PSIHOLOGIE MEDICALA CURS NR.6 Particulariti psiho i!

iolo"ic# $i co%porta%#&tal# l#"at# '# ()rst $i s#* Copilul $i a'ol#sc#&tul Copilul nu poate fi privit izolat, ci numai raportat la mediul familial. Familia se poate defini prin urmtoarele caracteristici: - este primul grup n care copilul se descoper pe sine i nva comportamentele sociale - este mediul n care se desfoar creterea i dezvoltarea copilului, oferind siguran afectiv - este primul model al comportamentelor viitore I& lu#&#l# #*#rcitat# '# a%ili# asupra '#!(oltrii copilului Calitat#a (i#ii '# a%ili# este influenat de factori ce au repercusiuni asupra dezvoltrii copilului: 1. nivelul material (economic ! stresul unor finane insuficiente reprezit o surs de insta"ilitate a familiei# apariia unui copil scade standardul economic al unei familii cu resurse financiare limitate $. nivelul intelectual %. nivelul cultural &. nivelul de educaie sanitar. Echili+rul, sta+ilitat#a a%ili#i se refer la urmtoarele aspecte: 1. situaii conflictuale $. familii dezorganizate %. divorul priilor &. "oala cronic a unui printe sau frate '. "oli psi(ice n familie ). decesul unia dintre prii sau al unui copil. *oate aceste situaii afecteaz ec(ili"rul familiei, ceea ce va determina efecte asupra laturii emoionale i a comportamentului copilului. I&t#raciu&il# -& ca'rul a%ili#i R#laia copil. a%ili# este o relaie n du"lu sens: familia influeneaz dezvoltarea i comportamentul copilului, iar copilul influeneaz familia ( naterea unui copil, sc(im"rile intervenite n viaa acestuia conduc la restructurarea activitii familiale R#laia copil +ol&a(. a%ili#. +oala cronic a copilului produce stres emoional, social i economic asupra familiei. +oala cronic afectez copilul pentru perioade ndelungate de timp (uneori pentru toat viaa , ceea ce are consecine asupra interaciunii cu mediul fizic i social, mama i familia, colegii de coal. +oala copilului are implicaii n fiecaare etap de dezvoltare cognitiv i psi(osocial. ,fectele sunt diferite, n funcie de temperamentul copilului, suportul psi(ologic oferit de familie, intervenia medical i asiatena social, v-rsta de de"ut a afeciunii. +oala cronic afecatez legtura cu mediul i interacinea prini-copii. .ceasta poate evolua pe o scar larg, pornind de la (iperprotecie p-n la re/ecie sau a"andonare psi(ic.

/ipuri '# 'o%i&ar# par#&tal 1. pri&i autoritari com"in autoritatea i fermitatea n luarea (otr-rilor cu o modalitate de relaie rezona"il cu copilul cruia i cultiv independen i recunoaterea drepturilor $. pri&i hip#rprot#ctori. 0upraprotecia parental apare n cazurile unui contact e1cesiv -ntra mam i copil,la v-rsta la care ar fi tre"uit s se fi instalat relativa lui independen. 2iperprotecia parental din timpul copilriei generaz lipsa de eficien i competitivitate social, tul"urri emoionale i se1uale la v-rsta adult. %. pri&i i&'ul"#&i nu reuesc s controleze adecvat activitatea copilui, accept i se supun fr discernm-nt cererilor lui. 3eprezint un aspect disruptiv al relaiei prinicopil i survine n situaii familiale dizarmonice. &. pri&ii s#(#ri nu las iniiativa copilului i-l o"lig s se supun fr comentarii unor msuri educative aspre.. agresiunea parental este consecina frustrrilor repetate n viaacon/ugal sau la locul de munc. 4surile de severitate e1cesiv conduc la creterea agresivitii i ostilitii copilului, produc-nd tensiuni i conflicte prini-copii. '. pri&i a"r#si(i provin din r-ndul indivizilor cu e1periene dezastruoase n timpul copilriei,care au situaii tensionate n familie, nencadrai social. 5n copil agresat se1ual sau victim a unui incest prezint acuze psi(osomatice sau tul"urri de comportament. R#laii '# #ctuoas# pri&i.copil $i # #ct#l# asupra '#!(oltrii p#rso&alitii copiilor 1. respingere ! an1ietate, insecuritate, negativism, ostilitate, singurtate, gelozie, nt-rziere n dezvoltarea contiinei# $. (iperprotecie i restricii e1cesive ! supunere, lips de autoncredere, dependen n relaiile cu ceilali, su"evaluare# %. (iperpermisivitate i indulgen ! egoism, atitudine revendicativ, ina"ilitate n tolerarea frustrrii, nesupunere n faa autoritii, nevoie e1cesiv de a 6 se acora atenie, lips de responsa"ilitate, e1ploatare n relaiile interpersonale &. cerine nerealiste ! lips de spontaneitate,conflicte, tendine de auto-nvinovire# '. disciplin defectuoas ! lips dedisciplin ). agresivitate, tendine antisociale ! disciplin sever, teama sau ura fa de prini, iniiativ i spontaneutate redus, lipsa sentimentelor prieteneti fa de ceilali# 7. disciplin inconstant ! dificultate n sta"ilirea valorilor ce g(ideaz comportamentul, tendin la comportament agresiv# 8. comunicare inadecvat ! tendin la confuzie, lipsa iniiativei, autoidentificare neclar, devalorizare. .nomalia relaiei prini-copii se traduce printr-un comple1 de simptome ce apar n cadrul "olilor somatice sau a tul"urrilor de comportament: Mal&utriia $i -&t)r!i#r#a cr#$t#rii '# cau! &o&or"a&ic (nanism psi(osocial sunt determinate de negli/area psi(ologic a copilului i de deprivarea emoional Dis u&cii psihic#: dificulti de nvare, tul"urri de comunicare, tul"urri de comportament ( sindromul tul"urrii de atenie, (iperactivitate, comportament agresiv /ul+urri psihoso%atic# a propriu-zise " nedifereniate: o"oseal, lips de apetit, suferine digestive $

c tul"urri de conversie: simptomatologie psudoneurologic ca rezolvare sim"olic a unui conflict psi(ologicincontient. d durerile neorganice /ul+urril# i&"#sti#i '# ali%#&t#0 a&or#*i#, +uli%i# /ul+urri '# #li%i&ar# $i co&ti&#& s i&ct#ria& a enirezisul funcional esta favorizat de e1istena prinior (iperprotectori sau foate severi, situaiile familiale conflictuale, separea pe termen lung. " ,ncoprezisul nu este e1clusiv o tl"urare de comportament la copii cu opoziionism ce i pedepsesc astfel prinii, ci tre"uie corelat i cu e1istena constipaiei cronice funcionale. /ul+urril# so%&ului0 trezirea n cursul nopilor, insomnia# D#pr#sia 1determinat n principal de pierderea unei persoane dragi. ,ste nsoit de simptome somatice ( insta"ilitate motorie, agitaie, anore1ie sau "ulimie, tul"urri de somn, tul"urri digestive i comportamentale (dezinteres pentru propria persoan i pentru ceilali, ruperea contactelor sociale, negli/area performanelor colare i a igienei personale . A&*i#tat#a are drept cauze principale e1istena relaiilor anormale prini-copii, lipsa afeciunii materne, separarea. /#rapia pi#r'#rii la copii Fiecare dintre noi a pierdut in viata ceva semnificativ: o persoana, o idee, un o"iect. .cesta pierdere ne-a afectat int-o mai mica sau mai mare masura in functie de cat de importanta a fost lucrul pierdut pentru noi. 4a(nirea, durerea, supararea este o reactie normala, interna, fata de pierderea unei persoane (prin deces sau divort sau mutarea ei , idei, o"iect. ,ste raspunsul nostru emotional la pierdere. .stfel de pierderi ii afecteaza si pe copiii nostrii indiferent daca este vor"a de o persoana sau o"iect, c(iar daca pierderea unei persoane dragi nu inseamna doar moartea ei ci pur si simplu disparitia ei din mediul social apropiat, securizant al copilului. 9ierderea grea este o stare de a fi pierdut ceva, fie ca e o persoana semnificativa, lucru sau stare. ,1primarea in e1terior a starii de durere se realizeaza prin doliu, /ale. 9ierderea si /elirea sunt afectate de: varsta la care intervine pierderea pentru copil ! cu cat aceasta pierdere are loc mai devreme, in perioada gradinitei, cu ata copilul nu-si va putea e1plica prea "ine fenomenul si va tinde sa-l interpreteze in functie de posi"ilitatile lui de a intelege realitatea incon/uratatoare, de relatia pe care copilul a avut-o cu o"iectul, persoana pierduta si din ce cauza a fost pierdut o"iectul sau persoana. Copilul este sensi"il la orice modificare pe care o percepe in mediul sau. .stfel ca, sunt foarte importantesi reactiile adultului fata de pierderea pe care a suferit-o copilul, mai ales daca pierdea este comuna (a disparut o persoana din viata copilului care i-a fost draga si parintelui , pentru ca reactiile adultului reprezinta un model pe care copilul il va interioriza si-l va considera ca fiind al lui. 6n sociatatea in care traim e1ista mai multe mituri cu privire la pierdere, indiferent de modalitatea in care aceasta se manifesta: moarte a unei persoane dragi, divort sau disparitie a unui o"iect sau persoane apropiate. ,le se refera la faptul ca e mai "ines a prote/ezi copiii de pierdere pentru ca sunt prea mici ca s-o inteleaga sau sa traiasca tragedia, pentru ca ei /elesc, isi e1prima durerea doar dela o varsta mai mare# copiii tre"uie:nu tre"uie sa mearga la inmormantare# ei isi revin repede dupa pierdere# pot ramane marcati pentru totdeauna datorita unei pierderi semnificative timpurii# sa discuti cu copilul este cel mai important pentru ac el sa %

