Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti FACULTATEA DE ENERGETICĂ

LUCRARE DE DISERTA IE
I!PLE!ENTAREA STRATEGIEI DE DE"#OLTARE DURABILĂ A $UDEȚULUI ARGEȘ
Autor:NIȚU IONELA Conducător ştiinţific: Ș.L.DR. ING. CORA BULMĂU

Promoţi IULIE!"#$% Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti FACULTATEA DE ENERGETICĂ Pr%&ra'u( de 'asterat) ************************

LUCRARE DE DISERTAŢIE
I!PLE!ENTAREA STRATEGIEI DE DE"#OLTARE DURABILĂ A $UDEȚULUI ARGEȘ
Autor:NIȚU IONELA Conducător ştiinţific: Ș.L.DR. ING. CORA BULMĂU Comi&i '(ntru () m(nu* d( di&(rt ţi(:

Promoţi IULIE! "#$%

CUPRINS
INTRODUCERE +++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ , CAPITOLUL -+ CADRUL CONCEPTUAL AL DE"#OLTĂRII DURABILE 1.1. Dezvoltare durabila (integrata) ................................................................................ 8 1.1.1. Concept si definitie ........................................................................................... 8 1.1.2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabila ....................................................... 11 1.1.3. Dezvoltarea Durabila in o!ania................................................................... 13 1.1.". Definire ter!eni de referinta in do!eniul planificarii dezvoltarii durabile locale 13 1.2. #etodologia aplicata............................................................................................... 1$ CAPITOLUL .+ PROFILUL CO!UNITATII ++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ -/ 2.1. %ocalizarea &udețului si aspecte ad!inistrative '..................................................... 1( 2.2. epere istorice ....................................................................................................... 2) 2.3. epere geografice' ................................................................................................ 2" 2.". De!ografia ............................................................................................................ 2( 2.*. +iata fortei de !unca ............................................................................................. 2( 2.$. ,eniturile populatiei ............................................................................................... 2( 2.(. Econo!ia locala..................................................................................................... 28 2.8. Servicii si facilitati .................................................................................................. 28 CAPITOLUL 0+ STUDIUL DE POTENTIAL LOCAL 1 ANALI"A DE RESURSE++ 02 3.1. -naliza resurselor naturale .................................................................................. 3) 3.1.1. epere geografice si geologice ....................................................................... 3) 3.1.2. Structura si utilizarea terenurilor .................................................................... 38 3.1.". Caracteristici generale ale !ediului .n /udețul -rgeș........................................ "2 3.2. -naliza resurselor fizice0 starea asezarilor ............................................................ *$ 3.2.1. 1nfrastructura de acces si transport !arfuri si persoane.................................. *$ 3.2.2. 1nfrastructura de !ediu................................................................................... *8 3.2.*. 1nfrastructura econo!ica ................................................................................ $2 3.2.$. -naliza S345 a !ediului econo!ic .n /udețul -rgeș........................................... 81 3.3. -naliza sectorului turistic .n /udețul -rgeș6666666666666. 83 3.3.1. Ele!ente de potential turistic natural și antropic................................................... 8" 3.3.2. 1nfrastructura general7 și cea turistic766666666666666.. 8( 3.3.3. 8or!e de turis! practicabile pe piața turistic7 argeșean7.......................................... 82 3.3.". -naliza S345 pentru sectorul turistic................................................................. 2* 3+ STRATEGIA DE DE"#OLTARE DURABILA A $UDEȚULUI ARGEȘ+++++ 45 ".1. 1ndicatorii de dezvoltare durabil7........................................... 28 ".2. 1dentificare nevoilor locale ................................................................................... 1)3 ".2.1. Do!eniul sc9i!barea cli!atic7 și energia............................................................... 1)3 ".2.2. Do!eniul natura și biodiversitatea.......................................................................... 1)* ".2.3. Do!eniul calitatea vieții a !ediului urban și a !ediului .n general....................... 1)* ".2.".Do!eniul utilizarea resurselor natural și generarea deșeurilor.................................. 1)$ ".2.*.Do!eniul transport................................................................................................ 1)( ".3. 4biectivele dezvolt7rii durabile .n /udețul -rgeș ................. 11) ".3.1. 4biectivele generale ale dezvolt7rii durabile .n /udețul -rgeș .............. 11) ".3.2. 4biectivele specific de !ediu .n /udețul -rgeș .............. 11) ".3.3. +rogra!e și proiecte de !ediu funda!entate .............. 112 ".3.3.1. ezultate obținute.............. 11"

".3.3.2. ezultate planificate .............. 11* ".3.". +ropuneri de proiecte prioritare pentru aplicarea susținut7 a startegiei de dezvoltare durabil7 .............. 11$ ".3.*. +roble!e identificate și posibile acțiuni de re!ediere .............. 11$ ".". #7suri de .!bun7t7țire a !anage!entului calit7ții !ediului .n /udețul -rgeș 12) ".*. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului și econo!iei .............. 122 ".*.1. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului .............. 122 ".*.2. +roiecte startegice .n do!eniul turis!ului și econo!iei .............. 12* CONCLU"II .......................................................................................................... BIBLIOGRAFIE 666666666666666666666666 122 -02

INTRODUCERE

a propus creșterea econo!ic7: ca o c9eie a succesului transfor!7rii pentru a asigura' .nc<t . infrastructur7 și servicii publice de calitate (inclusiv pentru creșterea coeziunii și incluziunii)? .n do!eniul public c<t și .n conte=tul larg al integr7rii europene.ncon/ur7tor: includerea tuturor grupurilor sociale . productivitate !ai !are: prin . asu!area principiilor dezvolt7rii durabile pentru asigurarea unei ad!inistr7ri eficiente a resurselor: !anage!entul !ediului . investiții . un nivel de trai superior? .o baz7 antreprenorial7 dina!ic7? .n vederea .n sectorul productiv? . >n conte=tul .!bun7t7țirea eficienței !uncii: a !anage!entului si a utiliz7rii capitalului .econo!ic7 . @ Strategia de Dezvoltare Durabil7 a /udețului -rgeș Aeste un docu!ent de planificare a dezvolt7rii unei co!unit7ți aflate . +rezentul Studiu ur!7rește evidențierea aspectelor pozitive și li!it7rilor din do!eniul dezvolt7rii durabile pentru /udețul -rgeș: analizate pe baza unor c9estionare specifice și .!bun7t7țirii accesibilit7ții și a condițiilor de viaț7? .n infrastructur7 .n care Uniunea European7 și.o o!<nie co!petitiv7: dina!ic7 și prosper7. 5otodat7: prin aplicarea unor principii științifice: ad!inistrația va putea face faț7 cerințelor tot !ai co!ple=e ale societ7ții aflat7 . econo!ic7 nu poate fi obținut7 dec<t .ntreaga co!unitate s7 se bucure de beneficiile acestei creșteri. Calitatea ad!inistrației deter!in7 progresul social: politic: /uridic și econo!ic: o . valorificarea efectiv7 a rezultatelor cercet7rii . investiții pentru creșterea gradului de ocupare și a oportunit7ților capitalului u!an? . profit și reprezentanților co!unit7ții locale ocazia de a lucra .n plin proces de transfor!are: unui profil co!unitar . 1ntegrarea european7 a o!<niei solicit7 transfor!area acesteia .n procesul de inovare? .ncadrat . .se realiza dec<t pe baza unor cercet7ri știin țifice.n dezvoltarea socio. .n direcțiile de dezvoltare regionale (+rogra!ul de Dezvoltare a egiunii de Sud Est: #untenia: pentru perioada 2))( B 2)13) și naționale (+lanul Cational de Dezvoltare 2))( B 2)13): .ntr.n dezvoltarea societ7ții: precu! și o dezvoltare spațial7 ec9ilibrat7 și co!ple!entar7.n producție? . Dezvoltarea econo!ic7 local7 ofer7 ad!inistrației publice locale: sectorului privat: sectoarelor non.Caracterul dina!ic al dezvolt7rii și i!ple!ent7rii politicilor și legislației Uniunii Europene arat7 c7: perfor!anța .n conte=tul potențialului de dezvoltare: c<t și al acces7rii fondurilor europene.un cadru politic: legislativ și ad!inistrativ clar: care per!ite realizarea scopurilor și !a=i!izarea rezultatelor.!bun7t7ți econo!ia local7. investiții .n folosul și cu participarea co!unit7ții (dezvoltarea instituțional7 a co!unit7ții).ntre statele !e!bre: o!<nia și.!bun7t7țirea cunoștințelor de piaț7: strategii de succes pentru penetrarea pe piaț7 și produse și servicii cu o valoare ad7ugat7 !ai !are: printr.!bun7t7 țire substanțial7 a ad!inistrației neput<ndu.ntr. >n accepțiunea acestui docu!ent @dezvoltarea local7 durabil7 A reprezint7 o dezvoltare continu7 și ec9ilibrat7 bazat7 pe creștere econo!ic7: ec9itate social7 și protecția !ediului natural: pro!ov<nd identitatea cultural7 local7 susținut7 de o ad!inistrare planificat7: eficient7 a resurselor locale: . Conceptul se a=eaz7 pe creșterea co!petitivit7ții și dezvoltarea durabil7: astfel . ad!inistrare0guvernanț7 eficient7: at<t . >n vederea funda!ent7rii acestui Studiu au fost analizate infor!ațiile disponibile din docu!entele progra!atice naționale și /udețene: dar și c9estionarele co!pletate pentru do!eniile reprezentative strategic pentru dezvoltarea durabil7 la nivelul /udețului -rgeș.a stabilit ca obiectiv global' reducerea c<t !ai rapid7 a disparit7ților de dezvoltare socio.n cel privat: pentru asigurarea unui !ediu favorabil investițiilor și pentru o !ai bun7 utilizare a resurselor publice: inclusiv a 8ondurilor Structurale și de Coeziune? .!preun7 pentru a .n plin7 transfor!are.

econo!ice Di ele!entele capitalului natural.n orice situație .ncon/ur7tor: econo!ic sau social. Conceptul de dezvoltare durabil7 dese!neaz7 totalitatea for!elor Di !etodelor de dezvoltare socio.!ediu: fie c7 e vorba de !ediu . -cțiunile prev7zute a fi adoptate au o contribuție se!nificativ7 la dezvoltarea durabil7 a /udețului -rgeș.ncon/ur7tor reprezint7 un aspect orizontal . 1 Stanciulescu G. C%nce<t și de=iniție -+-+-+ Dezvoltarea durabil7 ur!7reDte Di .: %upu C: Țugu G.l reprezint7: . 4biectivul general al acestui proiect este creșterea capacit7ții ad!inistrației publice locale din /udețul -rgeș pentru a i!ple!enta și gestiona proiecte cu finanțare nera!bursabil7 și a asigura durabilitatea inițiativelor locale.+rincipiile dezvolt7rii durabile sunt avute per!anent .n turis!: Editura -ll Educational : Hucurești 1228 . CAPITOLUL CADRUL CONCEPTUAL AL DE"#OLTĂRII DURABILE -+-+ De7v%(tare dura8i(9:inte&rat9.n vedere .: Dicționar poliglot e=plicativ de ter!eni utiliza ți .n pri!ul r<nd: asigurarea unui ec9ilibru .ncearc7 s7 g7seasc7 un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor . englezescul' sustainable ( durabil: de susținut care se poate susține)? .ntre aceste siste!e socio. franțuzescul' durable (susținut: durabil).n /udețul -rgeș: iar co!ponenta de prote/are a !ediului . econo!ic7: al c7ror funda!ent .n sectoarele de dezvoltare din /udeț.n acțiunile de planificare și pro!ovare de proiecte prioritare .n care se reg7seDte un raport de tipul o!. Din punct de vedere eti!ologic: ter!enul de Edezvoltare durabil7F provine din1' . latinescul' sus B tinere ( a susține: susținut: susținere)? .

n 128( de G.n practic7 a preceptelor dezvolt7rii durabile.a cristalizat .n ansa!blu: nu !ai pot fi separate de consecințele activit7ții u!ane asupra cadrului natural: s. Conceptul de dezvoltare durabil7 reprezint7 rezultatul unei abord7ri integrate a factorilor politici și decizionali: .ncep<nd cu pri!a Conferinț7 a 4CU asupra #ediului (StocJ9ol!: 12(2) și s.n preocup7rile co!unit7 ții international: .n care protecția !ediului și creșterea econo!ic7 pe ter!en lung sunt considerate co!ple!entare și reciproc dependente.și satisface propriile nevoiF.au conturat: astfel: progra!e concrete de acțiune la nivel global și local (-genda 21 %ocala) confor! dictonului Es7 g<ndi! global și s7 acționa! localF.a concretizat . >n cadrul acestui proces au fost adoptate o sea!a de convenții international: care stabilesc obliga ții precise din partea statelor și ter!ene stricte de i!ple!entare privind sc9i!b7rile cli!atice: conservarea biodiversit7ții: prote/area fondului forestier și zonelor u!ede: li!itarea folosirii anu!itor produse c9i!ice: accesul la infor!ații privind starea !ediului și altele: care contureaz7 un spațiu /uridic internațional pentru aplicarea .n ti!p: pe parcursul !ai !ultor decenii: . S.n raportul din 12(2 al Clubului de la o!a intitulat Limitele creșterii ( aportul #eadoIs). Conceptul de dezvoltare durabil7 are ca pre!is7 constatarea c7: civilizația u!an7 este un subsiste! al ecosferei: dependent de flu=urile de !aterie și energie din cadrul acesteia: de stabilitatea și capacitatea ei de autoreglare. +roble!atica raporturilor dintre o! și !ediul natural a intrat: .n acea perioad7 nu poate fi susținut pe ter!en lung. aportul acestei Co!isii: prezentat .nalt nivel la Conferința #ondial7 pentru #ediu și Dezvoltare Durabil7 de la io de &aneiro (1222): la Sesiunea Special7 a -dun7rii Generale 4CU și adoptarea 4biectivelor #ileniului (2)))) și la Conferința #ondial7 pentru Dezvoltare Durabil7 de la &o9annesburg (2))2).n cadrul unor dezbateri științifice aprofundate pe plan internațional și a c7p7tat valențe politice precise . K.n lucr7rile Co!isiei #ondiale pentru #ediu și Dezvoltare: instituite . De=initie .n cadrul c7reia au fost stabilite principiile -gendei 21. -ceasta dorește a fi un g9id de aplicare a dezvolt7rii durabile pentru secolul 21: o dezvoltare ce se cere aplicat7 la nivel național: regional și local) .n 128*. Eacea dezvoltare ce r7spunde nevoilor prezentului f7r7 a co!pro!ite capacitatea generațiilor viitoare de a r7spunde nevoilor lorF2 2 aportul Hrutdtland: 128(: reafir!at Ln cadrul Su!!itului +a!antului de la io: 1222(Conferin ța Cațiunilor Unite privind !ediul și dezvoltarea: 1222 desf7șurat7 la io de &aneiro(Hrazilia): . Docu!entul sintetiza datele privind evoluția a cinci para!etri (creșterea popula ției: i!pactul industrializ7rii: efectele polu7rii: producția de ali!ente și tendințele de epuizare a resurselor naturale): suger<nd concluzia c7 !odelul de dezvoltare practicat .n conte=tul globaliz7rii. >n istoria recenta: pri!a se!nalare a faptului ca evoluțiile econo!ice și sociale ale statelor lu!ii și ale o!enirii: .Conceptul de dezvoltare durabil7 (sustenabil7) s. De la acest punct: proble!ele co!ple=e ale dezvolt7rii durabile au c7p7tat o di!ensiune politic7 global7: fiind abordate la cel !ai . Hruntdland și intitulat Viitorul nostru comun a oferit pri!a definiție acceptat7 a dezvolt7rii durabile ca fiind Eo dezvoltare care satisface nevoile generației actuale f7r7 a co!pro!ite șansele viitoarelor generații de a.a facut .

au ad7ugat di!ensiunile' d) identit7ții culturale și e) dezvolt7rii instituționale sau a parteneriatului pentru dezvoltare durabil7. -bordarea durabil7 a dezvolt7rii orașului se refer7 la !a=i!alizarea valorii ad7ugate a produselor: serviciilor create .n ti!p a proiectelor de dezvoltare local7.n . Creșterii co!petivit7ții econo!ice (te9nologice dar .n0de c7tre co!unitate prin obținerea efectului sinergic al' . Ca abordare practic7: conceptul de dezvoltare durabil7 presupune abordarea integrat7 (din punct de vedere econo!ic: social: !ediu: cultural și instituțional) a proiectelor de dezvoltare local7: participative (i!plicarea beneficiarilor.aplicare a proiectelor) iar literal: susținerea .nregistrate dup7 2))1: care puncteaz7 și o serie de .C%nce<tu( dezvolt7rii durabile presupune asigurarea unei dezvolt7ri continue: constante: bazat7 pe pilonii strategici' a)creștere econo!ic7? b) ec9itate social7? c) un !ediu .ncon/ur7tor (proces bazat pe creerea conștiinței co!unitare ecologice și pe siste!e integrate de !anage!ent)? .ncep<nd cu anul 122(: prin includerea sa . -+-+. Conserv7rii și protecției !ediului .ncon/ur7tor s7n7tos? la care: .n luna februarie: o evaluare critic7 a progreselor .n 5ratatul de la #aastric9t. Ec9it7ții sociale (i!plic<nd at<t responsabilitatea social7 a factorilor de decizie0autorit7 ți ad!inistrative și sectoriale precu! și a cet7țenilor corporatiști: !ediul de afaceri? c<t și responsabilizarea beneficiarilor investițiilor: serviciilor și a/utoarelor sociale furnizate de co!unitate)? . >n anul 2))1: Consiliul European de la Goteborg a adoptat Strategia de Dezvoltare Durabil7 a Uniunii Europene: c7reia i.+ Strate&ia UE <entru De7v%(tare Dura8i(9 Dezvoltarea durabil7 a devenit un obiectiv politic al Uniunii Europene . >n anul 2))*: Co!isia Europeana a de!arat un proces de revizuire a Strategiei: public<nd: .n anul 2))2.a fost ad7ugat7 o di!ensiune e=tern7 la Harcelona: .n special al creșterii profesionaliz7rii și atitudinii resursei u!ane active pe piața forței de !unc7)? .ntregul proces de planificare. 1dentit7ții culturale locale (inclusiv prin creerea și pro!ovarea !7rcilor co!unitare)? .n ulti!ii ani: s.cet7țenilor . Dezvolt7rii instituționale (așa nu!ita Mbun7 guvernareF ceea ce i!plic7 construcția cadrului de cooperare intra și inter sectorial0ad!inistrativ: parteneriate public B private: !etode participative de elaborare și aplicare a politicilor de dezvoltare local7).

n societatea ro!<neasc7 și i!plic7rii active a factorilor decizionali: publici și privați: precu! și a cet7țenilor .direcții de acțiune de ur!at . >n acest scop: sunt identificate patru %8iective>c?eie) N +rotecția !ediului: prin !7suri care s7 per!it7 disocierea creșterii econo!ice de i!pactul negativ asupra !ediului? N Ec9itatea și coeziunea social7: prin respectarea drepturilor funda!entale: diversit7ții culturale: egalit7ții de șanse și prin co!baterea discri!in7rii de orice fel? N +rosperitatea econo!ic7: prin pro!ovarea cunoașterii: inov7rii și co!petitivit7ții pentru asigurarea unor standarde de viaț7 ridicate și unor locuri de !unc7 abundente și bine pl7tite? N >ndeplinirea responsabilit7ților internaționale ale UE prin pro!ovarea instituțiilor de!ocratice .n procesul decizional? N 1!plicarea !ediului de afaceri și a partenerilor sociali? N Coerența politicilor și calitatea guvern7rii la nivel local: regional: național și global? N 1ntegrarea politicilor econo!ice: sociale și de !ediu prin evalu7ri de i!pact și consultarea factorilor interesați? N Utilizarea cunostințelor !oderne pentru asigurarea eficienței econo!ice și investiționale? N -plicarea principiului precauțiunii . Dupa o larg7 consultare: Co!isia European7 a prezentat: la 13 dece!brie 2))*: o propunere de revizuire a Strategiei de la Goteborg din 2))1. Este subliniat7: de ase!enea: i!portanța unei str<nse conlucr7ri cu societatea civil7: partenerii sociali: co!unit7țile locale și cet7țeni pentru atingerea obiectivelor dezvolt7rii durabile. Docu!entul este conceput . culturale ale dezvolt7rii durabile: Strategia UE statueaz7 ur!7toarele <rinci<ii direct%are) N +ro!ovarea și protecția drepturilor funda!entale ale o!ului? N Solidaritatea .nnoit7 de Dezvoltare Durabil7: pentru o Europ7 e=tins7.n lu!e.o viziune strategic7 unitar7 și coerent7: av<nd ca %8iectiv &enera( .n elaborarea: i!ple!entarea și !onitorizarea obiectivelor dezvolt7rii durabile. Ca rezultat al acestui proces: Consiliul UE a adoptat: la 2 iunie 2))$: Strategia re.n iunie 2))*: șefii de state și guverne ai ț7rilor Uniunii Europene au adoptat o Declarație privind liniile directoare ale dezvolt7rii durabile: care .n societatea european7 și: respectiv: . Ca ur!are a identific7rii acestor proble!e: .n do!eniu: co!pleteaz7 Strategia de la %isabona și se dorește a fi un catalizator pentru cei ce elaboreaz7 politici publice și pentru opinia public7: .ntr.n scopul sc9i!b7rii co!porta!entului .n cazul infor!ațiilor științifice incerte? N -plicarea principiului Mpoluatorul pl7teșteF. esponsabilitatea pentru i!ple!entarea Strategiei revine Uniunii Europene și statelor sale !e!bre: i!plic<nd toate co!ponentele instituționale la nivel co!unitar și național. Docu!entul a evidențiat și unele tendin țe nesustenabile: cu efecte negative asupra !ediului .n !od eficient și s7 valorifice poten țialul de inovare ecologic7 și social7 a econo!iei . Strategia UE pentru Dezvoltare Durabil7: ce reprezint7 funda!entul Strategiei Caționale a o!<niei .!bun7t7țirea continu7 a calit7ții vieții pentru generațiile prezente și viitoare: prin crearea unor co!unit7ții sustenabile: capabile s7 gestioneze și s7 foloseasc7 resursele . +entru a asigura integrarea și corelarea ec9ilibrat7 a co!ponentelor econo!ice: ecologice și socio.ntre generații? N Cultivarea unei societ7ți desc9ise și de!ocratice? N 1nfor!area și i!plicarea activ7 a cet7țenilor .n interiorul generațiilor și .ncon/ur7tor: care puteau afecta dezvoltarea viitoare a Uniunii Europene: respectiv sc9i!b7rile cli!atice: a!eninț7rile la adresa s7n7t7ții publice: s7r7cia și e=cluziunea social7: epuizarea resurselor naturale și erodarea biodiversit7ții.n continuare.ncorporeaz7 -genda de la %isabona: revizuit7: pentru creșterea econo!ic7 și crearea de noi locuri de !unc7 drept o co!ponent7 esențial7 a obiectivului atotcuprinz7tor al dezvolt7rii durabile.n slu/ba p7cii: securit7ții și libert7ții: a principiilor și practicilor dezvolt7rii durabile pretutindeni .n vederea asigur7rii prosperit7ții: protecției !ediului și coeziunii sociale. .

n do!eniul dezvolt7rii durabile . -+-+3+ De=inirea un%r ter'eni de re=erinț9 @n d%'eniu( <(ani=ic9rii de7v%(t9rii dura8i(e (%ca(e Conceptul de dezvoltare și de planificare a dezvolt7rii utilizeaz7 ter!eni dificil de asi!ilat de beneficiarii asistenței de consultanț7' organizații: instituții: co!unit7ți.ncura/area stabilirii și dezvolt7rii co!erțului: serviciilor și industriei: sau oric7rei alte for!e de angrenare a creșterii econo!ice a unei co!unit7ți. Socială are ca obiectiv final . Economică are ca scop pri!ar sti!ularea econo!iei locale: diversificarea oportunit7ților de ocupare a forței de !unc7: .n cazul apariției unui eveni!ent sau pentru atingerea unor obiective.<lcea și 5<rgu #ureș: nu!ite .n proble!e: obiective specifice sau alte beneficii co!une. %a conferin ț7 au participat 1( ț7ri reprezentate la nivel de #inistere de E=terne și de +rotecția #ediului. 8iind consecvent7 .n rețelele de co!unicare electronic7 a specialiștilor . 1n continuare .!bun7t7țire: creștere: e=pansiune sau clarificare (sens: !ers al lucrurilor).o co!unitate: construcția structurilor0 rețelelor co!unitare care pot s7 asigure cadrul co!un de acțiune pentru obținerea beneficiilor co!une și i!plicarea acestora . +roiectul de revizuire a Strategiei Caționale pentru Dezvoltare Durabil7 a fost coordonat de c7tre Guvernul o!<niei: #inisterul #ediului și Dezvolt7rii Durabile și .n procesul de pro!ovare și i!ple!entare a Dezvolt7rii Durabile .ntr.n regiunea Central și Est European7. +e de alt7 parte volu!ul bibliografic i!ens acordat .-+-+0+ De7v%(tarea Dura8i(9 @n R%'Ania >n anul 122(: cu spri/inul +rogra!ului Cațiunilor Unite pentru Dezvoltare și a Guvernului #arii Hritanii: Centrul Cațional pentru Dezvoltare Durabil7 (CCDD) a coordonat elaborarea de c7tre societatea civil7 a pri!ei versiuni a Strategiei Ca ționale pentru Dezvoltare Durabil7 a o!<niei. Comunitară ur!7rește dezvoltarea relațiilor .!bun7t7țirea standardelor de viaț7 și a nivelului de trai a persoanelor: a grupurilor sociale: a co!unit7ții: a societ7ții . .n considerare pentru elaborarea acestui docu!ent' C%'unitate) Un grup organizat de persoane cu caracteristici co!une' geografice: profesionale: culturale: istorice: rasiale: religioase și cu si!ilarit7ți socio Becono!ice. Comunitate locala: include și identitatea ad!inistrativ7 (satul: co!una: oraș: etc). %a finele anului 2))8: docu!entul final al Strategiei Caționale de Dezvoltare Durabil7 a fost lansat: !arc<nd practice: sf<rșitul unui ciclu de revizuire a versiunii din 1222 și stabilind noi orizonturi de planificare' 2)13 B 2)2) B 2)3).n !od tradițional de c7tre Centrul Cațional pentru Dezvoltare Durabil7 cu spri/inul +rogra!ului Cațiunilor Unite pentru Dezvoltare.n acest proces P%rașe <i(%tP. +rocesul de . %ucr7rile Conferinței au avut ca rezultat dou7 docu!ente progra!atice: . De7v%(tare) evoluție: progres. Co!unitatea poate fi definit7 prin localizare: rasp: etnie: v<rst7: ocupație: interese co!une .n anul 2))1: PConferința de Evaluare a procesului ioQ1): pentru Ț7rile din Centrul și Estul EuropeiP.nceput . Docu!entul a fost adoptat de Guvernului o!<niei: prin HG 02B din-B+23+-444.n ansa!blul ei.n vederea coordon7rii acțiunilor co!une . P(ani=icare) proces cognitiv individual: de grup sau co!unitar de analiz7 și decizie asupra c7ilor de acțiune . >ncep<nd cu anul 2))): CCDD: ca agen ție de e=ecuție a +CUD: CapacitO 21 și cu spri/inul Guvernelor #arii Hritanii și Canadei: a trecut la i!ple!entarea -gendei %ocale 21 pentru nou 7 orașe din o!<nia' Haia #are: Galați: Giurgiu: 1ași: #iercurea Ciuc: 4radea: +loiești: <!nicu .n 122(: o!<nia: a organizat .ntre indivizi: grupuri: organizații și instituții .n diverse co!ponente a dezvolt7rii propune !ai !ulte definiții pentru acești ter!eni.ncerc s7 prezint definițiile luate .n procesul decizional al dezvolt7rii.

#obilizarea partenerilor sociali locali: prin infor!are: consultarea lor și i!plicarea acestora prin facilitarea accesului la decizia local7 1.R attainable)? relevante ( R relevant)? .tip expert:realizat7 de un grup de e=perți . Viziune: o i!agine concret7 a unui posibil viitor (.n planificarea dezvolt7rii durabile locale? 1.2. P(ani=icare strate&ic9)procesul de deter!inare a obiectivelor de dezvoltare a co!unit7ții pe ter!en lung și definirea c7ilor de atingere a acestora.n general atunci c<nd strategia este cerut7 din e=terior tip consultative: i!plic<nd un grup restr<ns de MstaJe9oldersF tip participative: cu participarea tuturor factorilor interesați ai co!unit7 ții: de!ers care cere ti!p dar care este și cel !ai reco!andat pentru a avea susținerea .n identificarea acțiunilor0 proiectelor de dezvoltare local7 și prioritizarea acestora.n general peste 1) ani) pe care co!unitatea dorește s7.a desfașurat pe !ai !ulte etape ' Eta<a I 1 de PRE*PLANIFICARE .n detaliu .+ !et%d%(%&ia a<(icat9 +entru elaborarea prezentului docu!ent au fost aplicate !etode de tip e=pert .n identificarea indicatorilor de stare ai co!unit7ții: !etode consultative .n ti!p (5 R te!poral). Obiective: ofera direcții și ținte finale .n ulti!ul r<nd !etode participative . 5raseaza calea de la situația actual7 la situația dorit7. CstaDe?%(dersE persoane fizice sau /uridice a=ectate de o anu!it7 activitate0 factori interesati acțiune0 decizie și 0sau care pot in=(uența acele activit7ți0 persoane implicate acțiuni0 decizii. Plan de Acțiuni:un plan detaliat pe ter!en scurt și !ediu care descrie acțiunile și pașii necesari aplic7rii planului strategic.1. Acțiuni/ proiecte: desf7șurarea te!porar7 a unui set de activit7ți care s7 duc7 la livrarea unui serviciu sau produs unic: cu obiective: !i/loace și resurse predefinite. Ec9ipa proiectului consider7 c7 aceast7 etap7 este definitorie și condiționeaza succesul aplic7rii docu!entelor de planificare la nivel local.nscrise .5F' specifice (S R specific)? !7surabile (# R!esurable)? pot fi atinse (.l creeze: asigur<nd bazele elabor<rii strategiei și stabilirii obiectivelor dezvolt7rii. av<nd ca scop creșterea capacit7ții locale: se refer7 la facilitarea construirii structurii co!unitare de planificare și i!ple!entare a dezvolt7rii durabile locale: prezentate .nspre care sunt direcționate eforturile și resursele. -+. Conține' responsabilitatea asu!7rii sarcinilor: calendarul desf7șurarii acțiunilor: resursele alocate: !etodele de !onitorizare și evaluare. au caracteristici MS#. Strategie: un cadru de acțiune care stabilește c7ile și procedurile de atingere a unor biective predefinite care poate fi suspus !onitoriz7rii: evalu7rii și !odific7rii.n do!eniul planific7rii strategice a dezvolt7rii: utilizat7 . SubSetapele parcurse au fost' 1.ntregii co!unit7 ți și pentru o viziune c<t !ai realist a viitorului acceptat de toți.n definirea obiectivelor de dezvoltare local7 și nu .3. Elaborarea planului de activit7ți co!un pentru elaborarea strategiei de dezvoltare durabil7 local7 . +rocesul elabor7rii strategiei și a planului de acțiuni pentru dezvoltarea durabil7 local7 s.n docu!ent. -nalizele cantitative și calitative a persoanelor i!plicate (staJe9olders) B definirea persoanelor i!plicate0 factorilor interesați . +ot fi' indivizi: grupuri: co!unit7ți: organizații sau instituții.

. Colectarea datelor: studiilor (cantitative): observațiilor: opiniilor participan ților . Stabilirea structurii: a sub capitolelor studiului B definirea do!eniilor de analiz7 11.".n co!unitate ? 111.2.1. crearea unei i!agini integrate a st7rilor sociale: econo!ice și de !ediu a co!unit7ții locale și identificarea specificului local: definirea identit7ții sale și b) a Ana(i7ei de Resurse locale 0 Studiu( de <%tenția( (%ca( B identificarea și definirea cantitativ7 și calitativ7 a resurselor locale. 1dentificare a sectoarelor prioritare de dezvoltare (strategice și transversale) ? 111. Definirea obiectivului general al dezvolt7rii și a obiectivelor specifice: respectiv a !7surilor aco!paniatoare pentru fiecare dintre sectoarele prioritare de dezvoltare local7 ? 111.(. Eta<a I# B de DE"BATERE și ASU!ARE PUBLICĂ a docu!entelor finale.1.n procesul planific7rii (calitative) și co!pletarea bazei de date pentru analiza profilului co!unitar.2. Eta<a II B de definire' a) a Pr%=i(u(ui C%'unit9ții: . Eta<a III B de PLANIFICARE: de elaborare propriu zis7 a strategiei de dezvoltare socio B econo!ice locale prin ' 111. -ceast7 etap7 initiat: prin prezentarea: .$.n cadrul Consiliului /udețean al +lanului strategic de dezvoltare durabil7: va continua dup7 predarea docu!entului: c7tre beneficiar: Consiliul &udețean -rgeș.3.3. -naliza diagnostic (S345) pe tipuri de resurse0 sectoare: do!enii de dezvoltare ? 111. 1dentificarea acțiunilor: proiectelor locale și prioritizarea lor pe baza unor principii și criteria asu!ate de co!unitate ? 111. #odul de valorificare: aplicare a acestui docu!ent va depinde de gradul de reponsabilitate și responsabilizarea a nivelelor co!unitare de acțiune ' cel decizional: politico B strategic (Consiliul &udețean -rgeș): cel te9nico B tactic (Co!siliul &udețean -rgeș și partenerii locali ai dezvolt7rii) și cel operațional (cetațeni și for!ele lor de asociere) și de gradul de cooperare pe orizontal7 și vertical7:dezvoltarea capitalului social al co!unit7ții. Sub etapele n acest caz: au fost' 11. +roiectarea siste!ului de !onitorizare și evaluare a aplic7rii strategiei . +lanul de for!alizare și dezvoltare a structurii co!unitare pentru elaborarea și aplicarea docu!entelor de planificare. +roiectarea setului de indicatori de !onitorizare0 evaluare locali și corelarea acestor indicatori identificați cu indicatori e=istenti (statistici) . +roiectarea aran/a!entelor instituționale: necesare i!ple!ent7rii (aplic7rii) strategiei locale.*. Definirea viziunii de dezvoltare local7 ? 111.1.n bazele de date instituționale? 11.".

n egiunea de Dezvoltare Sud #untenia a o!<niei: situat . &udețul -rgeș are o suprafaț7 de $.CAPITOLUL .82$:3 J!p: av<nd .sudic7 a ț7rii.naintea ulti!ului recens7!<nt o populație de $"(.+-+ Harta $udețu(ui Ar&eș &udețul -rgeș este localizat . . PROFILUL CO!UNITĂȚII -+-+ L%ca(i7area $udețu(ui Ar&eș și as<ecte ad'inistrative Fi&+ .n partea central."3( locuitori și o densitate apro=i!ativ7 de 2":8 locuitori0J!p.

N 2* co!une si *(( sate. Orașul $ioveni: !enționat .n acest conte=t datorit7 rolului . $unicipiul Curtea de Argeș: aflat la 38 de J! nord de +itești: situat pe !alurile r<ului -rgeș: are peste 3*))) de locuitori.nalte ale !unților 87g7raș: traverseaz7 !unții +iatra Craiului și culoarul uc7r. Din anul 12((: /udetul arges a fost trecut . Cetate de scaun voievodal7 a Ț7rii o!<nești: perioada din care dateaz7 !onu!ente și vestigii istorice de i!portanț7 crucial7 pentru . +iteDti este un oraș .ntreg nea!ul ro!anesc.Hurdea? li!ita sudic7 dinspre /udețul 5eleor!an taie C<!pia G7vanu. $unicipiul C%mpulung: oraș i!portant: fosta capital7 a Ț7rii o!<nești: a c7rui nu!e r7spunde e=act situ7rii sale geografice: un c<!p alungit .<lcea: traverseaz7 valea r<ului 5opolog.n categoria !arilor ora șe: ceea ce a per!is dezvoltarea și siste!atizarea de noi cartiere. Dupa 12(): se resi!te o a!ploare deosebit7 a activit7 ții de dezvoltare a industriei locale !uscelene.n istoria .n a!intirea .nse!nat la creșterea econo!ic7 din /udeț se afl7 . Coul centru al !unicipiului +ite ști: pe l<nga cartierele binecunoscute: Craiovei: +etroc9i!iștilor: Calea Hucurești: 7zboieni: E=ercițiului: Ere!ia Grigorescu și 5rivale.alea 1așului .Hran ce desparte /udețul -rgeș de /udețele Sibiu și Hrasov? la est: li!ita cu /udețul D<!bovița este !ult !ai lung7: travers<nd !unții %eaota: Subcarpații Getici: pie!ontul C<ndești și C<!pia G7vanu.%ac: Capra: .ntre dealuri: c7tre !unte: orașul este str7b7tut de r<ul 5<rgului: avand aproape "*))) de locuitori.ala9iei.n apropierea platfor!ei auto Dacia. Ta8e(u( . +itești (reședința /udețului): Curtea de -rgeD: C<!pulung: !esedinta "udețului# "udetul arges are o populație de peste 18())) de locuitori: ro!<ni <n proporție de 22:2T.     &udețul -rgeș este astfel deli!itat' la nord: li!ita /udețului ur!7rește crestele . N " oraDe' Costești: #ioveni: 5opoloveni: Stefanești. Casa de cultur7: noua pri!7rie: stadionul și construc ția unei catedrale sunt doar . Hasarab 1 este la loc de cinste .nceputurilor istoriei !edievale ro!<nești.alea Danului .n care e=ist7 dou7 prestigioase universit7 ți: Universitatea de Stat din +itești și universitatea particular7: printre puținele acreditate din o!<nia: Universitatea Constantin Hr<ncoveanu. Structura ad!inistrativ7 a /udețului cuprinde' N 3 !unicipii' .idraru: dru!ul 5ransf7g7r7șan: plus !onu!entele istorice #7n7stirea Curtea de -rgeș: Hiserica 4lari: Hiserica Do!neasc7: ruinele Hisericii S<n.vest: /udețul -rgeț se .Cicoar7.Hurdea? la sud.edea? li!ita vestic7: dinspre /udețul . -!bianța natural7 este plin7 de poezie: !onu!ente istorice deosebite: un bulevard central ce d7 o not7 vie .nvecineaz7 cu /udețul 4lt: li!ita str7b7t<nd C<!pia o!<n7 și pie!ontul Cot!enei: travers<nd v7ile din bazinul superior al r<ului .+-+ C%'une(e din $udețu( Ar&eș -lbeștii de -rgeș -lbeștii de #uscel -lbota -ninoasa -refu H7bana H7iculești C7ld7raru C7linești C7teasca Cepari Cet7țeni Cic7nești Ciofr<ngeni Godeni K<rsești K<rtiești 1zvoru %eordeni %erești %unca Corbului Cegrași Cucșoara 4ar/a +ietroșani +oiana %acului +oienarii de -rgeș +oienarii de #uscel 5eiu 5igveni Țițești Uda Ung9eni . enault: este așezat pe valea r<ului -rgeșel: și are o populație de 3*))) de locuitori.nceputul dezvolt7rii unui oraș care ține pasul cu nout7țile din do!eniul te9nicii: auto. +e 9arta turistic7 a ț7rii: ora șul Hasarabilor figureaz7 ca punct de reper pentru cetatea +oienari: Cabanele Halea.alea cu +ești: Cu!p7na: Hara/ul .

G. "$2 din )* aprilie 2))$: privind condițiile din -ne=a 1 punctul 3' E-utorit7țile locale .nființarea: organizarea și funcționarea serviciilor publice de gospod7rie co!unal7. Confor! legilor .l7dești . nr.edea .lfani.F De ase!enea: av<nd .sudic7 a o!<niei: fiind str7b7tut de la nord la sud de r<ul -rge ș.!bovnic Di #ozacu (din /udețul -rgeD) Di D.n ceea ce privește .ulturești +otrivit prevederilor legale si in spiritul principiilor autono!iei locale si al descentralizarii serviciilor publice: autoritatile ad!inistratiei publice locale au deplina co!peten ț7: responsabilitate și libertate de decizie: .și !ențin proprietatea a cel puțin 2*T din acțiuni sau din p7r țile sociale: ale agentului econo!ic (operator): care ad!inistreaz7 siste!ul centralizat de producere și distribuție energie ter!ic7: de la punerea .nțeles cu anu!ite condiții.alea #are. Din neolitic și din epoca bronzului se p7streaz7 dease!enea !7rturii pe teritoriul &udețului -rgeș: reprezentate prin aDezarea .n funcțiune a ulti!ei investiții finan țate din acest progra! de finanțare. -+.n vigoare: .a desf7Durat procesul de antropogenez7.nfiin țarea: organizarea: coordonarea: !onitorizarea și controlul serviciului public de ali!entare cu energie ter!ic7 constituie obligații ale autorit7ților ad!inistrației publice locale.n care s.n /udețul -rgeș e=ist7 persoane ale c7ror venituri nu per!it realizarea unui trai decent: s.H7lilești H<rla Hascov Heleți. Ur!ele de cultur7 !aterial7 descoperite pe teritoriul &udețului -rgeș atest7 e=istența unor co!unit7ți o!enești .a prev7zut aplicarea Kot7r<rii de Guvern de i!ple!entare a unor progra!e de protecție social7 ce prev7d distribuirea unor anu!ite a/utoare pentru plata facturilor la energia ter!ic7 bine. #7rturii ale acestei .Cegrești Herevoești Hogați Hoteni Hoțești Hradu Hr7duleț Hudeasa Hug9ea de &os Hug9ea de Sus Huzoești Cio!7gești Cocu Corbeni Corbi Coșești Cot!eana Cuca Davidești D<!bovicioara D<r!7nești Dobrești Do!nești Dr7ganu Dragoslavele #7lureni #7r7cineni #erișani #icești #i97ești #ioarele #iroși #or7rești #oșoaia #oz7ceni #uș7tești +opești +riboieni <ca 7tești ecea ociu uc7r S7l7trucu S7pata Sc9itu Golești Slobozia St<lpeni Ștefan cel #are Stoenești Stolnici Șuici Suseni .ndelungate perioade au fost descoperite pe v7ile r. Confor! K. Se p7streaz7 ur!e de dru!uri și case ro!ane la S7pata de &os: -lbota: uc7r: #icești: &idava și 8. Cele !ai vec9i descoperiri de pe raza &udețului -rgeș dateaz7 din pri!a etap7 a paleoliticului inferior: Ecultura de prundP: perioad7 .r/ov: afluent al 4ltului (/udețul 4lt).n zona central.n vedere c7 .ndeosebi pe v7ile r<urilor.nc7 din era paleolitic7: . Drept ur!are serviciile publice de ali!entare cu energie ter!ic7 trebuie s7 aib7 continuitate: universalitate: egalitate a trata!entului: s7 fie transparente și s7 asigure adaptabilitate și gestiune pe ter!en lung.n bazinul -rge șului superior: .urilor -rgeD: Cea/lov: D.+ Re<ere Ist%rice $udețu( Ar&eş: str7vec9e vatr7 de cultur7 Di civilizație: este situat .+rav7ț .

CegreDti: DobreDti Di DavideDti.a dezvoltat la Cet7țeni: .ul 5opolog): ȚițeDti Di 5eiu.n /udețul -rgeD: .n pri!ii ani de do!nie: . +opulația daco.a avut Cetatea Poenari: ridicat7 de pri!ii Hasarabi .nc7ciov (co!una C7lineDti): au fost scoase la iveal7 vase Di frag!ente cera!ice de factur7 provincial7 ro!an7 dat.dac7 s.n popor sub nu!ele de ECetatea 3 #onografie -rges‖: Editura Sport.nse!nat de pe limes transalutanus.. Emporium-ul de la Cet7țeni: un i!portant centru co!ercial: a /ucat un !are rol . Diplo!a 1oaniților (12"() conse!neaz7 e=istența .n secolul al Vl11lea: Seneslau Di 5i9o!ir: tat7l lui Hasarab 1.: iar la vest de satul H.n /urul anului 131): Hasarab 1 uneDte for!a țiunile e=istente pe teritoriul dintre Carpați Di Dun7re: .!pulung: oraș . Dup7 victoria de la +osada: capitala ț7rii este !utat7 la C.n -rgeD: cele !ai nu!eroase descoperiri se g7sesc: la adovanu: .n c9eile -rgeDului.au avut reDedința: f7r7 a abandona Curtea de -rgeD: Hasarab 1: Cicolae -le=andru Di: .n Curtea de -rgeD: 5igveni Di Cepari (pe r. 1n 133): oastea Ț7rii o!<neDti: condusa de Hasarab 1: .lceaua Herivoia: a fost descoperit7 o aDezare din secolele 1V. Limes transalutanus Bcare pornea de la Dun7re: a/ung<nd p<n7 la .n care ro!<nii au ocupat v7ile Carpa ților #eridionali cu scopul ap7r7rii . >n ti!pul lui Septi!iu Sever (123U211): a fost construit7 o i!portant7 linie de fortifica ții .n co!unele HuzoeDti Di St. Dease!enea: la . Un rol i!portant .n ap7rarea Țarii o!<neDti 1. %a uc7r: .nd din secolele 111U1.ConțeDti: unde au fost descoperite grupe de tu!uli funerari: iar la .!p7raților Constantin 11: Constantius 11: .ladislav 1 .nceputul secolului al V1.n perioada de sf. 1zb7DeDti: S7pata de &os: -lbota: +urc7reni: &idava: uc7r. %a Curtea de -rgeD Di.rDit a neoliticului: iar din epoca bronzului: perioada apariției !etalurgiei ara!ei Di apoi a bronzului: ave! !7rturii la ȚițeDti: Heleți.n feudalis! un rol deosebit de i!portant .ului erau construite 13 castre: ( dintre acestea fiind situate .Dnov.de la 5eiu: situat7 .nc7ciov a fost g7sit un depozit de unelte din ara!7 datate din epoca bronzului 5i!puriu3 .nte!ni țare a duD!anilor acestora Di de ad7postire a vistieriei ț7rii: aceast7 cetate: cunoscut7 . -rgeDul continua s7 aib7 Di .dacice din bazinul -rgeDului.n perioadele ur!7toare.estigiile din epoca geto. Se apreciaz7 c7 aceast7 aDezare a avut un rol deosebit .n zona de Des: datat7 .nge ar!ata ungureasc7: invadatoare: condus7 de regele Carol obert de -n/ou. %a Curtea de -rges: .ro!an7 a continuat s7 viețuiasc7 pe teritoriul actual al /udețului și dup7 retragerea aurelian7: !7rturii le ofer7 tezaurele !onetare descoperite l<ng7 castrul de la Sapata de &os: cel de la +itești: for!at din !onede i!periale ro!ane ce dateaz7 de pe vre!ea .!potriva atacurilor dacilor liberi".lpeni.n.au avut reDedința: .V care: prin !7ri!ea ei: este una dintre i!portantele aDez7ri din aceast7 perioad7 din țara noastr7.n care și.n acțiunea regelui Hurebista de unificare a tuturor dacilor: rol care se continu7 Di .lea: .5uris!: Hucuresti 128) " 1de!3 .n a doua epoc7 a fierului.n 13*2: voievodul Cicolae -le=andru a .lfani.r7neDti Di . >n ti!pul cuceririi ro!ane: #untenia a fost !ai slab colonizat7.n istoria poporului ro!<n. Castrul Jidava este cel !ai !are Di !ai .n localit7 țile Urlueni: 8.rlogu: pe v. Dealungul li!es.laicu.lea: perioad7 .n dezvoltarea societ7ții geto.alens: 5eodosiu 1 Di -rcadius: precu! Di descoperirea unor !onede bizantine din ti!pul lui &ustinian g7site .n locul denu!it ESc7riDoaraP: e=ista un punct de control Di supraveg9ere: denu!it castellu! care dateaz7 din pri!ele decenii ale secolului al 11.nte!eind astfel statul feudal Țara o!<neasc7: cu capitala 1a Curtea de -rgeD. Cea !ai de sea!7 așezare geto.n -rges: #uscel și D<!bovița: a voievodatului lui Seneslau.nființat !itropolia Ț7rii o!<neDti: se!n al consolid7rii politice a ț7rii. e. 8olosit7 ca loc de refugiu pentru do!nitori: ca loc de .dacic7 au o intens7 atestare .nfr.alentinian 1: . %a .

Dintre do!nitorii care .rgoviDte. 1n registrele cancelariilor de la Sibiu Di HraDov este dease!enea conse!nat7 participarea intens7 a localit7ților argeDene la co!erțul cu aceste oraDe. 1n 1821: argesenii s. Despre +iteDti: unde Ceagoe a construit noi curți do!neDti: docu!entele vorbesc ca de E!inunatul scaunP: iar . -ceasta Dcoal7: care a continuat s7 e=iste .n li!ba ro!<n7: c7tre Kans HenJner: /udele HraDovului. 1n cadrul Curții do!neDti din -rgeD: Ceagoe a construit o cas7 do!neasc7 Di biserica episcopal7. %a ansa!blul feudal Glavacioc: a poposit de !ulte ori .Di p7stra tronul: . %a .politice: al7tur<ndu.și stabilește reședinta de var7 .n 5ransilvaniaP.nc9eie .ntre 1*22 Di 1*22: principelui 5ransilvaniei: .ntre 5. &udețul -rgeD a /ucat un rol i!portant .lea au avut cele !ai str.n sc9i!bul cet7 ților transilv7nene .nainte de a fi tr7dat și prins de eteri știi lui 1ordac9e 4li!piotul. -ici s.rgoviDte .rgoviDte Di HraDov este t.n istoria Ț7rii o!<neDti.n special cu Hrașovul și Sibiul.ns7 lupta se .ladi!irescu: particip<nd cu un grup de voluntari condus de c7pitanii -le=andru Corbu Di 1ancu Cociubei. Despre sc9i!burile co!erciale cu 5ransilvania scrie Di Sebastian #unster .!pulung locuit de creDtini Di acolo este locul de desfacere a !7rfurilor pe care le transporta de la 5. %ocalitatile de pe teritoriul &udețului -rgeș au avut un rol i!portant .lea tot ca Dcoal7 do!neasc7: era desc9is7 EDi bogaților Di s7racilorP.nse leg7turi cu -rgeDul se re!arc7 Ceagoe Hasarab (1*12U1*21): care Di.lad C7lug7rul: do!nul Ț7rii o!<neDti (1"82.n secolul al V.n secolele ur!7toare i!portant7 . %eg7turile dintre argeDeni Di braDoveni sunt ar7tate Di de scrisoarea lui CeacDu din C. pri!ul docu!ent scris .au purtat b7t7lii pentru apararea independenței ț7rii.ințu Di . 1$3*: E1nv7ț7turi peste toate zilele alese pe scurtP U 1$"2: E-ntolog9ion slavonescP U 1$"3: E+saltire slavoneasc7P U 1$*)) care au servit nu nu!ai nevoilor interne ale Ț7rii o!<neDti: ci au circulat Di . %a C<!pulung: .au .1(1") .n favoarea lui Si!ion #ovil7.!pulung: din 1*21 .nțelepți do!nitori ro!<ni realizeaz7 pri!a unire a celor trei tari ro!<nesti ( 5ransilvania: #oldova si 5ara o!aneasca).!pulungul este nu!it Escaunul do!niei !eleP.urp7r: pri!ite ca feude de la adu de la -fu!ați. 1ntre 18 Di 21 !ai 1821: 5udor .rgul C.111. %a 2* Coie!brie 1$)): la Curtea de -rgeD: #i9ai .a petrecut ulti!ele 3 zile .nceputul secolului al V.ncercare de a.1$*"): cu spri/inul lui +etru #ovil7: !itropolitul Wievului: a .n eveni!entele socio. 1$(2): a .iteazul (1*23U1$)1) face o ulti!7 .n 5ransilvania: #oldova Di +eninsula Halcanic7*.nc9eiat tratate de alianț7: s.n feudalis! .n orașul +itești unde construiește o i!portant7 curte do!neasc7.iteazul: unul dintre cei !ai vite/i și .lad ȚepeDP: a fost cedat7: . #i9ai .se de la .n cadrul intenselor leg7turi econo!ice: politice Di culturale care au e=istat .au i!plicat activ .ntre cele trei ț7ri ro!<nesti. #atei Hasarab(1$32.ncoveanu (1$83..n 1$$2: -ntonie .nceput lui 5udor . Cu toate acestea: fosta capital7 și.n ECos!ografiaP tip7rit7 .ladi!irescu a poposit cu oastea la GoleDti: unde și.n care s.od7 din +opeDti: do!nul Ț7rii o!<nești (1$$2.au construit noi curți do!neDti: s.1"2*): e!iț<nd de aici !ai !ulte docu!ente? tot de aici e!ite docu!ente adu cel #are: ur!aDul s7u la tron (1"2*U1*)8).n docu!entul e!is de Ceagoe la 1( !artie 1*1(: C.1.n !i/locirea sc9i!burilor co!erciale cu alte regiuni: .lea: din necesit7ți de stat: capitala Ț7rii o!<neDti este !utat7 de la Curtea de -rgeD la 5.n 1*""' E. au tip7rit patru c7rți (E#olitvenic slavonescP.a petrecut aproape /u!7tate din do!nie la +iteDti Di la Curtea de -rgeD.n secolul al V.lui . * 1de! 8 .a p7strat și . Constantin Hr.n li!ba ro!<n7 din Țara o!<neasc7.nființat la C<!pulung o tipografie .nființat pri!a Dcoal7 obDteasc7 .

n -rgeD pentru a/utorul ar!atei ro!<ne Di cu!p7rarea ar!elorP Di ECo!itetul da!elor din +iteDtiP care organizeaz7 nu!eroase serb7ri . +7dureți: Habaroaga si H. #e!brii fa!iliei Hratianu: stabiliti in actualul oras Stefanesti: respectiv 1on si Du!itru C. >n dece!brie 1218: al7turi de toți cet7țenii ț7rii: locuitorii /udețului -rgeD Di. %a vestea alegerii lui -le=andru loan Cuza ca do!n al Ț7rii o!<neDti: dup7 ce fusese ales . Cu ocazia vizitelor f7cute de do!nitor .n calitate de inspector general al Serviciului sanitar al ar!atei: organiz.!pulung . C.ns de aceste !eleaguri: a participat la r7zboiul din 18(( . &udetele patriei‖: Editura -cade!ia epublicii Socialiste o!ania: Hucuresti: 12(" .#are +ravat si #ateias: .n 18"* frații GoleDti particip7 la .au dat . #e!brii fa!iliilor Golescu și Hr7tianu au !ilitat activ pentru . #eleagurile argeDene p7streaz7 a!initirile luptelor puternice care s.Cegru: Du!itru Hr7tianu: Cicolae Crețulescu Di 1on G9ica fondau la +aris ESocietatea pentru .nd totodat7 lupta pentru .nfp7tuirea unirea 5ransilvaniei cu o!<nia: prin !ari .!plini la 1 dece!brie 1218. Doctorul Cicolae Cretulescu: fostul pri!.rgoviDte.n -rgeD si r7scoala de la 12)(: ț7ranii din satele din zona CosteDtiului . Cegulici: Di.n ti!pul pri!ului r7zboi !ondial. %ocuitorii -rgeDului au contribuit cu bani Di nu!eroase alte a/utoare: au organizat spitale de ca!panie la +iteDti: C.n vederea str. 5ot atunci au luat fiin ț7 ECo!itetul instituit . -ricescu Di 1.122(.ngri/irea r7niților.n 18*8: -l. Cucerirea independenței de stat a o!<niei a creat un cadru adecvat progresului econo!ic Di social. Golescu. Se susținea c9iar alegerea lui Cicolae Golescu ca do!n al Ț7rii o!<neDti: deoarece era reprezentantul grup7rii liberal.n #oldova: !ulți!ea din oraDul +iteDti !anifesta pe str7zi cu torțe aprinse: Di s. -stfel: .n -rgeD (la 12 iunie 18*2): de doa!na Elena Cuza (.n oraDele Di satele /udețului: prin articole de pres7: se!n7turi culese pe foi volante Di $ &udetul -rges.ini.radicale. 5. Un a!plu ecou a avut .politic al țarii: i!pulsion. 1n ti!pul razboiului pentru cucerirea independentei de stat -rgeDul a constituit un i!portant centru strategic Di !ilitar . -rgeDul era considerat principalul loc de aprovizionare a ar!atei ro!<ne de operațiuni.n cadrul triung9iului !ilitar +iteDti B C. G.rla incendiind Di devast.alea.!pulung Di Stolnici.au !anifestat adeziunea faț7 de politica noii do!nii: organiz<nd adev7rate s7rb7tori$.nd conacele boiereDti.D.C Hratianu ocupand pozitia de lider al acestui partid in perioada 12)2.te 3) ))) de p.ine pentru ar!at7: care trebuiau s7 livreze zilnic c.a opus cu str7Dnicie .ngri/irea r7ni ților. -ici: ar!ata ro!<n7 s. Golescu !erge la 1aDi: iar Cicolae Golescu la +aris: pentru !isiuni legate de Unire.n 3 octo!brie 18$3) Di de #i9ail Wog7lniceanu (.n anul 18$"): locuitorii Di.nf7ptuirea Unirii +rincipatelor o!<ne de la 18*2.nv7ț7tura poporului ro!<nP: iar . +e c. 1on #i9alac9e: invatator din actualul oras 5opoloveni creeaza in 1218 +artidul 5aranesc: care la 1) 4cto!brie 122$ fuzioneaza cu +artidul Cational o!an din 5ransilvania: condus de 1uliu #aniu: noua for!atiune politica nu!indu.nc9eierea procesului de constituire a statului național unitar: deziderat secular care se va .!inistru al lui Cuza: a oferit un local .se +artidul Cational 5aranesc.ntruniri Di de!onstrații organizate .nd a!bulanțe Di spitale de ca!panie pe c.au !anifestat bucuria pentru .!pul de lupt7: argeDenii si.au /ertfit viata pe ca!purile de lupta din Hulgaria: iar: !edicul Carol Davila: care prin c7s7toria sa cu nepoata GoleDtilor: -na acovita s. -ici s.n localitatile ucar: Dragoslavele: .nteDti ale !ultor eroi c7zuți pe aceste locuri. Crețulescu: C.a legat str. 1n criptele Di osuarul de la #ausoleul #ateiaD se p7streaz7 r7!7Dițele p7!.%a 2) august 1832: -l.ngerii de fonduri pentru ar!at7 Di .ncerc7rilor duD!anului de a patrunde in interiorul ț7rii prin v7ile c. >n ti!pul revoluției de la 18"8: o serie de personalit7ți argeDene: oa!eni politici Di de stat: precu! frații GoleDti Di frații Hr7tianu: C. Hratianu au fost cei care au pus bazele +artidului Cational %iberal: 1onel 1.au construit pri!ele cuptoare de p.n co!una %eordeni pentru .au adus din plin contribuția.!pulungene.a prins s7 /oace Kora Unirii.!pul de lupt7.nființarea E-sociației literare a o!<nieiP.

.n trepte de la C la S și curpinde toate unit7 țile geo!orfologice carpato.12$2: frații -rsenescu și Elisabeta izea din Cucsoara au organizat .#uscel se afl7 .ntre ""83 ̊ ˈși "*3( ̊ ˈ latitudine nordic7 și 2"2* ̊ ˈ și 2*2) ̊ ˈ longitudine estic7.n luptele de la Cotul Donului: .n partea de S de subunit7ți ale C<!piei o!<ne(C<!pia +iteștiului și un sector al C<!piei G7vanu.!pulung (.2$) 1$(2:$*" -pe subterane $2$ $)) > Ba7inu( Hidr%&ra=ic #edea G 'i(+ 'c+ -pe de suprafaț7 3$3 "):* -pe subterane 1(2 1*) .n dece!brie 1282: argeșenii s7 participle activ la instalarea noilor structuri de!ocratice.nc9isorile co!uniste: pentru ca !ai t<rziu: .transdanubiene de la altitudinea de peste 2*)) ! (Crestele 87g7rașilor)p<n7 la altitudinea de 1$) ! (.n partea central.n scurt7 vre!e zona -rgeD .transdanubiene de la altitudinea de peste 2*)) !(crestele 87g7ra șilor) p<n7 la altitudinea de 1$)!(. Resurse de a<9 >ntreaga regiune este do!inat7 de fluviul Dunarea: iar ..n C<!pia o!<n7).Di aduce contribuția la alungarea trupelor 9itleriste din zon7 și .al doilea razboi !ondial !ii de argeșeni și.n ziua de 2" februarie 1212) Di la +iteDti (.n propor ție de **T de regiuni deluroase și de subunit7ți ale +odișului Getic(porțiuni din dealurile -rgeșului: +ie!ont C<ndesști: +ie!ont Cot!eana): iar . >ntre anii 12"".n 5ransilvania: Ungaria: Ce9ia și -ustria. Re(ie=F &e%(%&ie și c(i'at elieful &udețului -rgeș coboar7 .n trepte de la C la S și cuprinde toate unit7 țile geo!orfologice carpato.alea Kernadului (Ungaria): iar .intil7 Hr7tianu au fost c< țiva dintre nu!eroșii fruntași ai +artidului Cațional %iberal și ai +artidului Cațional Ț7r7nesc arestați .Hurdea). 1on #i9alac9e: G9eorg9e: Dinu și .n bazinul superior al r<ului -rgeș: .telegra!e.. %a C.edea: pentru care resursele de ap7 sunt' > Ba7inu( Hidr%&ra=ic Ar&eș G 'i(+ 'c+ -pe de suprafaț7 1.sudic7 a o!<niei: .n C<!pia o!<n7).n general: cursul r<urilor este de la nord la sud: pri!ind afluenții principali' 4lt: -rgeș: D<!bovița: 1alo!ița și +ra9ova: aceasta fiind co!pletat7 de lacuri naturale și antropice. -+0+ Re<ere &e%&ra=ice &udețul -rgeș este situat . Dup7 eliberarea p7!<ntului str7!oDesc: ostaDii -rgeDului au luat parte la eliberarea oraDului 5oJaO Di la s<ngeroasele lupte din . elieful /udețului -rgeș coboar7 . +artea central7 a /udețului este ocupat7 .n !<inile unit7ților !ilitare ro!<neDti Di ale populației civile. &udetul -rgeș: face parte din bazinul 9idrografic -rgeș. >n ti!pul celui de.n .n Cri!eea: .n !unții -rgeșului rezistena antico!unist7.n 22 !ai 1212) au avut loc puternice !anifest7ri de spri/inire a Unirii. Unitatea !ontan7 care ocup7 o suprafaț7 de apro=i!ativ 2*T din suprafața /udețului se desf7șoar7 pe direcția E.au pierdut viața .Hrezno Di Xvolen: la luptele de pe valea r<ului #uran Di la !ulte altele.n Ce9oslovacia la eliberarea oraDelor +lesiveu. +e plan local: popula ția /udețelor -rgeD Di #uscel .

+artea de sud a /udețului este drenat7 de siste!ul 9idrografic al r<ului . Xilele .n zona alpin7.Cel !ai !are colector este r<ul -rgeș care preia apele din partea de nord și nord.n +odișul Cot!enei: care are o serie de afluenți ce. +ractic se instaleaz7 pe creste din septe!brie.2)) !: cu debite reduse ce variaz7 .ndelungate a stratului de z7pad7 și a grosi!ii acestuia: e=ist7 condi ții prielnice pentru practicarea sporturilor de iarn7. Cinsorile pot c7dea oricnd: .n podișul Cot!eana și .edei ( Hurdea: .nsorite sunt .alea C<inelui: 5eleor!anul).n confor!itate cu %egea *02))).l str7bate pe direcția nord.n !edie 1)( pe an.edea (1* J!): cu obarșia .n nisipurile din funda!entul geologic și se situeaz7 sub cota de 1). Din suprafața total7 a bazinului (2. #edia anual7 a te!peraturii este de Q 2:8 o C: cu !a=i!a absolut7 de Q 3*:2 o C și !ini!a absolut7 de . și adun7 apele din zona de podi ș (r<urile .n septe!brie.1:) l0s.n7lți!e !edie de ")) !: acoperite cu p7duri bogate și o cli!7 te!perat B continental7: (te!peraturi !edii !oderate: at<t iarna c<t și vara: pri!7veri destul de ti!purii și toa!ne lungi).octo!brie și dureaz7 p<n< la sf<rșitul lunii !ai sau .<lsan. (valori !a=i!e) .vest a /udețului se afl7 cursul superior al r<ului 5opolog: afluent al 4ltului: cu ob<rșia . >n /udețul -rgeș: apele freatice se g7sesc .vest B sud.n general la !ari ad<nci!i (peste 1)) !): datorit7 at<t ponderii reliefului: c<t și structurii sale.1.")) !!: .nceputul lunii iunie.n !edie de la 2)).<lcele: Hudeasa: Hascov: +rundu: Golești.<lsan (8" J!): r<ul D<!bovi ța (se vars7 .ns7 ele apar de obicei c7tre sf<rșitul lui septe!brie.est: pe o lungi!e de 1") J!.vest a bazinului 9idrografic -rgeș: .edita și Cot!eana) sau care izvor7sc din C<!pia pie!ontan7 a .nceputul verii și cea !ai !ic7 spre toa!n7: . >n lunca -rgeșului ca și . 12:* T C B . >n partea de nord. %acurile naturale glaciare sunt cantonate !ai ales . #edia te!peraturii aerului .))) !!: .2* ! ad<nci!e. .n -rgeș la Hudești /udețul 1lfov). Di 12:2 T .n eta/ul fagului: p<n7 la 1.ntre ):*.n luna cea !ai cald7 (iulie) este de Q2):8 o C: iar .n pleistocenul superior. >n partea de nord. 8recven ța v<nturilor (!edie anual7) este ur!7toarea' . +e afluenți lacurile de acu!ulare sunt' <u șor (r<ul 5<rgului): +ecineagu (r<ul D<!bovița): #7r7cineni (de rezerv7 B <ul Doa!nei): Haciu (r<ul Doa!nei): .se face local din puțuri s7pate la ad<nci!i de *). +loile au cea !ai !are frecvenț7 .n /udețul -rgeș: 12 sunt ocrotite .2) ! ad<nci!e.n lunile de la . +rincipalii afluenți ai r<ului -rgeș sunt' r<ul Doa!nei (11)J!): r<ul . +recipitațiile au o valoare !edie anual7 de $)) B ()) !!.n c7ld7rile glaciare de sub Cegoiu.n luncile r<urilor din sud: apa freatic7 se g7sește la 1). Datorit7 persistenței . 4 caracteristic7 a r<ului -rge ș .vest a /udețului pe care . +recipitațiile sunt relativ bogate .n /ude ț: este dat7 de nu!eroasele lacuri de acu!ulare care sunt' . 2:" o C.n #unții 87g7raș: cantitatea lor crește cu altitudinea: a/ung<nd . Din analiza fora/elor e=ecutate și a apei din puțuri: din f<nt<ni: rezult7 c7 e=ist7 dou7 straturi acvifere: din care pri!ul are nivel liber: fiind cantonat la baza stratului de pietriș: ocup<nd nu!ai zonele !ai cobor<te ale pietrișului și d<nd naștere la locuri sau brațe de r<uri subterane.n cea !ai rece (ianuarie) este:de . -l doilea strat acvifer este reg7sit .*(2 J!p): circa o trei!e ($*) J!p) se afl7 . 2( o C.edea: ca și la sud de +itești: se re!arc7 o regiune lipsit7 de straturi acvifere per!anente și de debite per!anente: ali!ent7rile cu ap7 put<ndu.n li!itele /udețului -rgeș.idraru: Cerbureni: Curtea de -rgeș: Xigoneni: . 2:" T C B E Di 3:3 T S (valori !ini!e).n #unții 87g7raș: unde glaciațiunea a avut o !are e=tindere . Dintre cele 18 lacuri glaciare dispuse pe versantul sudic: . C(i'a Dealurile cu .

n regiune la sf<rșitul anului 2))" s.ntre v<rfurile Cegoiului și #oldoveanu: #unții 87g7raș fiind cunoscuți ca generatori de nori. -stfel: de e=e!plu: din cele 1$ specii de plante c7rora li s.. Evolu ția structurii pe v<rste a regiunii relev7 apariția unui proces lent dar constant de . Circa ")T din suprafața /udețului este acoperit7 cu p7duri situate .23(012*) al Consiliului de #inistrii): 2 vegeteaza . Dintre speciile r7pitoare: uliului p7s7rar și cel șorecar. persoane cu 11): 8 !ii persoane !ai putin dec<t . -lte specii sunt corbul: r<ndunica.<nturile bat cu putere aproape per!anent .n zona de deal și de !unte. E=ist7 o tendinț7 de .n /udeț).n !ediul urban iar *8:$T .!p7rțit7 aproape egal .vest.ersantul sudic este !ai senin: .n +iatra Craiului' floarea de col ț (%eontopodiu! alpinu!): s<ngele voinicului (Cigritella rubra): s!irdarul ( 9ododrendon Jotsc9Oi): bulbucii de !unte (5rolius europaeus): iedera alb7 (Dap9ne blagaOata): tulc9ina (Dap9ne cneoru!): tisa (5a=us baccata): g9intura galben7 (Gentiana lutea): garofița +ietrei Craiului (Diant9us calizonius). 8lora ocrotit7 este reprezentat7 prin' tisa: arborele lalea: laur: !agnolia: GingJo biloba: c9iparosul de balt7: castan co!estibil: nuc: salca! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda.n !ediul rural.nalte . Cal!ul absolut este rar .n principal .n agricultur7: restul de *1:$T fiind . (aceste e=e!plare de flor7 sunt considerate ocrotite fie datorit7 unor acte nor!ative anterioare: fie datorit7 rarit7ții lor . > n nu!7r de 3:3"2 !il.n /ude țul -rgeș. .nregistrat 2":( !ii șo!eri reprezent<nd 1(:)T din total ța7a: din care 32:$T erau fe!ei. .ntre sectoarele industrie și construcții (22:"T) și servicii co!erciale și sociale (31:2T). Hrizele de !unte și de vale sunt insoțite frecvent de feno!ene de ceaț7. >n co!parație cu /udețele din sud: /udețele din nordul regiunii concentreaz7 un nu!7r !ai !are at<t de populație c<t și de centre urbane. Caracteristic forței de !unc7 ocupate este faptul c7 un procent substanțial din aceasta (32:"T) lucreaz7 .#untenia: cu o densitate de 2( locuitori0J!p: se caracterizeaz7 din punct de vedere al repartiz7rii pe !edii de trai prin faptul c7 "1:"T tr7iește . -cestea contin circa $) specii de arbori: 38 specii arbustive: 28$ specii erbacee si subarbustive.n ti!p ce pe versantul nordic: frecvența acestora este !ult !ai !are. areori turistul poate cuprinde cu privirea piscurile . locuitori (1*:"T din populația ț7rii) populația regiunii Sud.a atribuit: prin lege: calitatea de !onu!ent al naturii (Decretul nr. Datorit7 prezenței unor acu!ul7ri au ap7rut specii de p7s7ri specifice zonelor u!ede: din care' leb7da: lișița: pesc7ruș: corcodel: st<rc: raț7 s7lbatic7. Fauna și =(%ra #area varietate a for!elor de relief a deter!inat o evident7 zonalitate pe vertical7 a vegeta ției s7lbatice și c9iar a plantelor cultivate. Dezec9ilibrele econo!ice din perioada de tranziție au influențat substanțial feno!enul de șo!a/: astfel c7 .au . -stfel de la nord la sud se disting ur!atoarele eta/e de vegetație' eta/ul alpin: eta/ul p7durilor de r7șinoase: eta/ul p7durilor de foioase: eta/ul de step7.!b7tr<nire a populației: co!binat7 cu !igrarea populației c7tre zonele pre. -+B+ Piața =%rței de 'unc9 Cu privire la forța de !unc7: populația activ7: pe fondul unei tendințe de sc7dere: era la sf<r șitul anului 2))" de 1:183 !ii. (dintre aceste sunt ocrotite 12) specii).nc9eiatului recens7!<nt confir!7 tendința de sc7dere a populației: inclusiv a populației active: inregistrat7 la nivel național și !anifestat7 și .or7șenești: datorat7 .n principal deficitului de teren și polu7rii.!b7tr<nire de!ografic7: feno!en caracteristic tuturor /udețelor.n zona de creast7: predo!inante fiind cele dinspre vest și nord.nt<lnit pe acești !un ți. Corii sunt cel !ai i!presionant și spectaculos ele!ent cli!atic din 87g7raș.n anul 2))). -+3+ De'%&ra=ia Datele preli!inare ale recent .

.nregistra . -+/+ Ec%n%'ia (%ca(9 Econo!ia /udețului -rgeș a .))) de unit7ți. -rgeșul ocup7 un loc frunta ș .o perioad7 de criz7: o reprezint7 Uzina Dacia: !otorul econo!iei din /udeț care a propulsat /udețul -rgeș pe pri!ul loc din țara datorit7 v<nz7rilor de !așini. >n co!parație cu luna corespunz7toare a anului 2))2: e=porturile au crescut cu 2(:(T la valori e=pri!ate .n fiecare ora la #ioveni sunt Duster.n ceea ce privește asigurarea necesarului de ap7 potabil7 a populației. De la lansarea sa: la /u!7tatea anului 2)1): pe plan !ondial au fost v<ndute aproape 12(. >n prezent: /u!7tate din cele $* de ve9icule fabricate .2)1): de la 1(:** !iliarde de lei p<n7 la 2):(* !iliarde de lei.ntre /udețele ț7rii și la capitolul venituri e=pri!ate .n agricultura: v<n7toare și servicii ane=e: silvicultura și pescuit: . -+5+ Servicii și =aci(it9ți Alimentarea cu apă #a/oritatea localitatilor regiunii sunt ali!entate cu apa . Evoluția descendent7 a fost cauzat7 de dina!ica negativ7 a c<știgurilor salariale din toate sectoarele de activitate' sectorul industrie și construcții (.n peste 1)).a bucurat !odelul Dacia Duster: acesta reușind . Din totalul de localit7ți (!unicipii: orașe: co!une) ale /udețului: .nregistrat o creștere se!nificativ7 de 3:2 !iliarde de lei .))) de !așini: cele !ai !ulte !erg<nd la e=port: *81.))) de unit7ți Dacia Duster.3:$T) și sectorul agricultura: v<n7toare și servicii ane=e: silvicultura și pescuit (.n +1H pe cap de locuitor: cu 82*$ de euro0cap de locuitor pentru 2)11. 4 caracteristic7 general7 a rețelelor de ali!entare cu ap7 potabil7 .n euro (respectiv cu 2*:(T la valori e=pri!ate in lei).nregistr<nd o sc7dere (.n sc7dere .n aceeași lun7 a anului precedent: dina!ic7 c<știgului salarial !ediu brut la nivelul /udețului a fost totuși pozitiv7: creșterea total7 de ":)T fiind sus ținut7 diferit de sectoarele econo!ice: astfel' Q8:8T . E=plica ția acestei valori considerabile: !ai ales . >n perioada 2))2.2:8T .n luna iunie 2)1) .ata șo!a/ului .1:"T). +1H.n /udețul -rgeș a fost de 18)* lei: .n ur!7 cu * ani: ($ erau ec9ipate cu instalații centralizate de ali!entare cu ap7 potabi7.nsu!at 22(2)8 !ii euro (1222213 !ii lei). >n luna aprilie 2)1): e=porturile de !7rfuri .n perioada 2))2.*22 de !așini au a/uns la clienții din țara.n servicii. -+. aportat la realizarile . >n ceea ce privește rețelele de canalizare public7 lungi!ea total7 a acestora este de (38:( J!: beneficiare fiind 18 localit7ți: din care ( !unicipii și orașe. +e pri!ul loc la cea !ai rapid7 cre ștere econo!ic7 se afl7 HucureDtiul: ur!at de 5i!iD: Clu/ Di -rgeD.nregistrate .n special a celor din !ediul urban o constituia vec9i!ea și gradul avansat de uzur7: cu i!plicații !a/ore .2)1) Uzina Dacia a v<ndut peste $$).n /udeț: de la (:" c<t se .n 2)1) la (:2.ntr.ul a crescut cu 2T+ %a capitolul productivitate: /udețul -rgeș se situeaz7 pe un loc fruntaș cu o valoare de 22:1* !iliarde lei și un avans de 2:2 T.*:2T) faț7 de nivelul realiz7rilor salariale din luna !ai 2)1). ețeaua /udețeana de distribuție a apei potabile avea o lugi!e totala de 2118:* J!: reprezent<nd ":1$T din lungi!ea rețelelor e=istente la nivel național. >n acest conte=t: de !are succes s."13 de unit7ți: iar (8.n industrie și construcții: Q":(T .$:"T): sectorul de servicii (.+ #enituri(e <%<u(ației >n ceea ce privește c<știgul salarial !ediu brut realizat .n prețuri 84H: la nivelul /udețului -rgeș: au . >n regiune: /ude țul -rgeș st7 cel !ai bine la acest capitol: devans<nd /udețele 5eleor!an: 1alo!ița: C7l7rași: D<!bovița: Giurgiu și +ra9ova.n siste! centralizat: sursele de ali!entare fiind apele de suprafaț7 și subterane.n pri!ul an de co!ercializare s7 fie co!andat .

Directia &udețeana pentru Evidența +ersoanelor -rgeș . egia -utono!7 de Dru!uri -rgeș . .-. S. Direcția General7 de -sistenț7 Social7 și +rotecția Copilului -rgeș .C. Serviciul +ublic Salva!ont .Serviciile publice aflate sub autoritatea Consiliului &udetean -rgeș ' . egia -utono!7 de -d!inistrare a Do!eniului +ublic și +rivat al &udețului -rgeș . Serviciul +ublic &udețean de +az7 și 4rdine -rgeș . -d!inistrare și E=ploatare a +atri!oniului și Serviciului de Utilit7ți +ublice CAPITOLUL 0 .

"%na de cA'<ie a Hudețu(ui Ar&eș .oi . C<!pia .ncerca pe baza datelor obținute s7 descriu ele!entele patri!oniului natural local care pot constitui o baza a regener7rii durabile locale. C<!pia G7vanu.n dou7 p7rți' . partea !eridional7 a teritoriului /udețului și din punct de vedere geografic: se intinde la sud și se .$12:2 J!p reprezent<nd 38:3T din teritoriu) situat7 . 0+-+ Ana(i7a resurse(%r natura(e +atri!oniul natural: sursa tradițional7 a dezvolt7rii locale: evaluarea lui cantitativ7 și calitativ7 reprezint7 scopul acestui capitol.Hurdea (parțial) este !ult !ai neted7 și este str7b7tut7 de v7i largi și pu țin ad<nci.și propune identificarea și analizarea celor * tipuri de resurse locale' naturale: fizice: u!ane: sociale și financiare.!parte . Fi&+ 0+. -ceasta analiz7 st7 la baza stabilirii obiectivelor de dezvoltare: asigur<nd un raport ec9ilibrat . .nalta a +iteștilor (. Zona de Munte (2.n partea central7 a /udețului? .n nordul /udețului.12):2 J!p reprezent<nd 32:1T din teritoriu) se afl7 .n care co!unitatea beneficiaz7 de potențiale avanta/e co!petitive. Zona de Câmpie .ntre aștept7rile co!unit7ții și realitate0 posibilit7 ți: precu! și identificarea do!eniilor de niș7. 0+-+-+ Re<ere &e%&ra=ice si &e%(%&ice &udetul -rgeș cuprinde trei zone distincte' .n planificarea dezvolt7rii durabile: analiza de resurse (sau studiul de potential local) .n totalitate) are caracter pie!ontan av<nd altitudinea cea !ai ridicat7 din toat7 C<!pia o!<n7? . Zona de Câmpie (2.STUDIUL DE POTENTIAL LOCAL > ANALI"A DE RESURSE Etapa i!portant7 . Zona de Deal (2.)23:2 J!p reprezent<nd 22:$T din teritoriu) se afl7 .n sudul /ude țului -rgeș? . Din acest !otiv: vo! prezenta o analiza S345 a subcapitolelor dedicate analizei resurse de specific .

+ "%na de dea( a Hudețu(ui Ar&eș . Suprafa ța teritoriala a Xonei de C<!pie este de 2.n C<!pia o!<n7 apar for!ațiuni levantine și !ai ales cuaternar.12):2 J!p: cu o populație la )10)(02))": de 323.se treptat .n c<!pie (pietrișuri: loess).Din punct de vedere geologic: .n .nalț7 abrupt la nord: iar la sud dealurile scad . dealurile subcarpatice: faț7 de care !unții se . reprezint7 partea central7 a /udețului -rgeș și este for!at7 din' . Fi&+ 0+. Zona de Deal .n7lți!e: pierz<ndu.n c<!pie? . pie!ontul Getic: a c7rui li!it7 cu subcarpații este !arcat7 de șirul depresiunilor intracolinare: spre care se ter!in7 prin creste. >n interiorul acestei zone: așa definite: reintr7 teritoriile a 3" de localit7 ți. +e teritoriul /udețului -rgeș se afl7 parțial pie!onturile C<ndești și Cot!eana și . Cli!a din aceast7 zon7 se caracterizeaz7 prin te!peraturi ridicate și precipitații reduse: av<nd o influenț7 vital7 pentru buna dezvoltare a culturilor agricole.n lungul v7ilor și .n totalitate pie!ontul -rgeșului (dealurile -rgeșului).pleistocene pe interfluvii (pietrișuri de C<ndești) și 9olocene .331 locuitori (densitate 1"(:$ locuitori0J!p).

nalt7 a reliefului: cu !unții 87g7raș: 1ezer.vest: se desprind c7tre sud: cul!i secundare cu altitudini din ce .n partea septentrional7 a /udețului -rgeș și constituie treapta cea !ai . Din aceast7 zon7: așa definit7: fac parte teritoriile a *$ de localit7ți.est este alcatuit7 din for!ațiuni /urasice (calcare: dolo!iți) și cretacice (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietrișuri): iar . Fi&+ 0+0+ "%na de 'unte a Hudețu(ui Ar&eș .Xona de nord.n pie!ontul Getic apar for!ațiuni levantine și !ai ales cuaternare.($( locuitori (densitate 1)2:" locuitori0J!p).n lungul v7ilor (pietrișuri: loess). situat7 .n zona !ontan7 (()). Din cul!ea principal7: cu orientare est.n ce !ai !ici: constituind treapta /oas7 a #unților 87g7raș. Cli!atul de deal este influențat de poziția de !i/loc .+7pușa: +iatra Craiului și %eaota.n cadrul reliefului /udețului: caracteriz<ndu.se prin te!peraturi !edii anuale !ai ridicate ((Y.pleistocene pe interfluvii (pietrișuri de C<ndești) și 9olocene .1))) !!0an).$12:2 J!p: cu o populație la )10)(02))": de 28*. Suprafața teritorial7 a Xonei de Deal este de 2.1)Y) si precipitații !ai sc7zute dec<t . Zona de Munte .

vest și est.n dou7 subtipuri' subtipul cli!atului alpin (peste 1.2)) !) și subtipul cli!atului !unților !i/locii. Hidr%&ra=ie . Din aceasta zona: așa definit7: fac parte teritoriile a 12 localitați.<lcea la vest. Suprafa ța teritorial7 a Xonei de #unte este de 2. +unctele e=tre!e sunt localizate .Xona de #unte este alcatuit7 din for!ațiuni /urasice (calcare: dolo!i ți) și cretacice (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietrișuri).332 locuitorii (densitate 18:2 locuitori0J!p).1.n co!unele' N Cucșoara la nord N #iroși la sud N Dragoslavele la est N Cio!gești la vest &udețele .")) !!0an) și v<nturi puternice care bat tot ti!pul anului cu predo!inanț7 din nord. Cli!atul de !unte se caracterizeaz7 prin te!peraturi sc7zute (!edia !ultianual7 )YC): precipitații bogate: (1.2)).nvecinate sunt' N HraDov și Sibiu la nord N 5eleor!an la sud N D<!bovița la est N 4lt și . Xonalitatea pe vertical7: i!pune separarea .)23:2 J!p cu o populație la )10)(02))": de 38.

n care se oglindesc v<rfurile se!ețe' Capra: Caprita: +altinul: aiosu: #ioarele: 1zvorul .n albie a unor lucr7ri 9idrote9nice de anvergur7: cu! sunt bara/ele .n cuprinsul C<!piei o!<ne: pe care o traverseaz7 p<n7 la v7rsarea sa . a& Starea apelor de suprafata# r%urilor -pele de suprafaț7 ocup7 2(*" 9a și o lungi!e total7 a r<urilor supraveg9eate de 1. +așunile și f<nețele naturale .))) !.<lcele: #erișani: care au creat . +7r7sește zona !ontan7 și intr7 . se reflect7 și influențeaz7 structura fondului funciar: constituindu . >n regi!ul scurgerii au intervenit .ncadreaza .n Dun7re. #onitorizarea calit7ții apelor din /udețul -rgeș cuprinde ur!7toarele' .11.ntinse livezi și vi ța de vie. categoria a. %ungi!ea total7 a r<urilor supraveg9eate din /udețul -rgeș este de 121( J! (1))T): din care' . . Sunt prezente aici cursuri de ap7 cu trasee spectaculoase (c9ei: cascade B zona Caprei spre ob<rșiile 5opologului și p<r<ului Huda) și lacuri glaciare: oc9iuri de ap7: . propice po!iculturii și viticulturii: luncile din zona sudic7 .ns7 !odificari i!portante . suport pentru creșterea ani!alelor: dealurile subcarpatice .n țar7: av<nd o suprafața de 2:2 9a și ad<nci!e !a=i!7 de * !.111.edei: precu! și lacurile naturale și artificiale.n cea subcarpatic7: pe care o traverseaz7 p<n7 la Curtea de -rgeș: dup7 care cursul s7u str7bate regiunea deluroas7 a +latfor!ei Getice: pana la nord de +ite ști. >n Subcarpații Getici: la Cucșoara: e=ist7 %acul >nv<rtita: for!at pe gips: singurul de acest fel cunoscut . C7tre sud: dealurile sunt str7b7tute de ape curg7toare: for!<nd terasele largi: si!etrice ale +ie!onturilor Cot!enei: -rgeDului și Candestiului: cu versanți acoperiți cu . se . favorabile diverselor culturi cerealiere: for!eaza suprafața agricola și ocup7 *):*T din teritoriul /udețului.21( W!.<lsan: <ul Doa!nei: <ul 5<rgului: Hratia: -rgeșelul: 4ltului cu afluentul s7u 5opolog și . #useteica: Huda: 1ezerul +odul Giurgiului: lacurile Doa!nei si bineinteles: la nord de creasta principal7: %acul H<lea. Cel !ai i!portant curs de ap7 este -rgeșul: care . De aici p7trunde . degradat R23 J! (8T). relieful: regi!ul 9idrografic relativ bogat: co!poziția solurilor i cli!a placut7 .n acela și ti!p . >n zona !ontan7 se g7sesc lacuri de origine glaciar7' Huda: Capra: Caltun: +odu Giurgiului.&udețul -rgeș beneficiaz7 de o bogat7 rețea 9idrografic7: cuprinz<nd bazinele 9idro ale -rgeșului și afluenții s7i' .și are ob<rșia pe partea sudic7 a #asivului 87g7raș: la altitudinea de 2.a R$3 J! (*T)? . Calitatea apelor de suprafaț7 din /udeș se prezint7 dup7 cu! ur!eaz7' .a de calitate ca ur!are a e=cesului de nutrienți.n valoroase resurse naturale. categoria 1 R1)"2 J! (8$T)? . ape subterane? .a R12J! (1T)? .n lunci largi și fertile: constituind zona cerealier7 de sea!7 a /udețului. -re un regi! de scurgere per!anent: cu ali!entare pluvial7 și subteran7.idraru: 4ești: -lbești: Curtea de -rgeș: Xigoneni: .ncadreaz7 . surse de poluare.idraru: cu o suprafața de 82* 9a și un volu! util de apro=i!ativ "() !ilioane !c. Cel !ai !are lac antropic din /udeț este %acul .n spatele lor lacuri de acu!ulare: ce atenueaz7 viiturile !a=i!e. ape curgatoare de suprafaț7? . lacuri naturale și de suprafața? . 5reapta sudic7 de relief aparține c<!piei și este frag!entat7 de r<urile -rgeș: D<!bovnic: Cot!eana: 5eleor!an . RAu( Ar&eș se . Condițiile naturale .n ur!a e=ecut7rii . categoria a.n clasa a 11.n categoria 1 de calitate: pe 1)* J! (din totalul de 1"1 J! strabatuti in /udetul -rges): iar pe o lungi!e de 3$ J! se .

c9i!ice și biologice B bacteriologice cu scopul de a deter!ina aportul de i!purificare asupra r<ului -rgeș și 5<rgului.ncadreaz7 . .au realizat ca!panii de recoltare și analize fizico. c9i!ic și .-rpec9i! S.ncadreaz7 .SC .ncadreaza . Calitatea acestora a fost corespunz7toare confor! S5-S 13"201221: cu e=cepția substanțelor organice: iar la fora/ele de observație situate la sud de SC -rpec9i! S.n categoria a 11.SC -+.ncadreaz7 .a de calitate: ca ur!are a poluan ților specifici de origine ani!al7. Calitate necorespunz7toare a apei de suprafaț7 a fost identificat7 . E=cepție fac apele r<ului Da!bovnic: Cea/lov și Cot!eana care din punct de vedere biologic au o calitate !edie spre bun7. dou7 fora/e .n categoria a 1.n confor!itate cu 4rdinul 11"$02))2.> RAu( D%a'nei se .ncadrarea s.n rețele de canalizare !ena/er7 și pluvial7 a !unicipiilor +itești și C<!pulung: precu! și a apelor evacuate .C<!pulung.pentru -ctivit7ți Cucleare.n categoria !ezo se aprob7 pentru o lungi!e de r<u de 18$ W!.C<!pulung .C. 5otodat7 pentru evaluarea calit7ții apei .alea #are? . > Lacu( G%(esti se . > Lacu( Basc%v se .n e=ploatare? . > RAu( Basc%v se .șase fora/e .a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic.se . +etro!.SC Edilul CG. Sursa de poluare care produce degradarea r<ului Cot!eana este S. Foraje de o servație . saproba: apa de calitate bun7.n categoria a 11 a de calitate pe un seg!ent de 1(:2 J! (din totalul de 3* J!): iar pe o lungi!e de 1(:8 J! se .SC -uto!obile Dacia S-' 1 fora/.4 S.n clasa a 111.ncadreaz7 .n categoria a 111. Din punct de vedere biologic și bacteriologic gradul de cur7țenie relativ7 .n categoria a 1 de calitate din punct de vedere fizico.'13 fora/e? .n continuare susceptibil de o eventual7 poluare cu cloruri și produs petrolier: c9iar dac7 a suferit o .n diverse cursuri de ap7 de pe raza acestor !unicipii: s.S.au .a facut pe baza analizei bio!asei fito și zoo.C-C-% 2))) S.ncadrat .Sucursala Cercet7ri Cucleare +itești' un puț la Davidești? .nregistrat dep7șiri la CK" și la fier. Foraje de alimentare: .a de calitate: ca ur!are a e=cesului de nutrienți și al gradului de !ineralizare.a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic.ncadreaza .au .c9i!ic și .n li!itele confor! S5-S 3))102))2 constat<ndu.a de calitate din punct de vedere fizico.n li!itele categoriei 1 de calitate: cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligoB!ezotrof. >n ur!a acestor evalu7ri s.n raul Cea/lovel: iar r<ul Cot!eana r7!<ne .+ite ști s.n zona Z.ncadrarea .ncadreaz7 apa !a/orit7ții r<urilor din bazinul 9idrografic -rgeș din punct de vedere al saprobit7 ții .+. > Lacu( Budeasa se .n totalitate . Din punct de vedere bacteriologic apa r<urilor se .n categoria 1 de calitate pe "2 J! (din totalul de 1)( J!): iar pe o lungi!e de *$ de J! se .n categoria a 111.Sc9ela +etrol +itești: secțiile Sa!ara: Cocu: +oiana %acului.se lipsa colifor!ilor totali și fecali.planctonice: constat<ndu.a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic.n e=ploatare: 5oplita și %erești? . eferitor la calitatea apei lacurilor de acu!ulare din /udeț: e=pertizele efectuate arat7 faptul c7 !a/oritatea acestora s. Calitatea apelor de suprafa ț7 de pe teritoriul /udețului este .+itești cu fora/ele din zonele #7r7cineni 1 și 11 și .ncadreaz7 .ncadreaz7 .-uto!obile Dacia S-.!bun7t7țire a calit7ții apei. Din punct de vedere biologic .. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 82213 !ii !etri cubi prin *$ restitutii? .au dispus !7suri de confor!are cu ter!ene și responsabilit7ți precise i!purificatorilor direcți și indirecți.S.n clasa a 11.

. Ge%'%r=%(%&ie Caracteristicele pedologice și cli!atice ale reliefului' . >n subcarpați apar for!ațiuni terțiare (calcare: conglo!erate: gresii: !arne: nisipuri: pietrișuri).n categoria !ezotrof.n c<!pie.S. Din aceast7 cul!e principal7 se desprind c7tre sud: cul!i secundare cu altitudini din ce . >n7lți!ile a!ețitoare (.n eviden ț7 asi!etria caracteristic7 !unților 87g7raș. partea nordic" a /udețului este ocupat7 de unit7țile !untoase cristaline cu e=cepția zonei nord.nalte subcarpatice: acoperite de p7duri de foioase: do!in7 spre sud un relief larg valurit: cu spinari netede și v7i largi.n evidenț7 ur!7toarele' .1331!ii !etri cubi nu necesit7 epurare prin $ restitutii? 8(882 !ii !etri cubi necesit7 epurare prin *) restitutii.<lcele și Hudeasa.n totalitate un caracter pie!ontan cu altitudinea cea !ai ridicat7 din toata C<!pia o!<n7: . Cul!ea principal7: cu orientare est. Câmpia !nalt" a Piteștilor av<nd . > 7%na centra(a a /udețului este ocupat7 de dealuri subcarpatice: faț7 de care !unții se . Din punct de vedere fizico.alcele: ausor și +ecineagu prezint7 un grad de cur7țenie ridicat (()T) . transdanubiene: alc7tuite din straturi diferite ca natura și v<rsta.c9i!ic valorile indicatorilor analizați s.ntre valea D<!boviței și valea 4ltului.!p7durite p<n7 aproape de v<rf: pun<nd . c& Starea calității apelor subterane #onitorizarea calit7ții apelor subterane a pus . Cegoiu 2.idraru: Cerbureni: Xigoneni: .le .n categoria oligotrofa: iar lacurile Hudeasa și Golești prezint7 un grad de cur7țenie de $*.nscris . Cul!ile sudice puternic ra!ificate au aspectul unor !7guri .f.se treptat .B Sc9ela +etrol +itești.C<!pulung: SC -p7 Canal 2))) S. 5oate aceste for!e de relief variate cuprind toate unit7țile geologice carpato. .estice alcatuit7 din for!ațiuni /urasice (calcare: dolo!ite) și cretacice (calcare: conglo!erate: gresii).*3* !): pantele repezi: circurile și c7ld7rile glaciare (18 lacuri glaciare): confer7 un far!ec și o str7lucire aparte: zonei alpine.ncadr<ndu. .nalt7 a reliefului este constituit7 din cul!ile !un ților 87g7raș: 1ezer.+7pușa: +iatra Craiului și %eaota.n zona 8<lfani și #icesti: fapt ce a deter!inat declararea zonelor ca zone conta!inate de poluare istoric7? . b& Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile' . prezența pesticidelor pe arii restr<nse .vest: se desfașoar7 pe o lungi!e de () J!: .ncadr<ndu. Câmpia #"vanu-$urdea (parțial): care este !ult !ai neted7 și este str7b7tut7 de v7i largi și puțin ad<nci. >n +ie!ontul Getic și C<!pia o!<na: apar for!ațiuni levantine și !ai ales cuaternare. +e teritoriul /udețului -rgeș se afl7 parțial pie!onturile C<ndești și Cot!eana și .$$T: .n .au .n totalitate pie!ontul -rgeșului (dealurile -rgeșului).+ite ști și SC -ro SC<!pulung? .n f<nt<nile din gospod7riile li!itrofe r<ului Cot!eana: deter!in<nd declararea și a acestor zone ca zone conta!inate de poluarea istoric7 generat7 de SC+ +etro! S. Dealurile .se .nc7rc7ri peste li!itele ad!ise la substanțe organice și pK: la fora/ele de ali!entare cu ap7 aparțin<nd SC Edilul CG. n%rd) treapta cea !ai . > CA'<ia R%'An9 constituie treapta cea !ai cobor<t7 a reliefului /udețului -rgeș: av<nd dou7 subunit7ți' .nal ț7 abrupt la nord: iar la sud dealurile scad .n S5-S "()$088 categoria 1 de calitate cu e=cepția fosfaților pentru lacurile . > Pie'%ntu( Getic reprezint7 a treia treapta !orfologic7 a reliefului /udețului: a c7rui li!it7 cu subcarpații este !arcat7 de șirul depresiunilor intracolinare: spre care se ter!in7 prin creste.n ce !ai !ici: constituind treapta /oas7 a #unților 87g7raș. prezența clorurilor .n7lți!e: pierz<ndu.

2))!): și subtipul cli!atului !untilor !i/locii.n cadrul reliefului /udețului: caracteriz<ndu. Ta8e(u( nr+ 0+-+ I'<9rțirea terit%riu(ui Hudețu(ui Ar&eş <e <rinci<a(e(e uti(i79ri Structura terenurilor este prezentat .n lungul v7ilor și . Xonalitatea pe vertical7 i!pune separarea . Climatul de deal este influențat de poziția de !i/loc .n tabelul de !ai /os (2))*)' Suprafaț7 totala .ncep<nd de la solurile pa/iDtilor alpine p<n7 la cele slab dezvoltate Di de lunc7. >n /udețul -rgeD: din suprafața total7 de $82$:31 W! ' suprafața agricolă reprezintă aproape ()*adică +.n dou7 subtipuri' subtipul cli!atului alpin: (peste 1.1# ape /i bălți -+#(. suprafața agricol7 3""2:*" b.2)). 0+-+..1))) și precipita ții !ai sc7zute dec<t . Climatul de munte se caracterizeaz7 prin te!peraturi scazute: precipitații bogate (1.n zona !ontan7 (()).n trepte a reliefului conduce la apariția ur!7toarelor tipuri de cli!7' cli!atul de !unte: cli!atul de deal: cli!atul de c<!pie.vest și est. Dispunerea .n c<!pie (pietrișuri: loess). .n ulti!ii ani c<nd feno!enul de secet7 tinde s7 se acutizeze: influen ț<nd vital: buna dezvoltare a culturilor agricole.pleistocene pe interfluvii (pietrișuri de C<ndești) și 9olocene .+ Structura și uti(i7area terenuri(%r Suprafața /udețului este de $82 $319a.n J!' $82$:31 a.# alte suprafețe +0+#12 .n evidenț7 e=istența peteritoriul /udețului -rgeD a unei !ari variet7ți de soluri: .-#(.m'3 Cercet7rile pedologice au pus .p7duri Di terenuri cu vegetație forestier7 2822:"( .1.se prin te!peraturi !edii anuale !ai ridicate ((). Din suprafața total7 a ț7rii de 238 321 J!2: $1:(1T reprezint7 suprafața agricol7: 28:""T p7durile: 2:81T apele Di alte suprafețe.")) !!0an) și v<nturi puternice ce bat tot ti!pul anului cu predo!inanț7 din nord. Climatul de câmpie se caracterizeaz7 prin te!peraturi ridicate și precipitații reduse: !ai ales .))) !!0an). 1.m' # celelalte utilizări fiind reprezentate de păduri /i terenuri cu vegetație forestieră '0--#.

sunt afectate de alunec7rile de teren: active Di0sau stabilizate? .g7lbui: cu aciditate ridicat7.roDcate podzolice: specifice unui cli!at !ai cald. la u!ezire devinplastice Di aderente: iar . ape Di b7lți 23:*" d.a.g7lbui: iar podiDurile pie!ontane Cot!eana Di C<ndeDti au soluri podzolice pseudogleiceDi brune.c.>n /udețul -rgeD se .ndep7rtarea solului dec7tre apele .n lungulv7ilor apar soluri brun roDcate: Dibrun.n c<!pie: apar soluri pseudogleizate: iar .n ad<nci!e: cadrept consecinț7 a unor acțiuni: precu! distrugerea Di . infiltrația apei este lent7 : solul a/unge repede la saturația !a=i!7 . aciditatea:ca factor singular sau asociat7 cu alți factori i!itativi:afecteaz7 o i!portant7 suprafaț7 a solurilor argiloiluviale: ca!bisoluri cue=cepția celor brune eu!ezobazice : u!brisoluri : vertisoluri : D. per!eabilitate Di porozitate sc7zute? .nstrat: iar surplusul de ap7 b7lteDte? .Se poate spune c7 solurile /udețului -rgeD: s. capacitate !are de reținere Di !ic7 de redare a apei plantelor cultivate? .sunt profund afectate de eroziunea de suprafaț7 Di .a.nt<lnesc toate for!ele de relief: aceast7 diversitatea for!elor de relief face ca Di potențialul de fertilitate al solurilor s7 fiee=tre! de diferit. suntcompactate# fenomenul av%nd intensitate variată de la redusă p%nă la foarte mare4 .n stare uscat7crap7? .+ Situația =%ndu(ui =unciar a&ric%( <e =%(%sințe .doua categorie de soluri o constituie cele din eta/ul p7durilor der7Dinoase Di de a!estec: care sunt'soluri brun acide !ontane de p7dure cudiferite grade de podzolire Di soluri podzolice !ontane. .se .alte suprafețe 383:($ Sursa' Hreviarul statistic /udetean -rgeD: 2))8 >n partea nordic7 a /udețului -rgeD: au o larg7 r7sp<ndire solurile!ontane: acestea fiind' soluri brun acide: soluri brune. Din datele Di infor!a țiile pedologice Di agroc9i!ice la nivelde teritoriu ad!inistrativ Di total /ude ț: se eviden țiaz7 situa ția fondului funciar confor! datelor din tabelul 3. Dealurile pie!ontane Di subcarpatice ale -rgeDului reprezint7 do!eniul de dezvoltare a solurilor silvestre: podzolice brune Di brune.n condițiivariate de cli!7: relief: Di sunt afectate cu intensitate diferit7 de anu!i țifactori li!itativi cu! ar fi' .>n Sud: inclusiv .podzolice feriiluviale:regosoluri: rendzine.n !iDcare: alunec7ri: pr7buDiri: D.au for!ate .2. . Ta8e( nr+ 0+.nc7lzesc greu: de unde Di denu!irea practic7 de :Fsoluri reciF? .

ii agric ol 9a 1(1$$) 1)31*8 "*8)( 22228 12$* 3""2 "" * "2:($ 2):)) 3:2) $:*( ):38 1)) Sursa' 1nstitutul Cațional de Statistic7 (1.3.nuna din cele * clase de calitate (c<te 2) puncte de bonitare pentru fiecare clas7 redate .teren asupra capacit7 ții: terenurile agricole din /udețul -rges se . 8oarte slabe Slabe #oderate severe 1((* 8((8 1(22() 1122"8 Sursa' 1nstitutul Cațional de Statistic7 (1.C.S.): -nuarul Statistic al o!<niei Din datele prezentate se observ7 c7 pe teritoriul /udețului -rgeD predo!in7 solurile de calitate !oderat7 (*1:8"T): !ai !ult de /u!7tate dinsuprafața agricol7 a /udețului este teren arabil iar restul este ocupat cu p7Duni Di f<nețe.' Ta8e( nr+ 0+0+ Incadrarea terenuri(%r a&ric%(e din Hudețu( Ar&eş @n c(ase de ca(itate Clasa de calitate Se!nifi cația li!itaril or -gricol Ka Din care -rabil 9a +asuni si fanete 9a ):*" ) 2:$8 *1:8" 3":22 "")2 128221 3$"1( %ivezi si vii 9a ):))1 2:*2 (*:(8 21:23 1(2$ 3(*" 3$321 $288" 1:22 2:(2 2(:)3 "$:8 12 $1* ($*8 1321( ):))8 2:( 33:$" *8:)$ 1 11 111 1. +rincipalele culturi cerealiere sunt cele de poru!b: gr<u Di secar7.C.n tabelul 3.Specificații Suprafața categorii folosinț7 pe de arabil +asuni 8anete %ivezi .S.ncadreaz7 .n vedere cuantificarea anu!itor caracteristici ale siste!ului sol.1!portanța agriculturii .): -nuarul Statistic al o!<niei -v<nd .n /udeț este evidențiat7 Di de e=istența a trei institute de cercetare de .

n &udețul -rgeD: e=ist7 dou7 tipuri de activit7ți zoote9nice: activit7 ți ce presupun ur!7torul i!pact asupra !ediului' . -Dadar: .De ase!enea: au avut loc !odific7ri Di .a f7cut o inventariere deoarece suprafețele afectate sunt !ici Di dispersate .22/F<e cate&%rii de =%(%sinț9 &udetul 5otal suprafata Suprafata agicol7(9a) Din care pe categorii de folosint7(9 a) -rabil 1(221" +asuni 1)2$82 8anete "*(8" Vii 12*" %ivezi 2228" -rges $82$31 3""($* Sursa' III. epartițiafondului funciar dup7 !odul de folosin ț7 denot7 faptul c7 terenul arabil ocup7cca.+rin ur!are: se poate considera c7 pagubele ce pot fi provocate!ediului prin utilizarea .".arges. activit7 ți zoote9nice organizate . 3T. S.insse.n agricultura noastr7 este accentuat7 structura de producție e=tensiv7 .n !icile gospod7ri particulare? pentru acestea nus.nansa!blu. -gricultura constituie: prin tradiție o ra!ur7 i!portant7 a econo!ieiro!<neDti: aceasta fiind susținut7 at<t de ponderea populației ocupate .n structura patri!oniului po!icol Di cel viticol.CosteDti: SC Kaditon Group S %: SC -grodevelop!ent S %Di SC Danbred S %): Di Dase co!ple=e zoote9nice de di!ensiuni reduse( SC 8orstefi 1!pe= S % +iteDti: SC Golsuin S %: SC Watt9an 5rading S %:SC C+5-lbota: SC -gropit 8er!a: SC European %ivestoJ E=i! S %): iar de/ecțiile acestora sunt folosite pentru fertilizarea terenurilor pe care le dețin.n suprafa ța cultivat7 Di .n tabel cu! ar fi' rapița: in: c<nepa: tutun etc.viticole de la [tef7neDti.: precu! Di a altor culturi' plante fura/ere: plante !edicinale Di aro!atice unfeno!en datorat . 9a: esteocupat7 cu p7Duni Di f<nețe: iar viile Di livezile reprezint7 cca.nsu!eaz7 teritoriul o!<niei: suprafațaagricol7 a ț7rii este de 1":( !il. o!<nia se g7seDte pe locul ( din Europa ca suprafa ț7 agricol7dup7 (Spania: 8ranța: #area Hritanie: Ger!ania: 1talia: +olonia) Di pe locul *ca suprafa ț7 arabil7 (dup7 Spania: 8ranța: Ger!ania Di +olonia).a constatat c7 . Ta8e(u( 0+3+ F%ndu( =unciar eJistent @n $udețu( Ar&eş (a =ine(e anu(ui .n &udețul -rgeD (gr<u: secar7: orz: poru!b: floarea soarelui: sfecl7 de za97r:legu!e Di fructe) din datele prezentate se poate observa o reducere a producțiilor obținute la plantele te9nice tradiționale cu! sunt' sfecla de za97r dar Di altele ne !ai evidențiate .ngospod7riile proprii?.n !ari co!ple=e de specialitate? . $"T din suprafața agricol7: o trei!e din suprafaț7: ":8 !il.nagricultur7 (apro=i!ativ 3(T): c<t Di de aportul la for!area produsului intern brut +1H (apro=i!ativ 1$T)..n tabelul 3. activit7ți zoote9nice .n care predo!in7 culturile cerealiere (gr<u: poru!b: floareasoarelui: orz) .ro3 >n ceea ce priveDte producția agricol7 obținut7 la principalele culturi . CunoaDterea Di !onitorizarea calit7ții solurilor este i!portant7 pentruasigurarea condițiilor de dezvoltare durabil7 a agriculturii Di societ7ții .Din cele 23:8 !ilioane 9a c<t .n producția !arf7 Di a altor culturi carevalorific7 slab p7!<ntul. 9a reprezint7teren arabil.n /udețul -rgeD e=ist7 cinci !ari co!ple=e de creDtere a ani!alelor Di p7s7rilor?(SC -vicola S. >n ceea ce priveDte fondul funciar al &udețului -rgeD: acesta se prezint7dup7 cu! este reprezentat .i!portanț7 național7' 1nstitutul de cercet7ri po!icole de la#7r7cineni: 1nstitutul de cercet7ri po!icole de la -lbota Di 1nstitutul decercet7ri 9orti. 9a ($1:( T): din care 2:" !il.n principal i!posibilit7ții asigur7rii dot7rilor pentru!ecanizarea acestor culturi.

industria construcțiilor de !așini (e=. Dac7 ține! contDi de orient7rile +oliticii -gricole Co!une (+-C) . poluarea at!osferic7 prin creDterea e!isiei de a!oniac ca ur!are a practic7rii siste!elor intensive de creDtere a ani!alelor precu! Di datorit7stropirii culturilor?. fer!ele de pasari si porci.n !ediul rural.ngr7D7!intelor c9i!ice neecologice . E=punerea de lung7 durat7 sau per!anent7 la poluanți at!osferici poate genera sensibilizarea puternic7 a organis!elor: facilit<nd instalarea unor afecțiuni cronice. degradarea peisa/ului Di a 9abitatului speciilor s7lbatice etc. >n ceea ce privește i!pactul asupra !ediului: prin sc7derea indicatorilor de calitate a !ediului .n cazul polu7rii cu C42 sc7derea a fost !ai ușoar7 din cauze industriale. tasarea: poluarea solului ceea ce deter!in7 o sc7dere a capacit7ții sale productive Di . Grup -rpec9i! S. Civelul de poluare se datoreaz7 activit7ților industriale din /ude țul -rgeș.n special a apelor subterane Di desuprafaț7 cu nitrați: !etale etc.ne=ploata țiile agricole se i!pune ca Di un factor ele!entar pentru contribuția ladezvoltarea unei agriculturi durabile Di sustenabile dar Di pentru evitareadeterior7rii factorilor de !ediu: cu prec7dere .) se !aterializeaz7 prin creșterea incidenței unor afecțiuni respiraorii: dar și afecțiuni !ai grave provocate de e=punerea la poluanți to=ici sau periculoși.ntre dezvoltarea econo!ic7 .ntre activit7țile din nord (zona preponderent industrial7) și cele din sud (zona preponderent agricol7). industria c9i!ic7 și petroc9i!ic7 (8abrica de Co!bustibil Cuclear #ioveni: +etro! 4#. 0+-+0+ Caracteristici &enera(e a(e 'ediu(ui @n Hudețu( Ar&eș E=is7a diferențe .ncon/ur7tor: f7r7 de care nu se poate accepta dezvoltarea viitorului !ediu rural. proble!e care provin din feno!enul de !arginalizare' degradareainfrastructurii: abandonarea terenurilor: eroziunea c9i!ic7 Di fizic7 a solurilor?. Cord și Sud: Curtea de -rgeș)? .+itești)? . industria petrolier7 și a gazelor de sond7 (Sc9ela +etrol +itești și G7ești)? . industria e=ploat7rii și prelucr7rii le!nului (Stalpeni: Curtea de -rges: ucar: Do!nesti: SC -lpro! S.Ca!pulung)? .ncon/ur7tor: . industria !aterialelor de construcții (Kolci! Ci!entul S.-Dadar o reconsiderare a activit7țiilor de utilizare a pesticidelor .+itesti)? ..nr7ut7țirea calit7ții resurselor de ap7?. industria produc7toare de energie electric7 Di ter!ic7 (9idrocentralele de pe r<urile -rge ș: . 5oți poluanții contribuie prin efecte la feno!ene globale de poluare ' distrugerea stratului de ozon: efectul de ser7: ploile acide: etc.n UE: care au ca obiectiv principal dezvoltarea !ediului rural din perspectiva protecției !ediului. Datorit7 sc7derii producției și a crizei econo!ice: se constat7 o sc7dere a nivelului de e!isii. Surse de <%(uare Principalele surse de polaure a apelor sunt determinate de domeniile industriale de bază) .ncon/ur7tor sunt afectate toate for!ele de viața (cu influențe negative asupra producțiilor agricole: dar și cu efecte asupra 9abitatelor: !igr7rii sau dispariției speciilor: di!inu7rii nu!7rului de indivizi din anu!ite specii). >n cazul polu7rii at!osferice cu S42 și particule sedi!entabile sc7derea a fost se!nificativ7: iar .n !unicipiul reședin ț7 de /udeț și autorit7 țile locale: dar și . 1!pactul asupra calita ții vieții se poate !anifesta de la st7ri de disconfort p<n7 la activarea unor for!e alergice co!binate: cu repercursiuni pe ter!en lung asupra s7n7t7ții o!ului.' SC -uto!obile Dacia enault S-: SC Subansa!ble -uto S. . 1!pactul asupra s7n7t7 ții u!ane cauzat de activit7țile industriale (industrie: agricultura: instalații !ari de ardere: etc.+itești)? . ca ur!are a utiliz7rii de substanțe c9i!ice pentru fertilizarea solului? . poluarea !ediului .n practicileagricole sunt !ultiple'.<lsan: 5<rgului: Doa!nei: Da!bovița: 8iliala Electrocentrale +itești .

n cadrul unei stații !eteorologice aflat7 la 1. 1!pactul asupra !ediului gazele e!ise din trafic contribuie at<t la creșterea acidit7ții at!osferei: c<t și la for!area ozonului troposferic: cu efecte directe și0sau indirecte asupra tuturor co!ponentelor de !ediu (vegetatie: fauna: sol: apa)..nregistrat dep7șiri la nici unul din poluan ții !7surați...n Curtea de -rgeș (-vicola): iar cea urban7 este !onitorizat7 .se i!pactul i!portant asupra calit7ții aerului produs de traficul rutier intens este o constant7 cunoașterea și reactualizarea zonelor critice și de risc: .Stații de tra%ic . 1!pactul potențial asupra sanatatii u!ane: efecte asupra s7n7t7ții u!ane sunt cele legate de c<t de nocive pot fi gazele de eșapa!ent care conțin C4=: C4: S4 2: C42: co!puși organici volatili: particule . >n ceea ce privește poluarea de i!pact e=ist7' .n /udețul -rgeș este for!at7 dintr. 5raficul greu: generator al unor niveluri ridicate de zgo!ot și vibrații: precu! și fondul sonor per!anent deter!in7 condiții de apariție a stresului: cu i!plicații uneori !a/ore asupra st7rii de s7n7tate.Emisii# calitatea aerului și zgomot n "udețul Argeș +rincipalele aspecte privind calitatea aerului a!biental se refer7 la' poluarea generat7 de traficul rutier: poluarea generat7 de desf7șurarea activit7ților industriale: di!inuarea fondului forestier: e=istența depozitelor de deșeuri !ena/ere nea!ena/ate corespunz7tor.+# -rges a stabilit un nu!ar .n vederea li!it7rii efectelor negative datorate acestuia. +oluarea de fond reprezentativ.cunosc<ndu. cro!atografice pe probe de 3) de !inute: pentru indicatori din grupa H5V (benzen: toluen: =ilen) și din grupa +-K. /udețului: unde se !7soar7 concentra țiile ur!7torilor poluanți gazoși' dio=id de sulf (S42): dio=id de azot (C42): a!oniu (CK"). 5raficul rutier constituie o surs7 de poluare i!portant7 .n locurile de parcare: cu produse petroliere provenite de la unele defecțiuni ale autove9iculelor: precu! și cu diferite substan țe provenite din accidente rutiere. %a cele dou7 stații nu s. >n ulti!ii ani: pe fondul sc7derii activit7ților: nu s. +oluarea de fond reprezentativ7 la scar7 regional7 este !onitorizat7 .n special .n cadrul sta ției a!plasate . 1!pactul asupra calit7ții vieții' traficul produce disconfort locuitorilor din zonele c7ilor rutiere i!portante prin gazele de eșapa!ent și prin zgo!ot și vibrații: sc7derea valorilor estetice ale peisa/ului generat7 de e!isiile de gaze arse și de fu!: creșterea costurilor pentru . la scar7 periurban70rural7: este !onitorizat7 prin sta ția a!plasat7 la intrare .un nu!ar de 12 stații fi=e clasificate: .n C. >n /udețul -rgeș !onitorizarea polu7rii de fond se realizeaz7: . >n acest sens .n /udeț datorit7 nu!7rului !are de autove9icule e=istente: precu! și faptului c7: datorit7 absenței dru!urilor ocolitoare ale localit7ților: traficul de tranzit: deosebit de intens pe dru!urile naționale: are loc .urilor (9idrocarburi aro!atice policiclice). Do!inant7 din acest punct de vedere este a=a E.au . ețeaua de !onitorizare a calit7ții aerului . +rezența !etalelor grele .au . Din acest !otiv: un procent se!nificativ din populație (locuitorii din zonele li!itrofe cailor de trafic) este e=pus la poluare.!preun7 cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca proble!e respiratorii acute și cronice: precu! și agravarea altor afecțiuni.n interiorul ariilor locuite. -cestea . De ase!enea: datorit7 tipului de activit7ți antropice: se fac deter!in7ri gaz.n +itețti stația Stadion.n raport cu scara de reprezentativitate spațial7: pe trei niveluri' nivel regional: nivel periurban0rural și nivel urban.n raport cu scara de reprezentativitate spațial7 sau cu sursele de poluare ur!7rite.n gazele de eșapa!ent afecteaz7 calitatea solului și apelor: starea de s7n7tate a florei și faunei.ngri/irea !edical7 și pentru intreținerea locuințelor. De ase!enea: are loc poluarea solului cu diferite deșeuri: .nc7rcate cu !etale grele (plu!b: cad!iu: cupru: cro!: nic9el: seleniu: zinc).)))! altitudine .nregistrat dep7șiri faț7 de nor!ele ad!ise prin S5-S 12*("08(.

n alte reședinte de /udeț: /udetul arges a necesitat o evaluare preli!inar7 a calit7ții aerului: bazat7 pe o co!binare a rezultatelor obținute din !7sur7tori cu cele ob ținute prin !odelare.*2202))2. categoria a.n !a/oritatea punctelor de prelevare iar: valorile lunare pentru pulberi sedi!entabile au depasit C#. se reflecta și influențeaz7 structura fondului funciar: constituindu .n valoroase resurse naturale. %ungi!ea totala a raurilor supraveg9eate din /udetul -rges este de 121( J! (1))T): din care' . relieful: regi!ul 9idrografic relativ bogat: co!poziția solurilor și cli!a placut7 . Ca și . Rau( Ar&es se incadreaza in categoria 1 de calitate: pe 1)* J! (din totalul de 1"1 J! strabatuti in /udetul -rges): iar pe o lungi!e de 3$ J! se incadreaza in clasa a 11.nregistrat dep7 șiri se!nificative ale indicatorilor !onitorizați' dio=id de sulf(S42): dio=id de azot (C42): a!oniac(CK3): for!alde9id7 (KCK4): fenol (C$K*. a& Starea apelor de suprafata# raurilor -pele de suprafata ocupa 2(*" 9a si o lungi!e totala a raurilor supraveg9eate de 1. +entru pulberile . se . .21( W!.11. -naliza rezultatelor evidențiaz7 faptul c7 cea !ai !are contributie la e!isiile de S42: C42: +#1) si +b (83T: 22:*T: 2)T si: respectiv 2)T) o au sursele punctuale: deci activitatile industriale. #onitorizarea calitatii apelor din /udetul -rges cuprinde ur!7toarele' .n calcul' surse punctuale . Calitatea apelor de suprafata din /udet se prezinta dupa cu! ur!eaza' .111.n acela și ti!p . >n ulti!ii ani nu s. ape curgatoare de suprafata? .lunara (1( g0!p0luna). 18 str7zi.nc7lzirii rezidențiale: instituționale și co!erciale: prepar7rii 9ranei precu! și surse de suprafaț7 !obile (trafic) . 18 unit7ți industriale: surse de suprafaț7 .a de calitate: ca ur!are a poluantilor specifici de origine ani!ala. degradat R23 J! (8T). > Rau( D%a'nei se incadreaza in categoria 1 de calitate pe "2 J! (din totalul de 1)( J!): iar pe o lungi!e de *$ de J! se incadreaza in clasa a 11.a R12J! (1T)? .4K): acid clor9idric (KCl). Starea apelor de suprafață și subterane Condițiile naturale .au luat . suport pentru creșterea ani!alelor: dealurile subcarpatice . surse de poluare. +entru aflarea e!isiilor s.de " stații pentru !onitorizarea polu7rii generate de traficul rutier: precu! și poluan ții ce trebuie !7surați confor! S5-S 12*("08( și 4rdinului nr. . toate sursele asociate .Stații industriale & dezvoltarea industriei din /udețul -rgeș a necesitat adoptarea unei rețele de !onitorizare for!at7 din cinci stații a!plasate .n /urul principalelor surse de poluare (Hradu: 4ar/a: Cateasca: +rundu: #ioveni).au .a R$3 J! (*T)? . categoria 1 R1)"2 J! (8$T)? .a de calitate ca ur!are a e=cesului de nutrienti.n suspensie valorile concentratiilor !edii anuale au depasit C#. lacuri naturale si de suprafata? . favorabile diverselor culturi cerealiere: for!eaza suprafața agricol7 și ocup7 *):*T din teritoriul /udețului. categoria a. +7șunile și f<nețele naturale . ape subterane? . > Rau( Basc%v se incadreaza in categoria a 11 a de calitate pe un seg!ent de 1(:2 J! (din totalul de 3* J!): iar pe o lungi!e de 1(:8 J! se incadreaza in clasa a 111.anuala ():)(* !g0!c) .a de calitate: ca ur!are a e=cesului de nutrienti si al gradului de !ineralizare. propice po!iculturii și viticulturii: luncile din zona sudic7 .

a de calitate din punct de vedere fizico.au incadrat in li!itele categoriei 1 de calitate: cu un grad de trofie caracteristic tipurilor oligoB!ezotrof. .a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic.nregistrat depasiri la CK" si la fier. Din punct de vedere biologic si bacteriologic gradul de curatenie relativa incadreaza apa !a/oritatii raurilor din bazinul 9idrografic -rges din punct de vedere al saprobitatii in zona Z.+itesti s.planctonice: constatandu. doua fora/e in e=ploatare: 5oplita si %eresti? . Din punct de vedere biologic incadrarea s.c9i!ice si biologice B bacteriologice cu scopul de a deter!ina aportul de i!purificare asupra raului -rges si 5argului. Foraje de o servație .SC -+.au realizat ca!panii de recoltare si analize fizico.pentru -ctivitati Cucleare. > Lacu( G%(esti se incadreaza in categoria a 11.C.c9i!ic si in categoria a 111. Foraje de alimentare: .au dispus !asuri de confor!are cu ter!ene si responsabilitati precise i!purificatorilor direcți si indirecti.SC Edilul CG.SC -uto!obile Dacia S-' 1 fora/.se lipsa colifor!ilor totali si fecali. E=ceptie fac apele raului Da!bovnic: Cea/lov si Cot!eana care din punct de vedere biologic au o calitate !edie spre buna. Calitate necorespunzatoare a apei de suprafata a fost identificata . saproba: apa de calitate buna.+.Sucursala Cercetari Cucleare +itesti' un put la Davidesti? .-rpec9i! S.SC . 5otodata pentru evaluarea calitatii apei in rețele de canalizare !ena/era si pluviala a !unicipiilor +itesti si Ca!pulung: precu! si a apelor evacuate in diverse cursuri de apa de pe raza acestor !unicipii: s.Ca!pulung .'13 fora/e? .$$T: incadrandu..-uto!obile Dacia S-.Ca!pulung.sase fora/e .au .le in categoria . Calitatea apelor de suprafata de pe teritoriul /udetului este in confor!itate cu 4rdinul 11"$02))2.a de calitate (!ezotrof) din punct de vedere biologic. Sursa de poluare care produce degradarea raului Cot!eana este S.> Lacu( Basc%v se incadreaza in categoria a 1 de calitate din punct de vedere fizico.S.n e=ploatare? . Din punct de vedere bacteriologic apa raurilor se incadreaza in totalitate in li!itele confor! S5-S 3))102))2 constatandu.4 S.a facut pe baza analizei bio!asei fito si zoo. > Lacu( Budeasa se incadreaza in categoria a 111.S. c9i!ic si in categoria a 1.Sc9ela +etrol +itesti: sectiile Sa!ara: Cocu: +oiana %acului. Calitatea acestora a fost corespunz7toare confor! S5-S 13"201221: cu e=ceptia substantelor organice: iar la fora/ele de observatie situate la sud de SC -rpec9i! S. +etro!. eferitor la calitatea apei lacurilor de acu!ulare din /udet: e=pertizele efectuate arata faptul ca !a/oritatea acestora s.+itesti cu fora/ele din zonele #aracineni 1 si 11 si . 1n ur!a acestor evaluari s.alcele: ausor si +ecineagu prezinta un grad de curatenie ridicat (()T) incadrandu.a de calitate (eutrof) din punct de vedere biologic.se incadrarea in categoria !ezo saproba pentru o lungi!e de rau de 18$ W!.C-C-% 2))) S. Volum mediu de ape evacuate in receptorii naturali: 82213 !ii !etri cubi prin *$ restitutii? 1331!ii !etri cubi nu necesita epurare prin $ restitutii? 8(882 !ii !etri cubi necesita epurare prin *) restitutii. b& Starea lacurilor Din punct de vedere biologic lacurile' .n raul Cea/lovel: iar raul Cot!eana ra!ane in continuare susceptibil de o eventuala poluare cu cloruri si produs petrolier: c9iar daca a suferit o i!bunatatire a calitatii apei.se in categoria oligotrofa: iar lacurile Hudeasa si Golesti prezinta un grad de curatenie de $*.alea #are? .idraru: Cerbureni: Xigoneni: .

Statia auto!ata instalata la sediul 1+C +itesti: deter!ina ur!atorii poluanti' o=izii de azot: o=izii de sulf si !ono=idul de carbon.alcele si Hudeasa. aul -rges' Capataneni: Xigoneni: +itesti: Cateasca? . aul Doa!nei' #aracineni? . .urilor (9idrocarburi policiclice aro!atice). c& Starea calitatii apelor subterane #onitorizarea calitatii apelor subterane a pus in evidenta ur!atoarele' .ncarcari peste li!itele ad!ise la substante organice si pK: la fora/ele de ali!entare cu apa apartin<nd SC Edilul CG.au inscris in S5-S "()$088 categoria 1 de calitate cu e=ceptia fosfatilor pentru lacurile . prezenta pesticidelor pe arii restranse in zona 8alfani si #icesti: fapt ce a deter!inat declararea zonelor ca zone conta!inate de poluare istorica? . aul 5argului' Ca!pulung si Clucereasa. nu au functionat 1? Sursele potentiale de poluare a apelor sunt' . -pa din precipitatii se analizeaza in punctele' sediul 1+# +itesti si 8undata.+itesti si SC -ro SCa!pulung? . Din punct de vedere fizico.). Unitatea !obila (autolaboratorul) face deter!inari pentru indicatorii' o=izi de azot si sulf: !ono=idul de carbon: ozon: pulberi in suspensie: in cazuri speciale (sesizari: etc.S. au functionat corespunzator "? . statii de epurare orasenesti' +itesti: Ca!pulung: Curtea de -rges? . Suprave'(erea calitatii apei: eteaua de supraveg9ere a calitatii apei este structurata astfel' Sectiuni in flu= rapid R(? .olu!e de ape uzate R8(882 !ii !c Corespunz7tor *"( 1nsuficient 8(2)$ Ceepurat 122 Cele *) restitutii corespunzatoare evacuarii apelor uzate ce necesita epurare sunt dotate cu instalatii de epurare "( de restitutii: din care' .Colibasi si Sucursala de Cercetari Cucleare Colibasi. Deter!inari gaz.+itesti: SC -uto!obile Dacia S. Ta8e( nr+ 0+B+ Rețea de cana(i7are și tratare a a<e(%r u7ate Calitatea apelor evacuate uzate care necesit7 epurare se prezint7 astfel' .B Sc9ela +etrol +itesti. prezenta clorurilor in fantanile din gospodariile li!itrofe raului Cot!eana: deter!inand declararea si a acestor zone ca zone conta!inate de poluarea istorica generata de SC+ +etro! S. aul -rges' Cerbureni: Hudeasa: +itesti +od: Golesti? .cro!ografice pe probe de 3) !inute in punctele' sediul 1+# +itesti: 4ar/a: Cateasca: #ioveni pentru indicatorii din grupa H5V (benzen: toluen: =ilen) si grupa +-K. statii de epurare ape uzate industriale a societatilor' SC -rpec9i! S.Ca!pulung: SC -pa Canal 2))) S.!ezotrof. Sectiuni in flu= lent R 18' .c9i!ic valorile indicatorilor analizati s. aul Doa!nei' Ha9na usului: Ciu!esti? . au functionat necorespunzator "2? .

indicatori bacteriologici.doua categorie de soluri o constituie cele din eta/ul padurilor de rasinoase si de a!estec: care sunt soluri brun acide !ontane de padure cu diferite grade de podzolire si soluri podzolice !ontane. -naliza apei consta in' .n lungul vailor apar soluri brun roscate: si brun. aul -rges' . Solurile /udetului -rges: for!ate in conditii variate de cli!a: relief: !aterial parental: sunt afectate cu intensitate diferira de anu!iti factori li!itativi' a) -rgilozitate asociata sau nu cu diferentierea te=turala sau variatia te=turii profilului solurilor: brun roscate: brune argiloiluviale: brune luvice: luvisoluri albice: planosoluri: .alcele: Hudeasa: Hascov: +rundu: Golesti? . Lacuri de acumulare ) *+ ' . 1n partea nordica a /udetului au o larga rasp<ndire solurile !ontane: acestea fiind soluri brun acide: soluri brunepodzolice feriiluviale: regosoluri: rendzine. .oinea: +iscani? aul . regi! de o=igen? . . aul Da!bovita' +ecineagu. . . 1n sud: inclusiv in ca!pie: apar soluri pseudogleizate: iar .roscate podzolice: specifice unui cli!at !ai cald.. . . %a statiile de epurare ale celor trei !unicipii din /udet au aparut si depasiri ale li!itelor avizate la anu!iti indicatori de calitate: datorate' e=ploatarii necorespunzatoare a treptei biologice? uzurii instalatiilor ce co!pun statiile de epurare? randa!entului scazut al instalatiilor din treapta secundara? te9nologiei greoaie de des9idratare a na!olului pe paturi de uscare? nefunctionarii ingrosatoarelor de na!ol.Cr si suspensiile au prezentat depasiri? (iii) statia de epurare Ca!pulung' azot total: fosfor: CC4Cr si suspensiile au prezentat depasiri. indicatori biologici? . .idraru: 4iesti: Cerbureni: Curtea de -rges: Xigoneni: . grad de !ineralizare? .galbui: cu aciditate ridicata.alea #arului? aul Da!bovița' +odul Da!bovitei? aul 5opolog' Salatruc? aul -rgesel' Ca!aesti: #ioveni? aul Cea/lov' 4ar/a? aul Da!bovnic' Suseni? aul Cot!eana' Ciobani: ic9itele.galbui: iar podisurile pie!ontane Cot!eana si Candesti au soluri podzolice pseudogeice si brune. . -stfel ' (i) la statia de epurare +itesti: indicatorii' a!oniu: CH4*: fosfor au prezentat depasiri ? (ii) statia de epurare Curtea de -rges' a!oniu: fosfor: substante organice (CH4*): CC4. Sol# subsol# ape subterane Cercetarile pedologice au pus in evidenta e=istenta: pe teritoriul /udetului -rges a unei !ari varietati de soluri: incepand de la solurile pa/istilor alpine pana la cele slab dezvoltate si de lunca. aul 5argului' auDor? . Dealurile pie!ontane si subcarpatice ale -rgesului reprezinta do!eniul de dezvoltare a solurilor silvestre podzolice brune si brune.alsan'Hradet: . aul 5<rgului' . indicatori specifici? .

b) Caracterul vertic al vertisolurilor si subtipurilor vertice: datorat caracteristicii de gonflare la u!ezire si contractare . Efectul negativ se reflecta asupra regi!ului apei din sol si asupra radacinilor plantelor care sufera rupturi si distrugeri . se . infiltratia apei este lenta: solul a/unge repede la saturatia !a=i!a .n adanci!e: feno!en co!ple= sau consecinta a unor actiuni: consta in distrugerea si indepartarea solului de catre apele . per!eabilitate si porozitate scazute? .a. De ase!enea poate fi !entionata si poluarea datorita utilizarii nerationale a ingrasa!intelor B in special poluarea cu azotati: azotiti si fosfati. la u!ezire devin plastice si aderente: iar .nsusiri nefavorabile: cu! ar fi' .degradare interioare a caror origine are legaturi directe cu natura si evolutia suprafetei in cauza si surse de poluare e=terioare a caror origine trebuie cautata in e=teriorul suprafetei in cauza. De ase!enea: poluarea solului si a apelor subterane se datoreaza traficului rutier (poluare cu !etale grele) si activitatilor de e=tractie a petrolului (poluarea cu produse petroliere). -vand in vedere nu!arul de locuitori e=pusi: riscul a fost evaluat ca fiind se!nificativ. capacitate !are de retinere si !ica de redare a apei plantelor cultivate? . Conta!inarea !icrobiologica a at!osferei genereaza riscul unor boli infectioase in cazul locuitorilor din vecinatatea fer!elor zoote9nice. 1!pactul asupra calitatii vietii este se!nificativ si se datoreaza . factor li!itativ asociat solurilor cu argilozitate ridicata: este datorat e=cesului de u!iditate provenit din precipitatii? d) Gleizarea: ele!ent diagnostic .n stare uscata crapa? . Din a doua categorie fac parte surse de poluare cu! ar fi irigarea cu ape uzate orasenesti sau industriale insuficient epurate: e!isiile nocive rezultate din procese industriale: circulatia auto: c9i!izarea agriculturii s. 1!pactul asupra sanatatii u!ane consta in aparitia i!bolnavirilor datorita consu!ului de apa provenita din surse subterane de !ica adanci!e (fantani particulare) poluate datorita depozitarii necorespunzatoare a deseurilor !ena/ere: evacuarii necontrolate a apelor uzate si deseurilor provenite din activitatile zoote9nice: aplicarii ingrasa!intelor si activitatilor de e=tractie a petrolului. +entru egiunea Sud #untenia: activitatile de e=tractie a titeiului si cele din do!eniul agricol au avut si au o pondere deosebit de i!portanta in econo!ia regiunii. Din pri!a categorie fac parte eroziunea solului: desertificarea: saraturarea: e=ces de u!iditate s.n stare uscata: a argilei.n !iscare: alunecari: prabusiri? f) -lunecarile de teren: active si0sau stabilizate? g) -ciditatea: ca factor singular sau asociata cu alti factori li!itativi: afecteaza o i!portanta suprafata cu soluri argiloiluviale: ca!bisoluri cu e=ceptia celor brune eu!ezobazice: u!brisoluri: vertisoluri? 9) Continut redus de 9u!us si ele!ente nutritive? +oluarea solului si a apelor subterane este generata in special de depozitarea necontrolata a deseurilor: de e=filtratiile de la depozitele de deseuri: de rezidurile zoote9nice depozitate necontrolat in bataluri nea!ana/ate in vederea fer!entarii.vertisoluri: unele coluvisoluri si soluri aluviale: datorita careia aceste soluri au o serie de .a. factor li!itativ asociat solurilor 9idro!orfe si unele soluri aluviale: este datorata e=cesului de u!iditate provenit din apa freatica aflata la ad<nci!e !ai !ica de 1 ! si0sau din izvoarele de coasta de pe versanti sau baza versantilor? e) Eroziunea de suprafata si . ele!ent diagnostic . 1!pactul asupra !ediului' sursele de poluare fac parte din doua categorii si anu!e surse de poluare.ncalzesc greu: de unde si denu!irea practica de Esoluri reciF.n stratul superior (orizontul sau -QE si partea i!ediat superioara a orizontului H): iar surplusul de apa balteste? .n profunzi!e? c) +seudogleizarea . sunt co!pactate: feno!enul avand intensitate variata de la redusa pana la foarte !are? .n perioadele cu deficit de u!iditate cand solurile crapa pana . -ceste activitati au generat o poluare istorica a solului si a apelor subterane: continuand si in prezent sa afecteze calitatea acestor co!ponente ale !ediului.

9abitatul aspretelui: . Datorita prezentei unor acu!ulari au aparut specii de pasari specifice zonelor u!ede: din care' lebada: lisita: pescarus: corcodel: starc: rata salbatica.23(012*) al Consiliului de #inistrii): 2 vegeteaza . -lte specii sunt corbul: randunica. Starea ariilor naturale prote"ate Datorita reliefului eta/at si asezarii sale la rascruce de influente cli!atice: /udetul -rges este deosebit de bogat . C%nservarea 8i%diversit9ții 1 starea ?a8itate(%r natura(e a =(%rei si =aunei sa(8atice 1 arii <r%teHate #area varietate a for!elor de relief a deter!inat o evidenta zonalitate pe verticala a vegetatiei salbatice si c9iar a plantelor cultivate.alsan: este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acu!ulare . -stfel: de e=e!plu: din cele 1$ specii de plante carora li s.n padurile particulare? . 5abitate naturale Datorita e=istentei unei largi varietati de for!e de relief: in /udetul -rges e=ista aproape toate tipurile de 9abitate identificate . 9abitate forestiere afectate de taieri abuzive efectuate !ai ales . -stfel de la nord la sud se disting ur!atoarele eta/e de vegetatie' eta/ul alpin: eta/ul padurilor de rasinoase: eta/ul padurilor de foioase: eta/ul de stepa.n ce !ai !ult influenta nefasta a factorului antropic.n regiuni si peisa/e deosebit de fru!oase. (dintre aceste sunt ocrotite 12) specii). (aceste e=e!plare de flora sunt considerate ocrotite fie datorita unor acte nor!ative anterioare: fie datorita raritatii lor in /udet). 8lora ocrotita este reprezentata prin' tisa: arborele lalea: laur: !agnolia: GingJo biloba: c9iparosul de balta: castan co!estibil: nuc: salca! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda.(38:2* 9a: ceea ce .n cuprinsul ariei prote/ate.n o!ania. De ase!enea: !irosurile datorate activitatilor zoote9nice si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor !ena/ere au un i!pact se!nificativ asupra calitatii vietii.n +iatra Craiului' floarea de colt (%eontopodiu! alpinu!): sangele voinicului (Cigritella rubra): s!irdarul ( 9ododrendon Jotsc9Oi): bulbucii de !unte (5rolius europaeus): iedera alba (Dap9ne blagaOata): tulc9ina (Dap9ne cneoru!): tisa (5a=us baccata): g9intura galbena (Gentiana lutea): garofita +ietrei Craiului (Diant9us calizonius). 9abitate forestiere din raza ocoalelor silvice 5opoloveni: Curtea de -rges: +oiana %acului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la e=ploatarile petroliere din zona? . 1n acest caz e=ista o necesitate a i!bunatatirii !anage!entului de !ediu dn rezervatie? .n ezervatia . -cestea contin circa $) specii de arbori: 38 specii arbustive: 28$ specii erbacee si subarbustive. !onu!ente ale naturii si istorice din rezervatia E#icrorelief Carstic CetateniF care sunt afectate de activitatile a trei sate de rudari e=istente . -cestea sufera .nsa: din ce . Dintre speciile rapitoare: uliului pasarar si cel sorecar. Circa ")T din suprafata /udetului este acoperita cu paduri situate in principal in zona de deal si de !unte.a atribuit: prin lege: calitatea de !onu!ent al naturii (Decretul nr. Dintre cele (83 tipuri de 9abitate e=istente in o!ania: doar cele 13 9abitate de coasta si o parte din 9abitatele de zone u!ede nu se regasesc in /udet.poluarii solurilor si apelor subterane utilizate ca surse de apa potabila.o ga!a larga a unei bogate flore si faune: precu! si a diferitelor for!atiuni geologice. 1n /udetul -rges e=ista un nu!ar de 82 arii prote/ate in suprafata totala de 3*.alsan: recoltare piatra din rau: poluari diverse: bracona/. E=ista unele e=ceptii in ceea ce priveste afectarea 9abitatelor si cadrului natural !ai ales datorita unor activitati antropice' . De la luncile /oase ale -rgesului si pana in alpinul 8agarasilor regiunea ofera: prin varietatea orografica: conditii opti!e pentru desfasurarea intr.

+entru a putea realiza o suprafata ocrotita co!parabila cu !edia europeana este necesar ca aceasta sa reprezinte circa 1) T din suprafata /udetului.* 12 +estera Uluce0 ). 8acuri glaciare B in a!onte de obarsia vailor: in caldarile %eaotei si sub #oldoveanu: se gasesc !ai !ulte lacuri alpine: situate in principal sub Cur!atura Xarnei.n acea zona.* 3 %ocul fosilifer Suslanesti0 3. Du!itrescu: +. -cestea au fost trecute sub regi! de ocrotire prin Kotar<rea nr.n !ulte situatii ele se alatura sit.n prezent: situatie .* 11 +estera Da!bovicioara0 ). Cele !ai !ulte sunt in bazinul superior al raului Doa!nei la altitudini de peste 12))!: in unele dintre ele s. Este intoc!ita lista rosie a plantelor superioare care cuprinde 1") de specii.n apele raului .a incercat cu /ertfe si straduinte: introducerea vietii. .urilor istorice. >n afara de acestea sunt ocrotite 2" specii cu valoare istorica si dendrologica deosebita si 22 specii de ani!ale.2 2 +estera Dobrestilor0 ). Situatia ariilor prote/ate din /udet se prezinta astfel' Parcul 6ational Piatra Craiului: situat la /onctiunea celor doua !ari catene carpatice: e=tre!itatea sud vestica a Carpatilor 4rientali si capatul estic al Carpatilor #eridionali. Dintre acestea 2( arii prote/ate si doua parcuri nationale fac parte din reteaua nationala de arii prote/ate confor! %egii nr.a i!pus ca o prioritate absoluta. Conditiile de !ediu specifice datorate structurii geologice si configuratiei reliefului: au deter!inat instalarea unei flore foarte bogate si variate cu nu!eroase ende!is!e.alsan. +entru unele arii prote/ate e=ista studii de inventariere a tuturor speciilor de plante e=istente . aspretele 7 relicva din tertiar si o prezenta rara se gaseste inca .n +iatra Craiului: cu obiectiv prioritar crearea !anage!entului unitar la nivelul ariei prote/ate: ur!<nd ca apoi sa e=iste o continuitate a ad!inistrarii parcului de catre structurile nationale e=istente.8( 2 Granitul de la -lbesti0 ).8 " Calcarul nu!ulitic -lbesti0 ). 1!presioneaza se!etia abrupturilor: avenelor: 9ornurilor: vailor si pesterilor care fac din +iatra Craiului una din cele !ai tipice regiuni carstice din tara. Stoica si studiat !ai apoi de #. 1n rezervatia !i=ta . !ezervatia mixta Valsan .n care conservarea 9abitatului aspretelui s.alsanicola.ntors spre nord. +iatra Craiului #are se . Contrar tuturor asteptarilor acest relict tertiar: a supravietuit p<na .*02))) privind aprobarea planului de a!ena/are a teritoriului B sectiunea 111 zone prote/ate: iar restul sunt de interes local.est: spre 9otarul Xarnestilor: iar coada spre sud: . Hanarescu si C. ezervatiile paleontologice: geologice si zonele carstice: adapostesc infor!atii si !arturii inesti!abile despre trecutul acestor !eleaguri si . Arii prote"ate de interes national/9a 7 8egea nr3(/'))) 1 #icrorelief carstic Cet7teni0 "1.* 1) +estera nr.n directia Da!bovicioara.reprezinta *:2T din suprafata /udetului. -spretele a fost descoperit de studentul naturalist C. Stoica: care au identificat .180122" a Consiliului &udetean -rges.nalta singuratica sub for!a unei cul!i !asive de calcar: cu creasta fierastruita ase!enea spinarii unui peste urias: al carui cap volu!inos este .alsan se derulaeaza proiectul %18E MSalvati aspreteleF: sub .n acest peste nu nu!ai o specie noua: ende!ica: ci si un gen nou o!anic9t9Os .Capra0 ")(" 8 +estera +iscul Cegru0 "2.naltul patrona/ al -cade!iei o!ane.* . %a fel de bogata si diversificata este si fauna.fost derulat incepand din 1222 cu suport financiar de la Hanca #ondiala: prin Guvernul o!<niei si egia Cationala a +adurilor: proiectul de conservare a biodiversitatii .1*0 ).* * +oiana cu Carcise Cegarasi0 * $ Xona carstica Da!bovicioara0 123( ( #oldoveanu.

2$ 23 %acul Huda0 1.alsan0 11822 28 %acul Hascov0 1$2 22 %acul lui Harca0 12. 33 +arc #i9aesti0 $* 3" ." *" Hascovele 110 21.8 18 %acul Kartop 10 ).* *$ .2 *1 .2 38 Slanic0 $.* 3$ #untele aiosu0 22 3( ." .Cernat0 32(.$ 1$ %acul Xarna0 ).22 2$ %acul Galbena 1.* *) 5opana0 1(".8 :O:A8 '.2 ** +ravat0 (8.2 2( ezervaȚia .8 *2 Cot!eana0 21.3* 2) %acul Kartop .* 1" -venul din Grind0 )." "* .* "2 Gruiul0 12.ladesti 01*.1 32 Hraniste 10 (.alea Silistei0 2." ") Hraniste 110 *.0 1 21 %acul #7n7stirii0 ).8 1( %acul &g9eburoasa0 1.alea G9i!bavului0 $$22.Cucsoara0 1*.alea ea BXarna0 $"8) 31 Xona carstica #agura.alea C9eii B .edea0 3".2* 3* +adurea 1edu.2 "( Hug9ea 110 33." 3) Golul -lpin .#useteica0 ).3 "2 #alu0 12 "3 Cego!iru0 2) "" +riboaia0 2.3 12 %acul Kartop 110 ).* 1* %acul 1ezer0 ).alea ea0 1.alea Ursului0 $.2 *3 Hascovele 10 3*.2003+1 Parcuri 6ationale 32 +arc Cational +iatra Craiului0 $2$( Arii prote"ate de interes local 7 5otăr%ri C."( 2" %acul 1zvorul.$ "1 #eng9ea0 28.3 2* %acul Scarisoara Galbena0 1.0 ).13 +estera Stanciului0 ).( "8 #oiceanu0 13.$ 22 %acul .( "$ Hug9ea 10 2)".

*( Xoruleasa0 23* *8 Hradet0 $)( *2 Coltul .$ 8( +arcul 8lorica 02.1 (2 Cerbul #ic0 23.$ $3 -rnuta0 2.2 (8 #olivis0 "8.8 81 +apau0 2(.1 $2 #ateias0 2. +lanul Cational de -ctiune pentru #ediu care are rolul de punct de plecare pentru dezvoltarea +lanurilor %ocale si egionale de -cțiune pentru #ediu: e=e!plu sau analogie pentru for!ularea activitatilor si obiectivelor: viziune pentru activitatile de detaliu la nivel regional in scopul sustinerii i!ple!entarii obiectivelor la nivel national? .8 83 +apau Do!nesti0 "2 8" Corbi #o0 12.( (3 #arginea0 2.$ $8 Hr7det uc7r0 32.anator0 1$* $) obaia0 1$) $1 uginoasa0 1.8 $* +odisor0 1. +lanurile %ocale si egionale de -ctiune pentru #ediu elaborate de agentiile /udetene de protectia !ediului care includ atat e=perienta acu!ulata de acestea in legatura cu calitatea !ediului cat si ele!ente rezultate din consultarea altor institutii care opereaza in activitatea lor cu proble!e de !ediu? .1 (( %acsor0 2(.8 8* Corbi %a 01)).$ $2 Carpenis0 1. Strategia Cational7 de Dezvoltare Durabila (SCDD care creaza pre!izele unei racordari depline a .2 (" Cegoiu0 1))) (* ancaciov0 ") ($ -lbutele0 3.8 $( ic9ita0 ").3 82 Corbi0 21." 8$ ezervatia Caturala 8agaras0 3(**$.8 $$ Ce!Țoaica0 88.* :O:A8 .udetul Arges '))( "%ne critice și de risc <rivind deteri%rarea ca(itatii 'ediu(ui @nc%nHur9t%r 1dentificarea si clasificarea proble!elor0aspectelor de !ediu se face luand in considerare' .2 () Hraneasa0 2 (1 .alea Satului0 82 (2 +oienari0 2(.( 8) Ha9na usului0 12.((3)' Sursa: Starea =actorilor de $ediu ." $" 5rivale0 "(8.01--32( :O:A8 <E6E!A8 0).

Scopul este identificarea cantitativa si calitativa a retelelor de acces: utilitati publice: spatiilor si dotarilor publice care pot sustine obiectivele de dezvoltare locala: asigurand relatia dintre . 0+.!partasita pe plan !ondial B cea a dezvoltarii durabile. -cesta din ur!a nu are nici o perspectiva daca nu este co!binat cu conceptual de durabilitate.n anul 2)2) si sa fie usor superior nivelului !ediu european in anul 2)3). 1ndeplinirea acestor obiective strategice va asigura: pe ter!en !ediu si lung: o crestere econo!ica ridicata si: in consecinta: o reducere se!nificativa a decala/elor econo!ico. +entru o !ai inse!nata parte conceptul include poluarea: conservarea naturii si alte aspecte legate de !ediu incon/urator. +rin pris!a indicatorului sintetic prin care se !asoara procesul de convergenta reala: respectiv produsul intern brut pe locuitor (+1H0loc): la puterea de cu!parare standard (+CS): aplicarea Strategiei Cationale creeaza conditiile ca +1H0loc e=pri!at . -ceasta Strategie stabileste obiective concrete pentru trecerea la !odelul de dezvoltare generator de valoare adaugata inalta: bazat pe interesul pentru cunoastere si inovare: orientat spre i!bunatatirea continua a calitatii vietii oa!enilor si a relatiilor dintre ei . Ca orientare generala: lucrarea vizeaza realizarea ur!atoarelor o iective strate'ice pe termen scurt. Conceptul de durabilitate include si conceptul de calitate a vietii. 4rizont 2)13' 1ncorporarea organica a principiilor si practicilor dezvoltarii durabile in ansa!blul progra!elor si politicilor publice ale o!aniei ca stat !e!bru al UE. antropocenic: durabilitatea include ur!atoarele ele!ente' >3 epuizarea resurselor B pentru a nu se a/unge ca viitoarele generatii sa nu aiba resurse '3 aspect ecologice si de protectie a mediului B pentru a asigura un !ediu curat si sanatos in care generatiile prezente si cele viitoare sa traiasca in ar!onie cu !ediu incon/urator? +3 calitatea vietii B pentru a asigura un nivel de trai satisfacator pentru generatiile prezente si viitoare. Din aceste considerente: organis!ele internationale precu!' 1UCC: UCE+ sau 338: definesc dezvoltarea durabila ca fiind aceea de \i!bunatatirea calitatii vietii u!ane si in acelasi ti!p considerand capacitatile de intretinere si suport ale ecosiste!elor in care locui!]. +entru alti specialisti: aspectele legate de calitatea vietii sunt !ai i!portante. . EJistenta un%r (i'ite de de=inire a c%nce<tu(ui de dura8i(itate +entru o parte a specialistilor de !ediu: durabilitatea se refera strict la epuizarea resurselor.+ Ana(i7a resurse(%r =i7iceG starea așe79ri(%r -cest capitol studiaza Msc9eletulF urban al localitatii: care sustine activitatile de dezvoltare locala. . 4rizont 2)3)' -propierea se!nificativa a o!aniei de nivelul !ediu din acel an al tarilor !e!bre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltarii durabile. mediu si lun'' . 1n acest studiu utiliza! cea !ai consacrata definitie: cea a Co!isiei #ondiale pentru #ediu si Dezvoltare din cadrul Catiunilor Unite: publicata in cadrul raportului Hrundtland.n ar!onie cu !ediul natural.o!aniei la o noua filosofie a dezvoltarii: proprie Uniunii Europene si larg .n +CS sa depaseasca: in anul 2)13: /u!atate din !edia UE: sa se apropie de 8)T din !edia UE . 4rizont 2)2)' -tingerea nivelului !ediu actual al tarilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltarii durabile. 5oate cele trei ele!ente prezentate sunt foarte i!portante pentru a putea vorbi de o dezvoltare durabila la nivel global.sociale dintre o!ania si celelalte state !e!bre ale UE.

DC $* . &ud.121Q823: % R 31:(11 J!? *. Di!bovita B +itesti: J! 8)Q2$2.ilcea: J! )Q))).ilcea: J! 8"Q))).-1' %i!.1)$Q*)): % R 2$:22$ J!? 2.DC $*' %i!.' DC $* B Hrosteni B Costesti B %i!.celelalte resurse locale si capacitatea de a le transfor!a in produse si servicii cu valoarea adaugata cat !ai !are. DC (3 C' Sc9itu Golesti B Curtea de -rges B %i! &ud. DC (2 -' %i!. &ud.$1Q"3": % R$2:$82 J!? 11. 4lt B %unca Corbului B Cerbu B +itesti : J! 2)Q)*).12)Q(1": % R 32:8($ J!? 8.22Q))): % R 21:"1$ J!? 1).11$Q8)8: % R 11*:$$2 J!? "."2Q12*: % R "2:12* J!? 12.*1Q$)): % R "2:2)1 J!? $.1)Q18": %R1):18" J!? 5otal lungi!e dru!uri nationale *$2:$83 J! De alfel se re!arc7 . DC $* D' -lbota B #osoaia B Hascov : W! )Q))). &ud. 4lt B .$"Q11): % R 2):*(3 J!? 2. 5eleor!an: J! )Q))). &ud. Hrasov: J! )Q))).DC $* H ' -1(+itesti) B Gea!ana B+itesti: J! )Q))). &ud.1*$Q((*: % R (2:$$3 J!? 3. Curtea de -rges BCapataneni B #al Sting %acul .idraru B %i!.DC (C ' Hascov. Di!bovita B Hadeni B .+-+ In=rastructura de acces si trans<%rt 'ar=uri si <ers%ane Dru!uri nationale din /udetul -rges 1. &ud. &ud.DC ( ' %i!.ntre Hucuresti si Sibiu: E (): E *(". Sibiu: J! )Q))).(Q*)): % R (:3$" J!? (. DC $( H ' %i!.ntre unele dintre cele !ai i!portante regiuni ale ț7rii' E 81 . . &ud.edea B +oiana %acului B +itesti : J! 1*8Q2)). Fi&ura 0+3+ Harta rețe(ei de dru'uri @n Hudețu( Ar&eș . . Di!bovita B 5opoloveni B +itesti B #oraresti B %i!. &ud. DC (3 D ' Ciu!esti B Suslanesti: J! )Q))).alea #are : J! "3Q2().n /udețul -rgeș și e=istența a nu!eroase c7i de co!unicație: care fac leg7tura . 0+. +rocesul de urbanizare a devenit un feno!en general: specific si ireversibil: fiind rezultatul unor factori obiectivi cu! ar fi dezvoltarea co!ertului: a transportului si a industriei. DC (3 ' +itesti B Ci!pulung #uscel B %i!.

+lanul &udetean de Gestionare a Deseurilor a/uta la proiectarea flu=ului de deseuri prin' N viziune globala asupra etapelor din gestiunea deseurilor: care !ai departe a/uta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale siste!ului: care ur!eaza a fi rezolvate prin planificare integrata? .+. +lanul vizeaza atingerea tintelor UE si a celor nationale: prin identificarea solutiilor durabile adaptate la conditiile locale specifice.0+.+ In=rastructura de 'ediu Siste'u( de &esti%nare a deseuri(%r @n Hudețu( Ar&eș +lanul /udețean de !anage!ent integrat al deșeurilor are un rol c9eie .n dezvoltarea unei gestionari durabile a deseurilor: fiind un instru!ent de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana: pe baza caruia se poate obtine asistenta financiara.

+) Ev%(uția indicat%ri(%r de &enerare deșeuri @n Hudețu( Ar&eș .udețean de <estionare a ?eșeurilor '))0@')>+ Gra=icu( 0+. -cest +lan descrie !odul de gestionare a deseurilor !unicipale? ter!enul de deseuri !unicipale include' N deseuri !ena/ere? N deseuri co!erciale asi!ilabile celor !ena/ere? N deseuri verzi din parcuri: gradini si piete? N deseuri volu!inoase? +lanul &udetean de Gestiune Deseuri este o descriere a' N conditiilor e=istente in do!eniul gestion7rii deseurilor? N !asurilor si actiunilor necesare pentru rezolvarea proble!elor si a punctelor slabe in siste!ul e=istent de gestionare a deseurilor? N conditiilor i!puse in do!eniul gestionarii deseurilor: luand in considerare' cerintele UE si nationale? cerintele regionale? N etapelor necesare pentru respectarea acestor conditii? Gra=icu( 0+-+ C%'<%7iția 'edie a deșeuri(%r @n Hudețu( Ar&eș Sursa: Plan .N identificarea solutiilor durabile din punct de vedere econo!ic si ecologic: adaptate la conditiile locale specifice.

44+B44 Deseuri !ena/ere Deseuri industriale 555B+/ -/200+430 > -3-5.a prezentat astfel ' Ta8e( nr+ 0+.Sursa: Plan .udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+ ?e/euri municipale /i asimilabile a& ?eseuri mena"ere 1n /udetul -rges la nivelul inceputului de an 2)1) situatia cantitatilor de deseuri !ena/ere si industriale generate s. #a(%ri=icat De<%7itat te'<%rar > -B.+.+2B/ -ctualul siste! de gestionare a deseurilor !ena/ere (colectare si transport) dinaintea finalizarii etapei a doua a progra!ului /udetean prezinta lipsuri si anu!e' .+ Evidențierea ti<uri(%r de deșeuri Ti< deseu Cantitate <r%dusa :t%neG(una.5/ De<%7itat de=initiv 555B+/ ..

>n cazul co!unelor suburbane: datorita siste!ului deficitar (sau ine=istent) de gestionare a deseurilor se constata depozitari necontrolate de deseuri .n albiile raurilor: la capete de pod sau pe terenuri apartinand do!eniului public: organizarea serviciilor de salubritate fiind .n faza incipienta.? . !irosuri dezagreabile? . prezenta rozatoarelor? . +rin capacitatile epuizate ale depozitelor se se!naleaza depasiri ale suprafetelor de depozitare producand ne!ultu!iri ale proprietarilor terenurilor li!itrofe afectate. calitatea apelor subterane? . Cici unul din depozitele e=istente nu era autorizat din punct de vedere al protectiei !ediului.!pre/!uite? . nu!eroase discutii cu proprietarii terenurilor invecinate: ne!ultu!iti de faptul ca proprietatile lor sunt afectate de apa poluata ce se scurge din depozit cat si de gunoaiele usoare antrenate de vant. prin dega/arile de gaze este favorizat feno!enul de autoaprindere? . nu e=ista un siste! de supraveg9ere si paza. aspect dezolant? . Ta8e( 0+/+) C%'<%7itia 'edie a deseuri(%r 'enaHere c%(ectate de (a <%<u(atie . ec9iparea unor puncte de colectare este nesatisfacatoare: recipientii prezentand un grad de uzura ridicat: in !ulte cazuri avand o capacitate de stocare insuficienta: nefiind posibila o colectare selectiva a deseurilor?  nu toate aceste puncte sunt dotate cu platfor!e betonate: afectand astfel calitatea solului si a panzei freatice. nu sunt .ncarcare a punctelor de colectare si i!plicit producerea de disconfort locuitorilor din zonele respective. nu au siste!e de i!per!eabilizare a spatiului de depozitare? . posibilitatea aparitiei unor epide!ii? . Depozitarea deseurilor !ena/ere din /udetul -rges se efectueaza in * localitati urbane: in depozite care nu sunt a!ena/ate intr. nu e=ista un siste! de evidenta a cantitatilor de deseuri depozitate? . nu au siste!e de colectare (drenuri de preluare a levigatului): nu au canale de preluare a apei pluviale: etc.  ridicarea si transportul deseurilor se efectueaza cu utila/e uzate fizic si !oral: fapt ce genereaza o situatie de disconfort prin dega/are de !irosuri specifice si pierderi de deseuri pe rutele de transport?  datorita nu!arului insuficient de utila/e si starea te9nica deficitara a acestora se produc perturbari ale progra!ului de ridicare a deseurilor: rezultand o supra.un siste! de depozitare controlata: aceasta afectand factorii de !ediu dupa cu! ur!eaza' . Depozitele nu sunt realizate cu siste!e de protectie a !ediului: cu! a fost' .

deseurile de uleiuri uzate? .au produs 1(3. ruta 1 deserveste co!unele ' Cio!agesti: Cuca: #oraresti: Uda: . Colectare /i transport 1naintea aplicarii etapei a doua a proectului finantat prin +4S #ediu: dotarea punctelor de colectare a deseurilor !ena/ere este inca insuficienta: !ulte dintre containere sunt uzate: in !ulte cazuri lipsesc sau capacitatea este insuficienta.n /udetul -rges se evidentiaza' .udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+ ?eseuri industriale >n /udetul -rges a fost inventariat la nivelul anului 2))8 un nu!ar de $) agenti econo!ici industriali: din care 2* erau generatori de deseuri periculoase.($3:$2 tone deseuri industriale: din care $. Cu!arul insuficient de ec9ipa!ente si conditia te9nica au dus la nerespectarea progra!ului de ridicare a deseurilor si supraincarcarea punctelor de colectare. Dintre categoriile de deseuri periculoase: care constituie o proble!a i!portanta .2"):(3 tone deseuri periculoase: ceea ce reprezenta " T din cantitatea de deseuri industriale.uit sunt: .Sursa: Plan . deseurile cu continut de fenoli rezultate din do!eniul ali!entarii cu carburanti B acestea fiind depozitate la ra!pa ecologica de sla!uri petroliere +oiana %acului.n rezervoare sau .n depozite special a!ena/ate? . -utele sta ilite pentru mediul rural si cuprinse in proiectul revi. %a acel nivel s. Colectarea si transportul deseurilor solide are loc inca in unele cazuri (in special !ediu rural) cu ec9ipa!ente invec9ite care creeaza disconfort: rezulta !irosuri urate si pierderi de deseuri in ti!pul transportului.edea: Cepari:Sapata: Cot!esna: Cocu: -lbota ? .n 9alde betonate (acoperite sau nu): . sla!urile (na!olurile) provenite din instalatiile de acoperiri !etalice contin<nd Cd: Cr$Q: +b: CC (apartin<nd sectorului industrie) B acestea fiind depozitate . -nu!ite puncte de colectare nu aveau platfor!e betonate: astfel incat calitatea solului si a apei de subterane pot fi afectate.

ruta 2 deserveste co!unele ' #osoaia: +oiana %acului: Habana: Draganu: Hascov: #erisani: #alureni: Hudeasa: #icesti: #aracineni ? . ruta $ deserveste co!unele ? -lbesti: Hug9ea de /os: Hug9ea de sus: Cetateni: #ioarele: Sc9itu Golesti. Gradul de acoperire cu servicii de salubritate si ponderea populatiei arondate la servicii de salubritate este putin peste *)T. 2$ T in !ediul urban si 18 T in !ediul rural. +relucrarea deseurilor colectate consta in sortarea !anuala pe grupe de !ateriale: dez!e!brare: !aruntire: presare: balotare si transportul lor la agentii econo!ici din tara care realizeaza reciclarea respectivelor tipuri de deseuri. Eliminarea deseurilor# tratare si depozitare eciclarea deseurilor !unicipale si valorificarea deseurilor !ena/ere si asi!ilabile colectate separat s. +onderea populatiei deservita este de cca.a facut doar prin depozitare anterior aplicarii !anage!entului integrat al deseurilor.a facut pana la aplicarea progra!ului de !anage!ent integrat al deseurilor. ?e/euri generate din activitati medicale . Cea !ai !are parte din cantitatea colectata de valorificatori provenea din industrie. Eli!inarea deseurilor !ena/ere si asi!ilabile pentru /udetul -rges s. %a fel si pentru tratarea ter!ica a deseurilor !unicipale. 1n !ediu rural !ai e=istau 1"1 locuri de depozitare te!porara: care in general sunt terenuri nea!ena/ate: dispuse prin Kotararea Consiliului %ocal: ad!inistrate de pri!arii.biologica nu s.a facut prin unitati de tip E#-5 si alti agenti econo!ici dotati cu ec9ipa!ente de valorificare. raportare a operatorilor de salubritate: decat de cantitatile de deseuri in sine. 1n fiecare oras e=istau inaintea aplicarii proiectului finantat prin +4S #ediu: depozite date in ad!inistratia agentilor de salubritate. ruta * deserveste co!unele ' ucar: Dragoslavele: %eresti: Stoienesti: Godeni: Herevoiesti: Hoteni: +oienari ? . 5er!enul de inc9idere prevazut de KG 3"202))* este anul 2)1(. ruta 3 deserveste co!unele ' #ioveni: Davidesti: Kartiesti: #i9aesti: 5itesti: Halilesti: Stalpeni: Dar!anesti: Cosesti ? . +onderea populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate in /udet' din total populatiei: peste /u!atate beneficiaza de servicii de salubritate. 1n /udetul -rges e=ista un singur depozit ecologic din punct de vedere constructiv: dar nu si din punct de vedere al !odului in care a fost e=ploatat anterior: in orasul #ioveni. De precizat este faptul ca datorita vec9i!ii unora dintre depozite: infor!atiile furnizate de operatorii lor: in baza c9estionarelor: nu au fost suficient de relevante pentru un grad !ai !are de detaliere. Cegresti: +riboieni: 5opoloveni: Calinesti: Stefanesti ? . Un nu!ar de 12 operatori B regii B societati co!erciale si servicii ale pri!ariilor isi desfasoara activitatea in do!eniul de salubritate in cadrul localitatilor urbane si rurale din /udet. Confor! KG 3"202))* privind depozitarea deseurilor: spatiile de depozitare din zona rurala necesitau reabilitare prin salubrizarea zonei si reintroducerea acesteia in circuitul natural sau prin inc9idere confor! nor!elor europene.. Datele generale referitoare la depozitele de deseuri e=istente se gasesc in docu!entele specifice si au fost analizate in cadrul evaluarii c9estionarelor pentru colectare date in cadrul acestui Studiu. 5ratarea !ecano. ruta " deserveste co!unele ' 4ar/a: Cateasca: atesti: %eordeni: Hogati: Dobresti: Hotesti: Heleti.

G. sa nu prezinte riscuri pentru apa: aer: sol: fauna sau vegetatie? . -laturi de #inisterul #ediului: autoritatea co!petenta de decizie si control in do!eniul gestionarii deseurilor spitalicesti: #inisterul Sanatatii are o serie de atributii in acest do!eniu: atributii stabilite prin art. Codurile de culori ale a!bala/elor in care se colecteaza deseuri rezultate din activitatea !edicala sunt' 'al en pentru deseurile periculoase si ne'ru pentru deseurile nepericuloase. -!bala/ul in care se face colectarea si care vine direct in contact cu deseurile periculoase este de unica folosinta si se eli!ina odata cu continutul. +otrivit art. deseuri anato!o. deseuri infectioase (care contin sau care au venit in contact cu sange sau cu alte fluide biologice: precu! si cu virusuri: bacterii: paraziti)? . 21202))2 au fost aprobate Cor!ele 5e9nice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile !edicale.patologice si parti anato!ice (care cuprind parti anato!ice: !aterial biopsic: fetusi: placente: cadavre de ani!ale rezultate din activitatile de cercetare si e=peri!entare)? .taietoare (reprezentate de ace: catetere: seringi cu ac: branule: la!e de bisturiu de unica folosinta: pipete: sticlarie de laborator care au venit in contact cu !aterial infectios)? . intepatoare se folosesc cutii din carton prevazute in interior cu saci de polietilena sau saci din polietilena galbeni: !arcati cu pictogra!a P+ericol biologicP. ( din Cor!e: deseurile rezultate din activitatea !edicala se clasifica: in functie de criterii practice: in deseuri nepericuloase si deseuri periculoase. +entru deseurile infectioase care nu sunt taietoare . -ceste deseuri inceteaza sa !ai fie nepericuloase daca sunt a!estecate cu o cantitate oarecare de deseuri periculoase.U. +rin 4rdinul #inistrului Sanatatii nr. nr. +rocesele si !etodele folosite pentru eli!inarea deseurilor trebuie sa nu puna in pericol sanatatea populatiei si a !ediului: respectand ur!atoarele principii' .G. deseuri intepatoare. sa nu afecteze peisa/ele sau zonele prote/ate: fiind interzisa abandonarea: aruncarea sau eli!inarea necontrolata a deseurilor. ") din 4. sa nu produca poluare fonica sau !iros neplacut? . (802))) care transpune in legislatia nationala Directiva CE nr. $102))$' evalueaza i!pactul produs de deseuri asupra sanatatii populatiei: elaboreaza strategia si progra!ul de gestionare a deseurilor rezultate din activitatile !edicale: elaboreaza regle!entari specifice pentru gestionarea deseurilor !edicale: controleaza activitatile de gestionare a deseurilor !edicale: gestioneaza baza de date a deseurilor rezultate din activitatea !edicala. (802))): astfel cu! a fost !odificat prin 4. (*0""2 privind deseurile si Directiva CE nr. deseuri c9i!ice si far!aceutice (includ serurile: vaccinurile: !edica!entele cu ter!en de valabilitate e=pirat: reziduurile de substante c9i!ioterapice: reactivii si substantele folosite in laboratoare).U. Deseurile periculoase rezulate din activitatile !edicale se clasifica in patru !ari categorii' .egi!ul deseurilor este regle!entat de 4rdonanta de Urgenta a Guvernului nr. Gestionarea deseurilor i!plica nor!e specifice de colectare: transport: valorificare si eli!inare a deseurilor: inclusiv supraveg9erea acestor operatii si ingri/irea zonelor de depozitare dupa inc9iderea acestora. -l doilea a!bala/ in care se depun sacii si cutiile pentru deseuri periculoase . Sunt incluse in categoria deseurilor nepericuloase ur!atoarele !ateriale' a!bala/ele !aterialelor sterile: flacoanele de perfuzie care nu au venit in contact cu sange sau cu alte lic9ide biologice: g9ipsul neconta!inat cu lic9ide biologice: 9artia: resturile ali!entare (cu e=ceptia celor provenite de la sectiile de boli contagioase): sacii si alte a!bala/e din !aterial plastic: recipientele din sticla care nu au venit in contact cu sange sau alte lic9ide biologice. 210$82 privind deseurile !edicale periculoase. Deseurile nepericuloase sunt deseurile asi!ilabile deseurilor !ena/ere: rezultate din activitatea serviciilor !edicale: ad!inistrative: de cazare sau a blocurilor ali!entare.

Containerul trebuie sa fie etans si prevazut cu siste! de prindere adaptat siste!ului auto!at de preluare din ve9iculul de transport sau adaptat siste!ului de golire in incinerator. 5ransportul deseurilor periculoase rezultate din activitatea !edicala: pe dru!urile publice spre locul de eli!inare finala: se face pe rute avizate de Directia de Sanatate +ublica &udeteana. . educerea cantitatii de deseuri rezultate din activitatea !edicala are o i!portanta deosebita: dat fiind faptul . "1 din Cor!ele 5e9nice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitatile !edicale aprobate prin 4. 5ransportul deseurilor periculoase in incinta unitatii se face pe un circuit separat de cel al pacientilor si vizitatorilor. Deseurile nepericuloase nu necesita trata!ente speciale si se includ in ciclul de eli!inare a deseurilor !unicipale: cu e=ceptia resturilor ali!entare provenite din spitalele de boli contagioase: care necesita autoclavare inainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. 1n aceste conditii: este evidenta i!portanta reducerii cantitatii de deseuri.este reprezentat de containere !obile: aflate in spatiul de depozitare te!porara.S.U. 1n confor!itate cu principiul Ppoluatorul platesteP: costurile operatiilor de eli!inare a deseurilor se suporta de catre detinatorul de deseuri care incredinteaza deseurile unui colector si0sau de catre detinatorul anterior al deseurilor sau producatorul produsului din care a rezultat deseul. +entru deseurile periculoase durata depozitarii te!porare nu trebuie sa depaseasca (2 de ore: din care "8 de ore in incinta unitatii si 2" de ore pentru transport si eli!inare finala.G. De ase!enea: scaderea cantitativa a deseurilor !edicale se obtine si prin reutilizarea si reciclarea categoriilor de deseuri !edicale care pot face obiectul acestor tipuri de operatiuni. (802))): au obligatia' de a preda deseurile: pe baza de contract: unor colectori sau sa asigure valorificarea sau eli!inarea deseurilor prin !i/loace proprii? de a dese!na un anga/at care sa ur!areasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de lege in sarcina detinatorilor0producatorilor de deseuri? sa per!ita autoritatilor de inspectie si control accesul la !etodele: te9nologiile si instalatiile pentru tratarea: valorificarea si eli!inarea deseurilor: precu! si la docu!entele care se refera la deseuri? sa separe deseurile in vederea valorificarii sau eli!inarii acestora. -pro=i!ativ 2*T din cantitatea totala a deseurilor produse intr.e9iculul care transporta deseurile periculoase trebuie sa corespunda ur!atoarelor cerinte !ini!e' co!parti!entul destinat containerelor sa fie separat de cabina soferului? sa aiba dispozitive de fi=are a containerelor in ti!pul transportului? sa fie utilat cu siste!e etanse de inc9idere a usilor co!parti!entului destinat containerelor? sa contina siste!e de asigurare i!potriva raspandirii deseurilor periculoase in !ediu in caz de accident. Durata depozitarii te!porare a deseurilor va fi cat !ai scurta posibil: iar conditiile de depozitare vor respecta nor!ele de igiena in vigoare. Detinatorii si producatorii de deseuri: in confor!itate cu dispozitiile art. Deseurile sunt transportate in carucioare speciale sau containere !obile: care se spala si se dezinfecteaza dupa fiecare utilizare: la locul unde sunt descarcate. nr. Separarea deseurilor !edicale in deseuri periculoase si nepericuloase constituie pri!ul pas pentru reducerea cantitatii de deseuri.#. +otrivit art. 12 din 4. nr. 21202))2: !etodele folosite pentru eli!inarea finala a deseurilor periculoase rezultate din activitatile !edicale sunt incinerarea in incineratoare care respecta nor!ele si standardele in vigoare privind e!isiile de gaze in at!osfera: si depozitarea in depozitul de deseuri. Spatiul de depozitare te!porara trebuie sa e=iste in fiecare unitate sanitara si sa aiba doua co!parti!ente' un co!parti!ent pentru deseurile periculoase: prevazut cu dispozitiv de inc9idere care sa per!ita accesul nu!ai persoanelor autorizate si un co!parti!ent pentru deseurile nepericuloase: a!ena/at confor! nor!elor de igiena in vigoare privind !ediul de viata al populatiei. #etodele de eli!inare a deseurilor de acest tip trebuie sa asigure distrugerea rapida si co!pleta a factorilor cu potential nociv pentru !ediu si pentru starea de sanatate a populatiei. Deseurile nepericuloase se colecteaza in saci din polietilena de culoare neagra: inscriptionati PDeseuri nepericuloaseP.o unitate !edicala sunt deseuri periculoase: in prezent: cantitatea de deseuri rezultate din activitatile !edicale fiind in continua crestere: !ai ales ca ur!are a utilizarii !aterialelor de unica folosinta.

au e=portat 132:2)) tone substante ca atare si s. 1.ca prin aceasta !asura se realizeaza prote/area !ediului incon/urator: o !ai buna protectie a !uncii si: nu in ulti!ul rand: prote/area sanatatii populatiei. 8"202))$ privind anu!ite gaze fluorurate cu efect de sera.224 Sursa: /'entiile Judetene pentru Protectia Mediului. -r!onizarea legislației naționale cu actele nor!ative europene . Ta8e( 0+5+) C%'<%7itia 'edie a deseuri(%r 'enaHere c%(ectate de (a <%<u(atie Gra=icu( 0+0+) P%nderea c%nsu'u(ui de a&enți =ri&%ri=iciF <e ti<uriF @n anu( . S.n do!eniu reprezinta una din prioritatile autoritatilor co!petente. Substante reglementate de Protocolul de la $ontreal BO?S& si alternative -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a actualizat inventarul operatorilor econo!ici care desfasoara activitati cu substante regle!entate in confor!itate cu cerintele egula!entului nr. /'entiile -e'ionale pentru Protectia Mediului si operatori economici . Amportul si exportul anumitor substante si preparate perculoase BPAC& 1n do!eniul i!portului Di e=portului substantelor restrictionate regle!entate prin egula!entul (CE) nr.))*02))2 privind substantele care depreciaza stratul de ozon si ale egula!entului nr.au i!portat 1*2:"2( tone a!estecuri care fac obiectul egula!entului $8202))8. $8202))8 al +arla!entului European si al Consiliului din 1( iunie 2))8 privind e=portul si i!portul de produse c9i!ice periculoase: -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a actualizat inventarul i!portatorilor e=portatorilor +1C cu infor!atii aferente anului 2))2. Substante si preparate c9imice periculoase Datorita riscului pentru !ediu si sanatatea u!ana reprezentat de substantele si preparatele c9i!ice periculoase: !anage!entul si !onitorizarea acestora prezinta interes deosebit din partea tuturor factorilor responsabili.

-gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a inventariat cantitatile de produse cu continut de substante noi +4+s utilizate in vederea raportarii la Co!isia Europeana. Ta8e(u( 0+4+) Cantitati(e de <r%duse cu c%ntinut de POPs n%i Sursa: /'entiile Judetene pentru Protectia Mediului.n pl7ci Di tuburi din azboci!ent. -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a evaluat: prin procedura co!unitara: si a intoc!it rapoarte de evaluare de !ediu si ecoto=icologie pentru 1 produs de protectia plantelor: 3 rapoarte de evaluare asupra ec9ivalentei sursei de substanta activa si 2 rapoarte de evaluare: in vederea obtinerii unei autorizatii pentru efectuare de teste in conditii controlate. @ $ercurul 1nventarul privind !ercurul in perioada 2))(. /'entiile -e'ionale pentru Protectia Mediului si operatori economici Ta8e(u( 0+-2) Inventaru( <rivind 'ercuru(F @n <eri%ada .G. 12"02))3 privind prevenirea: reducerea Di . > P%(uanti Or&anici Persistenti 1n do!eniul poluanților or'anici persistenti s-au intocmit inventare cu su stantele noi propuse a fi introduse pe -ne=ele Conventiei de la StocJ9ol!: +rotocolului +4+s: respectiv egula!entului nr. nr. 8*)02))" privind poluantii organici persistenti.2))2 se prezinta in tabelul de la /os.225 Sursa: /'ențiile Județene pentru Protecția Mediului.Evaluarea riscului asupra mediului al produselor biocide si pentru protectia plantelor > Pr%duse <entru <r%tecția <(ante(%r 1n vederea i!ple!entarii Directivei 210"1" privind plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor: in anul 2))2 au fost e!ise 1)2 avize de !ediu pentru produse de protectia plantelor necesare in vederea o!ologarii acestora: dintre care 38 produse au fost o!ologate de Co!isia Cationala de 4!ologare a +roduselor pentru +rotectia +lantelor prin procedura na ționala. -v<nd .n inventarele privind azbestul Di deDeurile de azbest rezult7 c7: din toate articolele care conțin azbest: cele !ai !ari cantit7ți se reg7sesc .22/ 1 .n vedere prevederile art.12 din K. /'ențiile -e'ionale pentru Protec ția Mediului 0i operatori economici @ Prevenirea# reducerea si controlul poluarii mediului cu azbest Din datele cuprinse .

Sursa: Agentiile . S.au inregistrat 328 de solicitari ale operatorilor care au fost consiliati.ncep<nd cu 1 ianuarie 2))(: activit7țile cu azbest au fost interzise: !aterialele cu conținut de azbest e=istente sunt considerate deDeuri.225 Gra=icu( 0+3+) P%nderea cantit9ți(%r de a78est şi a deşeuri(%r de a78est :K.22. .controlul polu7rii !ediului cu azbest: !odificat7 Di co!pletat7: confor! c7rora: . -ctivitatea de consiliere a operatorilor se desfasoara prin inter!ediul biroului national de asistenta te9nica (KE%+DESW B E-CK) constituit in confor!itate cu cerintele egula!entului E-CK: 5itlul V111: -rt. a verificat si validat listele co!unicate de -gentia Europeana pentru +roduse C9i!ice (ECK-) de la KelsinJi: care cuprind fir!ele si substantele preinregistrate in 2))8.au identificat *2) operatori econo!ici cu sediul social in o!ania si respectiv: 1).*2$ de substante. 1n anul 2))2 s.#.+. Ta8e( 0+--+ ) Inventaru( artic%(e(%r cu a78est şi a deşeuri(%r de a78estF <e anu( . <rivind inre&istrareaF eva(uareaF aut%ri7area si restricti%narea su8stante(%r c?i'ice > REACH -.udetene pentru Protectia $ediului# Agentiile !egionale pentru Protectia $ediului si operatori economici > Re&u(a'entu( -42/G.C. 12".

si statutul de centru de interes .9oI? • flu= de infor!ații? • intensificarea contactelor? .n epoca !edieval7: . 8or!at si dezvoltat .n centrul sc9i!burilor de produse care se f7ceau .1: -rt.ntre zonele de c<!pie: deal si !unte orasul a devenit: .n &udețul -rgeș activitatea econo!ic7 este deter!inat7 de sectorul industrial: voi reprezenta sectorul acesta detaliind: !ediul econo!ic al #uncipiului +itești: reședința &udețului -rgeș.ntre estul si vestul #unteniei: .Confor! prevederilor 5itlului . De !are i!portanț7 prin intensitatea lor au fost sc9i!burile co!erciale cu Hrasovul si Sibiul: renu!ite centre de co!erț si !estesuguri ale vre!ii. "" din egula!entul (CE) 12(202))8 privind clasificarea: etic9etarea si a!balarea substantelor si a!estecurilor (C%+): -gentia Cationala pentru +rotectia #ediului a constituit biroul national de asistenta te9nica (KE%+DESW B C%+) care functioneaza i!preuna cu KE%+DESW B E-CK. -fl<ndu.n perioadele interbelic7 si postbelic7: +itestiul !ențin<ndu.un co!ercial si de tranzit.ntre aceasta si 5ransilvania si .ntre localit7țile urbane din țar7. pentru .a transfor!at din sat .se .a continuat si .n /udețul -rges si cadrul natural au deter!inat: .se .ntreprinderi' • !i/loace de pro!ovare B JnoI.o regiune natural7 co!ple=7: +itestiul se afl7 la intersecția unor vec9i dru!uri co!erciale si c7i de co!unicații care au asigurat si continu7 s7 asigure per!anente si !ultiple leg7turi .+0+ In=rastructura ec%n%'ica >ntruc<t . 1n prezent: +itestiul este un oras puternic industrializat: cu un potențial econo!ic ridicat: f7cand parte din categoria celor !ai dezvoltate orase din o!ania. Dezvoltarea industriei: cresterea continu7 a nu!7rului de locuitori: !ateriile pri!e si !aterialele e=istente . -ctivitatea !estesug7reasc7 si co!erțul au fost pri!ele activit7ți care s. Dezvoltarea ascendent7 a orasului s.si stabileasc7 ca principal obiectiv .se !ulte din ra!urile industriale e=istente la nivel național. -sigurarea unei baze sigure si viabile a activit7ții econo!ice si a !uncii pentru viitorul localit7 ții: care s7 asigure o bun7 calitate a vieții locuitorilor si s7 contribuie la regenerarea unei zone !ai largi face ca ad!inistrația local7 s7.n acelasi ti!p: e=tinderea si diversificarea rețelei co!erciale si de servicii.n t<rg si apoi: . 4 caracteristic7 de baz7 a dezvolt7rii sale econo!ice vizeaz7 ga!a deosebit de diversificat7 a rețelei industriale: aici reg7sindu.n +itesti si .n aceast7 perioad7: unul dintre cele !ai active centre de co!erț din țara o!<neasc7.ntr. +rin asezarea geografic7 favorabil7 sc9i!burilor: dezvoltarea !estesugurilor si a agriculturii: atenția acordat7 acestor !eleaguri de c7tre unii do!nitori: +itestiul s.ntre Europa Central7 si +eninsula Halcanic7.n oras. Dup7 anii 12(): c<nd orasul a fost ridicat la rang de !unicipiu: at<t activitatea econo!ic7 c<t si cea social B cultural7: au c7p7tat o nou7 di!ensiune: +itestiul situ<ndu. 4pinia oa!enilor de afaceri este c7 dezvoltarea sectorului econo!ic este baza dezvolt7rii intregii societ7ți. >n acest conte=t: este esențial pentru +itesti s7 p7streze stabilitatea si s7 asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.n dezvoltarea local7 p7strarea potențialului econo!ic al industriilor c9eie si crearea condițiilor pentru diversificarea serviciilor oferite at<t cet7țenilor: c<t si agenților econo!ici. Heneficiile dezvolt7rii locale se reg7sesc atat la nivelul intreprinderii cat si la nivelul co!unit7ții' . 0+.au dezvoltat: transfor!<nd +itestiul .ntre cele !ai !oderne si dina!ice resedințe de /udeț din țar7.ntr.

ntre .• . forț7 de !unc7 superior calificat7? .nalt7 te9nologie? .()) . -pro=i!ativ un sfert din econo!ia local7 revine sectorului serviciilor: celelalte sectoare' industria: construcțiile: turis!ul si agricultura dețin<nd ponderi de ):(T.n do!eniul cercet7rii prin .uri active? . Gra=icu( 0+B+ Perce<ția cet9țeni(%r <itesteni <rivind ev%(uția ec%n%'ic9 a %rasu(ui .ntreprinderi? • !ediu de afaceri propice succesului. pentru co!unitate' • creare de locuri de !unc7? • cresterea veniturilor obținute din ta=e? • cresterea gradului de valorificare a construcțiilor? • cresterea nivelului de trai? • cresterea puterii de cu!p7rare? • reducerea !igr7rii forței de !unc7? • posibilitatea de a realiza parteneriate de cooperare .n stare de fali!ent: de reorganizare /udiciar7: .12:3T din econo!ia local7.nt7rirea concurenței? • !a=i!izarea profitului? • activitate investițional7? • eficientizarea a!plasa!entului? • cooperarea .nregistrați: diferența fiind reprezentat7 de agenții econo!ici cu activitate te!porar .n lic9idare sau .ntrerupt7 sau societ7țile co!erciale aflate .()) de agenți econo!ici din cei 1". &udetul arges deține cateva atuuri econo!ice care il disting' .ntreprinderi0ad!inistrație? • cresterea disponibilit7ții la dialog. #ediul econo!ic al !unicipiului +itesti este do!inat de fir!ele din co!er ț unde activeaz7 apro=i!ativ /u!7tate dintre fir!ele pitestene si fir!ele !ici de servicii. Dezvoltarea industrial7 este .au construit scoli: case de cultur7: au fost !odernizate str7zi si bulevarde Caracteri7area 'ediu(ui ec%n%'ic a( 'unici<iu(ui Pitești >n /udetul -rges: funcționeaz7 apro=i!ativ 13. 5otodat7: au fost create nu!eroase spații co!erciale: s. volu! !are de investiții? .nsoțit7 de cresterea activit7ții . o co!unitate de afaceri dina!ic7 si !otivat7.nfiin țarea 1nstitutului de Cercet7ri +o!icole si +roducție +itesti. parcuri industriale .n subordinea Consiliului %ocal al !unicipiului +itesti. >n opinia cet7 țenilor !unicipiului: acesta se caracterizeaz7 prin crestere econo!ic7. . >n prezent: funcționeaz7 at<t societ7ți cu capital privat: c<t si societ7ți co!erciale cu capital integral de stat: unele aflate .n dezvoltare? .n do!enii econo!ice de .n dizolvare. sector bancar bine dezvoltat? . capacitate crescut7 .#7r7cineni si a Stațiunii de Cercet7ri -gricole -lbota. nu!7rul !are de 1##.

>n do!eniul industriei: la nivelul /udețului -rges: ra!urile cu cea !ai !are pondere sunt' Fi&ura0+-2+Hidr%centra(a #idraru .Caracteristica predo!inant7: din punct de vedere econo!ic: fiind' S activitatea industrial7? S industria auto? S dezvoltare susținut7? S dezvoltarea unei platfor!e industriale cu potențial econo!ic? S dina!is!ul afacerilor.2*) sunt persoane fizice independente si asociații fa!iliale: iar circa 3)) sunt sucursale sau filiale ale unor agenți econo!ici cu sedii .n alte localit7ți. Din nu!7rul total de agenți econo!ici care funcționeaz7 pe raza !unicipiului +itesti: apro=i!ativ ".

n aval de 9idrocentrala .nc7lț7!intei: ali!entar7 si a b7uturilor.n a!onte B dou7) si ter!ic7: co!bustibili nucleari: electrote9nic7 si electronic7: e=ploatarea si prelucrarea le!nului: industria porțelanului si faianței: !aterialelor de construcție: te=til7 si a produselor te=tile: . 1!portanța agriculturii . .industria petroc9i!ic7:constructoare de !asini: energie electric7 (.idraru se afl7 alte 1" !icrocentrale: iar .viticole de la Stef7nesti. -gricultura beneficiaz7 de condiții prielnice: !ai !ult de /u!7tate din suprafa ța agricol7 a /ude țului fiind reprezentat7 de teren arabil.n /udeț este evidențiat7 de e=istența a trei institute de cercetare de i!portanț7 național7' 1nstitutul de Cercet7ri +o!icole #7r7cineni: 1nstitutul de Cercet7ri gricole -lbota: si 1nstitutul de Cercet7ri Korti.

se at<t agenți econo!ici !ici: c<t si agen i econo!ici !ari si foarte !ari.n +itesti. >ntre societ7țile cu capital str7in sau !i=t se nu!7r7' S S.: care beneficiaz7 de e=istența z7c7!intelor de petrol si gaze naturale care se e=ploateaz7 .): pe platfor!ele Cot!eana si C<ndesti? S SC %isa Dr^=l!aier -utopart o!<nia S. Desi: .: lider detasat: S.: produc7tor de cabla/e si accesorii auto: capital ger!an? S SC S4#EC4 S. care .C.n +itesti: nu!7rul de societ7ți co!erciale este relativ !are: respectiv *) de societ7 ți co!erciale la 1))) de locuitori: ponderea cea !ai .%.C.%.%.nse!nat7 o au !icro.C.: obiect de activitate transportul internațional: capital austriac. francez? S S.Spiritul antreprenorial: refor!ele structurale si cele viz<nd funcționarea unit7 ților econo!ice: precu! si aplicarea !ecanis!elor de piaț7 au condus la dezvoltarea rapid7 si foarte puternic7 a sectorului privat . . >n anul 2))$: treizeci de fir!e din /udețul -rges au reusit: prin pris!a rezultatelor financiare: s7 fie .-. -uto!obile Dacia S.n topul cu cele !ai !ari cifre de afaceri.C. +etro! S.C. Conarg S.C.C. sau S. _UECECHE GE S+ED1514C S. -uto!obile Dacia Groupe enault S.-.-.C.%. . .: S.ntreprinderile: acestea . Ta8e(u(+ 0+-. +rintre acestea se reg7sesc S.: S.nalt calificat7: diversitatea structural. -na 1#E+ S. >n +itesti .: co!ple= petroc9i!ic? S S.-.econo!ic7: precu! si apropierea de Hucuresti au deter!inat cresterea nu!7rului de investitori str7ini: acestia reprezent<nd apro=i!ativ 1)T din nu!7rul societ7ților co!erciale . -lpro! S-.edea: Cocu: %eordeni: Hogați: .n !ai !ulte zone (+oiana %acului: #osoaia: S7!ara: . .+ Structura a&enți(%r ec%n%'ici cu ca<ita( str9in sau 'iJtF<e d%'enii de activitate Sursa' Ca!era de Co!erț si 1ndustrie -rges Se observ7 c7 ponderea cea !ai !are o au agenții econo!ici care desf7soar7 activitate de co!er ț: ur!ați de cei din ra!urile industrie: servicii: agricultur7 si construcții.nregistreaz7 cel !ai !are profit brut: la aceast7 co!panie lucr<nd si cei !ai !ulți anga/ați? S SC -rpec9i! S.: S.-.-. %isa Dr^=l!aier -utopart o!<nia S.n funcțiune.-.C. esursele naturale: forța de !unc7 .alea #are etc. &o9nson Controls o!<nia S.: obiect de activitate transportul si construcțiile civile: capital !i=t ro!<no.n /ur de 8)) de societ7ți co!erciale cu capital str7in sau !i=t: printre acestea reg7sindu.si desf7soar7 activitatea .

reprezent<nd 8)T din totalul agenților econo!ici. Ta8e( nr+ 0+-0+C(asa'entu( <ri'e(%r trei =ir'eF <e ti<uri de intre<rinderiF<entru anu( .ntreprinderile !ari si foarte !ari nu!ai 1T din totalul agenților econo!ici. Gra=ic nr+0+. Cu toate acestea: +itestiul se reco!and7 ca un oras puternic industrializat: realiz<nd apro=i!ativ **T din producția industrial7 a /udețului -rges: care: pe plan econo!ic: la nivel național ocup7 unul din pri!ele * locuri. Nu'9ru( a&enți(%r ec%n%'iciF &ru<ați <e <rinci<a(e(e ra'uri de activitate #a/oritatea fir!elor din /udetul arges sunt fir!e tinere: . +rincipalele ra!uri de activitate: grupate dup7 nu!7rul agenților econo!ici: eviden țiaz7 faptul c7 nu!7rul agenților econo!ici din co!erț dep7seste /u!7tate din nu!7rul agenților econo!ici argeseni. >ntreprinderile !ici si !i/locii reprezint7 12T: iar .nființate dup7 anii 122).225 .

))) Euro ((":83T) si cu cel !ult "2 anga/ați ((":1*T).n 1)). Gra=ic nr+0+5+ Uti(i7area resurse(%r (%ca(e natura(e . piatra de construcții: produse agricole pentru prelucrare: produse agricole pentru restaurante etc. Confor! sonda/ului de opinie: econo!ia local7 foloseste resurse locale naturale (e=.Sursa' Ca!era de Co!erț si 1ndustrie -rges Gra=ic nr+0+/+ P%nderea a&enți(%r ec%n%'ici din Hudetu( ar&es <e d%'enii de activitate Din punctul de vedere al !7ri!ii: do!in7 ca nu!7r fir!ele !ici: cu o cifr7 de afaceri p<n7 .nc7 rezerve.n proporție satisf7c7toare: e=ist<nd .) .

>n anul 12$( au fost .-.n 12(1 afin7ria +itesti a fost integrat7 .>n aceast7 structur7 industrial7 diversificat7 cele !ai representative ra!uri sunt' S 1ndustria construcțiilor de !asini: utila/e: ec9ipa!ente: !otoare electrice este o industrie cu tradiție .))) de unit7ți: de altfel:!a=i!ul pentru care este proiectat7 . -st7zi: datorit7 costului sc7zut al forței de !unc7: uzina de la +itesti este foarte bine pozi ționat7: ea nu!7r<ndu. 5otodat7: .C. S.n acest !o!ent capacitatea uzinei.a diversificat producția ca ur!are a . +itesti: un co!ple= petroc9i!ic fondat .n anul 122) prin preluarea parțial7 a patri!oniului fostei >ntreprinderi de -utoturis!e +itesti.n activitate 8abrica de !otoare electrice +itesti: iar . >n anul 12$( intra .n Co!binatul +etroc9i!ic: rezult<nd un co!ple= de producție si .l are . -uto!obile Dacia S.n do!eniul fabric7rii de auto!obile si do!enii cone=e. Ea a luat fiin ț7 . +<n7 .n 12$" prin construirea unei fabrici de negru de fu!.-. este cel !ai !are produc7tor de auto!obile din țar7.n anul 2))2: pentru producția la +itesti este prev7zut7 o crestere care face ca produc ția realizat7 s7 a/ung7 p<n7 la ")).ntreprinderii este prev7zut ca centrul de inginerie te9nologic7 s7 devin7 cel !ai !are pe care grupul .n +itesti.se printre pri!ele 1)T unit7ți de producție pe care -lianța enault Cissan le are . Societatea are ca obiect de activitate producerea si co!ercializarea de auto!obile: piese de sc9i!b: !asini unelte si instalații pentru industria de auto!obile: de agenți energetici si te9nici pentru societ7țile co!erciale de pe platfor!a industrial Colibasi si terți: pro!ovarea si punerea .n aplicare a inițiativelor de interes național: .nființate ca unit7ți distincte' afin7ria +itesti: Co!binatul +etroc9i!ic +itesti: Centrala 5er!ic7 si de 5er!oficare.a realizat unificarea Co!binatului +etroc9i!ic cu Uzina Cegru de 8u!: iar . -st7zi si. S 1ndustria produselor pri!are care este reprezentat7 de ur!7toarele subra!uri' S producția de produse c9i!ice si petroc9i!ice? S fabricarea ele!entelor de beton: ci!ent: ipsos? S producția articolelor din cauciuc si !ase plastice. Capacitatea de producție poate creste dac7 toate cele sase !odele %ogan vor avea succes: dac7 vor fi valorificate oportunit7țile oferite de !ediu: dac7 se va crea infrastructura necesar7.n 12$8 se inaugura Uzina de -utoturis!e +itesti (EDaciaF): pri!a uzin7 cu acest profil din o!<nia. >n acelasi an: s.C.n afara 8ranței.n lu!e. -rpec9i! S.nființ7rii de noi agen ți econo!ici: !ici: !i/locii si !ari: cu capital ro!<nesc sau str7in.n strategia . Cea !ai reprezentativ7 unitate din aceast7 ra!ur7 industrial7 este S.

n Uniunea European7: a ap7rut necesitatea te9nologiz7rii acestei industrii: care se confrunt7 cu concurența venit7 din celelalte ț7ri ce activeaz7 pe +iața Unic7 a Uniunii Europene: ț7ri . Calitatea deosebit7 a produselor si serviciilor sale: crearea si p7strarea unor relații parteneriale solide: realizarea unui dialog desc9is cu clienții si beneficiarii s7i: gri/a pentru !ediul .-.uri.C.n trei subra!uri' N 1ndustria de !or7rit si panificație? N 1ndustria prelucr7rii c7rnii? N 1ndustria laptelui. S.C.au dezvoltat !ulți alți produc7tori de succes: din categoria . +itesti este cel !ai !are produc7tor de !obil7 din o!<nia: al7turi de care s.22.n producția de !obilier de calitate superioar7.n special cu produsele' benzine: !otorine ecologice: polietilen7 de !ic7 densitate: polietilen7 de !are densitate: acrilonitril: cianur7 de sodiu: negru de fu! si 9idrocarburi aro!atice. +itesti. S 1ndustria usoar7 este !ai puțin dezvoltat7: cuprinz<nd un nu!7r redus de agenți econo!ici: din care !area !a/oritate sunt 1##.-.!br7c7!inte. ast7zi: integrarea .22/ serie 8rut9 K .>iunie .C. N +roducția de țes7turi: articole crosetate si tricotate reprezint7 o oportunitate pentru investitori: . Ta8e( 0+-3+ Indicii <r%ducției industria(eF iunie . Ea a . >n cadrul acesteia s.n care agricultura este dezvoltat7.au dezvoltat' N 1ndustria de confecții este bine reprezentat7: dar principalele unit7ți de producție au dezvoltat producție .ncon/ur7tor si pentru di!inuarea polu7rii reprezint7 prioritatea si interesul S.n siste! %4KC: ceea ce le face dependente de fir!a partener7. +e piața e=tern7: S.ntreprinderi de stat: ulterior privatizate.ntreprinderilor !ici.-.ntreprinderilor !icro: !ici si !i/locii si produc<nd nu!ai pentru piața intern7. -ceasta cuprinde un nu!7r !are de agenți econo!ici a c7ror producție este destinat7 e=clusiv pieței interne si !a/oritar pieței locale. S 1n industria !etalurgic7 si a construcțiilor !etalice activeaz7 un nu!7r !are de 1##. -cesta: dup7 anii 12(*.uri. -rpec9i! S.12($: a devenit o unitate puternic7: cea !ai !are si !ai co!ple=7 platfor!7 petroc9i!ic7 din o!<nia: un nu!e recunoscut pe plan intern si internațional.a restr<ns activitatea unor . -rpec9i! S.C. -lpro! S.C.nregistrat un co!ple= proces de restructurare prin care s. N 1ndustria piel7riei are o slab7 dezvoltare: agenții econo!ici ce activeaz7 .n co!unitate solicit<nd toate acestea.econo!ic integrat cu puternice leg7turi reciproce te9nologice si de operare B S. s. are i!ple!entat siste!ul calit7ții si este pri!a co!panie din o!<nia care foloseste un regi! de producție special: !odule ale siste!ului infor!atics pentru ad!inistrație si !anage!ent: integrat. S 1ndustria le!nului si !obilei este reprezentativ7 pentru /udetul arges: fiind o ra!ur7 cu tradiție.a i!pus: . 4dat7 cu integrarea .co!erciale cu efecte favorabile asupra eficienței activit7ții societ7ții. S.-. -rpec9i! S. +entru desf7surarea activit7ților co!erciale: sunt organizate co!parti!ente prin care se realizeaz7 un contact direct cu piața e=tern7 pentru i!port si e=port: facilit<nd cresterea vitezei operațiunilor financiar. esursele locale de le!n reprezint7 o oportunitate pentru investiții . -rpec9i! S.n acest do!eniu f7c<nd parte din seg!entul .-. S 1ndustria ali!entar7 este dezvoltat7: acțion<nd .ntruc<t i!porturile acoper7 peste 8)T din necesarul intern de !ateriale te=tile pentru industria confecțiilor de .

Sursa' Direcția de Statistic7 -rges 1) Date rectificate 2) Date provizorii Cota' 1ndicii producției industriale (1+1) caracterizeaz7 evoluția producției industriale totale la nivel de /udeț: .!bun7t7țirea si dezvoltarea infrastructurii: cererea pentru construcții va creste .n sfera co!erțului si a prest7rilor de servicii.n continu7 dezvoltare.n activitatea industrial7. -cestia au fost calcula ți la nivelul fiec7rui /ude ț pe baza datelor din cercetarea statistic7 P1ndicatori pe ter!en scurt . >n /udetul arges au fost desc9ise !ai !ulte unit7 ți co!erciale' +1C: Waufland: #etro: -uc9an care ofer7 un sorti!ent bogat si care creeaz7 o concurenț7 real7 pe piața de consu!.n /udetul arges unde funcționeaz7 un nu!7r !are de agen ți econo!ici diversificați ca !7ri!e: sectorul fiind . -v<nd .n ti!p ce 1+1 calculat la nivel național caracterizeaz7 evolu ția valorii ad7ugate brute la costul factorilor: realizat7 .n principal: la construcții: dru!uri si poduri: precu! si ca !aterie pri!7 la fabricile de porțelan: iar .nt<lnesc .o f<sie . S Co!erțul este una din ra!urile econo!ice care a cunoscut o dezvoltare continu7 de.n aceast7 ra!ur7 pot fi profitabile: at<t pentru piața intern7: c<t si pentru e=port. &udețul -rges ofer7 resursele necesare dezvolt7rii acestui do!eniu.n continu7 dezvoltare si diversificare at<t .n industrieP (1CD5S).ndo!eniu.alea 1asului se .n vedere integrarea o!<niei .ntre orasul Curtea de -rges si co!una . -stfel' . >n do!eniul co!erțului si al prest7rilor de servicii e=ist7 . Dup7 anul 122): dina!ica activit7ților de co!erț a cunoscut o tendinț7 ascendent7 prin !odific7rile petrecute pe piața forței de !unc7 din sfera activit7ților de producție .a lungul ti!pului.nvelisuri for!ate din !arne: argile: gresii folosite: . -ctivitatea de tradiție a !unicipiului +itesti: co!erțul: s.n zona !unicipiului Curtea de -rges: e=ist7 depozite de argil7: !arne si nisipuri .n partea central7 a /udețului -rges: . +e ter!en !ediu si scurt: investițiile . Construcțiile sunt bine reprezentate .n C-54 si Uniunea European7: precu! si necesit7țile stringente privind .n viitor: viz<nd at<t construcțiile industriale: de locuințe: dar si realizarea de' dru!uri: ap7: canalizare: instalații electrice: de gaz etc. -ctivitatea de construcții se afl7 .ngust7: .n zona -lbesti se e=ploateaz7 z7c7!intele de calcar: piatr7 si gips.ntre zonele Xigoneni si .alea Danului: de o parte si de alta a r<ului -rges e=ist7 depozite for!ate din !arne si argile sau nisipuri si pietrisuri? .n partea nordic7 a /udețului: la confluența r<ului -rges cu .n acest do!eniu funcțion<nd un nu!7r !are de agenți econo!ici care creeaz7 o concurenț7 real7: ceea ce conduce la oferirea de servicii de calitate.alea 1asului? .n sfera industriei c<t si a construcțiilor civile si edilitare: asigur<nd resursele te9nice si u!ane necesare actualului stadiu al investițiilor .a dezvoltat si diversificat continuu: . Cu un !ediu natural favorabil: acest do!eniu are posibilitatea de a contribui substanțial la realiz7rile co!unit7ții locale.ntr.

S Serviciile sunt asigurate .n do!eniile' croitorie: tricota/e: reparații obiecte de uz casnic: reparații aparatur7 electronic7: reparații auto: vulcanizare: servicii co!unitare: servicii de transport: ali!entație public7 etc.!pre/uri!i: respectiv . S 5uris!ul este !ai puțin dezvoltat: +itestiul servind !ai degrab7 ca spațiu de tranzit spre zonele turistice din .n general de unit7ți prestatoare private . 1n condițiile unei dezvolt7ri durabile: fir!ele pitestene au preocup7ri privind educerea0eli!inarea i!pactului dezvolt7rii econo!ice asupra !ediului: .nv77!<nt: cultur7: s7n7tate: dona ții: particip7ri la !anifest7ri organizate de c7tre ad!inistrația orasului: activit7ți de susținere a unor persoane fizice cu proble!e de s7n7tate sau dizabilit7ți: a unor grupuri de persoane cu calit7 ți deosebite (de e=' elevi sau studenți cu rezultate bune).idraru: 5ransfag7rasan: Hran: uc7r: Hrasov.n proporție destul de !are: dovedind i!plicare si responsabilitate .n sectorul privat B acesta fiind de peste ()T din totalul activit7ții. Gra=ic nr+ 0+4+Gradu( de i'<(icare a =ir'e(%r <itestene in <r%teHarea 'ediu(ui inc%nHur9t%r +rintre acțiunile care presupun i!plicarea si responsabilizarea fir!elor pot fi !en ționate' activit7 ți proprii de sponsorizare si susținere a unor instituții de .tendința unor !utații structurale: cu pondere ridicat7 . Gra=ic nr+ 0+-2+ Gradu( de i'<(icare a =ir'e(%r <itestene in susținerea de7v%(t9rii s%cia(e a c%'unit9ții .n viața co!unit7ții.

0+.n lan țul trofic al econo!iei regionale (industrie energetic7: c9i!ic7: constructoare de !asini)? S e=istența produc7torului de auto!obile Dacia? industria auto pe orizontal7 si vertical7? S . -rpec9i! S.si !enține structura preponderent industrial7: av<nd: din acest punct de vedere' Puncte tari) S industrie diversificat7 tipologic? S poziție geo.se a fi' auto!obile: co!erț? co!erțul organizat !odern? construcții auto? construcțiile civile si industriale: serviciile? industria petroc9i!ic7: sectorul !obilei? sectorul 1##.+3+ Ana(i7a S+L+O+T+ a 'ediu(ui ec%n%'ic @n $udețu( Ar&eș &udețul -rgeș: prin pris!a reședinței de /udeț B &udetul arges este perceput ca un /ude industrial cu potențial econo!ic ridicat: cu sanse de a.C.? co!er țul si ali!enta ția public7? turis!ul? construcțiile civile si industriale? fabricarea auto!obilelor: cele !ai dina!ice sectoare apreciindu.-.+itesti: apropiere de zone cu potențial turistic)? S prezența unor ra!uri industriale cu i!pact pozitiv .nalt calificat7? S ec9ipare urban7 bun7 (dot7ri edilitare: infrastructur7 urban7 fizic7 si institu țional7): ad!inistra ție eficient7 care ofer7 servicii de calitate? S infuzie .n crestere de capital str7in? S e=istența ofertei bancare sti!ulative? S profil foarte diversificat al activit7ților de co!erț si servicii? S apariția unor . Puncte s(a8e) S suprafețe reduse de teren disponibile pentru noi investiii: i!plic<nd un preț relativ !are al celor disponibile? S risc de crestere a so!a/ului prin restructurarea si rete9nologizarea unor societ7ți co!erciale? .ntreprinderi industriale de i!portanț7 național7 B industria auto: industria petroc9i!ic7? S sector privat foarte dezvoltat: predo!inanța net7 a 1##.ntreprinderi co!erciale cu potențial ridicat (super!arJeturi: 9Oper!arJeturi)? S industria construcțiilor civile si industriale: co!erțul: puternic dezvoltate? S potențial econo!ic crescut prin plasarea .Sonda/ul de opinie realizat in /udetul arges arat7 c7' principalele activit7ți0sectoare identificate ca fiind predo!inante sunt' c9i!ia si petroc9i!ia B S.n vecin7tatea platfor!ei Dacia B enault.econo!ic7 favorabil7 (nod rutier: autostrada Hucuresti. urilor? turis!.urilor !ai usor de restructurat si adaptat cerințelor pieței? S forța de !unc7 .

nc9eiat7 a unor . O<%rtunit9ți) S posibilitatea acces7rii de fonduri co!unitare structurale pentru rete9nologizare si reconversie? S posibilitatea constituirii unor clustere te9nologice .n crestere pentru produse industriale pe piața intern7? S tendința de crestere a consu!ului prin rezolvarea proble!elor sociale? S i!punerea de standarde superioare odat7 cu integrarea . +e de alt7 parte: se constat7 c7 acest sector reprezint7 o industrie produc7toare de servicii pentru populație: care nu s.ntreprinderi cu pierderi? S restructurarea ne.industriale: do!eniile econo!ice conduc7toare fiind teleco!unicațiile: te9nologia infor!ației si turis!ul.n periurban)? S poluare.ntreprinderilor !ici. >n plan econo!ic: aceast7 activitate sintetizeaz7 rezultatele unui nu!7r !are de activit7ți: iar .a confruntat niciodat7 cu lips7 de cerere.n Uniunea European7.nc7 redus7 a .n do!eniul construcției de !asini? S cererea .ndeosebi .ndelungat sau reconversii repetate? S penurie de forț7 de !unc7 .n plan psi9o.n viața o!ului !odern: fiind considerat ca un act de cultur7: civilizație: educație si constituie un a!basador al p7cii si in țelegerii intre popoare: un !i/loc util de cooperare internațional7 si: totodat7: un !i/loc de a cunoaste oa!enii si activit7 țile lor. Ca ra!ur7 industrial7: turis!ul a cunoscut .nalt calificat7 datorit7 !igr7rii spre alte do!enii: regiuni sau ț7ri? S produse industriale cu co!petitivitate redus7 la e=port? S fali!entul . +rin specificul s7u: turis!ul face parte din sectorul terțiar: fiind situat la interferen ța !ultor co!ponente ale econo!iei naționale anga/ate direct sau indirect . 5uris!ul ocup7 tot !ai !ult un loc i!portant .ntreprinderilor !ici? S dispariția unor ocupații tradiționale (.n care se !en ține ec9ilibrul biologic si fiziologic al o!ului conte!poran: dar si care dezvolt7 personalitatea si capacitatea creativ7.ntreprinderilor neracordate la cerințțele de eficienț7 si co!petitivitate ale Uniunea European7? S deprofesionalizarea forței de !unc7 prin so!a/ .nceputul unei societ7ți post.urilor? S e=istența unor . A'eninț9ri) S cresterea ponderii produselor neco!petitive pe piețele europene? S fali!entul .S turis! slab dezvoltat? S slaba capitalizare a 1##.n derularea acestei activit7ți.ntreprinderi? S capacitate inovativ7 sub posibilit7țile resurselor u!ane i!plicate? S ec9ipa!ente energofage: poluante? S legislație nesti!ulativ7 pentru pro!otorii investițiilor .social constituie o !odalitate superioar7 de organizare a ti!pului liber: .n industrie? S productivitatea .n ulti!ul ti!p: o dezvoltare f7r7 precedent: antren<nd pe de o parte investiții pentru crearea bazei !ateriale specifice si: pe de alt7 parte: dezvoltarea serviciilor co!ple!entare care conduc la folosirea resurselor proprii fiec7rei zone. 0+0+ Ana(i7a sect%ru(ui turistic @n $udețu( Ar&eș Unele predicții pentru ur!7toarele decenii si strategiile: indiferent de ce zon7 a globului este vorba: consider7 secolul VV1 ca fiind . +rodusul turistic este solicitat .n industria agroali!entar7? S posibilitatea atragerii de investitori strategici .

>n +lanul Cațional de Dezvoltare se prevede ca obiectiv specific valorificarea poten țialului turistic si cultural si cresterea contribuției acestor do!enii la dezvoltarea regiunilor: pun<ndu.n o!<nia si asupra soldului contului curent.ngreunat de concurența puternic7 din partea ț7rilor . 5otusi: nu trebuie o!is faptul c7 +itestiul este !ai !ult o zon7 de tranzit spre zonele turistice din .ns7 . 0+0+-+E(e'ente(e de <%tenția( turistic natura( si antr%<ic a.idraru: 5ransf7g7r7san: Hrasov: Sibiu: Craiova: Slatina.n7lți!e !edie de ")) !: acoperite cu p7duri bogate si o cli!7 te!perat continental7 apropiat7 de cea a unei stațiuni cli!aterice de deal cu te!peraturi !edii !oderate at<t iarna c<t si vara: pri!7veri ti!purii si toa!ne lungi.n !od special: constituie cea !ai bun7 soluție pentru ridicarea calit7ții infrastructurii si serviciilor ro!<nesti prin alinierea lor la standardele internaționale. P%tenția(u( turistic natura( a( !unici<iu(ui Pitesti &udetul arges: resedinȚa /udeȚului -rges din 12$2: atestat docu!entar la 2) !ai 1388 de c7tre #ircea cel H7tr<n: este situat la confluența dintre r<ul -rges si <ul Doa!nei: la o altitudine !edie de 28( ! si se afl7 la distanț7 relativ egal7 de +olul Cord si de Ecuator.per!anent .n fiecare an: sezon sau c9iar zilnic de un seg!ent tot !ai !are de populație din toate zonele globului: indiferent de e=istența unor situații con/uncturale care se !anifest7 pe plan local sau regional. Confor! #aster +lanului pentru Dezvoltarea 5uris!ului Cațional 2))( B 2)2$: turis!ul reprezint7 un !i/loc de realizare a unor priorit7ți strategice: cu! ar fi Ecresterea co!petitivit7ții prin facilitarea accesului pe piaț7 a societ7ților co!ercialeF: prin pro!ovarea pe plan intern si interna țional: prin inter!ediul turis!ului: a unor produse econo!ice specifice. +itestiul este asezat .n conte=tul celui european .un cadru natural deosebit de favorabil: concretizat .si g7seasc7 locul . Din evaluarea !ediului de afaceri si a activit7ții econo!ice a rezultat c7 turis!ul este slab dezvoltat: desi e=ist7 dot7ri cu 9oteluri: restaurante si zone de agre!ent.()) !!: dep7sind !edia pe țar7: iar nu!7rul zilelor . 5e!peratura !edie anual7 variaz7 .!pre/uri!i: respectiv . #arele avanta/ al o!<niei pentru dezvoltarea turis!ului este oferit de prezen ța resurselor naturale si culturale de o !are diversitate si ar!onios repartizate .n cadrul unei strategii naționale coerente de dezvoltare econo!ic7. Sectorul turis!ului din o!<nia a fost afectat de absența unei politici generale de diri/are si orientare a sectorului. +recipitațiile au o valoare !edie anual7 de $)).1) . Dezvoltarea turis!ului ro!<nesc .se accent pe dezvoltarea infrastructurii: diversificarea si pro!ovarea ofertei turistice interne: cresterea co!petitivit7ții: di!inuarea sezonalit7ții: conservarea cultural7 si a !ediului. Confor! planului: E1ndustria turis!ului din o!<nia are capacitatea de a contribui la aceast7 reducereF a discrepanțelor si include turis!ul pe lista priorit7ților de investiții publice. 5uris!ul reprezint7: pentru o!<nia: sectorul econo!ic care dispune de un valoros poten țial de dezvoltare: nee=ploatat .ntregii ga!e de for!e de turis!.ndelungat de progres si dezvoltare a ț7rii: care trebuie s7. Confor! planului: dezvoltarea unei !7rci a turis!ului național va avea o contribuție la i!aginea de țar7 cu i!pact asupra investițiilor str7ine .nvecinate (Ungaria: Hulgaria: CroaȚia) si de a!ploarea proble!elor legate de co!petitivitatea turis!ului ro!<nesc.n !edie de 1)( pe an.nsorite este . -cest lucru este .n teritoriu: care dau posibilitatea practic7rii . >n ulti!7 instanț7: aderarea la Uniunea European7 nu a reprezentat un act ad!inistrativ de !o!ent: ci o parte co!ponent7 a unui proces .n dealuri cu .nc7 suficient si care poate deveni o surs7 de atracție at<t a investitorilor c<t si a turistilor (ro!<ni0str7ini).ntr.ntre 2.

n anii 1212. 180122": o suprafaț7 de "8":3 9a din aceast7p7dure este declarat7 rezervație forestier7 devenind arie prote/at7 de interes local.ntre 1282. p7duri cu rol de protecție.ladi!irescu: Cegru .od7: G7vana 1: 11 se afl7 la o . 8.grade Celsius: !edia lunii ianuarie fiind de B2:" grade: iar cea a lunii iulie Q 2):8 grade Celsius? !a=i!a absolut7 este de Q3*:2 YC si !ini!a absolut7 de . Xona centrului civic a cartierelor +rundu: 5udor .parc este o zon7 de agre!ent .n +iața central7 a orasului: una din ctitoriile lui Serban . -stfel: e=ist7 cl7diri vec9i realizate . +osibilit7țile de agree!ent sunt co!pletate cu terenurile de tenis: volei: 9andbal: popice: o pist7 pentru carturi si un stadion dat .n grupa 1 funcțional7 .n 12(1: Galeria #etopa . elieful este eta/at si dispus sub for!7 de a!fiteatru.C. Dispune de un strand l<ng7 care este a!plasat Hazinul 4li!pic: construit .!bin7 ar!onios !onu!entele ar9itectonice vec9i cu noile for!e geo!etrice. Se adaug7 si altele' Centrul Cultural +itesti: Scoala +opular7 de -rt7: Centrul &ude țean al Crea ției +opulare -rges: Galeria de art7 naiv7: instituție unic7 . Cobor<nd c7tre r<ul -rges: cartierele Craiovei: E=ercițiu: Hanatului: G7vana 111 au o altitudine de 3)) !: iar cartierul 5rivale B +apucesti se afl7 la cota 3*$!.ncadrat7 . Coordoneaz7 si . -ltitudinea cea !ai !are se . 180122" a Consiliului &ude țean -rges: c9iparosul de balt7: castan co!estibil: nuc: salc<! /aponez: cedru: arborele !a!ut: arborele lui 1uda.ndru!7 activitatea nu!eroaselor obiective turistice din /udeț (rezervația paleontologic7 de la Susl7nesti: ruinele castrului ro!an &idava de la sud de C<!pulung).n 12"2.n ad!inistrarea 4colului Silvic +itesti: cu o suprafaț7 de apro=i!ativ (*) 9a din 18)8:2 9a suprafa ț7 total7. +rintre instituțiile care desf7soar7 activit7ți culturale se nu!7r7 #uzeul &udețean -rges: care funcționeaz7 din 12*" av<nd .121": cl7direa +ri!7riei #unicipiului +itesti realizat7 .1*: ocrotit .od7: reprezint7 cel !ai valoros !onu!ent de ar9itectur7 vec9e bisericeasc7: ter!inat7 . Una din atracțiile turistice deosebite ale +itestiului este parcul +7durea 5rivale aflat . +rin Kot7r<rea Consiliului &udețean -rges nr. P%tenția(u( antr%<ic a( 'unici<iu(ui Pitesti &udetul arges dispune de un centru civic .123$: 5eatrul -le=andru Davila intrat .n co!ponenț7 o secție de istorie: o secție de stiințele naturii si una de art7 si care a fost de.ntre care Stefan %uc9ian: G9eorg9e +7trascu: Cicolae Grigorescu: Cicolae 5onittza: 4ctav H7ncil7: si alții. +7durea este .2( YC.n7lți!e de 2(( !.o atracție deosebit7 !ai ales pentru cei !ici.a lungul ti!pului sediul +refecturii &udețului -rges: al Sfatului +opular egional -rges: al Consiliului +opular -rges. 333 !.n zona cartierelor 5rivale si 7zboieni .nt<lneste .n suprafaț7 total7 de 1(2) 9a: flor7 bogat7 reprezentat7 de tis7: arborele lalea: laur: !agnolie: GingJo Hiloba un e=e!plar . E=po. &udetul arges de ține spații verzi stradale . -ici e=ist7 si o gr7din7 zoologic7 ce se constituie .n v<rst7 de apro=i!ativ 13) de ani pe strada Egalit7ții nr. +arcul -rges este o alt7 atracție turistic7 a orasului.128".n .n 188$ B Galeria de art7 si sediul actualului Colegiu Ca țional 1. %a cca.n țar7 . -sez7!intele de cult reprezint7 cele !ai interesante atracții turistice ale +itestiului datorit7 ar9itecturii si vec9i!ii lor.nființat7 . e=poziție de pictur7 si sculptur7 . >n centrul +itestiului se afl7 gr7dina public7 a!ena/at7 .n care se .n 12().ntr.n baza Kot7r<rii nr.n !i/locul c7reia se afl7 un lac artificial.n 12*3 si !odernizat .n perioada 123".n care sunt e=puse lucr7ri ale !e!brilor 8ilialei +itesti a Uniunii -rtistilor +lastici: Galeria de -rt7 #odern7 si Conte!poran7 care g7zduieste lucr7ri originale de pictur7 si sculptur7 realizate de cei !ai !ari artisti ro!<ni . Hr7tianu: cl7direa care g7zduieste Curtea de -pel -rges construit7 .n circuitul artistic .n 18$2. 2)) ! e=ist7 un lac de agre!ent unde se pot face pli!b7ri cu barca si vaporasul. N Hiserica Do!neasc7 (Sf<ntul G9eorg9e) situat7 .n folosin ț7 .

n perioadele cu diverse conflicte.od7 Hr<ncoveanu.n straturi alternative. . >n c9iliile din /urul bisericii a funcționat o scoal7 pri!ar7 particular7 . .lea ale c7rei picturi au fost realizate .2))$ pentru confecționarea costu!elor populare: a țes7turilor de interior: a instru!entelor !uzicale (nai: ocarin7): pentru lucr7rile efectuate . 5ot aici se poate vizita si pri!a scoal7 din țar7 cu li!b7 de predare ro!<n7. Socolescu .nte!eia conacul si Hiserica Golesti.constantinopolian? #7n7stirea Curtea de -rges: ctitorie a lui Ceagoe Hasarab: ridicat7 . -ici e=ist7 !ai !ulte obiecte de cult din argint dat<nd din deceniul al patrulea al secolului VV aflate . N Hiserica #avrodolu: !onu!ent istoric de cult situat pe strada 5eiuleanu nr.lea: al V.n 1(*2 de Ene Cupeț.ntr.i ele!ente ale stilului ar9itectural al #7n7stirii de la Curtea de -rges. N Hiserica Sf<nta . (: !onu!ent de art7 feudal7 religioas7 ctitorit7 .un stil arc9itectural specific zonei la .n .n 1818 de 1on #avrodin #avrodolu.n țar7: unde sunt e=puse locuin țe: unelte de !unc7 si diferite obiecte legate de evoluția acestor ..n eviden ța +atri!oniului Cultural Cațional.a organizat .nceputul sec. al V1V.ntregi!e .n casa fa!iliei Hudisteanu.n atracții turistice deosebite !onu!ente ar9itectonice' co!ple=ul vec9ii curți do!nesti construit7 de Hasarab 1 si continuat7 de Cicolae si .n /udeț. Din 18$2 Hiserica Sf<ntul G9eorg9e a dob<ndit dreptul de a deveni catedral7 a orasului.n centrul orasului se afl7 ruinele Hisericii S.lea. Specialistii care au participat la ulti!a renovare .n perioada 12)3.n le!n.fost !ult7 vre!e un sc9it.n stil bizantin. >n spatele altarului se afl7 casa paro9ial7 construit7 .od7 si ref7cut7 de .lea. H7tr<nii povestesc faptul c7 .1$*$ pe ruinele unei biserici din ti!pul lui #ircea cel H7tr<n si av<nd unele ase!7n7ri cu #7n7stirea Dealul: pri!a co!poziție supraeta/at7 pe coloane de c7r7!id7 din țara o!<neasc7.arlaa!: dateaz7 din 1$28 pe vre!ea lui .12)8: oferindu. >n ..n 1$(2 pe locul unei biserici !ai vec9i din ti!pul do!niei lui #atei Hasarab de /up<n Hestelei: negustor pitestean.alea #are .od7 a fost ref7cut7 din te!elii de ar9itectul bucurestean 1on C. N #7n7stirea 5rivale situat7 pe Dealul #7gura: ctitorit7 de 5rifan si Stana: arendasi ai propriet7 ților !itropolitului . Este considerat7 drept unul din cele !ai fru!oase !onu!ente ar9itecturale din +itesti datorit7 interioarelor realizate .n 18)" pentru a o!agia pe legendarul constructor al !7n7stirii -rgesului? . 5rei!e si Huliga: ce a e=istat pe locul actualei +refecturi -rges: e=ist7 un tunel .n vre!ea lui adu de la -fu!ați: reprezint7 o capodoper7 a ar9itecturii ro!<nesti? peste dru! de !7n7stire se afl7 f<nt<na lui #anole ridicat7 . . G9eorg9eF. N Hiserica #aica +recist7 situat7 l<ng7 1nstitutul de +roiectare -rges se pare c7 este ctitorit7 de do!nitorul #atei Hasarab. Din 12$( la Golesti s.ncep<nd cu 18($.n conacul fa!iliei Golescu.ndeletniciri tradiționale .n Cicoar7: construit7 din piatr7 brut7 si piatr7 cioplit7 su!ar dispus7 .n 128" au considerat c7 biserica a fost construit7 de !esterul Stoica anga/at de Stroie %eurdeanu pentru a .n 18$" pe l<ng7 biseric7 a funcționat EScoala Do!neasc7 de la Sf.n !anier7 br<ncoveneasc7 si baroc7.lea si al V. 2) a fost construit7 . -ici e=ist7 un !uzeu or7senesc unde sunt e=puse e=e!plare din arta popular7 de pe valea -rgesului? . 1!portanța +itestiului sub raport turistic se !7reste prin i!pre/uri!ile sale.n secolul al V1.ladislav: fiind cel !ai vec9i !onu!ent istoric din o!<nia p7strat .n for!7 original7 cu picturi !urale si ar9itectur7 .l constituie do!eniul artei tradiționale unde e=ist7 creatori populari care au obț inut pre!ii i!portante .ntre Hisericile Sf. .n perioada anilor 12*$. Un potențial valoros . N Hiserica Sf<nta 5rei!e (Hestelei) aflat7 pe strada +ri!7verii Cr.n care se ascundeau locuitorii orasului . >ncep<nd din anii 1()) si p<n7 .n aer liber #uzeul na țional de etnografie a po!iculturii si viticulturii: unic .ntre 181(.ineri construit7 . %a poalele 87g7rasului si la o vec9e r7sp<ntie de dru!uri co!erciale se afl7 vec9iul oras do!nesc Curtea de -rges: unde se constituie .1.aloare turistic7 deosebit7 are si !uzeul din Golesti organizat .fost ref7cut7 din te!elii . +odgoria B +itesti se afl7 casa !e!orial7 a scriitorului %iviu ebreanu.182( sub do!nia lui Grigore .lad Țepes.11. >ntre acestea se poate !en ț iona localitatea Hudeasa: unde e=ist7 un !uzeu cu o colecție de ar!e: lac7te: c9ei: tablouri desc9is .n apropierea orasului Curtea de -rges se afl7 Cetatea +oienari: pe #untele C7prisoara construit7 de Cegru . >n a!onte de +itesti: pe valea -rgesului se afl7 c<teva asez7ri rurale atestate docu!entar din secolul al V.

%a acestea se adaug7 dansurilepopulare din aceeasi zon7 etnofolcloric7 practicate de ansa!blul folJloric E+laiuri argeseneF al Casei de Cultur7 a Sindicatelor' -riciul: H7luța: Hoiereasca: Cazacul: țiitura. Slatina .n 188) s.a !arcat un . Densitatea c7ilor ferate este co!pletat7 de rețeaua deas7 a dru!urilorcare dețin ponderea cea !ai i!portant7.De peste o /u!7tate de secol funcționeaz7 orc9estra de !uzic7 popular7 EDoina -rgesuluiF: la care s. +<n7 . 0+0+. C<!pulung #uscel .a dat .n ti!p grupurile folclorice instru!entale EDorulM si E8luierasulF.a realizat si racordarea orasului Curtea de -rges la a=a feroviar7 sudpie!ontan7.#uscel' H7luȚa: Hr<ul: 1u9ul: &oiana: Spoitoreasa: 57r7selul: 5reiul: țig7neasca.n 18(8. ețeaua feroviar7 a fost co!pletat7 !ai t<rziu prin construirea ra!ifica țiilor nordice paralele cu -rgesul si cu <ul 5<rgului.n definirea repertoriilor unor interpreți vocali de !uzic7 popular7.n ziua 57ierii capului Sf.n funcțiune: cele !ai !ulte au fost din categoria pensiuni turistice rurale (3(:2T): fiind ur!ate de cele din categoriile 9oteluri (22:2T) si pensiuni turistice urbane (13:8T).C<ineni au constituit cele !ai frecvente locuri de trecere dintre provinciile ro!<nesti nord si sud B carpatice: ceea ce a i!pri!at acestor dru!uri funcȚii strategice si co!erciale. E2".<lcea DC( .S pe apro=i!ativ 12 W! lungi!e: pe a=a Dru!ului Cațional (.lea s. .+ In=rastructura &enera(9 si cea turistic9 +oziția geografic7 a /udețului si a !unicipiului ca zon7 de tranzit si de leg7tur7 cu !arile orase ale ț7rii confer7 c7ilor de co!unicație o i!portanț7 deosebit7.. E2": soseaua național7 Hucuresti +itesti DC(: +itesti .a .n observare statistic7): cu 2( unit7 ți !ai !ult dec<t la finele aceleiasi luni din anul precedent. &udetul arges dispune de un nu!7r de 1* agenții de turis! si 1$ unit7ți9oteliere. E1*-: +itesti B Slatina DC$* . C9iar de la sf<rsitul secolului al V1V.<lcea: Dr7g7sani.n ceea ce priveste dezvoltarea c7ilor de co!unicații prin construirea c7ii ferate Hucuresti . H<lea DC(C: +itesti .nceput activitatea ansa!blul folcloric EDorulF: for!at iniȚial din *) de !e!bri dansatori: instru!entisti: solisti vocali si include . Spre /udetul arges converg dru!urile de pe v7ile -rgesului: <ul Doa!nei: <ul 5<rgului: -rgeselului. 8olclorul !uzical zonal a reprezentat principala surs7 inspiratoare .n e=ploatare linia ferat7 spre C<!pulung: iar p<n7 la pri!ul r7zboi !ondial s. C7ile transcarpatice prin culoarul uc7r B Hran si defileul 4ltului pe la Suici.n 18(2 si +itesti . Hrasov: Curtea de -rges: <!nicu . >n +itesti converg 12 dru!uri publice din e=travilan care reprezint7 e=presia punctelor cardinale' Hulevardul +etroc9i!istilor la sud: Calea Hucuresti la est: Hulevardul C. H7lcescu la nord si Strada Craiovei la vest. Din totalul unit7ților de cazare turistic7 . 1nfrastructura general7 este reprezentat7 de dru!uri naționale' +itesti B Curtea de -rges . Serviciile de transport persoane se pot presta de c7tre co!panii aeriene cu care agen țiile de turis! pitestene au .<lcea DC(3C: autostrada Hucuresti B +itesti: E1*. 1oan Hotez7torul (22 august). ețeaua stradal7 a +itestiului este dezvoltat7 pe direcția C. >n centrul orasuluisi .S7l7trucu.au ad7ugat . De aici se disperseaz7 spre sud patru dru!uri si dou7 c7i ferate. Din 12*( si.nc9eiate contracte c9arter' %artours: Delta: 5aro!: Hritis9 -irIaOs: %uft9ansa: W%# c<t si cu co!panii rutiere ca' Euroline: -tlassib: Doublet: Euroti!e: -!ad 5ouristiJ: Wessler: 5ranseuropa: 5oros.n repertoriul s7u dansurile populare din zona etnofolcloric7 -rges. Curtea de -rges .nceput pro!iț7tor .n do!eniul turis!ului au fost . . %a sf<rsitul lunii iunie 2))(: . +itesti . 5<rgurile devenite tradiționale organizate de c7tre Co!ple=ul !uzeal național Golesti' E5<rgul olarilorF: cu ocazia s7rb7torii religioase >n7lțarea Do!nului si E5<rgul !esterilor populariF organizat .n funcțiune 8( unit7 ți de cazare turistic7 (reprezent<nd $2T din cele 128 aflate . .n zona de traversare a <ului -rges se concentreaz7 dru!urile de transit spre Hucuresti: Slatina: Craiova: C<!pulung #uscel .

+. Gra=ic nr+ 0+-.n luna iunie 2))(): peste /u!7tate (*1:"T din total) fiind oferit7 de 9oteluri.)$.+ Structura ca<acit9ții de ca7are in Hudetu( ar&es +e zone turistice: oferta se!nificativ7 de locuri de cazare (8":2T din total) a venit din partea unit7ților situate .n funcțiune a fost . +e categorii de clasificare: cele !ai !ulte locuri.Capacitatea de cazare .n zona !ontan7 ("2:*T) si a celor din &udetul arges ("1:(T).nregistrat . .zile au fost oferite .zile .nregistrat unit7țile din categoria 9oteluri (3$:2T) si cele din categoria vile turistice (3):"T).2))8 de 2(:)T: cu 2:2 puncte procentuale !ai !are dec<t cel . (din care 121:" !ii locuri. 1ndici de utilizare superiori !ediei /udețului au .)1.n unit7țile de 2 stele (3*:2T din total): ur!ate de unit7țile clasificate cu 3 stele (3":2T) si de cele neclasificate pe stele (12:1T).n funcțiune a structurilor de pri!ire turistic7 cu funcțiuni de cazare turistic7 a fost . Gra=ic nr+ 0+-0+ Indicii de uti(i7are net9 a ca<acit9ții de ca7are in =uncțiune <e ti<uri destructuri de <ri'ire turistic9 in <eri%ada 2-+2->02+2. 3).n se!estrul 1 2))( de $2":( !ii locuri.zile.n aceeasi perioad7 a anului precedent.225 1ndicele de utilizare net7 a capacit7ții de cazare turistic7 .n perioada )1.

n o!<nia (81:2T din total): diferența (18:8T) apar țin<nd turistilor str7ini. Cu!7rul de sosiri ale turistilor . +itestiul este un oras care face parte din categoria oraselor !ari din o!<nia cu un poten țial econo!ic ridicat: cu o rețea industrial7 diversificat7.au situat turistii din 8ranța (28:2T): 1talia (13:1T) si Ger!ania (12:3T).n structurile de pri!ire turistic7 a fost de $2:2 !ii: cu 1(:2 !ii !ai !are (Q32:2T) dec<t cel din perioada corespunz7toare a anului precedent.zise organizate pentru nonrezidenți: fie prin includerea ofertei turistice locale . Din totalul turistilor str7ini: pe pri!ele locuri: dup7 țara de provenienț7: s. 5uris!ul constituie un factor dina!izator al econo!iei locale: zonale: naționale prin atragerea !ai !ultor categorii de turisti sau e=cursionisti ca ur!are a cresterii veniturilor disponibile pentru c7l7torii (rata so!a/ului . ( ``` . Cele !ai !ulte sosiri au fost .nregistrate pentru turistii rezidenți .n structurile de cazare turistic7 au provenit: . Din punct de vedere al zonei turistice: au fost preferate unit7 țile din &udetul arges (.nregistr<nd "2:8T din totalul sosirilor) si unit7țile din stațiunile din zona !ontan7 (28:*T): iar din punct de vedere al confortului: au fost preferate unit7țile de 2 si 3 stele (.nregistrate .!preun7 au .n /ude țul -rges a fost de $:$T: inferioar7 !ediei pe țar7 de 8:"T).n Europa.nregistrat unit7țile din stațiunile balneare (*3:2T) si cele din /udetul arges (3$:3T): iar din punct de vedere al confortului unit7țile clasificate cu 3 stele (3":"T) si cele clasificate cu 2 stele (28:$T). Cererea turistic7 este reprezentat7 de e=cursionisti ro!<ni si str7ini: sportivi de perfor!anț7' .canoe: oa!eni de afaceri: participanți la !anifest7ri instituționale: la !ultiplele eveni!ente pe care le organizeaz7 !unicipalitatea: locuitorii orasului si ai co!unelor suburbane pentru e=cursii organizate pentru s9opping: pentru agre!ent. Condițiile naturale deosebite: e=istența unor vestigii istorice valoroase: biserici: obiective culturale: a unor c7i de co!unicație si a unei baze te9nico!ateriale corespunz7toare fac din zona +itesti o zon7 de interes turistic. >ns7: ele!entele de potential turistic e=istent c<t si cele ale ofertei turistice care se pot crea se constituie . Se poate vorbi de activit7ți derulate pentru rezidenți si atunci se are .n vedere activitatea de organizare a petrecerii ti!pului liber a acestora: activitatea de agre!ent: dar si activit7ți turistice propriu.nregistrate .n vedere poziția geografic7 de tranzit a !unicipiului +itesti nu se poate vorbi de o piaț7 turistic7 dezvoltat7.n pri!ele sase luni ale anului curent .n oportunit7ți deloc de negli/at pentru a dezvolta activitate turistic7. 8a ț7 de aceeasi perioad7 a anului precedent: nu!7rul de sosiri a crescut cu "):*T pentru turistii ro!<ni si cu 3(:"T pentru turistii str7ini.not: caiac.n 9oteluri ($":2T din total): la polul opus situ<ndu.n poziția a doua ca nu!7r de sate si a treia ca nu!7r de co!une: locul al doilea la nivel na țional ca nu!7r !ediu al salariaților din industrie. -ceste caracteristici coroborate cu cresterea continu7 a nu!7rului de persoane ocupate .n cea !ai !are parte (23:"T): din ț7rile situate . Hreviarul statistic co!entat al /udețului -rges: +itesti: 2))" . 5uristii str7ini .se bungalourile cu nu!ai ):2T din total.n diverse ra!uri ale activit7ții econo!ice si cu e=istența unui cadru natural propice deter!in7 e=tinderea si diversificarea rețelei de servicii: inclusiv a serviciilor turistice. &udețul -rges( se situeaz7 pe locul al zecelea ca nu!7r al populației: .n cea /udețean7 si regional7: fie prin atragerea turistilor naționali si str7ini prin for!e adecvate de turis!. 0+0+0+ F%r'e de turis' <ractica8i(e <e <iața turistic9 ar&eșean9 -v<nd .nregistrați .nregistrat 88:*T din nu!7rul total al sosirilor). +e tipuri de unit7ți de cazare turistic7: cele !ai !ulte sosiri au fost .Din punct de vedere al zonei turistice: indici de utilizare net7 peste !edia /ude țului au .

!ateriale create' N Turis'u( itinerant cu va(ențe cu(tura(e . asez7!intele de cult sunt nu!eroase si foarte valoroase: at<t cele din oras c<t si cele aflate .nnopt7ri ale turistilor ro!<ni ((*:*T din total) si "1:" !ii .n zon7 datorit7 asez7rii geografice a +itestiului si a e=istenței atracțiilor turistice naturale si antropice din zona Curtea de -rges si 5ransf7g7r7san: care leag7 sudul de nordul ț7rii.Cu!7rul de .n structurile de cazare turistic7 a fost: .n stare latent7 sau real7: consider7! c7 ur!7toarele for!e de turis! se pot dezvolta .n unit7țile clasificate cu 2 si 3 stele. +onderi !ai ridicate .n tranzit .nnopt7rilor: pe pri!ele locuri se situeaz7 8ranța (28:2T): Ungaria (1*:2T) si Ger!ania (12:1T).n vedere !otivațiile de consu! turistic ce s.n zona 5udor .ar putea valorifica pe piaț7 si cu ocazia eveni!entelor culturalartistice consacrate.n zon7: oa!enii de afaceri care consu!7 servicii de pri!ire .n care e=ist7 posibilitatea de a practica .au legat viața de aceste locuri (#ircea cel H7tr<n: .fost bine apreciat7 de locuitori si a!ena/area unui !ic parc de distracții .lad aepes: Ceagoe Hasarab). Cu!7rul celor care ar putea beneficia de ap7 si soare . Consu!atorii acestei for!e de turis! pot fi vizitatorii aflați .ntregului an.n condițiile . Se i!pune includerea patri!oniului cultural al co!unelor ce vor intra .nnopt7ri .n pri!ul se!estru al anului curent de 1$8:( !ii: din care 12(:3 !ii . +e zone turistice: cele !ai !ulte .n structura unor produse turistice care valorific7 potențialul turistic al /udețelor li!itrofe .n pac9ete de servicii turistice ce s.n aceast7 zon7 a orasului este suficient de !are: av<nd . Se pot organiza e=cursii te!atice pornind pe ur!ele do!nitorilor ro!<ni care si.n unit7țile turistice din +itesti: elevii din scolile pitestene si din .n ti!p: un feno!en transfor!<nd +itestiul .notul: pli!b7ri cu vaporasul: de a face pla/7 pe !alul r<ului -rges . Ca si .n totalul . N Turis'u( de NeeDend se poate dezvolta puternic .nregistrate . De obicei: acest eveni!ent de a!ploare este .nnopt7rilor (81:$T din total) au fost .nnopt7rilor a crescut cu *2:$ !ii ("*:3T): evoluție deter!inat7 de cresterea nu!7rului de .nnopt7ri ale turistilor str7ini (2":*T).nsoțit pe parcursul celor trei zile de desf7surare si de alte !anifest7ri culturale' e=poziții de arte vizuale: lans7ri de carte: concursuri: spectacole.n #ica 4land7 sau 4landa o!<niei.ului nautic.nnopt7ri au fost .ntreg /ude țul.nregistrate .o ierar9ie a ț7rilor de provenienț7 a turistilor str7ini: dup7 ponderea .nnopt7ri au fost . M Turis'u( stiinți=ic se . Se i!pune si realizarea unui calendar al eveni!entelor si distribuirea lui prin inter!ediul tuturor actorilor de pe scena turistic7 local7.n țar7.ladi!irescu.n vedere faptul c7 gradul de .si g7seste condiții e=celente pe lacurile din zon7: unde a!ena/7rile pot per!ite practicarea surfing.<lcea: Hrasov care sunt: prin e=celenț7: /udețe turistice. .n zona pla/ei care atrage un nu!7r !ai !are de vizitatori. .ului: canota/ului: sJi. .n 9oteluri (():1T din total).idraru: !onu!entul Electricit7ții.nnopt7ri ale turistilor ro!<ni cu "2:$ !ii (Q*):3T) si a nu!7rului de . -v<nd .n proporție de peste 2):)T de turistii care provin din ț7rile europene.n apropierea orasului. 5ranzitul turistic se poate dezvolta . N Turis'u( de eveni'ente poate fi considerat cea !ai profitabil7 for!7 de turis! pentru +itesti: av<nd . >nnopt7rile turistilor str7ini au fost realizate .n zona +itestiului prin valorificarea potențialului turistic antropic si natural si a bazei te9nico. N Turis'u( <entru <racticarea s<%rturi(%r nautice .nnopt7ri ale turistilor str7ini cu 1):) !ii (31:8T).n cazul sosirilor: cele !ai !ulte .nte!eiaz7 pe e=istenta rezervației din cadrul parcului 5rivale si a c<torva obiective de !are i!portanț7 aflate la !ica distanț7 de +itesti' bara/ul de la . -ceste puncte de atracție turistic7 pot fi incluse .nzestrare cu autoturis!e a populației situeaz7 /udețul -rges pe pri!ele locuri .n pri!7vara anului 12(8 a devenit: .au !anifestat . Co!parativ cu perioada si!ilar7 a anului precedent: nu!7rul .n nu!7rul total al .n vedere !ultitudinea de eveni!ente organizate de +ri!7rie pe parcursul .nregistrate .n /udetul arges (*$:)T din total): iar din punct de vedere al categoriei de clasificare !a/oritatea . >ntr.nnopt7rilor au !ai deținut taberele de elevi si prescolari ((:2T) si pensiunile turistice rurale($:$T). S7rb7toarea floral7 ESi!fonia lalelelorF inaugurat7 .n structura !etropolitan7 (#uzeul satului de la Golesti: vila 8lorica de la Stef7nesti) .

8estivalul internațional de folclor FCarpațiF organizat .n organizarea diferitelor eveni!ente care s.n cadrul acesteia a E+aradei 8lorilorF si a 8estivalului de folclor si !uzic7 usoar7 E%aleaua de -urF.floricol.ntr.o alt7 ocazie deosebit7 de a genera turis! .a constatat c7 peste *)T din responden ți consider7 Si!fonia %alelelor un ele!ent de identitate alț!unicipiului +itesti. %a eveni!ent au participat: . Spațiul alocat .n e=terior.n fiecare an din 4ttaIa: orasul lalelelor din Canada: 5Onaardo. 4aspeții i!portanți au sosit . >n ur!a anc9etei de opinie efectuate: s.G.ietna!: Suedia.#anifestarea a a/uns la a 3).n orașele și !unicipiile /udețului(8estivalul Cațional de !uzic7 usoar7 E. Ta8e( nr+ 0+-B+E(e'ente de identitate a(e 'unici<iu(ui Pitesti +rin ur!are: pro!ovarea acestui eveni!ent pe plan internațional: nu ar trebui s7 se rezu!e la invitarea unor oficialit7ți din ț7ri sau orase cu tradiție .asile .n . .n spațiu acoperit si "*))!p . se pot EinventaF si alte eveni!ente care s7 se constituie .ntreg /udețul: .n oportunit7 ți de dezvoltare a turis!ului de eveni!ente: dintre care enu!er7!' zilele orașelor: co!unelor și !unicipiilor din /udeț: festivaluri naționale si internationale de !uzic7 și de dans organizate !ai ales .au bucurat . -v<nd . WiriacF: 8estivalul EDansul florilorF: Si!pozionul 1nternațional de sculptur7 EG9eorg9e 1liescu C7linesti: 8estivalul Ca țional de #uzic7 %7ut7reasc7 .eselovsc9i: 8estivalul !ultiet9nic: 8estivalul internațional de !uzic7 coral7 ED.4landa: Grecia: Serbia: -frica de Sud: 8ilipine: -ustria: -ngola: 1ran: 5urcia: #untenegru: SU-: +olonia: .n ti!p de o a!pl7 participare: at<t a populației locale c<t si a diferi ților agen ți econo!ici: artisti etc.n cultura acestor flori (4landa: Canada) ci !ai degrab7 s7 se !ediatizeze la scar7 larg7 pentru a fi cunoscut de c7tre potențialii turisti.18) de fir!e de co!ercializare flori: plante: !ateriale si utila/e cu specific dendro.devenit tradiție organizarea .ntruc<t cu aceast7 ocazie se pri!esc delegații de artisti din !ai !ulte ț7ri europene.ec9e EXavaidocF:etc) .n oportunit7 ți de valorificare a potențialului turistic: econo!ic: cultural argesean.n fiecare an a fost de cca 1))) !p .n +itesti si .n luna august se constituie . -lte !anifest7ri culturale: artistice si sportive organizate de Consiliile %ocale ale Unit7 ților -d!inistrativ teritoriale co!ponente ale &udețului -rgeș: care se pot constitui .n vedere e=periența ad!inistrației locale .n ulti!ii trei ani: $) de fir!e si instituții de profil si alte 12).a ediție.

n funcțiune. * Turis'u( ist%ricGcu(tura( #uzeele: casele istorice: obiectivele si eveni!entele culturale reprezint7 avuția cultural7 si istoric7 a !unicipiului +itesti.M Turis'u( de a=aceri si reuniuni prin i!plicarea patronatului din industria turistic7 si a reprezentanților !ediului de afaceri: av<nd . >n prezent e=ist7 posibilitatea de a face rezerv7ri de bilete la eveni!ente culturale pentru orice loc din Europa prin telefon si internet si de a pl7ti cu card de credit.n al doilea r<nd: facilitarea rezerv7rii si cu!p7r7rii biletelor. N Turis'u( de <e(erinaH poate fi dezvoltat datorit7 i!portanței deosebite a potențialului turistic religios at<t .lui E+itesti. N 5uris!ul de tranzit se poate dezvolta prin !arcarea corespunz7toare a obiectivelor turistice: a!plasarea indicatorilor turistici: a!ena/area unor zone pietonale si crearea unor destinații de citO breaJ . 8)) de societ7ți co!erciale cu capital str7in sau !i=t: care reprezint7 (T din nu!7rul societ7ților co!erciale .n !a/oritatea cazurilor: prezentarea lor este e=tre! de de!odat7. +ro!ovarea acestei activit7 ți face posibil7 antrenarea .n co!erț (*$:8 T) peste (.n sc9i!bare ale vizitatorilor lor.n loc s7 fie considerat7 ca r7spunz<nd dorinței vizitatorilor si ca surs7 de venit. +ersonalul !uzeelor trebuie instruit pentru a.n nu!7r !ai !are a vizitatorilor la abundența de spectacole si eveni!ente culturale din &udetul arges e=ist7 dou7 principale cerințe. -propierea de Hucuresti: e=istența autostr7zii Hucuresti.()) de agenți econo!ici: din care cca. -gențiile donatoare sunt de ase!enea dornice s7 acorde asistenț7 te9nic7.n li!bi str7ine pentru conținutul fiec7rei ca!ere.()) agenți econo!ici: .n +itesti funcționeaz7 apro=i!ativ 13.ncura/7rii particip7rii .<nzarea de brosuri: suveniruri si alte produse specifice este tratat7 adesea cu reținere: . .social7 a +itestiului sunt ele!ente care favorizeaz7 dezvoltarea !ediului de afaceri si pro!ovarea unui turis! de afaceri.n scopul . >n scopul .n cadrul orasului c<t si .ul turisticF sau E5uris! . +itesti ca si nivelul de dezvoltare econo!ico. #uzeele: atracțiile de patri!oniu si cele ar9eologice trebuie s7 se adapteze cerin țelor .nc9iria pentru a si!plifica ad!inistrarea.tec9: audio si vizual7: precu! si prezent7rile inter.n +itesti. .!pre/uri!i B Curtea de -rges: Ca!pulung #uscel.venit? S orientare? S interpretare.active pot fi o soluție de baz7: e=ist7 !ulte variante loI cost pentru o !ai bun7 interpretare: inclusiv rezu!ate . Cea !ai !are parte a agen ților econo!ici .nt<!pl7 adesea.i . Desi dezvoltarea prezent7rilor folosind te9nologia 9i. +ropunerea de e=tindere a Iebsite. >n zilele noastre: vizitatorii !uzeelor si atracțiilor de patri!oniu se asteapt7 (si !erit7) s7 pri!easc7' S un bun. >n !od si!ilar: !ulte !uzee si locații de patri!oniu dispun de spațiu care poate fi folosit pentru a!ena/area unui bufet si care se poate .n .ns7 +itestiul este un oras puternic industrializat: realiz<nd apro=i!ativ **T din producția industrial7 a /udețului -rges. -d!inistratorii de !uzee: fie c7 sunt #inisterul Culturii si Cultelor: Consiliul &ude țean sau alte instituții: au ocazia de a apela la fonduri de dezvoltare din 8ondurile Structurale ale Uniunii Europene.n vedere faptul c7 .si desf7soar7 activitatea . 5otusi: .n circuitul turistic si a celorlalte co!ponente de potențial turistic din oras si din zon7. >n pri!ul r<nd: publicitatea eveni!entelor cu !ult ti!p .n acest !o!ent .nt<!pina si a acorda asisten ț7 oaspeților: !ai degrab7 dec<t a /uca rolul de paznici: ceea ce se . -cesta este rezultatul fondurilor insuficiente si al concentr7rii asupra conserv7rii acestor active si a funcțiilor lor ar9ivistice folosind resursele disponibile.n +itestiF va oferi ocazia organizatorilor de eveni!ente si pro!otorilor de a face publicitate ofertelor lor pe scar7 !ai larg7. 5uris!ul de afaceri este o for!7 foarte profitabil7: dat fiind faptul c7 are sezonalitate aproape zero: este un turis! scu!p care i!plic7 o baz7 te9nico B !aterial7 adecvat7: care e=ist7 .nainte si: .!bun7t7țirii gradului de ocupare a unit7ților de pri!ire.

n zone aglo!erate? .ntreținerea !ediului ca ele!ent de baz7 al ofertei turistice? . 0+0+3+ Ana(i7a S+L+O+T+<entru turis' +entru stabilirea obiectivelor . !enȚinerea si pro!ovarea eveni!entelor culturale si e=poziționale naționale si internaționale . -ceast7 facilitate ar putea fi operat7 de Centrul de 1nfor!are 5uristic7 propus: ca parte a rolului de infor!are al acestuia.5otusi: rezerv7rile r7!<n un proces dificil si de durat7. 4biectivele strategice pentru a dezvolta turis!ul in +itesti si in zon7 sunt' . 5uris!ul de tranzit necesit7 . antrenarea agenților econo!ici .nfr7țirii +itestiului cu orasul s<rbesc Wragu/evac si italian Caserto . dru!uri bine .n circuitul touristic Cațional si internațional pentru atragerea resurselor si investitorilor auto9toni si str7ini.ntre Hucuresti si Sibiu: E (): E *(". vestigii istorice care reco!and7 orasul ca o zon7 cu bogat7 . -plicarea unei strategii de dezvoltare turistic7 durabil7 postaderare presupune acțiunea con/ugat7 a actorilor turistici locali: ai ad!inistrației publice locale si centrale: stabilirea unui parteneriat public.4.!bun7t7țirea si dezvoltarea activit7ții co!unicaționale pentru turis!? .3.n circuitul turistic? .ncura/eze o participare !ai larg7 la eveni!entele culturale.n circuitul turistic național si internațional prin valorificarea specificului local? . activitate econo!ic7 intens7 care reco!and7 orasul ca o zon7 cu potențial i!portant pentru !ediul de afaceri? .n 2))): cu orasul olandez 5Onaarlo din 122(: cu orasul suedez Horlange din 2))): cu . valorificarea oportunit7ților specifice ale zonei pentru turis! cultural:de afaceri: de tranzit supralicit<nd aria geografic7 favorabil7 a orasului? .n scopul creerii unui !ediu favorizant de pro!ovare si includere . -stfel' Puncte =%rte) . Se reco!and7: deci: dezvoltarea unei facilit7ți centrale co!puterizate de bo= office care s7 per!it7 rezerv7ri . infrastructur7 general7 dezvoltat7? .n te9nici co!une de pro!ovare a ofertei si a !arJetingului relațional? . * Turis'u( de tran7it 5ranzitul turistic este generat de e=istența a nu!eroase c7i de co!unica ție: care fac leg7tura . unit7ți 9oteliere !oderne repartizate pe categorii diverse de clasificare? . resurse naturale bine reprezentate . poziție geografic7 bun7 care .nlesneste alc7tuirea de circuite turistice? .!bun7t7țiri !ultiple legate de !odernizarea si e=tinderea c7ilor rutiere: a pasa/elor si parc7rilor: precu! si a serviciilor aferente.n . De acest gen de facilitate nu vor beneficia nu!ai turistii: ci si reziden ții locali si trebuie s7 .ntreținute? .ntre unele dintre cele !ai i!portante regiuni ale ț7rii' E 81 . e=istența unor relații solide cu diferite orase europene si din alte regiuni ale lu!ii ca ur!are a .n ti!p real. dezvoltarea unor progra!e turistice cu scopul de a introduce orasul: zona si regiunea . e=istența unui nu!7r !are de agenți econo!ici !ici si !i/locii care doresc s7 desf7soare activit7 ți .n activitatea turistic7 a #unicipiului +itesti utiliz7! analiza S. identific<nd oportunit7țile si a!eninț7rile !ediului. apropierea de zone turistice valoroase care ur!eaz7 s7 intre !ai activ .5.nnoite . i!punerea unor standarde superioare de calitate a ofertei si a serviciilor turistice. conservarea tradițiilor si apariția unor !anifest7ri organizate annual de +ri!7ria #unicipiului +itesti cu participare a!pl7 local7: național7 si internaional7? .n cadrul parcurilor: a zonelor de agre!ent? . i!plicarea agenților econo!ici locali .nc7rc7tur7 istoric7? . .nc7 din anii (): acorduri re. privat .n scopul a!plific7rii turis!ului de eveni!ente? .

sunt prev7zute .alea D<!boviței si a -rgesului: care s7 conduc7 la dezvoltarea turis!ului . O<%rtunit9ți) .au stabilit contacte cu orasul HriansJ din 8edera Ția us7 si orasul#o9lOv +odilsJO din Ucraina si cu co!unit7ți din C9ina: -ngola: epublica 8ilipine? .Hran: .n CarpațiF? .n strategia zonal7 de dezvoltare a turis!ului argesean? . nu e=ist7 o cultur7 a inițiativei colective datorit7 !eninerii at!osferei de cet7 țean asistat de stat: de ad!inistrație.!preun7 cu Consiliul &ude țean D<!bovița prin care se dezvolt7 un traseu turistic privind vizitarea capitalelor istorice ale provinciei #untenia (5<rgoviste: C<!pulung si Curtea de -rges)? . e=istența unui portofoliu de proiecte prioritare finanțate din bugetul local si fonduri europene pentru a!ena/area zonei centrale a orasului: pentru e=tinderea si !odernizarea pla/ei cartier 5udor . Datorit7 caracteristicilor sale: /udetul arges deține capacitate foarte !ari de dezvoltare a turis!ului pe trei a=e principale' turis!ul de afaceri: turis!ul istoric0cultural si turis!ul de tranzit.Springfield: statul 49io: tot din 2))). S.nscrise .ncura/eaz7 turis!ul de afaceri: de reuniuni? .n Uniunea European7.n zon7: proiect realizat .2))$: acțiuni de . posibilitatea de a accesa fonduri europene prin progra!ele postaderare? . . e=istența la nivelul Consiliului &udețean -rges .nființare de centre de infor!are si pro!ovare turistic7 pe .n parcul Strand: a!ena/area unei zone de distracție pentru eveni!ente ale !unicipiului? . siste!ul infor!ațional bazat pe folosirea siste!elor infor!atice !oderne cu rol funda!ental . neincluderea .E 2))".n bugetul !unicipiului pe 2))( obiective de investiții i!portante pentru turis! ca reabilitarea si !odernizarea Hazinului 4li!pic: un patinoar artificial . A'eninț9ri) .n obiectivul ECresterea co!petitivit7ții turis!ului ro!<nescF: cu referire concret7 la realizarea progra!ului național de dezvoltare a turis!ului de !unte iarna ESupersc9i .n susținerea apariției de noi !otivații de consu! turistic !odern? . lipsa inițiativei colective: parteneriale la nivel local si zonal? . oferta turistic7 bogat7 din zonele .n cadrul pri!ei priorit7ți a +lanului Ca țional de Dezvoltare 2))(.))) euro finanțate din bugetul local si fonduri europene pentru protecția spațiilor verzi: pentru respectarea statutului ariilor prote/ate e=istente si a celor propuse si pentru funcționarea Gr7dinii Xoologice +itesti: confor! standardelor europene? . e=istența unor proiecte de apro=i!ativ (*).n zona -rgesului. cerințele integr7rii . Puncte s(a8e) .ncon/ur7tor? . apropierea de Capital7: de infrastructura care faciliteaz7 deplas7rile turistilor str7ini . 2)13 care susține dezvoltarea turis!ului? . poluarea industrial7 care ar putea afecta calitatea !ediului . acțiuni derulate la nivelul /udețului pentru facilitarea accesului spre zonele cu poten țial de dezvoltare econo!ic7 si turistic7 prin inter!ediul +rogra!ului +K. e=istența unei politici regionale si naționale de dezvoltare 2))(.nvecinate uc7r.n infor!are si . o slab7 activitate co!unicațional7? infor!area turistic7 se realizeaz7 nu!ai la nivelul agen țiilor de turis! si a celorlalți operatori din turis!? .ladi!irescu: reabilitarea +arcului 5rivale: pentru organizarea per!anent7 a !anifest7rilor culturale consacrate.2)13ECresterea co!petitivit7ții econo!ice si dezvoltarea econo!iei bazate pe cunoastereF si a obiectivelor strategice ce o susțin care se reg7sesc . -cest lucru se datoreaz7 pozițion7rii geografice: cu acces la i!portante artere rutiere europene si naționale: caracteristicilor istorice ale orasului si dezvolt7rii sectorului econo!ic: cultural si universitar. lipsa unei preocup7ri colective de dezvoltare durabil7 local7 si zonal7 si prin turis!? .alea 4ltului: Hrasov? . un !ediu de faceri prosper care .

CAPITOLUL 3 STRATEGIA DE DE"#OLTARE DURABILĂ IN $UDEȚUL ARGEȘ 3+-+ Indicat%ri de de7v%(tare dura8i(a Dezvoltarea unui set de indicatori specifici dezvoltarii durabile: care sa foloseasca instru!ente specifice: factorilor ecologici si sociali ai dezvoltarii: constituie o te!a de interes atat din partea institutiilor internationale: cu! ar fi' 4ficiul de Statistica al Co!unitatilor Europene (Eurostat): Co!isiei Econo!ice 4CU pentru Europa (UCECE) si altele: dar si din partea 1nstitutul Cational de Statistica. Siste!ul actual: folosit pentru evaluarea si !onitorizarea i!ple!entarii Strategiei reactualizate a Dezvoltarii Durabile a UE (2))$) recunoaste .n scopul v<nz7rii directe si dezvolt7rii cunoasterii destinației? S .nc7peri !ai !ici pentru g7zduirea .n continuare a unor surse de date pentru . .n funcție de situație? S participarea la . -derarea o!<niei la Uniunea European7 ofer7 oportunit7ți o!<niei: . 4ficialit7 țile locale trebuie s7 pun7 la dispoziție resursele pentru CH pentru acțiuni care s7 dep7seasc7 sfera operațiunilor de solicit7ri de infor!ații: s7 anga/eze directori pentru cercetarea v<nz7rilor si pro!ovare pentru' S cercetarea si identificarea organizațiilor av<nd capacitatea de a aduce . E=ist7 o piaț7 e=tins7 a conferințelor internaționale: fie la nivel de asociații: organiza ții guverna!entale sau corporații.ntoc!irea !aterialelor pro!oționale si contribuirea la p7strarea si e=tinderea bazei de date a CH.ntre reprezentanții pe te!e turistice ai oficialit7 ților locale si -sociația Cațional7 a 4rganizatorilor +rofesionisti de Conferin țe si E=pozi ții B o!anian Convention Hureau ( CH).nt<lniri.n special: de atragere a .n colaborare. 5rebuie dezvoltat un plan de acțiune .n !od e=plicit e=istenta necesitatii unei colaborari globale pentru dezvoltarea .or fi necesare !ai !ulte .nt<lniri inovatoare: cu! ar fi lansarea de produse.S Turis'u( de a=aceri #ulte unit7ți !ari de cazare consider7 organizarea de conferințe ca pe o posibilitate supli!entar7 de afaceri.nt<lniri: cazare de calitate: acces facil din principalele centre si facilit7ți corespunz7toare de petrecere a ti!pului liber sunt cei care au cele !ai !ari sanse de reusit7.nt<lniri: este .n special eveni!ente guverna!entale sau ale asociațiilor.nt<lniri: conferințe si e=poziții pentru pro!ovarea industriei: .n /udetul arges si pentru care !unicipiul poate oferi facilit7ți de organizare? S identificarea centrelor de luare a deciziilor pentru organizații cu potențial? S organizarea e=tinderii invitațiilor de c7tre organizații o!oloage si organizații guverna!entale: . >n pofida dezvolt7rii 9otelurilor cuprinz<nd facilit7ți pentru .nt<lnirilor neplenare si pentru sesiuni separate pentru nu!7rul total al delegaților si pentru organizarea unor conferințe cu !ai puțini delegați. Se propune stabilirea unei leg7turi oficiale .nt<lnirile . Este nevoie de suficient7 fle=ibilitate pentru ca acest centru s7 poat7 fi folosit pentru distracții si c9iar pentru eveni!ente sportive: atunci c<nd nu sunt solicit7ri pentru principala sa funcție: aceea de locație pentru .nt<lnirilor europene si regionale: cu condiția oferirii unor facilit7ți corespunz7toare. Cei care ofer7 un !ediu pl7cut: facilit7ți funcționale de . Un centru special a!ena/at trebuie s7 aib7 fle=ibilitatea de a oferi for!e de .n !od cert nevoie de !ari centre de conferințe special a!ena/ate care s7 g7zduiasc7 .n general: si #unicipiului +itesti: .

n privinta evaluarii resurselor necesare pentru i!ple!entarea obiectivelor convenite.n per!anenta.ntregul pac9et de politici pe care aceasta le genereaza: inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse .ntr.!bunatati o!ogenitatea raportarii.n raport cu responsabilitatile sociale si de !ediu sa fie definite printr. Structura de indicatori produsa de Eurostat pentru pri!ul raport de !onitorizare a Strategiei UE reinnoite asociaza fiecarei di!ensiuni strategice un indicator reprezentativ (Civel 1): un set de indicatori pentru obiectivele operationale subordonate (Civel 2) si indicatori descriptivi ai do!eniilor de interventie pentru politicile asociate (Civel 3).nnoite.nnoite. 4 pri!a versiune a acestui set de indicatori a fost folosita pentru pri!ul raport de evaluare (2))() a Strategiei UE re.un !od coerent cu raportarile asupra i!ple!entarii Strategiei pentru Dezvoltare Durabila la nivelul Uniunii Europene si al fiecarui Stat #e!bru.un dialog constructiv anga/at de Co!isia Europeana si de fiecare stat !e!bru al UE cu co!unitatea de afaceri: partenerii sociali si seg!entele relevante ale societatii civile.nsarcinata sa continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a .nca . Co!isia Europeana: cu asistenta grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltarii durabile: a fost . .n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Cationale si a Strategiei UE reduce !ar/a de eroare . Se are .!entinerea si dezvoltarea unor seturile de indicatori de dezvoltare durabila care sa per!ita interco!pararea situatiilor din Statele #e!bre si sa pastreze gradul de relevanta .si creeze for!e de suport institutional adecvate pentru coordonarea dezvoltarii si utilizarii instru!entelor statistice de !onitorizare si pentru revizuirea periodica (la 2 ani) a fiecarei Strategii Cationale: .n stadiul de dezvoltare.c9eie e=pri!ate prin tinte cuantificabile care sa per!ita: totodata: co!pararea perfor!antelor nationale cu cele ale partenerilor internationali si cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabila a UE re. -cest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat. >n for!a sa curenta: !ecanis!ul de !onitorizare evidentiaza anu!ite categorii de indicatori aflate . Este vorba: prin ur!are: de un proces continuu: .n raport cu obiectivele Strategiei UE si strategiile nationale. Setul e=istent de indicatori este considerat adecvat pentru !onitorizarea tintelor cantitative ale Strategiei UE: cu posibiltatea e=tinderii si particularizarii la nivel /udetean. Colectarea si prelucrarea infor!atiilor concrete: cuantificate si reactualizate periodic: agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabila: trebuie sa per!ita !asurarea perfor!antelor . Un set supli!entar de indicatori: .n Strategia UE.n atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Cationala: dar cu raportarea corecta asupra rezultatelor.ntreprinse.n afara acestei structuri (indicatorii conte=tuali): este inclus pentru feno!enele greu de interpretat nor!ativ sau al caror raspuns la interventii ra!<ne neidentificat.UCECE. >n acest !od: toate politicile vor for!a obiectul !onitorizarii: ur!arind responsabilizarea decidentilor politici si per!it<nd opiniei publice sa evalueze succesul actiunilor . +entru aplicarea la conditiile /udetului -rges si considerand stadiul national la un nivel de inceput in raport cu aplicarea locala a Strategiei Cationale pentru Dezvoltare Durabila a o!<niei: .4CDE si va fi reactualizat .n vedere operationalizarea a doua tipuri de indicatori' N 1ndicatorii nationali de dezvoltare durabila: focalizati pe prioritatile. >n confor!itate cu deciziile adoptate de Consiliul European: statele !e!bre ale UE au obligatia sa. N 1ndicatorii de progres ai Strategiei Cationale pentru Dezvoltare Durabila a o!<niei: acoperind .fost convenit ca obiectivele de atins si instru!entele de !asurare a perfor!antelor econo!ice .

au fost alese doar cateva do!enii de dezvoltare durabila: insotite de e=e!plificari de indicatori specifici. 1n tabelul de !ai /os sunt prezentate si apoi detaliate in subpunctele acestei sectiuni a Studiului. Ta8e( 3+-+ ) EJe'<(e de indicat%ri de de7v%(tare dura8i(9F cu re=erința (a 'ediu

Sc9i!barea cli!atic7 Di energia

4biective specifice >!bun7t7țirea eficienței ec9ipa!entelor ter!o; electrice?

1ndicatori 1. E!isiile de gaze cu efect de ser7: .n ter!eni absoluți? 2. E!isiile de C420loc? 3. Consu!ul intern brut de energie.

Ținte educerea e!isiilor de gaze cu efect de ser7 cu 8T: .n perioada 2))8 B 2)12 (+ri!a perioada de anga/a!ent a +rotocolului de la WOoto.

Catur7 Di biodiversitate

4crotirea biodiversit7ții? +revenirea Di reducerea procesului de deDertificare specific sudului tarii noastre?

". +roporția terenurilor acoperite cu p7duri' - dina!ica fondului forestier? - dina!ica .!p7duririlor. *. Suprafața ariilor prote/ate pentru asigurarea conserv7rii biodiversit7ții.

-

-

-ctivit7ți +rin reactivarea si buna funcționare a Co!isiei Caționale pentru Sc9i!b7ri Cli!atice: creat7 prin KG 12(*0122$: care are rolul s7 analizeze propunerile de colaborare internațional7 din do!eniu Di s7 propun7 !7suri de opti!izare a aplic7rii prevederilor Convenției Cadru a Cațiunilor Unite privind Sc9i!b7ri Cli!atice. o!<nia a ratificat +rotocolul de la WOoto .n perioada aplicarii si !ontorizarii. +entru protecția diversit7ții CreDterea gradului de .!p7durire: de la 2(T biologice: o!<nia a ratificat Convenția privind la 3*T din suprafața Diversitatea Hiologic7: .n ț7rii: p<n7 .n anul anul 1222. +rioritar7 este 2)"). Di intrarea .n vigoare a CreDterea proporției +rotocolului de la ariilor prote/ate de la 2:*$ din suprafața ț7rii Cartagena. .n anul 122): la 1)T .n +entru creDterea gradului de .!p7durire: Strategia de 2)1*. Dezvoltare pe ter!en lung

Calitatea vieții .n !ediul urban Di a !ediului .n general

-sigurarea unui standard ridicat de viaț7 din punct de vedere al apelor? educerea e!isiilor de poluare a at!osferei Di !enținerea poluanților sub un anu!it prag pentru a evita deterioarea s7n7t7ții u!ane: ecosiste!elor Di !oDtenirii culturale.

Utilizarea resurselor naturale Di generarea deDeurilor

-d!inistrarea resurselor naturale !ai responsabil >!bun7t7țirea calit7ții resurselor de ap7.

$. +rocentul populației cu acces la sursele de ap7 potabil7? (. Cu!7rul de locuitori care are acces la un siste! centralizat de ali!entare cu ap7? 8. acordarea populației la serviciile centralizate de ap7 Di canalizare? 2. Gradul de ec9ipare cu rețele de ap7 a str7zilor? 1). +ierderi de ap7 .n rețele de distribuție? 11. ,ec9i!ea rețelei de distribuire a apei? 12. Cu!7rul de stații de epurare. 13. +opulația urban7 e=pus7 la poluarea aerului. 1". Colectarea deDeurilor !unicipale: gropile de gunoi Di inciner7rile .n Wg0loc? 1*. Sc9i!barea utiliz7rii terenurilor (naturale; agricultur7;construcții)? 1$. E=tragerea apei de suprafaț7 Di subterane0 resursele

-

Dublarea p<n7 .n 2)1* a ponderii persoanelor care au acces la ap7 potabil7?

-

>!bun7t7țirea Di dezvoltarea infrastructurii siste!ului centralizat de ali!entare cu ap7 Di canalizare din aglo!erațiile u!ane urbane Di rurale.

a Silviculturii: elaborat7 de #inister Di aprobat7 de Guverul o!<niei .Di propune dou7 progra!e' M+epiniereF Di M>!p7duririF. +lanul de 1nvestiții al ##+ Di +lanului Cațional de -!ena/are 5eritorial7 B secțiunea M-paF. S;au transpus cele 12 directive ale UE din do!eniul MCalit7ții -pelorF. S;au .nființat Co!itetele de bazin .n baza %egii -pelor nr. 1)(0122$.

n dezvoltarea infrastructurilor rutiere Di feroviare .dezvoltare.consu! final prin opti!izarea proceselor de productie si distributie si prin reducerea consu!ului total de energie pri!ara raportat la valoarea produselor sau serviciilor? cresterea ponderii energiei produse pe baza resurselorregenerabile . 5ransportul de pasageri pe tipuri de transport. Spri/in ec9ivalent . . 5ransportul de !arf7 pe tipuri de transport? 2).olu!ul de !arf7 transportat: raportat la +1H? 18.n sectorul energetic: cu accent pe sporirea gradului de eficienta energetica si a!bientala? reducerea i!pactului .transport. . 1(.inovare .nalta eficienta? valorificarea resurselor secundare de energie? sustinerea activitatilor de cercetare. Susținerea transporturilor ecologice. disponibile. 1nternalizarea costurilor e=terne ale transporturilor bc.n do!eniul energiei? cresterea sigurantei ofertei de energie si !entinerea unui grad acceptabil de dependenta fata de i!porturi prin diversificarea surselor de i!port: a resurselor energetice proprii: a rutelor si retelelor de transport nationale si regionale? cooperarea regionala pentru protectia infrastructurii critice in do!eniul energiei? N De7v%(tarea dura8i(a) 1!bunatatirea eficientei energetice pe intregul lant resurse.n consu!ul total si .n consu!ul final? pro!ovarea producerii de energie electrica si ter!ica .distributie. 3+.+-+ D%'eniu( sc?i'8area c(i'atic9 și ener&ia +rincipalele directii strategice in do!eniul politicii energetice: pe care o!ania isi !obilizeaza cu prioritate eforturile in confor!itate cu obiectivele si politicile convenite la nivelul Uniunii Europene: sunt' N Securitatea ener&etica) #entinerea suveranitatii nationale asupra resurselor pri!are de energie si respectarea optiunilor nationale .productie.5ransport +e ter!en !ediu Di lung: o!<nia trebuie s7 p7streze un siste! de transport ec9ilibrat.+ Identi=icarea nev%i(%r (%ca(e 3+.n centrale de cogenerare de .olu!ul de pasageri transportați: raportat la +1H? 12.n productia de electricitate? utilizarea rationala si eficienta a resurselor pri!are neregenerabile si scaderea progresiva a ponderii acestora . .

. >n ceea ce priveste surse(e re&enera8i(e de ener&ie: confor! pac9etului legislativ prezentat de Co!isia Europeana la 23 ianuarie 2))8: o!ania isi asu!a obligatia sa elaboreze si sa prezinte Co!isiei Europene +lanuri Carionale de -ctiune cu precizarea obiectivelor privind ponderea consu!ului de energie din surse regenerabile .n do!eniile transporturilor: electricitatii: .tinta pe ansa!blul Uniunii Europene este ca 2)T din totalul consu!ului de energie sa provina din surse regenerabile in anul 2)2): noile obiective pentru o!ania in perioada 2)12.n sectoarele energiei electrice: ter!ice si gazelor naturale? continuarea procesului de restructurare .n 2)1*.n conte=tul integrarii regionale? pregatirea pietei de certificate albe privind utilizarea eficienta a energiei? participarea la sc9e!a co!unitara de co!ercializare a certificatelor de e!isii de gaze cu efect de sera? liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului constant si nediscri!inatoriu al participantilor din piata la retelele de transport: distributie si la intercone=iunile internationale? dezvoltarea infrastructurii energetice? continuarea procesului de restructurare si privatizare .n vederea atingerii acestor obiective. +e baza unor politici nationale si a unor strategii energetice la nivel regional si local se va pro!ova !odernizarea siste!elor de cogenerare si . De ase!enea: legislatia in do!eniu prevede ca furnizorii sunt obligati sa ac9izitioneze anual un nu!ar de certificate verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii: convenite .erzi: ar trebui sa fie functionala inca din anul 2))*.2))*: in confor!itate cu +lanul Cational de -ctiune in do!eniul Eficientei Energetice 2))(.2)1). -plicarea siste!ului Ecertificatelor verziF are rolul de a spori ponderea energiei electrice produse din surse regenerabile la 2. 4 atentie speciala se va acorda politicii energetice rurale: ur!arindu.se !odernizarea siste!elor de .negativ al sectorului energetic asupra !ediului si respectarea obligatiilor asu!ate .ntre statele !e!bre privind pro!ovarea energiei regenerabile: si cantitatea de energie electrica furnizata anual consu!atorilor finali.2)2) se vor inscrie in tintele asu!ate .1)T din consu!ul final de energie electrica raportat la cantitatea de electricitate v<nduta consu!atorilor: av<nd .ncura/area selectiva a investitiilor se va asigura punerea . +rin !asuri coerente de crestere a eficientei energetice se va obtine o reducere a consu!ului de energie finala cu 13:*T .n vedere ca !ecanis!ul centralizat de tranzactionare: +iata Certificatelor .n cadrul UE: ur!and sa a/unga la 11:2T .ncalzire urbana prin folosirea unor te9nologii de . 2)1$ in co!paratie cu nivelul consu!ului !ediu din perioada 2))1.n privinta reducerii e!isiilor de gaze cu efect de sera si a e!isiilor de poluanti at!osferici? N C%'<etitivitatea) Continuarea dezvoltarii si perfectionarii pietelor concurentiale de energie electrica: gaze naturale: petrol: uraniu: carbune: servicii energetice? pro!ovarea surselor regenerabile cu a/utorul certificatelor verzi: . 1n conditiile in care obiectivul.nalta eficienta. -cest obiectiv se va realiza prin !asuri legislative: regle!entari: acorduri voluntare: e=tinderea serviciilor pentru econo!ii de energie: instru!ente financiare si de cooperare. +rin .n sectorul de e=tractie si utilizare a lignitului .ncalzire eco.n cadrul UE prin distribuirea responsabilitatilor .eficienta a locuintelor si de ali!entare cu energie la costuri suportabile.ncalzirii si racirii: precu! si a !asurilor care ur!eaza sa fie adoptate .n perioada 2))8.n vederea cresterii profitabilitatii si accesului pe piata de capital.n functiune a unor noi capacitati de producere a energiei electrice bazate pe te9nologii curate: cu i!pact !a/or asupra reducerii e!isiilor de gaze cu efect de sera si a e!isiilor de poluanti si asupra sigurantei de functionare a siste!ului energetic national. eabilitarea energetica a cel putin 2*T din fondul de cladiri !ultieta/ate va asigura obtinerea unor i!portante econo!ii de energie: reducerea e!isiilor de dio=id de carbon si cresterea suportabilitatii facturilor energetice la nivelul consu!atorilor.

ealizarea unui nivel adecvat de protectie .n corelare cu dezvoltarea retelei Catura 2))).a abordat la nivel european si proble!atica adaptarii la efectele sc9i!barilor cli!atice prin adoptarea Cartii .n politicile sectoriale? N 1ntegrarea adaptarii .-daptarea la efectele sc9i!barilor cli!atice reprezinta un proces co!ple= datorita faptului ca gravitatea efectelor variaza de la o regiune la alta: depinz<nd de vulnerabilitatea fizica: de gradul de dezvoltare socio.n cele !ai vulneraile zone.erzi de catre Co!isia Europeana.n vederea conservarii diversitatii biologice: a 9abitatelor naturale: a speciilor de flora si fauna salbatica.n zonele cele !ai e=puse la risc. 5iintele concrete propuse pentru anul 2)1* includ sporirea nu!arului de arii prote/ate si situri Catura 2))) care dispun de planuri de !anage!ent aprobate: de la 3 . -ceste analize cu caracter local pronuntat tin de un nivel supli!entar si o faza viitoare. 4 atentie deosebita trebuie acordata co!unitatilor sarace care depind .n do!eniul adaptarii. -cestea dispun de !i/loace reduse de subzistenta si de o capacitate li!itata de a face fata variabilitatii cli!atice si dezastrelor naturale. 4biectivele principale vizeaza instituirea unui !anage!ent durabil al inundatiilor .+ D%'eniu( natur9 și 8i%diversitate Conservarea biodiversitatii si a patri!oniului natural prin spri/inirea !anage!entului ariilor prote/ate: inclusiv prin i!ple!entarea retelei Catura 2))) este obiectivul principal .econo!ica: de capacitatea de adaptare naturala si u!ana: de serviciile de sanatate si de !ecanis!ele de supraveg9ere a dezastrelor. Siturile Catura 2))) reprezinta 1(:8"T din suprafata tarii: inclusiv 2(3 de situri de i!portanta co!unitara (13:21T din suprafata). 3+. 3+. Docu!entul prevede actiuni la nivelul UE concentrate pe " directii' N 1ntegrarea adaptarii .n ulti!ul deceniu. .constructii: transport: turis!: energie: industrie: sanatate.ntarirea capacitatii institutionale: la nivel national si local: si atragerea participarii publice (un rol i!portant revenind 4CG.+.n 2))$ la 2") .n special cele referitoare la pasari si 9abitate: .n o!ania si care necesita o analiza !ai detaliata sunt' biodiversitatea: agricultura: resursele de apa: sectorul forestier: infrastructura. -ctiunile prevazute vizeaza .n intensitate a acestor dezastre naturale .n do!eniu? N 1!plicarea societatii: !ediului de afaceri si a sectorului public .n perioada de referinta in care se i!ple!enteaza siste!e adecvate de !anage!ent pentru protectia naturii .n 2)1* si e=tinderea acestor suprafete la $)T din totalul ariilor prote/ate. >ncep<nd cu anul 2))(: s.!potriva inundatiilor se i!pune datorita cresterii .n pregatirea unor strategii coordonate si cuprinzatoare .urilor) pentru confor!area cu Directivele relevante ale UE: .n !are !asura de utilizarea directa a resurselor naturale locale. Sectoarele vulnerabile la efectele sc9i!barilor cli!atice .+0+ D%'eniu( ca(itatea vieții @n 'ediu( ur8an şi a 'ediu(ui @n &enera( educerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populatiei prin i!ple!entarea !asurilor preventive .n politica e=terna a statelor !e!bre UE: vizand tarile vecine? N educerea incertitudinilor prin dezvoltarea cercetarilor .

-ctiunea in acest do!eniu se va concentra pe punerea .n 122*: si se vor i!ple!enta !asuri pentru reducerea considerabila a depozitarii deseurilor de a!bala/e. %a nivel national: un nu!ar de 1(( depozite vor trebui sa. Statelor !e!bre le revin: de ase!enea: . +rognoza privind generarea deseurilor !unicipale (deseuri !ena/ere si asi!ilabile din co!ert: industrie si institutii) s.Crearea unei societati bazate pe incluziunea sociala prin luarea .n do!eniul protectiei si incluziunii sociale sunt regle!entate prin deciziile Consiliului European din !artie 2))$ care stabilesc noi obiective si !odalitati de actiune si .n aplicare a proiectelor integrate de gestionare a deseuril si prezentul studiu evidentiaza rezultatele notabile ale proiectului de acest tip din /udetul -rges: a carui etapa a doua se finanteaza din +4S #ediu.ndatoriri precise .si .nceteze activitatea si se va asigura reducerea treptata a cantitatilor depuse in cele 1)1 depozite !unicipale neconfor!e.n considerare a solidaritatii .+3+ D%'eniu( uti(i7area resurse(%r natura(e şi &enerarea deşeuri(%r Dezvoltarea siste!elor de !anage!ent integrat al deseurilor prin . +rognoza de generare a deseurilor !ena/ere colectate: cat si a celor generate si necolectate: s. evolutia indicelui de generare a deseurilor !ena/ere? .!bunatatirea gestionarii deseurilor si reducerea nu!arului de zone poluate istoric .n interiorul lor si asigurarea cresterii calitatii vietii cetatenilor ca o conditie a bunastarii individuale durabile.n acest do!eniu.ntre generatii si . evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare? . o!ania a obtinut perioade de tranzitie in vederea confor!arii cu Directivele UE pentru depozitele de deseuri !unicipale pana in 2)1(? depozitarea te!porara de deseuri periculoase pana in 2))2? depozitarea de deseuri industriale nepericuloase pana in 2)13. +rogra!ele de !anage!ent integrat se vor e=tinde progresiv si .a realizat defalcat: pe tipuri de deseuri. Co!unicarea Co!isiei Europene privind Serviciile Sociale de 1nteres General statueaza reperele principale ale responsabilitatilor agentiilor guverna!entale si organis!elor de suport .a realizat pe !edii (urban si rural): pe baza ur!7torilor indicatori' . 3+. -ctivitatile Uniunii Europene .ncura/eaza cooperarea dintre statele !e!bre potrivit !etodei desc9ise de coordonare.n 2)1*. evolutia populatiei la nivelul /udetului? . +ana in anul 2)13 se va reduce pana la 2:" !ilioane tone cantitatea anuala a deseurilor biodegradabile depozitate: reprezentand *)T din totalul produs .n baza +actului European pentru 5ineret si a +actului European pentru Egalitatea de Gen.n !ediul rural prin instituirea unor servicii de colectare: si prin eli!inarea gropilor de gunoi necontrolate.n !ini!u! 3) de /udete p<na .

+rognoza privind generarea deseurilor !unicipale s.a realizat pornind de la datele esti!ate pentru anul 2))* si considerand o crestere anuala de ):8 T.+ ) Cantitati de deseuri recic(a8i(e ce tre8uie c%(ectate de (a <%<u(atie <entru anii tinta Sursa: Plan .1 !c pentru deseuri de 9artie0carton: plastic si sticla? puncte ecologice de colectare a deseurilor reciclabile volu!inoase si a deseurilor periculoase (suprafata de !ini! 2*) !p)' doua in +itesti: unul Ca!pulung: unul in #ioveni. +unctele ecologice de colectare (denu!ite puncte verzi) au ur!atoarele avanta/e' reducerea cantitatii de deseuri depozitate in ra!pa? evitarea depozitarii necontrolate a deseurilor volu!inoase care nu pot fi ad!inistrate prin servicii de colectare conventionala? !anage!entul separat al deseurilor periculoase casnice: a caror indepartare din circuitul deseurilor este i!portanta pentru evitarea riscurilor asupra sanatatii si protectia !ediului.udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+       Colectarea selectiv7 a deseurilor reciclabile: confor! proiectului 1S+-: prevede' a!plasarea: in !ediu urban cat si rural: de grupuri a cate trei containere cu capacitate de 1. Ta8e( 3+. . Cresterea anuala de ):8 T a generarii deseurilor !unicipale: deter!inata: in principal: pe baza prognozei +1H: a fost utilizata la calculul prognozei din +lanul Cational de Gestionare a Deseurilor.

Se vor .n privinta productivitatii resurselor consu!ate: acestui sector .n obiectivele stabilite pentru o!ania privind plafoanele nationale de e!isii.n ur!atorii (. -ccesibilitatea transportului public la zonele cu densitate !ica a populatiei si nuclee dispersate se va asigura la nivele !ini!e stabilite.ntre orase prin sti!ularea serviciilor de transport public interurban si de coordonare a gestiunii si se va garanta o accesibilitate generala !ini!a a serviciilor publice pentru toti cetatenii: acord<ndu.!bunatati legaturile .9idro): a e=tinderii energeticii nucleare (dublata . Dezvoltarea transporturilor are . Se va realiza o reducere cu *T p<na . 1ndicatorul relativ al accesibilitatii (co!bin<nd servicii: transbordari: preturi si durate de calatorie) ur!eaza sa se alinieze progresiv p<na .n ur!a accidentelor din transporturi .n !ediul european prin .se o atentie speciala grupurilor vulnerabile (copii: batr<ni: persoane cu !obilitate redusa).+B+ D%'eniu( trans<%rt Do!eniul transporturilor este considerat prioritar .ncadrarii .nregistrate .n raport cu !ediul: se va di!inua progresiv i!pactul global al e!isiilor poluante din transporturi .n perspectiva anului 2)3) fata de anul 1228.n zonele !etropolitane din Europa.n vederea .se o reducere cu *)T a nu!arului de decese .n ulti!ii ani .n special rutier) si cresterea produsului intern brut (+1H) se esti!eaza ca se va reduce .!bunatatirea co!porta!entului . Conditiile de siguranta vor creste: esti!<ndu.n orase: ur!<nd ca proportia sa creasca apoi p<na la 1*T la e!isiile unde transportul constituie sursa principala de poluare tinand sea!a de situatia precara a infrastructurii si a parcului de !i/loace de transport: precu! si tendintele negative . +entru .n conte=tul planurilor de dezvoltare ale o!<niei: date fiind relatiile sale de interdependenta cu celelalte ra!uri ale econo!iei nationale: valoarea serviciilor oferite pentru populatie si i!pactul considerabil asupra !ediului. aportul negativ dintre evolutia cererii de transport (.n 2)1* a depasirilor actuale ale nivelurilor li!ita privind calitatea aerului .n vedere facilitarea includerii siste!elor urbane din o!<nia .n 2))8: cu perspectiva construirii altor doua unitati .!bunatatirea serviciilor rutiere: feroviare: !ariti!e: fluviale si aeriene av<nd destinatiile principale .3+.2 ani) si a di!inuarii ponderii centralelor ter!oelectrice pe carbune si pacura care necesita transportul unor cantitati !ari de co!bustibil: uneori pe distante !ari? .2)13.n anul 2)2) la cel e=istent .i revine o pondere se!nificativa din alocarile de fonduri UE nera!bursabile pentru perioada 2))(.n viitor ca ur!are a' N #odificarii progresive a structurii econo!iei prin reducerea ponderii sectoarelor care lucreaza cu cantitati !ari de produse transportate (industriile e=tractive de !inereuri: siderurgia si petroc9i!ia) si consu!a !ulta energie si prin cresterea ponderii sectoarelor care au consu!uri !ateriale si energetice !ai reduse (serviciile: industriile prelucratoare etc. >n do!eniul protectiei infrastructurii de transport se va dezvolta o politica de Erisc zeroF: iar riscurile e=istente vor fi reevaluate continuu la toate !odurile de transport.) si valoare adaugata !are? N #odificarii structurii productiei de energie electrica: ca ur!are a valorificarii unor surse regenerabile de energie (eoliana: solara: bio!asa: geoter!ala: !icro.n Europa.

1*.n si .o pri!a etapa: a rit!ului de crestere a transportului rutier si reorientarea flu=urilor de !arfuri si calatori spre celelalte !oduri de transport . +itesti . 1ransportul rutier %ungi!ea dru!urilor publice din /udețul -rgeD la sf<rDitul anului 2))$ era de 3.nsu!<nd o lungi!e de cca.!bunatatirea serviciilor publice .#untenia >n tabelul 2. 3+0+ O8iective(e de7v%(t9rii dura8i(e @n Hudețu( Ar&eș +rogra!ele si proiectele sunt parg9iile prin care se aplica obiectivele generale si cele specifice din planurile de dezvoltare la nivel local.ntr. 4nesti . .n e=ploatare . si . 22( J!.#are .)31 J!: situ<nd /ude țul -rgeD pe pri!ul loc din regiunea Sud. Densitatea dru!urilor publice este de "":8 J!01)) J!d: valoarea fiind superioara !ediei pe tara. E*(" B Hacau .n toate sectoarele productive ale econo!iei: cu efecte asupra volu!urilor transportate? N #odificarii graduale a proceselor de productie: depozitare si desfacere: cu efecte asupra ponderii cererii de transport de !arfa si persoane? N -/ustarii treptate a structurii transporturilor prin di!inuarea: .N educerii: ca ur!are a i!ple!entarii progra!elor de i!pulsionare a inovarii te9nice si te9nologice si de crestere a co!petitivitatii: a consu!urilor specifice de !ateriale si energie .n afara centrelor urbane printr.n transportul de calatori. este prezentat7 situația dru!urilor publice la 31 dece!brie 2))$. 1n /udet nu functioneaza nici un aeroport civil pentru transport aerian de !arfa si calatori: dar cel !ai !are aeroport din o!ania (aeroportul 4topeni) este a!plasat la apro=i!ativ 12) J! de #uncipiul +itesti. Craiova &udetul beneficiaza si de avanta/ele oferite de autostrda -1 (Hucuresti B +itesti).o planificare urbana si spatiala ec9ilibrata si prin . 1ransportul %eroviar ețeaua de c7i ferate a /udețului -rgeD este bine dezvoltat7: liniile aflate . -stfel: la nivelul /udetului au fost identificate ur!atoarele obective generale. Hrasov .n ur!atoarele etape? N Stabilizarii cererii de transport privat si a evolutiei artificiale a nevoii de !obilitate . E81 B Hucuresti B +itesti B Sibiu B Clu/. Se vor finaliza lucrarile privind !odernizarea infrastructurilor situate pe Coridorul 1V (rutier si feroviar) pan. >n raport cu suprafața /udețului: liniile de cale ferat7 au o densitate de 33:3 J! 01))) J!d fiind inferioar7 !ediei pe țar7 de "*:3 J!01))) J!d.Capoca B Satu. E() B Hucuresti B +itesti B Craiova B 5i!isoara .european' de la frontiera cu epublica #oldova p<na la frontiera cu Hulgaria: cu racordare la coridoarele 1. eteaua de dru!uri e=istenta si pozitia geografica a /udetului asigura acestuia o buna desc9idere interna si internationala. +rincipalele cai rutiere internationale care strabat /udetul: si care faciliteaza accesul din si inspre aceasta la nivel național si international sunt' .11 (Dunarea).

area 0i epurarea apelor u. Unele dintre aceste obiective pot fi si in categoria obiectivelor generale dezvoltarii durabile anterior prezentate.n siste!ul 9idrografic: . cu potentialul si capacitatea de re'enerare a resurselor naturale?  /nticiparea e%ectelor 'lo ale pentru 'asirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modi%icarile ce pot decur'e pe termen mediu?  Moderni. reabilitare si e=tindere rețele de canalizare: . le'umicultura si cresterea animalelor?  -espectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in ase. . inclusiv a pro'ramelor de investitii.voltare economica.3+3'3Obiective specifice de mediu in "udetul Arges -ceste obiective se refera la proble!e specifice de !ediu in functie de sursele relevante de poluare si activitatile predo!inante: dar si a celor ce decurg din cerinta de i!bunatatire continua a aplicarii !anage!entului de !ediu. de situatii de ur'enta si prevenirea accidentelor cu urmari asupra sanatatii omului si a mediului prin promovarea de pro'rame pentru . actiune in ca.ate. e=tinderea rețelelor de distribu ție si inlocuirea celor uzate: .  -educerea e%ectelor ne'ative 'enerate de activit"țile umane.i din cadrul proiectelor de investitii?  /si'urarea securitatii si si'urantei alimentare prin promovarea unor modele dura ile in a'ricultura. !odernizarea rezervoarelor pentru produse petroliere volatile: . introducerea contoriz7rii la consu!atorii casnici Di industriali: .nc7rcare Di distribuire carburanți ?  /si'urarea cantit"ții 0i calit"ții apei pota ile. . !onitorizarea devers7rilor de !ateriale poluante . reabilitare Di !odernizare stații de epurare: .a?  /doptarea celor mai une te(nici si te(nolo'ii disponi ile prin ac(i. prin promovarea de pro'rame pentru ' .ari ur ane si la sate. re ducerea polu7rii aerului . canali. instalații de recuperare a co!puDilor organici volatili: .itiile ver. rea!ena/ari ale unor cursuri de ap7?  Mana'ementul riscului.n stațiile de .prevenirea efectelor feno!enelor !eteorologice e=tre!e (inundatii: ninsori abundente): . Dintre cele cu aplicabilitate in cadrul acestui Studiu: se nu!ara'  Corelarea e%ectiva a o iectivelor de de. prin promovarea de pro'rame pentru: .area continua a sistemelor educationale si de %ormare pro%esionala in %unctie de 'rupurile tinta carora aceste pro'rame se adresea.3+0+-+O8iective &enera(e de7v%(tare dura8i(a -cestea sunt obiective cu caracter general pentru aplicarea cadru a principiilor dezvoltarii durabile si stau la baza for!ularii si pro!ovarii strategiilor: planurilor si progra!elor de dezvoltare la nivel national: regional si local.

one ur ane prin diminuarea . predarea acu!ulatorilor uza ți cu electrolitul Di co!ponentele solide conținute: catre persoane /uridice autorizate confor! legii: . progra!e pentru di!inuarea cantit7ții de deDeuri !ena/ere Di industriale depozitate0eli!inate: di!inuarea cantit7 ții de a!bala/e depozitate: .       progra!e de instruire a ec9ipelor de voluntari care pot actiona n cazul unor situatii de urgenta: . realizarea a noi spa ții de parcare: .incident: accident? 2m unatatirea mana'ementului de0eurilor prin pro'rame pentru: . intoc!irea 97r ților cu nivelul de zgo!ot din orase: .n sc9i!bul bateriilor Di0sau acu!ulatorilor v<nduți? -espectarea statutului ariilor protejate e3istente 0i a celor in curs de declarare ca arii protejate prin pro'rame pentru ' . deli!itarea Di !arcarea peri!etrelor ariilor naturale de interes local: .asocierea consiliilor locale . conservare Di !onitorizarea spațiilor verzi? 4nt"rirea capacit"ții instituționale a structurilor administrative locale prin pro'rame pentru' + infiintarea si0sau consolidarea co!parti!entelor de !ediu de la nivelul autorit7ților locale? + asigurarea cu personalul calificat corespunzator si stabil necesar pentru buna desfasurarea a activitatii de !anag!ent de !ediu din /udet? + asigurarea unui siste! de colaborare desc9isa intre autoritatile co!petente de !ediu si participantii la procesul de luare a deciziilor de !ediu (autoritati locale: co!unitati locale: asociatii interco!unitare: 4CG: agenti econo!ici: !ediul acade!ic: !edia: etc. rea!ena/area si e=tinderea rutelor ocolitoare .onele ur ane prin pro'rame de: . colectarea bateriilor Di0sau de acu!ulatori uza ți .n vederea asigur7rii si !entinerii suprafețelor !ini! regle!entate: . eli!inarea totala de la co!ercializare a azbestului Di a produselor care conțin azbest: .funda!entarea deciziilor din planurile de urbanis! pe i!pactul potential asupra !ediului Di s7n7t7ții u!ane? 4m un"t"țirea calit"ții mediului in . cu precadere in .i.<lsan: care este afectat antropic prin lipsa debitului de servitute aval de acu!ulare .? Prevenirea a%ect"rii calit"ții mediului 0i s"n"t"ții populației ca urmare a e3punerii la su stan țe periculoase prin pro'rame pentru' .<lsan si alte activitati antropice: . inc9iderea tuturor depozitelor de deDeuri industriale: etc. !entinerea unor 97r ți a spațiilor verzi: . testarea periodica a procedurilor pentru situatii de urgenta si reducerea efectelor post. i!bunatatirea 9abitatului aspretelui: din ezervatia . 9abitate forestiere din raza ocoalelor silvice 5opoloveni: Curtea de -rges: +oiana %acului care sunt afectate de poluari cu apa sarata si titei de la e=ploatarile petroliere din zona? 4m un"t"țirea calit"ții s"n"t"ții umane 0i a mediului in .'omotului si vi ratiilor prin promovarea de pro'rame pentru ' .stabilire a suprafetelor si a siste!ului de protecție a spațiilor verzi: . realizarea perdelelor de protecție (c7i de transport Di zone industriale)? Protejarea spatiilor ver. sti!ularea parteneriatelor public0privat in rezolvarea unor proble!e din do!eniul gestiunii durabile a deseurilor: .n orase: . refacerea spațiilor verzi .)? .n vederea i!ple!ent7rii planului /udețean de gestiune a deDeurilor: . fluidizarea traficului: .one ur ane prin planuri si pro'rame locale pentru: . progra!e !enite sa i!bunatateasca !anage!entul deseurilor solide !unicipale: a deDeurilor industriale: .

voltarea si im unatatirea continua a sistemului de in%ormare.o sursa de finantare (1S+-): iar ceea de a doua etapa prin alta sursa pentru care progra!ul a fost eligibil (+4S #ediu).are la nivelul a'enților economici cu impact semni%icativ asupra mediului prin pro'rame pentru: . 4biectivul principal este dezvoltarea infrastructurii siste!ului de salubrizare a tuturor localitatilor /udetului pentru conservarea: protectia si i!bunatatirea calitatii !ediului din /udetul -rges. publicarea anuala a unor buletine privind starea !ediului si progresele agentului econo!ic in do!eniul aplicarii !anage!entului de !ediu? De.buletine si !ateriale infor!ative Di educaționale: inițierea unui nu!ar crescut de acțiuni cu asigurarea particip7rii co!unit7 ții: e=tinderea siste!ului de infor!are a populației cu privire la starea calit7ții !ediului: continuarea actiunilor de participare a specialistilor la e!isiuni te!atice pe posturile locale de televiziune pentru infor!area: dezbateri de !ediu: etc. comunicare 0i con0tienti. 3+0+0+ Pr%&ra'e și <r%iecte de 'ediu =unda'entate +e baza obiectivelor generale si specifice au fost funda!entate progra!e si proiecte de !ediu sau cu co!ponente !a/ore de protectia !ediului: prin a caror realizare se ur!areste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in /udetul -rges.realizarea si functionarea unor siste!e de auto!onitoring: .are a cet" țenilor prin . i!bunatatirea siste!ului de raportare si sc9i!bului de infor!atii intre autoritati si agentii econo!ici: . +roiectul vizeaza partea central. 1nvestitiile din aceasta a doua etapa se refera la' construirea Celulei 2 pentru depozitul regional de la -lbota? inc9iderea pe a!plasa!entul e=istent a depozitului de la Curtea de -rgeD? relocarea Di re!edierea a!plasa!entului de la CosteDti? inc9iderea pe a!plasa!ent a gropilor de gunoi necontrolate din zonele rurale? realizarea a 2 statii de transfer (Curtea de -rges si Costesti)? realizarea a 2 statii de co!post? realizarea a 2 puncte verzi pentru colectarea deseurilor electronice si electrocasnice de la populatie. -cest progra! este un e=e!plu pozitiv de pastrare a liniei de prioritate de !ediu prin rezolvarea pri!e etape de progra! dintr.+itesti? .sudica a o!aniei: /udetul -rges si se va desfasura pe 8 zone in care sunt i!plicate 1)2 localitati: dupa cu! ur!eaza' zona 1 B Curtea de -rges? zona 2 B Do!nesti? zona 3 B Ca!pulung? zona " B ucar? zona * B #ioveni? zona $ B -lbota.)8.2)1*. +entru e=e!plificare s.  Crearea de sisteme de mana'ement de mediu si automonitori.au ales doua progra!e cu contracte de finantare inc9eiate'  C$anagementul integrat al deseurilor solide din "udetul ArgesD: Heneficiar Consiliul &udetean -rges: prin +4S #ediu: -=a 2: prevazut sa fie finalizat in 22.

Cu!itorul co!un care strabate orizontal toate proiectele prioritare si pentru care puncta/ul unui proiect aflat in evaluare poate creste ra!ane constant @ Mediul A.  D Plan de prevenirea# protectia si diminuarea efectelor inundatiilor in bazinul 9idrografic Arges@VedeaD : Heneficiar -d!inistratia Cationala -pele o!ane. +ri!a etapa: finantata prin fonduri 1S+-: a cuprins zonele cu cele !ai urgente nevoi din punct de vedere al !ediului' Xona Ca!pulung: Xona ucar: Xona #ioveni: Xona +itesti: Xona 5opoloveni.2 D' si o suprafata de BB3B D'<+ Kartile de 9azard (inundabilitate) la inundatii si +lanul pentru +revenirea: +rotectia si Di!inuarea Efectelor 1nundatiilor in Hazinul Kidrografic -rges.edea vor sta la baza planificarii si realizarii lucrarilor de investitii pentru prevenirea si co!baterea inundatiilor: precu! si realizarii 9artilor de risc la inundatii: de catre cele ( (sapte) Consilii &udetene aflate in spatiul bazinului 9idrografic. ealizarea acestui proiect va contribui la indeplinirea unor obiective prevazute in Directiva Uniunii Europene privind !anage!entul riscurilor la inundatii (realizarea 9artilor de 9azard la inundatii): la planificarea si realizarea diferitelor lucrari de prote/are a infrastructurii si a zonelor aflate in zone cu risc la inundatii ce pot fi afectate de eventualele viituri.!entiona in aici doar unele dintre aceste propuneri de proiecte: ar putea crea i!presia ca doar cele citate au prioritate: ceea ce nu ar fi confor! cu liniile !a/ore de actiune la nivelul fiecarei autoritati locale din /udetul -rges.. 4biectivul general al proiectului este reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra popula ției: prin i!ple!entarea !asurilor preventive in cele !ai vulnerabile zone pana in 2)1*. +roiectul a fost i!partit in doua etape.un siste! coerent !anage!ent de !ediu.a a proiectului: finantata din +4S #ediu.2)) locuitori: adica (3T din populatia /udetului -rges. -cestea se gasesc in diverse faze de aprobare: asteaptandu.se sursele de finantare prevazute sau surse alternative in functie de eligibilitate si directiile !a/ore de interventie. Celelalte 3 zone ra!ase . . Situatia anterior e=istenta arata ca doar *":18 T (circa 3*) 1($ locuitori) din populatia totala a /udetului -rges era deservita de servicii de salubrizare. 4 etapa i!portanta in elaborarea acestuia o reprezinta realizarea Escenariilor de a!ena/areF in vederea stabilirii unui plan adecvat de !asuri prioritare.-d!inistratia Hazinala de -pa -rges.a! regasit si in c9estionarele co!pletate pentru acest Studiu.)3.. +rin proiect se ur!areste !odernizarea siste!ului de !anage!ent al inundatiilor pentru prevenirea: protectia si di!inuarea efectelor inundatiilor in bazinul 9idrografic -rges.2)13..edea: acest plan fiind o baza necesara pentru gestionarea infrastructurii de gospodarire a apelor in confor!itate cu abordarile si politicile europene ce se regasesc in Directiva 2))(0$)0CE din 23 octo!brie 2))( a +arla!entului si Consiliului European privind evaluarea si gestionarea riscurilor de inundatii. .edea: prin +4S #ediu: -=a *: prevazut sa se finalizeze in 31..zona ( B 5opoloveni? zona 8 B Costesti. sunt incluse in etapa a 11. De pri!a etapa au beneficiat "(*. E=ista inca propuneri de proiecte prioritare pentru autoritati locale ale /udetului -rges si pe care le. +roiectul vizeaza i!bunatatirea !anage!entului riscului la inundatii la nivelul intregului bazin 9idrografic -rges. Curtea de -rges: Do!nesti si Costesti . 1ntre proiectele Consiliului &udetean -rges se gasesc si cele care au cel putin o co!ponenta !a/ora de !ediu si dezvoltare durabila ? fie ca este vorba despre un proiect de reabilitare a unor dru!uri /udetene: sau de unul de i!bunatatire a siste!elor de !anage!ent: aplicarea consecventa a principiilor dezvoltarii durabile este liantul ce leaga toate aceste proiecte si integreaza intr.edea pe o lungi!e totala de 0..

inclusiv a pro'ramelor de investitii.+Re7u(tate <(ani=icate 1n raport cu do!eniile !ai sus !entionate in structura c9estionarelor distribute: au fost analizate raspunsuriile disponble in ti!p util incorporarii in analiza si au fost for!ulate propuneri de actiuni concrete dupa cu! ur!eaza '  Corelarea e%ectiva a o iectivelor de de.i din cadrul proiectelor de investitii B actiuni concrete' (i) fi=area unor indicatori de perfor!anta de !ediu pentru selectia de produse si ec9ipa!ente in cadrul proiectelor de !ediu: (ii) sti!ularea sferei private care contribuie direct la rezolvarea unor proble!e de !ediu? .a B actiuni concrete' (i) progra!e educationale pentru dezvoltarea constiintei ecologice in scoli: licee: univesitati: (ii) progra!e de dezvoltare a resurselor u!ane cu potential de reconversie profesionala: prin for!area de personal pregatit in do!eniul !ediului?  /doptarea celor mai une te(nici si te(nolo'ii disponi ile prin ac(i. +e baza obiectivelor generale si specifice au fost funda!entate progra!e si proiecte de !ediu sau cu co!ponente !a/ore de protectia !ediului: prin a caror realizare se ur!areste si atingerea indicatorilor de calitate pentru evaluarea progreselor aplicarii principiilor dezvoltarii durabile in /udetul -rges.area continua a sistemelor educationale si de %ormare pro%esionala in %unctie de 'rupurile tinta carora aceste pro'rame se adresea.canal: (ii) progra!e pentru di!inuarea efectelor locale ale feno!enelor globale de sc9i!bari cli!atice: (iii) progra!e pentru reducerea feno!enelor de desertificare din sudul tarii si alte proiecte concrete care sa reduca aspecte de poluare la nivel global cu efecte directe la scara regionala si locala?  Moderni. 3+0+0+.3+0+0+-+Re7u(tate %8tinute ezultatele obtinute prin aplicarea progra!elor si !asuriilor strategice se evalueaza prin aplicarea !etodelor de analiza si indicatori de perfor!anta specifici.itiile ver.voltare economica. cu potentialul si capacitatea de re'enerare a resurselor naturale B actiuni concrete' (i) continuarea dezvoltarii potențialului econo!ic al sectoarelor industriale traditionale din /udet: (ii) diversificarea produselor de servicii puse la dispozitia cet7țenilor: (iii) dezvoltarea cooper7rii dintre Consiliul &udetean si autorit7 țile locale: (iv) cresterea eficientei in co!unicarea dintre serviciile publice descentralizate Di agentii econo!ici: (v) pro!ovarea unor parteneriate eficiente cu societatea civil7?  /nticiparea e%ectelor 'lo ale pentru 'asirea si aplicarea la timp a unor solutii de adaptare a sistemelor uman si natural la modi%icarile ce pot decur'e pe termen mediu B actiuni concrete' (i) progra!e pentru i!bunatatirea calitatii serviciilor de apa.

3+0+3+Pr%<uneri de <r%iecte <ri%ritare <entru a<(icarea sustinuta a strate&iei de de7v%(tare dura8i(a 1n cadrul acestui Studiu au fost analizate c9estionarele co!pletate de respondenti. acuratete si relevanta.a efectuat pe baza celor 2 do!enii din c9estionar si a indicatorilor de raspuns' completare.)? (ii) Continuarea aplicarii consecvente a obectivelor generale si specifice: cu !asurile aferente: asa cu! au fost de/a prezentate in acest Studiu? (iii) 1ncura/area participarii publicului la luarea decizilor de !ediu: confor! legislatiei orizontale de !ediu? (iv) +ro!ovarea si dezvoltarea unui !anage!ent integrat cu incorporarea principiilor dezvoltarii durabiile si crearea !ecanis!elor si a indicatorilor necesari evaluarii periodice a planurilor si progra!elor de !ediu? (v) >!bunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata !uncii prin !asuri supli!entare celor prevazute pentru ansa!blul populatiei: favoriz<nd o abordare specifica pentru activitati din proiecte in do!eniul protectiei !ediului? (vi) Consolidarea capacitatii institutionale si ad!inistrative pentru actiune proactiva cu dezvoltarea asistentei voluntare din partea cetateanului: a 4CG de !ediu? 3+0+B+ Pr%8(e'e identi=icate si <%si8i(e actiuni de re'ediere +e baza analizei raspunsurilor pri!ite la c9estionarul ad!inistrat au fost identificate si aspecte de baza care necesita actiuni de absorbtie a fondurilor europene: dar si de i!bunatatire a !anage!entului de !ediu in /udet. Cele !ai i!portante se prezinta !ai /os. -u fost identificate unele aspecte ce necesita actiuni de a!eliorare si i!bunatarire. -naliza s. /si'urarea securitatii si si'urantei alimentare prin promovarea unor modele dura ile in a'ricultura. le'umicultura si cresterea animalelor B actiuni concrete' (i) sti!ularea pro!ovarii te9nicilor ecologice in agricultura: (ii) proiecte !enite sa creasca capacitatea de productie agricola ecologica? (iii) sti!ularea folosirii !etodelor de fertilizare naturala a culturilor?  -espectarea normelor si standardelor europene privind calitatea vietii in ase. +rincipalele directii de interventie ale acestei etape de aplicare la nivel /udetean a conceptului de dezvoltare durabila sunt' (i) Dezvoltarea unei econo!ii durabile: integrand toate co!ponentele dezvoltarii durabile si i!plicand activ toti participantii la luarea decizilor de !ediu (din seg!entele societatii ro!anesti' autoritati publice: institutii publice: asociatii patronale sau profesionale: sindicate: cetateni: etc. An domeniul finantarii/cofinantarii proiectelor .ari ur ane si la sate B actiuni concrete' (i) progra!e de protectie a zonelor verzi: de refacere Di e=tindere a suprafeței !ini!e ocupata de spații verzi Di parcuri: (ii) progra!e de i!bunatatire a co!porta!entului cetateanului in relatia cu !ediul: (iii) reducerea polu7rii produsa de c7tre autove9icule: prin i!punerea unor restric ții la !i/loacele de transport cu un grad ridicat de poluare.

Din aceasta perspectiva se vor accesa sursele de finantare din Uniunea Europeana: dar si cele din parteriate public private si se va analiza pentru proectele locale disponibilitatea si posibilitatea de a plati a beneficiarilor serviciilor ce tin de co!ponente ale !anage!entului integrat al deseurilor.n acelasi ti!p si efectele negative asupra eficientei investitiilor. An domeniul managementului deseurilor +ro!ovarea etapei a doua a proiectului finantat prin +4S #ediu va contribui la rezolvarea unor proble!e de !ediu identificate prin docu!entele de planficare: totusi pentru proiectele ce decurg ca prioritati din +lanul &udetean de #anage!ent al Deseurilor si pentru aplicare !asurilor de dezvoltare durabila: vor fi necesare resurse financare inse!nate. 1dentificarea surselor de finantare si cofinantare pentru investitiile publice si private.n special a celor care pot contribui substantial la cresterea e=portului: astfel ca e=portul sa devina in !od real o parg9ie a cresterii econo!ice.ntreprinzatori privati?  atragerea in elaborarea de proiecte a potentialului e=istent in institutiile de proiectare. educerea participarii banilor publici di!inueaza .n anul 2)1*.2)T p<na . Utilizarea co!pleta si eficienta a fondurilor alocate prin progra!ele UE poate contribui substantial atat la cresterea ratei de investitii cat si la reducerea deficitului de cont curent. .+entru cresterea ratei de investitii pe ter!en !ediu si lung va trebui continuata politica de atragere a investitiilor straine directe: . Ta8e( 3+0+ ) I'<act investitii asu<ra tari=u(ui de &estiune a deseuri(%r in Hudetu( Ar&es :va(%ri 'edii.privat fara a fi li!itate la concesionari: desi acestea sunt o cale folosita cu succes in proiecte.si sustina lucrarile de diplo!a cu ase!enea proiecte pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial si initierea de afaceri proprii dupa absolvire?  analizarea !asurilor necesare pentru cresterea capacitatii de e=ecutie a investitiilor: evaluarea necesarului de forta de !unca pe calificari si specialitati si asigurarea acestuia prin for!are initiala si recalificare. Continuare efortului de dezvoltare a instru!entelor de econo!isire: pe baza practicilor aplicate cu succes in alte tari ale UE.n universitatile cu profil te9nic si econo!ic: inclusiv atragerea studentilor din anii ter!inali si !asteranzilor care vor putea sa. 4 esti!are era absorbtia co!pleta a fondurilor structurale si de coeziune care sa duca la o crestere supli!entara a +1H de 1*. Dezvoltarea parteneriatelor public.dezvoltare si . 1nfiintarea unor co!panii noi: capitalizate partial prin oferte publice initiale: in care statul sau autoritatea locala detine un pac9et !a/oritar sau !inoritar in co!pania care face investitia si o e=ploateaza: dar care se capitalizeaza ulterior prin listarea pe bursa: aceasta poate constitui o alta solutie pentru reducerea efortului bugetar initial si a c9eltuielilor de intretinere dupa darea in e=ploatare in cazul investitiilor in infrastructura. Este necesara cresterea substantiala a capacitatii de a asigura proiecte eligibile si de a acorda consultanta si e=pertiza necesara la nivel local prin !asuri precu!'  cresterea rolului structurilor e=istente la nivel regional si local: atragerea in aceste structuri si !otivarea unor specialisti cu inalta calificare in do!eniile specifice oportunitatilor reale din fiecare /udet?  inventarierea si evaluarea fezabilitatii proiectelor e=istente si co!pletarea portofoliului de proiecte at<t pentru investitii destinate !odernizarii infrastructurii si serviciilor publice de baza c<t si a proiectelor initiate de .

Xona li!itrofa societatii K4%C1# Ci!entul Ca!pulung? ..ncarcate organic provenite de la diferite activitati specifice din zona? .udetean de <estionare a ?eseurilor '))0@')>+ An domeniul zone critice privind deteriorarea calitatii mediului a) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al poluarii aerului' .int" doar costurile investitiilor propuse pe cap de locuitor si nu iau in considerare partea real" de c(eltuieli alocat" %amiliilor sau consecintele su ventiilor incrucisate dintre 'rupurile de consumatori9 Sursa: Plan .iune8 in momentul de %at" nu e3ist" %inantare asi'urat" din acest %ond9 1re uie mentionat c" valorile calculate repre. care nu au tinut seama de ponderea investitiilor ce ar tre ui alocate %amiliilor sau %irmelor care 'enerea. +oluarea paraului Cea/lovel cu apa sarata si titei: dar si cu ape . +oluarea raului Cot!eana cu apa sarata si titei provenita din activitatea de e=ploatare a zaca!intelor petroliere Cursul raului Cot!eana B afectat de activitatile petroliere ale Sc9elei +etrol +itesti sectiile Sa!ara: Sapata si Cocu." in anumite limite posi il accepta ile in cadrul judetului9 /r tre ui su liniat %aptul c" aceste calcule repre. &udetul arges pe directia Cord. nu au %ost calculate e%ectele su vention"rii incrucisate intre diversele cate'orii de 'eneratori9 Consecintele tari%are ale investitiilor propuse se incadrea. 56 Sustinerea 7E poate veni prin intermediul Fondurilor de Coe." deseuri de tip menajer9 De asemenea. .Sud: in apropierea arterelor principale de circulatie auto B sursa poluare' trafic rutier. b) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al poluarii apelor de suprafata' .int" valori medii pe locuitor.

B Suc.n zona +iscani. -ceste no=e .n platfor!a Cot!eana care este si deficitara . Xone conta!inate cu pesticide . 3":22 9a? o c-rpec9i! S-' $:" 9a. fost depozit +iscani' $:* 9a? o Depoul C8 +itesti .ncarcate cu !etale grele (plu!b: cad!iu: cupru: cro!: nic9el: seleniu!: zinc).. c) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al calitatii apelor subterane' . au fost inventariate terenurile poluate: din perioade anterioare la $ agenti econo!ici: suprafata totala a acestora fiind de' $3:$* 9a: astfel' o SC -uto!obile Dacia S. Efectele asupra sanatatii u!ane sunt legate de nocivitatea gazelor de esapa!ent care contin C4=: C4: S42: C42: co!pusi organici volatili: particule .. An domeniul diminuarii fondului forestier . 1:$2 9a? o +ri!aria #ioveni . +oluarea potentiala a raului Da!bovnic: e!isarul pentru efluentul evacuat din statia de epurare ape uzate provenite de la SC+ +etro! S. -pe subterane afectate de fostul depozit al SC -uto!obile Dacia: situat . An domeniul calitatii necorespunzatoare a aerului ambiental +rincipalele proble!e de !ediu identificate se refera la' poluarea datorata traficului. -pe subterane afectate de depozitele !i=te orasenesti? .n zonele cu e=ploatari petroliere: dar !ai ales .!preuna cu pulberile antrenate de pe carosabil pot provoca proble!e respiratorii acute si cronice. Din acest !otiv: un procent se!nificativ din populatia /udetului (locuitorii din zonele li!itrofe cailor de trafic) este e=pus la poluarea generata de traficul rutier. -pe subterane afectate de deversarile de apa sarata . ):)* 9a? o SC+ +etro! . . d) -specte de !ediu au fost se!nalate in zone critice din punct de vedere al degradarii0poluarii solului' .n localitatile 8<lfani si #icesti: identificate .n cadrul proiectului &1C-? . Tra=icu( rutier > traficul rutier constituie o sursa de poluare i!portanta . >n zona +oiana %acului: #osoaia: Sapata din cauza avariilor la conductele de transport a!estec (apa sarata si titei) apartin<nd SC+ +etro! Sc9ela +etroliera +itesti au fost afectate terenuri agricole si silvice.n apa? .n interiorul ariilor locuite. -rpec9i! +itesti. 5raficul greu: generator al unor niveluri ridicate de zgo!ot si vibratii: precu! si fondul sonor per!anent deter!ina conditii de aparitie a stresului: cu i!plicatii uneori !a/ore asupra starii de sanatate. Sc9ela Ciurasti' 1":(2 9a? o cSc9ela Gaesti .n /udet datorita nu!arului !are de autove9icule e=istente: precu! si faptului ca: datorita absentei dru!urilor ocolitoare ale localitatilor: traficul de tranzit: deosebit de intens pe dru!urile nationale: are loc .

-!bele au obiectivul co!un de a asigura buna gestionare a !ediului. +rintre cerintele supli!entare se nu!ara' N analiza initiala de mediu: E#-S prevede efectuarea unei analize inițiale de !ediu pentru a identifica aspectele legate de !ediu ale unei organizații. An domeniul turismului E=istenta unui !aster. +entru instalatii de ali!entare cu apa si retele de apa potabila este !entionata lipsa fondurilor deoarece se aloca anual su!e insuficiente ce fac i!posibila finalizarea lucrarilor. Per%ormanta de mediu este evaluata de un veri%icator de mediu8 N i!plicarea anga/atilor si desc9iderea fata de public' o organizație . 4btinerea certificarii 1S4 1"))1 insea!na ca s.plan turistic al /udetului -rges inglobeaza analiza potentialelor proiecte ce influenteaza !ediul. 3+3+ !asuri de i'8unatatire a 'ana&e'entu(ui ca(itatii 'ediu(ui in Hudetu( Ar&es Unul dintre principalele !i/loace de i!bunatatire a !anage!entului calitatii !ediului este aplicarea unui siste! de !anage!ent de !ediu.Se datoreaza taierilor abuzive care se desfasoara !ai ales .nregistrata in cadrul E#-S trebuie sa dea dovada de un dialog desc9is cu anga/atii si cu partile interesate: inclusiv cu partile i!plicate: autoritatile locale și furnizorii? . 1n fapt: cerintele siste!ului de !anage!ent de !ediu EC 1S4 1"))1'2))" reprezinta o parte integranta a E#-S 111.n baza standardului 1S4 1"))1: nu este necesar sa realizeze o analiza oficiala de !ediu in !o!entul trecerii la punerea in aplicare a E#-S: atat ti!p cat in siste!ele de !anage!ent de !ediu certificate se tine cont pe deplin de aspectele de !ediu prevazute? Naprobarea autoritatilor guvernamentale in ceea ce priveste conformitatea "uridica: o organizatie inregistrata in cadrul E#-S trebuie sa dovedeasca respectarea integrala a legislatiei in !aterie de !ediu? N un anga"ament in vederea imbunatatirii continue a performantei de mediu ' o organizatie care doreste sa se inregistreze in cadrul E#-S trebuie sa se anga/eze in vederea i!bunatatirii continue a perfor!antei sale de !ediu.n paduri particulare unde lipsesc at<t un siste! corespunzator de gospodarire: c<t si un siste! eficient de paza si control. E=ista la nivel regional: al Uniunii Europene si sc9e!a E#-S (Siste!ul co!unitar de !anage!ent de !ediu și audit). Co!isia Europeana a recunoscut ca standardul 1S4 1"))1 poate reprezenta si o etapa pentru participarea la E#-S. -doptarea 1S4 1"))1 in calitate de ele!ent al siste!ului de !anage!ent al E#-S va per!ite organizatiilor sa progreseze de la 1S4 1"))1 la E#-S fara dublarea eforturilor si evitarea unor costuri e=cesive. Cu toate acestea: atunci c<nd o organizație dispune de/a de un siste! de !anage!ent de !ediu certificat . Standardul 1S4 1"))1 defineste un siste! de !anage!ent de !edu certificabil international (S##).au intreprins de/a cei !ai i!portanti pasi in vederea inregistrarii in cadrul E#-S.

n vederea reducerii si0sau eli!inarii deversarilor de substante periculoase? .ngr7D7!intelor pe baz7 de nitrați? . +roducerea de co!post pe plan local si0sau centralizat poate asigura . Declaratia de !ediu prevede rezultatele obinute .n special: prin asigurarea unor debite pe cursurile de apa care sa per!ita dezvoltarea ecosiste!elor acvatice sau a ecosiste!elor care sunt legate de apa. . +entru e=e!plificare !entiona! cele doua do!enii prioritare cu proiecte aflate in derulare si care vizeaza !asuri de i!bunatatre la !anage!entului apei: respectiv deseurilor' a.!bunatatirea calitatii resurselor de apa: prin activitati de reabilitare: dezvoltare si !odernizare a statiilor de epurare a apelor uzate: .n raport cu obiectivele de !ediu si viitorii pasi care vor fi intreprinsi pentru a i!bunatati continuu perfor!anta de !ediu a organizatiei.n !ediul urban c<t si . reducerea riscurilor de poluare a apelor subterane si de suprafata? .!bunatatirea si dezvoltarea infrastructurii siste!elor centralizate de ali!entare cu apa si canalizare din aglo!erarile u!ane urbane si rurale: prin orientarea investitiilor spre dezvoltarea si e=tinderea siste!elor centralizate de ali!entare cu apa potabila si canalizare: at<t . 1n afara de 1S4 1"))1: e=ista si alte nu!eroase siste!e de !anage!ent de !ediu in intreaga Europa.N o declarație de mediu veri%icata: organizatia trebuie sa furnizeze o declaratie publica privind perfor!anta de !ediu. i!bunatatirea calitatii serviciilor de salubritate si: i!plicit: a confortului si standardului de viata a populatiei? . reducerea poluarii aerului (se reduc e!isiile de CK3: S42: C42)? .n aplicare un siste! de !anage!ent de !ediu !ai solicitant si !ai a!bitios. utilizarea durabila a surselor de apa: prin actiuni de reconstructie ecologica si renaturarea r<urilor: .n !ediul rural? . . !onitorizarea cantitatii de deseuri produsa: ta=area generatorilor de deseuri tinand cont de cantitatea evacuata si reducerea cantitatii de deseuri depozitate? . Desi fiecare siste! de !anage!ent de !ediu reprezinta un pas notabil in vederea i!bunatatirii perfor!antei de !ediu: organizațiile anga/ate pe aceast7 cale a/ung de !ulte ori la li!itele acestor siste!e și si!t nevoia de a pune . lucrari de aductiune din acu!ulari pentru ali!entarea cu apa potabila a localitatilor deficitare: a!ena/area de surse noi pentru apa potabila prin realizarea de noi acu!ulari si0sau fronturi de captare subterane? . 8.n concordanta cu standardele UE: precu! si reabilitarea si e=tinderea statiilor de epurare a apelor industriale . 'ana&e'entu( inte&rat a( surse(%r de a<aF <rin) . 'ana&e'entu( inte&rat a( deseuri(%r <rin) . eli!inarea disconfortului cetatenilor din cauza aspectului neplacut al punctelor de colectare si a depozitelor neconfor!e de deseuri? . reducerea poluarii solului? .nlocuirea . di!inuarea cantitatilor de deseuri prin recuperarea deseurilor reciclabile (deseuri organice: plastic: 9artie: sticla).

Ta8e( nr+ 3+3+Ec?i<a de (ucru ar <utea avea ur'9t%area structur9 .privat Descrierea proiectului' .n cadrul ad!inistra ției locale pe baza parteneriatului public. 4 cale de i!bunatatire a !anage!entului proiectelor locale care vizeaza !ai !ulte autoritati locale este si asocierea. alc7tuirea unei structuri organizatorice care s7 genereze anu!ite acțiuni de valorificare a poten țialului turistic al zonei si care s7 fie for!at7 din oficiali ai ad!inistrației publice locale: touroperatori: transportatori: asociații turistice locale sau filiale locale ale -C5 EC: directori de unit7i de pri!ire: profesori universitari: reprezentanți ai unei agenții de dezvoltare regional7? . 1n /udet: !a/oritatea co!unelor sunt asociate la M-sociatia de dezvoltare 1nterco!unitara -rgesF sau alte asociatii interco!unitare (e= -sociatia 1nterco!unitara #usatesti. Hla/ (in cazul co!unei 5igveni): -sociatia de Dezvoltare 1nterco!unitara . -ceste siste!e de !anage!ent integrat au la baza principiile dezvoltarii durabile: presupunand o sc9i!bare in co!porta!entul participantilor la procesul de luare a deciizilor durabile de !ediu din /udetul -rges. definirea priorit7ților: obiectivelor si organizarea de activit7ți legate de dezvoltarea turis!ului . Curs de !ediu: Curs de auditor si evaluator de !ediu: iar din perspectiva i!bunatatirii !anage!entului de !ediu: intreg personalul va avea nevoie sa beneficieze de cursuri de pregatire profesionala.alea 8rasinului.l plateasca pentru produsele noi din acelasi !aterial sau pentru serviciul de salubritate.. crearea de noi locuri de !unca.n oras si regiune: identificarea surselor de finanțare? .. ad!inistrarea eficient7 a resurselor financiare provenite din ta=ele de !e!bru: fondurile de publicitate? .alea -rgeselului Carcinov (in cazul co!unei . 4 !ica parte din pri!arii au personal ce a absolvit cursuri de pregatire profesionala sau dezvoltare a resurselor u!ane pentru !ediu .ulturesti). aplicarea unor politici raționale de dezvoltare durabil7 prin includerea resurselor turistice . E=tinderea si diversificarea sc9e!elor si etapelor de !anage!ent contribuie pe ter!en !ediu la dezvoltarea unei constinte ecologice.alea Habei: asociatia interco!unitara . Cetatenii sunt de/a constienti de faptul ca: daca nu actioneaza in directii cu! ar fi colectarea selectiva a deseurilor acest lucru se va reflecta: foarte curand: nu doar in gradul ridicat de poluare care afecteaza sanatatea u!ana si !ediul incon/urator: ci si in pretul pe care trebuie sa.n circuitul turistic național si internațional.HraduletF: Consorțiu 5opoloveni (in cazul localitatii 5eiu): -sociatia interco!unitara Hadislava. 3+B+Pr%iecte strate&ice <entru sect%ru( turistic și ec%n%'ic a( Hudețu(ui Ar&eș 3+B+-+ Pr%&ra'e strate&ice @n d%'eniu( turis'u(ui a) Constituirea unei structuri organizatorice de tipul co!itet sau grup de lucru .

b) >nființarea . crearea de suporturi de infor!are turistic7 de tipul' 9arta turistic7 a orasului si a /ude ț ului: brosuri ale unit7 ților 9oteliere si ale restaurantelor din oras: o brosur7 cu principalele eveni!ente cultural.n fiecare an: un g9id de infor!a ții generale: .n cadrul Departa!entului de elații +ublice al +ri!7riei a unui birou de infor!are turistic7 Descrierea proiectului' .artistice si sportive organizate de pri!7rie . difuzarea de !ateriale de infor!are turistic7? .

n calcul doi factori' ti!pul destinat odi9nei si ti!pul de odi9n7.n zona parcului? . e) Dezvoltarea de noi oportunit7ți de petrecere a ti!pului liber de c7tre pitesteni si argeseni.n care li se pune la dispoziție o ofert7 bogat7 prezentat7 .n i!ediata apropiere a orasului.urile altor parteneri din turis!.n considera ție a func țiilor recreative ale orasului face ca spațiile verzi si desc9ise s7 devin7 unul din cele !ai i!portante ele!ente care deter!in7 structura func țional.teritorial7 a orasului si . d) Crearea unei baze de date cu categoriile de turisti sau e=cursionisti care au consu!at turis! sau care vor putea fi atrasi .nvecinate recunoscute de/a ca zone de interes turistic deosebit. c) Crearea unui brand si a unui Iebsite destinat turis!ului zonei !etropolitane.a conturat cu claritate sfera situat7 la distanț7 de 1) !inute de !ers pe /os (zona accesibilit7ții generale): prev7zut7 pentru odi9na cotidian7 si zone de accesibilitate dep7rtat7: situate la o distan ț7 de 1). !odernizarea +arcului Strand: crearea unui lac curat cu respectarea legislației de !ediu .nso țit7 de fotografii: o descriere su!ar7 a acestora: infor!ații si fotografii ale unit7ților de cazare si restaura ție: e=e!ple de aran/a!ente turistice de o /u!7tate de zi: o zi: dou7 zile pe categorii de consu!atori: calendarul eveni!entelor: festivalurile populare: t<rgurile de arte si !eserii: alte activit7ți care pot . Cu a/utorul s7u se pot . rea!ena/area 5eatrului de .3) !inute de !ers cu !i/loace urbane de transport.n aer liber si a!ena/area unei locații pentru valorificarea creațiilor auto9tone? .!bog7ți e=periența vizitatorilor. construirea unui parc de distracții de tipul -_U-. +entru a realiza o . Ca resurse financiare disponibile se pot enu!era' ta=a pe pat: care se percepe unit7 ților 9oteliere potrivit legisla ției . %a nivelul orasului s.ntr.un g9id al unit7ților de pri!ire: un calendar al eveni!entelor care s7 fie distribuite prin inter!ediul tuturor actorilor de pe scena turistic7 local7.%-CD . Cu trebuie o!is faptul c7 rezidenții orasului +itesti pot constitui un seg!ent foarte i!portant care pot consu!a servicii de agre!ent si: . +rintre acestea pot fi !enționate' .n funcție de nu!7rul de locuri: ca procent din venitul anual brut sau ca ta=7 !ini!7 fi=7? . conceperea si distribuirea Catalogului orasului care s7 includ7' o prezentare a atrac țiilor turistice ale orasului si ale . -ceasta i!plic7 conceperea unor aran/a!ente turistice care s7 includ7 obiective turistice din zonele .ntreprinse au condus la concluzia c7 locuitorii orasului au petrecut !area !a/oritate a ti!pului liber din s7pt7!<n7 .!p7r țire pe zone a spa țiului de agre!ent trebuie lua ți . %uarea . !odernizarea zonei de agre!ent a +arcului 5rivale: rea!ena/area si ecologizarea lacului din zona Grota: precu! si !odernizarea fa țadelor podului din aceeasi zon7: realizarea unui loc de /oac7 .ladi!irescu? . Studiile .ar7 din parcul Strand si organizarea de eveni!ente culturale tradi ționale: t<rguri: spectacole si concerte .o for!7 agresiv7.n zona pla/ei din 5udor .n vigoare de la 1 ianuarie 2))3: ta=a de !e!bru al grupului de pro!ovare si !arJeting: care poate include to ți actorii de pe scena turistic7 local7 si zonal7 si care pot pl7ti o ta=7 de !e!bru .!pre/uri!ilor acestuia. 4 proble!7 deosebit7 o constituie nevoia de crestere a peri!etrului de agree!ent prin crearea de E!edii de agre!ent artificialeF (lacuri artificiale: parcuri de odi9n7).uri c7tre Iebsite.+itestiul turistic care s7 includ7 agenda de c7l7torii online: linJ.n circuitul turistic.ntre ține leg7turi cu agen ți econo!ici prestatori de servicii turistice din zon7: cu asociațiile profesionale din turis!: se pot face analize referitoare la categoriile de clienți.n vigoare: realizarea unei zone de agree!ent ataractive si !odernizarea unui loc de /oac7: organizarea de activit7ți culturale si sportive? .!pre/uri!ilor .n !7sura .n general: servicii turistice: .

.n r<ndul acestora nee=ist<nd un spirit antreprenorial' N %ipsa terenurilor care s7 poat7 fi puse la dispoziția investitorilor? N E=istența unui nu!7r redus de produse de !arc70brand: prin care s.n beneficiul celor aflați .n apropierea parcului 5rivale care s7 poat7 fi folosit7 si de elevii pitesteni .ladi!irescu prin decorarea !alurilor r<ului -rges: introducerea b7rcu țelor de agre!ent? .nc7 redus7: . Dezvoltarea zonei interco!unitare +itesti reprezint7 o i!ens7 oportunitate de .educative.ntre ad!inistrație si agenții priva ți: astfel . 3+B+.ntr.!bun7t7 țire a capacit7 ții de colaborare dintre ad!inistra ția public7 local7 si societatea civil7: cu i!pact direct . o .nc7 redus co!parativ cu potențialul de care dispune !unicipiul? N esursele bugetare aflate la dispoziția !unicipalit7ții si alocate dezvolt7rii econo!ice locale sunt insuficiente: nu acoper7 nici pe departe nevoile e=istente ale co!unit7ții? N Siste!ul financiar. -d!inistrația public7 local7 nu poate realiza dezvoltarea econo!ic7 pe cont propriu ci printr.ntreprinz7tori este .n rezolvarea proble!elor co!unit7ții .nceperea unei afaceri: accesul la credite fiind dificil (de altfel: o proble!7 identificat7 si la nivelul !ediului de afaceri ro!<nesc): iar puterea !icilor .nc<t s7 se poat7 satisface .ar putea ataca sectoarele de nis7 ale pie ței europene: ele ac țion<nd ca un agent de !arJeting pe plan internațional? N 1ne=istența unor contacte !ai str<nse .n categoria oraselor europene !oderne.n /urisdicția sa.o !7sur7 c<t !ai !are nevoile celor din ur!7: prin eli!inarea autorizațiilor inutile: reducerea duratei de evaluare a cererilor si de elaborare a deciziilor? N %ipsa de locuințe si terenuri pentru construcții: unul din !otive fiind si i!posibilitatea e=tinderii pe orizontal7 a orasului datorit7 reliefului? N 5recerea E!arilor contribuabiliF de la nivelul bugetului local: la bugetul național si reducerea cotei de i!punere la i!pozitul pe venit deter!in7 o sc7dere substanțial7 a veniturilor bugetului local? N %ipsa unui spațiu e=pozițional corespunz7tor pentru t<rguri si e=poziții: !anifest7ri pe care +itestiul le organizeaz7 anual: loca țiile folosite necorespunz<nd unor standarde necesare desf7sur7rii unor astfel de !anifest7ri. -d!inistrația /udețului -rgeș trebuie s7 ur!7reasc7 i!ple!entarea planurilor: co!ponente ale strategiei de dezvoltare econo!ic7 local7 care sunt . continuarea activit7ții de !odernizare a pla/ei din 5udor . a!ena/area unei tabere de copii .n scopul includerii +itestiului .se c7 toate strategiile de dezvoltare .n procesul transparen ței actului decizional si al cresterii gradului de i!plicare a cet7 țenilor .!binare a eforturilor tuturor partenerilor locali: asigur<ndu.n ti!pul anului scolar pentru a realiza diferite activit7ți cultural. Pr%iecte strate&ice @n d%'eniu( ec%n%'iei Pr%8(e'e strate&ice a(e 'ediu(ui ec%n%'ic %a nivelul !ediului econo!ic e=ist7 o serie de proble!e strategice' N Un nivel investițional .bancar nu spri/in7 .

un !anage!ent eficient al dezvolt7rii econo!ice locale? N Gestionarea eficient7 a activit7ții de ad!inistrație local7.si desf7soar7 activitatea . +entru fiecare direcție strategic7 au fost identificate obiective si progra!e operaționale.n prezent din cadrul structurii econo!iei pitestene si care au condiții de dezvoltare .n plan local? N dezvoltarea ra!urilor care sunt co!ple!entare econo!iei Hucurestiului: țin<nd sea!a de distan șa !ic7 dintre -rge ș si Hucuresti: pentru a valorifica avanta/ul strategic oferit de apropierea geografic7 de o pia ț7 cu peste dou7 !ilioane de poten țiali clien ți si cu o diversitate i!presionant7 a do!eniilor . Ca ele!ente care pot s7 conduc7 la cresterea co!petitivit7 ții se pot lua . Este esential pentru /udețul -rgeș s7 p7streze stabilitatea si s7 asigure dezvoltarea infrastructurii urbane.n dezvoltarea local7 este acela de a p7stra potentialul econo!ic al industriilor c9eie si de a crea condi ții pentru diversificarea serviciilor oferite at<t cet7țenilor: c<t si agenților econo!ici.n do!eniul econo!ic? asigurarea forței de !unc7 ce prezint7 calific7rile cerute de profilul fir!elor care .urilor? asigurarea poziției do!inante .n viitor' industria ali!entar7: servicii turistice: industrie 15: servicii de consultanț7? N cresterea co!petitivit7ții pe ter!en lung a econo!iei locale. >n acest sens: ar trebui s7 se acționeze pentru realizarea ur!7toarelor obiective strategice' N reducerea decala/ului dintre ofert7 si cerere B .nt7rirea capacit7ții instituționale .n derularea activit7ților econo!ice din .n calcul' .n rela ția cu institu țiile publice si co!unitatea local7 si care acționeaz7 .n considerare poziționarea !unicipiului +itesti .n ra!urile econo!ice subdezvoltate .ntreaga zon7 periurban7? sti!ularea si susținerea investițiilor .ncura/area cresterii econo!ice a 1##.Direcții strate&ice %u<nd .n zon7? .n do!enii de activitate econo!ic7 de perspectiv7? N dezvoltarea unor branduri internaționale pentru produse: prin' preocup7ri pentru cresterea continu7 a calit7ții? stabilirea: sus ținerea si !enținerea parteneriatelor: inclusiv la nivel transfrontalier: .n elaborarea si aplicarea strategiei .n sectoarele c9eie ale econo!iei locale . +rincipalul scop .n scopul cresterii co!petitivit7 ții si a gradului de ocupare a acestora? N susținerea cre7rii si dezvolt7rii unor intreprinderi !ici si !i/locii: prin elaborarea si i!ple!entarea unor progra!e de facilit7 ți financiare si fiscale pentru agenții econo!ici de pe raza &udețului -rgeș care dau dovad7 de transparenț7 .n !ediul concurențial local: regional si na țional: precu! și con/unctura econo!ic7 internațional7. >n stabilirea instru!entelor si politicilor de atingere a acestui deziderat au fost luate .n care acționeaz7 investitori str7ini? .n considerare proble!ele strategice identificate: au fost creionate ur!7toarele direcții strategice de dezvoltare' N Crearea unui !ediu econo!ic co!petitiv si atractiv investițiilor auto9tone si str7ine care s7 per!it7 dezvoltarea spiritului antreprenorial? N Dezvoltarea unei econo!ii perfor!ante: durabile si ecologice: printr.

N introducerea si generalizarea !anage!entului perfor!ant B identificarea unor noi sectoare de activitate si posibile localiz7ri spa țiale ale acestora: cu accent pe dezvoltarea industriilor noi: !oderne: novatoare: co!petitive: cu produse cu valoare ad7ugat7 !are si folosirea eficient7 a resurselor energetice? N acțiuni pentru atragerea investițiilor str7ine si a unor investitori strategici pentru a construi un stoc suficient de capital fi=: !odern si productiv: care s7 per!it7 realizarea unei econo!ii adiacente pe vertical7 si pe orizontal7? N spri/inirea dezvolt7rii sectorului serviciilor: .n tradiția /udețului -rgeș .n raport cu cel al co!er țului: prin atragerea de parteneri interesa ți .nc7 subdi!ensionat .nlocuiasc7 vec9ile !agazine de co!oditate: care nu se !ai .n vederea asigur7rii unei contribuții !ai i!portante a acestora din ur!7 la a!eliorarea st7rii sociale de ansa!blu a orasului.urilor: dezvoltarea spiritului antreprenorial prin educația tinerilor? N i!bun7t7țirea si dezvoltarea cooper7rii regionale pentru a putea beneficia de posibilitatea acces7rii fondurilor structurale europene .ncadreaz7 .n nor!ele europene de funcționare? N esto!parea granițelor dintre sectorul stat si sectorul privat prin realizarea unui parteneriat intre ad!inistra ția local7 si reprezentan ții !ediului de afaceri din /udetul -rges .ntr.o !7sur7 !ai !are dec<t ar fi posibil la nivel local? N sc9i!barea orient7rii strategice in do!eniul co!erțului: prin asi!ilarea si aplicarea unor for!e !oderne de co!er ț: care s7 .n realizarea unor investiții locale: dar cu perspectiv7 regional7 si național7: care s7 ofere noi locuri de !unc7 si posibilitatea recalific7rii persoanelor disponibilizate pe !7sura dispariției unor agenți econo!ici cu tradiție: de pe piaț7? N susținerea cre7rii si dezvolt7rii unor activit7ți independente si a 1##. N atragerea de investitori prin pro!ovarea de facilit7ți (identificarea de terenuri propice investi țiilor: aprobarea de scutiri0reduceri de ta=e si i!pozite: popularizarea acestor acțiuni)? N spri/inirea produc7torilor locali in co!ercializarea produselor e=cedentare: spri/inirea asocierii produc7torilor? N i!bun7t7țirea condițiilor in activitatea de co!erț? N organizarea de targuri la s7rb7tori i!portante: !anifest7ri care s7 intre .

n favoarea saracilor? refor!area politicilor fiscale care afecteaza saracii sau aduc daune !ediului? cresterea sau cel puțin conservarea capitalului u!an: construit si natural? atenuarea inegalitații accesului la resursele naturale.CONCLU"II #etodologiile de realizare a strategiilor din sfera dezvoltarii durabile i!plica acțiunea si !onitorizarea . Ele presupun: de ase!enea: sc9i!bari structurale profunde si noi cai de acțiune .n privința viziunii: planificarii si deciziilor.n abordari intersectoriale care sa anga/eze guvernul: societatea civila si sectorul privat .n toate do!eniile vieții sociale: econo!ice si politice si cer construcția unor instituții si !ecanis!e integrate . .n dezvoltarea unor acorduri consensuale .n do!enii cu! ar fi' cresterea econo!ica .

n edificarea propriei sale strategii de dezvoltare durabila: si țin<nd sea!a de restricțiile e=istente si specificitatea societații si econo!iei /udețului -rgeș: ar trebui s7 acțion7! .!bunatațirea !anage!entului si evitarea suprae=ploatarii resurselor naturale: recunosc<nd valoarea serviciilor ecosiste!elor? S Ad%<tarea unor !odele de consu! si producție de resurse (. S Accent crescut pe dezvoltarea rurala: cu accent pe zonele puțin integrate spațial? S Pr%'%varea acelor siste!e de transport care vin .!t<!pinarea nevoilor econo!ice: sociale si de !ediu: evit<nd i!pactele nedorite asupra econo!iei: transportului .ncalzirii globale asupra societații si !ediului si di!inuarea costurilor acesteia? S C%nservarea biodiversitații: . Eveni!entele !eteorologice e=tre!e (%urtuni: inundații: secete) . Un pri! set de c%nc(u7ii legate de politicile cone=e dezvoltarii durabile din sfera co!petitivitații econo!ice si a coeziunii sociale a fost conse!nat pe parcursul acestui studiu.n .Asi&urarea nediscri!inatorie a unei bune stari de sanatate a populației: a!bientarea 9abitatelor si . Sectoarele cele !ai vulnerabile fața de efectele sc9i!barilor cli!atice sunt construcțiile? transporturile? e3ploatarile de petrol si 'a.a! ridicat aici la rangul de direcții strategice prioritare: pentru a beneficia de toata atenția financiara cuvenita. #odificarile preconizate de temperatura si precipitații pot duce la !odificarea perioadelor de vegetație si la deplasarea liniilor de de!arcație dintre paduri si pa/isti.n te9nologiile ecoeficiente.n cele -2 direcții strate&ice <%si8i(e de De7v%(tare Dura8i(a ale o!<niei: propuse' S Li'itarea efectelor .n cercetare si .!potriva sanatații. +e de alta parte: sectoarele industrial# comercial# rezidențial# terțiar si de infrastructura (inclusiv ali!entari cu energie si apa: transporturi si depozitarea deseurilor) sunt: la r<ndul lor vu(nera8i(e la sc9i!barile cli!atice .n special energetice) durabile? S Statuarea co!petitivitații econo!ice .n diferite !oduri. -ceste sectoare sunt direct afectate de !odificarea te!peraturii si precipitațiilor: sau indirect prin i!pactul general asupra mediului: resurselor naturale si producției a'ricole. S F%r'area resurselor u!ane cu capacit7ți sporite de sinteza: integratoare si cu spirit de inițiativa: responsabile si raspunzatoare? S C%'8aterea saracie si e=cluziunii sociale? .oi considera supli!entar c<teva e=e!ple acoperitoare pentru do!eniile direct corelate cu politicile de !ediu si cu cele energetice: astfel' -+ !%di=icarea c%ndiții(%r c(i'atice re&i%na(e si locale va in=(uența ecosiste!ele: asezarile u!ane si infrastructura.!potriva a!enințarilor .si vor putea face apariția !ai frecvent iar riscurile si pagubele aferente pot deveni !ai se!nificative.e? turismul .!bunatațirea !i/loacelor de protecție .+e baza obiectivelor si liniilor directoare elaborate de Uniunea Europeana .nsusi si !ediului? Dupa cu! se observa: for!area resurselor u!ane: cercetarea si te9nologiile ecologice: care sunt: de regula: considerate instrumente ale oricarei politici pentru atingerea unor obiective specifice: le. .n politica 9olista a dezvoltarii? S Pr%'%varea investițiilor .

-lte sectoare potențial afectate sunt industria alimentara: prelucrarea lemnului: industria te3tila: producSia de iomasa si de ener'ie re'enera ila.!bunatațind totodata patri!oniul natural. Date fiind spuse cele de !ai sus: este clar ca uti(i7area unui instru!ent ca cel legislative .biodiversitate reprezinta un do!eniu atractiv de investiții pentru banci ca sa le susțina. Consu!ul acestora depinde la r<ndul sau de di!ensiunea !otorului: tipul si calitatea co!bustibilului folosit: de eficiența !edie a !co!bustibilului: vec9i!ea ve9icolului etc.n str<nsa legatura cu consu!ul de energie . Si aici: ca si pentru sc9i!barile cli!atice: pute! intui ca ec%>te?n%(%&ii(e .n țarile industrializate.n ceea ce priveste c%nservarea 8i%diversitații: uti(i7area dura8i(a a resurse(%r natura(e si integrarea gestionarii lor .ii de sul%.n zonele rurale: av<nd si o di'ensiune cu(tura(a apreciabila .n !otor ( poluanți pri!ari): la fel plum ul si o3i. Mono3idul de car on: dio3idul de car on: o3i.ii de a. 0+ Controlul coerent . Cele !ai !ulte din aceste e!isii sunt .si industriile a%late !n .n toate politicile sectoriale ar conduce la !ulte rezultate pozitive' S Catura si biodiversitatea stau la baza activitaților sectoriale care &arantea7a supravietuirea pe ter!en lung (-ne=ele 1* si 1$)? S Co!bustibilii pe baza de bio!asa reduc gazele cu efect de sera si pot fi produsi local? S Xonele naturale acți%nea7a ca Epuțuri de carbonF: intervenind .nt<rzia !odificarea condiSiilor cli!atice cu tot corolarul de efecte asupra ecosiste!elor suport al vieții (recte: conservarea si utilizarea durabila a resurselor naturale).n transport. . astazi aprecierea valorii peisa/elor si trasaturilor ecologice sufera din cauza saraciei de !etode: iar a8%rdarea 'u(ti=uncți%na(a a agriculturii este do!inata prea adesea de g<ndirea agricola sectoriala? S Utilizarea raționala a resurselor reduce costurile pentru procurarea !aterialelor: evit<nd: totodata: producerea de deseuri? S eciclarea c%ntri8uie la di!inuarea poluarii generate de procesarea !ateriei pri!e si evita scaderea resurselor naturale? S 8er!ele organice de7v%(ta aprecierea bunului gust si a/uta la !enținerea sanatații? S Certificarea padurilor @ncuraHea7a prote/area faunei si florei si c%nserva resursele de apa? S -facerile pro. E=tinderea ariilor prote/ate: inclusiv a siturilor Catura 2))): sporirea vegetației forestiere: ca si a celei e=traforestiere si !anage!entul resurselor prin alocarea de fonduri bugetare sau prin for!ule de tip parteneriat public.n suspensie si compusii or'anici volatili sunt principalii poluanți e!isi direct .ot: particulele . 1dentitatea peisa/ului <%ate Huca un rol deter!inant . E!isiile din transport re<re7inta o proporție .one costiere.n construcția de !asini si infrastructurile rutiere: vor conduce la garanții supli!entare privind sanatatea u!ana si a ecosiste!elor.n di!inuarea unuia din ecranele responsabile de efectul de sera? S Catura si peisa/ele atra& oa!enii .+ Trans<%rtu( c%ntri8uie la poluarea atmosferica la toate nivelurile' global: regional si local.n ur!a arderii co!bustibilului .nse!nata din e!isiile totale generate de activitațile u!ane .area apei si pe e3ploatarea lemnului: vor .n proporție de 45 K sursa de energie folosita .n sensul i!punerii unor standarde de i!isii sau e!isii: sau a unor instru!ente economice ca cele de negociere a per!iselor de poluare si de i!punere a unor ta=e sti!ulative pe poluarea cu gaze cu efect de sera: pe utili.privat vor creste potențialul de dezvoltare. .n orientarea strategiilor antreprenoriale: iar investițiile care au leg atura cu biodiversitatea contribuie direct la de7v%(tarea ec%n%'ica: prezerv<nd si 0 sau .2 K din produsele petroliere: care constituie .n activitațile de transport' sectorul de transport consu!a !ai !ult de .

G<ndirea econo!ica pe ter!en scurt si a!ena/area neecologica a teritoriului ar conduce la pierderea unor oportunitați uriase. Societațile co!erciale si;ar putea vedea lezate interesele daca' S vor face investiții fara a ține cont de va(%area adau&ata de operare cubiodiversitatea? S nu;si iau nici un reper pentru de=inirea bunelor practici? S nu folosesc indicatori pentru '%nit%ri7area nivelului negativ sau pozitiv de dezvoltare? S nu identifica noi surse =inanciare pentru dezvoltare? 3+ In d%'eniu( surse(%r re&enera8i(e de ener&ieF R%'Ania și @n '%d s<ecia( Hude țu( Ar&e ș va tre8ui s a se a(inie7e (a n%i(e re&(e'entari ce v%r =i a<r%8ate (a nive(u( UE referitoare la' adoptarea de !asuri prin care furnizorii de co!bustibili (furnizori: depozitari: distribuitori: s.a.) asigura posibilitatea aprovizionarii cu bio!asa? stabilirea unor criterii de eficiența pentru utilizarea bio!asei si stabilirea instalațiilor .n care ea poate fi utilizata ? etic9etarea speciala pentru a per!ite cu!pararea de catre cetațeni a unor ec9ipa!ente eficiente. Hioco!bustibilul va putea deveni parte co!ponenta a vieții noastre nu!ai daca va fi utilizat pe baza unei strategii atotcuprinzatoare care va trebui sa țina cont de preț: de !odificarile ce intervin .n privința surselor energetice sustenabile: de i!pactul asupra !ediului c<t si de eficiența producției si a utilizarii sale. Eva(uarea beneficiilor .n do!eniul !ediului va presupune esti'area contribuției la reducerea poluarii cu C42? identi=icarea tipurilor de utilizari unde efectul .nlocuirii actualelor siste!e (transport: electricitate: .ncalzire) cu siste!e pe baza de bioco!bustibili este !a=i!? <r%'%varea unor culturi agricole sustenabile pentru susținerea stocurilor etc. ,a fi necesara c%re(area <%(itici(%r sect%ria(e de ener&ie>a&ricu(tur a>'ediude7v%(tare rura(a) punerea .n practica a siste!ului de subvenții agricole pentru producerea de bio!asa? stabilirea suprafețelor ce pot si trebuie cultivate pentru producția de bio!asa? regle!entarea raționala a dreptului si condițiilor de utilizare a produselor !odificate genetic. #a tre8ui sa se ac%rde <ri%ritate c%nce<tu(ui de 8i%>ra=in arieF care poate valorifica parți ale instalațiilor e=istente pentru a produce co!bustibili de generația a 11;a si sa se asigure corelarea standardelor ro!<nesti pentru bioco!bustibili cu cei ai UE +entru a favoriza cresterea ponderii energiei electrice produsa din surse regenerabile: considera! ca pri!ul pas ar trebui sa;l constituie susținerea <rin su8venții @n investiții si <rețuri =iJate de cu'<arare a ener&iei e(ectrice <r%dusa din surse re&enera8i(e. 5rebuie avut .n vedere si faptul ca bioco!bustibilii: pot ridica: la r<ndul lor: proble!e serioase at<t !ediului c<t si de alta natura. Hioco!bustibilii sunt obținuți din plante care sunt crescute cu cantit ați !asive de petrol (sub for!a de pesticide: .ngrasa!inte: co!bustibili utilizați de !asinile agricole: etc.) si au o rata e=tre! de scazuta de M.ntoarcereF a energiei investite B uneori c9iar negativae +roducția de etanol necesita sase unitați de energie pentru a produce una singurae (1n cazul bio;dieselului raportul este de nu!ai3'1). -lte efecte negative antrenate de dezvoltarea producției agricole pentru producerea de biocarburați pot fi'poluarea apelor de pe ur!a folosirii .ngrasa!intelor: eroziunea solului: reducerea disponibilului de terenuri agricole pentru producția de 9ran a: de unde posibila crestere a preSului ali!entelor: riscul de a afecta biodiversitatea: prin !onoculturi: o di!inuare cu nu!ai 13T a e!isiilor de C42; .n cazul etanolului. (De pild a: pentru a se realiza cota stabilita de UE la *:(* la suta .n 2)1): o trei!e din suprafața agricola a UE ar trebui alocata nu!ai pentru cultivarea plantelor necesare obținerii bioco!bustibilului).

surse de energie regenerabile se poate trece la susținerea prin !ecanis!e de pia ța: detipul certificatelor verzi cu at<t !ai !ult cu c<t piața liberalizata de energie electrica cere introducerea concurenței. B+ Pr%'%varea ec%>te?n%(%&ii(%r > o!<nia are .n vedere dezvoltarea Planului de acțiuni pentru promovarea eco-te(nolo'iilor, plan susținut de Uniunea Europeana printrun set de .5 de acțiuni concrete: un accent deosebit pun<ndu;se pe !a=i!izarea eforturilor de racordare la platfor!ele europene destinate acestui scop si pe cresterea accesului la finanțare a .ntreprinderilor care au capacitate de inovare .n produse si !ateriale eco;eficiente. >n ceea ce priveste utilizarea noilor te9nologii de producere a bio;carburanților s;au pro!ovat regle!ent ari si!ilare cu cele europene. Țintele stabilite .n o!<nia .n acest do!eniu stabilesc ca: p<na .n anul 2))(: piața de carburanți sa per!ita utilizarea de biocarburanți si alți carburanți regenerabili .n proporție de cel puțin .K din totalul conținutului energetic al tuturor tipurilor de benzina si !otorina folosite .n transport. accizat. >n acest conte=t: costul supli!entar aferent !a/orarii consu!ului de biodiesel (pentru populație) trebuie pus .n balan ța cu alte beneficii' reducerea e!isiilor de gaze de sera: diversificarea structurii balanței de energie pri!ara: cresterea securitații ofertei si crearea de noi locuri de !unca .n zonele rurale. 1n final: trebuie sa !enționa! ca adoptarea unor politici realiste de de.voltare dura ila, concreti.ate !n planuri de acțiune ce vor pune !n practica direcțiile strate'ice prioritare, raspunde si solicitarilor ce decur' din convențiile 'lo ale ale :;7, la care -omânia este parte. Fiecare dintre noi, conștient sau nu, putem contri ui la de.voltarea dura il"9 De %apt, putem spune c" avem o 'ândire dura il" atunci când arunc"m deșeurile din plastic sau (ârtie !n locurile special amenajate9 La nivel industrial, lucrurile s-au mișcat mult mai repede9 /st%el, multe %a rici %olosesc deșeuri drept com usti il, iar !n anumite localit" ți se !ncearc" implementarea unor sisteme de !nc"l.ire casnic" pe a.a arderii deșeurilor9 Companiile sunt primele care au con știenti.at importan ța economic" <dar și ecolo'ic"6 a recuper"rii și re%olosirii deșeurilor9 De.voltarea dura il" este cea care urm"re0te nevoile pre.entului, %"r" a compromite posi ilitatea 'enera=iilor viitoare de a-0i satis%ace nevoile lor>9

BIBLIOGRAFIE

31*02))": privind dezvoltarea regional .n o!<nia? Daniela -ntonescu: EDezvoltarea regional . . 2.: Componenta ecolo'ica a deci.n volu! Si!pozion Cațional #ediul Și 1ndustria:1222: Hucurești? Hran: 8. +rogra!ul de Dezvoltare a egiunii de Sud Est: #untenia: pentru perioada 2))( B 2)13 Guvernul o!<niei'+lanul Cational de Dezvoltare 2))( B 2)13.iilor de de. *. %egea nr.n o!<niaF: editura 4scar +rint: Hucurești 2))3? G9eog9e 1onașcu: ECerințe ecologice pentru industrie și te9nologiiF: . ". $.voltare economica: Editura -SE: 2))2.1. 3.