Proiectarea fundatiilor izolate

Prevederile prezentului capitol se aplica la proiectarea fundatiilor izolate ale stalpilor de beton
armat si de metal. Fundatiile izolate pot fi utilizate si in cazul unor elemente structurale continue,
daca structura este proiectata considerand rezemarile concentrate.
Tipurile de fundatii izolate care fac obiectul prezentului normativ sunt:
Fundatiile pentru stalpi de beton armat monolit:
- - fundatii tip talpa de beton armat (fundatii elastice);
- - fundatii tip bloc si cuzinet (fundatii rigide).
Fundatiile pentru stalpi de beton armat prefabricat:
- fundatii tip pahar;
- alte tipuri de fundatii adaptate sistemului de imbinare dintre stalpul prefabricat si fundatie.
Fundatiile pentru stalpi metalici:
- fundatii tip bloc si cuzinet;
- fundatii tip talpa de beton armat.
Proiectarea fundatiilor izolate de beton armat se face avand ca referinta prevederile definite in
reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.
Dimensiunile in plan ale fundatiilor izolate se stabilesc conform prevederilor de la capitolul 6.
La alcatuirea fundatiilor izolate se va tine seama de urmatoarele reguli cu caracter general:
a) sub fundatiile de beton armat monolit se prevede un strat de beton de egalizare de 50100
mm grosime, stabilit functie de conditiile de teren, executie si suprafata fundatiei;
b) sub fundatiile de beton armat prefabricat se prevede un pat de nisip de 70150 mm grosime;
c) fundatiile se pozitioneaza, de regula, centrat in axul stalpului;
d) pentru stalpii de calcan, de rost sau situatii in care exista in vecinatate alte elemente de
constructii sau instalatii se pot utiliza fundatii excentrice in raport cu axul stalpului; in acest caz
momentul transmis talpii fundatiei se poate reduce prin prevederea de grinzi de echilibrare.
7.1. Fundatii pentru stalpi de beton armat monolit
7.1.1. Fundatii tip talpa de beton armat
Fundatiile tip talpa de beton armat pot fi de forma prismatica (fig. 7.1.a) sau forma de
obelisc (fig. 7.1.b).
Betonul utilizat la realizarea fundatiilor tip talpa armata va fi de clasa minima C
8/10
.
7.1.1.1. Inaltimea fundatiei (H) se stabileste functie de urmatoarele conditii:
a) asigurarea rigiditatii fundatiei de beton armat; daca se respecta valorile minime ale raportului
dintre inaltimea fundatiei si dimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1
(ultima coloana) este admisa ipoteza distributiei liniare a presiunilor pe teren;
b) verificarea fundatiei la forta taietoare; daca se respecta valorile minime ale raportului dintre
inaltimea fundatiei si dimensiunea cea mai mare in plan (H/L) date in tabelul 7.1, sectiunea de
beton poate prelua forta taietoare nefiind necesare armaturi transversale;

