Decebal regele dacilor

Decebal, rege dac (87-106), organizatorul si conducatorul a doua razboaie de aparare impotriva expansiunii romane. nzestrat cu mari insusiri militare si politice, a repurtat cateva victorii asupra romanilor. !bil diplomat, a inc"eiat cu #omitian, dupa victoria romanilor de la $apae, o pace %avorabila dacilor (8&), dar n-a incetat sa se pregateasca in vederea unui nou razboi cu romanii, pe care-l prevedea. ! intarit armata, a %orti%icat cetatile si a incercat sa coalizeze impotriva romanilor toate popoarele vecine, la %el de amenintate. !l doilea razboi cu romanii a inceput in 101. #esi s-a aparat eroic, poporul dac a %ost supus (in cele doua campanii de la 101-10' si 10(-106), iar #ecebal s-a sinucis pentru a evita umilinta captivitatii. In stanga se afla portretul lui Decebal sculptat pe Columna lui Traian. Columna, inaugurata in Forul lui Traian la Roma, la 12 mai 113, cuprinde 155 scene, cu 2500 figuri, fiind o cronica a ra boaielor daco!romane din anii 101!102 si 105!10" e.n. )e place sa spunem, cu mandrie, ca noi romanii, avem doi mari stramosi* Traian si Decebal. +egele Decebal s-a nascut intre anii (( si 60 (d.,.), era %iu al lui -corillo, pe un vas %unerar descoperit la -armizegetusa existand o dovada scrisa* textul (in limba daca) .DECEBALUS PER SCORILLO/. $alentul militar al tanarului dac l-a ridicat destul de repede pe Decebal in %runtea armatei, iar cand unc"iul sau #uras - #iurpaneus a devenit prea batran pentru a mai %i rege, i-a cedat nepotului sau locul din %runtea poporului geto-dac. 0l ocupa tronul Daciei intr-un moment in care tendintele expansioniste ale Imperiului Roman, care-si stabilise durabil %rontiera pe linia #unarii, se accentuau rapid. 0ra anul 87 (d.,.), cand imparatul roman Domitian pornise o o%ensiva impotriva Daciei, iar getii aveau nevoie de un conducator tanar, nein%ricat si inteligent. !cesta s-a dovedit a %i Decebal. #e alt%el, intreaga s-a domnie a %ost la %el de zbuciumata, trebuind sa isi conduca de nenumarate ori armata in luptele cu legiunile romane atacatoare. #upa ultimile cercetari numele de Decebal ar %i un supranume, care inseamna potrivit lingvistilor 102 3 $0!4, ca urmare a vite5iei demonstrate in lupta, numele sau real %iind DIURPANEU. #aca despre Traian, imparatul roman se cunosc mult mai multe lucruri, Imperiul Roman atingand in timpul domniei sale cea mai mare intindere, viteazul rege dac Decebal nu a %ost atat de glori%icat in cronici, desi este una dintre marile personalitati istorice ale acelor timpuri si ale acestor meleaguri. $otusi, o exceptionala descriere i-a

666.re%erat.ro

%ost %acuta de catre istoricul grec Dio Cassius* . Decebal era priceput in ale razboiului si iscusit la fapta stiin! sa alea"a prile#ul pentru a$l ataca pe !usman si a se retra"e la timp% Abil in a intin!e curse &iteaz in lupta stiin! a se folosi cu !ibacie !e o &ictorie si a scapa cu bine !intr$o infran"ere caracteristici care au facut !in el un !usman !e temut al romanilor .7 #in primul an de domnie Decebal este con%runtat cu o situatie di%icila. n urma expeditiei dace din iarna anului 8(886 in sudul #unarii, Roma organizeaza prima campanie in inima Daciei. n vara anului 87 o armata de 6 legiuni, secondata de numeroase unitati auxiliare si comandata de pre%ectul pretoriului 1ornelius 9uscus, traverseaza #unarea. ntr-un de%ileu Decebal suprinde intr-o capcana %ortele romane, in lupta cazand insusi comandantul roman, prizonieri, tro%ee si stindardul legiunii a 3-a !laude sunt duse de #ecebal in :untii ;rastie. -tralucita victorie ii o%era lui Decebal un ragaz de un an, timp in care neobositul rege inc"eie aliante cu popoarele de la "otarele #aciei, cu sarmantii, iazigi si roxolani, cu marcomanii si <uazii germanici. 2a un an de la in%rangerea lui 9uscus, #ecebal trebuie sa %aca %ata unei noi o%ensive romane. mparatul Domitian, numeste un %runtea legiunilor pe guvernatorul $ettius ulianus. =atrunzand in #acia prin >anat, ulianus este intampinat de Decebal, con%runtarea indar5ita ce se inc"eie cu victoria romana. #ar di%icultatile intampinate de armata romana in =annonia in lupta cu <uazii si marcomanii, care-l spri5inisera pe regele dac, il determina pe Domitian sa accepte o%ertele de pace %acute de Decebal. -e inc"eie ast%el in anul 8& o pace de compromis intre Imperiul Roman si Re"atul Dac, in sc"imbul unor subsidii in bani, ingineri si instructori militari, Decebal se recunoaste rege clientelar, continuand in urmatorii 1' ani de pace sa-si consolideze puterea si statul. =rocesul de centralizare a statului dac este accelerat, armata este ec"ipata si instruita, se initiaza un vast program de constructii civile si militare, soli incearca sa stabileasca relatii cu popoarele si statele inamice +omei. #ecebal - #io 1assius descriindu-l pe #ecebal spune* 70ra priceput ?n ale r@zboiului si iscusit la %aptaA stiind cand sa navaleasca si cand sa se retraga la timp, mester in a intinde curse, viteaz in lupta, stiind a se %olosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o in%rangereA... +egele #ecebal s-a nascut intre anii ((-60 en, %iu al regelui -corilo, urmBnd la tron (?n anul 87), dup@ normele succesiunii agnatice(unc"iul s@u #uras). Cltimul rege dac are parte de cele mai multe izvoare atBt scrise cBt Di ar"eologice.