faca fata pierderii si ca acesta tre"uie sa fie a/utat atunci cand sufera o pierdere doar de catre familie. ;e fapt, copiilor tre"uie sa li se ofere e1plicatii tinand cont de capacitatea lor de intelegere despre ceea ce s-a intamplat si etse necesar sa-i intre"am daca vor sa participle sau nu la inmormantare, dar numai dup ace li s-au dat e1plicatii amanuntite despre ce se va intampla acolo. Ceea ce traieste copilul in aceste situatii, sunt reactii normale la pierderea unui o"iect valoros sau a unei persoane dragi. ,1ista trei etape ale ma(nirii, trecerea prin fiecare etapa este necesara pentru vindecare si pentru a accepta pierderea si a merge mai departe. 9rima etapa este cea de soc si necredinta si poate dura de la minute la zile. Copilul este dezorientat, traieste sentimentul ca nu poate fi a/utat de nimeni, incearca sa nege ceea ce i s-a intamplat pentru a se prote/a, pan ace va fi capa"il sa infrunte realitatea. 6n urmatoarea etapa devine constient de pierdere si poate dura de la ) la 1$ luni. 0entimentele pe care le traieste copilul acum sunt: vina, tristete, izolare, singuratate, nea/utorare, posi"ila furie si ostilitate fata de ceilalti, durere emotionala crescuta ca raspuns la realizarea pierderii, isi recunoaste neputinta de a sc(im"a situatia. ,tapa a treia marc(eaza inceputul procesului de vindecare si poate dura pana la cativa ani. ,tapa etse insotita de dureri fizice pe care copilul le resimte ca urmare a traumei, vede persoana care a plecat ca find o persoana cu calitati, fara defecte, incepe sa accepte pierderea si se implica in noi relatii sociale. 6n perioada <-$ ani, copilul nu este constient de pierderea unei persoane fie in urma unui divort, fie in urma unui deces, dar sesizeaza sc(im"area rutinei zilnice. 9oate reactiona la e1primarea durerii de catre familie, isi e1prima durerea prin comportament. 6ntre %-' ani, copilul gandeste concret si de aceea sunt foarte importante e1plicatiile care 6 se dau. Crede ca cel care afost pierdut poate reveni inapoi, ca in povesti prin magie, disparitia fiid vazuta de catre copil ca o calatorie. ;e cele mai multe ori se simte vinovat pentru pierdere, din cauza lui a plecat persoana iu"ita, pentru ca a fost rau, faptul ca doar s-a gandit ca persoana ar putea pleca a facut sa se intample evenimentele. ;e-a"ia intre ) si = ani incepe sa inteleaga ca plecarea este pemanenta si este ingri/orat de ceea ce se va intampla cu el in urma pierderii Cei mai multi copii au o capacitate limitata de a face fata durerii emotionale sin u prea isi e1prima sentimentele, dar se simt >diferiti> de ceilalti copii care nu au suferit sau despre care nu stiu ca au suferit o pierdere. 9ot aparea sc(im"ari ale poftei de mancare, tul"urari de somn, devin retrasi din viata de familie, sau la gradinita, se agata de adult de teama sa nu i se intample ceva rau. 5nii dintre copii se comporta ca si cum ar fi "e"elusi (isi sug degetul, vor"esc ca si copiii mici , refuza sa mearga la gradinita, de tema ca li se va intampla ceva parintilor in lipsa lor, nu se mai concentreaza la activitatile din grupa. 5n copil poate rezolva o pierdere doar daca: 1. a avut o relatie de incredere fata de persoana care a plecat, $. primeste informatia corecta, imediat despre ce s-a intamplat si poate sa puna intre"ari la care adultii tre"uie sa-i raspunda cat mai onest posi"il %. i se permite, din partea familiei, sa participle la /elire &. parintele ramas (in caz de divort, deces ii ofera mangaiere si intelegere, incura/eaza relatiile oneste si desc(ise cu copilul, ii aigura un spatiu sigur, securizant, unde copilul poate /eli, este modelul unei /eliri sanatoase, adica isi e1prima emotiile intr-un mod sanatos, nu si le ascunde. 9rin intermediul consilierii copilului, se incura/eaza comunicarea sentimentelor legate de pierdere (prin /oc, la copilul de la gradinita . 9rin diferite activitati copilul poate invata ca &

sc(im"area face parte din viata si ca are loc in ritmul sau, ca sunt unele lucruri pe care le poti contola in viata sip e altele nu, ca oamenii /elesc in mod diferit, ca e in regula sa fii fericit c(iar daca /elesti, ca amintirile despre cei dragi sunt importante si tre"uie impartasite. Consilierul utilizeaza in sedintele de consiliere individuala povestile terapeutice, desenul, te(nica >scaunului gol>, >covorul magic> ! planeta maniei. 6n ceea ce priveste divortul, rectiile pe termen scurt la divort sunt in functie de varsta si se1ul copilului. Copilul prescolar (intre % si ' ani simte furie si tristete. 4ulti dintre ei se invinovatesc pentru divort. +aietii sunt mai galagiosi, maifuriosi, agitate, iar fetele sunt manioase, iar unele devin mici adulti. ?a varsta de )-8 ani "aietii sunt mai afectati decat fetele. 0unt tristi, le este dor de celalalt parintesi simt ca parintele plecat i-a a"andonat, sunt nesiguri, tematori. 9ana pe la 1<1$ ani cred ca sunt vinovati pentru divort pentru ca sunt mai mult centrati pe propria persoana, nu sunt mature din punct de vedere al gandirii, nu inteleg clar relatia cauza-efect. ,i considera ca sentimentele lor de manie au cauzat divortul, le e tema de puterea distructiva a propriilor dorinte. 0unt si parinti care ii invinovatesc pe copii, iar acestia din urma devin tristi si deprimati. Cand adultii au un esec si evita asumarea responsa"ilitatii pentru propriile decizii si actiuni, e usor sad ea aceasta povara copiilor. 0au unii parinti spun ca au divortat pentru "inele copiilor, astfel copilul se simte responsa"il pentru ceva ce nu vrut sin u a avut nici un control, dezvoltand astfel un sentiment e1agerat ca are o putere prea mare. Copiii invinovatiti cred ca sunt rai iar cei invinovatiti su"til (e spre "inele lor se simt vinovati. Ca reactii pe termen lung, copii raman furiosi sau resping parintele neimplicat. 9rezinta deasemenea amintiri nerealiste, idealizate ale familiei care a fost odinioara, unii se vad saraciti si deprivati de copilarie, altii se vad mai puternici dupa divort, insa pot prezenta pro"leme de incredere, de a fi loial, de a se simti in siguranta alaturi de ceilalti. 5n mod de a face fata an1ietatii determinate de pierdere este negarea realitatii divortului de catre copil si incercarea caestuia de a-si tine impreuna parintii. Copiii vor sa mentina familia asa cum o stiau sis a creada ca parintii lor inca se iu"esc si sunt fericiti impreuna. ;e aceea parintii tre"uie sa intervina cu e1placatii in acest sens pentru a face clara situatia pentru copil. ,i pot fi nerespectuosi, pretentiosi, dificil de disciplinat, au controlat relatiile in familie si inainte de divort si vor sa-6 manipuleze pe parinti prin comportamentul lor pentru a-6 tine impreuna. 5nii dintre ei isi recruteaza parintele ce nu doreste divortul pentru a-l convinge pe celalalt sa ramana casatorit. Copilul vrea sa fie apropiat de am"ii parinti si este tul"urat cand este presat sa aleaga doar unul dintre ei, impotriva celuilalt. ,ste o pro"lema pentu toti copiii: de ce parintii ii pun sa aleaga. 9entru ca sunt maniosi si il invinovatesc pe celalalt parinte# pentru ca sunt in competitie pentru afectiunea copilului (care demonstreaza ca este un parinte mai "un # penntru a-si controla sentimentul de vina (copilul nu vrea sa fie cu tatal, deci decizia de a divorta a fost corecta # de tema amentarii sentimentelor positive pe care le mai are ramase fata de sot (sotie # pentru ae1ercita control asupra vietii copilului, mascat de modul >corect> de a-l creste. Copilul nu este vazut ca avand sentimente si nevoi diferite de ale parintelui cu care ramane. ;orintele lui nu sunt acceptate daca nu sunt asemanatoare cu ale parintilor (tatal:mama tau:ta m-a mintit, asa va face si cu tine . 4ama ramasa singura dupa divort tre"uie sa suplineasca rolul tatalui cu tot ce presupunea acst rol pana inainte de divort si se simte supraincarcata. ;ca tatal nu se implica mai departe in crestera si educaria copilului pot aparea pro"leme la gradinita si scoala mai tarziu, precum si pro"leme sociale si emotionale:tristete, manie, depresie (o"servata emotional, motivational, fizic si cognitiv . '