Fig. 7.1 Fundatii tip talpa de beton armat
c) verificarea fundatiei la incovoiere; de regula verificarea sectiunii de beton armat la starea
limita de rezistenta la incovoiere nu implica modificarea inaltimii sectiunii de beton stabilita
conform punctelor a si b;
d) valoarea minima a inaltimii fundatiei este H
min
= 300 mm.
Inaltimea la marginea fundatiei tip obelisc (H') rezulta in functie de urmatoarele conditii:
inaltimea minima necesara pentru ancorarea armaturilor de pe talpa fundatiei (15|
max
);
panta fetelor inclinate ale fundatiei nu va fi mai mare de 1/3;
valoarea minima este H'
min
= 250 mm.
7.1.1.2. Armatura fundatiei (fig. 7.2) este compusa din:
a) armatura de pe talpa, realizata ca o retea din bare dispuse paralel cu laturile fundatiei
Armatura rezulta din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului. In
calculul momentelor incovoietoare din fundatie se considera presiunile pe teren determinate de
solicitarile transmise de stalp. Se vor considera situatiile de incarcare (presiuni pe teren) care
conduc la solicitarile maxime in fundatie.
Procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10 % pentru armaturi OB37 si 0.075 %
pentru armaturi PC52.
Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.
Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minima de 15|.
b) armatura de la partea superioara, realizata din 34 bare dispuse in dreptul stalpului
sau ca o retea dezvoltata pe toata suprafata fundatiei
Fundatiile tip obelisc care nu au desprindere de pe terenul de fundare au armatura constructiva la
partea superioara, unde se dispun pe fiecare directie principala minimum 3 bare de armatura
OB37, cu diametrul de minim 12 mm.
La fundatiile care lucreaza cu arie activa, armatura de la partea superioara rezulta din calculul la
incovoiere. Dimensionarea armaturii se face in sectiunile de consola cele mai solicitate,
considerand momentele incovoietoare negative rezultate din actiunea incarcarilor din greutatea
fundatiei, a umpluturii peste fundatie si a sarcinilor aplicate pe teren sau prin repartizarea
momentului incovoietor transmis de stalp. In aceasta situatie de solicitare armatura se realizeaza
ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile fundatiei.
Diametrul minim al armaturilor este de 10 mm.
Distanta maxima intre armaturi este de 250 mm; distanta minima este de 100 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea fundatiei si se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minima de 15|.
c) armatura transversala pentru preluarea fortelor taietoare se realizeaza ca armatura
inclinata
dispusa in dreptul stalpului
Forta taietoare in sectiunea de calcul se determina considerand o fisura inclinata cu 45 si
presiunile dezvoltate pe teren de fortele transmise de stalp.
Daca fundatia lucreaza cu arie activa, la calculul fortei taietoare se vor considera presiunile
efective pe teren.
armaturi pentru stalp (mustati)
Armaturile verticale din fundatie, pentru conectarea cu stalpul de beton armat, rezulta in urma
dimensionarii/verificarii stalpului. Armaturile din fundatie (mustatile) se alcatuiesc astfel incat in
prima sectiune potential plastica a stalpului, aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie
continue (fara innadiri).
Etrierii din fundatie au rol de pozitionare a armaturilor verticale pentru stalp; se dispun la
distante de maximum 250 mm si cel putin in 3 sectiuni.
Armatura trebuie prelungita in fundatie pe o lungime cel putin egala cu l
ancorare
+ 250 mm, unde
l
ancorare
se determina avand ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90.

Fig. 7.2 Armarea fundatiilor tip talpa de beton armat

Tabelul 7.1
Presiunea
efectiva
maxima
pe teren (kPa)
H/L minim pentru care nu
este necesara verificarea la
forta taietoare a fundatiei
H/L minim pentru
care nu se verifica
rigiditatea fundatiei
Beton C8/10 Beton C12/15
*

100 0.22 0.20 0.25
150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35
*) pentru betoane de clasa superioara se utilizeaza valorile date in tabelul 7.1. pentru clasa C12/15.
7.1.1.3. Calculul momentelor incovoietoare in fundatie
Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se considera sectiunile de incastrare de la
fata stalpului si presiunile pe teren pe suprafata delimitata de laturile talpii si planul de incastrare
considerat (fig.7.3).
Calculul simplificat al momentelor incovoietoare in talpa fundatiei se face cu relatiile 7.1 si 7.2:

(7.1)
; p
med
= ( p
1
+ p
2
) / 2
(7.2)