#up@ moartea lui #uras, #ecebal devine regele dacilor. #iurpaneus, numele s@u adev@rat, este ?n %runtea #aciei din anul 87 p@nB ?n anul 106. =olitica lui intern@ a %ost de

a construi cBt mai multe cet@Ei de ap@rare ?n 5urul sediului central al puterii dacice, -armizegetusa. !lt@ preocupare a %ost cea de a-Di ?nt@ri armata. !ceste m@suri au %ost luate ?n vederea unor viitoare r@zboaie cu romanii. #up@ cum a intuit #ecebal, #omiEian trimite o campanie roman@ ?n #acia ?n anul 87. !ceast@ campanie condus@ de generalul 1ornelius 9uscus eDueaz@, ea ?nc"eiBndu-se cu victoria dacilor. :ai mult de atBt dacii captureaz@ armele @i steagurile romane Di numeroDi ostatici romani. Fns@ mperiul +oman nu cedeaz@ Di trimite o alt@ campanie ?n anul 88 ?n #acia condus@ de $ettius ulianus s%BrDit@ cu victoria romanilor. #up@ aceste dou@ campanii ?n anul 8& se ?nc"eie pacea ?ntre #omiEian Di #ecebal. 1ondiEiile p@cii au %ost ca dacii s@ nu mai atace provincii romane, s@ nu se mai alieze cu duDmanii romanilor, s@ le returneze romanilor steagurile, armele Di prizonierii romani. Fn sc"imb dacii primeau bani, arme, constructori Di meDteri din partea romanilor periodic. !st%el #ecebal devine ,,clientGG al mperiului +oman Di %ace din aceast@ pace o pace avanta5oas@ dacilor. Fn anul &6 #omiEian moare Di la tron urc@ tat@l lui $raian. #up@ ' ani $raian moDteneDte tronul Di "ot@r@Dte s@ se r@zbune pe statul dac. !ceasta consider@ pacea din anul 8& o pace ruDinoas@ pentru poporul romanDi ?nceteaH@ s@ mai %urnizeze dacilor arme Di bani. 0l urm@reDte cucerirea #aciei din urm@toarele cauze* bog@Eiile #acieiA pericolul pe care ?l reprezint@ #acia pentru provinciile romaneA dorinEa lui de a-Di m@ri teritoriul. Fn anul 101 ?ncepe primul r@zboi daco-roman ?nc"eiat ?n 10' cu victoria romanilor. $ot ?n acest an #eceebal semneaz@ un tratat de pace cu $raian ale c@rui condiEii sunt ca #ecebal s@ nu mai construiasc@ cet@Ei de ap@rare Di s@ d@rBme zidurile cet@Eilor existente, s@ cedeze unele teritorii din #acia romanilor, s@ nu mai ?nc"eie tratate de alianE@ ?mpotriva mperiului +oman. !ceste condiEii %@ceau ca statul dac s@ %ie vulnerabil ?mpotriva unui atac. #ecebal realizeaz@ acest lucru Di nu respect@ nici o condiEie a p@cii, el construind cBt mai multe cet@Ei ?n zona :unEilor ;r@Dtie. Fn anul 10I ?ncepe construcEia podului peste #un@re de c@tre !polodor din #amasc la #robeta. !l doilea r@zboi daco-roman ?ncepe ?n anul 10( Di se s%BrDeDte ?n anul 106 cu ?n%rBngerea dacilor. Fn urma r@zboiului cet@Eile dacice sunt distruse, -armizegetusa este incendiat@, #acia devine provincie roman@, iar mperiul +oman ?Ei ?mbun@t@EeDte economia. #acia a %ost des%iinEat@, ?ns@ nu toEi dacii au %ost cuceriEiA triburi de daci liberi existau ?n nordul Di estul provinciei3iata lui #ecebal Fn iureDul b@t@liei, deciziile nu sunt luate ?ntotdeauna doar de cJpeteniile oDtilor. )u numai o%iEeri, dar c"iar Di grade in%erioare, soldatii de rBnd vroiau s@-Di arate bravura Di sJ se prezinte ?n %aEa c@peteniilor lor cu un tro%eu oarecare. Cnul dintre aceste tro%ee a %ost ?nsusi capul generalului ;ppius -abinus. 3iata lui #ecebal - Fn%rBngerea +omanilor a %ost crunt@ Di vestea a zburat la +oma cu viteza %ulgerului. -oldaEii romani au ?nceput s@ %ie bBntuiEi de spaim@, ceea ce era extrem de periculos pentru moralul celorlalte armate. 0ra de aDteptat ca lucrurile s@ nu se opreasc@ aici. Fn aceste ?mpre5ur@ri, ?nDiDi #acii se preocupau de urm@rile posibile ale victoriei lor. #e aceea, ?n loc ca regele #uras s@ se gBndeasc@ la un trium%, dup@ moda generalilor romani, el Di-a %@cut un examen de conDtiinE@ Di Di-a spus c@, la vBrsta ?naintatJ la care