Ce pot face parintii pentru a reduce efectul divortului asupra copiilor: 1. 0a evite intreruperile din rutina zilnica a copilului, modificarile "ruste de program, $. 0a nu se certe cu fostu sot:fosta sotie in farta copiilor, %. 0a nu critice:sau invinovateasca fostul sot:fosta sotie in fata copiilor, &. 0a ceara a/utor professional daca are nevoie si sa nu caute alinare in copii, '. 0a-l pastreze atat cat se poate pe fostu sot:fosta sotie in viata copiilor. 5nii copii se pot transforma, psi(ologic, in adulti atunci cand: 1. copilul ii asigura parintelui securitate si directie in urma divortului, $. copilul asigura nevoia parintelui de apropiere si companie, %. copilul conduce gospodaria si devine ingri/itorul primar al fratilor mai mici. *ransformarea psi(ologica in adult a celor mici poate avea efecte negative asupra relatiilor viitoare si asupra increderii in sine a copilului. 0copul este de a nvata copiii a"ilitatile emotionale i sociale pentru a face fata divortului i a fi mai puternici n confruntarea cu ncercarile vietii, sa-i e1prime sentimentele, sa stea nafara disputelor parentale, sa faca fata sc(im"arii. 9rin activitati, copilul poate nvata ca: 1. divortul este o pro"lema a adultilor, $. divortul nu este cauzat de copii, %. divortul este un lucru despre care se poate vor"i (parintilor sau celorlalti , &. unele lucruri se sc(im"a, altele ram-n la fel, '. parintii l iu"esc n continuare i vor avea gri/a de el, ). sentimentele lui sunt normale (tristete, furie, vinovatie, nea/utorare , 7. va locui n case diferite cu reguli diferite, 8. niciun parinte nu este doar rau:doar "un, =. mama:tatal se poate recasatori. 0copul general al consilierii psi(ologice in caz de divort este de: 1. a a/uta copiii sa o"tina o distanta psi(ologica fata de certuri, $. sa ai"a o relatie "una cu fiecare parinte, %. sa-i continue propria cretere i dezvoltare, &. sa-i a/ute pe copii sa-i e1prime propriile gri/i , sa diferentieze propriile, sentimente, sa-i separe ideile, sentimente i nevoile lor de cele ale parintilor, '. sa-i nvete pe copii a"ilitatile de supravietuire n cazul n care parintii se cearta. ?i se respecta copiilor dorinta de a nu vor"i- aa pot avea control asupra situatiei (i dezvolta granita personala , le sunt separate sentimentele lor de cele ale parintilor lor furioi prin evocarea repetata a diferentei ntre cum se simte copilul diferit:la fel cu fiecare parinte si le sunt numite i afirmate calitatile lor diferite i speciale sau identificarea a ceea ce au comun cu un parinte sau celalalt din punct de vedere fizic (pt copiii mici i ale trasaturilor de personalitate (pt copiii mai mari . Copiii care au pro"leme n a se identifica cu parintele>vinovat>, respins, dar i cu parintele>corect, manios> sunt a/utati sa aleaga calitati ale parintilor pe care le admira, respecta, vor sa le copieze. @u e responsa"ilitatea copilului sa rezolve pro"lemele parintilor, sa mentina pacea, sa ai"a gri/a de sentimentele lor# sarcina lor e sa fie copii: sa se /oace, sa mearga la gradinita, sa ai"a gri/a de ei. 0unt ncura/ati sa e1ploreze unele a"ilitati de rezolvare a pro"lemelor: cum sa se retraga n camera lui, care sunt persoanele sigure n care se poate ncrede, cum sa evite minciuna pentru a prote/a un parinte, cum sa nu fie un mesager al mesa/elor furioase ale parintilor, cum sa negocieze spre "inele lui.

A'ol#sc#&tul A'ol#sc#&a paot# i '# i&it 'i& p#rsp#cti( i!ilo"ic 'r#pt i&t#r(alul 'i&tr# i&stalar#a pu+#rtii $i oprir#a cr#$t#rii copilului, iar 'i& p#rsp#cti( psihosocial ca p#rioa'a -& car# s# '#!(olt i'#&titat#a s#*ual, r#laiil# i&t#rp#rso&al# i&t%#, sta&'ar'#l# %oral# i&'#p#&'#&t#, scopuril# (ocaio&al#, co%porta%&#tl# sa&o"#&#tic# $i ar# loc s#parar#a '# pri&i. 2& "#&#ral a'ol#sc#&ii &u au pro+l#%# '# s&tat#, iar c)&' ac#st#a apar su&t l#"at# '# co%porta%#&t0 sarci&i &#'orit#, +oli cu tra&s%it#r# s#*ual,co&su% '# alcool $i 3sau 'ro"uri, u%at, (iol#&, i'#i suici'ar#. D#!(oltar#a psiho i!iolo"ic $i co%porta%#&tal A'ol#sc#&a ti%puri# 1 -&trt# 44 $i 45 a&i ar# loc o cr#$t#r# rapi' car# '#t#r%i& %o'i icri i!icc# $i al# i%a"i&ii corpului. Est# p#rioa'a -& car# a'ol#sc#&ii s# -&tr#a+ 'ac totul #st# &or%al, i#car# %o'i icar# "#&#r)&' pr#ocupar#, -&"ri6orar#, t#a%. M#&sruaia, 'i%#&su&il# s)&ilor $i al# or"a&#lor "#&ital#, 7(is#l# %#l#8, %astur+aia su&t 'oar o part# 'i& pro+l#%#l# car# -i a #ct#a! p# a'ol#sc#&i. Est# p#rioa'a -& car# apar# sti%a '# si&# str)&s l#"at '# asp#ctul i!ic 9aici pot a(#a ori"i&#a tul+urril# '# ali%#&tai# -&t)l&it# la #t#l# pr#ocupat# '# "r#utat# $i 'i#t:. 2& ac#ast p#rioa' a'ol#sc#&ii -&c#p s s# -&'#prt#!# '# pri&i, -$i caut pri#t#&i '# ac#la$i s#*, iar %ai t)r!iu s# ori#&t#a! ctr# "rupul '# pri#t#&i. A'ol#sc#&a %i6loci# 1 -&tr# 4; $i 4< a&i 1 #st# %arcat '# 'ori&aa '# i&'#p#&'#& a '# pri& p# car# -i critic $i car# su&t %#r#u -& co& lict= '# lupta p#&tru o+i&#ra $i r#cu&oa$t#r#a auto&o%i#i $i '# cuar#a i'#&titi '# si&#. 2& ac#ast p#rioa' a'ol#sc#&ii s# i%plic i&t#&s -& "rupuril# '# pri#t#&i, su&t t#&tai spr# co&su%ul '# alcool $i 'ro"uri, su&t i&t#r#sai '# s#*ualitat#, s# co&si'#r i&(i&ci+ili, u&ii pot '#(#&i i%ulsi(i $i (iol#&i, -$i ur#sc pla&uri pri(i&' cari#ra pro #si&al. A'ol#sc#&a t)r!i# 1 -&tr# 4> $i ?5 a&i 1 #st# p#rio'a -& car# s.a -&ch#iat proc#sul '# cr#$t#r# a or"a&is%ului, s.a or%at i'#&titat#a '# si&#, s.a r#ali!at s#parar#a '# p ri&i, s# sta+il#sc r#laii i&ti%# '# lu&" 'urat cu o p#ros&a '# s# opus, s# al#"# o pro #si# car# s asi"ur# i&'#p#&'#& i&a&ciarA Ca'rul a%ilial 2& a'ol#sc#&, r#laiil# cu pri&ii su #r %o'i icri i%porta%t#, a'ol#sc#&ii oscil#a! -&tr# 'ori&a '# i&'#p#&'#&, '# #%a&cipar# '# su+ tut#la pri&ilor $i &#(oia '# a i trta$i &#ori ca &i$t# copii. S# poat# (or+i '#spr# co& lictul 'i&tr# "#&#raii, 'ar $i '#spr# co& lict#l# o+i$&uit# al# a%ili#i p# 'i #rit# t#%#0 -%+rc%i&t#a, +a&ii '# +u!u&ar, "rupul '# pri#t#&i,ora '# -&toarc#r# acas '# la 'isco, #tc. p# '# o part#, a'ol#sc#&ii cot#st autoritat#a pri&ilor $i 'or#sc s i# co&si'#rai ca a'uli, '#$i '# %ult# ori &u s# co%port ca atar#, p# '# alt part#, pri&ii oscil#a! -&tr# acor'ar#a '# pri(il#"ii $i co&trolul #*c#si(, i&t#r(#&i&' +rutal -& al"#ril# a'ol#sc#&tului. Co%u&icar#a ar# '# su #rit toc%ai -&tr.o p#rioa' -& car# a'ol#sc#&tul ar# &#(oi# '# -&#l#"#r# $i suport p#&tru a.$i "si u& 'ru% -& (ia $i p#&tru a.$i -&su$i co%porta%#&t#l# sa&o"#&#tic#.