Fig. 7.3
In cazul fundatiilor la care se respecta conditiile privind raportul minim H/L din tabelul 7.1
stabilit in functie de conditia de rigiditate a talpii si pentru care aria activa este de minimum 80%,
armatura calculata functie de momentele incovoietoare (M
x
si M
y
) se distribuie uniform pe talpa
fundatiei.
Daca aria activa este mai mica de 80%, in relatia 7.2 se inlocuieste p
med
cu valoarea p
1
.
Daca fundatia este solicitata cu momente incovoietoare pe doua directii (solicitare oblica), p
1
,
avand semnificatia de presiune maxima pe teren, se determina cu relatiile indicate in Anexa F.
7.1.2. Fundatii tip bloc si cuzinet
Fundatiile tip bloc de beton si cuzinet sunt alcatuite dintr-un bloc de beton simplu pe care
reazema un cuzinet de beton armat in care se incastreaza stalpul (fig. 7.4).
7.1.2.1. Blocul de beton simplu se realizeaza respectand urmatoarele conditii:
a) inaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;
b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror inaltime minima este de 300 mm;
inaltimea treptei inferioare este de minimum 400 mm;
c) clasa betonului este minim C4/5; daca in bloc sunt prevazute armaturi pentru ancorarea
cuzinetului clasa betonului este cel putin C8/10;
d) inaltimea blocului de beton se stabileste astfel incat tgo sa respecte valorile minime din
tabelul 7.2; aceasta conditie va fi realizata si in cazul blocului realizat in trepte (fig. 7.4);
e) rosturile orizontale de turnare a betonului se vor trata astfel incat sa se asigure conditii
pentru realizarea unui coeficient de frecare supraunitar intre cele doua suprafete.

Fig. 7.4 Fundatii cu bloc de beton simplu si cuzinet de beton armat
. Tabelul 7.2
Presiunea
efectiva pe
teren (kPa)
Valori minime tgo
functie de clasa
betonului
C4/5
C8/10 sau
mai mare
200 1.15 1.05
250 1.30 1.15
300 1.40 1.30
350 1.50 1.40
400 1.60 1.50
600 2.00 1.85
7.1.2.2. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectand urmatoarele:
a) cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;
b) dimensiunile in plan (l
c
si b
c
) vor respecta urmatoarele conditii:
- sa fie mai mari decat dimensiunile care asigura limitarea presiunilor pe planul de contact cu
blocul la valori mai mici decat rezistenta de calcul la compresiune a betonului;
- se recomanda urmatoarele intervale pentru raportul l
c
/L respectiv b
c
/B:
- bloc de beton cu o treapta: l
c
/L = 0.50 0.65
- bloc de beton cu mai multe treapte: l
c
/L = 0.40 0.50
c) inaltimea cuzinetului (h
c
) va respecta urmatoalele valori minime:
- h
c
> 300mm;
- h
c
/l
c
> 0.25;
- tg| > 0.65 (fig. 7.4); daca tg| > 1.00 nu este necesara verificarea cuzinetului la forta taietoare;
- valori minime impuse de conditia de ancorare a armaturilor pentru stalp, cu lungimea
l
ancorare
+ 250 mm, unde l
ancorare
este definita in reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-
90;
d) clasa betonului este minim C8/10; clasa betonului rezulta si din conditia de rezistenta la
compresiune locala a betonului din cuzinet in sectiunea de incastrare a stalpului (de regula,
R
c_cuzinet
> 0.7R
c
stalp);
e) rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel incat sa se realizeze continuitatea
betonului sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare > 1.0 (definit in
reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90).
7.1.2.3. Calculul momentelor incovoietoare pozitive in cuzinet se face considerand incastrarea
consolelor in sectiunile de la fata stalpului (fig. 7.5).

Fig. 7.5
Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si bloc, functie de care se determina eforturile
sectionale in cuzinet, sunt determinate de solicitarile din stalp (nu se tine cont de greutatea
cuzinetului).
Presiunile pe suprafata de contact dintre cuzinet si blocul de beton, daca nu apar desprinderi sau
aria activa este cel putin 70%, se determina cu relatiile (7.3):
sau
(7.3)
daca: p
c2
<0, atunci se admite p
c2
=0 iar p
c1
se determina cu relatiile (7.4):
sau
(7.4)
unde: N
C
, M
C(x)
si M
C(y)
, sunt forta axiala si momentele incovoietore la nivelul talpii cuzinetului.
Momentele incovoietoare in cuzinet se calculeaza cu (7.5) si (7.6):

