PSIHOLOGIE MEDICALA CURS NR 4 Exprimarea emotiile Definitie emotia=reactie afectiva puternica si uneori nesteptata, adesea insotita de modificari in starea

si functionarea organismului. Emotiile pe care le traim au o implicatie foarte mare asupra sanatatii fizice, mentale si sociale. Trairile emotionale pe care le avem sunt rezultatul prelucrarilor cognitive ale evenimentelor ce actioneza la un moment dat asupra noastra si care sunt in general automate, neconstientizate. Pentru ca suntem persoane unice, fiecare dintre noi reactionam si avem emotii diferite in fata aceluiasi eveniment. Modul nostru de a gandi despre un eveniment este construit si influentat de experientele noastre de viata, de principiile si cunostintele noastre. Intrepretarea cognitiva a unui eveniment determina reactii la trei niveluri: comportamental fi!iolo"ic #i co"niti$. Experienta subiectiva, personala a acestor modificari reprezinta trairea emotionala. In trairea unei emotii sunt prezente o serie de modificari la nivel fiziologic: cresterea ritmului respirator, cresterea ritmului cardiac etc. Aceste modificari determina sc imbari in functionarea intregului organism. In cazul in care intensitatea emotilor este exagerata, sau incarcarea afectiva este negativa, modificarile care apar in functionarea organismului cresc riscul dezvoltarii diferitelor boli somatice: boli cardio!vasculare, ulcer, cancer etc. Incarcatura afectiva a trairii emotionale este data de caracterul placut sau neplacut al acesteia. "ea mai mare parte e emotiilor pozitive, dar si o parte a emotiilor negative, au un caracter tonic, mobilizandu!ne pentru implicarea in realizarea diferitelor activitati. Emotia are si o componenta comportamentala, care este implicata in exprimarea ei, putandu!se manifesta intr!o forma mai mult sau mai putin evidenta. Manifestarea comportamentala a trairii emotionale avute este mai indicata din punctul de vedere al starii de sanatate, decat abtinerea de la exprimarea emotionala. Pentru mentinerea starii de sanatate este importanta exprimarea si exteriorizarea emotiilor. Manifestarea violenta a emotiilor negative poate determina cresterea secretiei de a%renalina, stimuleaza activitatea cardio!vasculara, crescand astfel riscul dezvoltarii bolilor cardio!vasculare. #ormele dezadaptative de exprimare emotionala au efecte dezadaptative asupra relatiilor sociale. Persoanele care se manifesta agresiv sunt in general evitate in activitatile de grup si nu numai. $e asemenea, neexprimarea emotionala favorizeaza dezvoltarea tulburarilor somatice cum ar fi: dureri de cap, senzatii de sufocare, balonari, palpitatii etc., sau poate conduce la consumul de substante ca mi%loc de atenuare a intensitatii trairii emotionale.

&

#ormele de exprimare emotionala care au un efect pozitiv asupra sanatatii se refera la exprimarea emotiilor pe un ton calm, fara excese de furie sau agresivitate. Evaluarile cognitive sau intrepretarile pe care le dam trairilor emotionale avute ne influenteaza, de asemenea, starea de sanatate. In functie de aceste evaluari, luam otarari ce pot sa sustina sau nu implicarea noastra in diverse activitati care, la randul lor, determina emotii pozitive ce sustin realizarea de comportamente care mentin starea de sanatate. Prin urmare, emotiile au un rol ma%or in mentinerea si potentarea starii de sanatate, acestea putand fi considerate adaptative sau dezadaptative in raport cu consecintele pe care le pot avea asupra starii de sanatate

'egaturi intre simptome, ganduri si sentimente SIMP&OME $ureri in piept GANDURI Atac de cord EMO&II Anxietate MECANISME PRO'A'ILE $ureri ale cutiei toracice ,esofagita, iperventilatie, atac de panica Atentie orientata excesiv asupra ritmului cardiac )iperventilatie, atac de panica "resterea activitatii sistemului nervos simpatic Inactivitate , depresie, suprasolicitare )iperventilatie )iperventilatie $iverse

Palpitatii $ificultati in respiratie $ureri abdominale legate de functionarea intestinelor (boseala Ameteala , stare de lesin $urere de cap $urere cronica

Atac de cord

Anxietate

(prirea Anxietate respiratiei,sufocare "ancer al intestinelor, Anxietate, %ena incontinenta *eputinta de a lucra 'esin 'esin Incapacitatee de a face fata , neputinta, pericol $epresie Panica Panica $epresie, teama

Ra#p(n#(rile or"anelor la emotii pert(r)atoare Ra#p(n#(l car%io*$a#c(lar In timpul unei crize de furie, timpul de coagulare al sangelui este mult diminuat. In caz de resentimente, regrete sau manie, pulsul, tensiunea si randamentul cardiac sunt crescute. Anxietatea duce la cresterea ritmului cardiac, a consumului de oxigen si a randamentului cardiac, dar scade rezistenta periferica. 'a bolnavii cardiaci, anxietatea si resentimentele determina modificarea electrocardiogramei. Efectele emotionale asupra functiilor corpului nu sunt caracteristice doar omului. Infarctul miocardic apare in cazul babuinilor din ,en-a supusi stresului emotional cand sunt prinsi, in absenta unor boli cardiovasculare. In aceasta situatie infarctul miocardic are loc pe o baza functionala, probabil cauzat de spasmul arterei coronare cauzat de furie. 'esinul psi ogen initiat de factori emotionali cum este frica, este asociat cu o supra! activare a parasimpaticului, ceea ce duce la vasodilatatia in regiunea spla nica si o diminuare a volumului de sange circulant si pierderea constientei. Ra#p(n#(l "a#tro*inte#tinal 'a pacientii care prezinta simptome gastro!intestinale, ele sunt cauzate mai mult de o disfunctie decat de o boala organica. .ecretia gastrica este influentata de manie, bucurie si anxietate. .unt afectate si de secretia de saliva, de sucuri intestinale si de bila. (bservarea directa a colonului uman prin practicarea unor fistule si colostomii si a mucoasei gastrice prin gastrotomie au aratat ca frica, anxietatea si durerea duc la cresterea peristaltismului, inrosirea si umflarea membranei mucoase, in timp ce depresia cauzeaza scaderea motilitatii si paloarea membranei mucoase. .imptomele psi o!somatice pot fi rezultatul tulburarilor functiei secretorii cum ar fi salivatia, gura uscata, iperclor idria, iperinsulinismul functional si colita mucoasa sau, alternativ, pot fi cauzate de tulburari ale functiilor motorii cum sunt spasmul esofagian, ipermotilitatea gastrica, colonul spastic, disc inezia biliara, constipatia si diareea. *u este sigur daca o perturbare functionala cum este iperclor idria care rezulta din tulburari psi osomatice poate cauza ulcer peptic. /lcerul peptic poate aparea si dupa sectionarea nervilor vag si spla nic astfel ca e mai probabil ca stimulii emotionali sunt doar factori predispozanti si nu cauza de baza. Ra#p(n#(l c(tanat Pielea are un rol important in reglarea temperaturii corporale prin transpiratie, iar functiile sale sunt controlate de sistemul nervos autonom. 0asoconstrictia, vasodilatatia, activitatea pilomotorie si transpiratia sunt patru procese fiziologice obisnuite ale pielii si ele sunt controlate in mare masura de sistemul nervos autonom.

Transpiratia termica difera de cea emotionala. Transpiratia termica este mai evidenta pe frunte, gat si pe fata si spatele trunc iului si este controlata de centrul temperaturii din ipotalamus. Transpiratia emotionala este mai evidenta pe palme si talpi si la axile. 2olnavii care prezinta transpiratie emotionala rece nu prezinta si transpiratie palmara cand sunt expusi la caldura, desi alte suprafete corporale raspund la caldura prin transpiratie. Pruritul poate fi pur psi ogen, independent de o excitatie specifica. Pruritul poate fi declansat de o experienta emotionala si aceasta poate fi demonstrat prin masurarea nivelului intradermic de istamina inainte si dupa stresul emotional. /n tonus crescut al sistemului nervos simpatic la pacientii tensionati este reflectat de vasoconstrictia vaselor de sange din piele. .edarea pacientilor anxiosi produce o scadere a activitatii nervoase simpatice excesive si readuce la normal circulatia dermica. Ra#p(n#(rile aparat(l(i re#pirator Influenta emotiilor asupra functiei respiratorii este exprimata prin expresii de genul 3mi s!a taiat respiratia3. Inervatia eferenta a tractului respirator, care include si mucoasa nazala, consta din nervi simpatici si parasimpatici. *ervii parasimpatici au un efect constrictor asupra musculaturii netede a tractului respirator, iar nervii simpatici au un efect relaxant. $aca stimularea parasimpatica asupra plamanilor este excesiva, apare o suprasecretie a celulelor mucoase si o supradilatare a vaselor sangvine. Aceasta produce umflare mucoasei bronsice si congestia cailor respiratorii. In plus, musc ii netezi ai peretilor bronsici se contracta. Efectele factorilor emotionali sunt mediate de sistemul nervos parasimpatic, iar acetilcolina, ca si istamina, poate produce toate simptomele si modificarile tisulare ca in cazul astmului. Pot afecta si mucoasa nazala. Astfel, supra!activarea parasimpatica a nasului duce la ingrosarea membranei mucoase si o secretie apoasa tipica rinitei vasomotorii. #actorii emotionali cei mai probabil care produc aceste efecte parasimpatice sunt sentimentul de umilire si resentimentele. #actorii care duc la cresterea activitatii parasimpatice vor stimula rinita vasomotorie sau astmul bronsic. $esi febra de fan este considerata un prototip al tulburarilor alergice, factorii emotionali %oaca un rol stimulator in multe cazuri, iar la ma%oritatea bolnavilor cu rinita perena factorii emotionali au un rol important. .!a demonstrat experimental ca atunci cand mucoasa nazala este congestionata ca urmare a unui stres emotional, expunerea la polen, care in mod normal nu produce simptome, va determina aparitia febrei de fan. Astfel raspunsurile alergice sunt potentate de tensiunile emotionale atat clinic, cat si experimental. Infectiile respiratorii pot face ca celulele mucoase sa suprasecrete, iar vasele de sange sa se dilate si aceasta vor prelungi sau intensifica atacurile astmatice alergice.

Astmul este in mod obisnuit o tulburare cu o cauzalitate multipla in care infectia, alergia si factorii emotionali au rol important. Infectia este cel mai important factor cauzator al unei boli si este responsabila de peste 567 din cazurile de imbolnavire. Alergiile sunt responsabile pentru +57 din cazurile de imbolnaviri, iar factorii emotionali de ceilalti +57. Este important sa realizam ca principala cauza declansatoare a astmului nu este si factorul etiologic dominant in cursul bolii. Astfel un copil care face astm ca rezultat al unei infectii poate mai tarziu sa aiba crize astmatice ca urmare a unor tensiuni emotionale. Este important sa subliniem inca o data faptul ca in ma%oritatea tulburarilor psi osomatice factorii etiologici sunt cativa, iar contributia componentei emotionale are o considerabila relevant Afecti(ni %e etiolo"ie p#i+o"ena Multi oameni trec cu regularitate prin o serie de simptome precum durerile de piept sau abdominale, taierea respiratiei, oboseala, durerile de cap, durerile de spate si probleme gastrice care sunt posibil a nu fi cauzate de vreun factor medical important, sau de vreo boala, dar, cu toate acestea pot cauza o multime de gri%i pana nu este exprimata o opinie de specialitate.Ma%otitatea gasesc simpomele trecatoare si accepta faptul ca nu este nimic grav in legatura cu ei 8 multi dintre acestia vor discuta simptomele cu prietenii si membri de familie, descoperind, astfel ca si!au facut gri%i fara motiv. /n anumit procent, in ciuda diagnosticului negativ si a asigurarilor medicului, vor continua sa creada ca este ceva in neregula cu ei, si vor cere a%utor medical de mai multe ori., facand numeroase teste si investigatii, uneori c iar in decursul mai multor ani. Ei pot deveni foarte sensibili cand este vorba de propria sanatate si preocupati de ideea ca ceva este in neregula. Eventual , unii dintre acesti clienti vor cauta ei insisi a%utor psi ologic de specialitate , sau vor fi indrumati spre acesta de catre medicii lor. 9.anders, &::;< Indivizii pot avea o experienta lunga in cautarea a%utorului , in investigatii medicale sau tratamente care nu i!au a%utat, ci dimpotriva, le!au facut rau. "a o consecinta a acestei cautari, clientul poate fi frustrat, stresat, suparat si fara incredere in abilitatea altora de a!l a%uta. .e poate sa fi avut parte de numeroase controale si tratamente care nu numai ca au utilizat o buna parte din resursele medicale , dar nici nu au rezolvat problemele, cauzand mai multa agitatie. = " e-ene inrt!o scrisoare din &>11 si!a exprimat frustrarile si a povestit dificultatile in diagnosticarea pacientilor care nu sufereau de boli cunoscute : ?...de multe ori cand eram consultat in vreun caz, si il diagnosticam ca fiind ?nervos@ , ma gaseam intr!o mare dificultate cand eram rugat sa denumesc boala respectiva, de frica sa nu ranesc acea persoana , sau sa nu mi se reproseza ceva din partea ei sau a familiei.$aca numeam cazul ?afectiune glandulara cu simptome nervoase @,ei concluzionau ca ii consideram ciumati , sau ca aveau ?raul regelui@ . $aca spuneam ca sufereau de tulburari isterice sau ipo ondrice , credeau ca ii numesc nebuni sau le spun ca fabuleaza 8 @ $in pacate, dificultatile exprimate in secolul al A0III!lea inca mai rezista si astazi. (amenii care nu pot fi diagnosticati si tratati cu usurinta , si care cer in mod repetat a%utor medical , invoca ,de obicei , reactii negative care au generat o intreaga literatura despre pacientul ?greu de stapanit@,@greu de a%utat@ si care se afunda in ?problemele inimii@ 9'ipoBsCi, &:DD<

Simptome neexplicate me%ical Au fost multe incercari in literatura psi ologica de a imparti pe categorii si de a defini simptomele fizice neexplicate medical,. Simptom somatic Sin%rom $urere : Abdominala Tulburari somatice Piept .indromul durerii cronice Musc i si articulatii .indromul colonului iritabil .pate .indroame post!traumatice "ap $ismorfofobie #ata .indromul ventilatiei Pelvis .indromul premenstrual *eurologica .indroame factice (boseala .indromul oboselii cronice $ificultati in respiratie Palpitatii Pierderea auzului sau a abilitatii de a vorbi Inabilitatea de a manca =reata $iaree Alergie la mancare Ameteala #risoane =ri%a pentru aparitia unor tumori benigne Mancarime Este extrem de dificil sa definim ce constituie simptomele si sindroamele neexplicate medical, , din moment ce, prin definitie se presupune ca aceste probleme nu sunt cauzate de factori fizici. Este , de fapt, aproape imposibil de spus cu siguranta absoluta ca un om nu are , de exemplu , o boala de inima sau cancer, sau o cauza inca necunoscuta pentru simptomele lui. Sin%rom(l colon(l(i irita)il ,SCI.indromul colonului iritabil este definit prin distensie abdominala persistenta, discomfort sau dureri in zona abdominala ,precum si perturbari in functionarea normala a intestinului ,, ca de exemplu alternari de diaree cu constipatie , uneori acompaniata de scurgeri de mucus sau senzatii de evacuare incompleta.Alte simptome includ senzatii de voma si voma, , precum si gaze puternice 8 femeile suferinde de sindromul colonului iritabil au un nivel ridicat de dispaneurie sau dureri in timpul relatiilor sexual $urerea in cazul sindromului colonului iritabil poate fi reprodusa prin inserarea unui balon in colon si umflarea lui. Aceste caracteristici sugereaza ca intelegerea acestei probleme necesita introducerea anxietatii , a depresiei si a stresului ca factori determinanti in mentinerea si dezvoltarea simptomelor , precum si credintele fiecarui pacient cu privire la sanatatea sa. Importanta este si motivatia individului de a lua decizia sa caute a%utor medical. ."I poate fi extrem de distrugator pentru capacitatea productiva a individului. /nii pot fi restrictionati puternic in activitatile lor , iar altii pot suferi

puternic de agorafobie. Eestrictiile se nasc in general din teama de penibil sau ridicol si pot genera o multitudine de metode de compromis sau c iar de evitare a situatiilor in societate , ca de exemplu utilizarea laxativelor sau a medicamentelor anti!diaree, incordarea musc ilor abdominali , ceea ce creste nivelul de concentrare a individului asupra simptomelor fizice , etc./n posibil model pentru ."I presupune ca evenimentele dificile din viata unei persoane pot duce la aceste simptome fie direct , fie prin afectarea metabolosmului, fie indirect prin cresterea gradului de depresie si anxietate. D(rerile atipice %e piept .imptomele durerii de piept apar dintr!o multime de cauze cardiace si non!cardiace, incluzand boli ale arterelor , angina, spasme coronariene, dureri ale peretelui toracic, refluxul esofagian sau iperventilatia. Indiferent de cauza simptomelor , modul in care individul raspunde la ele depinde de interpretarea fiecaruia."ea mai cunoscuta interpretare si in unele cazuri si cea mai utila , este aceea a unui atac de cord iminent. Interpretarea simptomelor duce in mod logic la frica si anxietate , ceea ce in consecinta , exacerbeaza durerile de piept in trei directii. !Trezirile bruste din somn , duc la cresterea ritmului cardiac , la tensiune musculara marita si alte simptome ce afecteaza zona pieptului , marind astfel durerile de piept . !Eespiratia voluntara cu frecventa mai mare , sau iperventilatia , poate conduce in mod direct la dureri suplimentare de piept sau la alte simptome precum ameteala sau palpitatiile , care la randul lor conduc la ideea de atac de cord. ! Incercarea de a controla simptomele si de a reduce probabilitatea unui atac de cord, respirand voluntar intr!un ritm extrem de linistit , cu plamanii expandati , duce de asemenea la dureri de piept. ( intrebare importanta in intelegerea durerilor de piept este, de ce individul continua cu anxietatea si cu teama de un eveniment grav, c iar dupa ani intregi de asemenea dureri, fara nici un eveniment important. A#tm(l )ron#ic In Eomania incidenta astmului bronsic, afectiune considerata ca avand o importanta componenta psi osomatica, este de +66 cazuri noiF an, %ustificand cercetarile in psi oterapie pentru tratamentul acestei afectiuni. Medicina moderna considera de altfel ca D67 din boli sunt intr!un fel sau altul conectate cu factorii psi ici. Ma%oritatea pacientilor cu astm bronsic raspund la stimuli psi ologici care duc la modificarea rezistentei cailor aeriene, prin intermediul sistemului colinergic. .tudiile psi analitice arata ca ma%oritatea pacientilor cu astm bronsic prezinta depresie sau agresiune suprimata, si la ma%oritatea simptomele au cedat la facilitarea exprimarii furiei sau la ameliorarea depresiei, tiparul de comportament care implica astmul bronsic fiind legat de blocarea unei stari afective. ( alta teorie explicativa in astmul bronsic este cea psi osomatica, care sustine asocierea depresiei cu astmul bronsic, inclusiv alergic: Anxietatea in astmul bronsic apare pe de o parte ca anxietate nespecifica si ca anxietate specifica legata de criza de astm.

>

Ulcer(l "a#tric Atat ipoteza infectiei cu )elicobacter p-lorii, cat si cea psi osomatica postuleaza di otomia minte! corp, in timp ce ar trebui discutat despre unitatea minte ! corp9'evenstein G colab., &:::<. $rossman 9&::D< sustine ca predeterminantii psi osociali si biologici interactioneaza in expresia bolii. .tresul amplifica pirozisul, independent de gradul de reflux gastro! esofagian Persoanele care muncesc mult, cu responsabilitati c o n s i d e r a b i l e s i a n x i e t a t e s u n t v i c t i m e p o t e n t i a l e a l e H b o l i i d e s t r e s H . "ei mai multi pacienti care sufera de ulcer gastro! duodenal sunt medici si soferi de autobuz, simptomele inrautatindu!se in perioadele de stres. .tresul psi ologic %oaca un r o l semnificativ in patogeneza ulcerului peptic la cei genetic predispusi, a s t f e l c a interventiile psi iatrice pot fi utile in aceste cazuri. . $ar stresul poate duce la cresterea secretiei acide gastrice si ulcer peptic, probabil in legatura cu un conflict intern de tipul dependenta! independenta 9$otevall,&:D5<.Incidenta ulcerului gastro! duodenal este mai mare la femeile divortate si la persoanele cu multe evenimente de viata stressante in ultimele &5 luni, evolutia fiind mai favorabila la cei tratati prin psi oterapie si farmacoterapie in combinatie, spre deosebire de cei care sunt tratati doar medicamentos.. .!aconstatat 9 Mittelmann, Iolff, &:4+< ca pacientii cu ulcer gastro! duodenal au trasaturi de personalitate variabile, dar prezinta anxietate, insecuritate, resentimente, sentimente devina, frustrare, eforturi compensatorii pentru a!si imbunatati stima de sine parand ca sunt independenti, auto! suficienti si perfectionisti. In antecedentele pacientilor cu ulcer gastro!duodenal s!au identificat iperprotectia familiala, negli%area in copilarie si provenienta din familii destramate 9Tsimmerman, +664<, In general acesti pacienti sunt perfectionisti si se devalorizeaza pe sine. 'a 1:,17 din pacientii cu ulcer gastro! duodenal apar simptome ipocondriace, anxietate la +D,D7,introversie si inclinatie spre dezvoltarea unei boli psi osomatice la +5,47, comportament demonstrativ la +1,D7 si tendinte depresive la &1,57. .e considera ca prin indepartarea complexelor nevrotice se intrerupe relatia cortico! ipotalamo! viscerala. "orectarea imaginii interne legate de boala si cultivarea intentiilor sanogene creste considerabil eficacitatea terapiei in afectiunile psi osomatice, cu reducerea morbiditatii. *u exista insaun anumit tip de personalitate in ulcerul gastro! duodenal, respectiv nu a fost documentata pana acum H personalitatea de tip ulceros@ Sim)oli#tica )olilor p#i+o#omatice 2olile psi osomatice reprezinta o problema ma%ora de sanatate publica. .imptomele functionale ale acestora sunt printre primele cauze de incapacitate de munca si incapacitate sociala si presupun: investigatii in extenso, spitalizari numeroase, proceduri de diagnostic invazive, tratamente medicale multiple, metode recuperatorii costisitoare, pasarea pacientilor de la un medic la altul fara a rezulta vindecarea mult dorita. .!a demonstrat stiintific ca exista o relatie importanta intre emotie si boala. Emotiile negative, precum anxietatea sau depresia, sunt binecunoscuti factori patogenetici, iar combaterea lor nu ar trebui omisa de nici un program terapeutic. Pe de alta parte si incapacitatea de exprimare a emotiei este un element patogenetic,

deoarece se insoteste de focalizarea atentiei spre simptome somatice fara ec ivalent organic. Persoanele introspective, marcate de un inalt nivel de disconfort si insatisfactie, care staruie asupra esecurilor si greselilor lor, tind sa fie negativiste, concentrandu!se asupra aspectelor negative ale celorlalti si ale lor. Aceasta categorie de persoane se evidentiaza printr!o ipervigilenta asupra propriului corp, viziune pesimista asupra vietii, depresie, predispozitie spre reactii emotionale asupra organismului sub influenta stresului, tendinta de a!si amplifica suferinta, tendinta de a utiliza mecanisme de aparare inadecvate impotriva cauzelor psi ice ce stau la baza disconfortului resimtit, tendinta de a apela la ingri%iri medicale pentru simptome comune etc. Exemple de tulburarile psi osomatice: J Aparatul respirator: astmul bronsic, tusea si sug itul, iperventilatia8 J Aparatul cardiovascular: tulburari de ritm cardiac, ipertensiunea arteriala esentiala8 J Aparatul gastrointestinal: gastrite, ulcer gastric, diareea emotionala, colon iritabil8 J .istemul endocrin: boli tiroidiene, diabet8 J Pielea: urticarie, pruritul, psoriasis, dermatite atopice8 J Aparatul genitourinar: dismenoreea, polaCiuria8 J Aparatul osteoarticular si muscular: lombalgiile8 J "efaleea8 Astmul bronsic se caracterizeaza prin crize precipitate de stres, infectii respiratorii, alergii. "onform teoriilor psi ologice, pacientul prezinta dependenta si anxietate de separare, boala nefiind decat un strigat suprimat dupa iubire si protectie. $aca bolnavul este copil, atunci este posibil ca acesta sa fie iperprote%at si este indicat sa fie incura%at spre activitati independente specifice varstei. Tusea si sug itul simbolizeaza incercarea de usurare de tensiune interioara sau de a scapa de dorintele si pulsiunile percepute ca fiind periculoase. Tusea poate fi privita ca un protest prin care se incearca sa se exprime o furie imposibil de exprimat in cuvinte, dezgust sau ostilitate. Are ca ec ivalent digestive vomitarea. .ug itul apare frecvent la copiii expusi unor comportamente ambivalente din partea parintilor: generozitate extrema si punitivitate exagerata. Acesta reprezinta expresia lipsei de protectie si de afectiune. .indromul de iperventilatie apare de trei ori mai frecvent la femei decat la barbati. .imbolizeaza o suportabilitate exagerata a trairilor emotionale si o retinere in exprimarea sentimentelor. $in punct de vedere statistic, :67 din cazurile de iperventilatie au origine emotionala. .e asociaza cu: ta icardie, transpiratii, extremitati reci, angina, dureri abdominale, meteorism, spasme in extremitati, parestezii. *evroza cardiaca apare ca boala psi osomatica la persoanele agresive, iritabile, usor frustrabile si predispuse la boala arteriala coronariana. .imbolizeaza presiunea sociala de a adopta un rol, un comportament opus aptitudinilor si pulsiunilor obisnuite, ostilitate oprimata, agresivitate in cazul colericilor. Prezinta aritmii frecvente ce pot cauza moarte subita la unii bolnavi care trec printr!un soc psi ologic sau o catastrofa masiva. .e indica modificari ale stilului de viata prin incetarea fumatului, consumului de alcool, scaderea in greutate, scaderea colesterolului pentru limitarea factorilor de risc.

Aparatul digestiv prezinta afectiuni centrate pe nevoia de siguranta. )rana reprezinta Hforma elementara de posesie@ iar digestiaK modul de management, utilizare a ceva dobandit. .omatitele si gingivitele simbolizeaza dificultati in initierea si stapanirea unei situatii. Tulburarile de deglutitieK dificultatea de a accepta o situatie8 Anorexia, greata, vomaK dezgust, repulsie8 $ureri gastrice, ipermotilitate, spasm piloric sau ulcerK dificultatea cronica de a gestiona o situatie8 $urere, colita, colon iritabil! incapacitatea de a finalize ceea ce se incepe8 "onstipatie cronicaK incapacitatea de a se desparti de ceva8 $iaree cronicaK dorinta de a se elibera de ceva sau de a scapa8 Afectiunile pielii apar cu predilectie la persoanele anxioase, obsesionale, cu nevoie crescuta de control sau cu grad crescut de dependenta. .imbolizeaza imposibilitatea exprimarii sentimentelor de furie, independenta, conflicte interpersonale. Expresii ca Ha avea obrazul gros@, Ha te baga pe sub pielea cuiva@, H a nu!si incapea in piele@ ilustreaza relatia dintre piele si emotii, caracter. Piela este organul cu cea mai importanta expresie psi osomatica. Este cunoscut faptul ca pielea si creierul sunt singurele organe cu aceeasi origine embriologica K ectoderm. Inrosirea, paloarea, Hpielea de gaina@ sunt expresii ale conflictelor noastre interioarea, ale emotiilor noastre. .e recomanda atingerea pielii prin masa%, reflexoterapie, aromoterapie ce au actiune terapeutica asupra bolnavului. *u este suficienta ameliorarea fizica a unei boli, daca aceasta nu duce si la imbunatatirea calitatii vietii pacientilor. Este esential sa fie abordate si aspectele emotionale, culturale si sociale ale fiecarei boli. 0iata spirituala a pacientilor nu trebuie exclusa deoarece impactul acesteia asupra sanatatii organismului uman este ma%or. " iar daca bolnavii sunt inca sceptici si retinuti atunci cand li se explica cauzele psi ologice ale afectiunilor lor, progresele medicale ce se indreapta catre capacitatea de a localiza in creier focarele de excitatie sau in ibitie corelate cu anumite emotii, vor aduce un plus de credibilitate abordarii psi osomatice. Ipo+on%ria Termenul de ipo ondrie se refera la o subgrupa de tulburari somatice , in cadrul careia individul este extrem de nelinistit de posibilitatea unei boli serioase. Asociatia Psi iatrica Americana 9&::4< defineste doua componente principale. !Prima , individul este preocupat de teama de a avea , sau de credinta ca are o boala grava. !A doua, aceasta teama si credinta persista , in ciuda asigurarilor medicale. "oncluziile in legatura cu aceste simptome pot aparea din interpretarea individuala eronata a unei game de senzatii fizice ca o proba de boala . Ipo ondria poate coexista cu simptome fizice sau sc imbari in functiile organismului. E$enimentele $ietii #i ac(!ele #omatice ( multitudine de studii arata ca experienta unor evenimente amenintatoare , si anume cele care implica pierderea sau amenintarea cu pierderea unei legaturi emotionale pot conduce la probleme organice dar si emotionale.Easpunsul la evenimentele stresante din viata este determinat de natura stresului si de toleranta omului la aceasta S(port(l p#i+olo"ic #i pro)lemele p#i+o#omatice

&6

"onceptele si categoriile simptomelor neexplicate medical , dereglarea somatica , ipo ondria si somatizarea ridica o dilema pentru pacienti si pentru cei care incearca sa!i a%ute."and ascultam relatarile pacientilor , suntem intotdeauna constienti de posibilitatea ca simptomele lor sa fie intr!adevar cauzate de o boala fizica , caz in care gri%a si comportamentul lor in timpul consultatiilor sunt %ustificate si ii a%uta."u toate acestea , daca simptomele lor nu sunt atat de serioase sau amenintatoare , atunci reactia lor poate foarte bine sa le fie daunatoare si motivata de probleme psi ologice. In ultima vreme s!a manifestat o atentie mai mare acordarii de suport psi ologic oamenulor care sufera de probleme psi osomatice. Acesti oameni au tendinta de a fi catalogari ca ?ipo ondri @sau ?greu de controlat@ sau au fost evaluati in sistemul medical , fara a se clarifica probleme lor.In ciuda faptului evident ca aceste probleme au la baza factori psi ologici , putini indivizi au fost supusi pentru consiliere sau psi oterapie. &erapia co"niti$a #i ac(!ele #omatice Terapia cognitiva isi are originea acum mai bine de 16 de ani, in America , ca o terapie pentru depresie , anxietate sau probleme psi ologice 92ecC,&:>:<. Mai recent , terapia cognitiva a fost adaptata pentru a a%uta oamenii a a caror gri%a este focalizata asupra problemelor sau simptomelor fizice , in prezenta sau absenta bolii organice. Modelul cognitiv creeaza legatura dintre vulnerabilitatile clientului , credintele puternice despre el insusi si susceptibilitatea fata de boala , cu simptome fizice si psi ologice si mentinerea lor.El se refera la felul in care individul interpreteaza , corect sau gresit , siptomele fizice , ca dovezi ca are o problema serioasa, fapt care duce la crearea unui cerc vicios, si anume aparitia mai multor simptome si tulburari de ordin emotional. Modelul cognitiv include trei aspecte: &.( legatura intre ganduri , comportamente emotii #i factori fi!ici , care interactioneaza intr!un cerc vicios ce mentine problema.Terapia cognitiva s!a axat , in particular , pe probleme ale gandirii si pe felul in care acestea ne influenteaza sentimentele. +.Inci%ente critice care precipita problema. 1.Atit(%ini #i cre%inte ne"ati$e care predispun individul la dezvoltarea problemei /n al patrulea aspect , important cand se vorbeste despre probleme somatice , este contextul social mai larg care poate influenta cele trei niveluri8 normele si asteptarile culturale , comportamentul medicilor si alti factori familiali sau sociali.

&&

&+