Mo'aliti '# a+or'ar# a a'ol#sc#&tului '# ctr# %#'ic P#&tru ca i&t#r(iul luat u&ui a'ol#sc#&t s ur&i!#!# i& or%aii util# $i r#l# su&t i%porta&t# ur%toar#l# asp#ct#0 - r#ali!ar#a u&#i r#laii i&t#rp#rso&al# %#'ic.paci#&t +a!at p# -&cr#'#r# - a'ol#sc#&tul s i# tratat cu r#sp#ct, r a.l critica - asi"urar#a co& i'#&ialitii - 'iscuia a'#c(at cu ()rsta $i &i(#lul '# '#!(oltar# co"&iti( a a'ol#sc#&tului - a+or'ar#a u&or su+i#ct# cu caract#r i&ti% s i# cut cu tact $i '#licat## - ascultar#a acti( $i #%pati a 'ol#sc#&tului - #*plicar#a i%porta&#i a'optrii u&or co%porta%#&t# sa&o"#&#tic# l#*i+ilitat#a, si%ul u%orului, lipsa pr#6u'#cilor a(ori!#a! co%u&icar#a. Particulariti psiho.#&'ocri&# $i r#laio&al# la #%#i Mo'i icri psiho#&'ocri&# -& si&'ro%ul pr#%#&strual Asociaia A%#rica& '# Psi"hiatri# a '# i&it si&'ro%ul pr#%#&strual ca u& si&'ro% 'is oric pr#%#&strual, pr#!#&t -& a!a lut#al tar'i(. O(ulaia sur(i&# pr#%atur -& si'ro%ul pr#%#&strual. Dou tr#i%i 'i& #%#il# #rtil# acu! i&capacitat# r#cur#&t, %i&tal sau i!ic, -& spt%)&a a&t#rioar %#&struai#i. Pr#(al#&a $i i&t#&sitat#a si%pto%#lro cr#sc o'at cu ()rsta.star#a ci(il $i &u%rul '# &a$t#ri &u i& lu#&#a! s#(#ritat#a si%pto%atolo"i#i. Paci#&t#l# cu si&'ro% pr#%#&strual, -& sp#cial c#l# cu si%pto%# psihic# s(#r#, %#&io&#a! u& # #ct &#"ati( r#cur#&t asupra acti(itii pro #sio&al#. Si%pto%atolo"ia si&'ro%ului pr#%#&strual . @alo&ar# a+'o%i&al. cr#$t#r# -& "r#utat#. %asto'i&ii - C# al##, (#rti6 - Gr#uri - E'#%# "a%+i#&# - /ul+urri '# tra&!it i&t#sti&al - Mo'i icri al# ap#titului - D#(i#ri co%porta%#&tal# - Irita+ilitat# - D#prs#i# - Di iculti '# co&c#&trar# - S#&!ai# '# i!olar# sau claustro o+i# - A"itai# - Ostilitat# - O+os#al - Sc'#r#a capacitii '# 'iscri%i&ar# au'iti( $i (i!ual - Mo'i icar#a p#rc#pi#i "ustului $i %irosului - Cr#$t#r#a r#acti(itii la str#s - I'#i suici'ar#. Mo'i icri psihoso%atic# $i #&'ocri&# -& p#rioa'a cli%act#riului M#&opau!a r#pr#!i&t ulti%ul #piso' '# s)&"#rar# %#&strual i&'us '# s#cr#ia ciclic a hor%o&ilor o(ari#&i. M#&opau!a spo&ta& sur(i&# 'up c#l pui& 4? lu&i co&s#cuti(# '# a%#&or##. M#&opau!a s# caract#ri!#a! pri&tr.o car#& p#r%a&#&t $i '# i&iti( a s#cr#i#i hor%o&ilor #stro"#&i. 8

Aactorii car# i& lu#&#a! %#&opau!a I& lu#&a actorilor psihosociali Aactori, pr#cu% statusul %arital, &i(#lul '# #'ucai#, star#a '# s&tat#, tipul '# p#rso&alitat# a #ct#a! star#a '# s&tat# a #%#ii -& cursul tra&!ii#i ctr# %#&opau!.alt# si%pto%# pr#cu%0 'ispo!iia 'is oric, sc'#r#a ap#titului s#*ual, uscciu&#a %ucoas#i (a"i&al#, si%pto%#uro."#&ital# s.au cor#lat cu %a&i #star#a u&#i atitu'i&i &#"ati(# a '# i&stalar#a %#&opau!#i, -& pr#!#&a u&ui stil '# (ia &#a'#c(at 9 '# #*. u%at, lipsa #*#rciiilor i!ic#:, a u&#i acti(iti cu u& "ra' %ar# '# str#s $i satis acii pro #sio&al# sc!ut#. D#cli&ul i!ilo"ic psihoso%atic al #%#ii la %#&opau! A. Aactorii p#rso&ali /ul+urri so%atic#= +u #uri, tra&spiraii &octur&#, o+#!itat#, sc'##a li+i'oului,atro i# "#&ital ost#oporo! /ul+urri psihic#=co"&iti(# 1 %o'i icri al# at#&i#i, %#%ori#i, sc'#r#a capacitii '# '#ci!i# $i autoco&trol, co%pl#*# '# i& #rioritat#,a #cti(# ,a&*i#tat#, '#pr#si#, irasci+ilitat#,i&so%&i# c# al## triri co%pl#*# cu caract#r '# pi#r'#r#, &#si"ura& cau!at '# 'isco& ortul so%atic, sc'#r#a #%i&itii $i autoapr#ci#r#a &#"ati( l#"at '# p#rc#p#r#a -%+tr)&irii. @. Aactorii #*t#r&i . r#laio&ali0 so, copii . pro #sio&ali0p#&sio&ar# . socio.culturali0tra'iii, %o'#l#. Ali actori car# pot i& lu#&a ()rsta i&stalrii %#&opau!#i0 actorii "#&#tici - &u%rul '# sarci&i0 #%#il# car# &u au a(ut copiii i&tr la %#&opau! %ult %ai '#(r#%# - a #ciu&il# cro&ic#0 +oll# i& #cioas#, #&'o%#trio!a, +olil# autoi%u&# acc#l#r#a! i&stalar#a %#&opau!#i u%atul0 ac#l#r#a! cu 4.? a&i i&stalar#a %#&opau!#i. - Ni(#lul socio.#co&o%ic0 la c#l# cu status ri'icat %#&opau!a sur(i&# cu apro*. 44 lu&i %ai t-r!iu '#c)t la c#l#lalt# - Statusul %arital0 la paci#&t#l# cstorit# %#&opu!a sur(i&# %ai t)r!iu - Stilul '# (ia0 'i#ta a'#c(at, acti(itat#a i!ic r#"ulat. s.a co&stat c ()rsta i&stalrii pu+#rtii, "r#utat#a corporal sau -&li%#a #%#ii &u i& lu#&#a! ()rsta la car# sur(i&# %#&opau!a. /ul+urri psihoso%atic# la %#&opau! 4. Si%pto%# psihic# ,a&*i#tat#, '#pr#si#, i&so%&i#, c# al##,irita+ilitat#,tul+urri '# i'#&titat# s#*ual, t#&'i&# ipoho&'r# sau para&oi'# ?. Cau!# so%atic# 1 -&c#tar#a s#cr#i#i hor%o&ilor s#*uali.'isco& ort so%atic, +u #uri =

tra&spiraii, o+#!itat# atro ia or"a&#lor "#&ital#,sc'#r#a lu+ri i#rii (a"i&al#,sc'#r#a acti(itii s#*ual#

B. Cau!# psihosocial# 1 pro+l#%# l#"at# '# s#&#sc#&.,p#&sio&ar#, #tich#tri p#iorati(# - t#&'i&# c#&tri u"#, pro+l#%# a%ilial# ,sc'#r#a atracti(itii.

Particulariti '# or'i& psiho.social i%plicat# -& asist#&a %#'ical a +ol&a(ilor ()rst&ici 9ro"lemele ma/ore ale geriatriei sunt rezumate de ctre +udde"erg i cola". su" form de AB Cei & uriai ai geriatrieiBB: imobilitate ( mo"ilitate redus , incontinen, intelect diminuat i instabilitate ( merg-nd p-n la paralizii motorii . Particulariti r#laio&al# la +ol&a(ii ()rst&ici 4. Mo'i icri psiholo"ic# sp#ci ic# pr#s#&#sc#&#i 9 ;C.6; a&i : $i s#&#sc#&#i 9D 6; a&i : 9otrivit autorului citat, la "tr-ni e1ist o m"inare a tul"urrilor mentale i afective ( cu e1primare comportamental pe fondul crora survin ! n cazul necom"aterii lor printr-o reactivare ocupaional ! un comple1 de tul"urri somatice varia"ile.Cn aceste condiii distingem: A:. Mo'i icri al# i%a"i&ii '# si&# D-rstnicul triete un verita"il comple1 de inferioritate ! amplificat de apropierea pensionarii sau de ieirea la pensie, ca i de antura/ul su social ( lips de tact, adversitate etc. ! i const-nd din: Esentimentul de inutilitate social Esu"apreciere personal Epierderea sensului e1istenei. @:. /ul+urri co"&iti(# $i a #cti(# Escaderea memoriei ( mai ales de tip imediat prin scaderea ateniei de fi1are , am"ele uor o"serva"ile de cei din /ur# Eideaie, adesea mai greoaie, prin apariia mai rapid a o"oselii (mai rar deterioarea mental, la cei care nu au avut un antrenament intelectual i F sau nu mai presteaz ! dup pensionare ! activiti cu caracter intelectual # Escderea fuciilor senzorio-motorii ( scderea auzului, vzului, etc. # Estare depresiv ! domin tul"urrile afective ! generat at-t de pierderea funciei sociale, c-t i de reacia la contemplarea proprei involuii# Ean1ietate ! aprut n aceleai condiii - dar amplificat de teama de "oal, de neprevzut, uneori se centreaza asupra ideii inevita"ilului sf-rit# Emodificri comportamentale. G tendina general la omul v-rstnic, o"servat de cercettori din domeniul personalitii, este amplificarea p-n la caricaturizare a anumitor trsturi dominante ( eventual accentuate ale personalitii sale din vremea tineretii ( .llport . Cn cadrul celorlalte modificri comportamentale caracteristice pentru v-rstnici, le menionm pe cele prezentate n cadrul regresiei afectiv-comportamentale specifice omului "olnav ( egocentrism, dependen, predominana afectelor, etc. .

1<

5n moment delicat la de"utul presenescenei i constituie apariia climacteriului, tolerat, cu mult dificultate la femei, la care uneori apar nclinaii spre drog ( alcool, tutun etc. sau spre supraalimentare i, implicit, sedentarism. ?. Mo'i icri so%atic# cu t#&t u&cio&al .cestea au o determinare at-t fiziologic ( de involuie , ct i psi(osomatic. D-rstnicii acuz frecvent, n a"sena unor cauze lezionale evidente, algii diverse ( in special artralgii i mialgii , rceal a e1tremitilor, parestezii, palpitatii, constipaie, etc. .stfel de tu"urri motiveaz automedicaia i e1cesul de consultaii medicale ( 4ilcu, 1=8& i, n acelai timp, ABamplific comple1ul psi(oemoional, realiz-ndu-se un feed-"acH pozitivBB( i"idem 6mportana cunoaterii acestor tul"urri somatice servete ! atunci c-nd ele sunt instalate de mai mult vreme ! la evitarea unor capcane diagnostice n care pot cdea medicii neavizai, tentai n astfel de situaii s indice analize la"orioase ori medicamente active, capa"ile ! adesea ! s produc importante tul"urri ( c(iar "oli iatrogene. 6ncluderea acestor tul"urri somatice n ABcomple1ul psi(o-somatic al "tr-nului validBB ( 4ilcu , evit astfel de confuzii i constituie, totodat, o "az de la care se poate e1tinde investigaia unor tul"urri cu un real su"strat sau potenial patogen, delimitate de acest (alou psi(osomatic dar avnd ! la r-ndul lor ! un recul somatopsi(ic de care medicul cu nclinaii psi(ologice tre"uie s in cont. /ul+urri patolo"ic# r#c(#&t# la ()rst&ici 1. $. %. &. '. ). 7. 8. .meeli, tul"urri de ec(ili"ru. *ul"urri respiratorii. .cuze la nivelul coloanei verte"rale. *ul"urri de vedere i scderea auzului. *ul"urri cardiace. Cefalee. Constipaie. 4o"ilitate redus.

?.4 Criterii de evaluare rapid a strii psi(o-somatice. La pri%a (#'#r# a u&ui +ol&a( ()rst&ic, i&clusi( -& cursul 'iscui#i cu ac#sta, %#'icul sau psiholo"ul pot s apr#ci#!# co%porta%#&tul #*t#rior, p# +a!a u&or crit#rii '# #(aluar# pr#!#&tat# %ai 6os0 a . elementele pozitive: Pstrar#a i&t#r#sului p#&tru &ou 9 i&clusi( curio!itat#a : Cutar#a i&sist#&t a satis aciilor -& 'i(#rs# 'o%#&ii 9 '# la plc#ri "astro&o%ic# 1 '# #*#%plu o paci#&t car# EF s# r#sp#ctFF, trat)&'u.s# !il&ic, 'up %asa '# pr)&! -& aa t#l#(i!orului cu o ciocolat 1 p)& la i&t#r#sul p#&tru #%isiu&il# /G sau sp#ctacol# sau i&t#r#s# sporti(#, #tc. : R# l#*ul '# a -&(a l#ciil# (i#ii, chiar la ac#ast ()rst 9 'up Si&"#r $i cola+. : " . elementele negative:

11

sc'#r#a %#%ori#i r#c#&t# l#&toar#a proc#srii i& or%aiilor a'apta+ilitat#a %ai r#'us 'atorit u&ui co&s#r(atoris% %a&i #stat pri& ata$a%#&tul '# (#ch#a locui&, a%ili# 'ar $i '# (aloril# socio.cultural# 7 (#chi 7 asp#ctul #*t#rior, %arcat a'#s#a '# o i"i#& '# icitar $i, r#c(#&t, '# o 'i%i&uar# a %o+ilitii $i a u&ciilor s#&!orial# 9au!, (!: t#&'i&a '# ca%u lar# a 'i #rit#lor '# ici#&# sau '# ascu&'#r# a u&or #$#curi 9srci#, r#laii co& lictual# cu a%ilia $i i!olar# a '# ac#asta, a+u! '# alcool: asp#ct '#%#&ial sau s#ch#l# (ascular# &#urolo"ic# c# poat# i 'ia"&osticat cu u$uri& i# '#!ori#&tar#a t#%poro.spaial $i '# icit# s#(#r# '# %#%ori# sau '# ")&'ir# #l#%#&tar , i# pri& par#!#,pl#"ii sau tul+urri '# li%+a6.