(7.5)
,
(7.6)
Daca aria activa de pe suprafata de contact cuzinet - bloc este mai mica decat 70% din talpa
cuzinetului (l
c
xb
c
):
M
x
= M
C(x)
si, respectiv, M
y
= M
C(y)
(7.7)
7.1.2.4. Armarea cuzinetului va respecta urmatoarele conditii:
a) Armatura de la partea inferioara:
-se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului; aria de armatura rezulta
din verificarea la moment incovoietor in sectiunile de la fata stalpului (fig. 7.5);
- procentul minim de armare pe fiecare directie este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075%
pentru armaturi PC52;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;
- distanta maxima intre armaturi va fi de 250 mm; distanta minima este 100 mm.
-armatura se distribuie uniform pe latimea cuzinetului si se prevede la capete cu ciocuri cu
lungimea minima de 15|.
b) Armatura de la partea superioara :
- se dispune daca cuzinetul are desprinderi de pe blocul fundatiei ;
- se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului si ancorate in blocul de
beton simplu, dupa modelul din fig. 7.4.b;
- aria de armatura pe fiecare directie rezulta din:
. verificarea la compresiune excentrica a sectiunii de beton armat pe suprafata de contact dintre
cuzinet si bloc; in verificare se va considera rezistenta de calcul a betonului (R
c
*
) cu valoarea:

(7.8)
unde: bc este latimea talpii cuzinetului (fig. 7.5);
.daca zona comprimata pe talpa cuzinetului este mai mare de 70% din aria talpii, pentru
dimensionarea armaturilor de ancorare in bloc se poate considera si o schema de calcul bazata de
preluarea de armatura a rezultantei volumului de eforturi unitare de intindere de pe suprafata de
contact, obtinuta dintr-o distributie liniara a presiunilor;
. verificarea la moment incovoietor negativ a cuzinetului incarcat cu fortele dezvoltate in
armaturile de ancorare;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;
- distanta intre armaturi va fi de minim 100 mm si maxim 250 mm.
c) Armaturile pentru stalp (mustati):
- armaturile verticale din cuzinet, pentru conectarea cu stalpul de beton armat, rezulta in urma
dimensionarii/verificarii stalpului;
- armaturile din cuzinet se alcatuiesc astfel incat in prima sectiune potential plastica a
stalpului,
aflata deasupra fundatiei, barele de armatura sa fie fara innadiri;
- etrierii din cuzinet au rol de pozitionare a armaturiilor verticale pentru stalp si se dispun in
cel
putin in 2 sectiuni;
- armaturile trebuie prelungite in fundatie pe o lungime cel putin egala cu lungimea de
ancorare majorata cu 250 mm;
- armaturile inclinate se dispun pentru preluarea fortei taietoare in consolele cuzinetului
daca
tg| < 1 (fig. 7.4) si se dimensioneaza avand ca referinta reglementarea tehnica STAS
10107/0-90.
7.2. Fundatii pentru stalpi de beton armat prefabricati
Fundatiile izolate pentru stalpi de beton armat prefabricat pot fi realizate ca fundatii tip pahar
(fig. 7.6).

Fig. 7.6 Fundatie tip pahar pentru stalp prefabricat
7.2.1. Dimensiunile sectiunilor de beton
7.2.1.1. Inaltimea paharului H
P

Inaltimea paharului H
P
se stabileste respectand urmatoarele cerinte:
- asigurarea lungimii de ancoraj (l
ancoraj
) a armaturilor longitudinale din stalp: H
P
> l
ancoraj
+
250mm;
H
P
se poate reduce daca armatura este intoarsa la baza stalpului;
- l
ancoraj
se determina avand ca referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90, considerand
conditii normale de solicitare;
- conditiile de aderenta sunt stabilite functie de modul de realizare a stalpului prefabricat;
- limitarea efectului fortei taietoare pe lungimea de stalp introdusa in pahar:

