi necontrolate.n considerare a solidaritatii .ndatoriri precise . Statelor !e!bre le revin: de ase!enea: .n aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseuril si prezentul studiu evidentiaza rezultatele notabile ale proiectului de acest tip din /udetul -rges: a carui etapa a doua se finanteaza din +4S #ediu. -ctivitatile Uniunii Europene .n 122*: si se vor i!ple!enta !asuri pentru reducerea considerabila a depozitarii deseurilor de a!bala/e. +rognoza de generare a deseurilor !ena/ere colectate: cat si a celor generate si necolectate: s. -ctiunea in acest do!eniu se va concentra pe punerea .n do!eniul protectiei si incluziunii sociale sunt regle!entate prin deciziile Consiliului European din !artie 2))$ care stabilesc noi obiective si !odalitati de actiune si .nceteze activitatea si se va asigura reducerea treptata a cantitatilor depuse in cele 1)1 depozite !unicipale neconfor!e. o!ania a obtinut perioade de tranzitie in vederea confor!arii cu Directivele UE pentru depozitele de deseuri !unicipale pana in 2)1(? depozitarea te!porara de deseuri periculoase pana in 2))2? depozitarea de deseuri industriale nepericuloase pana in 2)13.ncura/eaza cooperarea dintre statele !e!bre potrivit !etodei desc9ise de coordonare.n interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile. evolutia populatiei la nivelul /udetului? . +rognoza privind generarea deseurilor !unicipale (deseuri !ena/ere si asi!ilabile din co!ert: industrie si institutii) s. evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare? .ntre generatii si .a realizat defalcat: pe tipuri de deseuri.+3+ D%'eniu( uti(i7area resurse(%r natura(e şi &enerarea deşeuri(%r Dezvoltarea siste!elor de !anage!ent integrat al deseurilor prin . Co!unicarea Co!isiei Europene privind Serviciile Sociale de 1nteres General statueaza reperele principale ale responsabilitatilor agentiilor guverna!entale si organis!elor de suport . +ana in anul 2)13 se va reduce pana la 2:" !ilioane tone cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate: reprezentand *)T din totalul produs .a realizat pe !edii (urban si rural): pe baza ur!7torilor indicatori' .n 2)1*.n !ini!u! 3) de /udete p<na .n baza +actului European pentru 5ineret si a +actului European pentru Egalitatea de Gen.n acest do!eniu. %a nivel national: un nu!ar de 1(( depozite vor trebui sa.

Cresterea anuala de ):8 T a generarii deseurilor !unicipale: deter!inata: in principal: pe baza prognozei +1H: a fost utilizata la calculul prognozei din +lanul Cational de Gestionare a Deseurilor. .1 !c pentru deseuri de 9artie0carton: plastic si sticla? puncte ecologice de colectare a deseurilor reciclabile volu!inoase si a deseurilor periculoase (suprafata de !ini! 2*) !p)' doua in +itesti: unul Ca!pulung: unul in #ioveni.a realizat pornind de la datele esti!ate pentru anul 2))* si considerand o crestere anuala de ):8 T.+ ) Cantitati de deseuri recic(a8i(e ce tre8uie c%(ectate de (a <%<u(atie <entru anii tinta Sursa: Plan . Ta8e( 3+. +unctele ecologice de colectare (denu!ite puncte verzi) au ur!atoarele avanta/e' reducerea cantitatii de deseuri depozitate in ra!pa? evitarea depozitarii necontrolate a deseurilor volu!inoase care nu pot fi ad!inistrate prin servicii de colectare conventionala? !anage!entul separat al deseurilor periculoase casnice: a caror indepartare din circuitul deseurilor este i!portanta pentru evitarea riscurilor asupra sanatatii si protectia !ediului.+rognoza privind generarea deseurilor !unicipale s.udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+       Colectarea selectiv7 a deseurilor reciclabile: confor! proiectului 1S+-: prevede' a!plasarea: in !ediu urban cat si rural: de grupuri a cate trei containere cu capacitate de 1.

n raport cu !ediul: se va di!inua progresiv i!pactul global al e!isiilor poluante din transporturi .n Europa.+B+ D%'eniu( trans<%rt Do!eniul transporturilor este considerat prioritar .!bunatati legaturile . Conditiile de siguranta vor creste: esti!<ndu.!bunatatirea co!porta!entului .se o atentie speciala grupurilor vulnerabile (copii: batr<ni: persoane cu !obilitate redusa).n ur!a accidentelor din transporturi .n orase: ur!<nd ca proportia sa creasca apoi p<na la 1*T la e!isiile unde transportul constituie sursa principala de poluare tinand sea!a de situatia precara a infrastructurii si a parcului de !i/loace de transport: precu! si tendintele negative .ntre orase prin sti!ularea serviciilor de transport public interurban si de coordonare a gestiunii si se va garanta o accesibilitate generala !ini!a a serviciilor publice pentru toti cetatenii: acord<ndu.n ulti!ii ani .n obiectivele stabilite pentru o!ania privind plafoanele nationale de e!isii.!bunatatirea serviciilor rutiere: feroviare: !ariti!e: fluviale si aeriene av<nd destinatiile principale . Se vor .n 2))8: cu perspectiva construirii altor doua unitati . aportul negativ dintre evolutia cererii de transport (. -ccesibilitatea transportului public la zonele cu densitate !ica a populatiei si nuclee dispersate se va asigura la nivele !ini!e stabilite. Dezvoltarea transporturilor are .n ur!atorii (.n !ediul european prin .n privinta productivitatii resurselor consu!ate: acestui sector .se o reducere cu *)T a nu!arului de decese . >n do!eniul protectiei infrastructurii de transport se va dezvolta o politica de Erisc zeroF: iar riscurile e=istente vor fi reevaluate continuu la toate !odurile de transport.ncadrarii .) si valoare adaugata !are? N #odificarii structurii productiei de energie electrica: ca ur!are a valorificarii unor surse regenerabile de energie (eoliana: solara: bio!asa: geoter!ala: !icro.n perspectiva anului 2)3) fata de anul 1228. +entru .n conte=tul planurilor de dezvoltare ale o!<niei: date fiind relatiile sale de interdependenta cu celelalte ra!uri ale econo!iei nationale: valoarea serviciilor oferite pentru populatie si i!pactul considerabil asupra !ediului.3+.2 ani) si a di!inuarii ponderii centralelor ter!oelectrice pe carbune si pacura care necesita transportul unor cantitati !ari de co!bustibil: uneori pe distante !ari? .i revine o pondere se!nificativa din alocarile de fonduri UE nera!bursabile pentru perioada 2))(.n 2)1* a depasirilor actuale ale nivelurilor li!ita privind calitatea aerului . 1ndicatorul relativ al accesibilitatii (co!bin<nd servicii: transbordari: preturi si durate de calatorie) ur!eaza sa se alinieze progresiv p<na .n vedere facilitarea includerii siste!elor urbane din o!<nia . Se va realiza o reducere cu *T p<na .9idro): a e=tinderii energeticii nucleare (dublata .n special rutier) si cresterea produsului intern brut (+1H) se esti!eaza ca se va reduce .n vederea .n viitor ca ur!are a' N #odificarii progresive a structurii econo!iei prin reducerea ponderii sectoarelor care lucreaza cu cantitati !ari de produse transportate (industriile e=tractive de !inereuri: siderurgia si petroc9i!ia) si consu!a !ulta energie si prin cresterea ponderii sectoarelor care au consu!uri !ateriale si energetice !ai reduse (serviciile: industriile prelucratoare etc.2)13.nregistrate .n anul 2)2) la cel e=istent .n zonele !etropolitane din Europa.

o pri!a etapa: a rit!ului de crestere a transportului rutier si reorientarea flu=urilor de !arfuri si calatori spre celelalte !oduri de transport .Capoca B Satu. E() B Hucuresti B +itesti B Craiova B 5i!isoara . +rincipalele cai rutiere internationale care strabat /udetul: si care faciliteaza accesul din si inspre aceasta la nivel național si international sunt' . 1n /udet nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de !arfa si calatori: dar cel !ai !are aeroport din o!ania (aeroportul 4topeni) este a!plasat la apro=i!ativ 12) J! de #uncipiul +itesti. eteaua de dru!uri e=istenta si pozitia geografica a /udetului asigura acestuia o buna desc9idere interna si internationala. Densitatea dru!urilor publice este de "":8 J!01)) J!d: valoarea fiind superioara !ediei pe tara.n si . 22( J!.n transportul de calatori.o planificare urbana si spatiala ec9ilibrata si prin .)31 J!: situ<nd /ude țul -rgeD pe pri!ul loc din regiunea Sud. 3+0+ O8iective(e de7v%(t9rii dura8i(e @n Hudețu( Ar&eș +rogra!ele si proiectele sunt parg9iile prin care se aplica obiectivele generale si cele specifice din planurile de dezvoltare la nivel local. . 1ransportul %eroviar ețeaua de c7i ferate a /udețului -rgeD este bine dezvoltat7: liniile aflate . 1ransportul rutier %ungi!ea dru!urilor publice din /udețul -rgeD la sf<rDitul anului 2))$ era de 3.n ur!atoarele etape? N Stabilizarii cererii de transport privat si a evolutiei artificiale a nevoii de !obilitate .n toate sectoarele productive ale econo!iei: cu efecte asupra volu!urilor transportate? N #odificarii graduale a proceselor de productie: depozitare si desfacere: cu efecte asupra ponderii cererii de transport de !arfa si persoane? N -/ustarii treptate a structurii transporturilor prin di!inuarea: . Se vor finaliza lucrarile privind !odernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul 1V (rutier si feroviar) pan. Craiova &udetul beneficiaza si de avanta/ele oferite de autostrda -1 (Hucuresti B +itesti).#are .N educerii: ca ur!are a i!ple!entarii progra!elor de i!pulsionare a inovarii te9nice si te9nologice si de crestere a co!petitivitatii: a consu!urilor specifice de !ateriale si energie .!bunatatirea serviciilor publice . +itesti . >n raport cu suprafața /udețului: liniile de cale ferat7 au o densitate de 33:3 J! 01))) J!d fiind inferioar7 !ediei pe țar7 de "*:3 J!01))) J!d.11 (Dunarea). si .european' de la frontiera cu epublica #oldova p<na la frontiera cu Hulgaria: cu racordare la coridoarele 1.1*. E81 B Hucuresti B +itesti B Sibiu B Clu/. -stfel: la nivelul /udetului au fost identificate ur!atoarele obective generale.n e=ploatare . E*(" B Hacau . 4nesti .nsu!<nd o lungi!e de cca. Hrasov .#untenia >n tabelul 2. este prezentat7 situația dru!urilor publice la 31 dece!brie 2))$.ntr.n afara centrelor urbane printr.