Factori psihosociali de prognostic n patologia vrstnicilor 9rognostic favora"il 1. @ivel instruire "un 9rognostic nefavora"il 1. ;ependen de ngri/iri e1terne $. 6nterese ( (o""I, activiti $. ;eficit cognitiv ( auz, vz tiinifice inclusiv funcii mentale diminuate %. Funcii psi(ice "azale %. 6zolare social crescute &. 4o"ilitate &. +oal psi(ic '. 0igurana material '. ;ependen economic i emoional ). 0uport social ). Conflicte frecvente cu cei din /ur 7. 0til de via activ n trecut

S#*ualitat#a la ()rst&ici +allard i Caplan consider drept caracteristici de "az ale se1ualitii la v-rstnici urmtoarele: 1. Creterea timpului acordat perioadei de stimulare se1ual pentru inducerea ereciei i lu"rificrii vaginale $. 9erioada refractar (intervalul ntre e/aculare i urmtoarea erecie se prelungete le v-rstnici, iar orgasmul, la "r"at, nu mai apare dup fiecare contact se1ual. %. ,recia devine mai puin rigid (incompleta la "r"at &. Femeile pot acuza iritaie local i c(iar dureri dup o perioad de a"stinen. '. 4ai frecvent se caut o"inerea plcerii se1uale prin m-ng-ieri, se1 oral sau c(iar mastur"are, renunt-ndu-se la coitus. Pri&cipii t#rap#utic# $i '# co&'uit a&ti'istr#s la ()rst&ici

1$

Pro"ra%#l# a&ti'istr#s la ()rst&ici. Cnainte de orice tratament, diminuarea distresului psi(ic constituie o condiie o"ligatorie pentru eficiena terapiei somatice i sau psi(ice a "olnavilor v-rstnici. 9rogramele antidistres la v-rstnici sunt condiionate de particularitile individuale ale acestora (dependente prioritar, su" &< de ani de factorii genetici i peste &< de ani ! de factorii sociali .Cn acelai timp, procurarea de eustresuri zilnice, devine o parte esenial a unui program de ngri/ire a v-rstnicilor. .ici se ncadreaza vizitarea lor, plim"ri (eventual e1cursii , asigurarea accesului la *D, muzic, etc. 3elatiile dintre factorii demografici-sociali i "io-psi(ologici i principiile de conduit antidistres emergente figureaz n ta"elul de mai /os ( ta"el & ntocmit dup sistematizarea unor dare furnizate de 4aIer i +altes i +udde"erg i cola".

Principii de conduit antidistres Co&'iii socio. Factori biopsihologici Conduite antidistres '#%o"ra ic# a(ora+il# cu i& lu#& po!iti( 0e1 Funcii psi(ice de "az Capacitatea de valorificare: intacte E e1perien personal E evenimente actuale E tririle prezente ?ocuin Funcii senzoriale: auz, - a se "ucura de orice moment, vz prile/ 9artener con/ugal 4o"ilitate, independen - inte, aspiratii c-t mai actuale ( ABviitorul apropiatBB 9articipare social @ivel de instruire crescut - s-i accepte propriile limite 0uport social 6nterese vii ( (o""I-uri - compromisuri rezona"ile relaional i ntre nivelul de aspiraii i material ( rude n nivelul de posi"iliti centre ur"ane importante 0til de via activ anterior - valorificarea funciilor i ( presenescen posi"ilitilor restante Capacitatea de a-i pune ntre"ri e1isteniale ,sena conduitelor recomandate unei persoane v-rstnice este ca aceasta s duc o via c-t mai activ, mai responsa"il, J s se descurce singurK, n limitele permise de "oal i su" o atent ! dar discret ! supraveg(ere din partea nsoitorilor. Pri&cipii t#rap#utic# 0ocietatea +ritanic de Leriatrie, su" motto-ul J .dding ?ife to MearsK promoveaz c-teva o"iective fundamentale terapeutice. - .sigurarea confortului ( inclusiv diverse amena/ri ale locuinei !"aia, de e1emplu Creterea nivelului activitii pacienilor v-rstnici i independenei - 3educerea polimedicaiei (polipragmaziei, n special, a"uzul de la1ative i sedative prin centrarea pe tratamentul adecvat al durerii i terapia cu ageni fizici sau de tip ocupaional - *ratamentul depresiei (frecvent prezent la v-rstnici din variate cauze organice . sau reactive.

1%

Cn afara acestor o"iective de ordin general, medicii care trateaz persoane v-rstnice tre"uie s acor'# %ai %ult ti%p acestor pacieni (fie n am"ulator, fie n spital iar societile de asigurri ar tre"ui s ram"urseze compensator acest timp suplimentar, al crui randament se regsete n reducerea costurilor pentru spitalizri cauzate de accidente sau agravri ale "olii de "az aprute datorit necunoaterii unor condiii favorizante legate de viaa concret, de zi cu zi a pacientului (0inger i cola". I&t#r(#&tii psiholo"ic# i& pr# si post op#rator 9acientul c(irurgical este supus aproape fr e1cepie unor variate manevre efectuate cu scopul aducerii lui ntr-o stare care s-i permite s suporte c-t mai "ine stresul operator# ,1ist e1trem de puine cazuri c-nd pacientul este supus operaiei fr a c e s t p a s , i i n c l u d e m a i c i urgenele e1treme c-nd ceea ce primeaz este gestul c(irurgical# e1: suturarea unei plgi cardiace, oprirea unei (emoragii importante# 9regtirea preoperatorie general i specific a p a c i e n t u l u i r e p r e z i n t p r i m u l p a s a l t e r a p i e i c(irurgicale# aceasta se poate ntinde de la o perioad de c-teva minute la una de c-teva ore c(iar c-teva zile n funcie de caracterul de urgen sau programare al operaiei# 9regtirea preoperatorie presupune un ntreg cortegiu e1trem de "ogat n manevre, care, n funcie de necesitatea cazului se suprapun sau i pot modifica ordinea: pregtire psi(ologic, pregtire "iologic i pregtire c(ururgical# HPr#"tir#a psiholo"ic ! o intervenie c(irurgical reprezint un eveniment important n v i a a pacientului asociindu-se un considera"il stres procedurii n sine cu at-t mai mult c-t amploarea operaieieste mai mare# 1.;ac operaia poate fi oarecum standardizat stres- ul emoional supraadugat tre"uie evaluat i eliminat cu mare gri/ de ctre ntreg personalul medical implicat# $. ,1ist tendina de a se focaliza interesul dar i energiile ctre te(nica c(irurgical# acest lucru este e1trem de important n ceea ce privete "unul mers al evoluiei pacientului , ns medicul c-t i asistentul mpreun cu personalul au1iliar tre"uie s ai" capacitatea de a recunoate i corecta ntr-un mod adecvat stres-ul psi(ologic # %. 0ta"ilirea unei relaii de ncredere i respect ntre pacient i personalul medical reprezint o parte esenial a actului medical# &. 4 e n i n e r e a m o r a l u l u i i s t i m u l a r e a e f o r t u l u i d e v o i n a p a c i e n t u l u i s e p o a t e r e a l i z a d o a r p r i n ncrederea acestuia n personalul medical i tratamentul aplicat# '. Gdat a/uns n spital, pacientul va tre"ui s se adapteze noilor condiii de via apreciate adesea drept o agresiune , acest fapt a generat i tendina de a reduce c-t mai mult spitalizarea , acest lucru se poate face prin efectuarea tuturor manevrelor diagnosti cate n condiii de am"ulatoriu. ). ,senial pentru meninerea moralului i asigurarea ncrederii pacientului este contactul direct cu personalul medical (at-t cel de salon c-t i ec(ipa operatorie # pacientului tre"uie s i dispar teama c va fi tratat ca pe "and, ca o "oal i nu ca un "olnav# personalul medical tre"uie s i e 1 p l i c e p a c i e n t u l u i " o a l a i o p e r a i a n c u v i n t e p e n e l e s u l s u , c ( i a r d a c a c e s t l u c r u p a r e imposi"il, gsirea lim"a/ului comun fiind esenial n comunicare# 7.G situaie frecvent nt-lnit n spital este a "olnavilor care cunosc totul despre suferinele lor, despre tratament , durata spitalizrii# modul n care acestea tre"uie e1plicate "olnavului este prin cuvinte simple, pe care acesta s le neleag, folosirea comparaiilor din viaa de zi cu zi, fiecare viitor operat are un grad varia"il de stres, avansat de necunoaterea a ceea ce i se nt-mpl#

1&

8.;incolo de informaia primit, pacientul mai este influenat i de mediul am"iant#cazarea lui n saloane mici, rezerve individuale, un pat curat, conforta"il, care poate fii modificat la nevoie n poziii speciale sau e1istena unui fotoliu l-ng pat care s permit mo"ilizarea precoce a pacientulu, e1istena meselor ce pot fi suspendate peste pat, a televizorului ce asigur acoperirea timpului "olnavului pe care il petrece n camera de spital mai rezolv i izolarea i alung i g-ndurile negreale acestuia# =.Dizitarea zilnic de ctre familie ntre anumite ore spul"er senzaia de ncarcerare i-l menine n contact cu lumea din afara spitalului 1<. Cn cadrul pregtirii psi(ice intr administrarea medicamentelor, sedativelor,anti"ioticelor a"solut necesare pacientului stresat i prpstios# ideal este prezena n spital a unui numr de 1-$ psi(ologi p r e g t i i n d o m e n i u l m e d i c a l , c a r e s d i s c u t e c u f i e c a r e " o l n a v , c u f a m i l i a , s a - l n c u r a / e z e , e1plic-ndu-i oportunitatea interveniei c(irurgicale# 11. 9regtirea "iologic a pacientului c(irurgical se face n funcie de rezultatele clinice i paraclinicealea l e i n v e s t i g a i i l o r e f e c t u a t e d e u r g e n n e c e s a r e a c t u l u i o p e r a t o r # s e v o r n o t a i m e n i n e t o a t e rezultatele ce pot s produc la o contraindicaie a interveniei operatorii sau cele care necesit investigaii i consulturi complementare# 1$.F a c t o r i m p o r t a n t n a l e g e r e a t i m p u l u i d e p r e g t i r e " i o l o g i c a p a c i e n t u l u i l r e p r e z i n t v - r s t a acestuia.

/#rapia pi#r'#rii la copii Fiecare dintre noi a pierdut in viata ceva semnificativ: o persoana, o idee, un o"iect. .cesta pierdere ne-a afectat int-o mai mica sau mai mare masura in functie de cat de importanta a fost lucrul pierdut pentru noi. 4a(nirea, durerea, supararea este o reactie normala, interna, fata de pierderea unei persoane (prin deces sau divort sau mutarea ei , idei, o"iect. ,ste raspunsul nostru emotional la pierdere. .stfel de pierderi ii afecteaza si pe copiii nostrii indiferent daca este vor"a de o persoana sau o"iect, c(iar daca pierderea unei persoane dragi nu inseamna doar moartea ei ci pur si simplu disparitia ei din mediul social apropiat, securizant al copilului. 9ierderea grea este o stare de a fi pierdut ceva, fie ca e o persoana semnificativa, lucru sau stare. ,1primarea in e1terior a starii de durere se realizeaza prin doliu, /ale. 9ierderea si /elirea sunt afectate de: varsta la care intervine pierderea pentru copil ! cu cat aceasta pierdere are loc mai devreme, in perioada gradinitei, cu ata copilul nu-si va putea e1plica prea "ine fenomenul si va tinde sa-l interpreteze in functie de posi"ilitatile lui de a intelege realitatea incon/uratatoare, de relatia pe care copilul a avut-o cu o"iectul, persoana pierduta si din ce cauza a fost pierdut o"iectul sau persoana. Copilul este sensi"il la orice modificare pe care o percepe in mediul sau. .stfel ca, sunt foarte importantesi reactiile adultului fata de pierderea pe care a suferit-o copilul, mai ales daca pierdea este comuna (a disparut o persoana din viata copilului care i-a fost draga si parintelui , pentru ca reactiile adultului reprezinta un model pe care copilul il va interioriza si-l va considera ca fiind al lui. 6n sociatatea in care traim e1ista mai multe mituri cu privire la pierdere, indiferent de modalitatea in care aceasta se manifesta: moarte a unei persoane dragi, divort sau disparitie a unui o"iect sau persoane apropiate. ,le se refera la faptul ca e mai "ines a prote/ezi copiii de pierdere pentru ca sunt prea mici ca s-o inteleaga sau sa traiasca tragedia, pentru ca ei /elesc, isi 1'

e1prima durerea doar dela o varsta mai mare# copiii tre"uie:nu tre"uie sa mearga la inmormantare# ei isi revin repede dupa pierdere# pot ramane marcati pentru totdeauna datorita unei pierderi semnificative timpurii# sa discuti cu copilul este cel mai important pentru ac el sa faca fata pierderii si ca acesta tre"uie sa fie a/utat atunci cand sufera o pierdere doar de catre familie. ;e fapt, copiilor tre"uie sa li se ofere e1plicatii tinand cont de capacitatea lor de intelegere despre ceea ce s-a intamplat si etse necesar sa-i intre"am daca vor sa participle sau nu la inmormantare, dar numai dup ace li s-au dat e1plicatii amanuntite despre ce se va intampla acolo. Ceea ce traieste copilul in aceste situatii, sunt reactii normale la pierderea unui o"iect valoros sau a unei persoane dragi. ,1ista trei etape ale ma(nirii, trecerea prin fiecare etapa este necesara pentru vindecare si pentru a accepta pierderea si a merge mai departe. 9rima etapa este cea de soc si necredinta si poate dura de la minute la zile. Copilul este dezorientat, traieste sentimentul ca nu poate fi a/utat de nimeni, incearca sa nege ceea ce i s-a intamplat pentru a se prote/a, pan ace va fi capa"il sa infrunte realitatea. 6n urmatoarea etapa devine constient de pierdere si poate dura de la ) la 1$ luni. 0entimentele pe care le traieste copilul acum sunt: vina, tristete, izolare, singuratate, nea/utorare, posi"ila furie si ostilitate fata de ceilalti, durere emotionala crescuta ca raspuns la realizarea pierderii, isi recunoaste neputinta de a sc(im"a situatia. ,tapa a treia marc(eaza inceputul procesului de vindecare si poate dura pana la cativa ani. ,tapa etse insotita de dureri fizice pe care copilul le resimte ca urmare a traumei, vede persoana care a plecat ca find o persoana cu calitati, fara defecte, incepe sa accepte pierderea si se implica in noi relatii sociale. 6n perioada <-$ ani, copilul nu este constient de pierderea unei persoane fie in urma unui divort, fie in urma unui deces, dar sesizeaza sc(im"area rutinei zilnice. 9oate reactiona la e1primarea durerii de catre familie, isi e1prima durerea prin comportament. 6ntre %-' ani, copilul gandeste concret si de aceea sunt foarte importante e1plicatiile care 6 se dau. Crede ca cel care afost pierdut poate reveni inapoi, ca in povesti prin magie, disparitia fiid vazuta de catre copil ca o calatorie. ;e cele mai multe ori se simte vinovat pentru pierdere, din cauza lui a plecat persoana iu"ita, pentru ca a fost rau, faptul ca doar s-a gandit ca persoana ar putea pleca a facut sa se intample evenimentele. ;e-a"ia intre ) si = ani incepe sa inteleaga ca plecarea este pemanenta si este ingri/orat de ceea ce se va intampla cu el in urma pierderii Cei mai multi copii au o capacitate limitata de a face fata durerii emotionale sin u prea isi e1prima sentimentele, dar se simt >diferiti> de ceilalti copii care nu au suferit sau despre care nu stiu ca au suferit o pierdere. 9ot aparea sc(im"ari ale poftei de mancare, tul"urari de somn, devin retrasi din viata de familie, sau la gradinita, se agata de adult de teama sa nu i se intample ceva rau. 5nii dintre copii se comporta ca si cum ar fi "e"elusi (isi sug degetul, vor"esc ca si copiii mici , refuza sa mearga la gradinita, de tema ca li se va intampla ceva parintilor in lipsa lor, nu se mai concentreaza la activitatile din grupa. 5n copil poate rezolva o pierdere doar daca: 1. a avut o relatie de incredere fata de persoana care a plecat, $. primeste informatia corecta, imediat despre ce s-a intamplat si poate sa puna intre"ari la care adultii tre"uie sa-i raspunda cat mai onest posi"il %. i se permite, din partea familiei, sa participle la /elire &. parintele ramas (in caz de divort, deces ii ofera mangaiere si intelegere, incura/eaza relatiile oneste si desc(ise cu copilul, ii aigura un spatiu sigur, securizant, unde copilul poate /eli, este modelul unei /eliri sanatoase, adica isi e1prima emotiile intr-un mod sanatos, nu si le ascunde. 1)

9rin intermediul consilierii copilului, se incura/eaza comunicarea sentimentelor legate de pierdere (prin /oc, la copilul de la gradinita . 9rin diferite activitati copilul poate invata ca sc(im"area face parte din viata si ca are loc in ritmul sau, ca sunt unele lucruri pe care le poti contola in viata sip e altele nu, ca oamenii /elesc in mod diferit, ca e in regula sa fii fericit c(iar daca /elesti, ca amintirile despre cei dragi sunt importante si tre"uie impartasite. Consilierul utilizeaza in sedintele de consiliere individuala povestile terapeutice, desenul, te(nica >scaunului gol>, >covorul magic> ! planeta maniei. 6n ceea ce priveste divortul, rectiile pe termen scurt la divort sunt in functie de varsta si se1ul copilului. Copilul prescolar (intre % si ' ani simte furie si tristete. 4ulti dintre ei se invinovatesc pentru divort. +aietii sunt mai galagiosi, maifuriosi, agitate, iar fetele sunt manioase, iar unele devin mici adulti. ?a varsta de )-8 ani "aietii sunt mai afectati decat fetele. 0unt tristi, le este dor de celalalt parintesi simt ca parintele plecat i-a a"andonat, sunt nesiguri, tematori. 9ana pe la 1<1$ ani cred ca sunt vinovati pentru divort pentru ca sunt mai mult centrati pe propria persoana, nu sunt mature din punct de vedere al gandirii, nu inteleg clar relatia cauza-efect. ,i considera ca sentimentele lor de manie au cauzat divortul, le e tema de puterea distructiva a propriilor dorinte. 0unt si parinti care ii invinovatesc pe copii, iar acestia din urma devin tristi si deprimati. Cand adultii au un esec si evita asumarea responsa"ilitatii pentru propriile decizii si actiuni, e usor sad ea aceasta povara copiilor. 0au unii parinti spun ca au divortat pentru "inele copiilor, astfel copilul se simte responsa"il pentru ceva ce nu vrut sin u a avut nici un control, dezvoltand astfel un sentiment e1agerat ca are o putere prea mare. Copiii invinovatiti cred ca sunt rai iar cei invinovatiti su"til (e spre "inele lor se simt vinovati. Ca reactii pe termen lung, copii raman furiosi sau resping parintele neimplicat. 9rezinta deasemenea amintiri nerealiste, idealizate ale familiei care a fost odinioara, unii se vad saraciti si deprivati de copilarie, altii se vad mai puternici dupa divort, insa pot prezenta pro"leme de incredere, de a fi loial, de a se simti in siguranta alaturi de ceilalti. 5n mod de a face fata an1ietatii determinate de pierdere este negarea realitatii divortului de catre copil si incercarea caestuia de a-si tine impreuna parintii. Copiii vor sa mentina familia asa cum o stiau sis a creada ca parintii lor inca se iu"esc si sunt fericiti impreuna. ;e aceea parintii tre"uie sa intervina cu e1placatii in acest sens pentru a face clara situatia pentru copil. ,i pot fi nerespectuosi, pretentiosi, dificil de disciplinat, au controlat relatiile in familie si inainte de divort si vor sa-6 manipuleze pe parinti prin comportamentul lor pentru a-6 tine impreuna. 5nii dintre ei isi recruteaza parintele ce nu doreste divortul pentru a-l convinge pe celalalt sa ramana casatorit. Copilul vrea sa fie apropiat de am"ii parinti si este tul"urat cand este presat sa aleaga doar unul dintre ei, impotriva celuilalt. ,ste o pro"lema pentu toti copiii: de ce parintii ii pun sa aleaga. 9entru ca sunt maniosi si il invinovatesc pe celalalt parinte# pentru ca sunt in competitie pentru afectiunea copilului (care demonstreaza ca este un parinte mai "un # penntru a-si controla sentimentul de vina (copilul nu vrea sa fie cu tatal, deci decizia de a divorta a fost corecta # de tema amentarii sentimentelor positive pe care le mai are ramase fata de sot (sotie # pentru ae1ercita control asupra vietii copilului, mascat de modul >corect> de a-l creste. Copilul nu este vazut ca avand sentimente si nevoi diferite de ale parintelui cu care ramane. ;orintele lui nu sunt acceptate daca nu sunt asemanatoare cu ale parintilor (tatal:mama tau:ta m-a mintit, asa va face si cu tine . 4ama ramasa singura dupa divort tre"uie sa suplineasca rolul tatalui cu tot ce presupunea acst rol pana inainte de divort si se simte supraincarcata. ;ca tatal nu se implica mai departe in 17

crestera si educaria copilului pot aparea pro"leme la gradinita si scoala mai tarziu, precum si pro"leme sociale si emotionale:tristete, manie, depresie (o"servata emotional, motivational, fizic si cognitiv . Ce pot face parintii pentru a reduce efectul divortului asupra copiilor: 1. 0a evite intreruperile din rutina zilnica a copilului, modificarile "ruste de program, $. 0a nu se certe cu fostu sot:fosta sotie in farta copiilor, %. 0a nu critice:sau invinovateasca fostul sot:fosta sotie in fata copiilor, &. 0a ceara a/utor professional daca are nevoie si sa nu caute alinare in copii, '. 0a-l pastreze atat cat se poate pe fostu sot:fosta sotie in viata copiilor. 5nii copii se pot transforma, psi(ologic, in adulti atunci cand: 1. copilul ii asigura parintelui securitate si directie in urma divortului, $. copilul asigura nevoia parintelui de apropiere si companie, %. copilul conduce gospodaria si devine ingri/itorul primar al fratilor mai mici. *ransformarea psi(ologica in adult a celor mici poate avea efecte negative asupra relatiilor viitoare si asupra increderii in sine a copilului. 0copul este de a nvata copiii a"ilitatile emotionale i sociale pentru a face fata divortului i a fi mai puternici n confruntarea cu ncercarile vietii, sa-i e1prime sentimentele, sa stea nafara disputelor parentale, sa faca fata sc(im"arii. 9rin activitati, copilul poate nvata ca: 1. divortul este o pro"lema a adultilor, $. divortul nu este cauzat de copii, %. divortul este un lucru despre care se poate vor"i (parintilor sau celorlalti , &. unele lucruri se sc(im"a, altele ram-n la fel, '. parintii l iu"esc n continuare i vor avea gri/a de el, ). sentimentele lui sunt normale (tristete, furie, vinovatie, nea/utorare , 7. va locui n case diferite cu reguli diferite, 8. niciun parinte nu este doar rau:doar "un, =. mama:tatal se poate recasatori. 0copul general al consilierii psi(ologice in caz de divort este de: 1. a a/uta copiii sa o"tina o distanta psi(ologica fata de certuri, $. sa ai"a o relatie "una cu fiecare parinte, %. sa-i continue propria cretere i dezvoltare, &. sa-i a/ute pe copii sa-i e1prime propriile gri/i , sa diferentieze propriile, sentimente, sa-i separe ideile, sentimente i nevoile lor de cele ale parintilor, '. sa-i nvete pe copii a"ilitatile de supravietuire n cazul n care parintii se cearta. ?i se respecta copiilor dorinta de a nu vor"i- aa pot avea control asupra situatiei (i dezvolta granita personala , le sunt separate sentimentele lor de cele ale parintilor lor furioi prin evocarea repetata a diferentei ntre cum se simte copilul diferit:la fel cu fiecare parinte si le sunt numite i afirmate calitatile lor diferite i speciale sau identificarea a ceea ce au comun cu un parinte sau celalalt din punct de vedere fizic (pt copiii mici i ale trasaturilor de personalitate (pt copiii mai mari . Copiii care au pro"leme n a se identifica cu parintele>vinovat>, respins, dar i cu parintele>corect, manios> sunt a/utati sa aleaga calitati ale parintilor pe care le admira, respecta, vor sa le copieze. @u e responsa"ilitatea copilului sa rezolve pro"lemele parintilor, sa mentina pacea, sa ai"a gri/a de sentimentele lor# sarcina lor e sa fie copii: sa se /oace, sa mearga la gradinita, sa ai"a gri/a de ei. 0unt ncura/ati sa e1ploreze unele a"ilitati de rezolvare a pro"lemelor: cum sa se retraga n camera lui, care sunt persoanele sigure n care se poate

18

ncrede, cum sa evite minciuna pentru a prote/a un parinte, cum sa nu fie un mesager al mesa/elor furioase ale parintilor, cum sa negocieze spre "inele lui.

1=