a5unsese, dup@ optsprezece ani de domnie, ?i va %i greu s@ mai %ac@ %aE@ altor con%runtJri de acest %el. +omanii realizaser@ cu mult@ abilitate K?ncercuirea politic@ Di militar@7 a #aciei, c@ci, ?n vest, azigii a%laEi ?n solda imperiului, au devenit apoi aliatii +omei. Fn r@s@rit, LeEia :inor era ?n ?ntregime ?n mBinile +omanilor iar ?n nordul =ontului 0uxin, regatul bosporan ?l st@pBneau tot ei, moDtenindu-l dup@ eliminarea lui :itridate 0upator. #acii erau conDtienEi de greaua lor situaEie Di de aceea regele #uras a socotit c@ sosise momentul s@ cedeze tronul unui rege tBn@r, dotat cu calit@Ei politice, diplomatice Di ?ndeosebi militare. !cesta era #ecebal, nepotul s@u. 3remurile tulburi n-au ?ng@duit, la s%BrDitul anului 86, ca succesiunea la tron s@ %ie ?nsotit@ de mani%est@ri Di serb@ri %astuoase. =robabil c@ au existat ceremonii simple, ca cele ce se %ac pe cBmpul de lupt@, cBnd comanda se trece unui alt De% militar. )u este exclus ca ?ns@Di armata s@-l %i aclamat, dup@ moda roman@, cBci comunic@rile ?n tot spaEiul tracic erau intense Di obiceiurile treceau lesne dintr-o tab@rJ ?n alta.!cest lucru este plauzibil avind in vedere reputatia capatata de tinarul rege in luptele din sudul #un@rii. !rmata roman@ obiDnuia sa aclame Di s@ "ot@rasc@ asupra noilor comandanEi, uneori c"iar pe cBmpul de b@t@lie, unde virtuEile acestora erau 5 udecate cu severitate. 9rontierele %iind permeabile, obiDnuintele se ?mprumutau. #esigur, :arele -%at al E@rii se ?ntrunise la -armizegetusa, aducBnd mulEumirile cuvenite lui #uras. pentru c@ %usese un rege bun Di, ?n timpul s@u, nu se mani%estaser@ rebeliuni Di sciziuni de seama. #impotriv@, cura5ul ar@tat la o vBrst@ ?naintat@, prin purtarea unui razboi preventiv, dup@ cum o cereau circurnstanEele politice Di momentul, i-au creat o aureol@ binemeritat@. !supra investiturii Di proclam@rii noului ,.rege al regilor #aci7 n-au %ost discuEii, adunarea nobililor votBndul ?u unanimitate. 0ra eroul zilei, ?ntors victorios de pe cBmpul de lupt@, ca general al oDti or dace. )imeni altul mai bine ca dBnsul nu putea s@ devin@ urmaDul regelui #uras, cu atJt mai mult cu cBt #ecebal era principe mostenitor. n tradiEia traco-dacic@, regele era ales pe viaE@ si nu ?ntotdeauna %iul celui precedent putea (sau trebuia) s@ %ie ales succesor. 0l ?ns@ avea merite personale, dovedite ?n lupt@, c"iar ?n prea5ma succesiunii atBt de bine c"ibzuite de unc"iul s@u. )-a avut Di nu era cazul s@ se vorbeasc@ despre alEi candidaEi la suprema comand@ a regatului, care se restrBngea tot, mai mult sub ?ncleDtarea roman@. #ecebal )C:020 Cltmiul rege dac are parte de cele mai multe izvoare atat scrise cat si ar"eologice. -e accepta unanim numele #010>!2 desi in cele mai multe izvoare latine apare sub %orma #010>!2 iar pe un vas %unerar descoperit la -armizegetusa +egia se poate citi textul in limba daca*7#010>!2C- =0+ -1;+ 2;7 ceea ce inseamna 7#ecebal %iul lui -corilo7. !sadar este posibil ca adevaratul nume al regelui dac sa %ie #010>!2C-. #;:) ! +egele #ecebal s-a nascut intre anii ((-60 d.,r., ca %iu al regelui dac -corilo. $alentul sau militar il ridica in scurt timp in %runtea armatei iar cand unc"iul sau #uras#iurpaneus a5unge prea batran ii ia locul bine meritat in %runtea poporului geto-dac in anul 87 d.,r, cu ocazia o%ensivei imparatului roman #omitian. 4buciumata domnie a regelui dac dureaza pana in anul 106 cand desi este invins nu este ingenunc"eat, el curmandu-si viata pentru nu a a5unge viu in mainile dusmanilor sai.