area continua a sistemelor educationale si de %ormare pro%esionala in %unctie de 'rupurile tinta carora aceste pro'rame se adresea.itiile ver. !odernizarea rezervoarelor pentru produse petroliere volatile: . reabilitare si e=tindere rețele de canalizare: .3+3'3Obiective specifice de mediu in "udetul Arges -ceste obiective se refera la proble!e specifice de !ediu in functie de sursele relevante de poluare si activitatile predo!inante: dar si a celor ce decurg din cerinta de i!bunatatire continua a aplicarii !anage!entului de !ediu.a?  /doptarea celor mai une te(nici si te(nolo'ii disponi ile prin ac(i. rea!ena/ari ale unor cursuri de ap7?  Mana'ementul riscului. inclusiv a pro'ramelor de investitii. Dintre cele cu aplicabilitate in cadrul acestui Studiu: se nu!ara'  Corelarea e%ectiva a o iectivelor de de.voltare economica.n siste!ul 9idrografic: .ari ur ane si la sate. prin promovarea de pro'rame pentru: . re ducerea polu7rii aerului .nc7rcare Di distribuire carburanți ?  /si'urarea cantit"ții 0i calit"ții apei pota ile.prevenirea efectelor feno!enelor !eteorologice e=tre!e (inundatii: ninsori abundente): . . actiune in ca. reabilitare Di !odernizare stații de epurare: .ate.i din cadrul proiectelor de investitii?  /si'urarea securitatii si si'urantei alimentare prin promovarea unor modele dura ile in a'ricultura.n stațiile de . Unele dintre aceste obiective pot fi si in categoria obiectivelor generale dezvoltarii durabile anterior prezentate. !onitorizarea devers7rilor de !ateriale poluante . cu potentialul si capacitatea de re'enerare a resurselor naturale?  /nticiparea e%ectelor 'lo ale pentru 'asirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modi%icarile ce pot decur'e pe termen mediu?  Moderni. . prin promovarea de pro'rame pentru ' . e=tinderea rețelelor de distribu ție si inlocuirea celor uzate: .3+0+-+O8iective &enera(e de7v%(tare dura8i(a -cestea sunt obiective cu caracter general pentru aplicarea cadru a principiilor dezvoltarii durabile si stau la baza for!ularii si pro!ovarii strategiilor: planurilor si progra!elor de dezvoltare la nivel national: regional si local. de situatii de ur'enta si prevenirea accidentelor cu urmari asupra sanatatii omului si a mediului prin promovarea de pro'rame pentru .  -educerea e%ectelor ne'ative 'enerate de activit"țile umane. canali.area 0i epurarea apelor u. instalații de recuperare a co!puDilor organici volatili: . introducerea contoriz7rii la consu!atorii casnici Di industriali: . le'umicultura si cresterea animalelor?  -espectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in ase.

<lsan: care este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acu!ulare . realizarea a noi spa ții de parcare: . fluidizarea traficului: . deli!itarea Di !arcarea peri!etrelor ariilor naturale de interes local: . conservare Di !onitorizarea spațiilor verzi? 4nt"rirea capacit"ții instituționale a structurilor administrative locale prin pro'rame pentru' + infiintarea si0sau consolidarea co!parti!entelor de !ediu de la nivelul autorit7ților locale? + asigurarea cu personalul calificat corespunzator si stabil necesar pentru buna desfasurarea a activitatii de !anag!ent de !ediu din /udet? + asigurarea unui siste! de colaborare desc9isa intre autoritatile co!petente de !ediu si participantii la procesul de luare a deciziilor de !ediu (autoritati locale: co!unitati locale: asociatii interco!unitare: 4CG: agenti econo!ici: !ediul acade!ic: !edia: etc. progra!e !enite sa i!bunatateasca !anage!entul deseurilor solide !unicipale: a deDeurilor industriale: .n vederea asigur7rii si !entinerii suprafețelor !ini! regle!entate: . !entinerea unor 97r ți a spațiilor verzi: . 9abitate forestiere din raza ocoalelor silvice 5opoloveni: Curtea de -rges: +oiana %acului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la e=ploatarile petroliere din zona? 4m un"t"țirea calit"ții s"n"t"ții umane 0i a mediului in .onele ur ane prin pro'rame de: .n sc9i!bul bateriilor Di0sau acu!ulatorilor v<nduți? -espectarea statutului ariilor protejate e3istente 0i a celor in curs de declarare ca arii protejate prin pro'rame pentru ' .incident: accident? 2m unatatirea mana'ementului de0eurilor prin pro'rame pentru: . cu precadere in .)? .       progra!e de instruire a ec9ipelor de voluntari care pot actiona n cazul unor situatii de urgenta: .one ur ane prin planuri si pro'rame locale pentru: .funda!entarea deciziilor din planurile de urbanis! pe i!pactul potential asupra !ediului Di s7n7t7ții u!ane? 4m un"t"țirea calit"ții mediului in . testarea periodica a procedurilor pentru situatii de urgenta si reducerea efectelor post. predarea acu!ulatorilor uza ți cu electrolitul Di co!ponentele solide conținute: catre persoane /uridice autorizate confor! legii: . inc9iderea tuturor depozitelor de deDeuri industriale: etc. realizarea perdelelor de protecție (c7i de transport Di zone industriale)? Protejarea spatiilor ver.stabilire a suprafetelor si a siste!ului de protecție a spațiilor verzi: . i!bunatatirea 9abitatului aspretelui: din ezervatia .n vederea i!ple!ent7rii planului /udețean de gestiune a deDeurilor: . sti!ularea parteneriatelor public0privat in rezolvarea unor proble!e din do!eniul gestiunii durabile a deseurilor: . colectarea bateriilor Di0sau de acu!ulatori uza ți . eli!inarea totala de la co!ercializare a azbestului Di a produselor care conțin azbest: .<lsan si alte activitati antropice: .i.n orase: . refacerea spațiilor verzi . intoc!irea 97r ților cu nivelul de zgo!ot din orase: .? Prevenirea a%ect"rii calit"ții mediului 0i s"n"t"ții populației ca urmare a e3punerii la su stan țe periculoase prin pro'rame pentru' .'omotului si vi ratiilor prin promovarea de pro'rame pentru ' .asocierea consiliilor locale .one ur ane prin diminuarea . rea!ena/area si e=tinderea rutelor ocolitoare . progra!e pentru di!inuarea cantit7ții de deDeuri !ena/ere Di industriale depozitate0eli!inate: di!inuarea cantit7 ții de a!bala/e depozitate: .

sudica a o!aniei: /udetul -rges si se va desfasura pe 8 zone in care sunt i!plicate 1)2 localitati: dupa cu! ur!eaza' zona 1 B Curtea de -rges? zona 2 B Do!nesti? zona 3 B Ca!pulung? zona " B ucar? zona * B #ioveni? zona $ B -lbota.+itesti? .)8.2)1*. i!bunatatirea siste!ului de raportare si sc9i!bului de infor!atii intre autoritati si agentii econo!ici: . 4biectivul principal este dezvoltarea infrastructurii siste!ului de salubrizare a tuturor localitatilor /udetului pentru conservarea: protectia si i!bunatatirea calitatii !ediului din /udetul -rges.au ales doua progra!e cu contracte de finantare inc9eiate'  C$anagementul integrat al deseurilor solide din "udetul ArgesD: Heneficiar Consiliul &udetean -rges: prin +4S #ediu: -=a 2: prevazut sa fie finalizat in 22. -cest progra! este un e=e!plu pozitiv de pastrare a liniei de prioritate de !ediu prin rezolvarea pri!e etape de progra! dintr. publicarea anuala a unor buletine privind starea !ediului si progresele agentului econo!ic in do!eniul aplicarii !anage!entului de !ediu? De.buletine si !ateriale infor!ative Di educaționale: inițierea unui nu!ar crescut de acțiuni cu asigurarea particip7rii co!unit7 ții: e=tinderea siste!ului de infor!are a populației cu privire la starea calit7ții !ediului: continuarea actiunilor de participare a specialistilor la e!isiuni te!atice pe posturile locale de televiziune pentru infor!area: dezbateri de !ediu: etc. +entru e=e!plificare s.are la nivelul a'enților economici cu impact semni%icativ asupra mediului prin pro'rame pentru: . comunicare 0i con0tienti. 3+0+0+ Pr%&ra'e și <r%iecte de 'ediu =unda'entate +e baza obiectivelor generale si specifice au fost funda!entate progra!e si proiecte de !ediu sau cu co!ponente !a/ore de protectia !ediului: prin a caror realizare se ur!areste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in /udetul -rges. +roiectul vizeaza partea central.o sursa de finantare (1S+-): iar ceea de a doua etapa prin alta sursa pentru care progra!ul a fost eligibil (+4S #ediu).  Crearea de sisteme de mana'ement de mediu si automonitori.are a cet" țenilor prin .voltarea si im unatatirea continua a sistemului de in%ormare.realizarea si functionarea unor siste!e de auto!onitoring: . 1nvestitiile din aceasta a doua etapa se refera la' construirea Celulei 2 pentru depozitul regional de la -lbota? inc9iderea pe a!plasa!entul e=istent a depozitului de la Curtea de -rgeD? relocarea Di re!edierea a!plasa!entului de la CosteDti? inc9iderea pe a!plasa!ent a gropilor de gunoi necontrolate din zonele rurale? realizarea a 2 statii de transfer (Curtea de -rges si Costesti)? realizarea a 2 statii de co!post? realizarea a 2 puncte verzi pentru colectarea deseurilor electronice si electrocasnice de la populatie.

+ri!a etapa: finantata prin fonduri 1S+-: a cuprins zonele cu cele !ai urgente nevoi din punct de vedere al !ediului' Xona Ca!pulung: Xona ucar: Xona #ioveni: Xona +itesti: Xona 5opoloveni. De pri!a etapa au beneficiat "(*.2)) locuitori: adica (3T din populatia /udetului -rges. Situatia anterior e=istenta arata ca doar *":18 T (circa 3*) 1($ locuitori) din populatia totala a /udetului -rges era deservita de servicii de salubrizare.a! regasit si in c9estionarele co!pletate pentru acest Studiu. 4 etapa i!portanta in elaborarea acestuia o reprezinta realizarea Escenariilor de a!ena/areF in vederea stabilirii unui plan adecvat de !asuri prioritare. Curtea de -rges: Do!nesti si Costesti . -cestea se gasesc in diverse faze de aprobare: asteaptandu.. 4biectivul general al proiectului este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra popula ției: prin i!ple!entarea !asurilor preventive in cele !ai vulnerabile zone pana in 2)1*. +roiectul a fost i!partit in doua etape. sunt incluse in etapa a 11.-d!inistratia Hazinala de -pa -rges.edea pe o lungi!e totala de 0.)3.edea: prin +4S #ediu: -=a *: prevazut sa se finalizeze in 31. ealizarea acestui proiect va contribui la indeplinirea unor obiective prevazute in Directiva Uniunii Europene privind !anage!entul riscurilor la inundatii (realizarea 9artilor de 9azard la inundatii): la planificarea si realizarea diferitelor lucrari de prote/are a infrastructurii si a zonelor aflate in zone cu risc la inundatii ce pot fi afectate de eventualele viituri.edea vor sta la baza planificarii si realizarii lucrarilor de investitii pentru prevenirea si co!baterea inundatiilor: precu! si realizarii 9artilor de risc la inundatii: de catre cele ( (sapte) Consilii &udetene aflate in spatiul bazinului 9idrografic.se sursele de finantare prevazute sau surse alternative in functie de eligibilitate si directiile !a/ore de interventie. +roiectul vizeaza i!bunatatirea !anage!entului riscului la inundatii la nivelul intregului bazin 9idrografic -rges. .edea: acest plan fiind o baza necesara pentru gestionarea infrastructurii de gospodarire a apelor in confor!itate cu abordarile si politicile europene ce se regasesc in Directiva 2))(0$)0CE din 23 octo!brie 2))( a +arla!entului si Consiliului European privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii.  D Plan de prevenirea# protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in bazinul 9idrografic Arges@VedeaD : Heneficiar -d!inistratia Cationala -pele o!ane. 1ntre proiectele Consiliului &udetean -rges se gasesc si cele care au cel putin o co!ponenta !a/ora de !ediu si dezvoltare durabila ? fie ca este vorba despre un proiect de reabilitare a unor dru!uri /udetene: sau de unul de i!bunatatire a siste!elor de !anage!ent: aplicarea consecventa a principiilor dezvoltarii durabile este liantul ce leaga toate aceste proiecte si integreaza intr...2)13. E=ista inca propuneri de proiecte prioritare pentru autoritati locale ale /udetului -rges si pe care le.a a proiectului: finantata din +4S #ediu... +rin proiect se ur!areste !odernizarea siste!ului de !anage!ent al inundatiilor pentru prevenirea: protectia si di!inuarea efectelor inundatiilor in bazinul 9idrografic -rges. .2 D' si o suprafata de BB3B D'<+ Kartile de 9azard (inundabilitate) la inundatii si +lanul pentru +revenirea: +rotectia si Di!inuarea Efectelor 1nundatiilor in Hazinul Kidrografic -rges. Celelalte 3 zone ra!ase .zona ( B 5opoloveni? zona 8 B Costesti. Cu!itorul co!un care strabate orizontal toate proiectele prioritare si pentru care puncta/ul unui proiect aflat in evaluare poate creste ra!ane constant @ Mediul A.!entiona in aici doar unele dintre aceste propuneri de proiecte: ar putea crea i!presia ca doar cele citate au prioritate: ceea ce nu ar fi confor! cu liniile !a/ore de actiune la nivelul fiecarei autoritati locale din /udetul -rges.un siste! coerent !anage!ent de !ediu.

+Re7u(tate <(ani=icate 1n raport cu do!eniile !ai sus !entionate in structura c9estionarelor distribute: au fost analizate raspunsuriile disponble in ti!p util incorporarii in analiza si au fost for!ulate propuneri de actiuni concrete dupa cu! ur!eaza '  Corelarea e%ectiva a o iectivelor de de. +e baza obiectivelor generale si specifice au fost funda!entate progra!e si proiecte de !ediu sau cu co!ponente !a/ore de protectia !ediului: prin a caror realizare se ur!areste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in /udetul -rges.area continua a sistemelor educationale si de %ormare pro%esionala in %unctie de 'rupurile tinta carora aceste pro'rame se adresea.i din cadrul proiectelor de investitii B actiuni concrete' (i) fi=area unor indicatori de perfor!anta de !ediu pentru selectia de produse si ec9ipa!ente in cadrul proiectelor de !ediu: (ii) sti!ularea sferei private care contribuie direct la rezolvarea unor proble!e de !ediu? .3+0+0+-+Re7u(tate %8tinute ezultatele obtinute prin aplicarea progra!elor si !asuriilor strategice se evalueaza prin aplicarea !etodelor de analiza si indicatori de perfor!anta specifici. inclusiv a pro'ramelor de investitii. 3+0+0+.itiile ver. cu potentialul si capacitatea de re'enerare a resurselor naturale B actiuni concrete' (i) continuarea dezvoltarii potențialului econo!ic al sectoarelor industriale traditionale din /udet: (ii) diversificarea produselor de servicii puse la dispozitia cet7țenilor: (iii) dezvoltarea cooper7rii dintre Consiliul &udetean si autorit7 țile locale: (iv) cresterea eficientei in co!unicarea dintre serviciile publice descentralizate Di agentii econo!ici: (v) pro!ovarea unor parteneriate eficiente cu societatea civil7?  /nticiparea e%ectelor 'lo ale pentru 'asirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modi%icarile ce pot decur'e pe termen mediu B actiuni concrete' (i) progra!e pentru i!bunatatirea calitatii serviciilor de apa.canal: (ii) progra!e pentru di!inuarea efectelor locale ale feno!enelor globale de sc9i!bari cli!atice: (iii) progra!e pentru reducerea feno!enelor de desertificare din sudul tarii si alte proiecte concrete care sa reduca aspecte de poluare la nivel global cu efecte directe la scara regionala si locala?  Moderni.a B actiuni concrete' (i) progra!e educationale pentru dezvoltarea constiintei ecologice in scoli: licee: univesitati: (ii) progra!e de dezvoltare a resurselor u!ane cu potential de reconversie profesionala: prin for!area de personal pregatit in do!eniul !ediului?  /doptarea celor mai une te(nici si te(nolo'ii disponi ile prin ac(i.voltare economica.

acuratete si relevanta. +rincipalele directii de interventie ale acestei etape de aplicare la nivel /udetean a conceptului de dezvoltare durabila sunt' (i) Dezvoltarea unei econo!ii durabile: integrand toate co!ponentele dezvoltarii durabile si i!plicand activ toti participantii la luarea decizilor de !ediu (din seg!entele societatii ro!anesti' autoritati publice: institutii publice: asociatii patronale sau profesionale: sindicate: cetateni: etc.a efectuat pe baza celor 2 do!enii din c9estionar si a indicatorilor de raspuns' completare. Cele !ai i!portante se prezinta !ai /os. le'umicultura si cresterea animalelor B actiuni concrete' (i) sti!ularea pro!ovarii te9nicilor ecologice in agricultura: (ii) proiecte !enite sa creasca capacitatea de productie agricola ecologica? (iii) sti!ularea folosirii !etodelor de fertilizare naturala a culturilor?  -espectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in ase. An domeniul finantarii/cofinantarii proiectelor . -naliza s.)? (ii) Continuarea aplicarii consecvente a obectivelor generale si specifice: cu !asurile aferente: asa cu! au fost de/a prezentate in acest Studiu? (iii) 1ncura/area participarii publicului la luarea decizilor de !ediu: confor! legislatiei orizontale de !ediu? (iv) +ro!ovarea si dezvoltarea unui !anage!ent integrat cu incorporarea principiilor dezvoltarii durabiile si crearea !ecanis!elor si a indicatorilor necesari evaluarii periodice a planurilor si progra!elor de !ediu? (v) >!bunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata !uncii prin !asuri supli!entare celor prevazute pentru ansa!blul populatiei: favoriz<nd o abordare specifica pentru activitati din proiecte in do!eniul protectiei !ediului? (vi) Consolidarea capacitatii institutionale si ad!inistrative pentru actiune proactiva cu dezvoltarea asistentei voluntare din partea cetateanului: a 4CG de !ediu? 3+0+B+ Pr%8(e'e identi=icate si <%si8i(e actiuni de re'ediere +e baza analizei raspunsurilor pri!ite la c9estionarul ad!inistrat au fost identificate si aspecte de baza care necesita actiuni de absorbtie a fondurilor europene: dar si de i!bunatatire a !anage!entului de !ediu in /udet. 3+0+3+Pr%<uneri de <r%iecte <ri%ritare <entru a<(icarea sustinuta a strate&iei de de7v%(tare dura8i(a 1n cadrul acestui Studiu au fost analizate c9estionarele co!pletate de respondenti.ari ur ane si la sate B actiuni concrete' (i) progra!e de protectie a zonelor verzi: de refacere Di e=tindere a suprafeței !ini!e ocupata de spații verzi Di parcuri: (ii) progra!e de i!bunatatire a co!porta!entului cetateanului in relatia cu !ediul: (iii) reducerea polu7rii produsa de c7tre autove9icule: prin i!punerea unor restric ții la !i/loacele de transport cu un grad ridicat de poluare. /si'urarea securitatii si si'urantei alimentare prin promovarea unor modele dura ile in a'ricultura. -u fost identificate unele aspecte ce necesita actiuni de a!eliorare si i!bunatarire.

privat fara a fi li!itate la concesionari: desi acestea sunt o cale folosita cu succes in proiecte. 1dentificarea surselor de finantare si cofinantare pentru investitiile publice si private. Ta8e( 3+0+ ) I'<act investitii asu<ra tari=u(ui de &estiune a deseuri(%r in Hudetu( Ar&es :va(%ri 'edii.ntreprinzatori privati?  atragerea in elaborarea de proiecte a potentialului e=istent in institutiile de proiectare.n special a celor care pot contribui substantial la cresterea e=portului: astfel ca e=portul sa devina in !od real o parg9ie a cresterii econo!ice.dezvoltare si . 4 esti!are era absorbtia co!pleta a fondurilor structurale si de coeziune care sa duca la o crestere supli!entara a +1H de 1*. . 1nfiintarea unor co!panii noi: capitalizate partial prin oferte publice initiale: in care statul sau autoritatea locala detine un pac9et !a/oritar sau !inoritar in co!pania care face investitia si o e=ploateaza: dar care se capitalizeaza ulterior prin listarea pe bursa: aceasta poate constitui o alta solutie pentru reducerea efortului bugetar initial si a c9eltuielilor de intretinere dupa darea in e=ploatare in cazul investitiilor in infrastructura. educerea participarii banilor publici di!inueaza .n acelasi ti!p si efectele negative asupra eficientei investitiilor. Este necesara cresterea substantiala a capacitatii de a asigura proiecte eligibile si de a acorda consultanta si e=pertiza necesara la nivel local prin !asuri precu!'  cresterea rolului structurilor e=istente la nivel regional si local: atragerea in aceste structuri si !otivarea unor specialisti cu inalta calificare in do!eniile specifice oportunitatilor reale din fiecare /udet?  inventarierea si evaluarea fezabilitatii proiectelor e=istente si co!pletarea portofoliului de proiecte at<t pentru investitii destinate !odernizarii infrastructurii si serviciilor publice de baza c<t si a proiectelor initiate de .si sustina lucrarile de diplo!a cu ase!enea proiecte pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si initierea de afaceri proprii dupa absolvire?  analizarea !asurilor necesare pentru cresterea capacitatii de e=ecutie a investitiilor: evaluarea necesarului de forta de !unca pe calificari si specialitati si asigurarea acestuia prin for!are initiala si recalificare. Continuare efortului de dezvoltare a instru!entelor de econo!isire: pe baza practicilor aplicate cu succes in alte tari ale UE.n universitatile cu profil te9nic si econo!ic: inclusiv atragerea studentilor din anii ter!inali si !asteranzilor care vor putea sa. Din aceasta perspectiva se vor accesa sursele de finantare din Uniunea Europeana: dar si cele din parteriate public private si se va analiza pentru proectele locale disponibilitatea si posibilitatea de a plati a beneficiarilor serviciilor ce tin de co!ponente ale !anage!entului integrat al deseurilor. An domeniul managementului deseurilor +ro!ovarea etapei a doua a proiectului finantat prin +4S #ediu va contribui la rezolvarea unor proble!e de !ediu identificate prin docu!entele de planficare: totusi pentru proiectele ce decurg ca prioritati din +lanul &udetean de #anage!ent al Deseurilor si pentru aplicare !asurilor de dezvoltare durabila: vor fi necesare resurse financare inse!nate. Utilizarea co!pleta si eficienta a fondurilor alocate prin progra!ele UE poate contribui substantial atat la cresterea ratei de investitii cat si la reducerea deficitului de cont curent. Dezvoltarea parteneriatelor public.n anul 2)1*.+entru cresterea ratei de investitii pe ter!en !ediu si lung va trebui continuata politica de atragere a investitiilor straine directe: .2)T p<na .

" deseuri de tip menajer9 De asemenea.int" doar costurile investitiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea real" de c(eltuieli alocat" %amiliilor sau consecintele su ventiilor incrucisate dintre 'rupurile de consumatori9 Sursa: Plan . b) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata' .udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+ An domeniul zone critice privind deteriorarea calitatii mediului a) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al poluarii aerului' . &udetul arges pe directia Cord. nu au %ost calculate e%ectele su vention"rii incrucisate intre diversele cate'orii de 'eneratori9 Consecintele tari%are ale investitiilor propuse se incadrea. . care nu au tinut seama de ponderea investitiilor ce ar tre ui alocate %amiliilor sau %irmelor care 'enerea.int" valori medii pe locuitor. +oluarea paraului Cea/lovel cu apa sarata si titei: dar si cu ape ." in anumite limite posi il accepta ile in cadrul judetului9 /r tre ui su liniat %aptul c" aceste calcule repre. Xona li!itrofa societatii K4%C1# Ci!entul Ca!pulung? . +oluarea raului Cot!eana cu apa sarata si titei provenita din activitatea de e=ploatare a zaca!intelor petroliere Cursul raului Cot!eana B afectat de activitatile petroliere ale Sc9elei +etrol +itesti sectiile Sa!ara: Sapata si Cocu.iune8 in momentul de %at" nu e3ist" %inantare asi'urat" din acest %ond9 1re uie mentionat c" valorile calculate repre. 56 Sustinerea 7E poate veni prin intermediul Fondurilor de Coe..ncarcate organic provenite de la diferite activitati specifice din zona? .Sud: in apropierea arterelor principale de circulatie auto B sursa poluare' trafic rutier.

5raficul greu: generator al unor niveluri ridicate de zgo!ot si vibratii: precu! si fondul sonor per!anent deter!ina conditii de aparitie a stresului: cu i!plicatii uneori !a/ore asupra starii de sanatate. -pe subterane afectate de deversarile de apa sarata .ncarcate cu !etale grele (plu!b: cad!iu: cupru: cro!: nic9el: seleniu!: zinc). -pe subterane afectate de fostul depozit al SC -uto!obile Dacia: situat . c) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane' .n localitatile 8<lfani si #icesti: identificate . au fost inventariate terenurile poluate: din perioade anterioare la $ agenti econo!ici: suprafata totala a acestora fiind de' $3:$* 9a: astfel' o SC -uto!obile Dacia S..n zonele cu e=ploatari petroliere: dar !ai ales ..n zona +iscani.n apa? . 1:$2 9a? o +ri!aria #ioveni . . -pe subterane afectate de depozitele !i=te orasenesti? . fost depozit +iscani' $:* 9a? o Depoul C8 +itesti .n /udet datorita nu!arului !are de autove9icule e=istente: precu! si faptului ca: datorita absentei dru!urilor ocolitoare ale localitatilor: traficul de tranzit: deosebit de intens pe dru!urile nationale: are loc . ):)* 9a? o SC+ +etro! .n cadrul proiectului &1C-? . d) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al degradarii0poluarii solului' . 3":22 9a? o c-rpec9i! S-' $:" 9a. Tra=icu( rutier > traficul rutier constituie o sursa de poluare i!portanta . Din acest !otiv: un procent se!nificativ din populatia /udetului (locuitorii din zonele li!itrofe cailor de trafic) este e=pus la poluarea generata de traficul rutier.n interiorul ariilor locuite. Xone conta!inate cu pesticide . Efectele asupra sanatatii u!ane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapa!ent care contin C4=: C4: S42: C42: co!pusi organici volatili: particule . An domeniul calitatii necorespunzatoare a aerului ambiental +rincipalele proble!e de !ediu identificate se refera la' poluarea datorata traficului.!preuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca proble!e respiratorii acute si cronice. >n zona +oiana %acului: #osoaia: Sapata din cauza avariilor la conductele de transport a!estec (apa sarata si titei) apartin<nd SC+ +etro! Sc9ela +etroliera +itesti au fost afectate terenuri agricole si silvice.n platfor!a Cot!eana care este si deficitara . -rpec9i! +itesti. -ceste no=e .B Suc. +oluarea potentiala a raului Da!bovnic: e!isarul pentru efluentul evacuat din statia de epurare ape uzate provenite de la SC+ +etro! S. An domeniul diminuarii fondului forestier . Sc9ela Ciurasti' 1":(2 9a? o cSc9ela Gaesti .

-doptarea 1S4 1"))1 in calitate de ele!ent al siste!ului de !anage!ent al E#-S va per!ite organizatiilor sa progreseze de la 1S4 1"))1 la E#-S fara dublarea eforturilor si evitarea unor costuri e=cesive. Co!isia Europeana a recunoscut ca standardul 1S4 1"))1 poate reprezenta si o etapa pentru participarea la E#-S. +entru instalatii de ali!entare cu apa si retele de apa potabila este !entionata lipsa fondurilor deoarece se aloca anual su!e insuficiente ce fac i!posibila finalizarea lucrarilor. 3+3+ !asuri de i'8unatatire a 'ana&e'entu(ui ca(itatii 'ediu(ui in Hudetu( Ar&es Unul dintre principalele !i/loace de i!bunatatire a !anage!entului calitatii !ediului este aplicarea unui siste! de !anage!ent de !ediu. -!bele au obiectivul co!un de a asigura buna gestionare a !ediului.au intreprins de/a cei !ai i!portanti pasi in vederea inregistrarii in cadrul E#-S. Cu toate acestea: atunci c<nd o organizație dispune de/a de un siste! de !anage!ent de !ediu certificat . An domeniul turismului E=istenta unui !aster. Per%ormanta de mediu este evaluata de un veri%icator de mediu8 N i!plicarea anga/atilor si desc9iderea fata de public' o organizație . E=ista la nivel regional: al Uniunii Europene si sc9e!a E#-S (Siste!ul co!unitar de !anage!ent de !ediu și audit). +rintre cerintele supli!entare se nu!ara' N analiza initiala de mediu: E#-S prevede efectuarea unei analize inițiale de !ediu pentru a identifica aspectele legate de !ediu ale unei organizații. 4btinerea certificarii 1S4 1"))1 insea!na ca s.n baza standardului 1S4 1"))1: nu este necesar sa realizeze o analiza oficiala de !ediu in !o!entul trecerii la punerea in aplicare a E#-S: atat ti!p cat in siste!ele de !anage!ent de !ediu certificate se tine cont pe deplin de aspectele de !ediu prevazute? Naprobarea autoritatilor guvernamentale in ceea ce priveste conformitatea "uridica: o organizatie inregistrata in cadrul E#-S trebuie sa dovedeasca respectarea integrala a legislatiei in !aterie de !ediu? N un anga"ament in vederea imbunatatirii continue a performantei de mediu ' o organizatie care doreste sa se inregistreze in cadrul E#-S trebuie sa se anga/eze in vederea i!bunatatirii continue a perfor!antei sale de !ediu.nregistrata in cadrul E#-S trebuie sa dea dovada de un dialog desc9is cu anga/atii si cu partile interesate: inclusiv cu partile i!plicate: autoritatile locale și furnizorii? . 1n fapt: cerintele siste!ului de !anage!ent de !ediu EC 1S4 1"))1'2))" reprezinta o parte integranta a E#-S 111. Standardul 1S4 1"))1 defineste un siste! de !anage!ent de !edu certificabil international (S##).n paduri particulare unde lipsesc at<t un siste! corespunzator de gospodarire: c<t si un siste! eficient de paza si control.Se datoreaza taierilor abuzive care se desfasoara !ai ales .plan turistic al /udetului -rges inglobeaza analiza potentialelor proiecte ce influenteaza !ediul.

reducerea riscurilor de poluare a apelor subterane si de suprafata? .n raport cu obiectivele de !ediu si viitorii pasi care vor fi intreprinsi pentru a i!bunatati continuu perfor!anta de !ediu a organizatiei.nlocuirea . !onitorizarea cantitatii de deseuri produsa: ta=area generatorilor de deseuri tinand cont de cantitatea evacuata si reducerea cantitatii de deseuri depozitate? . 'ana&e'entu( inte&rat a( deseuri(%r <rin) . 8. Declaratia de !ediu prevede rezultatele obinute . i!bunatatirea calitatii serviciilor de salubritate si: i!plicit: a confortului si standardului de viata a populatiei? . .!bunatatirea calitatii resurselor de apa: prin activitati de reabilitare: dezvoltare si !odernizare a statiilor de epurare a apelor uzate: .n concordanta cu standardele UE: precu! si reabilitarea si e=tinderea statiilor de epurare a apelor industriale .n aplicare un siste! de !anage!ent de !ediu !ai solicitant si !ai a!bitios.n !ediul urban c<t si .n vederea reducerii si0sau eli!inarii deversarilor de substante periculoase? . reducerea poluarii aerului (se reduc e!isiile de CK3: S42: C42)? . .N o declarație de mediu veri%icata: organizatia trebuie sa furnizeze o declaratie publica privind perfor!anta de !ediu.n !ediul rural? . +roducerea de co!post pe plan local si0sau centralizat poate asigura . +entru e=e!plificare !entiona! cele doua do!enii prioritare cu proiecte aflate in derulare si care vizeaza !asuri de i!bunatatre la !anage!entului apei: respectiv deseurilor' a.!bunatatirea si dezvoltarea infrastructurii siste!elor centralizate de ali!entare cu apa si canalizare din aglo!erarile u!ane urbane si rurale: prin orientarea investitiilor spre dezvoltarea si e=tinderea siste!elor centralizate de ali!entare cu apa potabila si canalizare: at<t . utilizarea durabila a surselor de apa: prin actiuni de reconstructie ecologica si renaturarea r<urilor: . reducerea poluarii solului? .ngr7D7!intelor pe baz7 de nitrați? . di!inuarea cantitatilor de deseuri prin recuperarea deseurilor reciclabile (deseuri organice: plastic: 9artie: sticla). lucrari de aductiune din acu!ulari pentru ali!entarea cu apa potabila a localitatilor deficitare: a!ena/area de surse noi pentru apa potabila prin realizarea de noi acu!ulari si0sau fronturi de captare subterane? .n special: prin asigurarea unor debite pe cursurile de apa care sa per!ita dezvoltarea ecosiste!elor acvatice sau a ecosiste!elor care sunt legate de apa. Desi fiecare siste! de !anage!ent de !ediu reprezinta un pas notabil in vederea i!bunatatirii perfor!antei de !ediu: organizațiile anga/ate pe aceast7 cale a/ung de !ulte ori la li!itele acestor siste!e și si!t nevoia de a pune . 1n afara de 1S4 1"))1: e=ista si alte nu!eroase siste!e de !anage!ent de !ediu in intreaga Europa. 'ana&e'entu( inte&rat a( surse(%r de a<aF <rin) . eli!inarea disconfortului cetatenilor din cauza aspectului neplacut al punctelor de colectare si a depozitelor neconfor!e de deseuri? .

n cadrul ad!inistra ției locale pe baza parteneriatului public. alc7tuirea unei structuri organizatorice care s7 genereze anu!ite acțiuni de valorificare a poten țialului turistic al zonei si care s7 fie for!at7 din oficiali ai ad!inistrației publice locale: touroperatori: transportatori: asociații turistice locale sau filiale locale ale -C5 EC: directori de unit7i de pri!ire: profesori universitari: reprezentanți ai unei agenții de dezvoltare regional7? .alea Habei: asociatia interco!unitara .n oras si regiune: identificarea surselor de finanțare? .HraduletF: Consorțiu 5opoloveni (in cazul localitatii 5eiu): -sociatia interco!unitara Hadislava. -ceste siste!e de !anage!ent integrat au la baza principiile dezvoltarii durabile: presupunand o sc9i!bare in co!porta!entul participantilor la procesul de luare a deciizilor durabile de !ediu din /udetul -rges. 1n /udet: !a/oritatea co!unelor sunt asociate la M-sociatia de dezvoltare 1nterco!unitara -rgesF sau alte asociatii interco!unitare (e= -sociatia 1nterco!unitara #usatesti. 4 !ica parte din pri!arii au personal ce a absolvit cursuri de pregatire profesionala sau dezvoltare a resurselor u!ane pentru !ediu .alea -rgeselului Carcinov (in cazul co!unei . 3+B+Pr%iecte strate&ice <entru sect%ru( turistic și ec%n%'ic a( Hudețu(ui Ar&eș 3+B+-+ Pr%&ra'e strate&ice @n d%'eniu( turis'u(ui a) Constituirea unei structuri organizatorice de tipul co!itet sau grup de lucru . crearea de noi locuri de !unca. ad!inistrarea eficient7 a resurselor financiare provenite din ta=ele de !e!bru: fondurile de publicitate? ..ulturesti). aplicarea unor politici raționale de dezvoltare durabil7 prin includerea resurselor turistice . Curs de !ediu: Curs de auditor si evaluator de !ediu: iar din perspectiva i!bunatatirii !anage!entului de !ediu: intreg personalul va avea nevoie sa beneficieze de cursuri de pregatire profesionala. Ta8e( nr+ 3+3+Ec?i<a de (ucru ar <utea avea ur'9t%area structur9 . E=tinderea si diversificarea sc9e!elor si etapelor de !anage!ent contribuie pe ter!en !ediu la dezvoltarea unei constinte ecologice..privat Descrierea proiectului' .alea 8rasinului. Cetatenii sunt de/a constienti de faptul ca: daca nu actioneaza in directii cu! ar fi colectarea selectiva a deseurilor acest lucru se va reflecta: foarte curand: nu doar in gradul ridicat de poluare care afecteaza sanatatea u!ana si !ediul incon/urator: ci si in pretul pe care trebuie sa.l plateasca pentru produsele noi din acelasi !aterial sau pentru serviciul de salubritate. Hla/ (in cazul co!unei 5igveni): -sociatia de Dezvoltare 1nterco!unitara .n circuitul turistic național si internațional. definirea priorit7ților: obiectivelor si organizarea de activit7ți legate de dezvoltarea turis!ului . 4 cale de i!bunatatire a !anage!entului proiectelor locale care vizeaza !ai !ulte autoritati locale este si asocierea.

difuzarea de !ateriale de infor!are turistic7? .b) >nființarea . crearea de suporturi de infor!are turistic7 de tipul' 9arta turistic7 a orasului si a /ude ț ului: brosuri ale unit7 ților 9oteliere si ale restaurantelor din oras: o brosur7 cu principalele eveni!ente cultural.n fiecare an: un g9id de infor!a ții generale: .artistice si sportive organizate de pri!7rie .n cadrul Departa!entului de elații +ublice al +ri!7riei a unui birou de infor!are turistic7 Descrierea proiectului' .

uri c7tre Iebsite.a conturat cu claritate sfera situat7 la distanț7 de 1) !inute de !ers pe /os (zona accesibilit7ții generale): prev7zut7 pentru odi9na cotidian7 si zone de accesibilitate dep7rtat7: situate la o distan ț7 de 1).ntre ține leg7turi cu agen ți econo!ici prestatori de servicii turistice din zon7: cu asociațiile profesionale din turis!: se pot face analize referitoare la categoriile de clienți.nvecinate recunoscute de/a ca zone de interes turistic deosebit. construirea unui parc de distracții de tipul -_U-.nso țit7 de fotografii: o descriere su!ar7 a acestora: infor!ații si fotografii ale unit7ților de cazare si restaura ție: e=e!ple de aran/a!ente turistice de o /u!7tate de zi: o zi: dou7 zile pe categorii de consu!atori: calendarul eveni!entelor: festivalurile populare: t<rgurile de arte si !eserii: alte activit7ți care pot .!pre/uri!ilor acestuia.ar7 din parcul Strand si organizarea de eveni!ente culturale tradi ționale: t<rguri: spectacole si concerte .!pre/uri!ilor .n considera ție a func țiilor recreative ale orasului face ca spațiile verzi si desc9ise s7 devin7 unul din cele !ai i!portante ele!ente care deter!in7 structura func țional.un g9id al unit7ților de pri!ire: un calendar al eveni!entelor care s7 fie distribuite prin inter!ediul tuturor actorilor de pe scena turistic7 local7. Cu trebuie o!is faptul c7 rezidenții orasului +itesti pot constitui un seg!ent foarte i!portant care pot consu!a servicii de agre!ent si: .teritorial7 a orasului si .n i!ediata apropiere a orasului. c) Crearea unui brand si a unui Iebsite destinat turis!ului zonei !etropolitane. !odernizarea zonei de agre!ent a +arcului 5rivale: rea!ena/area si ecologizarea lacului din zona Grota: precu! si !odernizarea fa țadelor podului din aceeasi zon7: realizarea unui loc de /oac7 .ladi!irescu? . Studiile .%-CD .urile altor parteneri din turis!.n zona pla/ei din 5udor . +rintre acestea pot fi !enționate' .!p7r țire pe zone a spa țiului de agre!ent trebuie lua ți . %uarea . %a nivelul orasului s.ntr. 4 proble!7 deosebit7 o constituie nevoia de crestere a peri!etrului de agree!ent prin crearea de E!edii de agre!ent artificialeF (lacuri artificiale: parcuri de odi9n7).+itestiul turistic care s7 includ7 agenda de c7l7torii online: linJ.n care li se pune la dispoziție o ofert7 bogat7 prezentat7 .o for!7 agresiv7. -ceasta i!plic7 conceperea unor aran/a!ente turistice care s7 includ7 obiective turistice din zonele .n vigoare de la 1 ianuarie 2))3: ta=a de !e!bru al grupului de pro!ovare si !arJeting: care poate include to ți actorii de pe scena turistic7 local7 si zonal7 si care pot pl7ti o ta=7 de !e!bru . Ca resurse financiare disponibile se pot enu!era' ta=a pe pat: care se percepe unit7 ților 9oteliere potrivit legisla ției . e) Dezvoltarea de noi oportunit7ți de petrecere a ti!pului liber de c7tre pitesteni si argeseni.n funcție de nu!7rul de locuri: ca procent din venitul anual brut sau ca ta=7 !ini!7 fi=7? . Cu a/utorul s7u se pot .n !7sura . !odernizarea +arcului Strand: crearea unui lac curat cu respectarea legislației de !ediu .n calcul doi factori' ti!pul destinat odi9nei si ti!pul de odi9n7.ntreprinse au condus la concluzia c7 locuitorii orasului au petrecut !area !a/oritate a ti!pului liber din s7pt7!<n7 .n zona parcului? . d) Crearea unei baze de date cu categoriile de turisti sau e=cursionisti care au consu!at turis! sau care vor putea fi atrasi . +entru a realiza o .n general: servicii turistice: .3) !inute de !ers cu !i/loace urbane de transport. conceperea si distribuirea Catalogului orasului care s7 includ7' o prezentare a atrac țiilor turistice ale orasului si ale .n aer liber si a!ena/area unei locații pentru valorificarea creațiilor auto9tone? . rea!ena/area 5eatrului de .n circuitul turistic.n vigoare: realizarea unei zone de agree!ent ataractive si !odernizarea unui loc de /oac7: organizarea de activit7ți culturale si sportive? .!bog7ți e=periența vizitatorilor.

bancar nu spri/in7 .n apropierea parcului 5rivale care s7 poat7 fi folosit7 si de elevii pitesteni .nc7 redus7: .se c7 toate strategiile de dezvoltare .ntre ad!inistrație si agenții priva ți: astfel . o .ntr.o !7sur7 c<t !ai !are nevoile celor din ur!7: prin eli!inarea autorizațiilor inutile: reducerea duratei de evaluare a cererilor si de elaborare a deciziilor? N %ipsa de locuințe si terenuri pentru construcții: unul din !otive fiind si i!posibilitatea e=tinderii pe orizontal7 a orasului datorit7 reliefului? N 5recerea E!arilor contribuabiliF de la nivelul bugetului local: la bugetul național si reducerea cotei de i!punere la i!pozitul pe venit deter!in7 o sc7dere substanțial7 a veniturilor bugetului local? N %ipsa unui spațiu e=pozițional corespunz7tor pentru t<rguri si e=poziții: !anifest7ri pe care +itestiul le organizeaz7 anual: loca țiile folosite necorespunz<nd unor standarde necesare desf7sur7rii unor astfel de !anifest7ri. -d!inistrația public7 local7 nu poate realiza dezvoltarea econo!ic7 pe cont propriu ci printr.ladi!irescu prin decorarea !alurilor r<ului -rges: introducerea b7rcu țelor de agre!ent? .n procesul transparen ței actului decizional si al cresterii gradului de i!plicare a cet7 țenilor . -d!inistrația /udețului -rgeș trebuie s7 ur!7reasc7 i!ple!entarea planurilor: co!ponente ale strategiei de dezvoltare econo!ic7 local7 care sunt .ntreprinz7tori este . Dezvoltarea zonei interco!unitare +itesti reprezint7 o i!ens7 oportunitate de . continuarea activit7ții de !odernizare a pla/ei din 5udor .!bun7t7 țire a capacit7 ții de colaborare dintre ad!inistra ția public7 local7 si societatea civil7: cu i!pact direct .n ti!pul anului scolar pentru a realiza diferite activit7ți cultural.educative.n rezolvarea proble!elor co!unit7ții .n beneficiul celor aflați .ar putea ataca sectoarele de nis7 ale pie ței europene: ele ac țion<nd ca un agent de !arJeting pe plan internațional? N 1ne=istența unor contacte !ai str<nse .n /urisdicția sa.nc<t s7 se poat7 satisface .n scopul includerii +itestiului .nc7 redus co!parativ cu potențialul de care dispune !unicipiul? N esursele bugetare aflate la dispoziția !unicipalit7ții si alocate dezvolt7rii econo!ice locale sunt insuficiente: nu acoper7 nici pe departe nevoile e=istente ale co!unit7ții? N Siste!ul financiar..n categoria oraselor europene !oderne. 3+B+.!binare a eforturilor tuturor partenerilor locali: asigur<ndu. a!ena/area unei tabere de copii .nceperea unei afaceri: accesul la credite fiind dificil (de altfel: o proble!7 identificat7 si la nivelul !ediului de afaceri ro!<nesc): iar puterea !icilor .n r<ndul acestora nee=ist<nd un spirit antreprenorial' N %ipsa terenurilor care s7 poat7 fi puse la dispoziția investitorilor? N E=istența unui nu!7r redus de produse de !arc70brand: prin care s. Pr%iecte strate&ice @n d%'eniu( ec%n%'iei Pr%8(e'e strate&ice a(e 'ediu(ui ec%n%'ic %a nivelul !ediului econo!ic e=ist7 o serie de proble!e strategice' N Un nivel investițional .

Direcții strate&ice %u<nd .n do!enii de activitate econo!ic7 de perspectiv7? N dezvoltarea unor branduri internaționale pentru produse: prin' preocup7ri pentru cresterea continu7 a calit7ții? stabilirea: sus ținerea si !enținerea parteneriatelor: inclusiv la nivel transfrontalier: . Este esential pentru /udețul -rgeș s7 p7streze stabilitatea si s7 asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.ncura/area cresterii econo!ice a 1##.n viitor' industria ali!entar7: servicii turistice: industrie 15: servicii de consultanț7? N cresterea co!petitivit7ții pe ter!en lung a econo!iei locale. +rincipalul scop .n considerare proble!ele strategice identificate: au fost creionate ur!7toarele direcții strategice de dezvoltare' N Crearea unui !ediu econo!ic co!petitiv si atractiv investițiilor auto9tone si str7ine care s7 per!it7 dezvoltarea spiritului antreprenorial? N Dezvoltarea unei econo!ii perfor!ante: durabile si ecologice: printr.nt7rirea capacit7ții instituționale .n dezvoltarea local7 este acela de a p7stra potentialul econo!ic al industriilor c9eie si de a crea condi ții pentru diversificarea serviciilor oferite at<t cet7țenilor: c<t si agenților econo!ici.n rela ția cu institu țiile publice si co!unitatea local7 si care acționeaz7 . +entru fiecare direcție strategic7 au fost identificate obiective si progra!e operaționale.n calcul' .n do!eniul econo!ic? asigurarea forței de !unc7 ce prezint7 calific7rile cerute de profilul fir!elor care . Ca ele!ente care pot s7 conduc7 la cresterea co!petitivit7 ții se pot lua .n ra!urile econo!ice subdezvoltate .n zon7? .urilor? asigurarea poziției do!inante . >n acest sens: ar trebui s7 se acționeze pentru realizarea ur!7toarelor obiective strategice' N reducerea decala/ului dintre ofert7 si cerere B .un !anage!ent eficient al dezvolt7rii econo!ice locale? N Gestionarea eficient7 a activit7ții de ad!inistrație local7.n sectoarele c9eie ale econo!iei locale .n elaborarea si aplicarea strategiei .n care acționeaz7 investitori str7ini? .si desf7soar7 activitatea .ntreaga zon7 periurban7? sti!ularea si susținerea investițiilor .n prezent din cadrul structurii econo!iei pitestene si care au condiții de dezvoltare .n scopul cresterii co!petitivit7 ții si a gradului de ocupare a acestora? N susținerea cre7rii si dezvolt7rii unor intreprinderi !ici si !i/locii: prin elaborarea si i!ple!entarea unor progra!e de facilit7 ți financiare si fiscale pentru agenții econo!ici de pe raza &udețului -rgeș care dau dovad7 de transparenț7 . >n stabilirea instru!entelor si politicilor de atingere a acestui deziderat au fost luate .n !ediul concurențial local: regional si na țional: precu! și con/unctura econo!ic7 internațional7.n plan local? N dezvoltarea ra!urilor care sunt co!ple!entare econo!iei Hucurestiului: țin<nd sea!a de distan șa !ic7 dintre -rge ș si Hucuresti: pentru a valorifica avanta/ul strategic oferit de apropierea geografic7 de o pia ț7 cu peste dou7 !ilioane de poten țiali clien ți si cu o diversitate i!presionant7 a do!eniilor .n derularea activit7ților econo!ice din .n considerare poziționarea !unicipiului +itesti .

n raport cu cel al co!er țului: prin atragerea de parteneri interesa ți .n nor!ele europene de funcționare? N esto!parea granițelor dintre sectorul stat si sectorul privat prin realizarea unui parteneriat intre ad!inistra ția local7 si reprezentan ții !ediului de afaceri din /udetul -rges .N introducerea si generalizarea !anage!entului perfor!ant B identificarea unor noi sectoare de activitate si posibile localiz7ri spa țiale ale acestora: cu accent pe dezvoltarea industriilor noi: !oderne: novatoare: co!petitive: cu produse cu valoare ad7ugat7 !are si folosirea eficient7 a resurselor energetice? N acțiuni pentru atragerea investițiilor str7ine si a unor investitori strategici pentru a construi un stoc suficient de capital fi=: !odern si productiv: care s7 per!it7 realizarea unei econo!ii adiacente pe vertical7 si pe orizontal7? N spri/inirea dezvolt7rii sectorului serviciilor: .ncadreaz7 .ntr.o !7sur7 !ai !are dec<t ar fi posibil la nivel local? N sc9i!barea orient7rii strategice in do!eniul co!erțului: prin asi!ilarea si aplicarea unor for!e !oderne de co!er ț: care s7 .n vederea asigur7rii unei contribuții !ai i!portante a acestora din ur!7 la a!eliorarea st7rii sociale de ansa!blu a orasului.nlocuiasc7 vec9ile !agazine de co!oditate: care nu se !ai .urilor: dezvoltarea spiritului antreprenorial prin educația tinerilor? N i!bun7t7țirea si dezvoltarea cooper7rii regionale pentru a putea beneficia de posibilitatea acces7rii fondurilor structurale europene .n realizarea unor investiții locale: dar cu perspectiv7 regional7 si național7: care s7 ofere noi locuri de !unc7 si posibilitatea recalific7rii persoanelor disponibilizate pe !7sura dispariției unor agenți econo!ici cu tradiție: de pe piaț7? N susținerea cre7rii si dezvolt7rii unor activit7ți independente si a 1##.nc7 subdi!ensionat .n tradiția /udețului -rgeș . N atragerea de investitori prin pro!ovarea de facilit7ți (identificarea de terenuri propice investi țiilor: aprobarea de scutiri0reduceri de ta=e si i!pozite: popularizarea acestor acțiuni)? N spri/inirea produc7torilor locali in co!ercializarea produselor e=cedentare: spri/inirea asocierii produc7torilor? N i!bun7t7țirea condițiilor in activitatea de co!erț? N organizarea de targuri la s7rb7tori i!portante: !anifest7ri care s7 intre .

n dezvoltarea unor acorduri consensuale . Ele presupun: de ase!enea: sc9i!bari structurale profunde si noi cai de acțiune .n abordari intersectoriale care sa anga/eze guvernul: societatea civila si sectorul privat .CONCLU"II #etodologiile de realizare a strategiilor din sfera dezvoltarii durabile i!plica acțiunea si !onitorizarea .n toate do!eniile vieții sociale: econo!ice si politice si cer construcția unor instituții si !ecanis!e integrate .n privința viziunii: planificarii si deciziilor. .n do!enii cu! ar fi' cresterea econo!ica .n favoarea saracilor? refor!area politicilor fiscale care afecteaza saracii sau aduc daune !ediului? cresterea sau cel puțin conservarea capitalului u!an: construit si natural? atenuarea inegalitații accesului la resursele naturale.

n diferite !oduri.n . Un pri! set de c%nc(u7ii legate de politicile cone=e dezvoltarii durabile din sfera co!petitivitații econo!ice si a coeziunii sociale a fost conse!nat pe parcursul acestui studiu.!potriva a!enințarilor .a! ridicat aici la rangul de direcții strategice prioritare: pentru a beneficia de toata atenția financiara cuvenita.Asi&urarea nediscri!inatorie a unei bune stari de sanatate a populației: a!bientarea 9abitatelor si .n special energetice) durabile? S Statuarea co!petitivitații econo!ice .!bunatațirea !anage!entului si evitarea suprae=ploatarii resurselor naturale: recunosc<nd valoarea serviciilor ecosiste!elor? S Ad%<tarea unor !odele de consu! si producție de resurse (.n cercetare si . Sectoarele cele !ai vulnerabile fața de efectele sc9i!barilor cli!atice sunt construcțiile? transporturile? e3ploatarile de petrol si 'a.oi considera supli!entar c<teva e=e!ple acoperitoare pentru do!eniile direct corelate cu politicile de !ediu si cu cele energetice: astfel' -+ !%di=icarea c%ndiții(%r c(i'atice re&i%na(e si locale va in=(uența ecosiste!ele: asezarile u!ane si infrastructura. #odificarile preconizate de temperatura si precipitații pot duce la !odificarea perioadelor de vegetație si la deplasarea liniilor de de!arcație dintre paduri si pa/isti.n politica 9olista a dezvoltarii? S Pr%'%varea investițiilor .!t<!pinarea nevoilor econo!ice: sociale si de !ediu: evit<nd i!pactele nedorite asupra econo!iei: transportului .e? turismul . S F%r'area resurselor u!ane cu capacit7ți sporite de sinteza: integratoare si cu spirit de inițiativa: responsabile si raspunzatoare? S C%'8aterea saracie si e=cluziunii sociale? . Eveni!entele !eteorologice e=tre!e (%urtuni: inundații: secete) .n edificarea propriei sale strategii de dezvoltare durabila: si țin<nd sea!a de restricțiile e=istente si specificitatea societații si econo!iei /udețului -rgeș: ar trebui s7 acțion7! .n cele -2 direcții strate&ice <%si8i(e de De7v%(tare Dura8i(a ale o!<niei: propuse' S Li'itarea efectelor .si vor putea face apariția !ai frecvent iar riscurile si pagubele aferente pot deveni !ai se!nificative.!potriva sanatații. +e de alta parte: sectoarele industrial# comercial# rezidențial# terțiar si de infrastructura (inclusiv ali!entari cu energie si apa: transporturi si depozitarea deseurilor) sunt: la r<ndul lor vu(nera8i(e la sc9i!barile cli!atice . -ceste sectoare sunt direct afectate de !odificarea te!peraturii si precipitațiilor: sau indirect prin i!pactul general asupra mediului: resurselor naturale si producției a'ricole.ncalzirii globale asupra societații si !ediului si di!inuarea costurilor acesteia? S C%nservarea biodiversitații: .nsusi si !ediului? Dupa cu! se observa: for!area resurselor u!ane: cercetarea si te9nologiile ecologice: care sunt: de regula: considerate instrumente ale oricarei politici pentru atingerea unor obiective specifice: le.+e baza obiectivelor si liniilor directoare elaborate de Uniunea Europeana .!bunatațirea !i/loacelor de protecție .n te9nologiile ecoeficiente. S Accent crescut pe dezvoltarea rurala: cu accent pe zonele puțin integrate spațial? S Pr%'%varea acelor siste!e de transport care vin . .

n transport. Si aici: ca si pentru sc9i!barile cli!atice: pute! intui ca ec%>te?n%(%&ii(e .nt<rzia !odificarea condiSiilor cli!atice cu tot corolarul de efecte asupra ecosiste!elor suport al vieții (recte: conservarea si utilizarea durabila a resurselor naturale).nse!nata din e!isiile totale generate de activitațile u!ane .privat vor creste potențialul de dezvoltare.n toate politicile sectoriale ar conduce la !ulte rezultate pozitive' S Catura si biodiversitatea stau la baza activitaților sectoriale care &arantea7a supravietuirea pe ter!en lung (-ne=ele 1* si 1$)? S Co!bustibilii pe baza de bio!asa reduc gazele cu efect de sera si pot fi produsi local? S Xonele naturale acți%nea7a ca Epuțuri de carbonF: intervenind . Cele !ai !ulte din aceste e!isii sunt .ii de sul%. .si industriile a%late !n .ii de a.n ur!a arderii co!bustibilului . . 0+ Controlul coerent .biodiversitate reprezinta un do!eniu atractiv de investiții pentru banci ca sa le susțina.n orientarea strategiilor antreprenoriale: iar investițiile care au leg atura cu biodiversitatea contribuie direct la de7v%(tarea ec%n%'ica: prezerv<nd si 0 sau .n construcția de !asini si infrastructurile rutiere: vor conduce la garanții supli!entare privind sanatatea u!ana si a ecosiste!elor.!bunatațind totodata patri!oniul natural. E=tinderea ariilor prote/ate: inclusiv a siturilor Catura 2))): sporirea vegetației forestiere: ca si a celei e=traforestiere si !anage!entul resurselor prin alocarea de fonduri bugetare sau prin for!ule de tip parteneriat public. astazi aprecierea valorii peisa/elor si trasaturilor ecologice sufera din cauza saraciei de !etode: iar a8%rdarea 'u(ti=uncți%na(a a agriculturii este do!inata prea adesea de g<ndirea agricola sectoriala? S Utilizarea raționala a resurselor reduce costurile pentru procurarea !aterialelor: evit<nd: totodata: producerea de deseuri? S eciclarea c%ntri8uie la di!inuarea poluarii generate de procesarea !ateriei pri!e si evita scaderea resurselor naturale? S 8er!ele organice de7v%(ta aprecierea bunului gust si a/uta la !enținerea sanatații? S Certificarea padurilor @ncuraHea7a prote/area faunei si florei si c%nserva resursele de apa? S -facerile pro. Mono3idul de car on: dio3idul de car on: o3i.n di!inuarea unuia din ecranele responsabile de efectul de sera? S Catura si peisa/ele atra& oa!enii . Date fiind spuse cele de !ai sus: este clar ca uti(i7area unui instru!ent ca cel legislative .ot: particulele .n activitațile de transport' sectorul de transport consu!a !ai !ult de .n sensul i!punerii unor standarde de i!isii sau e!isii: sau a unor instru!ente economice ca cele de negociere a per!iselor de poluare si de i!punere a unor ta=e sti!ulative pe poluarea cu gaze cu efect de sera: pe utili.2 K din produsele petroliere: care constituie .area apei si pe e3ploatarea lemnului: vor . Consu!ul acestora depinde la r<ndul sau de di!ensiunea !otorului: tipul si calitatea co!bustibilului folosit: de eficiența !edie a !co!bustibilului: vec9i!ea ve9icolului etc.+ Trans<%rtu( c%ntri8uie la poluarea atmosferica la toate nivelurile' global: regional si local. 1dentitatea peisa/ului <%ate Huca un rol deter!inant .n țarile industrializate. E!isiile din transport re<re7inta o proporție .n proporție de 45 K sursa de energie folosita .n ceea ce priveste c%nservarea 8i%diversitații: uti(i7area dura8i(a a resurse(%r natura(e si integrarea gestionarii lor .n !otor ( poluanți pri!ari): la fel plum ul si o3i.n suspensie si compusii or'anici volatili sunt principalii poluanți e!isi direct .n str<nsa legatura cu consu!ul de energie .n zonele rurale: av<nd si o di'ensiune cu(tura(a apreciabila . -lte sectoare potențial afectate sunt industria alimentara: prelucrarea lemnului: industria te3tila: producSia de iomasa si de ener'ie re'enera ila.one costiere.

G<ndirea econo!ica pe ter!en scurt si a!ena/area neecologica a teritoriului ar conduce la pierderea unor oportunitați uriase. Societațile co!erciale si;ar putea vedea lezate interesele daca' S vor face investiții fara a ține cont de va(%area adau&ata de operare cubiodiversitatea? S nu;si iau nici un reper pentru de=inirea bunelor practici? S nu folosesc indicatori pentru '%nit%ri7area nivelului negativ sau pozitiv de dezvoltare? S nu identifica noi surse =inanciare pentru dezvoltare? 3+ In d%'eniu( surse(%r re&enera8i(e de ener&ieF R%'Ania și @n '%d s<ecia( Hude țu( Ar&e ș va tre8ui s a se a(inie7e (a n%i(e re&(e'entari ce v%r =i a<r%8ate (a nive(u( UE referitoare la' adoptarea de !asuri prin care furnizorii de co!bustibili (furnizori: depozitari: distribuitori: s.a.) asigura posibilitatea aprovizionarii cu bio!asa? stabilirea unor criterii de eficiența pentru utilizarea bio!asei si stabilirea instalațiilor .n care ea poate fi utilizata ? etic9etarea speciala pentru a per!ite cu!pararea de catre cetațeni a unor ec9ipa!ente eficiente. Hioco!bustibilul va putea deveni parte co!ponenta a vieții noastre nu!ai daca va fi utilizat pe baza unei strategii atotcuprinzatoare care va trebui sa țina cont de preț: de !odificarile ce intervin .n privința surselor energetice sustenabile: de i!pactul asupra !ediului c<t si de eficiența producției si a utilizarii sale. Eva(uarea beneficiilor .n do!eniul !ediului va presupune esti'area contribuției la reducerea poluarii cu C42? identi=icarea tipurilor de utilizari unde efectul .nlocuirii actualelor siste!e (transport: electricitate: .ncalzire) cu siste!e pe baza de bioco!bustibili este !a=i!? <r%'%varea unor culturi agricole sustenabile pentru susținerea stocurilor etc. ,a fi necesara c%re(area <%(itici(%r sect%ria(e de ener&ie>a&ricu(tur a>'ediude7v%(tare rura(a) punerea .n practica a siste!ului de subvenții agricole pentru producerea de bio!asa? stabilirea suprafețelor ce pot si trebuie cultivate pentru producția de bio!asa? regle!entarea raționala a dreptului si condițiilor de utilizare a produselor !odificate genetic. #a tre8ui sa se ac%rde <ri%ritate c%nce<tu(ui de 8i%>ra=in arieF care poate valorifica parți ale instalațiilor e=istente pentru a produce co!bustibili de generația a 11;a si sa se asigure corelarea standardelor ro!<nesti pentru bioco!bustibili cu cei ai UE +entru a favoriza cresterea ponderii energiei electrice produsa din surse regenerabile: considera! ca pri!ul pas ar trebui sa;l constituie susținerea <rin su8venții @n investiții si <rețuri =iJate de cu'<arare a ener&iei e(ectrice <r%dusa din surse re&enera8i(e. 5rebuie avut .n vedere si faptul ca bioco!bustibilii: pot ridica: la r<ndul lor: proble!e serioase at<t !ediului c<t si de alta natura. Hioco!bustibilii sunt obținuți din plante care sunt crescute cu cantit ați !asive de petrol (sub for!a de pesticide: .ngrasa!inte: co!bustibili utilizați de !asinile agricole: etc.) si au o rata e=tre! de scazuta de M.ntoarcereF a energiei investite B uneori c9iar negativae +roducția de etanol necesita sase unitați de energie pentru a produce una singurae (1n cazul bio;dieselului raportul este de nu!ai3'1). -lte efecte negative antrenate de dezvoltarea producției agricole pentru producerea de biocarburați pot fi'poluarea apelor de pe ur!a folosirii .ngrasa!intelor: eroziunea solului: reducerea disponibilului de terenuri agricole pentru producția de 9ran a: de unde posibila crestere a preSului ali!entelor: riscul de a afecta biodiversitatea: prin !onoculturi: o di!inuare cu nu!ai 13T a e!isiilor de C42; .n cazul etanolului. (De pild a: pentru a se realiza cota stabilita de UE la *:(* la suta .n 2)1): o trei!e din suprafața agricola a UE ar trebui alocata nu!ai pentru cultivarea plantelor necesare obținerii bioco!bustibilului).

surse de energie regenerabile se poate trece la susținerea prin !ecanis!e de pia ța: detipul certificatelor verzi cu at<t !ai !ult cu c<t piața liberalizata de energie electrica cere introducerea concurenței. B+ Pr%'%varea ec%>te?n%(%&ii(%r > o!<nia are .n vedere dezvoltarea Planului de acțiuni pentru promovarea eco-te(nolo'iilor, plan susținut de Uniunea Europeana printrun set de .5 de acțiuni concrete: un accent deosebit pun<ndu;se pe !a=i!izarea eforturilor de racordare la platfor!ele europene destinate acestui scop si pe cresterea accesului la finanțare a .ntreprinderilor care au capacitate de inovare .n produse si !ateriale eco;eficiente. >n ceea ce priveste utilizarea noilor te9nologii de producere a bio;carburanților s;au pro!ovat regle!ent ari si!ilare cu cele europene. Țintele stabilite .n o!<nia .n acest do!eniu stabilesc ca: p<na .n anul 2))(: piața de carburanți sa per!ita utilizarea de biocarburanți si alți carburanți regenerabili .n proporție de cel puțin .K din totalul conținutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si !otorina folosite .n transport. accizat. >n acest conte=t: costul supli!entar aferent !a/orarii consu!ului de biodiesel (pentru populație) trebuie pus .n balan ța cu alte beneficii' reducerea e!isiilor de gaze de sera: diversificarea structurii balanței de energie pri!ara: cresterea securitații ofertei si crearea de noi locuri de !unca .n zonele rurale. 1n final: trebuie sa !enționa! ca adoptarea unor politici realiste de de.voltare dura ila, concreti.ate !n planuri de acțiune ce vor pune !n practica direcțiile strate'ice prioritare, raspunde si solicitarilor ce decur' din convențiile 'lo ale ale :;7, la care -omânia este parte. Fiecare dintre noi, conștient sau nu, putem contri ui la de.voltarea dura il"9 De %apt, putem spune c" avem o 'ândire dura il" atunci când arunc"m deșeurile din plastic sau (ârtie !n locurile special amenajate9 La nivel industrial, lucrurile s-au mișcat mult mai repede9 /st%el, multe %a rici %olosesc deșeuri drept com usti il, iar !n anumite localit" ți se !ncearc" implementarea unor sisteme de !nc"l.ire casnic" pe a.a arderii deșeurilor9 Companiile sunt primele care au con știenti.at importan ța economic" <dar și ecolo'ic"6 a recuper"rii și re%olosirii deșeurilor9 De.voltarea dura il" este cea care urm"re0te nevoile pre.entului, %"r" a compromite posi ilitatea 'enera=iilor viitoare de a-0i satis%ace nevoile lor>9

BIBLIOGRAFIE

*.n o!<nia? Daniela -ntonescu: EDezvoltarea regional . +rogra!ul de Dezvoltare a egiunii de Sud Est: #untenia: pentru perioada 2))( B 2)13 Guvernul o!<niei'+lanul Cational de Dezvoltare 2))( B 2)13. 31*02))": privind dezvoltarea regional . %egea nr.n o!<niaF: editura 4scar +rint: Hucurești 2))3? G9eog9e 1onașcu: ECerințe ecologice pentru industrie și te9nologiiF: .n volu! Si!pozion Cațional #ediul Și 1ndustria:1222: Hucurești? Hran: 8. 2. $.voltare economica: Editura -SE: 2))2. 3.: Componenta ecolo'ica a deci.iilor de de.1. ". .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful