Universitatea POLITEHNICA din Bucureti FACULTATEA DE ENERGETIC

LUCRARE DE DISERTA IE
I!PLE!ENTAREA STRATEGIEI DE DE"#OLTARE DURABIL A $UDEULUI ARGE
Autor:NIU IONELA Conductor tiinific: .L.DR. ING. CORA BULMU

Promoi IULIE!"#$% Universitatea POLITEHNICA din Bucureti FACULTATEA DE ENERGETIC Pr%&ra'u( de 'asterat) ************************

LUCRARE DE DISERTAIE
I!PLE!ENTAREA STRATEGIEI DE DE"#OLTARE DURABIL A $UDEULUI ARGE
Autor:NIU IONELA Conductor tiinific: .L.DR. ING. CORA BULMU Comi&i '(ntru () m(nu* d( di&(rt i(:

Promoi IULIE! "#$%

CUPRINS
INTRODUCERE +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ , CAPITOLUL -+ CADRUL CONCEPTUAL AL DE"#OLTRII DURABILE 1.1. Dezvoltare durabila (integrata) ................................................................................ 8 1.1.1. Concept si definitie ........................................................................................... 8 1.1.2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila ....................................................... 11 1.1.3. Dezvoltarea Durabila in o!ania................................................................... 13 1.1.". Definire ter!eni de referinta in do!eniul planificarii dezvoltarii durabile locale 13 1.2. #etodologia aplicata............................................................................................... 1$ CAPITOLUL .+ PROFILUL CO!UNITATII ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ -/ 2.1. %ocalizarea &udeului si aspecte ad!inistrative '..................................................... 1( 2.2. epere istorice ....................................................................................................... 2) 2.3. epere geografice' ................................................................................................ 2" 2.". De!ografia ............................................................................................................ 2( 2.*. +iata fortei de !unca ............................................................................................. 2( 2.$. ,eniturile populatiei ............................................................................................... 2( 2.(. Econo!ia locala..................................................................................................... 28 2.8. Servicii si facilitati .................................................................................................. 28 CAPITOLUL 0+ STUDIUL DE POTENTIAL LOCAL 1 ANALI"A DE RESURSE++ 02 3.1. -naliza resurselor naturale .................................................................................. 3) 3.1.1. epere geografice si geologice ....................................................................... 3) 3.1.2. Structura si utilizarea terenurilor .................................................................... 38 3.1.". Caracteristici generale ale !ediului .n /udeul -rge........................................ "2 3.2. -naliza resurselor fizice0 starea asezarilor ............................................................ *$ 3.2.1. 1nfrastructura de acces si transport !arfuri si persoane.................................. *$ 3.2.2. 1nfrastructura de !ediu................................................................................... *8 3.2.*. 1nfrastructura econo!ica ................................................................................ $2 3.2.$. -naliza S345 a !ediului econo!ic .n /udeul -rge........................................... 81 3.3. -naliza sectorului turistic .n /udeul -rge6666666666666. 83 3.3.1. Ele!ente de potential turistic natural i antropic................................................... 8" 3.3.2. 1nfrastructura general7 i cea turistic766666666666666.. 8( 3.3.3. 8or!e de turis! practicabile pe piaa turistic7 argeean7.......................................... 82 3.3.". -naliza S345 pentru sectorul turistic................................................................. 2* 3+ STRATEGIA DE DE"#OLTARE DURABILA A $UDEULUI ARGE+++++ 45 ".1. 1ndicatorii de dezvoltare durabil7........................................... 28 ".2. 1dentificare nevoilor locale ................................................................................... 1)3 ".2.1. Do!eniul sc9i!barea cli!atic7 i energia............................................................... 1)3 ".2.2. Do!eniul natura i biodiversitatea.......................................................................... 1)* ".2.3. Do!eniul calitatea vieii a !ediului urban i a !ediului .n general....................... 1)* ".2.".Do!eniul utilizarea resurselor natural i generarea deeurilor.................................. 1)$ ".2.*.Do!eniul transport................................................................................................ 1)( ".3. 4biectivele dezvolt7rii durabile .n /udeul -rge ................. 11) ".3.1. 4biectivele generale ale dezvolt7rii durabile .n /udeul -rge .............. 11) ".3.2. 4biectivele specific de !ediu .n /udeul -rge .............. 11) ".3.3. +rogra!e i proiecte de !ediu funda!entate .............. 112 ".3.3.1. ezultate obinute.............. 11"

".3.3.2. ezultate planificate .............. 11* ".3.". +ropuneri de proiecte prioritare pentru aplicarea susinut7 a startegiei de dezvoltare durabil7 .............. 11$ ".3.*. +roble!e identificate i posibile aciuni de re!ediere .............. 11$ ".". #7suri de .!bun7t7ire a !anage!entului calit7ii !ediului .n /udeul -rge 12) ".*. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului i econo!iei .............. 122 ".*.1. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului .............. 122 ".*.2. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului i econo!iei .............. 12* CONCLU"II .......................................................................................................... BIBLIOGRAFIE 666666666666666666666666 122 -02

INTRODUCERE

Caracterul dina!ic al dezvolt7rii i i!ple!ent7rii politicilor i legislaiei Uniunii Europene arat7 c7: perfor!ana .n dezvoltarea socio; econo!ic7 nu poate fi obinut7 dec<t .ntr;un cadru politic: legislativ i ad!inistrativ clar: care per!ite realizarea scopurilor i !a=i!izarea rezultatelor. 1ntegrarea european7 a o!<niei solicit7 transfor!area acesteia .ntr;o o!<nie co!petitiv7: dina!ic7 i prosper7. >n conte=tul .n care Uniunea European7 i;a stabilit ca obiectiv global' reducerea c<t !ai rapid7 a disparit7ilor de dezvoltare socio;econo!ic7 .ntre statele !e!bre: o!<nia i;a propus creterea econo!ic7: ca o c9eie a succesului transfor!7rii pentru a asigura' ; un nivel de trai superior? ; investiii .n sectorul productiv? ; infrastructur7 i servicii publice de calitate (inclusiv pentru creterea coeziunii i incluziunii)? ; investiii pentru creterea gradului de ocupare i a oportunit7ilor capitalului u!an? ; productivitate !ai !are: prin .!bun7t7irea eficienei !uncii: a !anage!entului si a utiliz7rii capitalului .n producie? ; .!bun7t7irea cunotinelor de pia7: strategii de succes pentru penetrarea pe pia7 i produse i servicii cu o valoare ad7ugat7 !ai !are: printr;o baz7 antreprenorial7 dina!ic7? ; valorificarea efectiv7 a rezultatelor cercet7rii .n procesul de inovare? ; investiii .n infrastructur7 .n vederea .!bun7t7irii accesibilit7ii i a condiiilor de via7? ; ad!inistrare0guvernan7 eficient7: at<t .n do!eniul public c<t i .n cel privat: pentru asigurarea unui !ediu favorabil investiiilor i pentru o !ai bun7 utilizare a resurselor publice: inclusiv a 8ondurilor Structurale i de Coeziune? ; asu!area principiilor dezvolt7rii durabile pentru asigurarea unei ad!inistr7ri eficiente a resurselor: !anage!entul !ediului .ncon/ur7tor: includerea tuturor grupurilor sociale .n dezvoltarea societ7ii: precu! i o dezvoltare spaial7 ec9ilibrat7 i co!ple!entar7. @ Strategia de Dezvoltare Durabil7 a /udeului -rge Aeste un docu!ent de planificare a dezvolt7rii unei co!unit7i aflate .n plin proces de transfor!are: unui profil co!unitar .ncadrat .n direciile de dezvoltare regionale (+rogra!ul de Dezvoltare a egiunii de Sud Est: #untenia: pentru perioada 2))( B 2)13) i naionale (+lanul Cational de Dezvoltare 2))( B 2)13): .n conte=tul larg al integr7rii europene. >n accepiunea acestui docu!ent @dezvoltarea local7 durabil7 A reprezint7 o dezvoltare continu7 i ec9ilibrat7 bazat7 pe cretere econo!ic7: ec9itate social7 i protecia !ediului natural: pro!ov<nd identitatea cultural7 local7 susinut7 de o ad!inistrare planificat7: eficient7 a resurselor locale: .n folosul i cu participarea co!unit7ii (dezvoltarea instituional7 a co!unit7ii). Dezvoltarea econo!ic7 local7 ofer7 ad!inistraiei publice locale: sectorului privat: sectoarelor non; profit i reprezentanilor co!unit7ii locale ocazia de a lucra .!preun7 pentru a .!bun7t7i econo!ia local7. Conceptul se a=eaz7 pe creterea co!petitivit7ii i dezvoltarea durabil7: astfel .nc<t .ntreaga co!unitate s7 se bucure de beneficiile acestei creteri. Calitatea ad!inistraiei deter!in7 progresul social: politic: /uridic i econo!ic: o .!bun7t7 ire substanial7 a ad!inistraiei neput<ndu;se realiza dec<t pe baza unor cercet7ri tiin ifice. 5otodat7: prin aplicarea unor principii tiinifice: ad!inistraia va putea face fa7 cerinelor tot !ai co!ple=e ale societ7ii aflat7 .n plin7 transfor!are. +rezentul Studiu ur!7rete evidenierea aspectelor pozitive i li!it7rilor din do!eniul dezvolt7rii durabile pentru /udeul -rge: analizate pe baza unor c9estionare specifice i .n conte=tul potenialului de dezvoltare: c<t i al acces7rii fondurilor europene. >n vederea funda!ent7rii acestui Studiu au fost analizate infor!aiile disponibile din docu!entele progra!atice naionale i /udeene: dar i c9estionarele co!pletate pentru do!eniile reprezentative strategic pentru dezvoltarea durabil7 la nivelul /udeului -rge.

+rincipiile dezvolt7rii durabile sunt avute per!anent .n vedere .n aciunile de planificare i pro!ovare de proiecte prioritare .n /udeul -rge: iar co!ponenta de prote/are a !ediului .ncon/ur7tor reprezint7 un aspect orizontal .n sectoarele de dezvoltare din /ude. -ciunile prev7zute a fi adoptate au o contribuie se!nificativ7 la dezvoltarea durabil7 a /udeului -rge. 4biectivul general al acestui proiect este creterea capacit7ii ad!inistraiei publice locale din /udeul -rge pentru a i!ple!enta i gestiona proiecte cu finanare nera!bursabil7 i a asigura durabilitatea iniiativelor locale.

CAPITOLUL CADRUL CONCEPTUAL AL DE"#OLTRII DURABILE

-+-+

De7v%(tare dura8i(9:inte&rat9; C%nce<t i de=iniie

-+-+-+

Dezvoltarea durabil7 ur!7reDte Di .ncearc7 s7 g7seasc7 un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor .n orice situaie .n care se reg7seDte un raport de tipul o!;!ediu: fie c7 e vorba de !ediu .ncon/ur7tor: econo!ic sau social. Conceptul de dezvoltare durabil7 dese!neaz7 totalitatea for!elor Di !etodelor de dezvoltare socio; econo!ic7: al c7ror funda!ent .l reprezint7: .n pri!ul r<nd: asigurarea unui ec9ilibru .ntre aceste siste!e socio;econo!ice Di ele!entele capitalului natural. Din punct de vedere eti!ologic: ter!enul de Edezvoltare durabil7F provine din1' ; latinescul' sus B tinere ( a susine: susinut: susinere)? ; englezescul' sustainable ( durabil: de susinut care se poate susine)? ; franuzescul' durable (susinut: durabil).

Stanciulescu G.: %upu C: ugu G.: Dicionar poliglot e=plicativ de ter!eni utiliza i .n turis!: Editura -ll Educational : Hucureti 1228

Conceptul de dezvoltare durabil7 (sustenabil7) s;a cristalizat .n ti!p: pe parcursul !ai !ultor decenii: .n cadrul unor dezbateri tiinifice aprofundate pe plan internaional i a c7p7tat valene politice precise .n conte=tul globaliz7rii. >n istoria recenta: pri!a se!nalare a faptului ca evoluiile econo!ice i sociale ale statelor lu!ii i ale o!enirii: .n ansa!blu: nu !ai pot fi separate de consecinele activit7ii u!ane asupra cadrului natural: s;a facut .n raportul din 12(2 al Clubului de la o!a intitulat Limitele creterii ( aportul #eadoIs). Docu!entul sintetiza datele privind evoluia a cinci para!etri (creterea popula iei: i!pactul industrializ7rii: efectele polu7rii: producia de ali!ente i tendinele de epuizare a resurselor naturale): suger<nd concluzia c7 !odelul de dezvoltare practicat .n acea perioad7 nu poate fi susinut pe ter!en lung. +roble!atica raporturilor dintre o! i !ediul natural a intrat: .n preocup7rile co!unit7 ii international: .ncep<nd cu pri!a Conferin7 a 4CU asupra #ediului (StocJ9ol!: 12(2) i s;a concretizat .n lucr7rile Co!isiei #ondiale pentru #ediu i Dezvoltare: instituite .n 128*. aportul acestei Co!isii: prezentat .n 128( de G. K. Hruntdland i intitulat Viitorul nostru comun a oferit pri!a definiie acceptat7 a dezvolt7rii durabile ca fiind Eo dezvoltare care satisface nevoile generaiei actuale f7r7 a co!pro!ite ansele viitoarelor generaii de a;i satisface propriile nevoiF. Conceptul de dezvoltare durabil7 reprezint7 rezultatul unei abord7ri integrate a factorilor politici i decizionali: .n care protecia !ediului i creterea econo!ic7 pe ter!en lung sunt considerate co!ple!entare i reciproc dependente. De la acest punct: proble!ele co!ple=e ale dezvolt7rii durabile au c7p7tat o di!ensiune politic7 global7: fiind abordate la cel !ai .nalt nivel la Conferina #ondial7 pentru #ediu i Dezvoltare Durabil7 de la io de &aneiro (1222): la Sesiunea Special7 a -dun7rii Generale 4CU i adoptarea 4biectivelor #ileniului (2)))) i la Conferina #ondial7 pentru Dezvoltare Durabil7 de la &o9annesburg (2))2). S;au conturat: astfel: progra!e concrete de aciune la nivel global i local (-genda 21 %ocala) confor! dictonului Es7 g<ndi! global i s7 aciona! localF. >n cadrul acestui proces au fost adoptate o sea!a de convenii international: care stabilesc obliga ii precise din partea statelor i ter!ene stricte de i!ple!entare privind sc9i!b7rile cli!atice: conservarea biodiversit7ii: prote/area fondului forestier i zonelor u!ede: li!itarea folosirii anu!itor produse c9i!ice: accesul la infor!aii privind starea !ediului i altele: care contureaz7 un spaiu /uridic internaional pentru aplicarea .n practic7 a preceptelor dezvolt7rii durabile. Conceptul de dezvoltare durabil7 are ca pre!is7 constatarea c7: civilizaia u!an7 este un subsiste! al ecosferei: dependent de flu=urile de !aterie i energie din cadrul acesteia: de stabilitatea i capacitatea ei de autoreglare. De=initie ; Eacea dezvoltare ce r7spunde nevoilor prezentului f7r7 a co!pro!ite capacitatea generaiilor viitoare de a r7spunde nevoilor lorF2

2 aportul Hrutdtland: 128(: reafir!at Ln cadrul Su!!itului +a!antului de la io: 1222(Conferin a Caiunilor Unite privind !ediul i dezvoltarea: 1222 desf7urat7 la io de &aneiro(Hrazilia): .n cadrul c7reia au fost stabilite principiile -gendei 21. -ceasta dorete a fi un g9id de aplicare a dezvolt7rii durabile pentru

secolul 21: o dezvoltare ce se cere aplicat7 la nivel naional: regional i local)

C%nce<tu( dezvolt7rii durabile presupune asigurarea unei dezvolt7ri continue: constante: bazat7 pe pilonii strategici' a)cretere econo!ic7? b) ec9itate social7? c) un !ediu .ncon/ur7tor s7n7tos? la care: .n ulti!ii ani: s;au ad7ugat di!ensiunile' d) identit7ii culturale i e) dezvolt7rii instituionale sau a parteneriatului pentru dezvoltare durabil7. Ca abordare practic7: conceptul de dezvoltare durabil7 presupune abordarea integrat7 (din punct de vedere econo!ic: social: !ediu: cultural i instituional) a proiectelor de dezvoltare local7: participative (i!plicarea beneficiarilor;cet7enilor .n .ntregul proces de planificare;aplicare a proiectelor) iar literal: susinerea .n ti!p a proiectelor de dezvoltare local7. -bordarea durabil7 a dezvolt7rii oraului se refer7 la !a=i!alizarea valorii ad7ugate a produselor: serviciilor create .n0de c7tre co!unitate prin obinerea efectului sinergic al' ; Creterii co!petivit7ii econo!ice (te9nologice dar .n special al creterii profesionaliz7rii i atitudinii resursei u!ane active pe piaa forei de !unc7)? ; Ec9it7ii sociale (i!plic<nd at<t responsabilitatea social7 a factorilor de decizie0autorit7 i ad!inistrative i sectoriale precu! i a cet7enilor corporatiti: !ediul de afaceri? c<t i responsabilizarea beneficiarilor investiiilor: serviciilor i a/utoarelor sociale furnizate de co!unitate)? ; Conserv7rii i proteciei !ediului .ncon/ur7tor (proces bazat pe creerea contiinei co!unitare ecologice i pe siste!e integrate de !anage!ent)? ; 1dentit7ii culturale locale (inclusiv prin creerea i pro!ovarea !7rcilor co!unitare)? ; Dezvolt7rii instituionale (aa nu!ita Mbun7 guvernareF ceea ce i!plic7 construcia cadrului de cooperare intra i inter sectorial0ad!inistrativ: parteneriate public B private: !etode participative de elaborare i aplicare a politicilor de dezvoltare local7). -+-+.+ Strate&ia UE <entru De7v%(tare Dura8i(9 Dezvoltarea durabil7 a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene .ncep<nd cu anul 122(: prin includerea sa .n 5ratatul de la #aastric9t. >n anul 2))1: Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabil7 a Uniunii Europene: c7reia i;a fost ad7ugat7 o di!ensiune e=tern7 la Harcelona: .n anul 2))2. >n anul 2))*: Co!isia Europeana a de!arat un proces de revizuire a Strategiei: public<nd: .n luna februarie: o evaluare critic7 a progreselor .nregistrate dup7 2))1: care puncteaz7 i o serie de

direcii de aciune de ur!at .n continuare. Docu!entul a evideniat i unele tendin e nesustenabile: cu efecte negative asupra !ediului .ncon/ur7tor: care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene: respectiv sc9i!b7rile cli!atice: a!enin7rile la adresa s7n7t7ii publice: s7r7cia i e=cluziunea social7: epuizarea resurselor naturale i erodarea biodiversit7ii. Ca ur!are a identific7rii acestor proble!e: .n iunie 2))*: efii de state i guverne ai 7rilor Uniunii Europene au adoptat o Declaraie privind liniile directoare ale dezvolt7rii durabile: care .ncorporeaz7 -genda de la %isabona: revizuit7: pentru creterea econo!ic7 i crearea de noi locuri de !unc7 drept o co!ponent7 esenial7 a obiectivului atotcuprinz7tor al dezvolt7rii durabile. Dupa o larg7 consultare: Co!isia European7 a prezentat: la 13 dece!brie 2))*: o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2))1. Ca rezultat al acestui proces: Consiliul UE a adoptat: la 2 iunie 2))$: Strategia re.nnoit7 de Dezvoltare Durabil7: pentru o Europ7 e=tins7. Docu!entul este conceput .ntr;o viziune strategic7 unitar7 i coerent7: av<nd ca %8iectiv &enera( .!bun7t7irea continu7 a calit7ii vieii pentru generaiile prezente i viitoare: prin crearea unor co!unit7ii sustenabile: capabile s7 gestioneze i s7 foloseasc7 resursele .n !od eficient i s7 valorifice poten ialul de inovare ecologic7 i social7 a econo!iei .n vederea asigur7rii prosperit7ii: proteciei !ediului i coeziunii sociale. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil7: ce reprezint7 funda!entul Strategiei Caionale a o!<niei .n do!eniu: co!pleteaz7 Strategia de la %isabona i se dorete a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaz7 politici publice i pentru opinia public7: .n scopul sc9i!b7rii co!porta!entului .n societatea european7 i: respectiv: .n societatea ro!<neasc7 i i!plic7rii active a factorilor decizionali: publici i privai: precu! i a cet7enilor .n elaborarea: i!ple!entarea i !onitorizarea obiectivelor dezvolt7rii durabile. esponsabilitatea pentru i!ple!entarea Strategiei revine Uniunii Europene i statelor sale !e!bre: i!plic<nd toate co!ponentele instituionale la nivel co!unitar i naional. Este subliniat7: de ase!enea: i!portana unei str<nse conlucr7ri cu societatea civil7: partenerii sociali: co!unit7ile locale i cet7eni pentru atingerea obiectivelor dezvolt7rii durabile. >n acest scop: sunt identificate patru %8iective>c?eie) N +rotecia !ediului: prin !7suri care s7 per!it7 disocierea creterii econo!ice de i!pactul negativ asupra !ediului? N Ec9itatea i coeziunea social7: prin respectarea drepturilor funda!entale: diversit7ii culturale: egalit7ii de anse i prin co!baterea discri!in7rii de orice fel? N +rosperitatea econo!ic7: prin pro!ovarea cunoaterii: inov7rii i co!petitivit7ii pentru asigurarea unor standarde de via7 ridicate i unor locuri de !unc7 abundente i bine pl7tite? N >ndeplinirea responsabilit7ilor internaionale ale UE prin pro!ovarea instituiilor de!ocratice .n slu/ba p7cii: securit7ii i libert7ii: a principiilor i practicilor dezvolt7rii durabile pretutindeni .n lu!e. +entru a asigura integrarea i corelarea ec9ilibrat7 a co!ponentelor econo!ice: ecologice i socio; culturale ale dezvolt7rii durabile: Strategia UE statueaz7 ur!7toarele <rinci<ii direct%are) N +ro!ovarea i protecia drepturilor funda!entale ale o!ului? N Solidaritatea .n interiorul generaiilor i .ntre generaii? N Cultivarea unei societ7i desc9ise i de!ocratice? N 1nfor!area i i!plicarea activ7 a cet7enilor .n procesul decizional? N 1!plicarea !ediului de afaceri i a partenerilor sociali? N Coerena politicilor i calitatea guvern7rii la nivel local: regional: naional i global? N 1ntegrarea politicilor econo!ice: sociale i de !ediu prin evalu7ri de i!pact i consultarea factorilor interesai? N Utilizarea cunostinelor !oderne pentru asigurarea eficienei econo!ice i investiionale? N -plicarea principiului precauiunii .n cazul infor!aiilor tiinifice incerte? N -plicarea principiului Mpoluatorul pl7teteF.

-+-+0+ De7v%(tarea Dura8i(9 @n R%'Ania >n anul 122(: cu spri/inul +rogra!ului Caiunilor Unite pentru Dezvoltare i a Guvernului #arii Hritanii: Centrul Caional pentru Dezvoltare Durabil7 (CCDD) a coordonat elaborarea de c7tre societatea civil7 a pri!ei versiuni a Strategiei Ca ionale pentru Dezvoltare Durabil7 a o!<niei. Docu!entul a fost adoptat de Guvernului o!<niei: prin HG 02B din-B+23+-444. >ncep<nd cu anul 2))): CCDD: ca agen ie de e=ecuie a +CUD: CapacitO 21 i cu spri/inul Guvernelor #arii Hritanii i Canadei: a trecut la i!ple!entarea -gendei %ocale 21 pentru nou 7 orae din o!<nia' Haia #are: Galai: Giurgiu: 1ai: #iercurea Ciuc: 4radea: +loieti: <!nicu ,<lcea i 5<rgu #ure: nu!ite .n acest proces P%rae <i(%tP. 8iind consecvent7 .n procesul de pro!ovare i i!ple!entare a Dezvolt7rii Durabile .nceput .n 122(: o!<nia: a organizat .n anul 2))1: PConferina de Evaluare a procesului ioQ1): pentru 7rile din Centrul i Estul EuropeiP. %a conferin 7 au participat 1( 7ri reprezentate la nivel de #inistere de E=terne i de +rotecia #ediului. %ucr7rile Conferinei au avut ca rezultat dou7 docu!ente progra!atice: .n vederea coordon7rii aciunilor co!une .n do!eniul dezvolt7rii durabile .n regiunea Central i Est European7. %a finele anului 2))8: docu!entul final al Strategiei Caionale de Dezvoltare Durabil7 a fost lansat: !arc<nd practice: sf<ritul unui ciclu de revizuire a versiunii din 1222 i stabilind noi orizonturi de planificare' 2)13 B 2)2) B 2)3). +roiectul de revizuire a Strategiei Caionale pentru Dezvoltare Durabil7 a fost coordonat de c7tre Guvernul o!<niei: #inisterul #ediului i Dezvolt7rii Durabile i .n !od tradiional de c7tre Centrul Caional pentru Dezvoltare Durabil7 cu spri/inul +rogra!ului Caiunilor Unite pentru Dezvoltare. -+-+3+ De=inirea un%r ter'eni de re=erin9 @n d%'eniu( <(ani=ic9rii de7v%(t9rii dura8i(e (%ca(e Conceptul de dezvoltare i de planificare a dezvolt7rii utilizeaz7 ter!eni dificil de asi!ilat de beneficiarii asistenei de consultan7' organizaii: instituii: co!unit7i. +e de alt7 parte volu!ul bibliografic i!ens acordat .n reelele de co!unicare electronic7 a specialitilor .n diverse co!ponente a dezvolt7rii propune !ai !ulte definiii pentru aceti ter!eni. 1n continuare .ncerc s7 prezint definiiile luate .n considerare pentru elaborarea acestui docu!ent' C%'unitate) Un grup organizat de persoane cu caracteristici co!une' geografice: profesionale: culturale: istorice: rasiale: religioase i cu si!ilarit7i socio Becono!ice. Co!unitatea poate fi definit7 prin localizare: rasp: etnie: v<rst7: ocupaie: interese co!une .n proble!e: obiective specifice sau alte beneficii co!une. Comunitate locala: include i identitatea ad!inistrativ7 (satul: co!una: ora: etc). De7v%(tare) evoluie: progres. +rocesul de .!bun7t7ire: cretere: e=pansiune sau clarificare (sens: !ers al lucrurilor). Economic are ca scop pri!ar sti!ularea econo!iei locale: diversificarea oportunit7ilor de ocupare a forei de !unc7: .ncura/area stabilirii i dezvolt7rii co!erului: serviciilor i industriei: sau oric7rei alte for!e de angrenare a creterii econo!ice a unei co!unit7i. Social are ca obiectiv final .!bun7t7irea standardelor de via7 i a nivelului de trai a persoanelor: a grupurilor sociale: a co!unit7ii: a societ7ii .n ansa!blul ei. Comunitar ur!7rete dezvoltarea relaiilor .ntre indivizi: grupuri: organizaii i instituii .ntr;o co!unitate: construcia structurilor0 reelelor co!unitare care pot s7 asigure cadrul co!un de aciune pentru obinerea beneficiilor co!une i i!plicarea acestora .n procesul decizional al dezvolt7rii. P(ani=icare) proces cognitiv individual: de grup sau co!unitar de analiz7 i decizie asupra c7ilor de aciune .n cazul apariiei unui eveni!ent sau pentru atingerea unor obiective.

tip expert:realizat7 de un grup de e=peri .n do!eniul planific7rii strategice a dezvolt7rii: utilizat7 .n general atunci c<nd strategia este cerut7 din e=terior tip consultative: i!plic<nd un grup restr<ns de MstaJe9oldersF tip participative: cu participarea tuturor factorilor interesai ai co!unit7 ii: de!ers care cere ti!p dar care este i cel !ai reco!andat pentru a avea susinerea .ntregii co!unit7 i i pentru o viziune c<t !ai realist a viitorului acceptat de toi. CstaDe?%(dersE persoane fizice sau /uridice a=ectate de o anu!it7 activitate0 factori interesati aciune0 decizie i 0sau care pot in=(uena acele activit7i0 persoane implicate aciuni0 decizii. +ot fi' indivizi: grupuri: co!unit7i: organizaii sau instituii. P(ani=icare strate&ic9)procesul de deter!inare a obiectivelor de dezvoltare a co!unit7ii pe ter!en lung i definirea c7ilor de atingere a acestora. Strategie: un cadru de aciune care stabilete c7ile i procedurile de atingere a unor biective predefinite care poate fi suspus !onitoriz7rii: evalu7rii i !odific7rii. 5raseaza calea de la situaia actual7 la situaia dorit7. Viziune: o i!agine concret7 a unui posibil viitor (.n general peste 1) ani) pe care co!unitatea dorete s7;l creeze: asigur<nd bazele elabor<rii strategiei i stabilirii obiectivelor dezvolt7rii. Obiective: ofera direcii i inte finale .nspre care sunt direcionate eforturile i resursele. au caracteristici MS#- 5F' specifice (S R specific)? !7surabile (# R!esurable)? pot fi atinse (- R attainable)? relevante ( R relevant)? .nscrise .n ti!p (5 R te!poral). Plan de Aciuni:un plan detaliat pe ter!en scurt i !ediu care descrie aciunile i paii necesari aplic7rii planului strategic. Conine' responsabilitatea asu!7rii sarcinilor: calendarul desf7urarii aciunilor: resursele alocate: !etodele de !onitorizare i evaluare. Aciuni/ proiecte: desf7urarea te!porar7 a unui set de activit7i care s7 duc7 la livrarea unui serviciu sau produs unic: cu obiective: !i/loace i resurse predefinite.

-+.+

!et%d%(%&ia a<(icat9

+entru elaborarea prezentului docu!ent au fost aplicate !etode de tip e=pert .n identificarea indicatorilor de stare ai co!unit7ii: !etode consultative .n definirea obiectivelor de dezvoltare local7 i nu .n ulti!ul r<nd !etode participative .n identificarea aciunilor0 proiectelor de dezvoltare local7 i prioritizarea acestora. +rocesul elabor7rii strategiei i a planului de aciuni pentru dezvoltarea durabil7 local7 s;a desfaurat pe !ai !ulte etape ' Eta<a I 1 de PRE*PLANIFICARE ; av<nd ca scop creterea capacit7ii locale: se refer7 la facilitarea construirii structurii co!unitare de planificare i i!ple!entare a dezvolt7rii durabile locale: prezentate .n detaliu .n docu!ent. Ec9ipa proiectului consider7 c7 aceast7 etap7 este definitorie i condiioneaza succesul aplic7rii docu!entelor de planificare la nivel local. SubSetapele parcurse au fost' 1.1. -nalizele cantitative i calitative a persoanelor i!plicate (staJe9olders) B definirea persoanelor i!plicate0 factorilor interesai .n planificarea dezvolt7rii durabile locale? 1.2. #obilizarea partenerilor sociali locali: prin infor!are: consultarea lor i i!plicarea acestora prin facilitarea accesului la decizia local7 1.3. Elaborarea planului de activit7i co!un pentru elaborarea strategiei de dezvoltare durabil7 local7

1.". +lanul de for!alizare i dezvoltare a structurii co!unitare pentru elaborarea i aplicarea docu!entelor de planificare. Eta<a II B de definire' a) a Pr%=i(u(ui C%'unit9ii: ; crearea unei i!agini integrate a st7rilor sociale: econo!ice i de !ediu a co!unit7ii locale i identificarea specificului local: definirea identit7ii sale i b) a Ana(i7ei de Resurse locale 0 Studiu( de <%tenia( (%ca( B identificarea i definirea cantitativ7 i calitativ7 a resurselor locale. Sub etapele n acest caz: au fost' 11.1. Stabilirea structurii: a sub capitolelor studiului B definirea do!eniilor de analiz7 11.2. +roiectarea setului de indicatori de !onitorizare0 evaluare locali i corelarea acestor indicatori identificai cu indicatori e=istenti (statistici) .n bazele de date instituionale? 11.3. Colectarea datelor: studiilor (cantitative): observaiilor: opiniilor participan ilor .n procesul planific7rii (calitative) i co!pletarea bazei de date pentru analiza profilului co!unitar. Eta<a III B de PLANIFICARE: de elaborare propriu zis7 a strategiei de dezvoltare socio B econo!ice locale prin ' 111.1. -naliza diagnostic (S345) pe tipuri de resurse0 sectoare: do!enii de dezvoltare ? 111.2. 1dentificare a sectoarelor prioritare de dezvoltare (strategice i transversale) ? 111.3. Definirea viziunii de dezvoltare local7 ? 111.". Definirea obiectivului general al dezvolt7rii i a obiectivelor specifice: respectiv a !7surilor aco!paniatoare pentru fiecare dintre sectoarele prioritare de dezvoltare local7 ? 111.*. 1dentificarea aciunilor: proiectelor locale i prioritizarea lor pe baza unor principii i criteria asu!ate de co!unitate ? 111.$. +roiectarea siste!ului de !onitorizare i evaluare a aplic7rii strategiei .n co!unitate ? 111.(. +roiectarea aran/a!entelor instituionale: necesare i!ple!ent7rii (aplic7rii) strategiei locale. Eta<a I# B de DE"BATERE i ASU!ARE PUBLIC a docu!entelor finale. -ceast7 etap7 initiat: prin prezentarea: .n cadrul Consiliului /udeean al +lanului strategic de dezvoltare durabil7: va continua dup7 predarea docu!entului: c7tre beneficiar: Consiliul &udeean -rge. #odul de valorificare: aplicare a acestui docu!ent va depinde de gradul de reponsabilitate i responsabilizarea a nivelelor co!unitare de aciune ' cel decizional: politico B strategic (Consiliul &udeean -rge): cel te9nico B tactic (Co!siliul &udeean -rge i partenerii locali ai dezvolt7rii) i cel operaional (cetaeni i for!ele lor de asociere) i de gradul de cooperare pe orizontal7 i vertical7:dezvoltarea capitalului social al co!unit7ii.

CAPITOLUL . PROFILUL CO!UNITII

-+-+

L%ca(i7area $udeu(ui Ar&e i as<ecte ad'inistrative Fi&+ .+-+ Harta $udeu(ui Ar&e

&udeul -rge este localizat .n egiunea de Dezvoltare Sud #untenia a o!<niei: situat .n partea central;sudic7 a 7rii. &udeul -rge are o suprafa7 de $.82$:3 J!p: av<nd .naintea ulti!ului recens7!<nt o populaie de $"(."3( locuitori i o densitate apro=i!ativ7 de 2":8 locuitori0J!p.

&udeul -rge este astfel deli!itat' la nord: li!ita /udeului ur!7rete crestele .nalte ale !unilor 87g7ra: traverseaz7 !unii +iatra Craiului i culoarul uc7r;Hran ce desparte /udeul -rge de /udeele Sibiu i Hrasov? la est: li!ita cu /udeul D<!bovia este !ult !ai lung7: travers<nd !unii %eaota: Subcarpaii Getici: pie!ontul C<ndeti i C<!pia G7vanu;Hurdea? li!ita sudic7 dinspre /udeul 5eleor!an taie C<!pia G7vanu;Hurdea? la sud;vest: /udeul -rge se .nvecineaz7 cu /udeul 4lt: li!ita str7b7t<nd C<!pia o!<n7 i pie!ontul Cot!enei: travers<nd v7ile din bazinul superior al r<ului ,edea? li!ita vestic7: dinspre /udeul ,<lcea: traverseaz7 valea r<ului 5opolog.

Structura ad!inistrativ7 a /udeului cuprinde' N 3 !unicipii' ; +iteti (reedina /udeului): Curtea de -rgeD: C<!pulung: !esedinta "udeului# "udetul arges are o populaie de peste 18())) de locuitori: ro!<ni <n proporie de 22:2T. Din anul 12((: /udetul arges a fost trecut .n categoria !arilor ora e: ceea ce a per!is dezvoltarea i siste!atizarea de noi cartiere. Coul centru al !unicipiului +ite ti: pe l<nga cartierele binecunoscute: Craiovei: +etroc9i!itilor: Calea Hucureti: 7zboieni: E=erciiului: Ere!ia Grigorescu i 5rivale. +iteDti este un ora .n care e=ist7 dou7 prestigioase universit7 i: Universitatea de Stat din +iteti i universitatea particular7: printre puinele acreditate din o!<nia: Universitatea Constantin Hr<ncoveanu. $unicipiul Curtea de Arge: aflat la 38 de J! nord de +iteti: situat pe !alurile r<ului -rge: are peste 3*))) de locuitori. Cetate de scaun voievodal7 a 7rii o!<neti: perioada din care dateaz7 !onu!ente i vestigii istorice de i!portan7 crucial7 pentru .ntreg nea!ul ro!anesc. Hasarab 1 este la loc de cinste .n istoria ,ala9iei. +e 9arta turistic7 a 7rii: ora ul Hasarabilor figureaz7 ca punct de reper pentru cetatea +oienari: Cabanele Halea;%ac: Capra: ,alea cu +eti: Cu!p7na: Hara/ul ,idraru: dru!ul 5ransf7g7r7an: plus !onu!entele istorice #7n7stirea Curtea de -rge: Hiserica 4lari: Hiserica Do!neasc7: ruinele Hisericii S<n;Cicoar7. $unicipiul C%mpulung: ora i!portant: fosta capital7 a 7rii o!<neti: a c7rui nu!e r7spunde e=act situ7rii sale geografice: un c<!p alungit .ntre dealuri: c7tre !unte: oraul este str7b7tut de r<ul 5<rgului: avand aproape "*))) de locuitori. -!biana natural7 este plin7 de poezie: !onu!ente istorice deosebite: un bulevard central ce d7 o not7 vie .n a!intirea .nceputurilor istoriei !edievale ro!<neti. Dupa 12(): se resi!te o a!ploare deosebit7 a activit7 ii de dezvoltare a industriei locale !uscelene. N " oraDe' Costeti: #ioveni: 5opoloveni: Stefaneti. Oraul $ioveni: !enionat .n acest conte=t datorit7 rolului .nse!nat la creterea econo!ic7 din /ude se afl7 .n apropierea platfor!ei auto Dacia; enault: este aezat pe valea r<ului -rgeel: i are o populaie de 3*))) de locuitori. Casa de cultur7: noua pri!7rie: stadionul i construc ia unei catedrale sunt doar .nceputul dezvolt7rii unui ora care ine pasul cu nout7ile din do!eniul te9nicii: auto. N 2* co!une si *(( sate. Ta8e(u( .+-+ C%'une(e din $udeu( Ar&e
-lbetii de -rge -lbetii de #uscel -lbota -ninoasa -refu H7bana H7iculeti C7ld7raru C7lineti C7teasca Cepari Cet7eni Cic7neti Ciofr<ngeni Godeni K<rseti K<rtieti 1zvoru %eordeni %ereti %unca Corbului Cegrai Cucoara 4ar/a +ietroani +oiana %acului +oienarii de -rge +oienarii de #uscel 5eiu 5igveni ieti Uda Ung9eni ,alea Danului ,alea 1aului

H7lileti H<rla Hascov Helei;Cegreti Herevoeti Hogai Hoteni Hoeti Hradu Hr7dule Hudeasa Hug9ea de &os Hug9ea de Sus Huzoeti

Cio!7geti Cocu Corbeni Corbi Coeti Cot!eana Cuca Davideti D<!bovicioara D<r!7neti Dobreti Do!neti Dr7ganu Dragoslavele

#7lureni #7r7cineni #eriani #iceti #i97eti #ioarele #iroi #or7reti #ooaia #oz7ceni #u7teti

+opeti +riboieni <ca 7teti ecea ociu uc7r S7l7trucu S7pata Sc9itu Goleti Slobozia St<lpeni tefan cel #are Stoeneti Stolnici uici Suseni

,alea #are;+rav7 ,edea ,l7deti ,ultureti

+otrivit prevederilor legale si in spiritul principiilor autono!iei locale si al descentralizarii serviciilor publice: autoritatile ad!inistratiei publice locale au deplina co!peten 7: responsabilitate i libertate de decizie: .n ceea ce privete .nfiinarea: organizarea i funcionarea serviciilor publice de gospod7rie co!unal7. Confor! K.G. nr. "$2 din )* aprilie 2))$: privind condiiile din -ne=a 1 punctul 3' E-utorit7ile locale .i !enin proprietatea a cel puin 2*T din aciuni sau din p7r ile sociale: ale agentului econo!ic (operator): care ad!inistreaz7 siste!ul centralizat de producere i distribuie energie ter!ic7: de la punerea .n funciune a ulti!ei investiii finan ate din acest progra! de finanare.F De ase!enea: av<nd .n vedere c7 .n /udeul -rge e=ist7 persoane ale c7ror venituri nu per!it realizarea unui trai decent: s;a prev7zut aplicarea Kot7r<rii de Guvern de i!ple!entare a unor progra!e de protecie social7 ce prev7d distribuirea unor anu!ite a/utoare pentru plata facturilor la energia ter!ic7 bine.neles cu anu!ite condiii. Confor! legilor .n vigoare: .nfiin area: organizarea: coordonarea: !onitorizarea i controlul serviciului public de ali!entare cu energie ter!ic7 constituie obligaii ale autorit7ilor ad!inistraiei publice locale. Drept ur!are serviciile publice de ali!entare cu energie ter!ic7 trebuie s7 aib7 continuitate: universalitate: egalitate a trata!entului: s7 fie transparente i s7 asigure adaptabilitate i gestiune pe ter!en lung.

-+.+

Re<ere Ist%rice

$udeu( Ar&e: str7vec9e vatr7 de cultur7 Di civilizaie: este situat .n bazinul -rge ului superior: .n zona central;sudic7 a o!<niei: fiind str7b7tut de la nord la sud de r<ul -rge . Ur!ele de cultur7 !aterial7 descoperite pe teritoriul &udeului -rge atest7 e=istena unor co!unit7i o!eneti .nc7 din era paleolitic7: .ndeosebi pe v7ile r<urilor. Se p7streaz7 ur!e de dru!uri i case ro!ane la S7pata de &os: -lbota: uc7r: #iceti: &idava i 8.lfani. Cele !ai vec9i descoperiri de pe raza &udeului -rge dateaz7 din pri!a etap7 a paleoliticului inferior: Ecultura de prundP: perioad7 .n care s;a desf7Durat procesul de antropogenez7. #7rturii ale acestei .ndelungate perioade au fost descoperite pe v7ile r.urilor -rgeD: Cea/lov: D.!bovnic Di #ozacu (din /udeul -rgeD) Di D.r/ov: afluent al 4ltului (/udeul 4lt). Din neolitic i din epoca bronzului se p7streaz7 dease!enea !7rturii pe teritoriul &udeului -rge: reprezentate prin aDezarea

de la 5eiu: situat7 .n zona de Des: datat7 .n perioada de sf.rDit a neoliticului: iar din epoca bronzului: perioada apariiei !etalurgiei ara!ei Di apoi a bronzului: ave! !7rturii la ieDti: Helei;CegreDti: DobreDti Di DavideDti;ConeDti: unde au fost descoperite grupe de tu!uli funerari: iar la .nc7ciov a fost g7sit un depozit de unelte din ara!7 datate din epoca bronzului 5i!puriu3 ,estigiile din epoca geto;dacic7 au o intens7 atestare .n -rgeD: cele !ai nu!eroase descoperiri se g7sesc: la adovanu: .n Curtea de -rgeD: 5igveni Di Cepari (pe r.ul 5opolog): ieDti Di 5eiu. Cea !ai de sea!7 aezare geto;dac7 s;a dezvoltat la Cet7eni: .n a doua epoc7 a fierului. Se apreciaz7 c7 aceast7 aDezare a avut un rol deosebit .n aciunea regelui Hurebista de unificare a tuturor dacilor: rol care se continu7 Di .n perioadele ur!7toare. Emporium-ul de la Cet7eni: un i!portant centru co!ercial: a /ucat un !are rol .n dezvoltarea societ7ii geto;dacice din bazinul -rgeDului. >n ti!pul cuceririi ro!ane: #untenia a fost !ai slab colonizat7. %a uc7r: .n locul denu!it ESc7riDoaraP: e=ista un punct de control Di supraveg9ere: denu!it castellu! care dateaz7 din pri!ele decenii ale secolului al 11;lea: perioad7 .n care ro!<nii au ocupat v7ile Carpa ilor #eridionali cu scopul ap7r7rii .!potriva atacurilor dacilor liberi". >n ti!pul lui Septi!iu Sever (123U211): a fost construit7 o i!portant7 linie de fortifica ii ; Limes transalutanus Bcare pornea de la Dun7re: a/ung<nd p<n7 la .Dnov. Dealungul li!es;ului erau construite 13 castre: ( dintre acestea fiind situate .n /udeul -rgeD: .n localit7 ile Urlueni: 8.lfani; 1zb7DeDti: S7pata de &os: -lbota: +urc7reni: &idava: uc7r. Castrul Jidava este cel !ai !are Di !ai .nse!nat de pe limes transalutanus. +opulaia daco;ro!an7 a continuat s7 vieuiasc7 pe teritoriul actual al /udeului i dup7 retragerea aurelian7: !7rturii le ofer7 tezaurele !onetare descoperite l<ng7 castrul de la Sapata de &os: cel de la +iteti: for!at din !onede i!periale ro!ane ce dateaz7 de pe vre!ea .!p7railor Constantin 11: Constantius 11: ,alentinian 1: ,alens: 5eodosiu 1 Di -rcadius: precu! Di descoperirea unor !onede bizantine din ti!pul lui &ustinian g7site .n co!unele HuzoeDti Di St.lpeni. Dease!enea: la ,r7neDti Di .nc7ciov (co!una C7lineDti): au fost scoase la iveal7 vase Di frag!ente cera!ice de factur7 provincial7 ro!an7 dat.nd din secolele 111U1, e.n.: iar la vest de satul H.rlogu: pe v.lceaua Herivoia: a fost descoperit7 o aDezare din secolele 1V;V care: prin !7ri!ea ei: este una dintre i!portantele aDez7ri din aceast7 perioad7 din ara noastr7. -rgeDul continua s7 aib7 Di .n feudalis! un rol deosebit de i!portant .n istoria poporului ro!<n. Diplo!a 1oaniilor (12"() conse!neaz7 e=istena .n -rges: #uscel i D<!bovia: a voievodatului lui Seneslau. %a Curtea de -rgeD Di;au avut reDedina: .n secolul al Vl11lea: Seneslau Di 5i9o!ir: tat7l lui Hasarab 1. %a .nceputul secolului al V1,;lea: .n /urul anului 131): Hasarab 1 uneDte for!a iunile e=istente pe teritoriul dintre Carpai Di Dun7re: .nte!eind astfel statul feudal ara o!<neasc7: cu capitala 1a Curtea de -rgeD. 1n 133): oastea 7rii o!<neDti: condusa de Hasarab 1: .nfr.nge ar!ata ungureasc7: invadatoare: condus7 de regele Carol obert de -n/ou. Dup7 victoria de la +osada: capitala 7rii este !utat7 la C.!pulung: ora .n care i;au avut reDedina: f7r7 a abandona Curtea de -rgeD: Hasarab 1: Cicolae -le=andru Di: .n pri!ii ani de do!nie: ,ladislav 1 ,laicu. %a Curtea de -rges: .n 13*2: voievodul Cicolae -le=andru a .nfiinat !itropolia 7rii o!<neDti: se!n al consolid7rii politice a 7rii. Un rol i!portant .n ap7rarea arii o!<neDti 1;a avut Cetatea Poenari: ridicat7 de pri!ii Hasarabi .n c9eile -rgeDului. 8olosit7 ca loc de refugiu pentru do!nitori: ca loc de .nte!ni are a duD!anilor acestora Di de ad7postire a vistieriei 7rii: aceast7 cetate: cunoscut7 .n popor sub nu!ele de ECetatea
3

#onografie -rges: Editura Sport;5uris!: Hucuresti 128)

"

1de!3

lui ,lad epeDP: a fost cedat7: .ntre 1*22 Di 1*22: principelui 5ransilvaniei: .n sc9i!bul cet7 ilor transilv7nene ,inu Di ,urp7r: pri!ite ca feude de la adu de la -fu!ai. %a .nceputul secolului al V,;lea: din necesit7i de stat: capitala 7rii o!<neDti este !utat7 de la Curtea de -rgeD la 5.rgoviDte. Cu toate acestea: fosta capital7 i;a p7strat i .n secolele ur!7toare i!portant7 .n istoria 7rii o!<neDti. -ici s;au construit noi curi do!neDti: s;au .nc9eiat tratate de alian7: s;au purtat b7t7lii pentru apararea independenei 7rii. %a ansa!blul feudal Glavacioc: a poposit de !ulte ori ,lad C7lug7rul: do!nul 7rii o!<neDti (1"82;1"2*): e!i<nd de aici !ai !ulte docu!ente? tot de aici e!ite docu!ente adu cel #are: ur!aDul s7u la tron (1"2*U1*)8). Dintre do!nitorii care .n secolul al V,1;lea au avut cele !ai str.nse leg7turi cu -rgeDul se re!arc7 Ceagoe Hasarab (1*12U1*21): care Di;a petrecut aproape /u!7tate din do!nie la +iteDti Di la Curtea de -rgeD. Despre +iteDti: unde Ceagoe a construit noi curi do!neDti: docu!entele vorbesc ca de E!inunatul scaunP: iar .n docu!entul e!is de Ceagoe la 1( !artie 1*1(: C.!pulungul este nu!it Escaunul do!niei !eleP. 1n cadrul Curii do!neDti din -rgeD: Ceagoe a construit o cas7 do!neasc7 Di biserica episcopal7. #i9ai ,iteazul: unul dintre cei !ai vite/i i .nelepi do!nitori ro!<ni realizeaz7 pri!a unire a celor trei tari ro!<nesti ( 5ransilvania: #oldova si 5ara o!aneasca). %a 2* Coie!brie 1$)): la Curtea de -rgeD: #i9ai ,iteazul (1*23U1$)1) face o ulti!7 .ncercare de a;Di p7stra tronul: .ns7 lupta se .nc9eie .n favoarea lui Si!ion #ovil7. #atei Hasarab(1$32;1$*"): cu spri/inul lui +etru #ovil7: !itropolitul Wievului: a .nfiinat la C<!pulung o tipografie .n care s; au tip7rit patru c7ri (E#olitvenic slavonescP; 1$3*: E1nv77turi peste toate zilele alese pe scurtP U 1$"2: E-ntolog9ion slavonescP U 1$"3: E+saltire slavoneasc7P U 1$*)) care au servit nu nu!ai nevoilor interne ale 7rii o!<neDti: ci au circulat Di .n 5ransilvania: #oldova Di +eninsula Halcanic7*. %a C<!pulung: .n 1$$2: -ntonie ,od7 din +opeDti: do!nul 7rii o!<neti (1$$2; 1$(2): a .nfiinat pri!a Dcoal7 obDteasc7 .n li!ba ro!<n7 din ara o!<neasc7. -ceasta Dcoal7: care a continuat s7 e=iste .n secolul al V,111;lea tot ca Dcoal7 do!neasc7: era desc9is7 EDi bogailor Di s7racilorP. Constantin Hr.ncoveanu (1$83;1(1") .i stabilete reedinta de var7 .n oraul +iteti unde construiete o i!portant7 curte do!neasc7. &udeul -rgeD a /ucat un rol i!portant .n cadrul intenselor leg7turi econo!ice: politice Di culturale care au e=istat .n feudalis! .ntre cele trei 7ri ro!<nesti. %ocalitatile de pe teritoriul &udeului -rge au avut un rol i!portant .n !i/locirea sc9i!burilor co!erciale cu alte regiuni: .n special cu Hraovul i Sibiul. Despre sc9i!burile co!erciale cu 5ransilvania scrie Di Sebastian #unster .n ECos!ografiaP tip7rit7 .n 1*""' E.ntre 5.rgoviDte Di HraDov este t.rgul C.!pulung locuit de creDtini Di acolo este locul de desfacere a !7rfurilor pe care le transporta de la 5.rgoviDte .n 5ransilvaniaP. 1n registrele cancelariilor de la Sibiu Di HraDov este dease!enea conse!nat7 participarea intens7 a localit7ilor argeDene la co!erul cu aceste oraDe. %eg7turile dintre argeDeni Di braDoveni sunt ar7tate Di de scrisoarea lui CeacDu din C.!pulung: din 1*21 ; pri!ul docu!ent scris .n li!ba ro!<n7: c7tre Kans HenJner: /udele HraDovului. 1n 1821: argesenii s;au i!plicat activ .n eveni!entele socio;politice: al7tur<ndu;se de la .nceput lui 5udor ,ladi!irescu: particip<nd cu un grup de voluntari condus de c7pitanii -le=andru Corbu Di 1ancu Cociubei. 1ntre 18 Di 21 !ai 1821: 5udor ,ladi!irescu a poposit cu oastea la GoleDti: unde i;a petrecut ulti!ele 3 zile .nainte de a fi tr7dat i prins de eteri tii lui 1ordac9e 4li!piotul.
*

1de! 8

%a 2) august 1832: -l. C. Golescu;Cegru: Du!itru Hr7tianu: Cicolae Creulescu Di 1on G9ica fondau la +aris ESocietatea pentru .nv77tura poporului ro!<nP: iar .n 18"* fraii GoleDti particip7 la .nfiinarea E-sociaiei literare a o!<nieiP. >n ti!pul revoluiei de la 18"8: o serie de personalit7i argeDene: oa!eni politici Di de stat: precu! fraii GoleDti Di fraii Hr7tianu: C. Creulescu: C.D. -ricescu Di 1. Cegulici: Di;au adus din plin contribuia. #e!brii fa!iliilor Golescu i Hr7tianu au !ilitat activ pentru .nf7ptuirea Unirii +rincipatelor o!<ne de la 18*2. -stfel: .n 18*8: -l. G. Golescu !erge la 1aDi: iar Cicolae Golescu la +aris: pentru !isiuni legate de Unire. Se susinea c9iar alegerea lui Cicolae Golescu ca do!n al 7rii o!<neDti: deoarece era reprezentantul grup7rii liberal;radicale. %a vestea alegerii lui -le=andru loan Cuza ca do!n al 7rii o!<neDti: dup7 ce fusese ales .n #oldova: !uli!ea din oraDul +iteDti !anifesta pe str7zi cu tore aprinse: Di s;a prins s7 /oace Kora Unirii. Cu ocazia vizitelor f7cute de do!nitor .n -rgeD (la 12 iunie 18*2): de doa!na Elena Cuza (.n 3 octo!brie 18$3) Di de #i9ail Wog7lniceanu (.n anul 18$"): locuitorii Di;au !anifestat adeziunea fa7 de politica noii do!nii: organiz<nd adev7rate s7rb7tori$. 1n ti!pul razboiului pentru cucerirea independentei de stat -rgeDul a constituit un i!portant centru strategic Di !ilitar .n cadrul triung9iului !ilitar +iteDti B C.!pulung ; 5.rgoviDte. -rgeDul era considerat principalul loc de aprovizionare a ar!atei ro!<ne de operaiuni. -ici s;au construit pri!ele cuptoare de p.ine pentru ar!at7: care trebuiau s7 livreze zilnic c.te 3) ))) de p.ini. %ocuitorii -rgeDului au contribuit cu bani Di nu!eroase alte a/utoare: au organizat spitale de ca!panie la +iteDti: C.!pulung Di Stolnici. 5ot atunci au luat fiin 7 ECo!itetul instituit .n -rgeD pentru a/utorul ar!atei ro!<ne Di cu!p7rarea ar!elorP Di ECo!itetul da!elor din +iteDtiP care organizeaz7 nu!eroase serb7ri .n vederea str.ngerii de fonduri pentru ar!at7 Di .ngri/irea r7ni ilor. Doctorul Cicolae Cretulescu: fostul pri!;!inistru al lui Cuza: a oferit un local .n co!una %eordeni pentru .ngri/irea r7niilor. +e c.!pul de lupt7: argeDenii si;au /ertfit viata pe ca!purile de lupta din Hulgaria: iar: !edicul Carol Davila: care prin c7s7toria sa cu nepoata GoleDtilor: -na acovita s;a legat str.ns de aceste !eleaguri: a participat la r7zboiul din 18(( .n calitate de inspector general al Serviciului sanitar al ar!atei: organiz.nd a!bulane Di spitale de ca!panie pe c.!pul de lupt7. #e!brii fa!iliei Hratianu: stabiliti in actualul oras Stefanesti: respectiv 1on si Du!itru C. Hratianu au fost cei care au pus bazele +artidului Cational %iberal: 1onel 1.C Hratianu ocupand pozitia de lider al acestui partid in perioada 12)2;122(. 1on #i9alac9e: invatator din actualul oras 5opoloveni creeaza in 1218 +artidul 5aranesc: care la 1) 4cto!brie 122$ fuzioneaza cu +artidul Cational o!an din 5ransilvania: condus de 1uliu #aniu: noua for!atiune politica nu!indu;se +artidul Cational 5aranesc. Un a!plu ecou a avut .n -rgeD si r7scoala de la 12)(: 7ranii din satele din zona CosteDtiului ; +7durei: Habaroaga si H.rla incendiind Di devast.nd conacele boiereDti. Cucerirea independenei de stat a o!<niei a creat un cadru adecvat progresului econo!ic Di social;politic al arii: i!pulsion.nd totodat7 lupta pentru .nc9eierea procesului de constituire a statului naional unitar: deziderat secular care se va .!plini la 1 dece!brie 1218. #eleagurile argeDene p7streaz7 a!initirile luptelor puternice care s;au dat .n localitatile ucar: Dragoslavele: ,alea;#are +ravat si #ateias: .n ti!pul pri!ului r7zboi !ondial. -ici: ar!ata ro!<n7 s;a opus cu str7Dnicie .ncerc7rilor duD!anului de a patrunde in interiorul 7rii prin v7ile c.!pulungene. 1n criptele Di osuarul de la #ausoleul #ateiaD se p7streaz7 r7!7Diele p7!.nteDti ale !ultor eroi c7zui pe aceste locuri. >n dece!brie 1218: al7turi de toi cet7enii 7rii: locuitorii /udeului -rgeD Di;au !anifestat bucuria pentru .nfp7tuirea unirea 5ransilvaniei cu o!<nia: prin !ari .ntruniri Di de!onstraii organizate .n oraDele Di satele /udeului: prin articole de pres7: se!n7turi culese pe foi volante Di
$

&udetul -rges. &udetele patriei: Editura -cade!ia epublicii Socialiste o!ania: Hucuresti: 12("

telegra!e. %a C.!pulung (.n ziua de 2" februarie 1212) Di la +iteDti (.n 22 !ai 1212) au avut loc puternice !anifest7ri de spri/inire a Unirii. >n ti!pul celui de;al doilea razboi !ondial !ii de argeeni i;au pierdut viaa .n luptele de la Cotul Donului: .n Cri!eea: .n 5ransilvania: Ungaria: Ce9ia i -ustria. +e plan local: popula ia /udeelor -rgeD Di #uscel .Di aduce contribuia la alungarea trupelor 9itleriste din zon7 i .n scurt7 vre!e zona -rgeD ;#uscel se afl7 .n !<inile unit7ilor !ilitare ro!<neDti Di ale populaiei civile. Dup7 eliberarea p7!<ntului str7!oDesc: ostaDii -rgeDului au luat parte la eliberarea oraDului 5oJaO Di la s<ngeroasele lupte din ,alea Kernadului (Ungaria): iar .n Ce9oslovacia la eliberarea oraDelor +lesiveu;Hrezno Di Xvolen: la luptele de pe valea r<ului #uran Di la !ulte altele. >ntre anii 12"";12$2: fraii -rsenescu i Elisabeta izea din Cucsoara au organizat .n !unii -rgeului rezistena antico!unist7. 1on #i9alac9e: G9eorg9e: Dinu i ,intil7 Hr7tianu au fost c< iva dintre nu!eroii fruntai ai +artidului Caional %iberal i ai +artidului Caional 7r7nesc arestai .n .nc9isorile co!uniste: pentru ca !ai t<rziu: .n dece!brie 1282: argeenii s7 participle activ la instalarea noilor structuri de!ocratice.

-+0+

Re<ere &e%&ra=ice

&udeul -rge este situat .n partea central;sudic7 a o!<niei: .n bazinul superior al r<ului -rge: .ntre ""83 i "*3( latitudine nordic7 i 2"2* i 2*2) longitudine estic7. Re(ie=F &e%(%&ie i c(i'at elieful &udeului -rge coboar7 .n trepte de la C la S i curpinde toate unit7 ile geo!orfologice carpato;transdanubiene de la altitudinea de peste 2*)) ! (Crestele 87g7railor)p<n7 la altitudinea de 1$) ! (.n C<!pia o!<n7). elieful /udeului -rge coboar7 .n trepte de la C la S i cuprinde toate unit7 ile geo!orfologice carpato;transdanubiene de la altitudinea de peste 2*)) !(crestele 87g7ra ilor) p<n7 la altitudinea de 1$)!(.n C<!pia o!<n7). Unitatea !ontan7 care ocup7 o suprafa7 de apro=i!ativ 2*T din suprafaa /udeului se desf7oar7 pe direcia E;,. +artea central7 a /udeului este ocupat7 .n propor ie de **T de regiuni deluroase i de subunit7i ale +odiului Getic(poriuni din dealurile -rgeului: +ie!ont C<ndesti: +ie!ont Cot!eana): iar .n partea de S de subunit7i ale C<!piei o!<ne(C<!pia +itetiului i un sector al C<!piei G7vanu;Hurdea).

Resurse de a<9 >ntreaga regiune este do!inat7 de fluviul Dunarea: iar .n general: cursul r<urilor este de la nord la sud: pri!ind afluenii principali' 4lt: -rge: D<!bovia: 1alo!ia i +ra9ova: aceasta fiind co!pletat7 de lacuri naturale i antropice. &udetul -rge: face parte din bazinul 9idrografic -rge;,edea: pentru care resursele de ap7 sunt' > Ba7inu( Hidr%&ra=ic Ar&e G 'i(+ 'c+ -pe de suprafa7 1.2$) 1$(2:$*" -pe subterane $2$ $)) > Ba7inu( Hidr%&ra=ic #edea G 'i(+ 'c+ -pe de suprafa7 3$3 "):* -pe subterane 1(2 1*)

Cel !ai !are colector este r<ul -rge care preia apele din partea de nord i nord;vest a /udeului pe care .l str7bate pe direcia nord;vest B sud;est: pe o lungi!e de 1") J!. +rincipalii aflueni ai r<ului -rge sunt' r<ul Doa!nei (11)J!): r<ul ,<lsan (8" J!): r<ul D<!bovi a (se vars7 .n -rge la Hudeti /udeul 1lfov). Din suprafaa total7 a bazinului (2.*(2 J!p): circa o trei!e ($*) J!p) se afl7 .n li!itele /udeului -rge. 4 caracteristic7 a r<ului -rge .n /ude : este dat7 de nu!eroasele lacuri de acu!ulare care sunt' ,idraru: Cerbureni: Curtea de -rge: Xigoneni: ,<lcele: Hudeasa: Hascov: +rundu: Goleti. +e aflueni lacurile de acu!ulare sunt' <u or (r<ul 5<rgului): +ecineagu (r<ul D<!bovia): #7r7cineni (de rezerv7 B <ul Doa!nei): Haciu (r<ul Doa!nei): ,<lsan. %acurile naturale glaciare sunt cantonate !ai ales .n #unii 87g7ra: unde glaciaiunea a avut o !are e=tindere .n pleistocenul superior. Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic: .n /udeul -rge: 12 sunt ocrotite .n confor!itate cu %egea *02))). >n partea de nord;vest a /udeului se afl7 cursul superior al r<ului 5opolog: afluent al 4ltului: cu ob<ria .n c7ld7rile glaciare de sub Cegoiu. +artea de sud a /udeului este drenat7 de siste!ul 9idrografic al r<ului ,edea (1* J!): cu obaria .n +odiul Cot!enei: care are o serie de aflueni ce; i adun7 apele din zona de podi (r<urile ,edita i Cot!eana) sau care izvor7sc din C<!pia pie!ontan7 a ,edei ( Hurdea: ,alea C<inelui: 5eleor!anul). >n /udeul -rge: apele freatice se g7sesc .n general la !ari ad<nci!i (peste 1)) !): datorit7 at<t ponderii reliefului: c<t i structurii sale. >n partea de nord;vest a bazinului 9idrografic -rge: .n podiul Cot!eana i ,edea: ca i la sud de +iteti: se re!arc7 o regiune lipsit7 de straturi acvifere per!anente i de debite per!anente: ali!ent7rile cu ap7 put<ndu;se face local din puuri s7pate la ad<nci!i de *);2)) !: cu debite reduse ce variaz7 .ntre ):*;1:) l0s. >n lunca -rgeului ca i .n luncile r<urilor din sud: apa freatic7 se g7sete la 1);2) ! ad<nci!e. Din analiza fora/elor e=ecutate i a apei din puuri: din f<nt<ni: rezult7 c7 e=ist7 dou7 straturi acvifere: din care pri!ul are nivel liber: fiind cantonat la baza stratului de pietri: ocup<nd nu!ai zonele !ai cobor<te ale pietriului i d<nd natere la locuri sau brae de r<uri subterane. -l doilea strat acvifer este reg7sit .n nisipurile din funda!entul geologic i se situeaz7 sub cota de 1);2* ! ad<nci!e. C(i'a Dealurile cu .n7li!e !edie de ")) !: acoperite cu p7duri bogate i o cli!7 te!perat B continental7: (te!peraturi !edii !oderate: at<t iarna c<t i vara: pri!7veri destul de ti!purii i toa!ne lungi). #edia te!peraturii aerului .n luna cea !ai cald7 (iulie) este de Q2):8 o C: iar .n cea !ai rece (ianuarie) este:de ; 2:" o C. #edia anual7 a te!peraturii este de Q 2:8 o C: cu !a=i!a absolut7 de Q 3*:2 o C i !ini!a absolut7 de ; 2( o C. +recipitaiile au o valoare !edie anual7 de $)) B ()) !!. Xilele .nsorite sunt .n !edie 1)( pe an. 8recven a v<nturilor (!edie anual7) este ur!7toarea' ; 12:* T C B , Di 12:2 T , (valori !a=i!e) ; 2:" T C B E Di 3:3 T S (valori !ini!e). +recipitaiile sunt relativ bogate .n #unii 87g7ra: cantitatea lor crete cu altitudinea: a/ung<nd .n !edie de la 2));1.))) !!: .n eta/ul fagului: p<n7 la 1.")) !!: .n zona alpin7. +loile au cea !ai !are frecven7 .n lunile de la .nceputul verii i cea !ai !ic7 spre toa!n7: .n septe!brie. Cinsorile pot c7dea oricnd: .ns7 ele apar de obicei c7tre sf<ritul lui septe!brie. +ractic se instaleaz7 pe creste din septe!brie;octo!brie i dureaz7 p<n< la sf<ritul lunii !ai sau .nceputul lunii iunie. Datorit7 persistenei .ndelungate a stratului de z7pad7 i a grosi!ii acestuia: e=ist7 condi ii prielnice pentru practicarea sporturilor de iarn7.

,<nturile bat cu putere aproape per!anent .n zona de creast7: predo!inante fiind cele dinspre vest i nord;vest. Cal!ul absolut este rar .nt<lnit pe aceti !un i. Hrizele de !unte i de vale sunt insoite frecvent de feno!ene de cea7. Corii sunt cel !ai i!presionant i spectaculos ele!ent cli!atic din 87g7ra. areori turistul poate cuprinde cu privirea piscurile .nalte .ntre v<rfurile Cegoiului i #oldoveanu: #unii 87g7ra fiind cunoscui ca generatori de nori. ,ersantul sudic este !ai senin: .n ti!p ce pe versantul nordic: frecvena acestora este !ult !ai !are. Fauna i =(%ra #area varietate a for!elor de relief a deter!inat o evident7 zonalitate pe vertical7 a vegeta iei s7lbatice i c9iar a plantelor cultivate. -stfel de la nord la sud se disting ur!atoarele eta/e de vegetaie' eta/ul alpin: eta/ul p7durilor de r7inoase: eta/ul p7durilor de foioase: eta/ul de step7. 8lora ocrotit7 este reprezentat7 prin' tisa: arborele lalea: laur: !agnolia: GingJo biloba: c9iparosul de balt7: castan co!estibil: nuc: salca! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda. (aceste e=e!plare de flor7 sunt considerate ocrotite fie datorit7 unor acte nor!ative anterioare: fie datorit7 rarit7ii lor .n /ude). Datorit7 prezenei unor acu!ul7ri au ap7rut specii de p7s7ri specifice zonelor u!ede: din care' leb7da: liia: pesc7ru: corcodel: st<rc: ra7 s7lbatic7. Dintre speciile r7pitoare: uliului p7s7rar i cel orecar. -lte specii sunt corbul: r<ndunica. Circa ")T din suprafaa /udeului este acoperit7 cu p7duri situate .n principal .n zona de deal i de !unte. -cestea contin circa $) specii de arbori: 38 specii arbustive: 28$ specii erbacee si subarbustive. (dintre aceste sunt ocrotite 12) specii). -stfel: de e=e!plu: din cele 1$ specii de plante c7rora li s;a atribuit: prin lege: calitatea de !onu!ent al naturii (Decretul nr.23(012*) al Consiliului de #inistrii): 2 vegeteaza .n +iatra Craiului' floarea de col (%eontopodiu! alpinu!): s<ngele voinicului (Cigritella rubra): s!irdarul ( 9ododrendon Jotsc9Oi): bulbucii de !unte (5rolius europaeus): iedera alb7 (Dap9ne blagaOata): tulc9ina (Dap9ne cneoru!): tisa (5a=us baccata): g9intura galben7 (Gentiana lutea): garofia +ietrei Craiului (Diant9us calizonius).

-+3+

De'%&ra=ia

Datele preli!inare ale recent .nc9eiatului recens7!<nt confir!7 tendina de sc7dere a populaiei: inclusiv a populaiei active: inregistrat7 la nivel naional i !anifestat7 i .n /ude ul -rge. E=ist7 o tendin7 de .!b7tr<nire a populaiei: co!binat7 cu !igrarea populaiei c7tre zonele pre;or7eneti: datorat7 .n principal deficitului de teren i polu7rii. > n nu!7r de 3:3"2 !il. locuitori (1*:"T din populaia 7rii) populaia regiunii Sud;#untenia: cu o densitate de 2( locuitori0J!p: se caracterizeaz7 din punct de vedere al repartiz7rii pe !edii de trai prin faptul c7 "1:"T tr7iete .n !ediul urban iar *8:$T .n !ediul rural. >n co!paraie cu /udeele din sud: /udeele din nordul regiunii concentreaz7 un nu!7r !ai !are at<t de populaie c<t i de centre urbane. Evolu ia structurii pe v<rste a regiunii relev7 apariia unui proces lent dar constant de .!b7tr<nire de!ografic7: feno!en caracteristic tuturor /udeelor.

-+B+

Piaa =%rei de 'unc9

Cu privire la fora de !unc7: populaia activ7: pe fondul unei tendine de sc7dere: era la sf<r itul anului 2))" de 1:183 !ii. persoane cu 11): 8 !ii persoane !ai putin dec<t .n anul 2))). Caracteristic forei de !unc7 ocupate este faptul c7 un procent substanial din aceasta (32:"T) lucreaz7 .n agricultur7: restul de *1:$T fiind .!p7rit7 aproape egal .ntre sectoarele industrie i construcii (22:"T) i servicii co!erciale i sociale (31:2T). Dezec9ilibrele econo!ice din perioada de tranziie au influenat substanial feno!enul de o!a/: astfel c7 .n regiune la sf<ritul anului 2))" s;au .nregistrat 2":( !ii o!eri reprezent<nd 1(:)T din total a7a: din care 32:$T erau fe!ei.

ata o!a/ului .n sc7dere .n /ude: de la (:" c<t se .nregistra .n 2)1) la (:2. >n regiune: /ude ul -rge st7 cel !ai bine la acest capitol: devans<nd /udeele 5eleor!an: 1alo!ia: C7l7rai: D<!bovia: Giurgiu i +ra9ova.

-+,+

#enituri(e <%<u(aiei

>n ceea ce privete c<tigul salarial !ediu brut realizat .n luna iunie 2)1) .n /udeul -rge a fost de 18)* lei: .nregistr<nd o sc7dere (;*:2T) fa7 de nivelul realiz7rilor salariale din luna !ai 2)1). Evoluia descendent7 a fost cauzat7 de dina!ica negativ7 a c<tigurilor salariale din toate sectoarele de activitate' sectorul industrie i construcii (;$:"T): sectorul de servicii (;3:$T) i sectorul agricultura: v<n7toare i servicii ane=e: silvicultura i pescuit (;1:"T). aportat la realizarile .nregistrate .n aceeai lun7 a anului precedent: dina!ic7 c<tigului salarial !ediu brut la nivelul /udeului a fost totui pozitiv7: creterea total7 de ":)T fiind sus inut7 diferit de sectoarele econo!ice: astfel' Q8:8T .n industrie i construcii: Q":(T .n agricultura: v<n7toare i servicii ane=e: silvicultura i pescuit: ;2:8T .n servicii. >n luna aprilie 2)1): e=porturile de !7rfuri .n preuri 84H: la nivelul /udeului -rge: au .nsu!at 22(2)8 !ii euro (1222213 !ii lei). >n co!paraie cu luna corespunz7toare a anului 2))2: e=porturile au crescut cu 2(:(T la valori e=pri!ate .n euro (respectiv cu 2*:(T la valori e=pri!ate in lei).

-+/+

Ec%n%'ia (%ca(9

Econo!ia /udeului -rge a .nregistrat o cretere se!nificativ7 de 3:2 !iliarde de lei .n perioada 2))2;2)1): de la 1(:** !iliarde de lei p<n7 la 2):(* !iliarde de lei. E=plica ia acestei valori considerabile: !ai ales .ntr;o perioad7 de criz7: o reprezint7 Uzina Dacia: !otorul econo!iei din /ude care a propulsat /udeul -rge pe pri!ul loc din ara datorit7 v<nz7rilor de !aini. >n perioada 2))2;2)1) Uzina Dacia a v<ndut peste $$).))) de !aini: cele !ai !ulte !erg<nd la e=port: *81."13 de unit7i: iar (8.*22 de !aini au a/uns la clienii din ara. >n acest conte=t: de !are succes s;a bucurat !odelul Dacia Duster: acesta reuind .n pri!ul an de co!ercializare s7 fie co!andat .n peste 1)).))) de unit7i. >n prezent: /u!7tate din cele $* de ve9icule fabricate .n fiecare ora la #ioveni sunt Duster. De la lansarea sa: la /u!7tatea anului 2)1): pe plan !ondial au fost v<ndute aproape 12(.))) de unit7i Dacia Duster. +1H;ul a crescut cu 2T+ %a capitolul productivitate: /udeul -rge se situeaz7 pe un loc frunta cu o valoare de 22:1* !iliarde lei i un avans de 2:2 T. +e pri!ul loc la cea !ai rapid7 cre tere econo!ic7 se afl7 HucureDtiul: ur!at de 5i!iD: Clu/ Di -rgeD. -rgeul ocup7 un loc frunta .ntre /udeele 7rii i la capitolul venituri e=pri!ate .n +1H pe cap de locuitor: cu 82*$ de euro0cap de locuitor pentru 2)11.

-+5+

Servicii i =aci(it9i

Alimentarea cu ap #a/oritatea localitatilor regiunii sunt ali!entate cu apa .n siste! centralizat: sursele de ali!entare fiind apele de suprafa7 i subterane. Din totalul de localit7i (!unicipii: orae: co!une) ale /udeului: .n ur!7 cu * ani: ($ erau ec9ipate cu instalaii centralizate de ali!entare cu ap7 potabi7. eeaua /udeeana de distribuie a apei potabile avea o lugi!e totala de 2118:* J!: reprezent<nd ":1$T din lungi!ea reelelor e=istente la nivel naional. 4 caracteristic7 general7 a reelelor de ali!entare cu ap7 potabil7 .n special a celor din !ediul urban o constituia vec9i!ea i gradul avansat de uzur7: cu i!plicaii !a/ore .n ceea ce privete asigurarea necesarului de ap7 potabil7 a populaiei. >n ceea ce privete reelele de canalizare public7 lungi!ea total7 a acestora este de (38:( J!: beneficiare fiind 18 localit7i: din care ( !unicipii i orae.

Serviciile publice aflate sub autoritatea Consiliului &udetean -rge ' ; egia -utono!7 de -d!inistrare a Do!eniului +ublic i +rivat al &udeului -rge ; Serviciul +ublic Salva!ont ; Directia &udeeana pentru Evidena +ersoanelor -rge ; Serviciul +ublic &udeean de +az7 i 4rdine -rge ; Direcia General7 de -sisten7 Social7 i +rotecia Copilului -rge ; egia -utono!7 de Dru!uri -rge .-. ; S.C. -d!inistrare i E=ploatare a +atri!oniului i Serviciului de Utilit7i +ublice

CAPITOLUL 0

STUDIUL DE POTENTIAL LOCAL > ANALI"A DE RESURSE

Etapa i!portant7 .n planificarea dezvolt7rii durabile: analiza de resurse (sau studiul de potential local) .i propune identificarea i analizarea celor * tipuri de resurse locale' naturale: fizice: u!ane: sociale i financiare. -ceasta analiz7 st7 la baza stabilirii obiectivelor de dezvoltare: asigur<nd un raport ec9ilibrat .ntre atept7rile co!unit7ii i realitate0 posibilit7 i: precu! i identificarea do!eniilor de ni7. Din acest !otiv: vo! prezenta o analiza S345 a subcapitolelor dedicate analizei resurse de specific .n care co!unitatea beneficiaz7 de poteniale avanta/e co!petitive.

0+-+

Ana(i7a resurse(%r natura(e

+atri!oniul natural: sursa tradiional7 a dezvolt7rii locale: evaluarea lui cantitativ7 i calitativ7 reprezint7 scopul acestui capitol. ,oi .ncerca pe baza datelor obinute s7 descriu ele!entele patri!oniului natural local care pot constitui o baza a regener7rii durabile locale.

0+-+-+ Re<ere &e%&ra=ice si &e%(%&ice

&udetul -rge cuprinde trei zone distincte' ; Zona de Cmpie (2.12):2 J!p reprezent<nd 32:1T din teritoriu) se afl7 .n sudul /ude ului -rge? ; Zona de Deal (2.$12:2 J!p reprezent<nd 38:3T din teritoriu) situat7 .n partea central7 a /udeului? ; Zona de Munte (2.)23:2 J!p reprezent<nd 22:$T din teritoriu) se afl7 .n nordul /udeului. Zona de Cmpie ; partea !eridional7 a teritoriului /udeului i din punct de vedere geografic: se intinde la sud i se .!parte .n dou7 p7ri' ; C<!pia .nalta a +itetilor (.n totalitate) are caracter pie!ontan av<nd altitudinea cea !ai ridicat7 din toat7 C<!pia o!<n7? ; C<!pia G7vanu;Hurdea (parial) este !ult !ai neted7 i este str7b7tut7 de v7i largi i pu in ad<nci.

Fi&+ 0+- "%na de cA'<ie a Hudeu(ui Ar&e

Din punct de vedere geologic: .n C<!pia o!<n7 apar for!aiuni levantine i !ai ales cuaternar;pleistocene pe interfluvii (pietriuri de C<ndeti) i 9olocene .n lungul v7ilor i .n c<!pie (pietriuri: loess). Cli!a din aceast7 zon7 se caracterizeaz7 prin te!peraturi ridicate i precipitaii reduse: av<nd o influen7 vital7 pentru buna dezvoltare a culturilor agricole. >n interiorul acestei zone: aa definite: reintr7 teritoriile a 3" de localit7 i. Suprafa a teritoriala a Xonei de C<!pie este de 2.12):2 J!p: cu o populaie la )10)(02))": de 323.331 locuitori (densitate 1"(:$ locuitori0J!p). Zona de Deal ; reprezint7 partea central7 a /udeului -rge i este for!at7 din' ; dealurile subcarpatice: fa7 de care !unii se .nal7 abrupt la nord: iar la sud dealurile scad .n .n7li!e: pierz<ndu;se treptat .n c<!pie? ; pie!ontul Getic: a c7rui li!it7 cu subcarpaii este !arcat7 de irul depresiunilor intracolinare: spre care se ter!in7 prin creste. +e teritoriul /udeului -rge se afl7 parial pie!onturile C<ndeti i Cot!eana i .n totalitate pie!ontul -rgeului (dealurile -rgeului). Fi&+ 0+.+ "%na de dea( a Hudeu(ui Ar&e

Xona de nord;est este alcatuit7 din for!aiuni /urasice (calcare: dolo!ii) i cretacice (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietriuri): iar .n pie!ontul Getic apar for!aiuni levantine i !ai ales cuaternare;pleistocene pe interfluvii (pietriuri de C<ndeti) i 9olocene .n lungul v7ilor (pietriuri: loess). Cli!atul de deal este influenat de poziia de !i/loc .n cadrul reliefului /udeului: caracteriz<ndu;se prin te!peraturi !edii anuale !ai ridicate ((Y;1)Y) si precipitaii !ai sc7zute dec<t .n zona !ontan7 (());1))) !!0an). Din aceast7 zon7: aa definit7: fac parte teritoriile a *$ de localit7i. Suprafaa teritorial7 a Xonei de Deal este de 2.$12:2 J!p: cu o populaie la )10)(02))": de 28*.($( locuitori (densitate 1)2:" locuitori0J!p). Zona de Munte ; situat7 .n partea septentrional7 a /udeului -rge i constituie treapta cea !ai .nalt7 a reliefului: cu !unii 87g7ra: 1ezer;+7pua: +iatra Craiului i %eaota. Din cul!ea principal7: cu orientare est;vest: se desprind c7tre sud: cul!i secundare cu altitudini din ce .n ce !ai !ici: constituind treapta /oas7 a #unilor 87g7ra. Fi&+ 0+0+ "%na de 'unte a Hudeu(ui Ar&e

Xona de #unte este alcatuit7 din for!aiuni /urasice (calcare: dolo!i i) i cretacice (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietriuri). Cli!atul de !unte se caracterizeaz7 prin te!peraturi sc7zute (!edia !ultianual7 )YC): precipitaii bogate: (1.2));1.")) !!0an) i v<nturi puternice care bat tot ti!pul anului cu predo!inan7 din nord;vest i est. Xonalitatea pe vertical7: i!pune separarea .n dou7 subtipuri' subtipul cli!atului alpin (peste 1.2)) !) i subtipul cli!atului !unilor !i/locii. Din aceasta zona: aa definit7: fac parte teritoriile a 12 localitai. Suprafa a teritorial7 a Xonei de #unte este de 2.)23:2 J!p cu o populaie la )10)(02))": de 38.332 locuitorii (densitate 18:2 locuitori0J!p). +unctele e=tre!e sunt localizate .n co!unele' N Cucoara la nord N #iroi la sud N Dragoslavele la est N Cio!geti la vest &udeele .nvecinate sunt' N HraDov i Sibiu la nord N 5eleor!an la sud N D<!bovia la est N 4lt i ,<lcea la vest. Hidr%&ra=ie

&udeul -rge beneficiaz7 de o bogat7 reea 9idrografic7: cuprinz<nd bazinele 9idro ale -rgeului i afluenii s7i' ,<lsan: <ul Doa!nei: <ul 5<rgului: Hratia: -rgeelul: 4ltului cu afluentul s7u 5opolog i ,edei: precu! i lacurile naturale i artificiale. Cel !ai i!portant curs de ap7 este -rgeul: care .i are ob<ria pe partea sudic7 a #asivului 87g7ra: la altitudinea de 2.))) !. +7r7sete zona !ontan7 i intr7 .n cea subcarpatic7: pe care o traverseaz7 p<n7 la Curtea de -rge: dup7 care cursul s7u str7bate regiunea deluroas7 a +latfor!ei Getice: pana la nord de +ite ti. De aici p7trunde .n cuprinsul C<!piei o!<ne: pe care o traverseaz7 p<n7 la v7rsarea sa .n Dun7re. -re un regi! de scurgere per!anent: cu ali!entare pluvial7 i subteran7. >n regi!ul scurgerii au intervenit .ns7 !odificari i!portante .n ur!a e=ecut7rii .n albie a unor lucr7ri 9idrote9nice de anvergur7: cu! sunt bara/ele ,idraru: 4eti: -lbeti: Curtea de -rge: Xigoneni: ,<lcele: #eriani: care au creat .n spatele lor lacuri de acu!ulare: ce atenueaz7 viiturile !a=i!e. Sunt prezente aici cursuri de ap7 cu trasee spectaculoase (c9ei: cascade B zona Caprei spre ob<riile 5opologului i p<r<ului Huda) i lacuri glaciare: oc9iuri de ap7: .n care se oglindesc v<rfurile se!ee' Capra: Caprita: +altinul: aiosu: #ioarele: 1zvorul ; #useteica: Huda: 1ezerul +odul Giurgiului: lacurile Doa!nei si bineinteles: la nord de creasta principal7: %acul H<lea. >n Subcarpaii Getici: la Cucoara: e=ist7 %acul >nv<rtita: for!at pe gips: singurul de acest fel cunoscut .n ar7: av<nd o suprafaa de 2:2 9a i ad<nci!e !a=i!7 de * !. >n zona !ontan7 se g7sesc lacuri de origine glaciar7' Huda: Capra: Caltun: +odu Giurgiului. Cel !ai !are lac antropic din /ude este %acul ,idraru: cu o suprafaa de 82* 9a i un volu! util de apro=i!ativ "() !ilioane !c. C7tre sud: dealurile sunt str7b7tute de ape curg7toare: for!<nd terasele largi: si!etrice ale +ie!onturilor Cot!enei: -rgeDului i Candestiului: cu versani acoperii cu .ntinse livezi i vi a de vie. 5reapta sudic7 de relief aparine c<!piei i este frag!entat7 de r<urile -rge: D<!bovnic: Cot!eana: 5eleor!an .n lunci largi i fertile: constituind zona cerealier7 de sea!7 a /udeului. Condiiile naturale ; relieful: regi!ul 9idrografic relativ bogat: co!poziia solurilor i cli!a placut7 ; se reflect7 i influeneaz7 structura fondului funciar: constituindu ; se .n acela i ti!p .n valoroase resurse naturale. +aunile i f<neele naturale ; suport pentru creterea ani!alelor: dealurile subcarpatice ; propice po!iculturii i viticulturii: luncile din zona sudic7 ; favorabile diverselor culturi cerealiere: for!eaza suprafaa agricola i ocup7 *):*T din teritoriul /udeului. a& Starea apelor de suprafata# r%urilor -pele de suprafa7 ocup7 2(*" 9a i o lungi!e total7 a r<urilor supraveg9eate de 1.21( W!. #onitorizarea calit7ii apelor din /udeul -rge cuprinde ur!7toarele' ; ape curgatoare de suprafa7? ; lacuri naturale i de suprafaa? ; ape subterane? ; surse de poluare. %ungi!ea total7 a r<urilor supraveg9eate din /udeul -rge este de 121( J! (1))T): din care' ; categoria 1 R1)"2 J! (8$T)? ; categoria a;11;a R$3 J! (*T)? ; categoria a;111;a R12J! (1T)? ; degradat R23 J! (8T). Calitatea apelor de suprafa7 din /ude se prezint7 dup7 cu! ur!eaz7' ; RAu( Ar&e se .ncadreaz7 .n categoria 1 de calitate: pe 1)* J! (din totalul de 1"1 J! strabatuti in /udetul -rges): iar pe o lungi!e de 3$ J! se .ncadreaza .n clasa a 11;a de calitate ca ur!are a e=cesului de nutrieni.

> RAu( D%a'nei se .ncadreaz7 .n categoria 1 de calitate pe "2 J! (din totalul de 1)( J!): iar pe o lungi!e de *$ de J! se .ncadreaz7 .n clasa a 11;a de calitate: ca ur!are a poluan ilor specifici de origine ani!al7. > RAu( Basc%v se .ncadreaz7 .n categoria a 11 a de calitate pe un seg!ent de 1(:2 J! (din totalul de 3* J!): iar pe o lungi!e de 1(:8 J! se .ncadreaz7 .n clasa a 111;a de calitate: ca ur!are a e=cesului de nutrieni i al gradului de !ineralizare. > Lacu( Basc%v se .ncadreaza .n categoria a 1 de calitate din punct de vedere fizico;c9i!ic i .n categoria a 111;a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. > Lacu( G%(esti se .ncadreaz7 .n categoria a 11;a de calitate din punct de vedere fizico; c9i!ic i .n categoria a 1,;a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic. > Lacu( Budeasa se .ncadreaza .n categoria a 111;a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. Calitate necorespunz7toare a apei de suprafa7 a fost identificat7 .n raul Cea/lovel: iar r<ul Cot!eana r7!<ne .n continuare susceptibil de o eventual7 poluare cu cloruri i produs petrolier: c9iar dac7 a suferit o .!bun7t7ire a calit7ii apei. Calitatea apelor de suprafa 7 de pe teritoriul /udeului este .n confor!itate cu 4rdinul 11"$02))2. Din punct de vedere biologic .ncadrarea s;a facut pe baza analizei bio!asei fito i zoo;planctonice: constat<ndu;se .ncadrarea .n categoria !ezo se aprob7 pentru o lungi!e de r<u de 18$ W!. Din punct de vedere bacteriologic apa r<urilor se .ncadreaz7 .n totalitate .n li!itele confor! S5-S 3))102))2 constat<ndu;se lipsa colifor!ilor totali i fecali. Sursa de poluare care produce degradarea r<ului Cot!eana este S.C.+. +etro!;Sc9ela +etrol +iteti: seciile Sa!ara: Cocu: +oiana %acului. Din punct de vedere biologic i bacteriologic gradul de cur7enie relativ7 .ncadreaz7 apa !a/orit7ii r<urilor din bazinul 9idrografic -rge din punct de vedere al saprobit7 ii .n zona Z; saproba: apa de calitate bun7. E=cepie fac apele r<ului Da!bovnic: Cea/lov i Cot!eana care din punct de vedere biologic au o calitate !edie spre bun7. eferitor la calitatea apei lacurilor de acu!ulare din /ude: e=pertizele efectuate arat7 faptul c7 !a/oritatea acestora s;au .ncadrat .n li!itele categoriei 1 de calitate: cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligoB!ezotrof. 5otodat7 pentru evaluarea calit7ii apei .n reele de canalizare !ena/er7 i pluvial7 a !unicipiilor +iteti i C<!pulung: precu! i a apelor evacuate .n diverse cursuri de ap7 de pe raza acestor !unicipii: s;au realizat ca!panii de recoltare i analize fizico;c9i!ice i biologice B bacteriologice cu scopul de a deter!ina aportul de i!purificare asupra r<ului -rge i 5<rgului. >n ur!a acestor evalu7ri s;au dispus !7suri de confor!are cu ter!ene i responsabilit7i precise i!purificatorilor direci i indireci. Foraje de alimentare: ;SC -+- C-C-% 2))) S- +iteti cu fora/ele din zonele #7r7cineni 1 i 11 i ,alea #are? ;SC Edilul CG- C<!pulung ; dou7 fora/e .n e=ploatare: 5oplita i %ereti? ;SC - 4 S- C<!pulung;ase fora/e .n e=ploatare? ; - pentru -ctivit7i Cucleare;Sucursala Cercet7ri Cucleare +iteti' un pu la Davideti? ;S- -uto!obile Dacia S-. Foraje de o servaie ;S- -rpec9i! S- '13 fora/e? ;SC -uto!obile Dacia S-' 1 fora/. Calitatea acestora a fost corespunz7toare confor! S5-S 13"201221: cu e=cepia substanelor organice: iar la fora/ele de observaie situate la sud de SC -rpec9i! S- +ite ti s;au .nregistrat dep7iri la CK" i la fier. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 82213 !ii !etri cubi prin *$ restitutii?

1331!ii !etri cubi nu necesit7 epurare prin $ restitutii? 8(882 !ii !etri cubi necesit7 epurare prin *) restitutii. b& Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile' ,idraru: Cerbureni: Xigoneni: ,alcele: ausor i +ecineagu prezint7 un grad de cur7enie ridicat (()T) .ncadr<ndu;se .n categoria oligotrofa: iar lacurile Hudeasa i Goleti prezint7 un grad de cur7enie de $*;$$T: .ncadr<ndu;le .n categoria !ezotrof. Din punct de vedere fizico;c9i!ic valorile indicatorilor analizai s;au .nscris .n S5-S "()$088 categoria 1 de calitate cu e=cepia fosfailor pentru lacurile ,<lcele i Hudeasa. c& Starea calitii apelor subterane #onitorizarea calit7ii apelor subterane a pus .n eviden7 ur!7toarele' ; .nc7rc7ri peste li!itele ad!ise la substane organice i pK: la fora/ele de ali!entare cu ap7 aparin<nd SC Edilul CG- S- C<!pulung: SC -p7 Canal 2))) S- +ite ti i SC -ro SC<!pulung? ; prezena pesticidelor pe arii restr<nse .n zona 8<lfani i #icesti: fapt ce a deter!inat declararea zonelor ca zone conta!inate de poluare istoric7? ; prezena clorurilor .n f<nt<nile din gospod7riile li!itrofe r<ului Cot!eana: deter!in<nd declararea i a acestor zone ca zone conta!inate de poluarea istoric7 generat7 de SC+ +etro! S- B Sc9ela +etrol +iteti. Ge%'%r=%(%&ie Caracteristicele pedologice i cli!atice ale reliefului' ; n%rd) treapta cea !ai .nalt7 a reliefului este constituit7 din cul!ile !un ilor 87g7ra: 1ezer;+7pua: +iatra Craiului i %eaota. Cul!ea principal7: cu orientare est;vest: se desfaoar7 pe o lungi!e de () J!: .ntre valea D<!boviei i valea 4ltului. >n7li!ile a!eitoare (,f. Cegoiu 2.*3* !): pantele repezi: circurile i c7ld7rile glaciare (18 lacuri glaciare): confer7 un far!ec i o str7lucire aparte: zonei alpine. Din aceast7 cul!e principal7 se desprind c7tre sud: cul!i secundare cu altitudini din ce .n ce !ai !ici: constituind treapta /oas7 a #unilor 87g7ra. Cul!ile sudice puternic ra!ificate au aspectul unor !7guri .!p7durite p<n7 aproape de v<rf: pun<nd .n eviden 7 asi!etria caracteristic7 !unilor 87g7ra. > 7%na centra(a a /udeului este ocupat7 de dealuri subcarpatice: fa7 de care !unii se .nal 7 abrupt la nord: iar la sud dealurile scad .n .n7li!e: pierz<ndu;se treptat .n c<!pie. Dealurile .nalte subcarpatice: acoperite de p7duri de foioase: do!in7 spre sud un relief larg valurit: cu spinari netede i v7i largi. > Pie'%ntu( Getic reprezint7 a treia treapta !orfologic7 a reliefului /udeului: a c7rui li!it7 cu subcarpaii este !arcat7 de irul depresiunilor intracolinare: spre care se ter!in7 prin creste. +e teritoriul /udeului -rge se afl7 parial pie!onturile C<ndeti i Cot!eana i .n totalitate pie!ontul -rgeului (dealurile -rgeului). > CA'<ia R%'An9 constituie treapta cea !ai cobor<t7 a reliefului /udeului -rge: av<nd dou7 subunit7i' ; Cmpia !nalt" a Pitetilor av<nd .n totalitate un caracter pie!ontan cu altitudinea cea !ai ridicat7 din toata C<!pia o!<n7: ; Cmpia #"vanu-$urdea (parial): care este !ult !ai neted7 i este str7b7tut7 de v7i largi i puin ad<nci. 5oate aceste for!e de relief variate cuprind toate unit7ile geologice carpato; transdanubiene: alc7tuite din straturi diferite ca natura i v<rsta. ; partea nordic" a /udeului este ocupat7 de unit7ile !untoase cristaline cu e=cepia zonei nord;estice alcatuit7 din for!aiuni /urasice (calcare: dolo!ite) i cretacice (calcare: conglo!erate: gresii). >n subcarpai apar for!aiuni teriare (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietriuri). >n +ie!ontul Getic i C<!pia o!<na: apar for!aiuni levantine i !ai ales cuaternare;

pleistocene pe interfluvii (pietriuri de C<ndeti) i 9olocene .n lungul v7ilor i .n c<!pie (pietriuri: loess). Dispunerea .n trepte a reliefului conduce la apariia ur!7toarelor tipuri de cli!7' cli!atul de !unte: cli!atul de deal: cli!atul de c<!pie. Climatul de munte se caracterizeaz7 prin te!peraturi scazute: precipitaii bogate (1.2)); 1.")) !!0an) i v<nturi puternice ce bat tot ti!pul anului cu predo!inan7 din nord;vest i est. Xonalitatea pe vertical7 i!pune separarea .n dou7 subtipuri' subtipul cli!atului alpin: (peste 1.2))!): i subtipul cli!atului !untilor !i/locii. Climatul de deal este influenat de poziia de !i/loc .n cadrul reliefului /udeului: caracteriz<ndu;se prin te!peraturi !edii anuale !ai ridicate (();1))) i precipita ii !ai sc7zute dec<t .n zona !ontan7 (());1.))) !!0an). Climatul de cmpie se caracterizeaz7 prin te!peraturi ridicate i precipitaii reduse: !ai ales .n ulti!ii ani c<nd feno!enul de secet7 tinde s7 se acutizeze: influen <nd vital: buna dezvoltare a culturilor agricole.

0+-+.+ Structura i uti(i7area terenuri(%r

Suprafaa /udeului este de $82 $319a. Din suprafaa total7 a 7rii de 238 321 J!2: $1:(1T reprezint7 suprafaa agricol7: 28:""T p7durile: 2:81T apele Di alte suprafee. >n /udeul -rgeD: din suprafaa total7 de $82$:31 W! ' suprafaa agricol reprezint aproape ()*adic +,,-#(, .m' # celelalte utilizri fiind reprezentate de pduri /i terenuri cu vegetaie forestier '0--#,1# ape /i bli -+#(,# alte suprafee +0+#12 .m'3 Cercet7rile pedologice au pus .n eviden7 e=istena peteritoriul /udeului -rgeD a unei !ari variet7i de soluri: .ncep<nd de la solurile pa/iDtilor alpine p<n7 la cele slab dezvoltate Di de lunc7. Ta8e(u( nr+ 0+-+ I'<9rirea terit%riu(ui Hudeu(ui Ar&e <e <rinci<a(e(e uti(i79ri Structura terenurilor este prezentat .n tabelul de !ai /os (2))*)'
Suprafa7 totala .n J!' $82$:31

a. suprafaa agricol7

3""2:*"

b.p7duri Di terenuri cu vegetaie forestier7

2822:"(

c. ape Di b7li

23:*"

d.alte suprafee

383:($

Sursa' Hreviarul statistic /udetean -rgeD: 2))8

>n partea nordic7 a /udeului -rgeD: au o larg7 r7sp<ndire solurile!ontane: acestea fiind' soluri brun acide: soluri brune;podzolice feriiluviale:regosoluri: rendzine. - doua categorie de soluri o constituie cele din eta/ul p7durilor der7Dinoase Di de a!estec: care sunt'soluri brun acide !ontane de p7dure cudiferite grade de podzolire Di soluri podzolice !ontane. Dealurile pie!ontane Di subcarpatice ale -rgeDului reprezint7 do!eniul de dezvoltare a solurilor silvestre: podzolice brune Di brune;g7lbui: iar podiDurile pie!ontane Cot!eana Di C<ndeDti au soluri podzolice pseudogleiceDi brune;g7lbui: cu aciditate ridicat7.>n Sud: inclusiv .n c<!pie: apar soluri pseudogleizate: iar .n lungulv7ilor apar soluri brun roDcate: Dibrun;roDcate podzolice: specifice unui cli!at !ai cald.Se poate spune c7 solurile /udeului -rgeD: s;au for!ate .n condiiivariate de cli!7: relief: Di sunt afectate cu intensitate diferit7 de anu!i ifactori li!itativi cu! ar fi' ; per!eabilitate Di porozitate sc7zute? ; suntcompactate# fenomenul av%nd intensitate variat de la redus p%n la foarte mare4 ; capacitate !are de reinere Di !ic7 de redare a apei plantelor cultivate? ; infiltraia apei este lent7 : solul a/unge repede la saturaia !a=i!7 .nstrat: iar surplusul de ap7 b7lteDte? ; la u!ezire devinplastice Di aderente: iar .n stare uscat7crap7? ;se .nc7lzesc greu: de unde Di denu!irea practic7 de :Fsoluri reciF? ;sunt profund afectate de eroziunea de suprafa7 Di .n ad<nci!e: cadrept consecin7 a unor aciuni: precu! distrugerea Di .ndep7rtarea solului dec7tre apele .n !iDcare: alunec7ri: pr7buDiri: D.a. ; sunt afectate de alunec7rile de teren: active Di0sau stabilizate? ; aciditatea:ca factor singular sau asociat7 cu ali factori i!itativi:afecteaz7 o i!portant7 suprafa7 a solurilor argiloiluviale: ca!bisoluri cue=cepia celor brune eu!ezobazice : u!brisoluri : vertisoluri : D.a.>n /udeul -rgeD se .nt<lnesc toate for!ele de relief: aceast7 diversitatea for!elor de relief face ca Di potenialul de fertilitate al solurilor s7 fiee=tre! de diferit. Din datele Di infor!a iile pedologice Di agroc9i!ice la nivelde teritoriu ad!inistrativ Di total /ude : se eviden iaz7 situa ia fondului funciar confor! datelor din tabelul 3.2. Ta8e( nr+ 0+.+ Situaia =%ndu(ui =unciar a&ric%( <e =%(%sine

Specificaii

Suprafaa categorii folosin7

pe de

arabil

+asuni

8anete

%ivezi

,ii

agric ol

9a

1(1$$)

1)31*8

"*8)(

22228

12$*

3""2 ""

"2:($

2):))

3:2)

$:*(

):38

1))

Sursa' 1nstitutul Caional de Statistic7 (1.C.S.): -nuarul Statistic al o!<niei -v<nd .n vedere cuantificarea anu!itor caracteristici ale siste!ului sol;teren asupra capacit7 ii: terenurile agricole din /udeul -rges se .ncadreaz7 .nuna din cele * clase de calitate (c<te 2) puncte de bonitare pentru fiecare clas7 redate .n tabelul 3.3.'

Ta8e( nr+ 0+0+ Incadrarea terenuri(%r a&ric%(e din Hudeu( Ar&e @n c(ase de ca(itate
Clasa de calitate Se!nifi caia li!itaril or -gricol Ka Din care -rabil 9a +asuni si fanete 9a ):*" ) 2:$8 *1:8" 3":22 "")2 128221 3$"1( %ivezi si vii 9a ):))1 2:*2 (*:(8 21:23 1(2$ 3(*" 3$321 $288" 1:22 2:(2 2(:)3 "$:8 12 $1* ($*8 1321( ):))8 2:( 33:$" *8:)$

1 11 111 1,

8oarte slabe Slabe #oderate severe

1((* 8((8 1(22() 1122"8

Sursa' 1nstitutul Caional de Statistic7 (1.C.S.): -nuarul Statistic al o!<niei Din datele prezentate se observ7 c7 pe teritoriul /udeului -rgeD predo!in7 solurile de calitate !oderat7 (*1:8"T): !ai !ult de /u!7tate dinsuprafaa agricol7 a /udeului este teren arabil iar restul este ocupat cu p7Duni Di f<nee. +rincipalele culturi cerealiere sunt cele de poru!b: gr<u Di secar7.1!portana agriculturii .n /ude este evideniat7 Di de e=istena a trei institute de cercetare de

i!portan7 naional7' 1nstitutul de cercet7ri po!icole de la#7r7cineni: 1nstitutul de cercet7ri po!icole de la -lbota Di 1nstitutul decercet7ri 9orti;viticole de la [tef7neDti. CunoaDterea Di !onitorizarea calit7ii solurilor este i!portant7 pentruasigurarea condiiilor de dezvoltare durabil7 a agriculturii Di societ7ii .nansa!blu. -gricultura constituie: prin tradiie o ra!ur7 i!portant7 a econo!ieiro!<neDti: aceasta fiind susinut7 at<t de ponderea populaiei ocupate .nagricultur7 (apro=i!ativ 3(T): c<t Di de aportul la for!area produsului intern brut +1H (apro=i!ativ 1$T).Din cele 23:8 !ilioane 9a c<t .nsu!eaz7 teritoriul o!<niei: suprafaaagricol7 a 7rii este de 1":( !il. 9a ($1:( T): din care 2:" !il. 9a reprezint7teren arabil. o!<nia se g7seDte pe locul ( din Europa ca suprafa 7 agricol7dup7 (Spania: 8rana: #area Hritanie: Ger!ania: 1talia: +olonia) Di pe locul *ca suprafa 7 arabil7 (dup7 Spania: 8rana: Ger!ania Di +olonia). epartiiafondului funciar dup7 !odul de folosin 7 denot7 faptul c7 terenul arabil ocup7cca. $"T din suprafaa agricol7: o trei!e din suprafa7: ":8 !il. 9a: esteocupat7 cu p7Duni Di f<nee: iar viile Di livezile reprezint7 cca. 3T. >n ceea ce priveDte fondul funciar al &udeului -rgeD: acesta se prezint7dup7 cu! este reprezentat .n tabelul 3.".. Ta8e(u( 0+3+ F%ndu( =unciar eJistent @n $udeu( Ar&e (a =ine(e anu(ui .22/F<e cate&%rii de =%(%sin9

&udetul

5otal suprafata

Suprafata agicol7(9a)

Din care pe categorii de folosint7(9 a) -rabil 1(221"

+asuni 1)2$82

8anete "*(8"

Vii 12*"

%ivezi 2228"

-rges

$82$31

3""($*

Sursa' III.arges.insse.ro3 >n ceea ce priveDte producia agricol7 obinut7 la principalele culturi .n &udeul -rgeD (gr<u: secar7: orz: poru!b: floarea soarelui: sfecl7 de za97r:legu!e Di fructe) din datele prezentate se poate observa o reducere a produciilor obinute la plantele te9nice tradiionale cu! sunt' sfecla de za97r dar Di altele ne !ai evideniate .n tabel cu! ar fi' rapia: in: c<nepa: tutun etc.: precu! Di a altor culturi' plante fura/ere: plante !edicinale Di aro!atice unfeno!en datorat .n principal i!posibilit7ii asigur7rii dot7rilor pentru!ecanizarea acestor culturi.De ase!enea: au avut loc !odific7ri Di .n structura patri!oniului po!icol Di cel viticol. -Dadar: .n agricultura noastr7 este accentuat7 structura de producie e=tensiv7 .n care predo!in7 culturile cerealiere (gr<u: poru!b: floareasoarelui: orz) .n suprafa a cultivat7 Di .n producia !arf7 Di a altor culturi carevalorific7 slab p7!<ntul. S;a constatat c7 .n &udeul -rgeD: e=ist7 dou7 tipuri de activit7i zoote9nice: activit7 i ce presupun ur!7torul i!pact asupra !ediului' ; activit7i zoote9nice .n !icile gospod7ri particulare? pentru acestea nus;a f7cut o inventariere deoarece suprafeele afectate sunt !ici Di dispersate .ngospod7riile proprii?; activit7 i zoote9nice organizate .n !ari co!ple=e de specialitate? .n /udeul -rgeD e=ist7 cinci !ari co!ple=e de creDtere a ani!alelor Di p7s7rilor?(SC -vicola S- CosteDti: SC Kaditon Group S %: SC -grodevelop!ent S %Di SC Danbred S %): Di Dase co!ple=e zoote9nice de di!ensiuni reduse( SC 8orstefi 1!pe= S % +iteDti: SC Golsuin S %: SC Watt9an 5rading S %:SC C+5-lbota: SC -gropit 8er!a: SC European %ivestoJ E=i! S %): iar de/eciile acestora sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor pe care le dein.+rin ur!are: se poate considera c7 pagubele ce pot fi provocate!ediului prin utilizarea

.ngr7D7!intelor c9i!ice neecologice .n practicileagricole sunt !ultiple'; poluarea !ediului .ncon/ur7tor: .n special a apelor subterane Di desuprafa7 cu nitrai: !etale etc. ca ur!are a utiliz7rii de substane c9i!ice pentru fertilizarea solului? ; poluarea at!osferic7 prin creDterea e!isiei de a!oniac ca ur!are a practic7rii siste!elor intensive de creDtere a ani!alelor precu! Di datorit7stropirii culturilor?; proble!e care provin din feno!enul de !arginalizare' degradareainfrastructurii: abandonarea terenurilor: eroziunea c9i!ic7 Di fizic7 a solurilor?; tasarea: poluarea solului ceea ce deter!in7 o sc7dere a capacit7ii sale productive Di .nr7ut7irea calit7ii resurselor de ap7?; degradarea peisa/ului Di a 9abitatului speciilor s7lbatice etc.-Dadar o reconsiderare a activit7iilor de utilizare a pesticidelor .ne=ploata iile agricole se i!pune ca Di un factor ele!entar pentru contribuia ladezvoltarea unei agriculturi durabile Di sustenabile dar Di pentru evitareadeterior7rii factorilor de !ediu: cu prec7dere .n !ediul rural. Dac7 ine! contDi de orient7rile +oliticii -gricole Co!une (+-C) .n UE: care au ca obiectiv principal dezvoltarea !ediului rural din perspectiva proteciei !ediului.ncon/ur7tor: f7r7 de care nu se poate accepta dezvoltarea viitorului !ediu rural. 0+-+0+ Caracteristici &enera(e a(e 'ediu(ui @n Hudeu( Ar&e E=is7a diferene .ntre dezvoltarea econo!ic7 .n !unicipiul reedin 7 de /ude i autorit7 ile locale: dar i .ntre activit7ile din nord (zona preponderent industrial7) i cele din sud (zona preponderent agricol7). Civelul de poluare se datoreaz7 activit7ilor industriale din /ude ul -rge. Datorit7 sc7derii produciei i a crizei econo!ice: se constat7 o sc7dere a nivelului de e!isii. >n cazul polu7rii at!osferice cu S42 i particule sedi!entabile sc7derea a fost se!nificativ7: iar .n cazul polu7rii cu C42 sc7derea a fost !ai uoar7 din cauze industriale. 1!pactul asupra s7n7t7 ii u!ane cauzat de activit7ile industriale (industrie: agricultura: instalaii !ari de ardere: etc.) se !aterializeaz7 prin creterea incidenei unor afeciuni respiraorii: dar i afeciuni !ai grave provocate de e=punerea la poluani to=ici sau periculoi. E=punerea de lung7 durat7 sau per!anent7 la poluani at!osferici poate genera sensibilizarea puternic7 a organis!elor: facilit<nd instalarea unor afeciuni cronice. >n ceea ce privete i!pactul asupra !ediului: prin sc7derea indicatorilor de calitate a !ediului .ncon/ur7tor sunt afectate toate for!ele de viaa (cu influene negative asupra produciilor agricole: dar i cu efecte asupra 9abitatelor: !igr7rii sau dispariiei speciilor: di!inu7rii nu!7rului de indivizi din anu!ite specii). 5oi poluanii contribuie prin efecte la feno!ene globale de poluare ' distrugerea stratului de ozon: efectul de ser7: ploile acide: etc. 1!pactul asupra calita ii vieii se poate !anifesta de la st7ri de disconfort p<n7 la activarea unor for!e alergice co!binate: cu repercursiuni pe ter!en lung asupra s7n7t7ii o!ului. Surse de <%(uare Principalele surse de polaure a apelor sunt determinate de domeniile industriale de baz) ; industria produc7toare de energie electric7 Di ter!ic7 (9idrocentralele de pe r<urile -rge : ,<lsan: 5<rgului: Doa!nei: Da!bovia: 8iliala Electrocentrale +iteti ; Cord i Sud: Curtea de -rge)? ; industria petrolier7 i a gazelor de sond7 (Sc9ela +etrol +iteti i G7eti)? ; industria construciilor de !aini (e=.' SC -uto!obile Dacia enault S-: SC Subansa!ble -uto S- +iteti)? ; industria c9i!ic7 i petroc9i!ic7 (8abrica de Co!bustibil Cuclear #ioveni: +etro! 4#, Grup -rpec9i! S- +iteti)? ; industria !aterialelor de construcii (Kolci! Ci!entul S- Ca!pulung)? ; industria e=ploat7rii i prelucr7rii le!nului (Stalpeni: Curtea de -rges: ucar: Do!nesti: SC -lpro! S- +itesti)? ; fer!ele de pasari si porci.

Emisii# calitatea aerului i zgomot n "udeul Arge +rincipalele aspecte privind calitatea aerului a!biental se refer7 la' poluarea generat7 de traficul rutier: poluarea generat7 de desf7urarea activit7ilor industriale: di!inuarea fondului forestier: e=istena depozitelor de deeuri !ena/ere nea!ena/ate corespunz7tor. 5raficul rutier constituie o surs7 de poluare i!portant7 .n /ude datorit7 nu!7rului !are de autove9icule e=istente: precu! i faptului c7: datorit7 absenei dru!urilor ocolitoare ale localit7ilor: traficul de tranzit: deosebit de intens pe dru!urile naionale: are loc .n interiorul ariilor locuite. Din acest !otiv: un procent se!nificativ din populaie (locuitorii din zonele li!itrofe cailor de trafic) este e=pus la poluare. Do!inant7 din acest punct de vedere este a=a E;,. 1!pactul potenial asupra sanatatii u!ane: efecte asupra s7n7t7ii u!ane sunt cele legate de c<t de nocive pot fi gazele de eapa!ent care conin C4=: C4: S4 2: C42: co!pui organici volatili: particule .nc7rcate cu !etale grele (plu!b: cad!iu: cupru: cro!: nic9el: seleniu: zinc). -cestea .!preun7 cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca proble!e respiratorii acute i cronice: precu! i agravarea altor afeciuni. 5raficul greu: generator al unor niveluri ridicate de zgo!ot i vibraii: precu! i fondul sonor per!anent deter!in7 condiii de apariie a stresului: cu i!plicaii uneori !a/ore asupra st7rii de s7n7tate. 1!pactul asupra !ediului gazele e!ise din trafic contribuie at<t la creterea acidit7ii at!osferei: c<t i la for!area ozonului troposferic: cu efecte directe i0sau indirecte asupra tuturor co!ponentelor de !ediu (vegetatie: fauna: sol: apa). +rezena !etalelor grele .n gazele de eapa!ent afecteaz7 calitatea solului i apelor: starea de s7n7tate a florei i faunei. De ase!enea: are loc poluarea solului cu diferite deeuri: .n special .n locurile de parcare: cu produse petroliere provenite de la unele defeciuni ale autove9iculelor: precu! i cu diferite substan e provenite din accidente rutiere. 1!pactul asupra calit7ii vieii' traficul produce disconfort locuitorilor din zonele c7ilor rutiere i!portante prin gazele de eapa!ent i prin zgo!ot i vibraii: sc7derea valorilor estetice ale peisa/ului generat7 de e!isiile de gaze arse i de fu!: creterea costurilor pentru .ngri/irea !edical7 i pentru intreinerea locuinelor. eeaua de !onitorizare a calit7ii aerului .n /udeul -rge este for!at7 dintr;un nu!ar de 12 staii fi=e clasificate: .n raport cu scara de reprezentativitate spaial7 sau cu sursele de poluare ur!7rite. De ase!enea: datorit7 tipului de activit7i antropice: se fac deter!in7ri gaz; cro!atografice pe probe de 3) de !inute: pentru indicatori din grupa H5V (benzen: toluen: =ilen) i din grupa +-K;urilor (9idrocarburi aro!atice policiclice). >n /udeul -rge !onitorizarea polu7rii de fond se realizeaz7: .n raport cu scara de reprezentativitate spaial7: pe trei niveluri' nivel regional: nivel periurban0rural i nivel urban. +oluarea de fond reprezentativ7 la scar7 regional7 este !onitorizat7 .n cadrul unei staii !eteorologice aflat7 la 1.)))! altitudine .n C;, /udeului: unde se !7soar7 concentra iile ur!7torilor poluani gazoi' dio=id de sulf (S42): dio=id de azot (C42): a!oniu (CK"). >n ulti!ii ani: pe fondul sc7derii activit7ilor: nu s;au .nregistrat dep7iri la nici unul din poluan ii !7surai. +oluarea de fond reprezentativ. la scar7 periurban70rural7: este !onitorizat7 prin sta ia a!plasat7 la intrare .n Curtea de -rge (-vicola): iar cea urban7 este !onitorizat7 .n cadrul sta iei a!plasate .n +iteti staia Stadion. %a cele dou7 staii nu s;au .nregistrat dep7iri fa7 de nor!ele ad!ise prin S5-S 12*("08(. >n ceea ce privete poluarea de i!pact e=ist7' - Staii de tra%ic - cunosc<ndu;se i!pactul i!portant asupra calit7ii aerului produs de traficul rutier intens este o constant7 cunoaterea i reactualizarea zonelor critice i de risc: .n vederea li!it7rii efectelor negative datorate acestuia. >n acest sens - +# -rges a stabilit un nu!ar

de " staii pentru !onitorizarea polu7rii generate de traficul rutier: precu! i poluan ii ce trebuie !7surai confor! S5-S 12*("08( i 4rdinului nr.*2202))2. - Staii industriale & dezvoltarea industriei din /udeul -rge a necesitat adoptarea unei reele de !onitorizare for!at7 din cinci staii a!plasate .n /urul principalelor surse de poluare (Hradu: 4ar/a: Cateasca: +rundu: #ioveni). >n ulti!ii ani nu s;au .nregistrat dep7 iri se!nificative ale indicatorilor !onitorizai' dio=id de sulf(S42): dio=id de azot (C42): a!oniac(CK3): for!alde9id7 (KCK4): fenol (C$K*;4K): acid clor9idric (KCl). Ca i .n alte reedinte de /ude: /udetul arges a necesitat o evaluare preli!inar7 a calit7ii aerului: bazat7 pe o co!binare a rezultatelor obinute din !7sur7tori cu cele ob inute prin !odelare. +entru aflarea e!isiilor s;au luat .n calcul' surse punctuale ; 18 unit7i industriale: surse de suprafa7 ; toate sursele asociate .nc7lzirii rezideniale: instituionale i co!erciale: prepar7rii 9ranei precu! i surse de suprafa7 !obile (trafic) ; 18 str7zi. -naliza rezultatelor evideniaz7 faptul c7 cea !ai !are contributie la e!isiile de S42: C42: +#1) si +b (83T: 22:*T: 2)T si: respectiv 2)T) o au sursele punctuale: deci activitatile industriale. +entru pulberile .n suspensie valorile concentratiilor !edii anuale au depasit C#- anuala ():)(* !g0!c) .n !a/oritatea punctelor de prelevare iar: valorile lunare pentru pulberi sedi!entabile au depasit C#- lunara (1( g0!p0luna). Starea apelor de suprafa i subterane Condiiile naturale ; relieful: regi!ul 9idrografic relativ bogat: co!poziia solurilor i cli!a placut7 ; se reflecta i influeneaz7 structura fondului funciar: constituindu ; se .n acela i ti!p .n valoroase resurse naturale. +7unile i f<neele naturale ; suport pentru creterea ani!alelor: dealurile subcarpatice ; propice po!iculturii i viticulturii: luncile din zona sudic7 ; favorabile diverselor culturi cerealiere: for!eaza suprafaa agricol7 i ocup7 *):*T din teritoriul /udeului. a& Starea apelor de suprafata# raurilor -pele de suprafata ocupa 2(*" 9a si o lungi!e totala a raurilor supraveg9eate de 1.21( W!. #onitorizarea calitatii apelor din /udetul -rges cuprinde ur!7toarele' ; ape curgatoare de suprafata? ; lacuri naturale si de suprafata? ; ape subterane? ; surse de poluare. %ungi!ea totala a raurilor supraveg9eate din /udetul -rges este de 121( J! (1))T): din care' ; categoria 1 R1)"2 J! (8$T)? ; categoria a;11;a R$3 J! (*T)? ; categoria a;111;a R12J! (1T)? ; degradat R23 J! (8T). Calitatea apelor de suprafata din /udet se prezinta dupa cu! ur!eaza' ; Rau( Ar&es se incadreaza in categoria 1 de calitate: pe 1)* J! (din totalul de 1"1 J! strabatuti in /udetul -rges): iar pe o lungi!e de 3$ J! se incadreaza in clasa a 11;a de calitate ca ur!are a e=cesului de nutrienti. > Rau( D%a'nei se incadreaza in categoria 1 de calitate pe "2 J! (din totalul de 1)( J!): iar pe o lungi!e de *$ de J! se incadreaza in clasa a 11;a de calitate: ca ur!are a poluantilor specifici de origine ani!ala. > Rau( Basc%v se incadreaza in categoria a 11 a de calitate pe un seg!ent de 1(:2 J! (din totalul de 3* J!): iar pe o lungi!e de 1(:8 J! se incadreaza in clasa a 111;a de calitate: ca ur!are a e=cesului de nutrienti si al gradului de !ineralizare.

> Lacu( Basc%v se incadreaza in categoria a 1 de calitate din punct de vedere fizico;c9i!ic si in categoria a 111;a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. > Lacu( G%(esti se incadreaza in categoria a 11;a de calitate din punct de vedere fizico; c9i!ic si in categoria a 1,;a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic. > Lacu( Budeasa se incadreaza in categoria a 111;a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. Calitate necorespunzatoare a apei de suprafata a fost identificata .n raul Cea/lovel: iar raul Cot!eana ra!ane in continuare susceptibil de o eventuala poluare cu cloruri si produs petrolier: c9iar daca a suferit o i!bunatatire a calitatii apei. Calitatea apelor de suprafata de pe teritoriul /udetului este in confor!itate cu 4rdinul 11"$02))2. Din punct de vedere biologic incadrarea s;a facut pe baza analizei bio!asei fito si zoo;planctonice: constatandu;se incadrarea in categoria !ezo saproba pentru o lungi!e de rau de 18$ W!. Din punct de vedere bacteriologic apa raurilor se incadreaza in totalitate in li!itele confor! S5-S 3))102))2 constatandu;se lipsa colifor!ilor totali si fecali. Sursa de poluare care produce degradarea raului Cot!eana este S.C.+. +etro!;Sc9ela +etrol +itesti: sectiile Sa!ara: Cocu: +oiana %acului. Din punct de vedere biologic si bacteriologic gradul de curatenie relativa incadreaza apa !a/oritatii raurilor din bazinul 9idrografic -rges din punct de vedere al saprobitatii in zona Z; saproba: apa de calitate buna. E=ceptie fac apele raului Da!bovnic: Cea/lov si Cot!eana care din punct de vedere biologic au o calitate !edie spre buna. eferitor la calitatea apei lacurilor de acu!ulare din /udet: e=pertizele efectuate arata faptul ca !a/oritatea acestora s;au incadrat in li!itele categoriei 1 de calitate: cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligoB!ezotrof. 5otodata pentru evaluarea calitatii apei in reele de canalizare !ena/era si pluviala a !unicipiilor +itesti si Ca!pulung: precu! si a apelor evacuate in diverse cursuri de apa de pe raza acestor !unicipii: s;au realizat ca!panii de recoltare si analize fizico;c9i!ice si biologice B bacteriologice cu scopul de a deter!ina aportul de i!purificare asupra raului -rges si 5argului. 1n ur!a acestor evaluari s;au dispus !asuri de confor!are cu ter!ene si responsabilitati precise i!purificatorilor direci si indirecti. Foraje de alimentare: ;SC -+- C-C-% 2))) S- +itesti cu fora/ele din zonele #aracineni 1 si 11 si ,alea #are? ;SC Edilul CG- Ca!pulung ; doua fora/e in e=ploatare: 5oplita si %eresti? ;SC - 4 S- Ca!pulung;sase fora/e .n e=ploatare? ; - pentru -ctivitati Cucleare;Sucursala Cercetari Cucleare +itesti' un put la Davidesti? ;S- -uto!obile Dacia S-. Foraje de o servaie ;S- -rpec9i! S- '13 fora/e? ;SC -uto!obile Dacia S-' 1 fora/. Calitatea acestora a fost corespunz7toare confor! S5-S 13"201221: cu e=ceptia substantelor organice: iar la fora/ele de observatie situate la sud de SC -rpec9i! S- +itesti s;au .nregistrat depasiri la CK" si la fier. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 82213 !ii !etri cubi prin *$ restitutii? 1331!ii !etri cubi nu necesita epurare prin $ restitutii? 8(882 !ii !etri cubi necesita epurare prin *) restitutii. b& Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile' ,idraru: Cerbureni: Xigoneni: ,alcele: ausor si +ecineagu prezinta un grad de curatenie ridicat (()T) incadrandu;se in categoria oligotrofa: iar lacurile Hudeasa si Golesti prezinta un grad de curatenie de $*;$$T: incadrandu;le in categoria

!ezotrof. Din punct de vedere fizico;c9i!ic valorile indicatorilor analizati s;au inscris in S5-S "()$088 categoria 1 de calitate cu e=ceptia fosfatilor pentru lacurile ,alcele si Hudeasa. c& Starea calitatii apelor subterane #onitorizarea calitatii apelor subterane a pus in evidenta ur!atoarele' ; .ncarcari peste li!itele ad!ise la substante organice si pK: la fora/ele de ali!entare cu apa apartin<nd SC Edilul CG- S- Ca!pulung: SC -pa Canal 2))) S- +itesti si SC -ro SCa!pulung? ; prezenta pesticidelor pe arii restranse in zona 8alfani si #icesti: fapt ce a deter!inat declararea zonelor ca zone conta!inate de poluare istorica? ; prezenta clorurilor in fantanile din gospodariile li!itrofe raului Cot!eana: deter!inand declararea si a acestor zone ca zone conta!inate de poluarea istorica generata de SC+ +etro! S- B Sc9ela +etrol +itesti. Ta8e( nr+ 0+B+ Reea de cana(i7are i tratare a a<e(%r u7ate Calitatea apelor evacuate uzate care necesit7 epurare se prezint7 astfel' ,olu!e de ape uzate R8(882 !ii !c Corespunz7tor *"( 1nsuficient 8(2)$ Ceepurat 122 Cele *) restitutii corespunzatoare evacuarii apelor uzate ce necesita epurare sunt dotate cu instalatii de epurare "( de restitutii: din care' ; au functionat corespunzator "? ; au functionat necorespunzator "2? ; nu au functionat 1? Sursele potentiale de poluare a apelor sunt' ; statii de epurare orasenesti' +itesti: Ca!pulung: Curtea de -rges? ; statii de epurare ape uzate industriale a societatilor' SC -rpec9i! S- +itesti: SC -uto!obile Dacia S- Colibasi si Sucursala de Cercetari Cucleare Colibasi. -pa din precipitatii se analizeaza in punctele' sediul 1+# +itesti si 8undata. Statia auto!ata instalata la sediul 1+C +itesti: deter!ina ur!atorii poluanti' o=izii de azot: o=izii de sulf si !ono=idul de carbon. Deter!inari gaz;cro!ografice pe probe de 3) !inute in punctele' sediul 1+# +itesti: 4ar/a: Cateasca: #ioveni pentru indicatorii din grupa H5V (benzen: toluen: =ilen) si grupa +-K;urilor (9idrocarburi policiclice aro!atice). Unitatea !obila (autolaboratorul) face deter!inari pentru indicatorii' o=izi de azot si sulf: !ono=idul de carbon: ozon: pulberi in suspensie: in cazuri speciale (sesizari: etc.). Suprave'(erea calitatii apei: eteaua de supraveg9ere a calitatii apei este structurata astfel' Sectiuni in flu= rapid R(? ; aul -rges' Cerbureni: Hudeasa: +itesti +od: Golesti? ; aul Doa!nei' #aracineni? ; aul 5argului' Ca!pulung si Clucereasa. Sectiuni in flu= lent R 18' ; aul -rges' Capataneni: Xigoneni: +itesti: Cateasca? ; aul Doa!nei' Ha9na usului: Ciu!esti?

; ; ; ; ; ; ; ;

aul 5<rgului' ,oinea: +iscani? aul ,alsan'Hradet: ,alea #arului? aul Da!bovia' +odul Da!bovitei? aul 5opolog' Salatruc? aul -rgesel' Ca!aesti: #ioveni? aul Cea/lov' 4ar/a? aul Da!bovnic' Suseni? aul Cot!eana' Ciobani: ic9itele.

Lacuri de acumulare ) *+ ' ; aul -rges' ,idraru: 4iesti: Cerbureni: Curtea de -rges: Xigoneni: ,alcele: Hudeasa: Hascov: +rundu: Golesti? ; aul 5argului' auDor? ; aul Da!bovita' +ecineagu. -naliza apei consta in' ; regi! de o=igen? ; grad de !ineralizare? ; indicatori specifici? ; indicatori biologici? ; indicatori bacteriologici. %a statiile de epurare ale celor trei !unicipii din /udet au aparut si depasiri ale li!itelor avizate la anu!iti indicatori de calitate: datorate' e=ploatarii necorespunzatoare a treptei biologice? uzurii instalatiilor ce co!pun statiile de epurare? randa!entului scazut al instalatiilor din treapta secundara? te9nologiei greoaie de des9idratare a na!olului pe paturi de uscare? nefunctionarii ingrosatoarelor de na!ol. -stfel ' (i) la statia de epurare +itesti: indicatorii' a!oniu: CH4*: fosfor au prezentat depasiri ? (ii) statia de epurare Curtea de -rges' a!oniu: fosfor: substante organice (CH4*): CC4;Cr si suspensiile au prezentat depasiri? (iii) statia de epurare Ca!pulung' azot total: fosfor: CC4Cr si suspensiile au prezentat depasiri. Sol# subsol# ape subterane Cercetarile pedologice au pus in evidenta e=istenta: pe teritoriul /udetului -rges a unei !ari varietati de soluri: incepand de la solurile pa/istilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca. 1n partea nordica a /udetului au o larga rasp<ndire solurile !ontane: acestea fiind soluri brun acide: soluri brunepodzolice feriiluviale: regosoluri: rendzine. - doua categorie de soluri o constituie cele din eta/ul padurilor de rasinoase si de a!estec: care sunt soluri brun acide !ontane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice !ontane. Dealurile pie!ontane si subcarpatice ale -rgesului reprezinta do!eniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune;galbui: iar podisurile pie!ontane Cot!eana si Candesti au soluri podzolice pseudogeice si brune;galbui: cu aciditate ridicata. 1n sud: inclusiv in ca!pie: apar soluri pseudogleizate: iar .n lungul vailor apar soluri brun roscate: si brun;roscate podzolice: specifice unui cli!at !ai cald. Solurile /udetului -rges: for!ate in conditii variate de cli!a: relief: !aterial parental: sunt afectate cu intensitate diferira de anu!iti factori li!itativi' a) -rgilozitate asociata sau nu cu diferentierea te=turala sau variatia te=turii profilului solurilor: brun roscate: brune argiloiluviale: brune luvice: luvisoluri albice: planosoluri:

vertisoluri: unele coluvisoluri si soluri aluviale: datorita careia aceste soluri au o serie de .nsusiri nefavorabile: cu! ar fi' ; per!eabilitate si porozitate scazute? ; sunt co!pactate: feno!enul avand intensitate variata de la redusa pana la foarte !are? ; capacitate !are de retinere si !ica de redare a apei plantelor cultivate? ; infiltratia apei este lenta: solul a/unge repede la saturatia !a=i!a .n stratul superior (orizontul sau -QE si partea i!ediat superioara a orizontului H): iar surplusul de apa balteste? ; la u!ezire devin plastice si aderente: iar .n stare uscata crapa? ; se .ncalzesc greu: de unde si denu!irea practica de Esoluri reciF. b) Caracterul vertic al vertisolurilor si subtipurilor vertice: datorat caracteristicii de gonflare la u!ezire si contractare .n stare uscata: a argilei. Efectul negativ se reflecta asupra regi!ului apei din sol si asupra radacinilor plantelor care sufera rupturi si distrugeri .n perioadele cu deficit de u!iditate cand solurile crapa pana .n profunzi!e? c) +seudogleizarea ; ele!ent diagnostic ; factor li!itativ asociat solurilor cu argilozitate ridicata: este datorat e=cesului de u!iditate provenit din precipitatii? d) Gleizarea: ele!ent diagnostic ; factor li!itativ asociat solurilor 9idro!orfe si unele soluri aluviale: este datorata e=cesului de u!iditate provenit din apa freatica aflata la ad<nci!e !ai !ica de 1 ! si0sau din izvoarele de coasta de pe versanti sau baza versantilor? e) Eroziunea de suprafata si .n adanci!e: feno!en co!ple= sau consecinta a unor actiuni: consta in distrugerea si indepartarea solului de catre apele .n !iscare: alunecari: prabusiri? f) -lunecarile de teren: active si0sau stabilizate? g) -ciditatea: ca factor singular sau asociata cu alti factori li!itativi: afecteaza o i!portanta suprafata cu soluri argiloiluviale: ca!bisoluri cu e=ceptia celor brune eu!ezobazice: u!brisoluri: vertisoluri? 9) Continut redus de 9u!us si ele!ente nutritive? +oluarea solului si a apelor subterane este generata in special de depozitarea necontrolata a deseurilor: de e=filtratiile de la depozitele de deseuri: de rezidurile zoote9nice depozitate necontrolat in bataluri nea!ana/ate in vederea fer!entarii. De ase!enea: poluarea solului si a apelor subterane se datoreaza traficului rutier (poluare cu !etale grele) si activitatilor de e=tractie a petrolului (poluarea cu produse petroliere). De ase!enea poate fi !entionata si poluarea datorita utilizarii nerationale a ingrasa!intelor B in special poluarea cu azotati: azotiti si fosfati. +entru egiunea Sud #untenia: activitatile de e=tractie a titeiului si cele din do!eniul agricol au avut si au o pondere deosebit de i!portanta in econo!ia regiunii. -ceste activitati au generat o poluare istorica a solului si a apelor subterane: continuand si in prezent sa afecteze calitatea acestor co!ponente ale !ediului. 1!pactul asupra sanatatii u!ane consta in aparitia i!bolnavirilor datorita consu!ului de apa provenita din surse subterane de !ica adanci!e (fantani particulare) poluate datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor !ena/ere: evacuarii necontrolate a apelor uzate si deseurilor provenite din activitatile zoote9nice: aplicarii ingrasa!intelor si activitatilor de e=tractie a petrolului. Conta!inarea !icrobiologica a at!osferei genereaza riscul unor boli infectioase in cazul locuitorilor din vecinatatea fer!elor zoote9nice. -vand in vedere nu!arul de locuitori e=pusi: riscul a fost evaluat ca fiind se!nificativ. 1!pactul asupra !ediului' sursele de poluare fac parte din doua categorii si anu!e surse de poluare;degradare interioare a caror origine are legaturi directe cu natura si evolutia suprafetei in cauza si surse de poluare e=terioare a caror origine trebuie cautata in e=teriorul suprafetei in cauza. Din pri!a categorie fac parte eroziunea solului: desertificarea: saraturarea: e=ces de u!iditate s.a. Din a doua categorie fac parte surse de poluare cu! ar fi irigarea cu ape uzate orasenesti sau industriale insuficient epurate: e!isiile nocive rezultate din procese industriale: circulatia auto: c9i!izarea agriculturii s.a. 1!pactul asupra calitatii vietii este se!nificativ si se datoreaza

poluarii solurilor si apelor subterane utilizate ca surse de apa potabila. De ase!enea: !irosurile datorate activitatilor zoote9nice si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor !ena/ere au un i!pact se!nificativ asupra calitatii vietii. C%nservarea 8i%diversit9ii 1 starea ?a8itate(%r natura(e a =(%rei si =aunei sa(8atice 1 arii <r%teHate #area varietate a for!elor de relief a deter!inat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei salbatice si c9iar a plantelor cultivate. -stfel de la nord la sud se disting ur!atoarele eta/e de vegetatie' eta/ul alpin: eta/ul padurilor de rasinoase: eta/ul padurilor de foioase: eta/ul de stepa. 8lora ocrotita este reprezentata prin' tisa: arborele lalea: laur: !agnolia: GingJo biloba: c9iparosul de balta: castan co!estibil: nuc: salca! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda. (aceste e=e!plare de flora sunt considerate ocrotite fie datorita unor acte nor!ative anterioare: fie datorita raritatii lor in /udet). Datorita prezentei unor acu!ulari au aparut specii de pasari specifice zonelor u!ede: din care' lebada: lisita: pescarus: corcodel: starc: rata salbatica. Dintre speciile rapitoare: uliului pasarar si cel sorecar. -lte specii sunt corbul: randunica. Circa ")T din suprafata /udetului este acoperita cu paduri situate in principal in zona de deal si de !unte. -cestea contin circa $) specii de arbori: 38 specii arbustive: 28$ specii erbacee si subarbustive. (dintre aceste sunt ocrotite 12) specii). -stfel: de e=e!plu: din cele 1$ specii de plante carora li s;a atribuit: prin lege: calitatea de !onu!ent al naturii (Decretul nr.23(012*) al Consiliului de #inistrii): 2 vegeteaza .n +iatra Craiului' floarea de colt (%eontopodiu! alpinu!): sangele voinicului (Cigritella rubra): s!irdarul ( 9ododrendon Jotsc9Oi): bulbucii de !unte (5rolius europaeus): iedera alba (Dap9ne blagaOata): tulc9ina (Dap9ne cneoru!): tisa (5a=us baccata): g9intura galbena (Gentiana lutea): garofita +ietrei Craiului (Diant9us calizonius). 5abitate naturale Datorita e=istentei unei largi varietati de for!e de relief: in /udetul -rges e=ista aproape toate tipurile de 9abitate identificate .n o!ania. Dintre cele (83 tipuri de 9abitate e=istente in o!ania: doar cele 13 9abitate de coasta si o parte din 9abitatele de zone u!ede nu se regasesc in /udet. E=ista unele e=ceptii in ceea ce priveste afectarea 9abitatelor si cadrului natural !ai ales datorita unor activitati antropice' ; 9abitatul aspretelui: .n ezervatia ,alsan: este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acu!ulare ,alsan: recoltare piatra din rau: poluari diverse: bracona/. 1n acest caz e=ista o necesitate a i!bunatatirii !anage!entului de !ediu dn rezervatie? ; 9abitate forestiere din raza ocoalelor silvice 5opoloveni: Curtea de -rges: +oiana %acului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la e=ploatarile petroliere din zona? ; 9abitate forestiere afectate de taieri abuzive efectuate !ai ales .n padurile particulare? ; !onu!ente ale naturii si istorice din rezervatia E#icrorelief Carstic CetateniF care sunt afectate de activitatile a trei sate de rudari e=istente .n cuprinsul ariei prote/ate. Starea ariilor naturale prote"ate Datorita reliefului eta/at si asezarii sale la rascruce de influente cli!atice: /udetul -rges este deosebit de bogat .n regiuni si peisa/e deosebit de fru!oase. De la luncile /oase ale -rgesului si pana in alpinul 8agarasilor regiunea ofera: prin varietatea orografica: conditii opti!e pentru desfasurarea intr;o ga!a larga a unei bogate flore si faune: precu! si a diferitelor for!atiuni geologice. -cestea sufera .nsa: din ce .n ce !ai !ult influenta nefasta a factorului antropic. 1n /udetul -rges e=ista un nu!ar de 82 arii prote/ate in suprafata totala de 3*.(38:2* 9a: ceea ce

reprezinta *:2T din suprafata /udetului. +entru a putea realiza o suprafata ocrotita co!parabila cu !edia europeana este necesar ca aceasta sa reprezinte circa 1) T din suprafata /udetului. -cestea au fost trecute sub regi! de ocrotire prin Kotar<rea nr.180122" a Consiliului &udetean -rges. Dintre acestea 2( arii prote/ate si doua parcuri nationale fac parte din reteaua nationala de arii prote/ate confor! %egii nr.*02))) privind aprobarea planului de a!ena/are a teritoriului B sectiunea 111 zone prote/ate: iar restul sunt de interes local. >n afara de acestea sunt ocrotite 2" specii cu valoare istorica si dendrologica deosebita si 22 specii de ani!ale. Este intoc!ita lista rosie a plantelor superioare care cuprinde 1") de specii. +entru unele arii prote/ate e=ista studii de inventariere a tuturor speciilor de plante e=istente .n acea zona. Situatia ariilor prote/ate din /udet se prezinta astfel' Parcul 6ational Piatra Craiului: situat la /onctiunea celor doua !ari catene carpatice: e=tre!itatea sud vestica a Carpatilor 4rientali si capatul estic al Carpatilor #eridionali. +iatra Craiului #are se .nalta singuratica sub for!a unei cul!i !asive de calcar: cu creasta fierastruita ase!enea spinarii unui peste urias: al carui cap volu!inos este .ntors spre nord;est: spre 9otarul Xarnestilor: iar coada spre sud: .n directia Da!bovicioara. 1!presioneaza se!etia abrupturilor: avenelor: 9ornurilor: vailor si pesterilor care fac din +iatra Craiului una din cele !ai tipice regiuni carstice din tara. Conditiile de !ediu specifice datorate structurii geologice si configuratiei reliefului: au deter!inat instalarea unei flore foarte bogate si variate cu nu!eroase ende!is!e. %a fel de bogata si diversificata este si fauna. - fost derulat incepand din 1222 cu suport financiar de la Hanca #ondiala: prin Guvernul o!<niei si egia Cationala a +adurilor: proiectul de conservare a biodiversitatii .n +iatra Craiului: cu obiectiv prioritar crearea !anage!entului unitar la nivelul ariei prote/ate: ur!<nd ca apoi sa e=iste o continuitate a ad!inistrarii parcului de catre structurile nationale e=istente. !ezervatia mixta Valsan ; aspretele 7 relicva din tertiar si o prezenta rara se gaseste inca .n apele raului ,alsan. -spretele a fost descoperit de studentul naturalist C. Stoica si studiat !ai apoi de #. Du!itrescu: +. Hanarescu si C. Stoica: care au identificat .n acest peste nu nu!ai o specie noua: ende!ica: ci si un gen nou o!anic9t9Os ,alsanicola. Contrar tuturor asteptarilor acest relict tertiar: a supravietuit p<na .n prezent: situatie .n care conservarea 9abitatului aspretelui s;a i!pus ca o prioritate absoluta. 1n rezervatia !i=ta ,alsan se derulaeaza proiectul %18E MSalvati aspreteleF: sub .naltul patrona/ al -cade!iei o!ane. 8acuri glaciare B in a!onte de obarsia vailor: in caldarile %eaotei si sub #oldoveanu: se gasesc !ai !ulte lacuri alpine: situate in principal sub Cur!atura Xarnei. Cele !ai !ulte sunt in bazinul superior al raului Doa!nei la altitudini de peste 12))!: in unele dintre ele s;a incercat cu /ertfe si straduinte: introducerea vietii. ezervatiile paleontologice: geologice si zonele carstice: adapostesc infor!atii si !arturii inesti!abile despre trecutul acestor !eleaguri si .n !ulte situatii ele se alatura sit;urilor istorice. Arii prote"ate de interes national/9a 7 8egea nr3(/'))) 1 #icrorelief carstic Cet7teni0 "1.8( 2 Granitul de la -lbesti0 ).* 3 %ocul fosilifer Suslanesti0 3.8 " Calcarul nu!ulitic -lbesti0 ).* * +oiana cu Carcise Cegarasi0 * $ Xona carstica Da!bovicioara0 123( ( #oldoveanu;Capra0 ")(" 8 +estera +iscul Cegru0 "2.2 2 +estera Dobrestilor0 ).* 1) +estera nr.1*0 ).* 11 +estera Da!bovicioara0 ).* 12 +estera Uluce0 ).*

13 +estera Stanciului0 ).* 1" -venul din Grind0 ).* 1* %acul 1ezer0 ).$ 1$ %acul Xarna0 ).8 1( %acul &g9eburoasa0 1.8 18 %acul Kartop 10 ).3 12 %acul Kartop 110 ).3* 2) %acul Kartop ,0 1 21 %acul #7n7stirii0 ).$ 22 %acul ,alea ea0 1.2$ 23 %acul Huda0 1."( 2" %acul 1zvorul;#useteica0 ).3 2* %acul Scarisoara Galbena0 1.22 2$ %acul Galbena 1,0 ).2 2( ezervaia ,alsan0 11822 28 %acul Hascov0 1$2 22 %acul lui Harca0 12." 3) Golul -lpin ,alea ea BXarna0 $"8) 31 Xona carstica #agura;Cucsoara0 1*.8 :O:A8 ',2003+1 Parcuri 6ationale 32 +arc Cational +iatra Craiului0 $2$( Arii prote"ate de interes local 7 5otr%ri C; 33 +arc #i9aesti0 $* 3" ,alea C9eii B ,alea G9i!bavului0 $$22.2* 3* +adurea 1edu;Cernat0 32(.* 3$ #untele aiosu0 22 3( ,alea Silistei0 2.2 38 Slanic0 $.1 32 Hraniste 10 (." ") Hraniste 110 *.$ "1 #eng9ea0 28.3 "2 #alu0 12 "3 Cego!iru0 2) "" +riboaia0 2." "* ,ladesti 01*.( "$ Hug9ea 10 2)".2 "( Hug9ea 110 33.( "8 #oiceanu0 13.* "2 Gruiul0 12.* *) 5opana0 1(".2 *1 ,edea0 3".8 *2 Cot!eana0 21.2 *3 Hascovele 10 3*." *" Hascovele 110 21.2 ** +ravat0 (8.* *$ ,alea Ursului0 $."

*( Xoruleasa0 23* *8 Hradet0 $)( *2 Coltul ,anator0 1$* $) obaia0 1$) $1 uginoasa0 1.$ $2 Carpenis0 1.$ $3 -rnuta0 2." $" 5rivale0 "(8.8 $* +odisor0 1.8 $$ Ce!oaica0 88.8 $( ic9ita0 ").$ $8 Hr7det uc7r0 32.1 $2 #ateias0 2.2 () Hraneasa0 2 (1 ,alea Satului0 82 (2 +oienari0 2(.( (3 #arginea0 2.2 (" Cegoiu0 1))) (* ancaciov0 ") ($ -lbutele0 3.1 (( %acsor0 2(.2 (8 #olivis0 "8.1 (2 Cerbul #ic0 23.( 8) Ha9na usului0 12.8 81 +apau0 2(.3 82 Corbi0 21.8 83 +apau Do!nesti0 "2 8" Corbi #o0 12.8 8* Corbi %a 01))." 8$ ezervatia Caturala 8agaras0 3(**$.$ 8( +arcul 8lorica 02.* :O:A8 ,01--32( :O:A8 <E6E!A8 0),((3)' Sursa: Starea =actorilor de $ediu ;udetul Arges '))( "%ne critice i de risc <rivind deteri%rarea ca(itatii 'ediu(ui @nc%nHur9t%r 1dentificarea si clasificarea proble!elor0aspectelor de !ediu se face luand in considerare' ; +lanurile %ocale si egionale de -ctiune pentru #ediu elaborate de agentiile /udetene de protectia !ediului care includ atat e=perienta acu!ulata de acestea in legatura cu calitatea !ediului cat si ele!ente rezultate din consultarea altor institutii care opereaza in activitatea lor cu proble!e de !ediu? ; +lanul Cational de -ctiune pentru #ediu care are rolul de punct de plecare pentru dezvoltarea +lanurilor %ocale si egionale de -ciune pentru #ediu: e=e!plu sau analogie pentru for!ularea activitatilor si obiectivelor: viziune pentru activitatile de detaliu la nivel regional in scopul sustinerii i!ple!entarii obiectivelor la nivel national? ; Strategia Cational7 de Dezvoltare Durabila (SCDD care creaza pre!izele unei racordari depline a

o!aniei la o noua filosofie a dezvoltarii: proprie Uniunii Europene si larg .!partasita pe plan !ondial B cea a dezvoltarii durabile. -ceasta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea la !odelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta: bazat pe interesul pentru cunoastere si inovare: orientat spre i!bunatatirea continua a calitatii vietii oa!enilor si a relatiilor dintre ei .n ar!onie cu !ediul natural. Ca orientare generala: lucrarea vizeaza realizarea ur!atoarelor o iective strate'ice pe termen scurt, mediu si lun'' ; 4rizont 2)13' 1ncorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansa!blul progra!elor si politicilor publice ale o!aniei ca stat !e!bru al UE. ; 4rizont 2)2)' -tingerea nivelului !ediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile. ; 4rizont 2)3)' -propierea se!nificativa a o!aniei de nivelul !ediu din acel an al tarilor !e!bre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile. 1ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura: pe ter!en !ediu si lung: o crestere econo!ica ridicata si: in consecinta: o reducere se!nificativa a decala/elor econo!ico;sociale dintre o!ania si celelalte state !e!bre ale UE. +rin pris!a indicatorului sintetic prin care se !asoara procesul de convergenta reala: respectiv produsul intern brut pe locuitor (+1H0loc): la puterea de cu!parare standard (+CS): aplicarea Strategiei Cationale creeaza conditiile ca +1H0loc e=pri!at .n +CS sa depaseasca: in anul 2)13: /u!atate din !edia UE: sa se apropie de 8)T din !edia UE .n anul 2)2) si sa fie usor superior nivelului !ediu european in anul 2)3). EJistenta un%r (i'ite de de=inire a c%nce<tu(ui de dura8i(itate +entru o parte a specialistilor de !ediu: durabilitatea se refera strict la epuizarea resurselor. +entru o !ai inse!nata parte conceptul include poluarea: conservarea naturii si alte aspecte legate de !ediu incon/urator. +entru alti specialisti: aspectele legate de calitatea vietii sunt !ai i!portante. antropocenic: durabilitatea include ur!atoarele ele!ente' >3 epuizarea resurselor B pentru a nu se a/unge ca viitoarele generatii sa nu aiba resurse '3 aspect ecologice si de protectie a mediului B pentru a asigura un !ediu curat si sanatos in care generatiile prezente si cele viitoare sa traiasca in ar!onie cu !ediu incon/urator? +3 calitatea vietii B pentru a asigura un nivel de trai satisfacator pentru generatiile prezente si viitoare. Conceptul de durabilitate include si conceptul de calitate a vietii. -cesta din ur!a nu are nici o perspectiva daca nu este co!binat cu conceptual de durabilitate. 5oate cele trei ele!ente prezentate sunt foarte i!portante pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabila la nivel global. Din aceste considerente: organis!ele internationale precu!' 1UCC: UCE+ sau 338: definesc dezvoltarea durabila ca fiind aceea de \i!bunatatirea calitatii vietii u!ane si in acelasi ti!p considerand capacitatile de intretinere si suport ale ecosiste!elor in care locui!]. 1n acest studiu utiliza! cea !ai consacrata definitie: cea a Co!isiei #ondiale pentru #ediu si Dezvoltare din cadrul Catiunilor Unite: publicata in cadrul raportului Hrundtland.

0+.+

Ana(i7a resurse(%r =i7iceG starea ae79ri(%r

-cest capitol studiaza Msc9eletulF urban al localitatii: care sustine activitatile de dezvoltare locala.Scopul este identificarea cantitativa si calitativa a retelelor de acces: utilitati publice: spatiilor si dotarilor publice care pot sustine obiectivele de dezvoltare locala: asigurand relatia dintre

celelalte resurse locale si capacitatea de a le transfor!a in produse si servicii cu valoarea adaugata cat !ai !are. +rocesul de urbanizare a devenit un feno!en general: specific si ireversibil: fiind rezultatul unor factori obiectivi cu! ar fi dezvoltarea co!ertului: a transportului si a industriei. 0+.+-+ In=rastructura de acces si trans<%rt 'ar=uri si <ers%ane

Dru!uri nationale din /udetul -rges 1.-1' %i!. &ud. Di!bovita B +itesti: J! 8)Q2$2;1)$Q*)): % R 2$:22$ J!? 2.DC ( ' %i!. &ud. Di!bovita B 5opoloveni B +itesti B #oraresti B %i!. &ud. ,ilcea: J! 8"Q)));1*$Q((*: % R (2:$$3 J!? 3.DC (C ' Hascov; Curtea de -rges BCapataneni B #al Sting %acul ,idraru B %i!. &ud. Sibiu: J! )Q)));11$Q8)8: % R 11*:$$2 J!? ".DC $*' %i!. &ud. 4lt B %unca Corbului B Cerbu B +itesti : J! 2)Q)*);121Q823: % R 31:(11 J!? *.DC $* - ' DC $* B Hrosteni B Costesti B %i!. &ud. 5eleor!an: J! )Q)));*1Q$)): % R "2:2)1 J!? $.DC $* H ' -1(+itesti) B Gea!ana B+itesti: J! )Q)));(Q*)): % R (:3$" J!? (. DC $( H ' %i!. &ud. 4lt B ,edea B +oiana %acului B +itesti : J! 1*8Q2));12)Q(1": % R 32:8($ J!? 8. DC (2 -' %i!. &ud. Di!bovita B Hadeni B ,alea #are : J! "3Q2();$"Q11): % R 2):*(3 J!? 2. DC (3 ' +itesti B Ci!pulung #uscel B %i!. &ud. Hrasov: J! )Q)));22Q))): % R 21:"1$ J!? 1). DC (3 C' Sc9itu Golesti B Curtea de -rges B %i! &ud. ,ilcea: J! )Q)));$1Q"3": % R$2:$82 J!? 11. DC (3 D ' Ciu!esti B Suslanesti: J! )Q)));"2Q12*: % R "2:12* J!? 12. DC $* D' -lbota B #osoaia B Hascov : W! )Q)));1)Q18": %R1):18" J!? 5otal lungi!e dru!uri nationale *$2:$83 J! De alfel se re!arc7 .n /udeul -rge i e=istena a nu!eroase c7i de co!unicaie: care fac leg7tura .ntre unele dintre cele !ai i!portante regiuni ale 7rii' E 81 .ntre Hucuresti si Sibiu: E (): E *(". Fi&ura 0+3+ Harta ree(ei de dru'uri @n Hudeu( Ar&e

0+.+.+ In=rastructura de 'ediu

Siste'u( de &esti%nare a deseuri(%r @n Hudeu( Ar&e +lanul /udeean de !anage!ent integrat al deeurilor are un rol c9eie .n dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor: fiind un instru!ent de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana: pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara. +lanul vizeaza atingerea tintelor UE si a celor nationale: prin identificarea solutiilor durabile adaptate la conditiile locale specifice. +lanul &udetean de Gestionare a Deseurilor a/uta la proiectarea flu=ului de deseuri prin' N viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor: care !ai departe a/uta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale siste!ului: care ur!eaza a fi rezolvate prin planificare integrata?

N identificarea solutiilor durabile din punct de vedere econo!ic si ecologic: adaptate la conditiile locale specifice. -cest +lan descrie !odul de gestionare a deseurilor !unicipale? ter!enul de deseuri !unicipale include' N deseuri !ena/ere? N deseuri co!erciale asi!ilabile celor !ena/ere? N deseuri verzi din parcuri: gradini si piete? N deseuri volu!inoase? +lanul &udetean de Gestiune Deseuri este o descriere a' N conditiilor e=istente in do!eniul gestion7rii deseurilor? N !asurilor si actiunilor necesare pentru rezolvarea proble!elor si a punctelor slabe in siste!ul e=istent de gestionare a deseurilor? N conditiilor i!puse in do!eniul gestionarii deseurilor: luand in considerare' cerintele UE si nationale? cerintele regionale? N etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii? Gra=icu( 0+-+ C%'<%7iia 'edie a deeuri(%r @n Hudeu( Ar&e

Sursa: Plan ;udeean de <estionare a ?eeurilor '))0@')>+ Gra=icu( 0+.+) Ev%(uia indicat%ri(%r de &enerare deeuri @n Hudeu( Ar&e

Sursa: Plan ;udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+

?e/euri municipale /i asimilabile a& ?eseuri mena"ere 1n /udetul -rges la nivelul inceputului de an 2)1) situatia cantitatilor de deseuri !ena/ere si industriale generate s;a prezentat astfel ' Ta8e( nr+ 0+,+ Evidenierea ti<uri(%r de deeuri

Ti< deseu

Cantitate <r%dusa :t%neG(una; #a(%ri=icat De<%7itat te'<%rar > -B.+.5/ De<%7itat de=initiv 555B+/ .,44+B44

Deseuri !ena/ere Deseuri industriale

555B+/ -/200+430

> -3-5.+2B/

-ctualul siste! de gestionare a deseurilor !ena/ere (colectare si transport) dinaintea finalizarii etapei a doua a progra!ului /udetean prezinta lipsuri si anu!e'

 ec9iparea unor puncte de colectare este nesatisfacatoare: recipientii prezentand un grad de uzura ridicat: in !ulte cazuri avand o capacitate de stocare insuficienta: nefiind posibila o colectare selectiva a deseurilor? nu toate aceste puncte sunt dotate cu platfor!e betonate: afectand astfel calitatea solului si a panzei freatice. ridicarea si transportul deseurilor se efectueaza cu utila/e uzate fizic si !oral: fapt ce genereaza o situatie de disconfort prin dega/are de !irosuri specifice si pierderi de deseuri pe rutele de transport? datorita nu!arului insuficient de utila/e si starea te9nica deficitara a acestora se produc perturbari ale progra!ului de ridicare a deseurilor: rezultand o supra.ncarcare a punctelor de colectare si i!plicit producerea de disconfort locuitorilor din zonele respective. Depozitarea deseurilor !ena/ere din /udetul -rges se efectueaza in * localitati urbane: in depozite care nu sunt a!ena/ate intr;un siste! de depozitare controlata: aceasta afectand factorii de !ediu dupa cu! ur!eaza' ; calitatea apelor subterane? ; aspect dezolant? ; prin dega/arile de gaze este favorizat feno!enul de autoaprindere? ; !irosuri dezagreabile? ; prezenta rozatoarelor? ; posibilitatea aparitiei unor epide!ii? ; nu!eroase discutii cu proprietarii terenurilor invecinate: ne!ultu!iti de faptul ca proprietatile lor sunt afectate de apa poluata ce se scurge din depozit cat si de gunoaiele usoare antrenate de vant. +rin capacitatile epuizate ale depozitelor se se!naleaza depasiri ale suprafetelor de depozitare producand ne!ultu!iri ale proprietarilor terenurilor li!itrofe afectate. Depozitele nu sunt realizate cu siste!e de protectie a !ediului: cu! a fost' ; nu au siste!e de i!per!eabilizare a spatiului de depozitare? ; nu au siste!e de colectare (drenuri de preluare a levigatului): nu au canale de preluare a apei pluviale: etc.? ; nu sunt .!pre/!uite? ; nu e=ista un siste! de evidenta a cantitatilor de deseuri depozitate? ; nu e=ista un siste! de supraveg9ere si paza. Cici unul din depozitele e=istente nu era autorizat din punct de vedere al protectiei !ediului. >n cazul co!unelor suburbane: datorita siste!ului deficitar (sau ine=istent) de gestionare a deseurilor se constata depozitari necontrolate de deseuri .n albiile raurilor: la capete de pod sau pe terenuri apartinand do!eniului public: organizarea serviciilor de salubritate fiind .n faza incipienta.

Ta8e( 0+/+) C%'<%7itia 'edie a deseuri(%r 'enaHere c%(ectate de (a <%<u(atie

Sursa: Plan ;udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+

?eseuri industriale >n /udetul -rges a fost inventariat la nivelul anului 2))8 un nu!ar de $) agenti econo!ici industriali: din care 2* erau generatori de deseuri periculoase. %a acel nivel s;au produs 1(3.($3:$2 tone deseuri industriale: din care $.2"):(3 tone deseuri periculoase: ceea ce reprezenta " T din cantitatea de deseuri industriale. Dintre categoriile de deseuri periculoase: care constituie o proble!a i!portanta .n /udetul -rges se evidentiaza' ; sla!urile (na!olurile) provenite din instalatiile de acoperiri !etalice contin<nd Cd: Cr$Q: +b: CC (apartin<nd sectorului industrie) B acestea fiind depozitate .n 9alde betonate (acoperite sau nu): .n rezervoare sau .n depozite special a!ena/ate? ; deseurile de uleiuri uzate? ; deseurile cu continut de fenoli rezultate din do!eniul ali!entarii cu carburanti B acestea fiind depozitate la ra!pa ecologica de sla!uri petroliere +oiana %acului. Colectare /i transport 1naintea aplicarii etapei a doua a proectului finantat prin +4S #ediu: dotarea punctelor de colectare a deseurilor !ena/ere este inca insuficienta: !ulte dintre containere sunt uzate: in !ulte cazuri lipsesc sau capacitatea este insuficienta. -nu!ite puncte de colectare nu aveau platfor!e betonate: astfel incat calitatea solului si a apei de subterane pot fi afectate. Colectarea si transportul deseurilor solide are loc inca in unele cazuri (in special !ediu rural) cu ec9ipa!ente invec9ite care creeaza disconfort: rezulta !irosuri urate si pierderi de deseuri in ti!pul transportului. Cu!arul insuficient de ec9ipa!ente si conditia te9nica au dus la nerespectarea progra!ului de ridicare a deseurilor si supraincarcarea punctelor de colectare. -utele sta ilite pentru mediul rural si cuprinse in proiectul revi.uit sunt: ; ruta 1 deserveste co!unele ' Cio!agesti: Cuca: #oraresti: Uda: ,edea: Cepari:Sapata: Cot!esna: Cocu: -lbota ?

; ruta 2 deserveste co!unele ' #osoaia: +oiana %acului: Habana: Draganu: Hascov: #erisani: #alureni: Hudeasa: #icesti: #aracineni ? ; ruta 3 deserveste co!unele ' #ioveni: Davidesti: Kartiesti: #i9aesti: 5itesti: Halilesti: Stalpeni: Dar!anesti: Cosesti ? ; ruta " deserveste co!unele ' 4ar/a: Cateasca: atesti: %eordeni: Hogati: Dobresti: Hotesti: Heleti; Cegresti: +riboieni: 5opoloveni: Calinesti: Stefanesti ? ; ruta * deserveste co!unele ' ucar: Dragoslavele: %eresti: Stoienesti: Godeni: Herevoiesti: Hoteni: +oienari ? ; ruta $ deserveste co!unele ? -lbesti: Hug9ea de /os: Hug9ea de sus: Cetateni: #ioarele: Sc9itu Golesti. Un nu!ar de 12 operatori B regii B societati co!erciale si servicii ale pri!ariilor isi desfasoara activitatea in do!eniul de salubritate in cadrul localitatilor urbane si rurale din /udet. raportare a operatorilor de salubritate: decat de cantitatile de deseuri in sine. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate si ponderea populatiei arondate la servicii de salubritate este putin peste *)T. +onderea populatiei deservita este de cca. 2$ T in !ediul urban si 18 T in !ediul rural. +onderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in /udet' din total populatiei: peste /u!atate beneficiaza de servicii de salubritate.

Eliminarea deseurilor# tratare si depozitare eciclarea deseurilor !unicipale si valorificarea deseurilor !ena/ere si asi!ilabile colectate separat s;a facut prin unitati de tip E#-5 si alti agenti econo!ici dotati cu ec9ipa!ente de valorificare. Cea !ai !are parte din cantitatea colectata de valorificatori provenea din industrie. +relucrarea deseurilor colectate consta in sortarea !anuala pe grupe de !ateriale: dez!e!brare: !aruntire: presare: balotare si transportul lor la agentii econo!ici din tara care realizeaza reciclarea respectivelor tipuri de deseuri. 5ratarea !ecano;biologica nu s;a facut pana la aplicarea progra!ului de !anage!ent integrat al deseurilor. %a fel si pentru tratarea ter!ica a deseurilor !unicipale. Eli!inarea deseurilor !ena/ere si asi!ilabile pentru /udetul -rges s;a facut doar prin depozitare anterior aplicarii !anage!entului integrat al deseurilor. Datele generale referitoare la depozitele de deseuri e=istente se gasesc in docu!entele specifice si au fost analizate in cadrul evaluarii c9estionarelor pentru colectare date in cadrul acestui Studiu. De precizat este faptul ca datorita vec9i!ii unora dintre depozite: infor!atiile furnizate de operatorii lor: in baza c9estionarelor: nu au fost suficient de relevante pentru un grad !ai !are de detaliere. 1n fiecare oras e=istau inaintea aplicarii proiectului finantat prin +4S #ediu: depozite date in ad!inistratia agentilor de salubritate. 1n !ediu rural !ai e=istau 1"1 locuri de depozitare te!porara: care in general sunt terenuri nea!ena/ate: dispuse prin Kotararea Consiliului %ocal: ad!inistrate de pri!arii. Confor! KG 3"202))* privind depozitarea deseurilor: spatiile de depozitare din zona rurala necesitau reabilitare prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inc9idere confor! nor!elor europene. 1n /udetul -rges e=ista un singur depozit ecologic din punct de vedere constructiv: dar nu si din punct de vedere al !odului in care a fost e=ploatat anterior: in orasul #ioveni. 5er!enul de inc9idere prevazut de KG 3"202))* este anul 2)1(. ?e/euri generate din activitati medicale

egi!ul deseurilor este regle!entat de 4rdonanta de Urgenta a Guvernului nr. (802))) care transpune in legislatia nationala Directiva CE nr. (*0""2 privind deseurile si Directiva CE nr. 210$82 privind deseurile !edicale periculoase. Gestionarea deseurilor i!plica nor!e specifice de colectare: transport: valorificare si eli!inare a deseurilor: inclusiv supraveg9erea acestor operatii si ingri/irea zonelor de depozitare dupa inc9iderea acestora. +rocesele si !etodele folosite pentru eli!inarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a !ediului: respectand ur!atoarele principii' ; sa nu prezinte riscuri pentru apa: aer: sol: fauna sau vegetatie? ; sa nu produca poluare fonica sau !iros neplacut? ; sa nu afecteze peisa/ele sau zonele prote/ate: fiind interzisa abandonarea: aruncarea sau eli!inarea necontrolata a deseurilor. -laturi de #inisterul #ediului: autoritatea co!petenta de decizie si control in do!eniul gestionarii deseurilor spitalicesti: #inisterul Sanatatii are o serie de atributii in acest do!eniu: atributii stabilite prin art. ") din 4.U.G. (802))): astfel cu! a fost !odificat prin 4.U.G. nr. $102))$' evalueaza i!pactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei: elaboreaza strategia si progra!ul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile !edicale: elaboreaza regle!entari specifice pentru gestionarea deseurilor !edicale: controleaza activitatile de gestionare a deseurilor !edicale: gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea !edicala. +rin 4rdinul #inistrului Sanatatii nr. 21202))2 au fost aprobate Cor!ele 5e9nice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile !edicale. +otrivit art. ( din Cor!e: deseurile rezultate din activitatea !edicala se clasifica: in functie de criterii practice: in deseuri nepericuloase si deseuri periculoase. Deseurile nepericuloase sunt deseurile asi!ilabile deseurilor !ena/ere: rezultate din activitatea serviciilor !edicale: ad!inistrative: de cazare sau a blocurilor ali!entare. Sunt incluse in categoria deseurilor nepericuloase ur!atoarele !ateriale' a!bala/ele !aterialelor sterile: flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sange sau cu alte lic9ide biologice: g9ipsul neconta!inat cu lic9ide biologice: 9artia: resturile ali!entare (cu e=ceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase): sacii si alte a!bala/e din !aterial plastic: recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sange sau alte lic9ide biologice. -ceste deseuri inceteaza sa !ai fie nepericuloase daca sunt a!estecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase. Deseurile periculoase rezulate din activitatile !edicale se clasifica in patru !ari categorii' ; deseuri anato!o;patologice si parti anato!ice (care cuprind parti anato!ice: !aterial biopsic: fetusi: placente: cadavre de ani!ale rezultate din activitatile de cercetare si e=peri!entare)? ; deseuri infectioase (care contin sau care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice: precu! si cu virusuri: bacterii: paraziti)? ; deseuri intepatoare;taietoare (reprezentate de ace: catetere: seringi cu ac: branule: la!e de bisturiu de unica folosinta: pipete: sticlarie de laborator care au venit in contact cu !aterial infectios)? ; deseuri c9i!ice si far!aceutice (includ serurile: vaccinurile: !edica!entele cu ter!en de valabilitate e=pirat: reziduurile de substante c9i!ioterapice: reactivii si substantele folosite in laboratoare). -!bala/ul in care se face colectarea si care vine direct in contact cu deseurile periculoase este de unica folosinta si se eli!ina odata cu continutul. Codurile de culori ale a!bala/elor in care se colecteaza deseuri rezultate din activitatea !edicala sunt' 'al en pentru deseurile periculoase si ne'ru pentru deseurile nepericuloase. +entru deseurile infectioase care nu sunt taietoare ; intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci de polietilena sau saci din polietilena galbeni: !arcati cu pictogra!a P+ericol biologicP. -l doilea a!bala/ in care se depun sacii si cutiile pentru deseuri periculoase

este reprezentat de containere !obile: aflate in spatiul de depozitare te!porara. Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu siste! de prindere adaptat siste!ului auto!at de preluare din ve9iculul de transport sau adaptat siste!ului de golire in incinerator. Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra: inscriptionati PDeseuri nepericuloaseP. Durata depozitarii te!porare a deseurilor va fi cat !ai scurta posibil: iar conditiile de depozitare vor respecta nor!ele de igiena in vigoare. +entru deseurile periculoase durata depozitarii te!porare nu trebuie sa depaseasca (2 de ore: din care "8 de ore in incinta unitatii si 2" de ore pentru transport si eli!inare finala. Spatiul de depozitare te!porara trebuie sa e=iste in fiecare unitate sanitara si sa aiba doua co!parti!ente' un co!parti!ent pentru deseurile periculoase: prevazut cu dispozitiv de inc9idere care sa per!ita accesul nu!ai persoanelor autorizate si un co!parti!ent pentru deseurile nepericuloase: a!ena/at confor! nor!elor de igiena in vigoare privind !ediul de viata al populatiei. 5ransportul deseurilor periculoase in incinta unitatii se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile sunt transportate in carucioare speciale sau containere !obile: care se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare: la locul unde sunt descarcate. 5ransportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea !edicala: pe dru!urile publice spre locul de eli!inare finala: se face pe rute avizate de Directia de Sanatate +ublica &udeteana. ,e9iculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa corespunda ur!atoarelor cerinte !ini!e' co!parti!entul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului? sa aiba dispozitive de fi=are a containerelor in ti!pul transportului? sa fie utilat cu siste!e etanse de inc9idere a usilor co!parti!entului destinat containerelor? sa contina siste!e de asigurare i!potriva raspandirii deseurilor periculoase in !ediu in caz de accident. 1n confor!itate cu principiul Ppoluatorul platesteP: costurile operatiilor de eli!inare a deseurilor se suporta de catre detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector si0sau de catre detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul. Detinatorii si producatorii de deseuri: in confor!itate cu dispozitiile art. 12 din 4.U.G. nr. (802))): au obligatia' de a preda deseurile: pe baza de contract: unor colectori sau sa asigure valorificarea sau eli!inarea deseurilor prin !i/loace proprii? de a dese!na un anga/at care sa ur!areasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor0producatorilor de deseuri? sa per!ita autoritatilor de inspectie si control accesul la !etodele: te9nologiile si instalatiile pentru tratarea: valorificarea si eli!inarea deseurilor: precu! si la docu!entele care se refera la deseuri? sa separe deseurile in vederea valorificarii sau eli!inarii acestora. #etodele de eli!inare a deseurilor de acest tip trebuie sa asigure distrugerea rapida si co!pleta a factorilor cu potential nociv pentru !ediu si pentru starea de sanatate a populatiei. +otrivit art. "1 din Cor!ele 5e9nice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile !edicale aprobate prin 4.#.S. nr. 21202))2: !etodele folosite pentru eli!inarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatile !edicale sunt incinerarea in incineratoare care respecta nor!ele si standardele in vigoare privind e!isiile de gaze in at!osfera: si depozitarea in depozitul de deseuri. Deseurile nepericuloase nu necesita trata!ente speciale si se includ in ciclul de eli!inare a deseurilor !unicipale: cu e=ceptia resturilor ali!entare provenite din spitalele de boli contagioase: care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. -pro=i!ativ 2*T din cantitatea totala a deseurilor produse intr;o unitate !edicala sunt deseuri periculoase: in prezent: cantitatea de deseuri rezultate din activitatile !edicale fiind in continua crestere: !ai ales ca ur!are a utilizarii !aterialelor de unica folosinta. 1n aceste conditii: este evidenta i!portanta reducerii cantitatii de deseuri. Separarea deseurilor !edicale in deseuri periculoase si nepericuloase constituie pri!ul pas pentru reducerea cantitatii de deseuri. De ase!enea: scaderea cantitativa a deseurilor !edicale se obtine si prin reutilizarea si reciclarea categoriilor de deseuri !edicale care pot face obiectul acestor tipuri de operatiuni. educerea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea !edicala are o i!portanta deosebita: dat fiind faptul

ca prin aceasta !asura se realizeaza prote/area !ediului incon/urator: o !ai buna protectie a !uncii si: nu in ulti!ul rand: prote/area sanatatii populatiei. Substante si preparate c9imice periculoase Datorita riscului pentru !ediu si sanatatea u!ana reprezentat de substantele si preparatele c9i!ice periculoase: !anage!entul si !onitorizarea acestora prezinta interes deosebit din partea tuturor factorilor responsabili. -r!onizarea legislaiei naionale cu actele nor!ative europene .n do!eniu reprezinta una din prioritatile autoritatilor co!petente. Amportul si exportul anumitor substante si preparate perculoase BPAC& 1n do!eniul i!portului Di e=portului substantelor restrictionate regle!entate prin egula!entul (CE) nr. $8202))8 al +arla!entului European si al Consiliului din 1( iunie 2))8 privind e=portul si i!portul de produse c9i!ice periculoase: -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a actualizat inventarul i!portatorilor e=portatorilor +1C cu infor!atii aferente anului 2))2. S;au e=portat 132:2)) tone substante ca atare si s;au i!portat 1*2:"2( tone a!estecuri care fac obiectul egula!entului $8202))8. Substante reglementate de Protocolul de la $ontreal BO?S& si alternative -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a actualizat inventarul operatorilor econo!ici care desfasoara activitati cu substante regle!entate in confor!itate cu cerintele egula!entului nr. 1.))*02))2 privind substantele care depreciaza stratul de ozon si ale egula!entului nr. 8"202))$ privind anu!ite gaze fluorurate cu efect de sera. Ta8e( 0+5+) C%'<%7itia 'edie a deseuri(%r 'enaHere c%(ectate de (a <%<u(atie

Gra=icu( 0+0+) P%nderea c%nsu'u(ui de a&eni =ri&%ri=iciF <e ti<uriF @n anu( .224

Sursa: /'entiile Judetene pentru Protectia Mediului, /'entiile -e'ionale pentru Protectia Mediului si operatori economici

Evaluarea riscului asupra mediului al produselor biocide si pentru protectia plantelor > Pr%duse <entru <r%tecia <(ante(%r 1n vederea i!ple!entarii Directivei 210"1" privind plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor: in anul 2))2 au fost e!ise 1)2 avize de !ediu pentru produse de protectia plantelor necesare in vederea o!ologarii acestora: dintre care 38 produse au fost o!ologate de Co!isia Cationala de 4!ologare a +roduselor pentru +rotectia +lantelor prin procedura na ionala. -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a evaluat: prin procedura co!unitara: si a intoc!it rapoarte de evaluare de !ediu si ecoto=icologie pentru 1 produs de protectia plantelor: 3 rapoarte de evaluare asupra ec9ivalentei sursei de substanta activa si 2 rapoarte de evaluare: in vederea obtinerii unei autorizatii pentru efectuare de teste in conditii controlate. > P%(uanti Or&anici Persistenti 1n do!eniul poluanilor or'anici persistenti s-au intocmit inventare cu su stantele noi propuse a fi introduse pe -ne=ele Conventiei de la StocJ9ol!: +rotocolului +4+s: respectiv egula!entului nr. 8*)02))" privind poluantii organici persistenti. -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a inventariat cantitatile de produse cu continut de substante noi +4+s utilizate in vederea raportarii la Co!isia Europeana. @ $ercurul 1nventarul privind !ercurul in perioada 2))(;2))2 se prezinta in tabelul de la /os. Ta8e(u( 0+4+) Cantitati(e de <r%duse cu c%ntinut de POPs n%i

Sursa: /'entiile Judetene pentru Protectia Mediului, /'entiile -e'ionale pentru Protectia Mediului si operatori economici

Ta8e(u( 0+-2) Inventaru( <rivind 'ercuru(F @n <eri%ada .22/ 1 .225

Sursa: /'eniile Judeene pentru Protecia Mediului, /'eniile -e'ionale pentru Protec ia Mediului 0i operatori economici

@ Prevenirea# reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest Din datele cuprinse .n inventarele privind azbestul Di deDeurile de azbest rezult7 c7: din toate articolele care conin azbest: cele !ai !ari cantit7i se reg7sesc .n pl7ci Di tuburi din azboci!ent. -v<nd .n vedere prevederile art.12 din K.G. nr. 12"02))3 privind prevenirea: reducerea Di

controlul polu7rii !ediului cu azbest: !odificat7 Di co!pletat7: confor! c7rora: .ncep<nd cu 1 ianuarie 2))(: activit7ile cu azbest au fost interzise: !aterialele cu coninut de azbest e=istente sunt considerate deDeuri. Ta8e( 0+--+ ) Inventaru( artic%(e(%r cu a78est i a deeuri(%r de a78estF <e anu( .225

Gra=icu( 0+3+) P%nderea cantit9i(%r de a78est i a deeuri(%r de a78est :K;

Sursa: Agentiile ;udetene pentru Protectia $ediului# Agentiile !egionale pentru Protectia $ediului si operatori economici

> Re&u(a'entu( -42/G.22, <rivind inre&istrareaF eva(uareaF aut%ri7area si restricti%narea su8stante(%r c?i'ice > REACH -.C.+.#. a verificat si validat listele co!unicate de -gentia Europeana pentru +roduse C9i!ice (ECK-) de la KelsinJi: care cuprind fir!ele si substantele preinregistrate in 2))8. S;au identificat *2) operatori econo!ici cu sediul social in o!ania si respectiv: 1).*2$ de substante. -ctivitatea de consiliere a operatorilor se desfasoara prin inter!ediul biroului national de asistenta te9nica (KE%+DESW B E-CK) constituit in confor!itate cu cerintele egula!entului E-CK: 5itlul V111: -rt. 12". 1n anul 2))2 s;au inregistrat 328 de solicitari ale operatorilor care au fost consiliati.

Confor! prevederilor 5itlului ,1: -rt. "" din egula!entul (CE) 12(202))8 privind clasificarea: etic9etarea si a!balarea substantelor si a!estecurilor (C%+): -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a constituit biroul national de asistenta te9nica (KE%+DESW B C%+) care functioneaza i!preuna cu KE%+DESW B E-CK.

0+.+0+ In=rastructura ec%n%'ica

>ntruc<t .n &udeul -rge activitatea econo!ic7 este deter!inat7 de sectorul industrial: voi reprezenta sectorul acesta detaliind: !ediul econo!ic al #uncipiului +iteti: reedina &udeului -rge. 8or!at si dezvoltat .ntr;o regiune natural7 co!ple=7: +itestiul se afl7 la intersecia unor vec9i dru!uri co!erciale si c7i de co!unicaii care au asigurat si continu7 s7 asigure per!anente si !ultiple leg7turi .ntre estul si vestul #unteniei: .ntre aceasta si 5ransilvania si .ntre Europa Central7 si +eninsula Halcanic7. +rin asezarea geografic7 favorabil7 sc9i!burilor: dezvoltarea !estesugurilor si a agriculturii: atenia acordat7 acestor !eleaguri de c7tre unii do!nitori: +itestiul s;a transfor!at din sat .n t<rg si apoi: .n epoca !edieval7: .n oras. -fl<ndu;se .n centrul sc9i!burilor de produse care se f7ceau .ntre zonele de c<!pie: deal si !unte orasul a devenit: .n aceast7 perioad7: unul dintre cele !ai active centre de co!er din ara o!<neasc7. De !are i!portan7 prin intensitatea lor au fost sc9i!burile co!erciale cu Hrasovul si Sibiul: renu!ite centre de co!er si !estesuguri ale vre!ii. Dezvoltarea ascendent7 a orasului s;a continuat si .n perioadele interbelic7 si postbelic7: +itestiul !enin<ndu;si statutul de centru de interes .ntre localit7ile urbane din ar7. -ctivitatea !estesug7reasc7 si co!erul au fost pri!ele activit7i care s;au dezvoltat: transfor!<nd +itestiul .ntr;un co!ercial si de tranzit. 1n prezent: +itestiul este un oras puternic industrializat: cu un potenial econo!ic ridicat: f7cand parte din categoria celor !ai dezvoltate orase din o!ania. Dup7 anii 12(): c<nd orasul a fost ridicat la rang de !unicipiu: at<t activitatea econo!ic7 c<t si cea social B cultural7: au c7p7tat o nou7 di!ensiune: +itestiul situ<ndu;se .ntre cele !ai !oderne si dina!ice resedine de /ude din ar7. -sigurarea unei baze sigure si viabile a activit7ii econo!ice si a !uncii pentru viitorul localit7 ii: care s7 asigure o bun7 calitate a vieii locuitorilor si s7 contribuie la regenerarea unei zone !ai largi face ca ad!inistraia local7 s7;si stabileasc7 ca principal obiectiv .n dezvoltarea local7 p7strarea potenialului econo!ic al industriilor c9eie si crearea condiiilor pentru diversificarea serviciilor oferite at<t cet7enilor: c<t si agenilor econo!ici. >n acest conte=t: este esenial pentru +itesti s7 p7streze stabilitatea si s7 asigure dezvoltarea infrastructurii urbane. 4 caracteristic7 de baz7 a dezvolt7rii sale econo!ice vizeaz7 ga!a deosebit de diversificat7 a reelei industriale: aici reg7sindu;se !ulte din ra!urile industriale e=istente la nivel naional. 4pinia oa!enilor de afaceri este c7 dezvoltarea sectorului econo!ic este baza dezvolt7rii intregii societ7i. Dezvoltarea industriei: cresterea continu7 a nu!7rului de locuitori: !ateriile pri!e si !aterialele e=istente .n +itesti si .n /udeul -rges si cadrul natural au deter!inat: .n acelasi ti!p: e=tinderea si diversificarea reelei co!erciale si de servicii. Heneficiile dezvolt7rii locale se reg7sesc atat la nivelul intreprinderii cat si la nivelul co!unit7ii' ; pentru .ntreprinderi' !i/loace de pro!ovare B JnoI;9oI? flu= de infor!aii? intensificarea contactelor?

 .nt7rirea concurenei? !a=i!izarea profitului? activitate investiional7? eficientizarea a!plasa!entului? cooperarea .ntre .ntreprinderi? !ediu de afaceri propice succesului. ; pentru co!unitate' creare de locuri de !unc7? cresterea veniturilor obinute din ta=e? cresterea gradului de valorificare a construciilor? cresterea nivelului de trai? cresterea puterii de cu!p7rare? reducerea !igr7rii forei de !unc7? posibilitatea de a realiza parteneriate de cooperare .ntreprinderi0ad!inistraie? cresterea disponibilit7ii la dialog. &udetul arges deine cateva atuuri econo!ice care il disting' ; sector bancar bine dezvoltat? ; nu!7rul !are de 1##;uri active? ; parcuri industriale .n dezvoltare? ; volu! !are de investiii? ; for7 de !unc7 superior calificat7? ; capacitate crescut7 .n do!enii econo!ice de .nalt7 te9nologie? ; o co!unitate de afaceri dina!ic7 si !otivat7. Dezvoltarea industrial7 este .nsoit7 de cresterea activit7ii .n do!eniul cercet7rii prin .nfiin area 1nstitutului de Cercet7ri +o!icole si +roducie +itesti;#7r7cineni si a Staiunii de Cercet7ri -gricole -lbota. 5otodat7: au fost create nu!eroase spaii co!erciale: s;au construit scoli: case de cultur7: au fost !odernizate str7zi si bulevarde

Caracteri7area 'ediu(ui ec%n%'ic a( 'unici<iu(ui Piteti >n /udetul -rges: funcioneaz7 apro=i!ativ 13.()) de ageni econo!ici din cei 1".()) .nregistrai: diferena fiind reprezentat7 de agenii econo!ici cu activitate te!porar .ntrerupt7 sau societ7ile co!erciale aflate .n stare de fali!ent: de reorganizare /udiciar7: .n lic9idare sau .n dizolvare. #ediul econo!ic al !unicipiului +itesti este do!inat de fir!ele din co!er unde activeaz7 apro=i!ativ /u!7tate dintre fir!ele pitestene si fir!ele !ici de servicii. -pro=i!ativ un sfert din econo!ia local7 revine sectorului serviciilor: celelalte sectoare' industria: construciile: turis!ul si agricultura dein<nd ponderi de ):(T;12:3T din econo!ia local7. >n prezent: funcioneaz7 at<t societ7i cu capital privat: c<t si societ7i co!erciale cu capital integral de stat: unele aflate .n subordinea Consiliului %ocal al !unicipiului +itesti. >n opinia cet7 enilor !unicipiului: acesta se caracterizeaz7 prin crestere econo!ic7. Gra=icu( 0+B+ Perce<ia cet9eni(%r <itesteni <rivind ev%(uia ec%n%'ic9 a %rasu(ui

Caracteristica predo!inant7: din punct de vedere econo!ic: fiind' S activitatea industrial7? S industria auto? S dezvoltare susinut7? S dezvoltarea unei platfor!e industriale cu potenial econo!ic? S dina!is!ul afacerilor. Din nu!7rul total de ageni econo!ici care funcioneaz7 pe raza !unicipiului +itesti: apro=i!ativ ".2*) sunt persoane fizice independente si asociaii fa!iliale: iar circa 3)) sunt sucursale sau filiale ale unor ageni econo!ici cu sedii .n alte localit7i. >n do!eniul industriei: la nivelul /udeului -rges: ra!urile cu cea !ai !are pondere sunt'

Fi&ura0+-2+Hidr%centra(a #idraru

industria petroc9i!ic7:constructoare de !asini: energie electric7 (.n aval de 9idrocentrala ,idraru se afl7 alte 1" !icrocentrale: iar .n a!onte B dou7) si ter!ic7: co!bustibili nucleari: electrote9nic7 si electronic7: e=ploatarea si prelucrarea le!nului: industria porelanului si faianei: !aterialelor de construcie: te=til7 si a produselor te=tile: .nc7l7!intei: ali!entar7 si a b7uturilor. 1!portana agriculturii .n /ude este evideniat7 de e=istena a trei institute de cercetare de i!portan7 naional7' 1nstitutul de Cercet7ri +o!icole #7r7cineni: 1nstitutul de Cercet7ri gricole -lbota: si 1nstitutul de Cercet7ri Korti;viticole de la Stef7nesti.

-gricultura beneficiaz7 de condiii prielnice: !ai !ult de /u!7tate din suprafa a agricol7 a /ude ului fiind reprezentat7 de teren arabil.

Spiritul antreprenorial: refor!ele structurale si cele viz<nd funcionarea unit7 ilor econo!ice: precu! si aplicarea !ecanis!elor de pia7 au condus la dezvoltarea rapid7 si foarte puternic7 a sectorului privat .n +itesti. esursele naturale: fora de !unc7 .nalt calificat7: diversitatea structural;econo!ic7: precu! si apropierea de Hucuresti au deter!inat cresterea nu!7rului de investitori str7ini: acestia reprezent<nd apro=i!ativ 1)T din nu!7rul societ7ilor co!erciale .n funciune. >n +itesti .si desf7soar7 activitatea .n /ur de 8)) de societ7i co!erciale cu capital str7in sau !i=t: printre acestea reg7sindu;se at<t ageni econo!ici !ici: c<t si agen i econo!ici !ari si foarte !ari. Ta8e(u(+ 0+-.+ Structura a&eni(%r ec%n%'ici cu ca<ita( str9in sau 'iJtF<e d%'enii de

activitate Sursa' Ca!era de Co!er si 1ndustrie -rges

Se observ7 c7 ponderea cea !ai !are o au agenii econo!ici care desf7soar7 activitate de co!er : ur!ai de cei din ra!urile industrie: servicii: agricultur7 si construcii. >n anul 2))$: treizeci de fir!e din /udeul -rges au reusit: prin pris!a rezultatelor financiare: s7 fie .n topul cu cele !ai !ari cifre de afaceri. +rintre acestea se reg7sesc S.C. -uto!obile Dacia S.-.: lider detasat: S.C. &o9nson Controls o!<nia S. .%.: S.C. %isa Dr^=l!aier -utopart o!<nia S. .%.: S.C. -na 1#E+ S.-.: S.C. Conarg S.-. sau S.C. -lpro! S-. >ntre societ7ile cu capital str7in sau !i=t se nu!7r7' S S.C. -uto!obile Dacia Groupe enault S.-. care .nregistreaz7 cel !ai !are profit brut: la aceast7 co!panie lucr<nd si cei !ai !uli anga/ai? S SC -rpec9i! S.-.: co!ple= petroc9i!ic? S S.C. +etro! S.-.: care beneficiaz7 de e=istena z7c7!intelor de petrol si gaze naturale care se e=ploateaz7 .n !ai !ulte zone (+oiana %acului: #osoaia: S7!ara: ,edea: Cocu: %eordeni: Hogai: ,alea #are etc.): pe platfor!ele Cot!eana si C<ndesti? S SC %isa Dr^=l!aier -utopart o!<nia S. .%.: produc7tor de cabla/e si accesorii auto: capital ger!an? S SC S4#EC4 S.-.: obiect de activitate transportul si construciile civile: capital !i=t ro!<no; francez? S S.C. _UECECHE GE S+ED1514C S. .%.: obiect de activitate transportul internaional: capital austriac. Desi: .n +itesti: nu!7rul de societ7i co!erciale este relativ !are: respectiv *) de societ7 i co!erciale la 1))) de locuitori: ponderea cea !ai .nse!nat7 o au !icro.ntreprinderile: acestea

reprezent<nd 8)T din totalul agenilor econo!ici. >ntreprinderile !ici si !i/locii reprezint7 12T: iar .ntreprinderile !ari si foarte !ari nu!ai 1T din totalul agenilor econo!ici. +rincipalele ra!uri de activitate: grupate dup7 nu!7rul agenilor econo!ici: eviden iaz7 faptul c7 nu!7rul agenilor econo!ici din co!er dep7seste /u!7tate din nu!7rul agenilor econo!ici argeseni. Cu toate acestea: +itestiul se reco!and7 ca un oras puternic industrializat: realiz<nd apro=i!ativ **T din producia industrial7 a /udeului -rges: care: pe plan econo!ic: la nivel naional ocup7 unul din pri!ele * locuri.

Gra=ic nr+0+, Nu'9ru( a&eni(%r ec%n%'iciF &ru<ai <e <rinci<a(e(e ra'uri de activitate

#a/oritatea fir!elor din /udetul arges sunt fir!e tinere: .nfiinate dup7 anii 122). Ta8e( nr+ 0+-0+C(asa'entu( <ri'e(%r trei =ir'eF <e ti<uri de intre<rinderiF<entru anu( .225

Sursa' Ca!era de Co!er si 1ndustrie -rges

Gra=ic nr+0+/+ P%nderea a&eni(%r ec%n%'ici din Hudetu( ar&es <e d%'enii de activitate

Din punctul de vedere al !7ri!ii: do!in7 ca nu!7r fir!ele !ici: cu o cifr7 de afaceri p<n7 .n 1)).))) Euro ((":83T) si cu cel !ult "2 anga/ai ((":1*T). Confor! sonda/ului de opinie: econo!ia local7 foloseste resurse locale naturale (e=. piatra de construcii: produse agricole pentru prelucrare: produse agricole pentru restaurante etc.) .n proporie satisf7c7toare: e=ist<nd .nc7 rezerve. Gra=ic nr+0+5+ Uti(i7area resurse(%r (%ca(e natura(e

>n aceast7 structur7 industrial7 diversificat7 cele !ai representative ra!uri sunt' S 1ndustria construciilor de !asini: utila/e: ec9ipa!ente: !otoare electrice este o industrie cu tradiie .n +itesti. >n anul 12$( intra .n activitate 8abrica de !otoare electrice +itesti: iar .n 12$8 se inaugura Uzina de -utoturis!e +itesti (EDaciaF): pri!a uzin7 cu acest profil din o!<nia. -st7zi si;a diversificat producia ca ur!are a .nfiin7rii de noi agen i econo!ici: !ici: !i/locii si !ari: cu capital ro!<nesc sau str7in. S.C. -uto!obile Dacia S.-. este cel !ai !are produc7tor de auto!obile din ar7. Ea a luat fiin 7 .n anul 122) prin preluarea parial7 a patri!oniului fostei >ntreprinderi de -utoturis!e +itesti. Societatea are ca obiect de activitate producerea si co!ercializarea de auto!obile: piese de sc9i!b: !asini unelte si instalaii pentru industria de auto!obile: de ageni energetici si te9nici pentru societ7ile co!erciale de pe platfor!a industrial Colibasi si teri: pro!ovarea si punerea .n aplicare a iniiativelor de interes naional: .n do!eniul fabric7rii de auto!obile si do!enii cone=e. +<n7 .n anul 2))2: pentru producia la +itesti este prev7zut7 o crestere care face ca produc ia realizat7 s7 a/ung7 p<n7 la ")).))) de unit7i: de altfel:!a=i!ul pentru care este proiectat7 .n acest !o!ent capacitatea uzinei. Capacitatea de producie poate creste dac7 toate cele sase !odele %ogan vor avea succes: dac7 vor fi valorificate oportunit7ile oferite de !ediu: dac7 se va crea infrastructura necesar7. 5otodat7: .n strategia .ntreprinderii este prev7zut ca centrul de inginerie te9nologic7 s7 devin7 cel !ai !are pe care grupul .l are .n afara 8ranei. -st7zi: datorit7 costului sc7zut al forei de !unc7: uzina de la +itesti este foarte bine pozi ionat7: ea nu!7r<ndu;se printre pri!ele 1)T unit7i de producie pe care -liana enault Cissan le are .n lu!e. S 1ndustria produselor pri!are care este reprezentat7 de ur!7toarele subra!uri' S producia de produse c9i!ice si petroc9i!ice? S fabricarea ele!entelor de beton: ci!ent: ipsos? S producia articolelor din cauciuc si !ase plastice. Cea !ai reprezentativ7 unitate din aceast7 ra!ur7 industrial7 este S.C. -rpec9i! S.-. +itesti: un co!ple= petroc9i!ic fondat .n 12$" prin construirea unei fabrici de negru de fu!. >n anul 12$( au fost .nfiinate ca unit7i distincte' afin7ria +itesti: Co!binatul +etroc9i!ic +itesti: Centrala 5er!ic7 si de 5er!oficare. >n acelasi an: s;a realizat unificarea Co!binatului +etroc9i!ic cu Uzina Cegru de 8u!: iar .n 12(1 afin7ria +itesti a fost integrat7 .n Co!binatul +etroc9i!ic: rezult<nd un co!ple= de producie si

econo!ic integrat cu puternice leg7turi reciproce te9nologice si de operare B S.C. -rpec9i! S.-. +itesti. -cesta: dup7 anii 12(*;12($: a devenit o unitate puternic7: cea !ai !are si !ai co!ple=7 platfor!7 petroc9i!ic7 din o!<nia: un nu!e recunoscut pe plan intern si internaional. S.C. -rpec9i! S.-. are i!ple!entat siste!ul calit7ii si este pri!a co!panie din o!<nia care foloseste un regi! de producie special: !odule ale siste!ului infor!atics pentru ad!inistraie si !anage!ent: integrat. Calitatea deosebit7 a produselor si serviciilor sale: crearea si p7strarea unor relaii parteneriale solide: realizarea unui dialog desc9is cu clienii si beneficiarii s7i: gri/a pentru !ediul .ncon/ur7tor si pentru di!inuarea polu7rii reprezint7 prioritatea si interesul S.C. -rpec9i! S.-. ast7zi: integrarea .n co!unitate solicit<nd toate acestea. +e piaa e=tern7: S.C. -rpec9i! S.-. s;a i!pus: .n special cu produsele' benzine: !otorine ecologice: polietilen7 de !ic7 densitate: polietilen7 de !are densitate: acrilonitril: cianur7 de sodiu: negru de fu! si 9idrocarburi aro!atice. +entru desf7surarea activit7ilor co!erciale: sunt organizate co!parti!ente prin care se realizeaz7 un contact direct cu piaa e=tern7 pentru i!port si e=port: facilit<nd cresterea vitezei operaiunilor financiar;co!erciale cu efecte favorabile asupra eficienei activit7ii societ7ii. S 1n industria !etalurgic7 si a construciilor !etalice activeaz7 un nu!7r !are de 1##;uri. Ea a .nregistrat un co!ple= proces de restructurare prin care s;a restr<ns activitatea unor .ntreprinderi de stat: ulterior privatizate. S 1ndustria usoar7 este !ai puin dezvoltat7: cuprinz<nd un nu!7r redus de ageni econo!ici: din care !area !a/oritate sunt 1##;uri. >n cadrul acesteia s;au dezvoltat' N 1ndustria de confecii este bine reprezentat7: dar principalele unit7i de producie au dezvoltat producie .n siste! %4KC: ceea ce le face dependente de fir!a partener7. N +roducia de es7turi: articole crosetate si tricotate reprezint7 o oportunitate pentru investitori: .ntruc<t i!porturile acoper7 peste 8)T din necesarul intern de !ateriale te=tile pentru industria confeciilor de .!br7c7!inte. N 1ndustria piel7riei are o slab7 dezvoltare: agenii econo!ici ce activeaz7 .n acest do!eniu f7c<nd parte din seg!entul .ntreprinderilor !icro: !ici si !i/locii si produc<nd nu!ai pentru piaa intern7. S 1ndustria le!nului si !obilei este reprezentativ7 pentru /udetul arges: fiind o ra!ur7 cu tradiie. S.C. -lpro! S.-. +itesti este cel !ai !are produc7tor de !obil7 din o!<nia: al7turi de care s;au dezvoltat !uli ali produc7tori de succes: din categoria .ntreprinderilor !ici. esursele locale de le!n reprezint7 o oportunitate pentru investiii .n producia de !obilier de calitate superioar7. S 1ndustria ali!entar7 este dezvoltat7: acion<nd .n trei subra!uri' N 1ndustria de !or7rit si panificaie? N 1ndustria prelucr7rii c7rnii? N 1ndustria laptelui. -ceasta cuprinde un nu!7r !are de ageni econo!ici a c7ror producie este destinat7 e=clusiv pieei interne si !a/oritar pieei locale. 4dat7 cu integrarea .n Uniunea European7: a ap7rut necesitatea te9nologiz7rii acestei industrii: care se confrunt7 cu concurena venit7 din celelalte 7ri ce activeaz7 pe +iaa Unic7 a Uniunii Europene: 7ri .n care agricultura este dezvoltat7.

Ta8e( 0+-3+ Indicii <r%duciei industria(eF iunie .22,>iunie .22/ serie 8rut9 K

Sursa' Direcia de Statistic7 -rges 1) Date rectificate 2) Date provizorii Cota' 1ndicii produciei industriale (1+1) caracterizeaz7 evoluia produciei industriale totale la nivel de /ude: .n ti!p ce 1+1 calculat la nivel naional caracterizeaz7 evolu ia valorii ad7ugate brute la costul factorilor: realizat7 .n activitatea industrial7. -cestia au fost calcula i la nivelul fiec7rui /ude pe baza datelor din cercetarea statistic7 P1ndicatori pe ter!en scurt .n industrieP (1CD5S).

Construciile sunt bine reprezentate .n /udetul arges unde funcioneaz7 un nu!7r !are de agen i econo!ici diversificai ca !7ri!e: sectorul fiind .n continu7 dezvoltare. +e ter!en !ediu si scurt: investiiile .n aceast7 ra!ur7 pot fi profitabile: at<t pentru piaa intern7: c<t si pentru e=port. -v<nd .n vedere integrarea o!<niei .n C-54 si Uniunea European7: precu! si necesit7ile stringente privind .!bun7t7irea si dezvoltarea infrastructurii: cererea pentru construcii va creste .n viitor: viz<nd at<t construciile industriale: de locuine: dar si realizarea de' dru!uri: ap7: canalizare: instalaii electrice: de gaz etc. -ctivitatea de construcii se afl7 .n continu7 dezvoltare si diversificare at<t .n sfera industriei c<t si a construciilor civile si edilitare: asigur<nd resursele te9nice si u!ane necesare actualului stadiu al investiiilor .ndo!eniu. Cu un !ediu natural favorabil: acest do!eniu are posibilitatea de a contribui substanial la realiz7rile co!unit7ii locale. &udeul -rges ofer7 resursele necesare dezvolt7rii acestui do!eniu. -stfel' .n zona !unicipiului Curtea de -rges: e=ist7 depozite de argil7: !arne si nisipuri .ntr;o f<sie .ngust7: .ntre zonele Xigoneni si ,alea 1asului? .n partea central7 a /udeului -rges: .ntre orasul Curtea de -rges si co!una ,alea Danului: de o parte si de alta a r<ului -rges e=ist7 depozite for!ate din !arne si argile sau nisipuri si pietrisuri? .n partea nordic7 a /udeului: la confluena r<ului -rges cu ,alea 1asului se .nt<lnesc .nvelisuri for!ate din !arne: argile: gresii folosite: .n principal: la construcii: dru!uri si poduri: precu! si ca !aterie pri!7 la fabricile de porelan: iar .n zona -lbesti se e=ploateaz7 z7c7!intele de calcar: piatr7 si gips. S Co!erul este una din ra!urile econo!ice care a cunoscut o dezvoltare continu7 de;a lungul ti!pului. Dup7 anul 122): dina!ica activit7ilor de co!er a cunoscut o tendin7 ascendent7 prin !odific7rile petrecute pe piaa forei de !unc7 din sfera activit7ilor de producie .n sfera co!erului si a prest7rilor de servicii. -ctivitatea de tradiie a !unicipiului +itesti: co!erul: s;a dezvoltat si diversificat continuu: .n acest do!eniu funcion<nd un nu!7r !are de ageni econo!ici care creeaz7 o concuren7 real7: ceea ce conduce la oferirea de servicii de calitate. >n /udetul arges au fost desc9ise !ai !ulte unit7 i co!erciale' +1C: Waufland: #etro: -uc9an care ofer7 un sorti!ent bogat si care creeaz7 o concuren7 real7 pe piaa de consu!. >n do!eniul co!erului si al prest7rilor de servicii e=ist7

tendina unor !utaii structurale: cu pondere ridicat7 .n sectorul privat B acesta fiind de peste ()T din totalul activit7ii. S Serviciile sunt asigurate .n general de unit7i prestatoare private .n do!eniile' croitorie: tricota/e: reparaii obiecte de uz casnic: reparaii aparatur7 electronic7: reparaii auto: vulcanizare: servicii co!unitare: servicii de transport: ali!entaie public7 etc. S 5uris!ul este !ai puin dezvoltat: +itestiul servind !ai degrab7 ca spaiu de tranzit spre zonele turistice din .!pre/uri!i: respectiv ,idraru: 5ransfag7rasan: Hran: uc7r: Hrasov. 1n condiiile unei dezvolt7ri durabile: fir!ele pitestene au preocup7ri privind educerea0eli!inarea i!pactului dezvolt7rii econo!ice asupra !ediului: .n proporie destul de !are: dovedind i!plicare si responsabilitate .n viaa co!unit7ii.

Gra=ic nr+ 0+4+Gradu( de i'<(icare a =ir'e(%r <itestene in <r%teHarea 'ediu(ui inc%nHur9t%r

+rintre aciunile care presupun i!plicarea si responsabilizarea fir!elor pot fi !en ionate' activit7 i proprii de sponsorizare si susinere a unor instituii de .nv77!<nt: cultur7: s7n7tate: dona ii: particip7ri la !anifest7ri organizate de c7tre ad!inistraia orasului: activit7i de susinere a unor persoane fizice cu proble!e de s7n7tate sau dizabilit7i: a unor grupuri de persoane cu calit7 i deosebite (de e=' elevi sau studeni cu rezultate bune).

Gra=ic nr+ 0+-2+ Gradu( de i'<(icare a =ir'e(%r <itestene in susinerea de7v%(t9rii s%cia(e a c%'unit9ii

Sonda/ul de opinie realizat in /udetul arges arat7 c7' principalele activit7i0sectoare identificate ca fiind predo!inante sunt' c9i!ia si petroc9i!ia B S.C. -rpec9i! S.-.? co!er ul si ali!enta ia public7? turis!ul? construciile civile si industriale? fabricarea auto!obilelor: cele !ai dina!ice sectoare apreciindu;se a fi' auto!obile: co!er? co!erul organizat !odern? construcii auto? construciile civile si industriale: serviciile? industria petroc9i!ic7: sectorul !obilei? sectorul 1##; urilor? turis!. 0+.+3+ Ana(i7a S+L+O+T+ a 'ediu(ui ec%n%'ic @n $udeu( Ar&e &udeul -rge: prin pris!a reedinei de /ude B &udetul arges este perceput ca un /ude industrial cu potenial econo!ic ridicat: cu sanse de a;si !enine structura preponderent industrial7: av<nd: din acest punct de vedere' Puncte tari) S industrie diversificat7 tipologic? S poziie geo;econo!ic7 favorabil7 (nod rutier: autostrada Hucuresti;+itesti: apropiere de zone cu potenial turistic)? S prezena unor ra!uri industriale cu i!pact pozitiv .n lan ul trofic al econo!iei regionale (industrie energetic7: c9i!ic7: constructoare de !asini)? S e=istena produc7torului de auto!obile Dacia? industria auto pe orizontal7 si vertical7? S .ntreprinderi industriale de i!portan7 naional7 B industria auto: industria petroc9i!ic7? S sector privat foarte dezvoltat: predo!inana net7 a 1##;urilor !ai usor de restructurat si adaptat cerinelor pieei? S fora de !unc7 .nalt calificat7? S ec9ipare urban7 bun7 (dot7ri edilitare: infrastructur7 urban7 fizic7 si institu ional7): ad!inistra ie eficient7 care ofer7 servicii de calitate? S infuzie .n crestere de capital str7in? S e=istena ofertei bancare sti!ulative? S profil foarte diversificat al activit7ilor de co!er si servicii? S apariia unor .ntreprinderi co!erciale cu potenial ridicat (super!arJeturi: 9Oper!arJeturi)? S industria construciilor civile si industriale: co!erul: puternic dezvoltate? S potenial econo!ic crescut prin plasarea .n vecin7tatea platfor!ei Dacia B enault. Puncte s(a8e) S suprafee reduse de teren disponibile pentru noi investiii: i!plic<nd un pre relativ !are al celor disponibile? S risc de crestere a so!a/ului prin restructurarea si rete9nologizarea unor societ7i co!erciale?

S turis! slab dezvoltat? S slaba capitalizare a 1##;urilor? S e=istena unor .ntreprinderi cu pierderi? S restructurarea ne.nc9eiat7 a unor .ntreprinderi? S capacitate inovativ7 sub posibilit7ile resurselor u!ane i!plicate? S ec9ipa!ente energofage: poluante? S legislaie nesti!ulativ7 pentru pro!otorii investiiilor .n industrie? S productivitatea .nc7 redus7 a .ntreprinderilor !ici? S dispariia unor ocupaii tradiionale (.ndeosebi .n periurban)? S poluare. O<%rtunit9i) S posibilitatea acces7rii de fonduri co!unitare structurale pentru rete9nologizare si reconversie? S posibilitatea constituirii unor clustere te9nologice .n industria agroali!entar7? S posibilitatea atragerii de investitori strategici .n do!eniul construciei de !asini? S cererea .n crestere pentru produse industriale pe piaa intern7? S tendina de crestere a consu!ului prin rezolvarea proble!elor sociale? S i!punerea de standarde superioare odat7 cu integrarea .n Uniunea European7. A'enin9ri) S cresterea ponderii produselor neco!petitive pe pieele europene? S fali!entul .ntreprinderilor neracordate la cerinele de eficien7 si co!petitivitate ale Uniunea European7? S deprofesionalizarea forei de !unc7 prin so!a/ .ndelungat sau reconversii repetate? S penurie de for7 de !unc7 .nalt calificat7 datorit7 !igr7rii spre alte do!enii: regiuni sau 7ri? S produse industriale cu co!petitivitate redus7 la e=port? S fali!entul .ntreprinderilor !ici.

0+0+ Ana(i7a sect%ru(ui turistic @n $udeu( Ar&e Unele predicii pentru ur!7toarele decenii si strategiile: indiferent de ce zon7 a globului este vorba: consider7 secolul VV1 ca fiind .nceputul unei societ7i post;industriale: do!eniile econo!ice conduc7toare fiind teleco!unicaiile: te9nologia infor!aiei si turis!ul. +rin specificul s7u: turis!ul face parte din sectorul teriar: fiind situat la interferen a !ultor co!ponente ale econo!iei naionale anga/ate direct sau indirect .n derularea acestei activit7i. Ca ra!ur7 industrial7: turis!ul a cunoscut .n ulti!ul ti!p: o dezvoltare f7r7 precedent: antren<nd pe de o parte investiii pentru crearea bazei !ateriale specifice si: pe de alt7 parte: dezvoltarea serviciilor co!ple!entare care conduc la folosirea resurselor proprii fiec7rei zone. >n plan econo!ic: aceast7 activitate sintetizeaz7 rezultatele unui nu!7r !are de activit7i: iar .n plan psi9o;social constituie o !odalitate superioar7 de organizare a ti!pului liber: .n care se !en ine ec9ilibrul biologic si fiziologic al o!ului conte!poran: dar si care dezvolt7 personalitatea si capacitatea creativ7. 5uris!ul ocup7 tot !ai !ult un loc i!portant .n viaa o!ului !odern: fiind considerat ca un act de cultur7: civilizaie: educaie si constituie un a!basador al p7cii si in elegerii intre popoare: un !i/loc util de cooperare internaional7 si: totodat7: un !i/loc de a cunoaste oa!enii si activit7 ile lor. +e de alt7 parte: se constat7 c7 acest sector reprezint7 o industrie produc7toare de servicii pentru populaie: care nu s;a confruntat niciodat7 cu lips7 de cerere. +rodusul turistic este solicitat

per!anent .n fiecare an: sezon sau c9iar zilnic de un seg!ent tot !ai !are de populaie din toate zonele globului: indiferent de e=istena unor situaii con/uncturale care se !anifest7 pe plan local sau regional. 5uris!ul reprezint7: pentru o!<nia: sectorul econo!ic care dispune de un valoros poten ial de dezvoltare: nee=ploatat .nc7 suficient si care poate deveni o surs7 de atracie at<t a investitorilor c<t si a turistilor (ro!<ni0str7ini). -cest lucru este .ns7 .ngreunat de concurena puternic7 din partea 7rilor .nvecinate (Ungaria: Hulgaria: Croaia) si de a!ploarea proble!elor legate de co!petitivitatea turis!ului ro!<nesc. #arele avanta/ al o!<niei pentru dezvoltarea turis!ului este oferit de prezen a resurselor naturale si culturale de o !are diversitate si ar!onios repartizate .n teritoriu: care dau posibilitatea practic7rii .ntregii ga!e de for!e de turis!. Dezvoltarea turis!ului ro!<nesc .n conte=tul celui european .n !od special: constituie cea !ai bun7 soluie pentru ridicarea calit7ii infrastructurii si serviciilor ro!<nesti prin alinierea lor la standardele internaionale. >n ulti!7 instan7: aderarea la Uniunea European7 nu a reprezentat un act ad!inistrativ de !o!ent: ci o parte co!ponent7 a unui proces .ndelungat de progres si dezvoltare a 7rii: care trebuie s7;si g7seasc7 locul .n cadrul unei strategii naionale coerente de dezvoltare econo!ic7. Sectorul turis!ului din o!<nia a fost afectat de absena unei politici generale de diri/are si orientare a sectorului. Confor! planului: E1ndustria turis!ului din o!<nia are capacitatea de a contribui la aceast7 reducereF a discrepanelor si include turis!ul pe lista priorit7ilor de investiii publice. >n +lanul Caional de Dezvoltare se prevede ca obiectiv specific valorificarea poten ialului turistic si cultural si cresterea contribuiei acestor do!enii la dezvoltarea regiunilor: pun<ndu;se accent pe dezvoltarea infrastructurii: diversificarea si pro!ovarea ofertei turistice interne: cresterea co!petitivit7ii: di!inuarea sezonalit7ii: conservarea cultural7 si a !ediului. Confor! #aster +lanului pentru Dezvoltarea 5uris!ului Caional 2))( B 2)2$: turis!ul reprezint7 un !i/loc de realizare a unor priorit7i strategice: cu! ar fi Ecresterea co!petitivit7ii prin facilitarea accesului pe pia7 a societ7ilor co!ercialeF: prin pro!ovarea pe plan intern si interna ional: prin inter!ediul turis!ului: a unor produse econo!ice specifice. Confor! planului: dezvoltarea unei !7rci a turis!ului naional va avea o contribuie la i!aginea de ar7 cu i!pact asupra investiiilor str7ine .n o!<nia si asupra soldului contului curent. Din evaluarea !ediului de afaceri si a activit7ii econo!ice a rezultat c7 turis!ul este slab dezvoltat: desi e=ist7 dot7ri cu 9oteluri: restaurante si zone de agre!ent. 5otusi: nu trebuie o!is faptul c7 +itestiul este !ai !ult o zon7 de tranzit spre zonele turistice din .!pre/uri!i: respectiv ,idraru: 5ransf7g7r7san: Hrasov: Sibiu: Craiova: Slatina.

0+0+-+E(e'ente(e de <%tenia( turistic natura( si antr%<ic a; P%tenia(u( turistic natura( a( !unici<iu(ui Pitesti &udetul arges: resedina /udeului -rges din 12$2: atestat docu!entar la 2) !ai 1388 de c7tre #ircea cel H7tr<n: este situat la confluena dintre r<ul -rges si <ul Doa!nei: la o altitudine !edie de 28( ! si se afl7 la distan7 relativ egal7 de +olul Cord si de Ecuator. +itestiul este asezat .ntr;un cadru natural deosebit de favorabil: concretizat .n dealuri cu .n7li!e !edie de ")) !: acoperite cu p7duri bogate si o cli!7 te!perat continental7 apropiat7 de cea a unei staiuni cli!aterice de deal cu te!peraturi !edii !oderate at<t iarna c<t si vara: pri!7veri ti!purii si toa!ne lungi. +recipitaiile au o valoare !edie anual7 de $));()) !!: dep7sind !edia pe ar7: iar nu!7rul zilelor .nsorite este .n !edie de 1)( pe an. 5e!peratura !edie anual7 variaz7 .ntre 2;1)

grade Celsius: !edia lunii ianuarie fiind de B2:" grade: iar cea a lunii iulie Q 2):8 grade Celsius? !a=i!a absolut7 este de Q3*:2 YC si !ini!a absolut7 de ;2( YC. elieful este eta/at si dispus sub for!7 de a!fiteatru. -ltitudinea cea !ai !are se .nt<lneste .n zona cartierelor 5rivale si 7zboieni ; 333 !. Cobor<nd c7tre r<ul -rges: cartierele Craiovei: E=erciiu: Hanatului: G7vana 111 au o altitudine de 3)) !: iar cartierul 5rivale B +apucesti se afl7 la cota 3*$!. Xona centrului civic a cartierelor +rundu: 5udor ,ladi!irescu: Cegru ,od7: G7vana 1: 11 se afl7 la o .n7li!e de 2(( !. &udetul arges de ine spaii verzi stradale .n suprafa7 total7 de 1(2) 9a: flor7 bogat7 reprezentat7 de tis7: arborele lalea: laur: !agnolie: GingJo Hiloba un e=e!plar .n v<rst7 de apro=i!ativ 13) de ani pe strada Egalit7ii nr.1*: ocrotit .n baza Kot7r<rii nr. 180122" a Consiliului &ude ean -rges: c9iparosul de balt7: castan co!estibil: nuc: salc<! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda. Una din atraciile turistice deosebite ale +itestiului este parcul +7durea 5rivale aflat .n ad!inistrarea 4colului Silvic +itesti: cu o suprafa7 de apro=i!ativ (*) 9a din 18)8:2 9a suprafa 7 total7. +rin Kot7r<rea Consiliului &udeean -rges nr. 180122": o suprafa7 de "8":3 9a din aceast7p7dure este declarat7 rezervaie forestier7 devenind arie prote/at7 de interes local. +7durea este .ncadrat7 .n grupa 1 funcional7 ; p7duri cu rol de protecie. -ici e=ist7 si o gr7din7 zoologic7 ce se constituie .ntr;o atracie deosebit7 !ai ales pentru cei !ici. +arcul -rges este o alt7 atracie turistic7 a orasului. Dispune de un strand l<ng7 care este a!plasat Hazinul 4li!pic: construit .ntre 1282;128". %a cca. 2)) ! e=ist7 un lac de agre!ent unde se pot face pli!b7ri cu barca si vaporasul. +osibilit7ile de agree!ent sunt co!pletate cu terenurile de tenis: volei: 9andbal: popice: o pist7 pentru carturi si un stadion dat .n folosin 7 .n 12*3 si !odernizat .n 12(). E=po;parc este o zon7 de agre!ent .n !i/locul c7reia se afl7 un lac artificial. >n centrul +itestiului se afl7 gr7dina public7 a!ena/at7 .n 18$2. 8; P%tenia(u( antr%<ic a( 'unici<iu(ui Pitesti &udetul arges dispune de un centru civic .n care se .!bin7 ar!onios !onu!entele ar9itectonice vec9i cu noile for!e geo!etrice. -stfel: e=ist7 cl7diri vec9i realizate .n 188$ B Galeria de art7 si sediul actualului Colegiu Ca ional 1.C. Hr7tianu: cl7direa care g7zduieste Curtea de -pel -rges construit7 .n anii 1212;121": cl7direa +ri!7riei #unicipiului +itesti realizat7 .n perioada 123";123$: 5eatrul -le=andru Davila intrat .n circuitul artistic .n 12"2. +rintre instituiile care desf7soar7 activit7i culturale se nu!7r7 #uzeul &udeean -rges: care funcioneaz7 din 12*" av<nd .n co!ponen7 o secie de istorie: o secie de stiinele naturii si una de art7 si care a fost de;a lungul ti!pului sediul +refecturii &udeului -rges: al Sfatului +opular egional -rges: al Consiliului +opular -rges. Coordoneaz7 si .ndru!7 activitatea nu!eroaselor obiective turistice din /ude (rezervaia paleontologic7 de la Susl7nesti: ruinele castrului ro!an &idava de la sud de C<!pulung). Se adaug7 si altele' Centrul Cultural +itesti: Scoala +opular7 de -rt7: Centrul &ude ean al Crea iei +opulare -rges: Galeria de art7 naiv7: instituie unic7 .n ar7 .nfiinat7 .n 12(1: Galeria #etopa ; e=poziie de pictur7 si sculptur7 .n care sunt e=puse lucr7ri ale !e!brilor 8ilialei +itesti a Uniunii -rtistilor +lastici: Galeria de -rt7 #odern7 si Conte!poran7 care g7zduieste lucr7ri originale de pictur7 si sculptur7 realizate de cei !ai !ari artisti ro!<ni .ntre care Stefan %uc9ian: G9eorg9e +7trascu: Cicolae Grigorescu: Cicolae 5onittza: 4ctav H7ncil7: si alii. -sez7!intele de cult reprezint7 cele !ai interesante atracii turistice ale +itestiului datorit7 ar9itecturii si vec9i!ii lor. N Hiserica Do!neasc7 (Sf<ntul G9eorg9e) situat7 .n +iaa central7 a orasului: una din ctitoriile lui Serban ,od7: reprezint7 cel !ai valoros !onu!ent de ar9itectur7 vec9e bisericeasc7: ter!inat7 .n

1$*$ pe ruinele unei biserici din ti!pul lui #ircea cel H7tr<n si av<nd unele ase!7n7ri cu #7n7stirea Dealul: pri!a co!poziie supraeta/at7 pe coloane de c7r7!id7 din ara o!<neasc7. Din 18$2 Hiserica Sf<ntul G9eorg9e a dob<ndit dreptul de a deveni catedral7 a orasului. >ncep<nd din anii 1()) si p<n7 .n 18$" pe l<ng7 biseric7 a funcionat EScoala Do!neasc7 de la Sf. G9eorg9eF. N Hiserica Sf<nta 5rei!e (Hestelei) aflat7 pe strada +ri!7verii Cr. (: !onu!ent de art7 feudal7 religioas7 ctitorit7 .n 1$(2 pe locul unei biserici !ai vec9i din ti!pul do!niei lui #atei Hasarab de /up<n Hestelei: negustor pitestean. - fost !ult7 vre!e un sc9it. Specialistii care au participat la ulti!a renovare .n 128" au considerat c7 biserica a fost construit7 de !esterul Stoica anga/at de Stroie %eurdeanu pentru a .nte!eia conacul si Hiserica Golesti. H7tr<nii povestesc faptul c7 .ntre Hisericile Sf. 5rei!e si Huliga: ce a e=istat pe locul actualei +refecturi -rges: e=ist7 un tunel .n care se ascundeau locuitorii orasului .n perioadele cu diverse conflicte. N Hiserica #avrodolu: !onu!ent istoric de cult situat pe strada 5eiuleanu nr. 2) a fost construit7 .n 1(*2 de Ene Cupe. - fost ref7cut7 din te!elii .n 1818 de 1on #avrodin #avrodolu. >n c9iliile din /urul bisericii a funcionat o scoal7 pri!ar7 particular7 .ncep<nd cu 18($. -ici e=ist7 !ai !ulte obiecte de cult din argint dat<nd din deceniul al patrulea al secolului VV aflate .n eviden a +atri!oniului Cultural Caional. >n spatele altarului se afl7 casa paro9ial7 construit7 .ntr;un stil arc9itectural specific zonei la .nceputul sec. al V1V;lea. N Hiserica Sf<nta ,ineri construit7 .ntre 181(;182( sub do!nia lui Grigore ,od7 a fost ref7cut7 din te!elii de ar9itectul bucurestean 1on C. Socolescu .n perioada 12)3;12)8: oferindu;i ele!ente ale stilului ar9itectural al #7n7stirii de la Curtea de -rges. Este considerat7 drept unul din cele !ai fru!oase !onu!ente ar9itecturale din +itesti datorit7 interioarelor realizate .n !anier7 br<ncoveneasc7 si baroc7. N Hiserica #aica +recist7 situat7 l<ng7 1nstitutul de +roiectare -rges se pare c7 este ctitorit7 de do!nitorul #atei Hasarab. N #7n7stirea 5rivale situat7 pe Dealul #7gura: ctitorit7 de 5rifan si Stana: arendasi ai propriet7 ilor !itropolitului ,arlaa!: dateaz7 din 1$28 pe vre!ea lui ,od7 Hr<ncoveanu. 1!portana +itestiului sub raport turistic se !7reste prin i!pre/uri!ile sale. >n ,alea #are ; +odgoria B +itesti se afl7 casa !e!orial7 a scriitorului %iviu ebreanu. ,aloare turistic7 deosebit7 are si !uzeul din Golesti organizat .n conacul fa!iliei Golescu. 5ot aici se poate vizita si pri!a scoal7 din ar7 cu li!b7 de predare ro!<n7. Din 12$( la Golesti s;a organizat .n aer liber #uzeul na ional de etnografie a po!iculturii si viticulturii: unic .n ar7: unde sunt e=puse locuin e: unelte de !unc7 si diferite obiecte legate de evoluia acestor .ndeletniciri tradiionale .n /ude. >n a!onte de +itesti: pe valea -rgesului se afl7 c<teva asez7ri rurale atestate docu!entar din secolul al V,;lea: al V,1;lea si al V,11;lea. >ntre acestea se poate !en iona localitatea Hudeasa: unde e=ist7 un !uzeu cu o colecie de ar!e: lac7te: c9ei: tablouri desc9is .n casa fa!iliei Hudisteanu. %a poalele 87g7rasului si la o vec9e r7sp<ntie de dru!uri co!erciale se afl7 vec9iul oras do!nesc Curtea de -rges: unde se constituie .n atracii turistice deosebite !onu!ente ar9itectonice' co!ple=ul vec9ii curi do!nesti construit7 de Hasarab 1 si continuat7 de Cicolae si ,ladislav: fiind cel !ai vec9i !onu!ent istoric din o!<nia p7strat .n .ntregi!e .n for!7 original7 cu picturi !urale si ar9itectur7 .n stil bizantin;constantinopolian? #7n7stirea Curtea de -rges: ctitorie a lui Ceagoe Hasarab: ridicat7 .n secolul al V1,;lea ale c7rei picturi au fost realizate .n vre!ea lui adu de la -fu!ai: reprezint7 o capodoper7 a ar9itecturii ro!<nesti? peste dru! de !7n7stire se afl7 f<nt<na lui #anole ridicat7 .n 18)" pentru a o!agia pe legendarul constructor al !7n7stirii -rgesului? .n centrul orasului se afl7 ruinele Hisericii S.n Cicoar7: construit7 din piatr7 brut7 si piatr7 cioplit7 su!ar dispus7 .n straturi alternative. -ici e=ist7 un !uzeu or7senesc unde sunt e=puse e=e!plare din arta popular7 de pe valea -rgesului? .n apropierea orasului Curtea de -rges se afl7 Cetatea +oienari: pe #untele C7prisoara construit7 de Cegru ,od7 si ref7cut7 de ,lad epes. Un potenial valoros .l constituie do!eniul artei tradiionale unde e=ist7 creatori populari care au ob inut pre!ii i!portante .n perioada anilor 12*$;2))$ pentru confecionarea costu!elor populare: a es7turilor de interior: a instru!entelor !uzicale (nai: ocarin7): pentru lucr7rile efectuate .n le!n.

De peste o /u!7tate de secol funcioneaz7 orc9estra de !uzic7 popular7 EDoina -rgesuluiF: la care s;au ad7ugat .n ti!p grupurile folclorice instru!entale EDorulM si E8luierasulF. Din 12*( si;a .nceput activitatea ansa!blul folcloric EDorulF: for!at iniial din *) de !e!bri dansatori: instru!entisti: solisti vocali si include .n repertoriul s7u dansurile populare din zona etnofolcloric7 -rges;#uscel' H7lua: Hr<ul: 1u9ul: &oiana: Spoitoreasa: 57r7selul: 5reiul: ig7neasca. %a acestea se adaug7 dansurilepopulare din aceeasi zon7 etnofolcloric7 practicate de ansa!blul folJloric E+laiuri argeseneF al Casei de Cultur7 a Sindicatelor' -riciul: H7lua: Hoiereasca: Cazacul: iitura. 8olclorul !uzical zonal a reprezentat principala surs7 inspiratoare .n definirea repertoriilor unor interprei vocali de !uzic7 popular7. 5<rgurile devenite tradiionale organizate de c7tre Co!ple=ul !uzeal naional Golesti' E5<rgul olarilorF: cu ocazia s7rb7torii religioase >n7larea Do!nului si E5<rgul !esterilor populariF organizat .n ziua 57ierii capului Sf. 1oan Hotez7torul (22 august). 0+0+.+ In=rastructura &enera(9 si cea turistic9 +oziia geografic7 a /udeului si a !unicipiului ca zon7 de tranzit si de leg7tur7 cu !arile orase ale 7rii confer7 c7ilor de co!unicaie o i!portan7 deosebit7. C7ile transcarpatice prin culoarul uc7r B Hran si defileul 4ltului pe la Suici;S7l7trucu;C<ineni au constituit cele !ai frecvente locuri de trecere dintre provinciile ro!<nesti nord si sud B carpatice: ceea ce a i!pri!at acestor dru!uri funcii strategice si co!erciale. C9iar de la sf<rsitul secolului al V1V;lea s;a !arcat un .nceput pro!i7tor .n ceea ce priveste dezvoltarea c7ilor de co!unicaii prin construirea c7ii ferate Hucuresti ; +itesti .n 18(2 si +itesti ; Slatina .n 18(8. eeaua feroviar7 a fost co!pletat7 !ai t<rziu prin construirea ra!ifica iilor nordice paralele cu -rgesul si cu <ul 5<rgului. +<n7 .n 188) s;a dat .n e=ploatare linia ferat7 spre C<!pulung: iar p<n7 la pri!ul r7zboi !ondial s;a realizat si racordarea orasului Curtea de -rges la a=a feroviar7 sudpie!ontan7. Densitatea c7ilor ferate este co!pletat7 de reeaua deas7 a dru!urilorcare dein ponderea cea !ai i!portant7. Spre /udetul arges converg dru!urile de pe v7ile -rgesului: <ul Doa!nei: <ul 5<rgului: -rgeselului. De aici se disperseaz7 spre sud patru dru!uri si dou7 c7i ferate. >n +itesti converg 12 dru!uri publice din e=travilan care reprezint7 e=presia punctelor cardinale' Hulevardul +etroc9i!istilor la sud: Calea Hucuresti la est: Hulevardul C. H7lcescu la nord si Strada Craiovei la vest. eeaua stradal7 a +itestiului este dezvoltat7 pe direcia C;S pe apro=i!ativ 12 W! lungi!e: pe a=a Dru!ului Caional (. >n centrul orasuluisi .n zona de traversare a <ului -rges se concentreaz7 dru!urile de transit spre Hucuresti: Slatina: Craiova: C<!pulung #uscel ; Hrasov: Curtea de -rges: <!nicu ,<lcea: Dr7g7sani. 1nfrastructura general7 este reprezentat7 de dru!uri naionale' +itesti B Curtea de -rges ; H<lea DC(C: +itesti ; C<!pulung #uscel ; Curtea de -rges ; ,<lcea DC(3C: autostrada Hucuresti B +itesti: E1*- ; E2": soseaua naional7 Hucuresti +itesti DC(: +itesti ; ,<lcea DC( ; E1*-: +itesti B Slatina DC$* ; E2". Serviciile de transport persoane se pot presta de c7tre co!panii aeriene cu care agen iile de turis! pitestene au .nc9eiate contracte c9arter' %artours: Delta: 5aro!: Hritis9 -irIaOs: %uft9ansa: W%# c<t si cu co!panii rutiere ca' Euroline: -tlassib: Doublet: Euroti!e: -!ad 5ouristiJ: Wessler: 5ranseuropa: 5oros. &udetul arges dispune de un nu!7r de 1* agenii de turis! si 1$ unit7i9oteliere. %a sf<rsitul lunii iunie 2))(: .n do!eniul turis!ului au fost .n funciune 8( unit7 i de cazare turistic7 (reprezent<nd $2T din cele 128 aflate .n observare statistic7): cu 2( unit7 i !ai !ult dec<t la finele aceleiasi luni din anul precedent. Din totalul unit7ilor de cazare turistic7 .n funciune: cele !ai !ulte au fost din categoria pensiuni turistice rurale (3(:2T): fiind ur!ate de cele din categoriile 9oteluri (22:2T) si pensiuni turistice urbane (13:8T).

Capacitatea de cazare .n funciune a structurilor de pri!ire turistic7 cu funciuni de cazare turistic7 a fost .n se!estrul 1 2))( de $2":( !ii locuri;zile. (din care 121:" !ii locuri;zile .n luna iunie 2))(): peste /u!7tate (*1:"T din total) fiind oferit7 de 9oteluri. Gra=ic nr+ 0+-.+ Structura ca<acit9ii de ca7are in Hudetu( ar&es

+e zone turistice: oferta se!nificativ7 de locuri de cazare (8":2T din total) a venit din partea unit7ilor situate .n zona !ontan7 ("2:*T) si a celor din &udetul arges ("1:(T). +e categorii de clasificare: cele !ai !ulte locuri;zile au fost oferite .n unit7ile de 2 stele (3*:2T din total): ur!ate de unit7ile clasificate cu 3 stele (3":2T) si de cele neclasificate pe stele (12:1T). Gra=ic nr+ 0+-0+ Indicii de uti(i7are net9 a ca<acit9ii de ca7are in =unciune <e ti<uri destructuri de <ri'ire turistic9 in <eri%ada 2-+2->02+2,+.225

1ndicele de utilizare net7 a capacit7ii de cazare turistic7 .n funciune a fost .n perioada )1.)1; 3).)$.2))8 de 2(:)T: cu 2:2 puncte procentuale !ai !are dec<t cel .nregistrat .n aceeasi perioad7 a anului precedent. 1ndici de utilizare superiori !ediei /udeului au .nregistrat unit7ile din categoria 9oteluri (3$:2T) si cele din categoria vile turistice (3):"T).

Din punct de vedere al zonei turistice: indici de utilizare net7 peste !edia /ude ului au .nregistrat unit7ile din staiunile balneare (*3:2T) si cele din /udetul arges (3$:3T): iar din punct de vedere al confortului unit7ile clasificate cu 3 stele (3":"T) si cele clasificate cu 2 stele (28:$T). 0+0+0+ F%r'e de turis' <ractica8i(e <e <iaa turistic9 ar&eean9 -v<nd .n vedere poziia geografic7 de tranzit a !unicipiului +itesti nu se poate vorbi de o pia7 turistic7 dezvoltat7. >ns7: ele!entele de potential turistic e=istent c<t si cele ale ofertei turistice care se pot crea se constituie .n oportunit7i deloc de negli/at pentru a dezvolta activitate turistic7. Se poate vorbi de activit7i derulate pentru rezideni si atunci se are .n vedere activitatea de organizare a petrecerii ti!pului liber a acestora: activitatea de agre!ent: dar si activit7i turistice propriu;zise organizate pentru nonrezideni: fie prin includerea ofertei turistice locale .n cea /udeean7 si regional7: fie prin atragerea turistilor naionali si str7ini prin for!e adecvate de turis!. &udeul -rges( se situeaz7 pe locul al zecelea ca nu!7r al populaiei: .n poziia a doua ca nu!7r de sate si a treia ca nu!7r de co!une: locul al doilea la nivel na ional ca nu!7r !ediu al salariailor din industrie. +itestiul este un oras care face parte din categoria oraselor !ari din o!<nia cu un poten ial econo!ic ridicat: cu o reea industrial7 diversificat7. -ceste caracteristici coroborate cu cresterea continu7 a nu!7rului de persoane ocupate .n diverse ra!uri ale activit7ii econo!ice si cu e=istena unui cadru natural propice deter!in7 e=tinderea si diversificarea reelei de servicii: inclusiv a serviciilor turistice. 5uris!ul constituie un factor dina!izator al econo!iei locale: zonale: naionale prin atragerea !ai !ultor categorii de turisti sau e=cursionisti ca ur!are a cresterii veniturilor disponibile pentru c7l7torii (rata so!a/ului .n /ude ul -rges a fost de $:$T: inferioar7 !ediei pe ar7 de 8:"T). Cererea turistic7 este reprezentat7 de e=cursionisti ro!<ni si str7ini: sportivi de perfor!an7' .not: caiac;canoe: oa!eni de afaceri: participani la !anifest7ri instituionale: la !ultiplele eveni!ente pe care le organizeaz7 !unicipalitatea: locuitorii orasului si ai co!unelor suburbane pentru e=cursii organizate pentru s9opping: pentru agre!ent. Condiiile naturale deosebite: e=istena unor vestigii istorice valoroase: biserici: obiective culturale: a unor c7i de co!unicaie si a unei baze te9nico!ateriale corespunz7toare fac din zona +itesti o zon7 de interes turistic. Cu!7rul de sosiri ale turistilor .nregistrate .n pri!ele sase luni ale anului curent .n structurile de pri!ire turistic7 a fost de $2:2 !ii: cu 1(:2 !ii !ai !are (Q32:2T) dec<t cel din perioada corespunz7toare a anului precedent. Cele !ai !ulte sosiri au fost .nregistrate pentru turistii rezideni .n o!<nia (81:2T din total): diferena (18:8T) apar in<nd turistilor str7ini. 8a 7 de aceeasi perioad7 a anului precedent: nu!7rul de sosiri a crescut cu "):*T pentru turistii ro!<ni si cu 3(:"T pentru turistii str7ini. +e tipuri de unit7i de cazare turistic7: cele !ai !ulte sosiri au fost .nregistrate .n 9oteluri ($":2T din total): la polul opus situ<ndu;se bungalourile cu nu!ai ):2T din total. Din punct de vedere al zonei turistice: au fost preferate unit7 ile din &udetul arges (.nregistr<nd "2:8T din totalul sosirilor) si unit7ile din staiunile din zona !ontan7 (28:*T): iar din punct de vedere al confortului: au fost preferate unit7ile de 2 si 3 stele (.!preun7 au .nregistrat 88:*T din nu!7rul total al sosirilor). 5uristii str7ini .nregistrai .n structurile de cazare turistic7 au provenit: .n cea !ai !are parte (23:"T): din 7rile situate .n Europa. Din totalul turistilor str7ini: pe pri!ele locuri: dup7 ara de provenien7: s;au situat turistii din 8rana (28:2T): 1talia (13:1T) si Ger!ania (12:3T).

``` ; Hreviarul statistic co!entat al /udeului -rges: +itesti: 2))"

Cu!7rul de .nnopt7ri .n structurile de cazare turistic7 a fost: .n pri!ul se!estru al anului curent de 1$8:( !ii: din care 12(:3 !ii .nnopt7ri ale turistilor ro!<ni ((*:*T din total) si "1:" !ii .nnopt7ri ale turistilor str7ini (2":*T). Co!parativ cu perioada si!ilar7 a anului precedent: nu!7rul .nnopt7rilor a crescut cu *2:$ !ii ("*:3T): evoluie deter!inat7 de cresterea nu!7rului de .nnopt7ri ale turistilor ro!<ni cu "2:$ !ii (Q*):3T) si a nu!7rului de .nnopt7ri ale turistilor str7ini cu 1):) !ii (31:8T). Ca si .n cazul sosirilor: cele !ai !ulte .nnopt7ri au fost .nregistrate .n 9oteluri (():1T din total). +onderi !ai ridicate .n totalul .nnopt7rilor au !ai deinut taberele de elevi si prescolari ((:2T) si pensiunile turistice rurale($:$T). +e zone turistice: cele !ai !ulte .nnopt7ri au fost .nregistrate .n /udetul arges (*$:)T din total): iar din punct de vedere al categoriei de clasificare !a/oritatea .nnopt7rilor (81:$T din total) au fost .nregistrate .n unit7ile clasificate cu 2 si 3 stele. >nnopt7rile turistilor str7ini au fost realizate .n proporie de peste 2):)T de turistii care provin din 7rile europene. >ntr;o ierar9ie a 7rilor de provenien7 a turistilor str7ini: dup7 ponderea .n nu!7rul total al .nnopt7rilor: pe pri!ele locuri se situeaz7 8rana (28:2T): Ungaria (1*:2T) si Ger!ania (12:1T). -v<nd .n vedere !otivaiile de consu! turistic ce s;au !anifestat .n stare latent7 sau real7: consider7! c7 ur!7toarele for!e de turis! se pot dezvolta .n zona +itestiului prin valorificarea potenialului turistic antropic si natural si a bazei te9nico; !ateriale create' N Turis'u( itinerant cu va(ene cu(tura(e ; asez7!intele de cult sunt nu!eroase si foarte valoroase: at<t cele din oras c<t si cele aflate .n apropierea orasului. Consu!atorii acestei for!e de turis! pot fi vizitatorii aflai .n tranzit .n zon7: oa!enii de afaceri care consu!7 servicii de pri!ire .n unit7ile turistice din +itesti: elevii din scolile pitestene si din .ntreg /ude ul. -ceste puncte de atracie turistic7 pot fi incluse .n structura unor produse turistice care valorific7 potenialul turistic al /udeelor li!itrofe ; ,<lcea: Hrasov care sunt: prin e=celen7: /udee turistice. 5ranzitul turistic se poate dezvolta .n zon7 datorit7 asez7rii geografice a +itestiului si a e=istenei atraciilor turistice naturale si antropice din zona Curtea de -rges si 5ransf7g7r7san: care leag7 sudul de nordul 7rii. Se i!pune includerea patri!oniului cultural al co!unelor ce vor intra .n structura !etropolitan7 (#uzeul satului de la Golesti: vila 8lorica de la Stef7nesti) .n pac9ete de servicii turistice ce s;ar putea valorifica pe pia7 si cu ocazia eveni!entelor culturalartistice consacrate. Se i!pune si realizarea unui calendar al eveni!entelor si distribuirea lui prin inter!ediul tuturor actorilor de pe scena turistic7 local7. M Turis'u( stiini=ic se .nte!eiaz7 pe e=istenta rezervaiei din cadrul parcului 5rivale si a c<torva obiective de !are i!portan7 aflate la !ica distan7 de +itesti' bara/ul de la ,idraru: !onu!entul Electricit7ii. Se pot organiza e=cursii te!atice pornind pe ur!ele do!nitorilor ro!<ni care si;au legat viaa de aceste locuri (#ircea cel H7tr<n: ,lad aepes: Ceagoe Hasarab). N Turis'u( de NeeDend se poate dezvolta puternic .n condiiile .n care e=ist7 posibilitatea de a practica .notul: pli!b7ri cu vaporasul: de a face pla/7 pe !alul r<ului -rges .n zona 5udor ,ladi!irescu. Cu!7rul celor care ar putea beneficia de ap7 si soare .n aceast7 zon7 a orasului este suficient de !are: av<nd .n vedere faptul c7 gradul de .nzestrare cu autoturis!e a populaiei situeaz7 /udeul -rges pe pri!ele locuri .n ar7. - fost bine apreciat7 de locuitori si a!ena/area unui !ic parc de distracii .n zona pla/ei care atrage un nu!7r !ai !are de vizitatori. N Turis'u( <entru <racticarea s<%rturi(%r nautice .si g7seste condiii e=celente pe lacurile din zon7: unde a!ena/7rile pot per!ite practicarea surfing;ului: canota/ului: sJi;ului nautic. N Turis'u( de eveni'ente poate fi considerat cea !ai profitabil7 for!7 de turis! pentru +itesti: av<nd .n vedere !ultitudinea de eveni!ente organizate de +ri!7rie pe parcursul .ntregului an. S7rb7toarea floral7 ESi!fonia lalelelorF inaugurat7 .n pri!7vara anului 12(8 a devenit: .n ti!p: un feno!en transfor!<nd +itestiul .n #ica 4land7 sau 4landa o!<niei. De obicei: acest eveni!ent de a!ploare este .nsoit pe parcursul celor trei zile de desf7surare si de alte !anifest7ri culturale' e=poziii de arte vizuale: lans7ri de carte: concursuri: spectacole.

#anifestarea a a/uns la a 3);a ediie. - devenit tradiie organizarea .n cadrul acesteia a E+aradei 8lorilorF si a 8estivalului de folclor si !uzic7 usoar7 E%aleaua de -urF. %a eveni!ent au participat: .n ulti!ii trei ani: $) de fir!e si instituii de profil si alte 12);18) de fir!e de co!ercializare flori: plante: !ateriale si utila/e cu specific dendro;floricol. Spaiul alocat .n fiecare an a fost de cca 1))) !p .n spaiu acoperit si "*))!p .n e=terior. 4aspeii i!portani au sosit .n fiecare an din 4ttaIa: orasul lalelelor din Canada: 5Onaardo;4landa: Grecia: Serbia: -frica de Sud: 8ilipine: -ustria: -ngola: 1ran: 5urcia: #untenegru: SU-: +olonia: ,ietna!: Suedia. >n ur!a anc9etei de opinie efectuate: s;a constatat c7 peste *)T din responden i consider7 Si!fonia %alelelor un ele!ent de identitate al!unicipiului +itesti. Ta8e( nr+ 0+-B+E(e'ente de identitate a(e 'unici<iu(ui Pitesti

+rin ur!are: pro!ovarea acestui eveni!ent pe plan internaional: nu ar trebui s7 se rezu!e la invitarea unor oficialit7i din 7ri sau orase cu tradiie .n cultura acestor flori (4landa: Canada) ci !ai degrab7 s7 se !ediatizeze la scar7 larg7 pentru a fi cunoscut de c7tre potenialii turisti. -v<nd .n vedere e=periena ad!inistraiei locale .n organizarea diferitelor eveni!ente care s;au bucurat .n ti!p de o a!pl7 participare: at<t a populaiei locale c<t si a diferi ilor agen i econo!ici: artisti etc. se pot EinventaF si alte eveni!ente care s7 se constituie .n oportunit7 i de valorificare a potenialului turistic: econo!ic: cultural argesean. 8estivalul internaional de folclor FCarpaiF organizat .n luna august se constituie .ntr;o alt7 ocazie deosebit7 de a genera turis! .n +itesti si .n .ntreg /udeul: .ntruc<t cu aceast7 ocazie se pri!esc delegaii de artisti din !ai !ulte 7ri europene. -lte !anifest7ri culturale: artistice si sportive organizate de Consiliile %ocale ale Unit7 ilor -d!inistrativ teritoriale co!ponente ale &udeului -rge: care se pot constitui .n oportunit7 i de dezvoltare a turis!ului de eveni!ente: dintre care enu!er7!' zilele oraelor: co!unelor i !unicipiilor din /ude: festivaluri naionale si internationale de !uzic7 i de dans organizate !ai ales .n oraele i !unicipiile /udeului(8estivalul Caional de !uzic7 usoar7 E,asile ,eselovsc9i: 8estivalul !ultiet9nic: 8estivalul internaional de !uzic7 coral7 ED.G. WiriacF: 8estivalul EDansul florilorF: Si!pozionul 1nternaional de sculptur7 EG9eorg9e 1liescu C7linesti: 8estivalul Ca ional de #uzic7 %7ut7reasc7 ,ec9e EXavaidocF:etc)

M Turis'u( de a=aceri si reuniuni prin i!plicarea patronatului din industria turistic7 si a reprezentanilor !ediului de afaceri: av<nd .n vedere faptul c7 .n +itesti funcioneaz7 apro=i!ativ 13.()) de ageni econo!ici: din care cca. 8)) de societ7i co!erciale cu capital str7in sau !i=t: care reprezint7 (T din nu!7rul societ7ilor co!erciale .n funciune. Cea !ai !are parte a agen ilor econo!ici .si desf7soar7 activitatea .n co!er (*$:8 T) peste (.()) ageni econo!ici: .ns7 +itestiul este un oras puternic industrializat: realiz<nd apro=i!ativ **T din producia industrial7 a /udeului -rges. -propierea de Hucuresti: e=istena autostr7zii Hucuresti; +itesti ca si nivelul de dezvoltare econo!ico;social7 a +itestiului sunt ele!ente care favorizeaz7 dezvoltarea !ediului de afaceri si pro!ovarea unui turis! de afaceri. 5uris!ul de afaceri este o for!7 foarte profitabil7: dat fiind faptul c7 are sezonalitate aproape zero: este un turis! scu!p care i!plic7 o baz7 te9nico B !aterial7 adecvat7: care e=ist7 .n acest !o!ent .n +itesti. +ro!ovarea acestei activit7 i face posibil7 antrenarea .n circuitul turistic si a celorlalte co!ponente de potenial turistic din oras si din zon7. N Turis'u( de <e(erinaH poate fi dezvoltat datorit7 i!portanei deosebite a potenialului turistic religios at<t .n cadrul orasului c<t si .n .!pre/uri!i B Curtea de -rges: Ca!pulung #uscel. N 5uris!ul de tranzit se poate dezvolta prin !arcarea corespunz7toare a obiectivelor turistice: a!plasarea indicatorilor turistici: a!ena/area unor zone pietonale si crearea unor destinaii de citO breaJ .n scopul .!bun7t7irii gradului de ocupare a unit7ilor de pri!ire. * Turis'u( ist%ricGcu(tura( #uzeele: casele istorice: obiectivele si eveni!entele culturale reprezint7 avuia cultural7 si istoric7 a !unicipiului +itesti. 5otusi: .n !a/oritatea cazurilor: prezentarea lor este e=tre! de de!odat7. -cesta este rezultatul fondurilor insuficiente si al concentr7rii asupra conserv7rii acestor active si a funciilor lor ar9ivistice folosind resursele disponibile. >n zilele noastre: vizitatorii !uzeelor si atraciilor de patri!oniu se asteapt7 (si !erit7) s7 pri!easc7' S un bun;venit? S orientare? S interpretare. #uzeele: atraciile de patri!oniu si cele ar9eologice trebuie s7 se adapteze cerin elor .n sc9i!bare ale vizitatorilor lor. +ersonalul !uzeelor trebuie instruit pentru a;i .nt<!pina si a acorda asisten 7 oaspeilor: !ai degrab7 dec<t a /uca rolul de paznici: ceea ce se .nt<!pl7 adesea. Desi dezvoltarea prezent7rilor folosind te9nologia 9i;tec9: audio si vizual7: precu! si prezent7rile inter;active pot fi o soluie de baz7: e=ist7 !ulte variante loI cost pentru o !ai bun7 interpretare: inclusiv rezu!ate .n li!bi str7ine pentru coninutul fiec7rei ca!ere. ,<nzarea de brosuri: suveniruri si alte produse specifice este tratat7 adesea cu reinere: .n loc s7 fie considerat7 ca r7spunz<nd dorinei vizitatorilor si ca surs7 de venit. >n !od si!ilar: !ulte !uzee si locaii de patri!oniu dispun de spaiu care poate fi folosit pentru a!ena/area unui bufet si care se poate .nc9iria pentru a si!plifica ad!inistrarea. -d!inistratorii de !uzee: fie c7 sunt #inisterul Culturii si Cultelor: Consiliul &ude ean sau alte instituii: au ocazia de a apela la fonduri de dezvoltare din 8ondurile Structurale ale Uniunii Europene. -geniile donatoare sunt de ase!enea dornice s7 acorde asisten7 te9nic7. >n scopul .ncura/7rii particip7rii .n nu!7r !ai !are a vizitatorilor la abundena de spectacole si eveni!ente culturale din &udetul arges e=ist7 dou7 principale cerine. >n pri!ul r<nd: publicitatea eveni!entelor cu !ult ti!p .nainte si: .n al doilea r<nd: facilitarea rezerv7rii si cu!p7r7rii biletelor. >n prezent e=ist7 posibilitatea de a face rezerv7ri de bilete la eveni!ente culturale pentru orice loc din Europa prin telefon si internet si de a pl7ti cu card de credit. +ropunerea de e=tindere a Iebsite;lui E+itesti;ul turisticF sau E5uris! .n +itestiF va oferi ocazia organizatorilor de eveni!ente si pro!otorilor de a face publicitate ofertelor lor pe scar7 !ai larg7.

5otusi: rezerv7rile r7!<n un proces dificil si de durat7. Se reco!and7: deci: dezvoltarea unei facilit7i centrale co!puterizate de bo= office care s7 per!it7 rezerv7ri .n ti!p real. -ceast7 facilitate ar putea fi operat7 de Centrul de 1nfor!are 5uristic7 propus: ca parte a rolului de infor!are al acestuia. De acest gen de facilitate nu vor beneficia nu!ai turistii: ci si reziden ii locali si trebuie s7 .ncura/eze o participare !ai larg7 la eveni!entele culturale. * Turis'u( de tran7it 5ranzitul turistic este generat de e=istena a nu!eroase c7i de co!unica ie: care fac leg7tura .ntre unele dintre cele !ai i!portante regiuni ale 7rii' E 81 .ntre Hucuresti si Sibiu: E (): E *(". 5uris!ul de tranzit necesit7 .!bun7t7iri !ultiple legate de !odernizarea si e=tinderea c7ilor rutiere: a pasa/elor si parc7rilor: precu! si a serviciilor aferente. 4biectivele strategice pentru a dezvolta turis!ul in +itesti si in zon7 sunt' ; valorificarea oportunit7ilor specifice ale zonei pentru turis! cultural:de afaceri: de tranzit supralicit<nd aria geografic7 favorabil7 a orasului? ; !eninerea si pro!ovarea eveni!entelor culturale si e=poziionale naionale si internaionale .n scopul a!plific7rii turis!ului de eveni!ente? ; dezvoltarea unor progra!e turistice cu scopul de a introduce orasul: zona si regiunea .n circuitul turistic naional si internaional prin valorificarea specificului local? ; .!bun7t7irea si dezvoltarea activit7ii co!unicaionale pentru turis!? ; i!plicarea agenilor econo!ici locali .n te9nici co!une de pro!ovare a ofertei si a !arJetingului relaional? ; antrenarea agenilor econo!ici .n .ntreinerea !ediului ca ele!ent de baz7 al ofertei turistice? ; i!punerea unor standarde superioare de calitate a ofertei si a serviciilor turistice. -plicarea unei strategii de dezvoltare turistic7 durabil7 postaderare presupune aciunea con/ugat7 a actorilor turistici locali: ai ad!inistraiei publice locale si centrale: stabilirea unui parteneriat public; privat .n scopul creerii unui !ediu favorizant de pro!ovare si includere .n circuitul touristic Caional si internaional pentru atragerea resurselor si investitorilor auto9toni si str7ini. 0+0+3+ Ana(i7a S+L+O+T+<entru turis' +entru stabilirea obiectivelor .n activitatea turistic7 a #unicipiului +itesti utiliz7! analiza S.3.4.5. identific<nd oportunit7ile si a!enin7rile !ediului. -stfel' Puncte =%rte) ; infrastructur7 general7 dezvoltat7? ; dru!uri bine .ntreinute? ; conservarea tradiiilor si apariia unor !anifest7ri organizate annual de +ri!7ria #unicipiului +itesti cu participare a!pl7 local7: naional7 si internaional7? ; vestigii istorice care reco!and7 orasul ca o zon7 cu bogat7 .nc7rc7tur7 istoric7? ; resurse naturale bine reprezentate .n cadrul parcurilor: a zonelor de agre!ent? ; unit7i 9oteliere !oderne repartizate pe categorii diverse de clasificare? ; poziie geografic7 bun7 care .nlesneste alc7tuirea de circuite turistice? ; apropierea de zone turistice valoroase care ur!eaz7 s7 intre !ai activ .n circuitul turistic? ; e=istena unui nu!7r !are de ageni econo!ici !ici si !i/locii care doresc s7 desf7soare activit7 i .n zone aglo!erate? ; activitate econo!ic7 intens7 care reco!and7 orasul ca o zon7 cu potenial i!portant pentru !ediul de afaceri? ; e=istena unor relaii solide cu diferite orase europene si din alte regiuni ale lu!ii ca ur!are a .nfr7irii +itestiului cu orasul s<rbesc Wragu/evac si italian Caserto .nc7 din anii (): acorduri re.nnoite .n 2))): cu orasul olandez 5Onaarlo din 122(: cu orasul suedez Horlange din 2))): cu

Springfield: statul 49io: tot din 2))). S;au stabilit contacte cu orasul HriansJ din 8edera ia us7 si orasul#o9lOv +odilsJO din Ucraina si cu co!unit7i din C9ina: -ngola: epublica 8ilipine? ; sunt prev7zute .n bugetul !unicipiului pe 2))( obiective de investiii i!portante pentru turis! ca reabilitarea si !odernizarea Hazinului 4li!pic: un patinoar artificial .n parcul Strand: a!ena/area unei zone de distracie pentru eveni!ente ale !unicipiului? ; e=istena unor proiecte de apro=i!ativ (*).))) euro finanate din bugetul local si fonduri europene pentru protecia spaiilor verzi: pentru respectarea statutului ariilor prote/ate e=istente si a celor propuse si pentru funcionarea Gr7dinii Xoologice +itesti: confor! standardelor europene? ; e=istena unui portofoliu de proiecte prioritare finanate din bugetul local si fonduri europene pentru a!ena/area zonei centrale a orasului: pentru e=tinderea si !odernizarea pla/ei cartier 5udor ,ladi!irescu: reabilitarea +arcului 5rivale: pentru organizarea per!anent7 a !anifest7rilor culturale consacrate. Puncte s(a8e) ; lipsa iniiativei colective: parteneriale la nivel local si zonal? ; o slab7 activitate co!unicaional7? infor!area turistic7 se realizeaz7 nu!ai la nivelul agen iilor de turis! si a celorlali operatori din turis!? ; lipsa unei preocup7ri colective de dezvoltare durabil7 local7 si zonal7 si prin turis!? ; neincluderea .n strategia zonal7 de dezvoltare a turis!ului argesean? ; nu e=ist7 o cultur7 a iniiativei colective datorit7 !eninerii at!osferei de cet7 ean asistat de stat: de ad!inistraie. O<%rtunit9i) ; e=istena unei politici regionale si naionale de dezvoltare 2))(; 2)13 care susine dezvoltarea turis!ului? ; e=istena la nivelul Consiliului &udeean -rges .n cadrul pri!ei priorit7i a +lanului Ca ional de Dezvoltare 2))(;2)13ECresterea co!petitivit7ii econo!ice si dezvoltarea econo!iei bazate pe cunoastereF si a obiectivelor strategice ce o susin care se reg7sesc .nscrise .n obiectivul ECresterea co!petitivit7ii turis!ului ro!<nescF: cu referire concret7 la realizarea progra!ului naional de dezvoltare a turis!ului de !unte iarna ESupersc9i .n CarpaiF? ; aciuni derulate la nivelul /udeului pentru facilitarea accesului spre zonele cu poten ial de dezvoltare econo!ic7 si turistic7 prin inter!ediul +rogra!ului +K- E 2))";2))$: aciuni de .nfiinare de centre de infor!are si pro!ovare turistic7 pe ,alea D<!boviei si a -rgesului: care s7 conduc7 la dezvoltarea turis!ului .n zon7: proiect realizat .!preun7 cu Consiliul &ude ean D<!bovia prin care se dezvolt7 un traseu turistic privind vizitarea capitalelor istorice ale provinciei #untenia (5<rgoviste: C<!pulung si Curtea de -rges)? ; posibilitatea de a accesa fonduri europene prin progra!ele postaderare? ; siste!ul infor!aional bazat pe folosirea siste!elor infor!atice !oderne cu rol funda!ental .n infor!are si .n susinerea apariiei de noi !otivaii de consu! turistic !odern? ; un !ediu de faceri prosper care .ncura/eaz7 turis!ul de afaceri: de reuniuni? ; apropierea de Capital7: de infrastructura care faciliteaz7 deplas7rile turistilor str7ini .n zona -rgesului. A'enin9ri) ; oferta turistic7 bogat7 din zonele .nvecinate uc7r;Hran: ,alea 4ltului: Hrasov? ; poluarea industrial7 care ar putea afecta calitatea !ediului .ncon/ur7tor? ; cerinele integr7rii .n Uniunea European7. Datorit7 caracteristicilor sale: /udetul arges deine capacitate foarte !ari de dezvoltare a turis!ului pe trei a=e principale' turis!ul de afaceri: turis!ul istoric0cultural si turis!ul de tranzit. -cest lucru se datoreaz7 poziion7rii geografice: cu acces la i!portante artere rutiere europene si naionale: caracteristicilor istorice ale orasului si dezvolt7rii sectorului econo!ic: cultural si universitar.

S Turis'u( de a=aceri #ulte unit7i !ari de cazare consider7 organizarea de conferine ca pe o posibilitate supli!entar7 de afaceri. Cei care ofer7 un !ediu pl7cut: facilit7i funcionale de .nt<lniri: cazare de calitate: acces facil din principalele centre si facilit7i corespunz7toare de petrecere a ti!pului liber sunt cei care au cele !ai !ari sanse de reusit7. E=ist7 o pia7 e=tins7 a conferinelor internaionale: fie la nivel de asociaii: organiza ii guverna!entale sau corporaii. -derarea o!<niei la Uniunea European7 ofer7 oportunit7i o!<niei: .n general: si #unicipiului +itesti: .n special: de atragere a .nt<lnirilor europene si regionale: cu condiia oferirii unor facilit7i corespunz7toare. >n pofida dezvolt7rii 9otelurilor cuprinz<nd facilit7i pentru .nt<lniri: este .n !od cert nevoie de !ari centre de conferine special a!ena/ate care s7 g7zduiasc7 .n special eveni!ente guverna!entale sau ale asociaiilor. ,or fi necesare !ai !ulte .nc7peri !ai !ici pentru g7zduirea .nt<lnirilor neplenare si pentru sesiuni separate pentru nu!7rul total al delegailor si pentru organizarea unor conferine cu !ai puini delegai. Un centru special a!ena/at trebuie s7 aib7 fle=ibilitatea de a oferi for!e de .nt<lniri inovatoare: cu! ar fi lansarea de produse. Este nevoie de suficient7 fle=ibilitate pentru ca acest centru s7 poat7 fi folosit pentru distracii si c9iar pentru eveni!ente sportive: atunci c<nd nu sunt solicit7ri pentru principala sa funcie: aceea de locaie pentru .nt<lniri. Se propune stabilirea unei leg7turi oficiale .ntre reprezentanii pe te!e turistice ai oficialit7 ilor locale si -sociaia Caional7 a 4rganizatorilor +rofesionisti de Conferin e si E=pozi ii B o!anian Convention Hureau ( CH). 5rebuie dezvoltat un plan de aciune .n colaborare. 4ficialit7 ile locale trebuie s7 pun7 la dispoziie resursele pentru CH pentru aciuni care s7 dep7seasc7 sfera operaiunilor de solicit7ri de infor!aii: s7 anga/eze directori pentru cercetarea v<nz7rilor si pro!ovare pentru' S cercetarea si identificarea organizaiilor av<nd capacitatea de a aduce .nt<lnirile .n /udetul arges si pentru care !unicipiul poate oferi facilit7i de organizare? S identificarea centrelor de luare a deciziilor pentru organizaii cu potenial? S organizarea e=tinderii invitaiilor de c7tre organizaii o!oloage si organizaii guverna!entale: .n funcie de situaie? S participarea la .nt<lniri: conferine si e=poziii pentru pro!ovarea industriei: .n scopul v<nz7rii directe si dezvolt7rii cunoasterii destinaiei? S .ntoc!irea !aterialelor pro!oionale si contribuirea la p7strarea si e=tinderea bazei de date a CH.

CAPITOLUL 3 STRATEGIA DE DE"#OLTARE DURABIL IN $UDEUL ARGE

3+-+

Indicat%ri de de7v%(tare dura8i(a

Dezvoltarea unui set de indicatori specifici dezvoltarii durabile: care sa foloseasca instru!ente specifice: factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii: constituie o te!a de interes atat din partea institutiilor internationale: cu! ar fi' 4ficiul de Statistica al Co!unitatilor Europene (Eurostat): Co!isiei Econo!ice 4CU pentru Europa (UCECE) si altele: dar si din partea 1nstitutul Cational de Statistica. Siste!ul actual: folosit pentru evaluarea si !onitorizarea i!ple!entarii Strategiei reactualizate a Dezvoltarii Durabile a UE (2))$) recunoaste .n !od e=plicit e=istenta necesitatii unei colaborari globale pentru dezvoltarea .n continuare a unor surse de date pentru

!entinerea si dezvoltarea unor seturile de indicatori de dezvoltare durabila care sa per!ita interco!pararea situatiilor din Statele #e!bre si sa pastreze gradul de relevanta .n raport cu obiectivele Strategiei UE si strategiile nationale. - fost convenit ca obiectivele de atins si instru!entele de !asurare a perfor!antelor econo!ice .n raport cu responsabilitatile sociale si de !ediu sa fie definite printr;un dialog constructiv anga/at de Co!isia Europeana si de fiecare stat !e!bru al UE cu co!unitatea de afaceri: partenerii sociali si seg!entele relevante ale societatii civile. Co!isia Europeana: cu asistenta grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile: a fost .nsarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a .!bunatati o!ogenitatea raportarii. 4 pri!a versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru pri!ul raport de evaluare (2))() a Strategiei UE re.nnoite. >n for!a sa curenta: !ecanis!ul de !onitorizare evidentiaza anu!ite categorii de indicatori aflate .nca .n stadiul de dezvoltare. Setul e=istent de indicatori este considerat adecvat pentru !onitorizarea tintelor cantitative ale Strategiei UE: cu posibiltatea e=tinderii si particularizarii la nivel /udetean. Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru pri!ul raport de !onitorizare a Strategiei UE reinnoite asociaza fiecarei di!ensiuni strategice un indicator reprezentativ (Civel 1): un set de indicatori pentru obiectivele operationale subordonate (Civel 2) si indicatori descriptivi ai do!eniilor de interventie pentru politicile asociate (Civel 3). Un set supli!entar de indicatori: .n afara acestei structuri (indicatorii conte=tuali): este inclus pentru feno!enele greu de interpretat nor!ativ sau al caror raspuns la interventii ra!<ne neidentificat. >n confor!itate cu deciziile adoptate de Consiliul European: statele !e!bre ale UE au obligatia sa;si creeze for!e de suport institutional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instru!entelor statistice de !onitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Cationale: .ntr;un !od coerent cu raportarile asupra i!ple!entarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene si al fiecarui Stat #e!bru. Este vorba: prin ur!are: de un proces continuu: .n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Cationale si a Strategiei UE reduce !ar/a de eroare .n privinta evaluarii resurselor necesare pentru i!ple!entarea obiectivelor convenite. Colectarea si prelucrarea infor!atiilor concrete: cuantificate si reactualizate periodic: agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila: trebuie sa per!ita !asurarea perfor!antelor .n atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Cationala: dar cu raportarea corecta asupra rezultatelor. Se are .n vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori' N 1ndicatorii nationali de dezvoltare durabila: focalizati pe prioritatile;c9eie e=pri!ate prin tinte cuantificabile care sa per!ita: totodata: co!pararea perfor!antelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE re.nnoite. -cest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat;UCECE;4CDE si va fi reactualizat .n per!anenta. N 1ndicatorii de progres ai Strategiei Cationale pentru Dezvoltare Durabila a o!<niei: acoperind .ntregul pac9et de politici pe care aceasta le genereaza: inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse .n Strategia UE. >n acest !od: toate politicile vor for!a obiectul !onitorizarii: ur!arind responsabilizarea decidentilor politici si per!it<nd opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor .ntreprinse.

+entru aplicarea la conditiile /udetului -rges si considerand stadiul national la un nivel de inceput in raport cu aplicarea locala a Strategiei Cationale pentru Dezvoltare Durabila a o!<niei:

au fost alese doar cateva do!enii de dezvoltare durabila: insotite de e=e!plificari de indicatori specifici. 1n tabelul de !ai /os sunt prezentate si apoi detaliate in subpunctele acestei sectiuni a Studiului. Ta8e( 3+-+ ) EJe'<(e de indicat%ri de de7v%(tare dura8i(9F cu re=erina (a 'ediu

Sc9i!barea cli!atic7 Di energia

4biective specifice >!bun7t7irea eficienei ec9ipa!entelor ter!o; electrice?

1ndicatori 1. E!isiile de gaze cu efect de ser7: .n ter!eni absolui? 2. E!isiile de C420loc? 3. Consu!ul intern brut de energie.

inte educerea e!isiilor de gaze cu efect de ser7 cu 8T: .n perioada 2))8 B 2)12 (+ri!a perioada de anga/a!ent a +rotocolului de la WOoto.

Catur7 Di biodiversitate

4crotirea biodiversit7ii? +revenirea Di reducerea procesului de deDertificare specific sudului tarii noastre?

". +roporia terenurilor acoperite cu p7duri' - dina!ica fondului forestier? - dina!ica .!p7duririlor. *. Suprafaa ariilor prote/ate pentru asigurarea conserv7rii biodiversit7ii.

-ctivit7i +rin reactivarea si buna funcionare a Co!isiei Caionale pentru Sc9i!b7ri Cli!atice: creat7 prin KG 12(*0122$: care are rolul s7 analizeze propunerile de colaborare internaional7 din do!eniu Di s7 propun7 !7suri de opti!izare a aplic7rii prevederilor Conveniei Cadru a Caiunilor Unite privind Sc9i!b7ri Cli!atice. o!<nia a ratificat +rotocolul de la WOoto .n perioada aplicarii si !ontorizarii. +entru protecia diversit7ii CreDterea gradului de .!p7durire: de la 2(T biologice: o!<nia a ratificat Convenia privind la 3*T din suprafaa Diversitatea Hiologic7: .n 7rii: p<n7 .n anul anul 1222. +rioritar7 este 2)"). Di intrarea .n vigoare a CreDterea proporiei +rotocolului de la ariilor prote/ate de la 2:*$ din suprafaa 7rii Cartagena. .n anul 122): la 1)T .n +entru creDterea gradului de .!p7durire: Strategia de 2)1*. Dezvoltare pe ter!en lung

Calitatea vieii .n !ediul urban Di a !ediului .n general

-sigurarea unui standard ridicat de via7 din punct de vedere al apelor? educerea e!isiilor de poluare a at!osferei Di !eninerea poluanilor sub un anu!it prag pentru a evita deterioarea s7n7t7ii u!ane: ecosiste!elor Di !oDtenirii culturale.

Utilizarea resurselor naturale Di generarea deDeurilor

-d!inistrarea resurselor naturale !ai responsabil >!bun7t7irea calit7ii resurselor de ap7.

$. +rocentul populaiei cu acces la sursele de ap7 potabil7? (. Cu!7rul de locuitori care are acces la un siste! centralizat de ali!entare cu ap7? 8. acordarea populaiei la serviciile centralizate de ap7 Di canalizare? 2. Gradul de ec9ipare cu reele de ap7 a str7zilor? 1). +ierderi de ap7 .n reele de distribuie? 11. ,ec9i!ea reelei de distribuire a apei? 12. Cu!7rul de staii de epurare. 13. +opulaia urban7 e=pus7 la poluarea aerului. 1". Colectarea deDeurilor !unicipale: gropile de gunoi Di inciner7rile .n Wg0loc? 1*. Sc9i!barea utiliz7rii terenurilor (naturale; agricultur7;construcii)? 1$. E=tragerea apei de suprafa7 Di subterane0 resursele

Dublarea p<n7 .n 2)1* a ponderii persoanelor care au acces la ap7 potabil7?

>!bun7t7irea Di dezvoltarea infrastructurii siste!ului centralizat de ali!entare cu ap7 Di canalizare din aglo!eraiile u!ane urbane Di rurale.

a Silviculturii: elaborat7 de #inister Di aprobat7 de Guverul o!<niei .Di propune dou7 progra!e' M+epiniereF Di M>!p7duririF. +lanul de 1nvestiii al ##+ Di +lanului Caional de -!ena/are 5eritorial7 B seciunea M-paF. S;au transpus cele 12 directive ale UE din do!eniul MCalit7ii -pelorF. S;au .nfiinat Co!itetele de bazin .n baza %egii -pelor nr. 1)(0122$.

5ransport

+e ter!en !ediu Di lung: o!<nia trebuie s7 p7streze un siste! de transport ec9ilibrat.

disponibile. 1(. ,olu!ul de !arf7 transportat: raportat la +1H? 18. ,olu!ul de pasageri transportai: raportat la +1H? 12. 5ransportul de !arf7 pe tipuri de transport? 2). 5ransportul de pasageri pe tipuri de transport.

; 1nternalizarea costurilor e=terne ale transporturilor bc; Spri/in ec9ivalent .n dezvoltarea infrastructurilor rutiere Di feroviare ; Susinerea transporturilor ecologice.

3+.+

Identi=icarea nev%i(%r (%ca(e

3+.+-+

D%'eniu( sc?i'8area c(i'atic9 i ener&ia

+rincipalele directii strategice in do!eniul politicii energetice: pe care o!ania isi !obilizeaza cu prioritate eforturile in confor!itate cu obiectivele si politicile convenite la nivelul Uniunii Europene: sunt' N Securitatea ener&etica) #entinerea suveranitatii nationale asupra resurselor pri!are de energie si respectarea optiunilor nationale .n do!eniul energiei? cresterea sigurantei ofertei de energie si !entinerea unui grad acceptabil de dependenta fata de i!porturi prin diversificarea surselor de i!port: a resurselor energetice proprii: a rutelor si retelelor de transport nationale si regionale? cooperarea regionala pentru protectia infrastructurii critice in do!eniul energiei? N De7v%(tarea dura8i(a) 1!bunatatirea eficientei energetice pe intregul lant resurse;productie;transport;distributie;consu! final prin opti!izarea proceselor de productie si distributie si prin reducerea consu!ului total de energie pri!ara raportat la valoarea produselor sau serviciilor? cresterea ponderii energiei produse pe baza resurselorregenerabile .n consu!ul total si .n productia de electricitate? utilizarea rationala si eficienta a resurselor pri!are neregenerabile si scaderea progresiva a ponderii acestora .n consu!ul final? pro!ovarea producerii de energie electrica si ter!ica .n centrale de cogenerare de .nalta eficienta? valorificarea resurselor secundare de energie? sustinerea activitatilor de cercetare;dezvoltare;inovare .n sectorul energetic: cu accent pe sporirea gradului de eficienta energetica si a!bientala? reducerea i!pactului

negativ al sectorului energetic asupra !ediului si respectarea obligatiilor asu!ate .n privinta reducerii e!isiilor de gaze cu efect de sera si a e!isiilor de poluanti at!osferici? N C%'<etitivitatea) Continuarea dezvoltarii si perfectionarii pietelor concurentiale de energie electrica: gaze naturale: petrol: uraniu: carbune: servicii energetice? pro!ovarea surselor regenerabile cu a/utorul certificatelor verzi: .n conte=tul integrarii regionale? pregatirea pietei de certificate albe privind utilizarea eficienta a energiei? participarea la sc9e!a co!unitara de co!ercializare a certificatelor de e!isii de gaze cu efect de sera? liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului constant si nediscri!inatoriu al participantilor din piata la retelele de transport: distributie si la intercone=iunile internationale? dezvoltarea infrastructurii energetice? continuarea procesului de restructurare si privatizare .n sectoarele energiei electrice: ter!ice si gazelor naturale? continuarea procesului de restructurare .n sectorul de e=tractie si utilizare a lignitului .n vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital. +rin !asuri coerente de crestere a eficientei energetice se va obtine o reducere a consu!ului de energie finala cu 13:*T .n perioada 2))8; 2)1$ in co!paratie cu nivelul consu!ului !ediu din perioada 2))1;2))*: in confor!itate cu +lanul Cational de -ctiune in do!eniul Eficientei Energetice 2))(;2)1). -cest obiectiv se va realiza prin !asuri legislative: regle!entari: acorduri voluntare: e=tinderea serviciilor pentru econo!ii de energie: instru!ente financiare si de cooperare. +e baza unor politici nationale si a unor strategii energetice la nivel regional si local se va pro!ova !odernizarea siste!elor de cogenerare si .ncalzire urbana prin folosirea unor te9nologii de .nalta eficienta. eabilitarea energetica a cel putin 2*T din fondul de cladiri !ultieta/ate va asigura obtinerea unor i!portante econo!ii de energie: reducerea e!isiilor de dio=id de carbon si cresterea suportabilitatii facturilor energetice la nivelul consu!atorilor. 4 atentie speciala se va acorda politicii energetice rurale: ur!arindu;se !odernizarea siste!elor de .ncalzire eco;eficienta a locuintelor si de ali!entare cu energie la costuri suportabile. +rin .ncura/area selectiva a investitiilor se va asigura punerea .n functiune a unor noi capacitati de producere a energiei electrice bazate pe te9nologii curate: cu i!pact !a/or asupra reducerii e!isiilor de gaze cu efect de sera si a e!isiilor de poluanti si asupra sigurantei de functionare a siste!ului energetic national. >n ceea ce priveste surse(e re&enera8i(e de ener&ie: confor! pac9etului legislativ prezentat de Co!isia Europeana la 23 ianuarie 2))8: o!ania isi asu!a obligatia sa elaboreze si sa prezinte Co!isiei Europene +lanuri Carionale de -ctiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea consu!ului de energie din surse regenerabile .n do!eniile transporturilor: electricitatii: .ncalzirii si racirii: precu! si a !asurilor care ur!eaza sa fie adoptate .n vederea atingerii acestor obiective. 1n conditiile in care obiectivul;tinta pe ansa!blul Uniunii Europene este ca 2)T din totalul consu!ului de energie sa provina din surse regenerabile in anul 2)2): noile obiective pentru o!ania in perioada 2)12;2)2) se vor inscrie in tintele asu!ate .n cadrul UE: ur!and sa a/unga la 11:2T .n 2)1*. -plicarea siste!ului Ecertificatelor verziF are rolul de a spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 2;1)T din consu!ul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate v<nduta consu!atorilor: av<nd .n vedere ca !ecanis!ul centralizat de tranzactionare: +iata Certificatelor ,erzi: ar trebui sa fie functionala inca din anul 2))*. De ase!enea: legislatia in do!eniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa ac9izitioneze anual un nu!ar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii: convenite .n cadrul UE prin distribuirea responsabilitatilor .ntre statele !e!bre privind pro!ovarea energiei regenerabile: si cantitatea de energie electrica furnizata anual consu!atorilor finali.

-daptarea la efectele sc9i!barilor cli!atice reprezinta un proces co!ple= datorita faptului ca gravitatea efectelor variaza de la o regiune la alta: depinz<nd de vulnerabilitatea fizica: de gradul de dezvoltare socio;econo!ica: de capacitatea de adaptare naturala si u!ana: de serviciile de sanatate si de !ecanis!ele de supraveg9ere a dezastrelor. >ncep<nd cu anul 2))(: s;a abordat la nivel european si proble!atica adaptarii la efectele sc9i!barilor cli!atice prin adoptarea Cartii ,erzi de catre Co!isia Europeana. Docu!entul prevede actiuni la nivelul UE concentrate pe " directii' N 1ntegrarea adaptarii .n politicile sectoriale? N 1ntegrarea adaptarii .n politica e=terna a statelor !e!bre UE: vizand tarile vecine? N educerea incertitudinilor prin dezvoltarea cercetarilor .n do!eniu? N 1!plicarea societatii: !ediului de afaceri si a sectorului public .n pregatirea unor strategii coordonate si cuprinzatoare .n do!eniul adaptarii. Sectoarele vulnerabile la efectele sc9i!barilor cli!atice .n o!ania si care necesita o analiza !ai detaliata sunt' biodiversitatea: agricultura: resursele de apa: sectorul forestier: infrastructura;constructii: transport: turis!: energie: industrie: sanatate. 4 atentie deosebita trebuie acordata co!unitatilor sarace care depind .n !are !asura de utilizarea directa a resurselor naturale locale. -cestea dispun de !i/loace reduse de subzistenta si de o capacitate li!itata de a face fata variabilitatii cli!atice si dezastrelor naturale. -ceste analize cu caracter local pronuntat tin de un nivel supli!entar si o faza viitoare.

3+.+.+ D%'eniu( natur9 i 8i%diversitate

Conservarea biodiversitatii si a patri!oniului natural prin spri/inirea !anage!entului ariilor prote/ate: inclusiv prin i!ple!entarea retelei Catura 2))) este obiectivul principal .n perioada de referinta in care se i!ple!enteaza siste!e adecvate de !anage!ent pentru protectia naturii .n vederea conservarii diversitatii biologice: a 9abitatelor naturale: a speciilor de flora si fauna salbatica. -ctiunile prevazute vizeaza .ntarirea capacitatii institutionale: la nivel national si local: si atragerea participarii publice (un rol i!portant revenind 4CG;urilor) pentru confor!area cu Directivele relevante ale UE: .n special cele referitoare la pasari si 9abitate: .n corelare cu dezvoltarea retelei Catura 2))). Siturile Catura 2))) reprezinta 1(:8"T din suprafata tarii: inclusiv 2(3 de situri de i!portanta co!unitara (13:21T din suprafata). 5iintele concrete propuse pentru anul 2)1* includ sporirea nu!arului de arii prote/ate si situri Catura 2))) care dispun de planuri de !anage!ent aprobate: de la 3 .n 2))$ la 2") .n 2)1* si e=tinderea acestor suprafete la $)T din totalul ariilor prote/ate.

3+.+0+ D%'eniu( ca(itatea vieii @n 'ediu( ur8an i a 'ediu(ui @n &enera(

educerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin i!ple!entarea !asurilor preventive .n cele !ai vulneraile zone. 4biectivele principale vizeaza instituirea unui !anage!ent durabil al inundatiilor .n zonele cele !ai e=puse la risc. ealizarea unui nivel adecvat de protectie .!potriva inundatiilor se i!pune datorita cresterii .n intensitate a acestor dezastre naturale .n ulti!ul deceniu.

Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea .n considerare a solidaritatii .ntre generatii si .n interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile. -ctivitatile Uniunii Europene .n do!eniul protectiei si incluziunii sociale sunt regle!entate prin deciziile Consiliului European din !artie 2))$ care stabilesc noi obiective si !odalitati de actiune si .ncura/eaza cooperarea dintre statele !e!bre potrivit !etodei desc9ise de coordonare. Co!unicarea Co!isiei Europene privind Serviciile Sociale de 1nteres General statueaza reperele principale ale responsabilitatilor agentiilor guverna!entale si organis!elor de suport .n acest do!eniu. Statelor !e!bre le revin: de ase!enea: .ndatoriri precise .n baza +actului European pentru 5ineret si a +actului European pentru Egalitatea de Gen.

3+.+3+ D%'eniu( uti(i7area resurse(%r natura(e i &enerarea deeuri(%r

Dezvoltarea siste!elor de !anage!ent integrat al deseurilor prin .!bunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea nu!arului de zone poluate istoric .n !ini!u! 3) de /udete p<na .n 2)1*. o!ania a obtinut perioade de tranzitie in vederea confor!arii cu Directivele UE pentru depozitele de deseuri !unicipale pana in 2)1(? depozitarea te!porara de deseuri periculoase pana in 2))2? depozitarea de deseuri industriale nepericuloase pana in 2)13. %a nivel national: un nu!ar de 1(( depozite vor trebui sa;si .nceteze activitatea si se va asigura reducerea treptata a cantitatilor depuse in cele 1)1 depozite !unicipale neconfor!e. +ana in anul 2)13 se va reduce pana la 2:" !ilioane tone cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate: reprezentand *)T din totalul produs .n 122*: si se vor i!ple!enta !asuri pentru reducerea considerabila a depozitarii deseurilor de a!bala/e. -ctiunea in acest do!eniu se va concentra pe punerea .n aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseuril si prezentul studiu evidentiaza rezultatele notabile ale proiectului de acest tip din /udetul -rges: a carui etapa a doua se finanteaza din +4S #ediu. +rogra!ele de !anage!ent integrat se vor e=tinde progresiv si .n !ediul rural prin instituirea unor servicii de colectare: si prin eli!inarea gropilor de gunoi necontrolate. +rognoza privind generarea deseurilor !unicipale (deseuri !ena/ere si asi!ilabile din co!ert: industrie si institutii) s;a realizat defalcat: pe tipuri de deseuri. +rognoza de generare a deseurilor !ena/ere colectate: cat si a celor generate si necolectate: s;a realizat pe !edii (urban si rural): pe baza ur!7torilor indicatori' ; evolutia populatiei la nivelul /udetului? ; evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare? ; evolutia indicelui de generare a deseurilor !ena/ere?

+rognoza privind generarea deseurilor !unicipale s;a realizat pornind de la datele esti!ate pentru anul 2))* si considerand o crestere anuala de ):8 T. Cresterea anuala de ):8 T a generarii deseurilor !unicipale: deter!inata: in principal: pe baza prognozei +1H: a fost utilizata la calculul prognozei din +lanul Cational de Gestionare a Deseurilor.

Ta8e( 3+.+ ) Cantitati de deseuri recic(a8i(e ce tre8uie c%(ectate de (a <%<u(atie <entru anii tinta

Sursa: Plan ;udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+

Colectarea selectiv7 a deseurilor reciclabile: confor! proiectului 1S+-: prevede' a!plasarea: in !ediu urban cat si rural: de grupuri a cate trei containere cu capacitate de 1.1 !c pentru deseuri de 9artie0carton: plastic si sticla? puncte ecologice de colectare a deseurilor reciclabile volu!inoase si a deseurilor periculoase (suprafata de !ini! 2*) !p)' doua in +itesti: unul Ca!pulung: unul in #ioveni. +unctele ecologice de colectare (denu!ite puncte verzi) au ur!atoarele avanta/e' reducerea cantitatii de deseuri depozitate in ra!pa? evitarea depozitarii necontrolate a deseurilor volu!inoase care nu pot fi ad!inistrate prin servicii de colectare conventionala? !anage!entul separat al deseurilor periculoase casnice: a caror indepartare din circuitul deseurilor este i!portanta pentru evitarea riscurilor asupra sanatatii si protectia !ediului.

3+.+B+ D%'eniu( trans<%rt

Do!eniul transporturilor este considerat prioritar .n conte=tul planurilor de dezvoltare ale o!<niei: date fiind relatiile sale de interdependenta cu celelalte ra!uri ale econo!iei nationale: valoarea serviciilor oferite pentru populatie si i!pactul considerabil asupra !ediului. Dezvoltarea transporturilor are .n vedere facilitarea includerii siste!elor urbane din o!<nia .n !ediul european prin .!bunatatirea serviciilor rutiere: feroviare: !ariti!e: fluviale si aeriene av<nd destinatiile principale .n Europa. 1ndicatorul relativ al accesibilitatii (co!bin<nd servicii: transbordari: preturi si durate de calatorie) ur!eaza sa se alinieze progresiv p<na .n anul 2)2) la cel e=istent .n zonele !etropolitane din Europa. Se vor .!bunatati legaturile .ntre orase prin sti!ularea serviciilor de transport public interurban si de coordonare a gestiunii si se va garanta o accesibilitate generala !ini!a a serviciilor publice pentru toti cetatenii: acord<ndu;se o atentie speciala grupurilor vulnerabile (copii: batr<ni: persoane cu !obilitate redusa). -ccesibilitatea transportului public la zonele cu densitate !ica a populatiei si nuclee dispersate se va asigura la nivele !ini!e stabilite. Conditiile de siguranta vor creste: esti!<ndu;se o reducere cu *)T a nu!arului de decese .n ur!a accidentelor din transporturi .n perspectiva anului 2)3) fata de anul 1228. >n do!eniul protectiei infrastructurii de transport se va dezvolta o politica de Erisc zeroF: iar riscurile e=istente vor fi reevaluate continuu la toate !odurile de transport. +entru .!bunatatirea co!porta!entului .n raport cu !ediul: se va di!inua progresiv i!pactul global al e!isiilor poluante din transporturi .n vederea .ncadrarii .n obiectivele stabilite pentru o!ania privind plafoanele nationale de e!isii. Se va realiza o reducere cu *T p<na .n 2)1* a depasirilor actuale ale nivelurilor li!ita privind calitatea aerului .n orase: ur!<nd ca proportia sa creasca apoi p<na la 1*T la e!isiile unde transportul constituie sursa principala de poluare tinand sea!a de situatia precara a infrastructurii si a parcului de !i/loace de transport: precu! si tendintele negative .nregistrate .n ulti!ii ani .n privinta productivitatii resurselor consu!ate: acestui sector .i revine o pondere se!nificativa din alocarile de fonduri UE nera!bursabile pentru perioada 2))(;2)13. aportul negativ dintre evolutia cererii de transport (.n special rutier) si cresterea produsului intern brut (+1H) se esti!eaza ca se va reduce .n viitor ca ur!are a' N #odificarii progresive a structurii econo!iei prin reducerea ponderii sectoarelor care lucreaza cu cantitati !ari de produse transportate (industriile e=tractive de !inereuri: siderurgia si petroc9i!ia) si consu!a !ulta energie si prin cresterea ponderii sectoarelor care au consu!uri !ateriale si energetice !ai reduse (serviciile: industriile prelucratoare etc.) si valoare adaugata !are? N #odificarii structurii productiei de energie electrica: ca ur!are a valorificarii unor surse regenerabile de energie (eoliana: solara: bio!asa: geoter!ala: !icro;9idro): a e=tinderii energeticii nucleare (dublata .n 2))8: cu perspectiva construirii altor doua unitati .n ur!atorii (;2 ani) si a di!inuarii ponderii centralelor ter!oelectrice pe carbune si pacura care necesita transportul unor cantitati !ari de co!bustibil: uneori pe distante !ari?

N educerii: ca ur!are a i!ple!entarii progra!elor de i!pulsionare a inovarii te9nice si te9nologice si de crestere a co!petitivitatii: a consu!urilor specifice de !ateriale si energie .n toate sectoarele productive ale econo!iei: cu efecte asupra volu!urilor transportate? N #odificarii graduale a proceselor de productie: depozitare si desfacere: cu efecte asupra ponderii cererii de transport de !arfa si persoane? N -/ustarii treptate a structurii transporturilor prin di!inuarea: .ntr;o pri!a etapa: a rit!ului de crestere a transportului rutier si reorientarea flu=urilor de !arfuri si calatori spre celelalte !oduri de transport .n ur!atoarele etape? N Stabilizarii cererii de transport privat si a evolutiei artificiale a nevoii de !obilitate .n si .n afara centrelor urbane printr;o planificare urbana si spatiala ec9ilibrata si prin .!bunatatirea serviciilor publice .n transportul de calatori. Se vor finaliza lucrarile privind !odernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul 1V (rutier si feroviar) pan;european' de la frontiera cu epublica #oldova p<na la frontiera cu Hulgaria: cu racordare la coridoarele 1, si ,11 (Dunarea). 1ransportul %eroviar eeaua de c7i ferate a /udeului -rgeD este bine dezvoltat7: liniile aflate .n e=ploatare .nsu!<nd o lungi!e de cca. 22( J!. >n raport cu suprafaa /udeului: liniile de cale ferat7 au o densitate de 33:3 J! 01))) J!d fiind inferioar7 !ediei pe ar7 de "*:3 J!01))) J!d. 1ransportul rutier %ungi!ea dru!urilor publice din /udeul -rgeD la sf<rDitul anului 2))$ era de 3.)31 J!: situ<nd /ude ul -rgeD pe pri!ul loc din regiunea Sud;#untenia >n tabelul 2.1*. este prezentat7 situaia dru!urilor publice la 31 dece!brie 2))$. Densitatea dru!urilor publice este de "":8 J!01)) J!d: valoarea fiind superioara !ediei pe tara. eteaua de dru!uri e=istenta si pozitia geografica a /udetului asigura acestuia o buna desc9idere interna si internationala. +rincipalele cai rutiere internationale care strabat /udetul: si care faciliteaza accesul din si inspre aceasta la nivel naional si international sunt' ; E() B Hucuresti B +itesti B Craiova B 5i!isoara ; E81 B Hucuresti B +itesti B Sibiu B Clu/;Capoca B Satu;#are ; E*(" B Hacau ; 4nesti ; Hrasov ; +itesti ; Craiova &udetul beneficiaza si de avanta/ele oferite de autostrda -1 (Hucuresti B +itesti). 1n /udet nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de !arfa si calatori: dar cel !ai !are aeroport din o!ania (aeroportul 4topeni) este a!plasat la apro=i!ativ 12) J! de #uncipiul +itesti.

3+0+

O8iective(e de7v%(t9rii dura8i(e @n Hudeu( Ar&e

+rogra!ele si proiectele sunt parg9iile prin care se aplica obiectivele generale si cele specifice din planurile de dezvoltare la nivel local. -stfel: la nivelul /udetului au fost identificate ur!atoarele obective generale.

3+0+-+O8iective &enera(e de7v%(tare dura8i(a

-cestea sunt obiective cu caracter general pentru aplicarea cadru a principiilor dezvoltarii durabile si stau la baza for!ularii si pro!ovarii strategiilor: planurilor si progra!elor de dezvoltare la nivel national: regional si local. Dintre cele cu aplicabilitate in cadrul acestui Studiu: se nu!ara' Corelarea e%ectiva a o iectivelor de de.voltare economica, inclusiv a pro'ramelor de investitii, cu potentialul si capacitatea de re'enerare a resurselor naturale? /nticiparea e%ectelor 'lo ale pentru 'asirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modi%icarile ce pot decur'e pe termen mediu? Moderni.area continua a sistemelor educationale si de %ormare pro%esionala in %unctie de 'rupurile tinta carora aceste pro'rame se adresea.a? /doptarea celor mai une te(nici si te(nolo'ii disponi ile prin ac(i.itiile ver.i din cadrul proiectelor de investitii? /si'urarea securitatii si si'urantei alimentare prin promovarea unor modele dura ile in a'ricultura, le'umicultura si cresterea animalelor? -espectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in ase.ari ur ane si la sate.

,3+3'3Obiective specifice de mediu in "udetul Arges

-ceste obiective se refera la proble!e specifice de !ediu in functie de sursele relevante de poluare si activitatile predo!inante: dar si a celor ce decurg din cerinta de i!bunatatire continua a aplicarii !anage!entului de !ediu. Unele dintre aceste obiective pot fi si in categoria obiectivelor generale dezvoltarii durabile anterior prezentate. -educerea e%ectelor ne'ative 'enerate de activit"ile umane, prin promovarea de pro'rame pentru ' ; !odernizarea rezervoarelor pentru produse petroliere volatile: ; instalaii de recuperare a co!puDilor organici volatili: ; re ducerea polu7rii aerului .n staiile de .nc7rcare Di distribuire carburani ? /si'urarea cantit"ii 0i calit"ii apei pota ile, canali.area 0i epurarea apelor u.ate, prin promovarea de pro'rame pentru: ; reabilitare Di !odernizare staii de epurare: ; reabilitare si e=tindere reele de canalizare: ; e=tinderea reelelor de distribu ie si inlocuirea celor uzate: ; introducerea contoriz7rii la consu!atorii casnici Di industriali: ; !onitorizarea devers7rilor de !ateriale poluante .n siste!ul 9idrografic: ; rea!ena/ari ale unor cursuri de ap7? Mana'ementul riscului, actiune in ca. de situatii de ur'enta si prevenirea accidentelor cu urmari asupra sanatatii omului si a mediului prin promovarea de pro'rame pentru - prevenirea efectelor feno!enelor !eteorologice e=tre!e (inundatii: ninsori abundente): ;

progra!e de instruire a ec9ipelor de voluntari care pot actiona n cazul unor situatii de urgenta: ; testarea periodica a procedurilor pentru situatii de urgenta si reducerea efectelor post;incident: accident? 2m unatatirea mana'ementului de0eurilor prin pro'rame pentru: - asocierea consiliilor locale .n vederea i!ple!ent7rii planului /udeean de gestiune a deDeurilor: ; sti!ularea parteneriatelor public0privat in rezolvarea unor proble!e din do!eniul gestiunii durabile a deseurilor: ; progra!e !enite sa i!bunatateasca !anage!entul deseurilor solide !unicipale: a deDeurilor industriale: ; progra!e pentru di!inuarea cantit7ii de deDeuri !ena/ere Di industriale depozitate0eli!inate: di!inuarea cantit7 ii de a!bala/e depozitate: ; inc9iderea tuturor depozitelor de deDeuri industriale: etc.? Prevenirea a%ect"rii calit"ii mediului 0i s"n"t"ii populaiei ca urmare a e3punerii la su stan e periculoase prin pro'rame pentru' ; eli!inarea totala de la co!ercializare a azbestului Di a produselor care conin azbest: ; predarea acu!ulatorilor uza i cu electrolitul Di co!ponentele solide coninute: catre persoane /uridice autorizate confor! legii: ; colectarea bateriilor Di0sau de acu!ulatori uza i .n sc9i!bul bateriilor Di0sau acu!ulatorilor v<ndui? -espectarea statutului ariilor protejate e3istente 0i a celor in curs de declarare ca arii protejate prin pro'rame pentru ' ; deli!itarea Di !arcarea peri!etrelor ariilor naturale de interes local: ; i!bunatatirea 9abitatului aspretelui: din ezervatia ,<lsan: care este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acu!ulare ,<lsan si alte activitati antropice: ; 9abitate forestiere din raza ocoalelor silvice 5opoloveni: Curtea de -rges: +oiana %acului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la e=ploatarile petroliere din zona? 4m un"t"irea calit"ii s"n"t"ii umane 0i a mediului in .one ur ane prin planuri si pro'rame locale pentru: - funda!entarea deciziilor din planurile de urbanis! pe i!pactul potential asupra !ediului Di s7n7t7ii u!ane? 4m un"t"irea calit"ii mediului in .one ur ane prin diminuarea .'omotului si vi ratiilor prin promovarea de pro'rame pentru ' ; rea!ena/area si e=tinderea rutelor ocolitoare .n orase: ; fluidizarea traficului: ; realizarea a noi spa ii de parcare: ; intoc!irea 97r ilor cu nivelul de zgo!ot din orase: ; realizarea perdelelor de protecie (c7i de transport Di zone industriale)? Protejarea spatiilor ver.i, cu precadere in .onele ur ane prin pro'rame de: - stabilire a suprafetelor si a siste!ului de protecie a spaiilor verzi: ; refacerea spaiilor verzi .n vederea asigur7rii si !entinerii suprafeelor !ini! regle!entate: ; !entinerea unor 97r i a spaiilor verzi: ; conservare Di !onitorizarea spaiilor verzi? 4nt"rirea capacit"ii instituionale a structurilor administrative locale prin pro'rame pentru' + infiintarea si0sau consolidarea co!parti!entelor de !ediu de la nivelul autorit7ilor locale? + asigurarea cu personalul calificat corespunzator si stabil necesar pentru buna desfasurarea a activitatii de !anag!ent de !ediu din /udet? + asigurarea unui siste! de colaborare desc9isa intre autoritatile co!petente de !ediu si participantii la procesul de luare a deciziilor de !ediu (autoritati locale: co!unitati locale: asociatii interco!unitare: 4CG: agenti econo!ici: !ediul acade!ic: !edia: etc.)?

Crearea de sisteme de mana'ement de mediu si automonitori.are la nivelul a'enilor economici cu impact semni%icativ asupra mediului prin pro'rame pentru: - realizarea si functionarea unor siste!e de auto!onitoring: ; i!bunatatirea siste!ului de raportare si sc9i!bului de infor!atii intre autoritati si agentii econo!ici: ; publicarea anuala a unor buletine privind starea !ediului si progresele agentului econo!ic in do!eniul aplicarii !anage!entului de !ediu? De.voltarea si im unatatirea continua a sistemului de in%ormare, comunicare 0i con0tienti.are a cet" enilor prin - buletine si !ateriale infor!ative Di educaionale: iniierea unui nu!ar crescut de aciuni cu asigurarea particip7rii co!unit7 ii: e=tinderea siste!ului de infor!are a populaiei cu privire la starea calit7ii !ediului: continuarea actiunilor de participare a specialistilor la e!isiuni te!atice pe posturile locale de televiziune pentru infor!area: dezbateri de !ediu: etc.

3+0+0+ Pr%&ra'e i <r%iecte de 'ediu =unda'entate

+e baza obiectivelor generale si specifice au fost funda!entate progra!e si proiecte de !ediu sau cu co!ponente !a/ore de protectia !ediului: prin a caror realizare se ur!areste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in /udetul -rges. +entru e=e!plificare s;au ales doua progra!e cu contracte de finantare inc9eiate' C$anagementul integrat al deseurilor solide din "udetul ArgesD: Heneficiar Consiliul &udetean -rges: prin +4S #ediu: -=a 2: prevazut sa fie finalizat in 22.)8.2)1*. -cest progra! este un e=e!plu pozitiv de pastrare a liniei de prioritate de !ediu prin rezolvarea pri!e etape de progra! dintr;o sursa de finantare (1S+-): iar ceea de a doua etapa prin alta sursa pentru care progra!ul a fost eligibil (+4S #ediu). 1nvestitiile din aceasta a doua etapa se refera la' construirea Celulei 2 pentru depozitul regional de la -lbota? inc9iderea pe a!plasa!entul e=istent a depozitului de la Curtea de -rgeD? relocarea Di re!edierea a!plasa!entului de la CosteDti? inc9iderea pe a!plasa!ent a gropilor de gunoi necontrolate din zonele rurale? realizarea a 2 statii de transfer (Curtea de -rges si Costesti)? realizarea a 2 statii de co!post? realizarea a 2 puncte verzi pentru colectarea deseurilor electronice si electrocasnice de la populatie. 4biectivul principal este dezvoltarea infrastructurii siste!ului de salubrizare a tuturor localitatilor /udetului pentru conservarea: protectia si i!bunatatirea calitatii !ediului din /udetul -rges. +roiectul vizeaza partea central;sudica a o!aniei: /udetul -rges si se va desfasura pe 8 zone in care sunt i!plicate 1)2 localitati: dupa cu! ur!eaza' zona 1 B Curtea de -rges? zona 2 B Do!nesti? zona 3 B Ca!pulung? zona " B ucar? zona * B #ioveni? zona $ B -lbota;+itesti?

zona ( B 5opoloveni? zona 8 B Costesti. +roiectul a fost i!partit in doua etape. +ri!a etapa: finantata prin fonduri 1S+-: a cuprins zonele cu cele !ai urgente nevoi din punct de vedere al !ediului' Xona Ca!pulung: Xona ucar: Xona #ioveni: Xona +itesti: Xona 5opoloveni. Celelalte 3 zone ra!ase ; Curtea de -rges: Do!nesti si Costesti ; sunt incluse in etapa a 11;a a proiectului: finantata din +4S #ediu. De pri!a etapa au beneficiat "(*.2)) locuitori: adica (3T din populatia /udetului -rges. Situatia anterior e=istenta arata ca doar *":18 T (circa 3*) 1($ locuitori) din populatia totala a /udetului -rges era deservita de servicii de salubrizare. D Plan de prevenirea# protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in bazinul 9idrografic Arges@VedeaD : Heneficiar -d!inistratia Cationala -pele o!ane;-d!inistratia Hazinala de -pa -rges;,edea: prin +4S #ediu: -=a *: prevazut sa se finalizeze in 31.)3.2)13. +roiectul vizeaza i!bunatatirea !anage!entului riscului la inundatii la nivelul intregului bazin 9idrografic -rges;,edea: acest plan fiind o baza necesara pentru gestionarea infrastructurii de gospodarire a apelor in confor!itate cu abordarile si politicile europene ce se regasesc in Directiva 2))(0$)0CE din 23 octo!brie 2))( a +arla!entului si Consiliului European privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii. ealizarea acestui proiect va contribui la indeplinirea unor obiective prevazute in Directiva Uniunii Europene privind !anage!entul riscurilor la inundatii (realizarea 9artilor de 9azard la inundatii): la planificarea si realizarea diferitelor lucrari de prote/are a infrastructurii si a zonelor aflate in zone cu risc la inundatii ce pot fi afectate de eventualele viituri. +rin proiect se ur!areste !odernizarea siste!ului de !anage!ent al inundatiilor pentru prevenirea: protectia si di!inuarea efectelor inundatiilor in bazinul 9idrografic -rges;,edea pe o lungi!e totala de 0,.2 D' si o suprafata de BB3B D'<+ Kartile de 9azard (inundabilitate) la inundatii si +lanul pentru +revenirea: +rotectia si Di!inuarea Efectelor 1nundatiilor in Hazinul Kidrografic -rges;,edea vor sta la baza planificarii si realizarii lucrarilor de investitii pentru prevenirea si co!baterea inundatiilor: precu! si realizarii 9artilor de risc la inundatii: de catre cele ( (sapte) Consilii &udetene aflate in spatiul bazinului 9idrografic. 4 etapa i!portanta in elaborarea acestuia o reprezinta realizarea Escenariilor de a!ena/areF in vederea stabilirii unui plan adecvat de !asuri prioritare. 4biectivul general al proiectului este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra popula iei: prin i!ple!entarea !asurilor preventive in cele !ai vulnerabile zone pana in 2)1*. 1ntre proiectele Consiliului &udetean -rges se gasesc si cele care au cel putin o co!ponenta !a/ora de !ediu si dezvoltare durabila ? fie ca este vorba despre un proiect de reabilitare a unor dru!uri /udetene: sau de unul de i!bunatatire a siste!elor de !anage!ent: aplicarea consecventa a principiilor dezvoltarii durabile este liantul ce leaga toate aceste proiecte si integreaza intr;un siste! coerent !anage!ent de !ediu. Cu!itorul co!un care strabate orizontal toate proiectele prioritare si pentru care puncta/ul unui proiect aflat in evaluare poate creste ra!ane constant @ Mediul A. E=ista inca propuneri de proiecte prioritare pentru autoritati locale ale /udetului -rges si pe care le;a! regasit si in c9estionarele co!pletate pentru acest Studiu. -cestea se gasesc in diverse faze de aprobare: asteaptandu;se sursele de finantare prevazute sau surse alternative in functie de eligibilitate si directiile !a/ore de interventie. - !entiona in aici doar unele dintre aceste propuneri de proiecte: ar putea crea i!presia ca doar cele citate au prioritate: ceea ce nu ar fi confor! cu liniile !a/ore de actiune la nivelul fiecarei autoritati locale din /udetul -rges.

3+0+0+-+Re7u(tate %8tinute
ezultatele obtinute prin aplicarea progra!elor si !asuriilor strategice se evalueaza prin aplicarea !etodelor de analiza si indicatori de perfor!anta specifici. +e baza obiectivelor generale si specifice au fost funda!entate progra!e si proiecte de !ediu sau cu co!ponente !a/ore de protectia !ediului: prin a caror realizare se ur!areste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in /udetul -rges.

3+0+0+.+Re7u(tate <(ani=icate
1n raport cu do!eniile !ai sus !entionate in structura c9estionarelor distribute: au fost analizate raspunsuriile disponble in ti!p util incorporarii in analiza si au fost for!ulate propuneri de actiuni concrete dupa cu! ur!eaza ' Corelarea e%ectiva a o iectivelor de de.voltare economica, inclusiv a pro'ramelor de investitii, cu potentialul si capacitatea de re'enerare a resurselor naturale B actiuni concrete' (i) continuarea dezvoltarii potenialului econo!ic al sectoarelor industriale traditionale din /udet: (ii) diversificarea produselor de servicii puse la dispozitia cet7enilor: (iii) dezvoltarea cooper7rii dintre Consiliul &udetean si autorit7 ile locale: (iv) cresterea eficientei in co!unicarea dintre serviciile publice descentralizate Di agentii econo!ici: (v) pro!ovarea unor parteneriate eficiente cu societatea civil7? /nticiparea e%ectelor 'lo ale pentru 'asirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modi%icarile ce pot decur'e pe termen mediu B actiuni concrete' (i) progra!e pentru i!bunatatirea calitatii serviciilor de apa;canal: (ii) progra!e pentru di!inuarea efectelor locale ale feno!enelor globale de sc9i!bari cli!atice: (iii) progra!e pentru reducerea feno!enelor de desertificare din sudul tarii si alte proiecte concrete care sa reduca aspecte de poluare la nivel global cu efecte directe la scara regionala si locala? Moderni.area continua a sistemelor educationale si de %ormare pro%esionala in %unctie de 'rupurile tinta carora aceste pro'rame se adresea.a B actiuni concrete' (i) progra!e educationale pentru dezvoltarea constiintei ecologice in scoli: licee: univesitati: (ii) progra!e de dezvoltare a resurselor u!ane cu potential de reconversie profesionala: prin for!area de personal pregatit in do!eniul !ediului? /doptarea celor mai une te(nici si te(nolo'ii disponi ile prin ac(i.itiile ver.i din cadrul proiectelor de investitii B actiuni concrete' (i) fi=area unor indicatori de perfor!anta de !ediu pentru selectia de produse si ec9ipa!ente in cadrul proiectelor de !ediu: (ii) sti!ularea sferei private care contribuie direct la rezolvarea unor proble!e de !ediu?

 /si'urarea securitatii si si'urantei alimentare prin promovarea unor modele dura ile in a'ricultura, le'umicultura si cresterea animalelor B actiuni concrete' (i) sti!ularea pro!ovarii te9nicilor ecologice in agricultura: (ii) proiecte !enite sa creasca capacitatea de productie agricola ecologica? (iii) sti!ularea folosirii !etodelor de fertilizare naturala a culturilor? -espectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in ase.ari ur ane si la sate B actiuni concrete' (i) progra!e de protectie a zonelor verzi: de refacere Di e=tindere a suprafeei !ini!e ocupata de spaii verzi Di parcuri: (ii) progra!e de i!bunatatire a co!porta!entului cetateanului in relatia cu !ediul: (iii) reducerea polu7rii produsa de c7tre autove9icule: prin i!punerea unor restric ii la !i/loacele de transport cu un grad ridicat de poluare.

3+0+3+Pr%<uneri de <r%iecte <ri%ritare <entru a<(icarea sustinuta a strate&iei de de7v%(tare dura8i(a

1n cadrul acestui Studiu au fost analizate c9estionarele co!pletate de respondenti. -naliza s;a efectuat pe baza celor 2 do!enii din c9estionar si a indicatorilor de raspuns' completare, acuratete si relevanta. +rincipalele directii de interventie ale acestei etape de aplicare la nivel /udetean a conceptului de dezvoltare durabila sunt' (i) Dezvoltarea unei econo!ii durabile: integrand toate co!ponentele dezvoltarii durabile si i!plicand activ toti participantii la luarea decizilor de !ediu (din seg!entele societatii ro!anesti' autoritati publice: institutii publice: asociatii patronale sau profesionale: sindicate: cetateni: etc.)? (ii) Continuarea aplicarii consecvente a obectivelor generale si specifice: cu !asurile aferente: asa cu! au fost de/a prezentate in acest Studiu? (iii) 1ncura/area participarii publicului la luarea decizilor de !ediu: confor! legislatiei orizontale de !ediu? (iv) +ro!ovarea si dezvoltarea unui !anage!ent integrat cu incorporarea principiilor dezvoltarii durabiile si crearea !ecanis!elor si a indicatorilor necesari evaluarii periodice a planurilor si progra!elor de !ediu? (v) >!bunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata !uncii prin !asuri supli!entare celor prevazute pentru ansa!blul populatiei: favoriz<nd o abordare specifica pentru activitati din proiecte in do!eniul protectiei !ediului? (vi) Consolidarea capacitatii institutionale si ad!inistrative pentru actiune proactiva cu dezvoltarea asistentei voluntare din partea cetateanului: a 4CG de !ediu?

3+0+B+ Pr%8(e'e identi=icate si <%si8i(e actiuni de re'ediere

+e baza analizei raspunsurilor pri!ite la c9estionarul ad!inistrat au fost identificate si aspecte de baza care necesita actiuni de absorbtie a fondurilor europene: dar si de i!bunatatire a !anage!entului de !ediu in /udet. -u fost identificate unele aspecte ce necesita actiuni de a!eliorare si i!bunatarire. Cele !ai i!portante se prezinta !ai /os. An domeniul finantarii/cofinantarii proiectelor

+entru cresterea ratei de investitii pe ter!en !ediu si lung va trebui continuata politica de atragere a investitiilor straine directe: .n special a celor care pot contribui substantial la cresterea e=portului: astfel ca e=portul sa devina in !od real o parg9ie a cresterii econo!ice. 1dentificarea surselor de finantare si cofinantare pentru investitiile publice si private. Continuare efortului de dezvoltare a instru!entelor de econo!isire: pe baza practicilor aplicate cu succes in alte tari ale UE. Dezvoltarea parteneriatelor public;privat fara a fi li!itate la concesionari: desi acestea sunt o cale folosita cu succes in proiecte. 1nfiintarea unor co!panii noi: capitalizate partial prin oferte publice initiale: in care statul sau autoritatea locala detine un pac9et !a/oritar sau !inoritar in co!pania care face investitia si o e=ploateaza: dar care se capitalizeaza ulterior prin listarea pe bursa: aceasta poate constitui o alta solutie pentru reducerea efortului bugetar initial si a c9eltuielilor de intretinere dupa darea in e=ploatare in cazul investitiilor in infrastructura. educerea participarii banilor publici di!inueaza .n acelasi ti!p si efectele negative asupra eficientei investitiilor. Utilizarea co!pleta si eficienta a fondurilor alocate prin progra!ele UE poate contribui substantial atat la cresterea ratei de investitii cat si la reducerea deficitului de cont curent. 4 esti!are era absorbtia co!pleta a fondurilor structurale si de coeziune care sa duca la o crestere supli!entara a +1H de 1*;2)T p<na .n anul 2)1*. Este necesara cresterea substantiala a capacitatii de a asigura proiecte eligibile si de a acorda consultanta si e=pertiza necesara la nivel local prin !asuri precu!' cresterea rolului structurilor e=istente la nivel regional si local: atragerea in aceste structuri si !otivarea unor specialisti cu inalta calificare in do!eniile specifice oportunitatilor reale din fiecare /udet? inventarierea si evaluarea fezabilitatii proiectelor e=istente si co!pletarea portofoliului de proiecte at<t pentru investitii destinate !odernizarii infrastructurii si serviciilor publice de baza c<t si a proiectelor initiate de .ntreprinzatori privati? atragerea in elaborarea de proiecte a potentialului e=istent in institutiile de proiectare;dezvoltare si .n universitatile cu profil te9nic si econo!ic: inclusiv atragerea studentilor din anii ter!inali si !asteranzilor care vor putea sa;si sustina lucrarile de diplo!a cu ase!enea proiecte pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si initierea de afaceri proprii dupa absolvire? analizarea !asurilor necesare pentru cresterea capacitatii de e=ecutie a investitiilor: evaluarea necesarului de forta de !unca pe calificari si specialitati si asigurarea acestuia prin for!are initiala si recalificare. An domeniul managementului deseurilor +ro!ovarea etapei a doua a proiectului finantat prin +4S #ediu va contribui la rezolvarea unor proble!e de !ediu identificate prin docu!entele de planficare: totusi pentru proiectele ce decurg ca prioritati din +lanul &udetean de #anage!ent al Deseurilor si pentru aplicare !asurilor de dezvoltare durabila: vor fi necesare resurse financare inse!nate. Din aceasta perspectiva se vor accesa sursele de finantare din Uniunea Europeana: dar si cele din parteriate public private si se va analiza pentru proectele locale disponibilitatea si posibilitatea de a plati a beneficiarilor serviciilor ce tin de co!ponente ale !anage!entului integrat al deseurilor. Ta8e( 3+0+ ) I'<act investitii asu<ra tari=u(ui de &estiune a deseuri(%r in Hudetu( Ar&es :va(%ri 'edii;

56 Sustinerea 7E poate veni prin intermediul Fondurilor de Coe.iune8 in momentul de %at" nu e3ist" %inantare asi'urat" din acest %ond9 1re uie mentionat c" valorile calculate repre.int" valori medii pe locuitor, care nu au tinut seama de ponderea investitiilor ce ar tre ui alocate %amiliilor sau %irmelor care 'enerea." deseuri de tip menajer9 De asemenea, nu au %ost calculate e%ectele su vention"rii incrucisate intre diversele cate'orii de 'eneratori9 Consecintele tari%are ale investitiilor propuse se incadrea." in anumite limite posi il accepta ile in cadrul judetului9 /r tre ui su liniat %aptul c" aceste calcule repre.int" doar costurile investitiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea real" de c(eltuieli alocat" %amiliilor sau consecintele su ventiilor incrucisate dintre 'rupurile de consumatori9

Sursa: Plan ;udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+

An domeniul zone critice privind deteriorarea calitatii mediului a) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al poluarii aerului' ; Xona li!itrofa societatii K4%C1# Ci!entul Ca!pulung? ; &udetul arges pe directia Cord;Sud: in apropierea arterelor principale de circulatie auto B sursa poluare' trafic rutier. b) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata' ; +oluarea paraului Cea/lovel cu apa sarata si titei: dar si cu ape .ncarcate organic provenite de la diferite activitati specifice din zona? ; +oluarea raului Cot!eana cu apa sarata si titei provenita din activitatea de e=ploatare a zaca!intelor petroliere Cursul raului Cot!eana B afectat de activitatile petroliere ale Sc9elei +etrol +itesti sectiile Sa!ara: Sapata si Cocu.

; +oluarea potentiala a raului Da!bovnic: e!isarul pentru efluentul evacuat din statia de epurare ape uzate provenite de la SC+ +etro! S- B Suc. -rpec9i! +itesti. c) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane' ; Xone conta!inate cu pesticide .n localitatile 8<lfani si #icesti: identificate .n cadrul proiectului &1C-? ; -pe subterane afectate de deversarile de apa sarata .n zonele cu e=ploatari petroliere: dar !ai ales .n platfor!a Cot!eana care este si deficitara .n apa? ; -pe subterane afectate de depozitele !i=te orasenesti? ; -pe subterane afectate de fostul depozit al SC -uto!obile Dacia: situat .n zona +iscani. d) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al degradarii0poluarii solului' ; >n zona +oiana %acului: #osoaia: Sapata din cauza avariilor la conductele de transport a!estec (apa sarata si titei) apartin<nd SC+ +etro! Sc9ela +etroliera +itesti au fost afectate terenuri agricole si silvice. ; au fost inventariate terenurile poluate: din perioade anterioare la $ agenti econo!ici: suprafata totala a acestora fiind de' $3:$* 9a: astfel' o SC -uto!obile Dacia S- ; 1:$2 9a? o +ri!aria #ioveni ; fost depozit +iscani' $:* 9a? o Depoul C8 +itesti ; ):)* 9a? o SC+ +etro! ; Sc9ela Ciurasti' 1":(2 9a? o cSc9ela Gaesti ; 3":22 9a? o c-rpec9i! S-' $:" 9a. An domeniul calitatii necorespunzatoare a aerului ambiental +rincipalele proble!e de !ediu identificate se refera la' poluarea datorata traficului. Tra=icu( rutier > traficul rutier constituie o sursa de poluare i!portanta .n /udet datorita nu!arului !are de autove9icule e=istente: precu! si faptului ca: datorita absentei dru!urilor ocolitoare ale localitatilor: traficul de tranzit: deosebit de intens pe dru!urile nationale: are loc .n interiorul ariilor locuite. Din acest !otiv: un procent se!nificativ din populatia /udetului (locuitorii din zonele li!itrofe cailor de trafic) este e=pus la poluarea generata de traficul rutier. Efectele asupra sanatatii u!ane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapa!ent care contin C4=: C4: S42: C42: co!pusi organici volatili: particule .ncarcate cu !etale grele (plu!b: cad!iu: cupru: cro!: nic9el: seleniu!: zinc). -ceste no=e .!preuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca proble!e respiratorii acute si cronice. 5raficul greu: generator al unor niveluri ridicate de zgo!ot si vibratii: precu! si fondul sonor per!anent deter!ina conditii de aparitie a stresului: cu i!plicatii uneori !a/ore asupra starii de sanatate. An domeniul diminuarii fondului forestier

Se datoreaza taierilor abuzive care se desfasoara !ai ales .n paduri particulare unde lipsesc at<t un siste! corespunzator de gospodarire: c<t si un siste! eficient de paza si control. An domeniul turismului E=istenta unui !aster;plan turistic al /udetului -rges inglobeaza analiza potentialelor proiecte ce influenteaza !ediul. +entru instalatii de ali!entare cu apa si retele de apa potabila este !entionata lipsa fondurilor deoarece se aloca anual su!e insuficiente ce fac i!posibila finalizarea lucrarilor.

3+3+

!asuri de i'8unatatire a 'ana&e'entu(ui ca(itatii 'ediu(ui in Hudetu( Ar&es

Unul dintre principalele !i/loace de i!bunatatire a !anage!entului calitatii !ediului este aplicarea unui siste! de !anage!ent de !ediu. Standardul 1S4 1"))1 defineste un siste! de !anage!ent de !edu certificabil international (S##). E=ista la nivel regional: al Uniunii Europene si sc9e!a E#-S (Siste!ul co!unitar de !anage!ent de !ediu i audit). -!bele au obiectivul co!un de a asigura buna gestionare a !ediului. Co!isia Europeana a recunoscut ca standardul 1S4 1"))1 poate reprezenta si o etapa pentru participarea la E#-S. 1n fapt: cerintele siste!ului de !anage!ent de !ediu EC 1S4 1"))1'2))" reprezinta o parte integranta a E#-S 111. -doptarea 1S4 1"))1 in calitate de ele!ent al siste!ului de !anage!ent al E#-S va per!ite organizatiilor sa progreseze de la 1S4 1"))1 la E#-S fara dublarea eforturilor si evitarea unor costuri e=cesive. 4btinerea certificarii 1S4 1"))1 insea!na ca s;au intreprins de/a cei !ai i!portanti pasi in vederea inregistrarii in cadrul E#-S. +rintre cerintele supli!entare se nu!ara' N analiza initiala de mediu: E#-S prevede efectuarea unei analize iniiale de !ediu pentru a identifica aspectele legate de !ediu ale unei organizaii. Cu toate acestea: atunci c<nd o organizaie dispune de/a de un siste! de !anage!ent de !ediu certificat .n baza standardului 1S4 1"))1: nu este necesar sa realizeze o analiza oficiala de !ediu in !o!entul trecerii la punerea in aplicare a E#-S: atat ti!p cat in siste!ele de !anage!ent de !ediu certificate se tine cont pe deplin de aspectele de !ediu prevazute? Naprobarea autoritatilor guvernamentale in ceea ce priveste conformitatea "uridica: o organizatie inregistrata in cadrul E#-S trebuie sa dovedeasca respectarea integrala a legislatiei in !aterie de !ediu? N un anga"ament in vederea imbunatatirii continue a performantei de mediu ' o organizatie care doreste sa se inregistreze in cadrul E#-S trebuie sa se anga/eze in vederea i!bunatatirii continue a perfor!antei sale de !ediu. Per%ormanta de mediu este evaluata de un veri%icator de mediu8 N i!plicarea anga/atilor si desc9iderea fata de public' o organizaie .nregistrata in cadrul E#-S trebuie sa dea dovada de un dialog desc9is cu anga/atii si cu partile interesate: inclusiv cu partile i!plicate: autoritatile locale i furnizorii?

N o declaraie de mediu veri%icata: organizatia trebuie sa furnizeze o declaratie publica privind perfor!anta de !ediu. Declaratia de !ediu prevede rezultatele obinute .n raport cu obiectivele de !ediu si viitorii pasi care vor fi intreprinsi pentru a i!bunatati continuu perfor!anta de !ediu a organizatiei. 1n afara de 1S4 1"))1: e=ista si alte nu!eroase siste!e de !anage!ent de !ediu in intreaga Europa. Desi fiecare siste! de !anage!ent de !ediu reprezinta un pas notabil in vederea i!bunatatirii perfor!antei de !ediu: organizaiile anga/ate pe aceast7 cale a/ung de !ulte ori la li!itele acestor siste!e i si!t nevoia de a pune .n aplicare un siste! de !anage!ent de !ediu !ai solicitant si !ai a!bitios. +entru e=e!plificare !entiona! cele doua do!enii prioritare cu proiecte aflate in derulare si care vizeaza !asuri de i!bunatatre la !anage!entului apei: respectiv deseurilor' a; 'ana&e'entu( inte&rat a( surse(%r de a<aF <rin) ; lucrari de aductiune din acu!ulari pentru ali!entarea cu apa potabila a localitatilor deficitare: a!ena/area de surse noi pentru apa potabila prin realizarea de noi acu!ulari si0sau fronturi de captare subterane? ; .!bunatatirea si dezvoltarea infrastructurii siste!elor centralizate de ali!entare cu apa si canalizare din aglo!erarile u!ane urbane si rurale: prin orientarea investitiilor spre dezvoltarea si e=tinderea siste!elor centralizate de ali!entare cu apa potabila si canalizare: at<t .n !ediul urban c<t si .n !ediul rural? ; .!bunatatirea calitatii resurselor de apa: prin activitati de reabilitare: dezvoltare si !odernizare a statiilor de epurare a apelor uzate: .n concordanta cu standardele UE: precu! si reabilitarea si e=tinderea statiilor de epurare a apelor industriale .n vederea reducerii si0sau eli!inarii deversarilor de substante periculoase? ; utilizarea durabila a surselor de apa: prin actiuni de reconstructie ecologica si renaturarea r<urilor: .n special: prin asigurarea unor debite pe cursurile de apa care sa per!ita dezvoltarea ecosiste!elor acvatice sau a ecosiste!elor care sunt legate de apa. 8; 'ana&e'entu( inte&rat a( deseuri(%r <rin) ; reducerea riscurilor de poluare a apelor subterane si de suprafata? ; reducerea poluarii aerului (se reduc e!isiile de CK3: S42: C42)? ; reducerea poluarii solului? ; eli!inarea disconfortului cetatenilor din cauza aspectului neplacut al punctelor de colectare si a depozitelor neconfor!e de deseuri? ; di!inuarea cantitatilor de deseuri prin recuperarea deseurilor reciclabile (deseuri organice: plastic: 9artie: sticla). +roducerea de co!post pe plan local si0sau centralizat poate asigura .nlocuirea .ngr7D7!intelor pe baz7 de nitrai? ; !onitorizarea cantitatii de deseuri produsa: ta=area generatorilor de deseuri tinand cont de cantitatea evacuata si reducerea cantitatii de deseuri depozitate? ; i!bunatatirea calitatii serviciilor de salubritate si: i!plicit: a confortului si standardului de viata a populatiei?

; crearea de noi locuri de !unca. -ceste siste!e de !anage!ent integrat au la baza principiile dezvoltarii durabile: presupunand o sc9i!bare in co!porta!entul participantilor la procesul de luare a deciizilor durabile de !ediu din /udetul -rges. E=tinderea si diversificarea sc9e!elor si etapelor de !anage!ent contribuie pe ter!en !ediu la dezvoltarea unei constinte ecologice. Cetatenii sunt de/a constienti de faptul ca: daca nu actioneaza in directii cu! ar fi colectarea selectiva a deseurilor acest lucru se va reflecta: foarte curand: nu doar in gradul ridicat de poluare care afecteaza sanatatea u!ana si !ediul incon/urator: ci si in pretul pe care trebuie sa;l plateasca pentru produsele noi din acelasi !aterial sau pentru serviciul de salubritate. 4 cale de i!bunatatire a !anage!entului proiectelor locale care vizeaza !ai !ulte autoritati locale este si asocierea. 1n /udet: !a/oritatea co!unelor sunt asociate la M-sociatia de dezvoltare 1nterco!unitara -rgesF sau alte asociatii interco!unitare (e= -sociatia 1nterco!unitara #usatesti;HraduletF: Consoriu 5opoloveni (in cazul localitatii 5eiu): -sociatia interco!unitara Hadislava;,alea Habei: asociatia interco!unitara ,alea 8rasinului; Hla/ (in cazul co!unei 5igveni): -sociatia de Dezvoltare 1nterco!unitara ,alea -rgeselului Carcinov (in cazul co!unei ,ulturesti). 4 !ica parte din pri!arii au personal ce a absolvit cursuri de pregatire profesionala sau dezvoltare a resurselor u!ane pentru !ediu ; Curs de !ediu: Curs de auditor si evaluator de !ediu: iar din perspectiva i!bunatatirii !anage!entului de !ediu: intreg personalul va avea nevoie sa beneficieze de cursuri de pregatire profesionala.

3+B+Pr%iecte strate&ice <entru sect%ru( turistic i ec%n%'ic a( Hudeu(ui Ar&e

3+B+-+ Pr%&ra'e strate&ice @n d%'eniu( turis'u(ui a) Constituirea unei structuri organizatorice de tipul co!itet sau grup de lucru .n cadrul ad!inistra iei locale pe baza parteneriatului public;privat Descrierea proiectului' ; alc7tuirea unei structuri organizatorice care s7 genereze anu!ite aciuni de valorificare a poten ialului turistic al zonei si care s7 fie for!at7 din oficiali ai ad!inistraiei publice locale: touroperatori: transportatori: asociaii turistice locale sau filiale locale ale -C5 EC: directori de unit7i de pri!ire: profesori universitari: reprezentani ai unei agenii de dezvoltare regional7? ; definirea priorit7ilor: obiectivelor si organizarea de activit7i legate de dezvoltarea turis!ului .n oras si regiune: identificarea surselor de finanare? ; ad!inistrarea eficient7 a resurselor financiare provenite din ta=ele de !e!bru: fondurile de publicitate? ; aplicarea unor politici raionale de dezvoltare durabil7 prin includerea resurselor turistice .n circuitul turistic naional si internaional. Ta8e( nr+ 3+3+Ec?i<a de (ucru ar <utea avea ur'9t%area structur9

b) >nfiinarea .n cadrul Departa!entului de elaii +ublice al +ri!7riei a unui birou de infor!are turistic7 Descrierea proiectului' ; difuzarea de !ateriale de infor!are turistic7? ; crearea de suporturi de infor!are turistic7 de tipul' 9arta turistic7 a orasului si a /ude ului: brosuri ale unit7 ilor 9oteliere si ale restaurantelor din oras: o brosur7 cu principalele eveni!ente cultural;artistice si sportive organizate de pri!7rie .n fiecare an: un g9id de infor!a ii generale:

un g9id al unit7ilor de pri!ire: un calendar al eveni!entelor care s7 fie distribuite prin inter!ediul tuturor actorilor de pe scena turistic7 local7. Ca resurse financiare disponibile se pot enu!era' ta=a pe pat: care se percepe unit7 ilor 9oteliere potrivit legisla iei .n vigoare de la 1 ianuarie 2))3: ta=a de !e!bru al grupului de pro!ovare si !arJeting: care poate include to i actorii de pe scena turistic7 local7 si zonal7 si care pot pl7ti o ta=7 de !e!bru .n funcie de nu!7rul de locuri: ca procent din venitul anual brut sau ca ta=7 !ini!7 fi=7? ; conceperea si distribuirea Catalogului orasului care s7 includ7' o prezentare a atrac iilor turistice ale orasului si ale .!pre/uri!ilor .nso it7 de fotografii: o descriere su!ar7 a acestora: infor!aii si fotografii ale unit7ilor de cazare si restaura ie: e=e!ple de aran/a!ente turistice de o /u!7tate de zi: o zi: dou7 zile pe categorii de consu!atori: calendarul eveni!entelor: festivalurile populare: t<rgurile de arte si !eserii: alte activit7i care pot .!bog7i e=periena vizitatorilor. c) Crearea unui brand si a unui Iebsite destinat turis!ului zonei !etropolitane;+itestiul turistic care s7 includ7 agenda de c7l7torii online: linJ;uri c7tre Iebsite;urile altor parteneri din turis!. Cu a/utorul s7u se pot .ntre ine leg7turi cu agen i econo!ici prestatori de servicii turistice din zon7: cu asociaiile profesionale din turis!: se pot face analize referitoare la categoriile de clieni. d) Crearea unei baze de date cu categoriile de turisti sau e=cursionisti care au consu!at turis! sau care vor putea fi atrasi .n circuitul turistic. Cu trebuie o!is faptul c7 rezidenii orasului +itesti pot constitui un seg!ent foarte i!portant care pot consu!a servicii de agre!ent si: .n general: servicii turistice: .n !7sura .n care li se pune la dispoziie o ofert7 bogat7 prezentat7 .ntr;o for!7 agresiv7. -ceasta i!plic7 conceperea unor aran/a!ente turistice care s7 includ7 obiective turistice din zonele .nvecinate recunoscute de/a ca zone de interes turistic deosebit. e) Dezvoltarea de noi oportunit7i de petrecere a ti!pului liber de c7tre pitesteni si argeseni. %uarea .n considera ie a func iilor recreative ale orasului face ca spaiile verzi si desc9ise s7 devin7 unul din cele !ai i!portante ele!ente care deter!in7 structura func ional;teritorial7 a orasului si .!pre/uri!ilor acestuia. Studiile .ntreprinse au condus la concluzia c7 locuitorii orasului au petrecut !area !a/oritate a ti!pului liber din s7pt7!<n7 .n i!ediata apropiere a orasului. +entru a realiza o .!p7r ire pe zone a spa iului de agre!ent trebuie lua i .n calcul doi factori' ti!pul destinat odi9nei si ti!pul de odi9n7. %a nivelul orasului s;a conturat cu claritate sfera situat7 la distan7 de 1) !inute de !ers pe /os (zona accesibilit7ii generale): prev7zut7 pentru odi9na cotidian7 si zone de accesibilitate dep7rtat7: situate la o distan 7 de 1);3) !inute de !ers cu !i/loace urbane de transport. 4 proble!7 deosebit7 o constituie nevoia de crestere a peri!etrului de agree!ent prin crearea de E!edii de agre!ent artificialeF (lacuri artificiale: parcuri de odi9n7). +rintre acestea pot fi !enionate' ; construirea unui parc de distracii de tipul -_U-;%-CD .n zona pla/ei din 5udor ,ladi!irescu? ; rea!ena/area 5eatrului de ,ar7 din parcul Strand si organizarea de eveni!ente culturale tradi ionale: t<rguri: spectacole si concerte .n aer liber si a!ena/area unei locaii pentru valorificarea creaiilor auto9tone? ; !odernizarea +arcului Strand: crearea unui lac curat cu respectarea legislaiei de !ediu .n vigoare: realizarea unei zone de agree!ent ataractive si !odernizarea unui loc de /oac7: organizarea de activit7i culturale si sportive? ; !odernizarea zonei de agre!ent a +arcului 5rivale: rea!ena/area si ecologizarea lacului din zona Grota: precu! si !odernizarea fa adelor podului din aceeasi zon7: realizarea unui loc de /oac7 .n zona parcului?

; continuarea activit7ii de !odernizare a pla/ei din 5udor ,ladi!irescu prin decorarea !alurilor r<ului -rges: introducerea b7rcu elor de agre!ent? ; a!ena/area unei tabere de copii .n apropierea parcului 5rivale care s7 poat7 fi folosit7 si de elevii pitesteni .n ti!pul anului scolar pentru a realiza diferite activit7i cultural;educative. Dezvoltarea zonei interco!unitare +itesti reprezint7 o i!ens7 oportunitate de .!bun7t7 ire a capacit7 ii de colaborare dintre ad!inistra ia public7 local7 si societatea civil7: cu i!pact direct .n procesul transparen ei actului decizional si al cresterii gradului de i!plicare a cet7 enilor .n rezolvarea proble!elor co!unit7ii .n scopul includerii +itestiului .n categoria oraselor europene !oderne.

3+B+. Pr%iecte strate&ice @n d%'eniu( ec%n%'iei Pr%8(e'e strate&ice a(e 'ediu(ui ec%n%'ic
%a nivelul !ediului econo!ic e=ist7 o serie de proble!e strategice' N Un nivel investiional .nc7 redus co!parativ cu potenialul de care dispune !unicipiul? N esursele bugetare aflate la dispoziia !unicipalit7ii si alocate dezvolt7rii econo!ice locale sunt insuficiente: nu acoper7 nici pe departe nevoile e=istente ale co!unit7ii? N Siste!ul financiar;bancar nu spri/in7 .nceperea unei afaceri: accesul la credite fiind dificil (de altfel: o proble!7 identificat7 si la nivelul !ediului de afaceri ro!<nesc): iar puterea !icilor .ntreprinz7tori este .nc7 redus7: .n r<ndul acestora nee=ist<nd un spirit antreprenorial' N %ipsa terenurilor care s7 poat7 fi puse la dispoziia investitorilor? N E=istena unui nu!7r redus de produse de !arc70brand: prin care s;ar putea ataca sectoarele de nis7 ale pie ei europene: ele ac ion<nd ca un agent de !arJeting pe plan internaional? N 1ne=istena unor contacte !ai str<nse .ntre ad!inistraie si agenii priva i: astfel .nc<t s7 se poat7 satisface .ntr;o !7sur7 c<t !ai !are nevoile celor din ur!7: prin eli!inarea autorizaiilor inutile: reducerea duratei de evaluare a cererilor si de elaborare a deciziilor? N %ipsa de locuine si terenuri pentru construcii: unul din !otive fiind si i!posibilitatea e=tinderii pe orizontal7 a orasului datorit7 reliefului? N 5recerea E!arilor contribuabiliF de la nivelul bugetului local: la bugetul naional si reducerea cotei de i!punere la i!pozitul pe venit deter!in7 o sc7dere substanial7 a veniturilor bugetului local? N %ipsa unui spaiu e=poziional corespunz7tor pentru t<rguri si e=poziii: !anifest7ri pe care +itestiul le organizeaz7 anual: loca iile folosite necorespunz<nd unor standarde necesare desf7sur7rii unor astfel de !anifest7ri. -d!inistraia /udeului -rge trebuie s7 ur!7reasc7 i!ple!entarea planurilor: co!ponente ale strategiei de dezvoltare econo!ic7 local7 care sunt .n beneficiul celor aflai .n /urisdicia sa. -d!inistraia public7 local7 nu poate realiza dezvoltarea econo!ic7 pe cont propriu ci printr; o .!binare a eforturilor tuturor partenerilor locali: asigur<ndu;se c7 toate strategiile de dezvoltare

Direcii strate&ice
%u<nd .n considerare proble!ele strategice identificate: au fost creionate ur!7toarele direcii strategice de dezvoltare' N Crearea unui !ediu econo!ic co!petitiv si atractiv investiiilor auto9tone si str7ine care s7 per!it7 dezvoltarea spiritului antreprenorial? N Dezvoltarea unei econo!ii perfor!ante: durabile si ecologice: printr;un !anage!ent eficient al dezvolt7rii econo!ice locale? N Gestionarea eficient7 a activit7ii de ad!inistraie local7. +entru fiecare direcie strategic7 au fost identificate obiective si progra!e operaionale. +rincipalul scop .n dezvoltarea local7 este acela de a p7stra potentialul econo!ic al industriilor c9eie si de a crea condi ii pentru diversificarea serviciilor oferite at<t cet7enilor: c<t si agenilor econo!ici. Este esential pentru /udeul -rge s7 p7streze stabilitatea si s7 asigure dezvoltarea infrastructurii urbane. >n acest sens: ar trebui s7 se acioneze pentru realizarea ur!7toarelor obiective strategice' N reducerea decala/ului dintre ofert7 si cerere B .n ra!urile econo!ice subdezvoltate .n prezent din cadrul structurii econo!iei pitestene si care au condiii de dezvoltare .n viitor' industria ali!entar7: servicii turistice: industrie 15: servicii de consultan7? N cresterea co!petitivit7ii pe ter!en lung a econo!iei locale. >n stabilirea instru!entelor si politicilor de atingere a acestui deziderat au fost luate .n considerare poziionarea !unicipiului +itesti .n !ediul concurenial local: regional si na ional: precu! i con/unctura econo!ic7 internaional7. Ca ele!ente care pot s7 conduc7 la cresterea co!petitivit7 ii se pot lua .n calcul' .ncura/area cresterii econo!ice a 1##;urilor? asigurarea poziiei do!inante .n derularea activit7ilor econo!ice din .ntreaga zon7 periurban7? sti!ularea si susinerea investiiilor .n sectoarele c9eie ale econo!iei locale .n scopul cresterii co!petitivit7 ii si a gradului de ocupare a acestora? N susinerea cre7rii si dezvolt7rii unor intreprinderi !ici si !i/locii: prin elaborarea si i!ple!entarea unor progra!e de facilit7 i financiare si fiscale pentru agenii econo!ici de pe raza &udeului -rge care dau dovad7 de transparen7 .n rela ia cu institu iile publice si co!unitatea local7 si care acioneaz7 .n do!enii de activitate econo!ic7 de perspectiv7? N dezvoltarea unor branduri internaionale pentru produse: prin' preocup7ri pentru cresterea continu7 a calit7ii? stabilirea: sus inerea si !eninerea parteneriatelor: inclusiv la nivel transfrontalier: .n elaborarea si aplicarea strategiei .n do!eniul econo!ic? asigurarea forei de !unc7 ce prezint7 calific7rile cerute de profilul fir!elor care .si desf7soar7 activitatea .n zon7? .nt7rirea capacit7ii instituionale .n plan local? N dezvoltarea ra!urilor care sunt co!ple!entare econo!iei Hucurestiului: in<nd sea!a de distan a !ic7 dintre -rge si Hucuresti: pentru a valorifica avanta/ul strategic oferit de apropierea geografic7 de o pia 7 cu peste dou7 !ilioane de poten iali clien i si cu o diversitate i!presionant7 a do!eniilor .n care acioneaz7 investitori str7ini?

N introducerea si generalizarea !anage!entului perfor!ant B identificarea unor noi sectoare de activitate si posibile localiz7ri spa iale ale acestora: cu accent pe dezvoltarea industriilor noi: !oderne: novatoare: co!petitive: cu produse cu valoare ad7ugat7 !are si folosirea eficient7 a resurselor energetice? N aciuni pentru atragerea investiiilor str7ine si a unor investitori strategici pentru a construi un stoc suficient de capital fi=: !odern si productiv: care s7 per!it7 realizarea unei econo!ii adiacente pe vertical7 si pe orizontal7? N spri/inirea dezvolt7rii sectorului serviciilor: .nc7 subdi!ensionat .n raport cu cel al co!er ului: prin atragerea de parteneri interesa i .n realizarea unor investiii locale: dar cu perspectiv7 regional7 si naional7: care s7 ofere noi locuri de !unc7 si posibilitatea recalific7rii persoanelor disponibilizate pe !7sura dispariiei unor ageni econo!ici cu tradiie: de pe pia7? N susinerea cre7rii si dezvolt7rii unor activit7i independente si a 1##;urilor: dezvoltarea spiritului antreprenorial prin educaia tinerilor? N i!bun7t7irea si dezvoltarea cooper7rii regionale pentru a putea beneficia de posibilitatea acces7rii fondurilor structurale europene .ntr;o !7sur7 !ai !are dec<t ar fi posibil la nivel local? N sc9i!barea orient7rii strategice in do!eniul co!erului: prin asi!ilarea si aplicarea unor for!e !oderne de co!er : care s7 .nlocuiasc7 vec9ile !agazine de co!oditate: care nu se !ai .ncadreaz7 .n nor!ele europene de funcionare? N esto!parea granielor dintre sectorul stat si sectorul privat prin realizarea unui parteneriat intre ad!inistra ia local7 si reprezentan ii !ediului de afaceri din /udetul -rges .n vederea asigur7rii unei contribuii !ai i!portante a acestora din ur!7 la a!eliorarea st7rii sociale de ansa!blu a orasului. N atragerea de investitori prin pro!ovarea de facilit7i (identificarea de terenuri propice investi iilor: aprobarea de scutiri0reduceri de ta=e si i!pozite: popularizarea acestor aciuni)? N spri/inirea produc7torilor locali in co!ercializarea produselor e=cedentare: spri/inirea asocierii produc7torilor? N i!bun7t7irea condiiilor in activitatea de co!er? N organizarea de targuri la s7rb7tori i!portante: !anifest7ri care s7 intre .n tradiia /udeului -rge

CONCLU"II
#etodologiile de realizare a strategiilor din sfera dezvoltarii durabile i!plica aciunea si !onitorizarea .n do!enii cu! ar fi' cresterea econo!ica .n favoarea saracilor? refor!area politicilor fiscale care afecteaza saracii sau aduc daune !ediului? cresterea sau cel puin conservarea capitalului u!an: construit si natural? atenuarea inegalitaii accesului la resursele naturale. Ele presupun: de ase!enea: sc9i!bari structurale profunde si noi cai de aciune .n toate do!eniile vieii sociale: econo!ice si politice si cer construcia unor instituii si !ecanis!e integrate .n abordari intersectoriale care sa anga/eze guvernul: societatea civila si sectorul privat .n dezvoltarea unor acorduri consensuale .n privina viziunii: planificarii si deciziilor.

+e baza obiectivelor si liniilor directoare elaborate de Uniunea Europeana .n edificarea propriei sale strategii de dezvoltare durabila: si in<nd sea!a de restriciile e=istente si specificitatea societaii si econo!iei /udeului -rge: ar trebui s7 acion7! .n cele -2 direcii strate&ice <%si8i(e de De7v%(tare Dura8i(a ale o!<niei: propuse' S Li'itarea efectelor .ncalzirii globale asupra societaii si !ediului si di!inuarea costurilor acesteia? S C%nservarea biodiversitaii: .!bunatairea !anage!entului si evitarea suprae=ploatarii resurselor naturale: recunosc<nd valoarea serviciilor ecosiste!elor? S Ad%<tarea unor !odele de consu! si producie de resurse (.n special energetice) durabile? S Statuarea co!petitivitaii econo!ice .n politica 9olista a dezvoltarii? S Pr%'%varea investiiilor .n cercetare si .n te9nologiile ecoeficiente. S F%r'area resurselor u!ane cu capacit7i sporite de sinteza: integratoare si cu spirit de iniiativa: responsabile si raspunzatoare? S C%'8aterea saracie si e=cluziunii sociale? ;Asi&urarea nediscri!inatorie a unei bune stari de sanatate a populaiei: a!bientarea 9abitatelor si .!bunatairea !i/loacelor de protecie .!potriva a!eninarilor .!potriva sanataii. S Accent crescut pe dezvoltarea rurala: cu accent pe zonele puin integrate spaial? S Pr%'%varea acelor siste!e de transport care vin .n .!t<!pinarea nevoilor econo!ice: sociale si de !ediu: evit<nd i!pactele nedorite asupra econo!iei: transportului .nsusi si !ediului? Dupa cu! se observa: for!area resurselor u!ane: cercetarea si te9nologiile ecologice: care sunt: de regula: considerate instrumente ale oricarei politici pentru atingerea unor obiective specifice: le;a! ridicat aici la rangul de direcii strategice prioritare: pentru a beneficia de toata atenia financiara cuvenita. Un pri! set de c%nc(u7ii legate de politicile cone=e dezvoltarii durabile din sfera co!petitivitaii econo!ice si a coeziunii sociale a fost conse!nat pe parcursul acestui studiu. ,oi considera supli!entar c<teva e=e!ple acoperitoare pentru do!eniile direct corelate cu politicile de !ediu si cu cele energetice: astfel' -+ !%di=icarea c%ndiii(%r c(i'atice re&i%na(e si locale va in=(uena ecosiste!ele: asezarile u!ane si infrastructura. #odificarile preconizate de temperatura si precipitaii pot duce la !odificarea perioadelor de vegetaie si la deplasarea liniilor de de!arcaie dintre paduri si pa/isti. Eveni!entele !eteorologice e=tre!e (%urtuni: inundaii: secete) .si vor putea face apariia !ai frecvent iar riscurile si pagubele aferente pot deveni !ai se!nificative. +e de alta parte: sectoarele industrial# comercial# rezidenial# teriar si de infrastructura (inclusiv ali!entari cu energie si apa: transporturi si depozitarea deseurilor) sunt: la r<ndul lor vu(nera8i(e la sc9i!barile cli!atice .n diferite !oduri. -ceste sectoare sunt direct afectate de !odificarea te!peraturii si precipitaiilor: sau indirect prin i!pactul general asupra mediului: resurselor naturale si produciei a'ricole. Sectoarele cele !ai vulnerabile faa de efectele sc9i!barilor cli!atice sunt construciile? transporturile? e3ploatarile de petrol si 'a.e? turismul

si industriile a%late !n .one costiere. -lte sectoare potenial afectate sunt industria alimentara: prelucrarea lemnului: industria te3tila: producSia de iomasa si de ener'ie re'enera ila. Date fiind spuse cele de !ai sus: este clar ca uti(i7area unui instru!ent ca cel legislative .n sensul i!punerii unor standarde de i!isii sau e!isii: sau a unor instru!ente economice ca cele de negociere a per!iselor de poluare si de i!punere a unor ta=e sti!ulative pe poluarea cu gaze cu efect de sera: pe utili.area apei si pe e3ploatarea lemnului: vor .nt<rzia !odificarea condiSiilor cli!atice cu tot corolarul de efecte asupra ecosiste!elor suport al vieii (recte: conservarea si utilizarea durabila a resurselor naturale). .+ Trans<%rtu( c%ntri8uie la poluarea atmosferica la toate nivelurile' global: regional si local. E!isiile din transport re<re7inta o proporie .nse!nata din e!isiile totale generate de activitaile u!ane .n arile industrializate. Cele !ai !ulte din aceste e!isii sunt .n str<nsa legatura cu consu!ul de energie .n activitaile de transport' sectorul de transport consu!a !ai !ult de ,2 K din produsele petroliere: care constituie .n proporie de 45 K sursa de energie folosita .n transport. Consu!ul acestora depinde la r<ndul sau de di!ensiunea !otorului: tipul si calitatea co!bustibilului folosit: de eficiena !edie a !co!bustibilului: vec9i!ea ve9icolului etc. Mono3idul de car on: dio3idul de car on: o3i.ii de a.ot: particulele .n suspensie si compusii or'anici volatili sunt principalii poluani e!isi direct .n ur!a arderii co!bustibilului .n !otor ( poluani pri!ari): la fel plum ul si o3i.ii de sul%. Si aici: ca si pentru sc9i!barile cli!atice: pute! intui ca ec%>te?n%(%&ii(e .n construcia de !asini si infrastructurile rutiere: vor conduce la garanii supli!entare privind sanatatea u!ana si a ecosiste!elor. 0+ Controlul coerent .n ceea ce priveste c%nservarea 8i%diversitaii: uti(i7area dura8i(a a resurse(%r natura(e si integrarea gestionarii lor .n toate politicile sectoriale ar conduce la !ulte rezultate pozitive' S Catura si biodiversitatea stau la baza activitailor sectoriale care &arantea7a supravietuirea pe ter!en lung (-ne=ele 1* si 1$)? S Co!bustibilii pe baza de bio!asa reduc gazele cu efect de sera si pot fi produsi local? S Xonele naturale aci%nea7a ca Epuuri de carbonF: intervenind .n di!inuarea unuia din ecranele responsabile de efectul de sera? S Catura si peisa/ele atra& oa!enii .n zonele rurale: av<nd si o di'ensiune cu(tura(a apreciabila ; astazi aprecierea valorii peisa/elor si trasaturilor ecologice sufera din cauza saraciei de !etode: iar a8%rdarea 'u(ti=unci%na(a a agriculturii este do!inata prea adesea de g<ndirea agricola sectoriala? S Utilizarea raionala a resurselor reduce costurile pentru procurarea !aterialelor: evit<nd: totodata: producerea de deseuri? S eciclarea c%ntri8uie la di!inuarea poluarii generate de procesarea !ateriei pri!e si evita scaderea resurselor naturale? S 8er!ele organice de7v%(ta aprecierea bunului gust si a/uta la !eninerea sanataii? S Certificarea padurilor @ncuraHea7a prote/area faunei si florei si c%nserva resursele de apa? S -facerile pro;biodiversitate reprezinta un do!eniu atractiv de investiii pentru banci ca sa le susina. 1dentitatea peisa/ului <%ate Huca un rol deter!inant .n orientarea strategiilor antreprenoriale: iar investiiile care au leg atura cu biodiversitatea contribuie direct la de7v%(tarea ec%n%'ica: prezerv<nd si 0 sau .!bunataind totodata patri!oniul natural. E=tinderea ariilor prote/ate: inclusiv a siturilor Catura 2))): sporirea vegetaiei forestiere: ca si a celei e=traforestiere si !anage!entul resurselor prin alocarea de fonduri bugetare sau prin for!ule de tip parteneriat public;privat vor creste potenialul de dezvoltare.

G<ndirea econo!ica pe ter!en scurt si a!ena/area neecologica a teritoriului ar conduce la pierderea unor oportunitai uriase. Societaile co!erciale si;ar putea vedea lezate interesele daca' S vor face investiii fara a ine cont de va(%area adau&ata de operare cubiodiversitatea? S nu;si iau nici un reper pentru de=inirea bunelor practici? S nu folosesc indicatori pentru '%nit%ri7area nivelului negativ sau pozitiv de dezvoltare? S nu identifica noi surse =inanciare pentru dezvoltare? 3+ In d%'eniu( surse(%r re&enera8i(e de ener&ieF R%'Ania i @n '%d s<ecia( Hude u( Ar&e va tre8ui s a se a(inie7e (a n%i(e re&(e'entari ce v%r =i a<r%8ate (a nive(u( UE referitoare la' adoptarea de !asuri prin care furnizorii de co!bustibili (furnizori: depozitari: distribuitori: s.a.) asigura posibilitatea aprovizionarii cu bio!asa? stabilirea unor criterii de eficiena pentru utilizarea bio!asei si stabilirea instalaiilor .n care ea poate fi utilizata ? etic9etarea speciala pentru a per!ite cu!pararea de catre cetaeni a unor ec9ipa!ente eficiente. Hioco!bustibilul va putea deveni parte co!ponenta a vieii noastre nu!ai daca va fi utilizat pe baza unei strategii atotcuprinzatoare care va trebui sa ina cont de pre: de !odificarile ce intervin .n privina surselor energetice sustenabile: de i!pactul asupra !ediului c<t si de eficiena produciei si a utilizarii sale. Eva(uarea beneficiilor .n do!eniul !ediului va presupune esti'area contribuiei la reducerea poluarii cu C42? identi=icarea tipurilor de utilizari unde efectul .nlocuirii actualelor siste!e (transport: electricitate: .ncalzire) cu siste!e pe baza de bioco!bustibili este !a=i!? <r%'%varea unor culturi agricole sustenabile pentru susinerea stocurilor etc. ,a fi necesara c%re(area <%(itici(%r sect%ria(e de ener&ie>a&ricu(tur a>'ediude7v%(tare rura(a) punerea .n practica a siste!ului de subvenii agricole pentru producerea de bio!asa? stabilirea suprafeelor ce pot si trebuie cultivate pentru producia de bio!asa? regle!entarea raionala a dreptului si condiiilor de utilizare a produselor !odificate genetic. #a tre8ui sa se ac%rde <ri%ritate c%nce<tu(ui de 8i%>ra=in arieF care poate valorifica pari ale instalaiilor e=istente pentru a produce co!bustibili de generaia a 11;a si sa se asigure corelarea standardelor ro!<nesti pentru bioco!bustibili cu cei ai UE +entru a favoriza cresterea ponderii energiei electrice produsa din surse regenerabile: considera! ca pri!ul pas ar trebui sa;l constituie susinerea <rin su8venii @n investiii si <reuri =iJate de cu'<arare a ener&iei e(ectrice <r%dusa din surse re&enera8i(e. 5rebuie avut .n vedere si faptul ca bioco!bustibilii: pot ridica: la r<ndul lor: proble!e serioase at<t !ediului c<t si de alta natura. Hioco!bustibilii sunt obinui din plante care sunt crescute cu cantit ai !asive de petrol (sub for!a de pesticide: .ngrasa!inte: co!bustibili utilizai de !asinile agricole: etc.) si au o rata e=tre! de scazuta de M.ntoarcereF a energiei investite B uneori c9iar negativae +roducia de etanol necesita sase unitai de energie pentru a produce una singurae (1n cazul bio;dieselului raportul este de nu!ai3'1). -lte efecte negative antrenate de dezvoltarea produciei agricole pentru producerea de biocarburai pot fi'poluarea apelor de pe ur!a folosirii .ngrasa!intelor: eroziunea solului: reducerea disponibilului de terenuri agricole pentru producia de 9ran a: de unde posibila crestere a preSului ali!entelor: riscul de a afecta biodiversitatea: prin !onoculturi: o di!inuare cu nu!ai 13T a e!isiilor de C42; .n cazul etanolului. (De pild a: pentru a se realiza cota stabilita de UE la *:(* la suta .n 2)1): o trei!e din suprafaa agricola a UE ar trebui alocata nu!ai pentru cultivarea plantelor necesare obinerii bioco!bustibilului).

surse de energie regenerabile se poate trece la susinerea prin !ecanis!e de pia a: detipul certificatelor verzi cu at<t !ai !ult cu c<t piaa liberalizata de energie electrica cere introducerea concurenei. B+ Pr%'%varea ec%>te?n%(%&ii(%r > o!<nia are .n vedere dezvoltarea Planului de aciuni pentru promovarea eco-te(nolo'iilor, plan susinut de Uniunea Europeana printrun set de .5 de aciuni concrete: un accent deosebit pun<ndu;se pe !a=i!izarea eforturilor de racordare la platfor!ele europene destinate acestui scop si pe cresterea accesului la finanare a .ntreprinderilor care au capacitate de inovare .n produse si !ateriale eco;eficiente. >n ceea ce priveste utilizarea noilor te9nologii de producere a bio;carburanilor s;au pro!ovat regle!ent ari si!ilare cu cele europene. intele stabilite .n o!<nia .n acest do!eniu stabilesc ca: p<na .n anul 2))(: piaa de carburani sa per!ita utilizarea de biocarburani si ali carburani regenerabili .n proporie de cel puin .K din totalul coninutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si !otorina folosite .n transport. accizat. >n acest conte=t: costul supli!entar aferent !a/orarii consu!ului de biodiesel (pentru populaie) trebuie pus .n balan a cu alte beneficii' reducerea e!isiilor de gaze de sera: diversificarea structurii balanei de energie pri!ara: cresterea securitaii ofertei si crearea de noi locuri de !unca .n zonele rurale. 1n final: trebuie sa !eniona! ca adoptarea unor politici realiste de de.voltare dura ila, concreti.ate !n planuri de aciune ce vor pune !n practica direciile strate'ice prioritare, raspunde si solicitarilor ce decur' din conveniile 'lo ale ale :;7, la care -omnia este parte. Fiecare dintre noi, contient sau nu, putem contri ui la de.voltarea dura il"9 De %apt, putem spune c" avem o 'ndire dura il" atunci cnd arunc"m deeurile din plastic sau (rtie !n locurile special amenajate9 La nivel industrial, lucrurile s-au micat mult mai repede9 /st%el, multe %a rici %olosesc deeuri drept com usti il, iar !n anumite localit" i se !ncearc" implementarea unor sisteme de !nc"l.ire casnic" pe a.a arderii deeurilor9 Companiile sunt primele care au con tienti.at importan a economic" <dar i ecolo'ic"6 a recuper"rii i re%olosirii deeurilor9 De.voltarea dura il" este cea care urm"re0te nevoile pre.entului, %"r" a compromite posi ilitatea 'enera=iilor viitoare de a-0i satis%ace nevoile lor>9

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. ". *. $.

+rogra!ul de Dezvoltare a egiunii de Sud Est: #untenia: pentru perioada 2))( B 2)13 Guvernul o!<niei'+lanul Cational de Dezvoltare 2))( B 2)13. %egea nr. 31*02))": privind dezvoltarea regional .n o!<nia? Daniela -ntonescu: EDezvoltarea regional .n o!<niaF: editura 4scar +rint: Hucureti 2))3? G9eog9e 1onacu: ECerine ecologice pentru industrie i te9nologiiF: .n volu! Si!pozion Caional #ediul i 1ndustria:1222: Hucureti? Hran: 8.: Componenta ecolo'ica a deci.iilor de de.voltare economica: Editura -SE: 2))2.