(7.9)
unde: M
ST.cap
- momentul capabil al stalpului in sectiunea de la fata paharului;
l
S
, b
S
- dimensiunile sectiunii transversale a stalpului;
R
t
- rezistenta de calcul la intindere a betonului din stalp.
Conditii constructive generale:
- H
P
> 1.2l
s
in cazul stalpilor cu sectiune dreptunghiulara cu dimensiunile l
s
si b
s
, l
s
> b
s
;
- H
P
> 500 mm in cazul stalpilor la constructii etajate;
- H
P
> H
S
/11 la fundatiile stalpilor de hale cu poduri rulante si ai estacadelor; H
S
este
inaltimea libera a stalpului de la fata superioara a fundatiei pana la rigla acoperisului.
7.2.1.2. Grosimea H
f

Grosimea fundului paharului (H
f
) rezulta in urma verificarii la strapungere; in calcul se va
considera situatia cea mai defavorabila de solicitare la strapungere, din faza de montaj sau
exploatare a constructiei.
In faza de montaj, cu paharul nemonolitizat, verificarea la strapungere este data de conditia
(7.10):

(7.10)
unde: N
ST.montaj
este forta axiala maxima in stalp in faza de montaj a structurii prefabricate;
U = 2l
S
+2b
S
+4H
f
este perimetrul sectiunii de forfecare;
R
t
rezistenta de calcul la intindere a betonului din fundatia pahar;
N
av
= o
av
A
av
; o
av
= 100 N/mm
2
si A
av
= aria de armatura verticala dispusa pe fata
interioara a paharului, ancorata corespunzator pe fiecare parte a planulului de cedare
la strapungere;
In faza finala, forta axiala maxima N
ST,max
(valoare de calcul) trebuie sa respecte
relatiile (7.11 si7.12):

(7.11)
N
1cap
= A
S
m
bt
R
t
(7.12)
unde: N
1cap
- este forta axiala transmisa la pahar prin betonul de monolitizare (Fig. 7.7);
A
S
- aria laterala a stalpului pe inaltimea paharului: A
S
= (2l
S
+2b
S
)H
p
;
R
t
- rezistenta de calcul la intindere a betonului de monolitizare;
m
bt
- coeficientul conditiilor de lucru, cu valoarea m
bt
= 0,30 in cazul constructiilor fara
poduri rulante sau cu poduri rulante cu regim usor de lucru; m
bt
= 0 in cazul halelor cu poduri
rulante cu regim mediu sau greu de lucru sau al constructiilor solicitate dinamic din incarcarile
curente de exploatare.

Fig. 7.7 Transmiterea fortei axiale din stalpul prefabricat la fundatia pahar
7.2.1.3. Verificarea paharului (b
P
)
Verificarea peretilor paharului in plan orizontal
Eforturile transmise peretilor paharului de solicitarile din stalp (M si Q) sunt reprezentate in
figura 7.8. Momentul incovoietor (M
1
) transmis paharului prin presiuni pe peretele frontal se
determina cu relatia (7.13):

(7.13)
Rezultanta presiunilor (P) pe peretele frontal este:
P = 1.25M
1
/H
P
+Q
ST
(7.14)

Fig. 7.8 Solicitari in peretii paharului
Momentele incovoietoare rezultate in plan orizontal aplicate partii superioare a peretelui frontal:
M
r
= 0.045Pl
b
(7.15)
M
c
= 0.020Pl
b
(7.16)
Forta de intindere in peretii longitudinali (N
P
) rezulta:
N
P
= P/2 (7.17)
Sectiunea de beton si de armatura in peretii paharului trebuie sa repecte urmatoarele:
a) Peretele frontal se verifica la actiunea momentelor incovoietoare M
r
si M
c
stabilite cu relatia
(7.15), respectiv (7.16). Armatura rezultata se dispune in treimea superioara a peretelui si se
prelungeste cu lungimea de ancorare masurata de la jumatatea grosimii peretelui lungitudinal al
paharului (fig. 7.10).
b)Verificarea peretelui frontal la forta taietoare implica limitarea eforturilor principale in peretele
paharului, conditie care impune:

(7.18)
c) Peretii longitudinali se verifica la intindere centrica cu forta N
P
. Armatura rezultata se dispune
simetric pe fetele peretelui, distribuita in treimea superioara a paharului (fig. 7.10).
d) Verificarea peretilor longitudinali la forta taietoare considera sectiunea activa cu
dimensiunile b
p
'a
0
sau b
p
'b
0
(fig. 7.9), in functie de directia actiunii in stalp si
forta taietoare de calcul cu valoarea N
P
.
Daca:
N
P
s 0.5b
p
'a
0
R
t
(N
P
s 0.5b
p
'b
0
R
t
) (7.19)
armatura pentru preluarea fortei taietoare nu este necesara si se dispune pe considerente de
armare minima. In situatiile in care conditia 7.18 nu este respectata se dimensioneaza
armatura pentru preluarea fortei taietoare cu relatia (7.19) sau se dimensioneaza ca etrieri;
armatura se distribuie in peretii longitudinali pe directia corespunzatoare dimensiunii mai mici
a peretilor longitudinali (fig. 7.9).

a) Cazul: a
0
> H
P
A b) Cazul: b
0
< H
P
A
Fig. 7.9 Directia armaturii pentru preluarea fortei taietoare in peretii longitudinali ai paharului
Daca armatura se dispune pe directie verticala in peretele paharului (a
0
> H
P
A), aria totala
necesara (A
av
) intr-un perete rezulta:

(7.20)
Daca: b
o
< H
P
A, armatura se dimensioneaza ca etrieri, conf. STAS 10107/0-90.
e) Verificarea in sectiunea orizontala de la baza paharului considera sectiunea chesonata cu
dimensiunile exterioare a
0
b
0
si grosimea peretilor b
p
'. Sectiunea se verifica la compresiune
excentrica cu valori ale eforturile de calcul N si M, determinate astfel:
Forta axiala N = N
1.cap
(valoare calculata cu relatia (7.12)).
Momentul incovoietor :
M = M
ST
+Q
ST
H
P
(7.21)
f) Armatura rezultata din calculul paharului la compresiune excentrica se dispune pe directie
verticala, uniform distribuita pe laturile sectiunii.
g) Grosimea minima a peretilor paharului (b
P
) este de
- 200 mm in cazul paharelor din beton armat monolit;
- 150 mm la paharele din beton armat prefabricat.
h) Armatura dispusa in peretii paharului trebuie sa respecte si urmatoarele cerinte minimale:
- procentul minim de armatura orizontala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru
armaturi PC52;
- procentul minim de armatura verticala este 0.10% pentru armaturi OB37 si 0.075% pentru
armaturi PC52.
7.2.2. Monolitizarea paharului
Dimensiunile golului paharului se aleg mai mari decat ale sectiunii stalpului pe fiecare directie si
sens cu 5075 mm la baza paharului si cu 85120 mm la partea superioara a paharului.
Imbinarea dintre stalp si fundatie se realizeaza prin betonarea spatiului din pahar. Betonul de
clasa minima C16/20 va avea dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm. Suprafetele stalpului
si paharului se curata si se umezesc inainte de montare in pahar si monolitizare.
Daca intr-un pahar se monteaza mai multi stalpi (in dreptul unui rost), distanta intre acestia va fi
cel putin 50 mm pentru a se asigura betonarea completa a spatiului dintre stalpi si a paharului.
7.2.3. Armarea paharului
Schema de armare recomandata a paharului este data in figura 7.10a.
Varianta de armare din figura 7.10b corespunde situatiilor in care nu rezulta armatura pentru
preluarea fortei taietoare in peretii longitudinali si din verificarea sectiunii de la baza paharului
(la compresiune excentrica) nu rezulta necesara o armatura verticala.
Armaturile orizontale se ancoreaza sau, dupa caz, se innadesc, ca bare intinse (fig. 7.10c).
Armaturile verticale se ancoreaza in talpa fundatiei (fig. 7.10a si b).
Armatura orizontala din pahar trebuie sa respecte urmatoarele conditii:
- diametrul minim |10 mm in treimea superioara a paharului si |8 mm in restul paharului;
- cel putin 2x3 bare orizontale in treimea superioara a paharului;
- distanta maxima intre armaturi este 250 mm.
Barele verticale din pahar au diametrul minim |8 mm si se dispun la cel mult 250 mm distanta.
7.2.4. Verificarea talpii fundatiei pahar
Talpa fundatiei pahar se verifica la moment incovoietor si la forta taietoare.
Verificarea la moment incovoietor si forta taietoare se face in sectiunile de la fata paharului si
din axul stalpului prefabricat.
Calculul momentelor incovoietoare se face cu relatii de tipul (7.1) si (7.2), pe fiecare directie
principala a fundatiei. Se recomanda ca inaltimea H
t
sa fie stabilita astfel incat armatura calculata
in sectiunea din axul stalpului, cu inaltimea H
f
, sa fie suficienta pentru preluarea momentului
incovoietor din sectiunea de la fata paharului. Se vor respecta si conditiile (fig. 7.6):
. H
t
> H
f
+100mm
. H
t
> 0,6 l
1

Procentul minim de armatura in talpa fundatiei este 0.10% pentru armaturi tip OB37 si
0.075% pentru armaturi tip PC52.
Diametrul minim al armaturilor este 10 mm.
Distanta maxima intre armaturi este 250 mm.
Armatura se distribuie uniform pe latimea talpii si se prevede la capete cu ciocuri avand
lungimea minima de 15|.
Verificarea la forta taietoare este semnificativa in sectiunile de la fata paharului.
Daca inaltimea sectiunii (H
t
) si lungimile consolelor (l
1
, b
1
fig. 7.6) respecta:
l
1
sH
t
si b
1
sH
t
(7.22)
forta taietoare este preluata de beton.
Daca conditiile (7.22) nu sunt realizate se dimensioneaza armatura transversala din bare
inclinate.

Fig. 7.10 Armarea paharului

7.3. Fundatii pentru stalpi metalici
7.3.1. Fundatiile izolate ale stalpilor metalici se realizeaza ca fundatie cu bloc si cuzinet (fig.
7.11).
Se pot utiliza si modele de fundatii tip talpa armata, de forma prismatica, daca inaltimea acestora
asigura lungimea de inglobare necesara pentru suruburile de ancorare ale stalpului si este
adecvata adancimii de fundare.

Fig. 7.11
7.3.2. Stalpul metalic se realizeaza cu o placa de baza prevazuta cu rigidizari care asigura
transmiterea presiunilor la fundatie si a fortelor la suruburile de ancorare.
Sectiunea in plan a placii de baza rezulta din conditiile privind limitarea presiunii maxime pe
suprafata de contact cu betonul la urmatoarele valori:
- rezistenta la compresiune a betonului din cuzinet;
- rezistenta la compresiune a mortarului de poza.
Presiunea pe placa de baza se determina considerand solicitarile capabile ale stalpului (N
cap
si
M
cap
) si forta de pretensionare a suruburilor.
7.3.3. Dimensiunile si pozitia suruburilor de ancoraj definite in reglementarea tehnica de
referinta STAS 10108/90 , se stabilesc in functie de momentul incovoietor capabil al stalpului.
Lungimea minima a suruburilor de ancoraj prelungita in fundatie este determinata astfel:
- valoarea maxima a dimensiunilor placii de baza (L
a
sau L
b
(fig. 7.11)) majorata cu lungimea de
ancoraj a surubului (30|) daca suprafata laterala a acestuia este nervurata;
- valoarea maxima L
a
sau L
b
, (fig. 7.11) majorata cu lungimea de ancoraj a surubului (15|) daca
suprafata laterala a acestuia nu este nervurata dar la capatul surubului este prevazuta o placa
metalica rigida si rezistenta pentru ancorare; aria minima a placii (A
P
) rezulta din verificarea
presiunilor transmise betonului pentru ancorarea surubului (7.22)conform relatiei 7.23:

(7.23)
unde: N
S
este forta de intindere din surub
7.3.4. Sectiunea de beton
7.3.4.1. Betonul din cuzinet este de clasa minima C8/10. Betonul din bloc este de clasa minima
C8/10 daca armaturile cuzinetului sunt ancorate in blocul fundatiei; daca in bloc nu sunt dispuse
armaturi de rezistenta, clasa minima este C4/5.
7.3.4.2. Blocul de beton se realizeaza respectand urmatoarele conditii:
- inaltimea blocului de beton se stabileste astfel ca valoarea tgo sa respecte limitele minime din
tabelul 7.2; aceasta conditie se impune si in cazul blocului realizat in trepte;
- inaltimea treptei este de minimum 400 mm la blocul de beton cu o treapta;
- blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a caror inaltime minima este de 300 mm;
- turnarea blocului de beton se va realiza astfel incat sa fie asigurata continuitatea betonului.
7.3.4.3. Cuzinetul de beton armat se proiecteaza respectand urmatoarele conditii:
- cuzinetul se realizeaza cu forma prismatica;
- dimensiunile in plan ale cuzinetul (l
c
si b
c
) vor fi mai mari cel putin cu 300 mm decat
dimensiunile placii de baza a stalpului (L
a
, L
b
(fig. 7.11)).
- dimensiunile in plan ale cuzinetului se stabilesc si in functie de conditia de limitare a
presiunilor pe planul de contact cu blocul la valori mai mici decat rezistenta de calcul la
compresiune a betonului;
- se recomanda ca raportul b
c
/B (l
c
/L) sa se situeze in intervalul 0.500.65;
- inaltimea cuzinetului h
c
va respecta urmatoalele limite minime:
. h
c
> 300mm;
. h
c
se stabileste astfel incat tgo sa respecte valorile minime din tabelul 7.2 pentru betonul de
clasa C8/10;
- rostul de turnare dintre bloc si cuzinet se trateaza astfel incat sa se realizeze continuitatea
betonului sau, cel putin, conditiile care asigura un coeficient de frecare > 1.0 (avand ca
referinta reglementarea tehnica STAS 10107/0-90).
7.3.5. Armarea fundatiei se realizeaza dupa modelul din fig. 7.11. Se vor respecta urmatoarele
conditii:
a) armatura verticala din cuzinet rezulta din verificarea la compresiune excentrica a
sectiunii de rost dintre bloc si cuzinet; eforturile de calcul din sectiune au valori asociate
momentului de dimensionare a suruburilor de ancoraj ale stalpului;
b) armatura de la partea superioara a cuzinetului, dispusa la cel mult 100 mm sub placa de
baza a stalpului, se realizeaza ca o retea de bare dispuse paralel cu laturile cuzinetului, prelungite
pe verticala in cuzinet si bloc;
- diametrul minim al armaturilor este de 10 mm;
- distanta dintre armaturi va fi cuprinsa intre minim 70 mm si maxim 200 mm;
c) armatura verticala de pe fiecare latura a cuzinetului se prelungeste in bloc cu o lungime care
asigura ca distantele l
1
, l
2
, si l
3
, din figura 7.12 sa fie cel putin egale cu lungimea de ancorare
(definita in reglementarea tehnica de referinta STAS 10107/0-90);
d) armaturile orizontale minime, dispuse pe perimetrul cuzinetului sunt:
- 1/4 din armatura verticala din cuzinet;
- |8/200 mm.

Fig. 7.12 Armarea fundatiei cu bloc si cuzinet pentru stalpi metalici