1!= $!2! 1apitala statului dac a%lat sub conducerea regelui #ecebal era cu certitudine -armizegetusa +egia. !cum o capitala in adevaratul sens al cuvantului, mostenirea lasata de Burebista este un oras mult mai complex, incon5urat acum si de o asezare civila complexa. =;2 $ 1! )$0+)! =utine izvoare s-au pastrat din multele si bine documentatele scrieri care au existat lucru stiut cu certitudine semnate de scriitori care au vizitat #acia. #ar cele care au a5uns pana la noi, sunt su%iciente pentru a realiza tabloul politicii interne dusa de regele #ecebal. =e plan militar isi dezvolta armata, acum adaptata insa la iminentul pericol roman. =entru aceasta, numeste responsabili cu oastea, o doteaza cu arme noi de tip roman, aducand mesteri latini, primind dezertori din armata romana, studiaza modelul armatei adverseA =e plan social este de mentionat strati%icarea mai pregnanta si mai complexa a p@turilor sociale, cu aparatele administrativ, 5udiciar, religios a%erenteA =e plan administrativ construieste un aparat de stat care contine pre%ecti pentru %iecare ramura economica, la %el si in industrie, detine o cancelarie competenta, aparatul 5udiciar este mai bine gandit decat cele anterioare aparatul religios se mentine in %orma cunoscuta de conducere dual@ (rege si preot), in plus invatamantul prezinta o dezvoltare mai accentuata in aceasta perioadaA =e plan economic canalizeaza negotul, spre deosebire de perioada >urebista, pe directia #acia- mperiul +oman (ar"eologia con%irma cantitatea %oarte mare de produse importate iar izvoarele scrise cea exportata), a"ricultura se mentine la cote superioare cu aceleasi maxime la cereale, ovine si produse apicole. ndustria metali%era, %ie ca e vorba de metale %erose pentru arme (pentru dotarea puternicei armate), %ie ca e vorba de metale pretioase (care a5ung sa ia %orma numeroaselor podoabe descoperite sau care a5ung in visteria regala destul de mare pentru a scoate din impasul %inanciar mperiul +oman), prezinta o dezvoltare %ara precedentA =e plan religios construieste noi si magni%ice sanctuare in incinta sacra a capitalei ceea ce demonstreaza rolul important pe care il avea religia in societatea dacic@, si importanta pe care i-o acordau atat regele cat si viceregele-preot, 3ezina. =;2 $ 1! 0M$0+)! 1aracteristica principala a politicii externe dusa de regele #ecebal este imbinarea cu ingeniozitate a actiunilor militare si a celor diplomatice atBt cu adversarii cat si cu aliatii. n anul 87 d.,r. in urma unei solii bat5ocoritoare, imparatul #omitian il trimite pe generalul 9uscus sa atace #acia, acesta %iind insa distrus la $urnu +osu. ;%ensiva este reluata de romani in anul 88 d.,r. sub conducerea lui $ettius ulianus. !priga batalie de la $apae ii scoate o%icial pe romani invingatori (aici se des%asoara episodul in care 3ezina scapa de pe %ront pre%acandu-se mort). #omitian nu %ructi%ica avanta5ul si pleaca sa ii pedepseasca pe cvazi dar actiunea se termina r@u pentru romani care vor %i nevoiti sa cad@ la pace cu dacii. !ceast@ pace din anul 8& pare a avea termeni buni pentru romani, #omitian premiaza soldatii romani, este aclamat ca invingator si

totusi ani de zile aceasta pace este privita la +oma ca una rusinoasa pentru romani din pricina ca mperiul va cumpara cu bani grei linistea de la sudul #unarii.

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate