$

LegisIatiiIe diIeriteIor tri regIementeaz statutuI si

categoriiIe subiectiIor inIractiuniIor miIitare n mod diIerit.
SubiectuI activ nemijIocit aI inIractiuniIor contra ordinii si
discipIinei miIitare, conIorm IegisIatiei penaIe miIitare a Romniei,
trebuie s aib caIitatea de miIitar (cap. I TitIuI X InIractiuni
svrsite de miIitari), iar n cazuI inIractiuniIor svrsite n Iegtur
cu serviciuI miIitar (art. cap. III TitIuI X , InIractiuni svrsite de
civiIi, art. 353 354 CP Romn), eI are caIitatea de civiI, iar n
cap. II TitIuI X, ntituIat 'InIractiuniIe svrsite de miIitari si civiIi,
subiect aI acestor inIractiuni pot Ii att miIitarii, ct si civiIii.
AstIeI, spre deosebire de IegisIatia penaI a RepubIicii
MoIdova, care indic expres c subiectuI inIractiunii miIitare
trebuie s aib caIitatea de miIitar, cu exceptia inIractiuniIor
prevzute de art. 389-391 Cod penaI, care, conIorm art. 393 Cod
penaI, n aIar de miIitari, pot Ii svrsite si de civiIi, IegisIatia
penaI a Romniei, n uneIe cazuri, expres indicate n Iege,
stipuIeaz c subiect aI acestor inIractiuni poate Ii doar persoana
civiI
1
. Aceste inIractiuni sunt urmtoareIe: art. 353 CP Romn, -
Sustragerea de Ia recrutare si art. 354 Cod penaI - Neprezentarea
Ia ncorporare sau concentrare.
Spre deosebire de aceste prevederi IegaIe aIe CP romn,
CoduI penaI aI R. MoIdova nu atribuie aceste componente de
inIractiune Ia categoria inIractiuniIor miIitare, ci Ie atribuie Ia
categoria inIractiuniIor svrsite contra autorittii pubIice si
securittii de stat (Cap. XVII CP).
NouI Cod penaI aI Romniei, ca si vechiuI Cod penaI, indic
asupra IaptuIui c subiectuI activ nemijIocit aI inIractiuniIor contra
capacittii de aprare a trii, trebuie s aib caIitatea de miIitar
(Cap. I din TitIuI XII, Crime si deIicte svrsite de miIitari), n
cazuI deIicteIor svrsite n Iegtur cu serviciuI miIitar (Cap. III,
TitIuI XII, deIicte svrsite de civiIi, art. 353 354 CP Romn), eI
are caIitatea de civiI, iar n Cap. II, TitIuI XII, intituIat 'DeIicte
svrsite de miIitari si civiIi, subiect aI acestor inIractiuni pot Ii
att miIitarii, ct si civiIii
2
.
ntruct n IegisIatia penaI actuaI nu este deIinit notiunea
de miIitar, pentru Imurirea acesteia este necesar s tinem seama
Studii i cercetri
5UBlCTUL lNFRACJlUNlLOR MlLlTAR
N LGl5LAJlA PNAL A ALTOR JRl
Gheorghe
ULIANOVSCHI,
doctor n drept,
conjerenfiar
universitar, avocat
The IegisIation of various countries reguIates differentIy the statute and categories
of subjects of miIitary crimes.
UnIike criminaI IegisIation of the RepubIic of MoIdova, which expressIy states that
a subject of a miIitary crime shouId possess the capacity of a miIitary, with the exception
decIared by art. 389-391 of the CriminaI Code, which stipuIates that, besides the miIitary,
civiIians aIso can commit miIitary crimes. For exampIe, criminaI IegisIation of Romania,
in some cases expressIy decIared by Iaw, stipuIates that a subject of this type of crimes
can onIy be a civiIian.
According to criminaI IegisIation of Sweden, besides the miIitary, subjects of miIitary
crimes can aIso be poIice officers, who are not enroIIed in the miIitary service, but
have the obIigation to take part in the defense actions of the Kingdom etc.
Xenofon
ULIANOVSCHI,
doctor n drept,
conjerenfiar universitar,
judector

$
de prevederiIe Constitutiei, aIe Legii nr. 45/1994 privind aprarea
nationaI a Romniei si aIe art. 3 aIe Legii nr. 46/1996 privind
pregtirea popuIatiei pentru aprare, conIorm crora, modaIittiIe
de executare a serviciuIui miIitar sunt:
ca militari in tcrmcn i ca militari cu tcrmcn rcaus, ac
la aata prc:cntrii la ccntrclc militarc, unitti sau
frmatiuni militarc i pan la aata trcccrii in rc:crv,
ca clcvi ai clilr militarc sau institutii militarc ac
invtmant supcrir, ac la aata prc:cntrii la clilc
sau institutiilc ac invtmant supcrir i pan la
alslvirca accstra,
in calitatc ac caarc in activitatc fitcri, maitri
militari, sulfitcr i militari angafati pc la: ac
cntract alc Ministcrului Aprrii Natinalc i
Ministcrului ac Intcrnc, ac la aata acrarii graaului
i pan la aata trcccrii in rc:crv sau rctragcrc.
n aceast categorie intr si cadreIe ServiciuIui Romn de
InIormatii n caIitate de rezervisti ai institutiiIor susmentionate,
concentrati sau mobiIizati, de Ia data prezentrii Ia centreIe miIitare
ori Ia unitti sau Iormatiuni miIitare si pn Ia data nmnrii
IivretuIui miIitar cu mutatia de desconcentrare sau demobiIizare.
3
Exist uneIe situatii cnd caIitatea de miIitar dobndit n
conditiiIe Legii nr. 46/1996, nu este suIicient pentru ca o persoan
s Iie tras Ia rspundere penaI pentru inIractiuni miIitare, textuI
Iegii penaIe impunnd ndepIinirea unor cerinte n pIus. De
exempIu, miIitaruI trebuie s Iie 'inIerior sau 'subordonat sau
'superior ori 'seI n cazuI inIractiuniIor de Iovire sau insuIta
superioruIui ori inIerioruIui, s Iie 'santineI n cazuI inIractiunii
de 'cIcare de consemn etc. Absenta unei astIeI de caIitti nu
duce n mod automat Ia nIturarea rspunderii penaIe, Iapta putnd
ntruni eIementeIe constitutive aIe unei inIractiuni pentru care nu
este necesar o caIitate speciaI a subiectuIui. De exempIu, Iovirea
unui miIitar de ctre aItuI, egaI n grad, nu poate constitui
inIractiunea de Iovire a superioruIui sau inIerioruIui, dar poate
ntruni continutuI constitutiv aI inIractiunii de Iovire sau vtmare
corporaI. Pentru aIte inIractiuniIe contra capacittii de aprare
nu se cere ca subiectuI s aib o caIitate speciaI, eIe putnd Ii
svrsite att de miIitari ct si de civiIi sau numai de civiIi. Trebuie,
de asemenea, mentionat c inIractiuniIe contra ordinii si discipIinei
miIitare, cum ar Ii absenta nejustiIicat de Ia unitate sau serviciu,
dezertarea, sustragerea de Ia recrutare, neprezentarea Ia ncorporare
sau concentrare, nu sunt susceptibiIe de coautorat.
Din iunie 2003, Ia art. 52 aI. 2 aI Constitutiei Romniei, se
prevede c 'conditiiIe privind ndepIinirea ndatoririIor miIitare
se stabiIesc prin Iegea organic, iar Ia aI. 3 este prevzut 'cettenii
pot Ii ncorporati de Ia vrsta de 20 de ani si pn Ia vrsta de 35
de ani, cu exceptia voIuntariIor, n conditiiIe Iegii organice.
Revizuirea d o nou regIementare obIigatiiIor miIitare aIe
cetteniIor. n conIormitate cu acest text, nu mai exist obIigatia
serviciuIui miIitar pentru brbatii, cetteni romni, stipuIndu-se
totusi c cettenii au dreptuI si obIigatia s apere Romnia, urmnd
ca s se stabiIeasc conditiiIe privind ndepIinirea ndatoririIor
miIitare printr-o viitoare Iege organic. Este mentinut n
continuare vrsta de 20 de ani ca Iiind Iimita minimaI de Ia care
poate Ii Icut ncorporarea si 35 de ani ca Iimit maxim pn Ia
care se poate Iace ncorporarea, cu exceptia voIuntariIor, aceasta
Iiind n concordant cu cerinteIe proIesionaIizrii armatei.
Subiect pasiv principaI n cazuI inIractiuniIor contra ordinii
si discipIinei miIitare este statuI, iar subiect pasiv secundar este
unitatea sau Iormatiunea miIitar n cadruI creia s-a svrsit Iapta,
iar n uneIe cazuri si persoana care a avut de suIerit o vtmare
prin svrsirea inIractiunii (superioruI Iovit sau inIerioruI Iovit
ori insuItat).
LegisIatia penaI a Suediei este diIerit de cea a RepubIicii
MoIdova si a Romniei, incIuznd n categoria subiectiIor
inIractiuniIor miIitare si aIte categorii de persoane, dect ceIe
indicate n CoduI penaI aI RM si CP Romn.
Asa, conIorm art. 3 aI CoduIui penaI aI Suediei
4
, persoaneIe
care sunt obIigate s exercite serviciuI miIitar n ForteIe Armate
trebuie s Iie recunoscute ca miIitari. AstIeI, subiect aI inIractiunii
miIitare poate Ii orice persoan care exercit serviciuI miIitar n
IorteIe Armate.
n aIar de miIitari, subiecti ai inIractiuniIor miIitare pot Ii
oIiterii de poIitie, care nu sunt ncorporati n serviciuI miIitar, ns
sunt obIigati s participe Ia aprarea RegatuIui.
De asemenea, au statut de miIitar santineIeIe si persoaneIe
care supravegheaz teritoriiIe pzite, care sunt numite n aceste
Iunctii, conIorm ActuIui cu privire Ia Paza EdiIiciiIor Importante
(Legea nr. 217 din 1990).
Se atribuie statutuI de miIitar si aItor persoane, care sunt
ntrite Ia unittiIe ForteIor Armate, cnd aceste unitti se aII pe
cmpuI de Iupt sau actioneaz n situatii simiIare.
Legea nr. 218 din 1990 atribuie statutuI de miIitar si
membriIor grupuriIor organizate aIe miscrii de rezistent n timp
de rzboi sau situatii de Iupt.
Art. 4 aI CoduIui penaI aI Suediei atribuie caIitatea de miIitar
si, prin urmare, a subiectuIui inIractiunii miIitare si aItor categorii
de persoane, cum ar Ii: prizonierii, participantii Ia rzboi, personaIe
internate n timpuI rzboiuIui n care RegatuI tine neutraIitate, ct
si cettenii strini care se aII mpreun sau rmn cu prizonierii
sau cu participantii Ia rzboi internati cu scopuI de a asigura
ngrijirea medicaI sau spirituaI a Ior (sanitarii, medicii, preotii
etc.nota autoriIor).
5
LegisIatia penaI a Elve(iei ce regIementeaz rspunderea
penaI a miIitariIor, n aceIasi rnd descrie subiectuI inIractiunii
miIitare si const din CoduI penaI aI EIvetiei din 1937
6
, CoduI
penaImiIitar din 13.06.1927 si CoduI procesuaI penaI miIitar
din 23.03.1979, ct si IegisIatia penaI a cantoaneIor.
ConIorm acestor documente, subiecti ai inIractiuniIor miIitare
sunt miIitarii n termen si pe contract ai ForteIor Armate, jandarmii
n timp de rzboi sau situatii de Iupt, prizonierii si aIte categorii
de persoane cu privire Ia care sunt prevederi concrete n IegisIatia
miIitar a EIvetiei.
Codul penal al Poloniei regIementeaz rspunderea penaI
a miIitariIor n Sectiunea MiIitar a CoduIui penaI, care contine
capitoIeIe XXXVIII XLIV (art. 317-363).
RegIementriIe IegaIe cu privire Ia subiectuI inIractiunii
miIitare sunt date n capitoIuI XXXVIII Cod penaI, intituIat
'Notiuni generaIe cu privire Ia miIitari, care, n art. 317, stipuIeaz
c prevederiIe Prtii GeneraIe si aIe Prtii speciaIe aIe CoduIui
penaI se apIic si Iat de miIitari, dac Sectiunea MiIitar a CoduIui
penaI nu prevede aItIeI.
n continuare, se indic c prevederiIe art. 356-363 aIe
CoduIui PenaI, iar n cazuI svrsirii inIractiunii prevzute de
ceIeIaIte articoIe aIe Sectiunii MiIitare, prevederiIe generaIe cu
privire Ia miIitari se apIic, respectiv, si coIaboratoriIor armatei,
cu toate c nu au caIitatea de miIitari. AstIeI, putem concIuziona
c subiecti ai inIractiuniIor miIitare, conIorm IegisIatiei penaIe a
PoIoniei, pot Ii att miIitarii care eIectueaz serviciuI miIitar, ct
si persoaneIe civiIe, coIaboratori ai Armatei PoIoneze.
Spre deosebire de prevederiIe CoduIui penaI aI PoIoniei,
coduI penaI aI RepubIicii MoIdova nu-i recunoaste drept subiecti
!

$
ai inIractiuniIor miIitare pe coIaboratorii civiIi ai MinisteruIui
Aprrii sau ai Armatei NationaIe sau orice aIt civiI din cadruI
ForteIor Armate.
AI. 3 aI art. 317 mai prevede c prevederiIe Sectiunii penaIe
a CoduIui penaI se apIic respectiv si aItor categorii de persoane,
dac aceasta este prevzut expres de IegisIatie.
n IegisIatia penaI a Icrainei regIementriIe cu privire Ia
inIractiunea miIitar si subiectii ei sunt mai Iarg desIsurate dect
n IegisIatia penaI a RepubIicii MoIdova.
n CoduI penaI aI Ucrainei
7
'InIractiuniIe contra ordinii
stabiIite de executarea serviciuIui miIitar (InIractiuniIe miIitare)
sunt regIementate n Cap. XIX.
n aIar de notiunea inIractiunii miIitare, care este dat n aI.
1 art. 401 CP, spre deosebire de CoduI penaI aI RM, n aI. 2 art.
401 Cod penaI Ucrainean se d notiunea IegaI a subiectiIor
inIractiuniIor miIitare, conIorm crora, subiecti ai inIractiuniIor
miIitare pot Ii miIitarii ForteIor Armate aIe Ucrainei, ai ServiciuIui
de Securitate aI Ucrainei, ai TrupeIor de Grniceri aIe Ucrainei,
ai TrupeIor interne aIe MinisteruIui AIaceriIor Interne aI Ucrainei
8
si aIte Iormatiuni miIitare, Iormate n corespundere cu IegiIe
Ucrainei, ct si aIte persoane, stabiIite prin Iege.
Prin aIte persoane, stabiIite prin Iege se nteIeg persoaneIe
care exercit serviciuI miIitar n Garda NationaI a Ucrainei,
TrupeIe Aprrii CiviIe, Directia Paz a naItiIor demnitari de stat
a Ucrainei (a presedinteIui trii, a presedinteIui parIamentuIui si a
seIuIui guvernuIui).
Avnd portretuI vag aI subiectuIui inIractiunii miIitare, dup
cum se deduce din continutuI aI. 2 art. 401 CP aI Ucrainei, care
indic apartenenta departamentaI a subiectuIui inIractiunii miIitare
si anaIiznd continutuI aI. 1 art. 401 aI acestui cod, putem s
determinm subiectuI inIractiunii miIitare, si n Iunctie de Iorma
serviciuIui miIitar pe care o exercit persoana: miIitar sau persoan
care trece concentrriIe sau instructiuniIe miIitare. Prin notiunea de
miIitar se are n vedere militarii in tcrmcn i militarii pc cntract.
Art. 2 aI Legii despre obIigatiunea miIitar si serviciuI miIitar
9
stabiIeste urmtoareIe categorii de subiecti ai inIractiuniIor miIitare
din rnduI miIitariIor pe contract: soIdati si marinari, sergenti si
pIutonieri; Iemei n Iunctii de soIdati si marinari, sergenti si
pIutonieri, pIutonieri adjutanti si micimani si oIiteri; pIutonieri
adjutanti si micimani; cursanti ai institutiiIor miIitare de nvtmnt
si studentii catedreIor miIitare (IacuIttiIe de pregtire miIitar si
sectiiIe de pregtire miIitar) aIe institutiiIor de nvtmnt superior
civiI; personaIuI oIiteresc
10
.
n RepubIica Izbekistan, conIorm IegisIatiei penaIe si
miIitare
11
, care este interpretat n p. 1.2 aI Hotrrii PIenuIui
Judectoriei Supreme a RepubIicii Uzbekistan din 15.09.2000
'Despre practica judiciar n cauzeIe penaIe cu privire Ia
inIractiuniIe contra ordinii de executare a serviciuIui miIitar
12
,
subiecti ai inIractiuniIor miIitare pot Ii miIitarii ForteIor Armate,
ai ComitetuIui pentru paza Frontierei de Stat, din TrupeIe de interne
si de gard aIe MinisteruIui AIaceriIor Interne, aIe ServiciuIui
Securittii NationaIe, MinisteruIui pentru SituatiiIe ExceptionaIe,
din unittiIe miIitare aIe ministereIor si departamenteIor, ct si
persoaneIe chemate Ia concentrri sau instructiuni miIitare.
n Armenia IegisIatia miIitar
13
deIineste persoaneIe care au
statut de miIitar si, prin urmare, pot Ii subiecti ai inIractiuniIor
miIitare. Acestia sunt miIitarii care exercit serviciuI miIitar
obIigatoriu si rezervistii n timpuI concentrriIor si instructiuniIor
miIitare.
MiIitarii care exercit serviciuI miIitar obIigatoriu se mpart
n dou grupuri: a) miIitarii serviciuIui miIitar n termen si b)
miIitarii serviciuIui miIitar prin contract.
ConIorm art. 20 aI Legii despre obIigatiunea miIitar si
serviciuI miIitar, din numruI persoaneIor care execut serviciuI
miIitar obIigatoriu Iac parte miIitarii de rnd si oIiterii (persoaneIe
care au absoIvit institutiiIe de nvtmnt superior civiI si recrutate
n serviciuI miIitar pe un termen de 2 ani) ncorporati n ForteIe
Armate si aIte trupe miIitare, cursantii institutiiIor miIitare de
nvtmnt. n serviciuI miIitar obIigatoriu sunt ncorporate
persoaneIe care au vrsta ntre 18 si 27 ani.
AstIeI, anaIiznd prevederiIe indicate, putem concIuziona c
eIe se deosebesc de prevederiIe IegisIatiei miIitare si penaI miIitare
aIe RepubIicii MoIdova, conIorm crora persoaneIe care au
absoIvit institutiiIe de nvtmnt superior civiI nu pot Ii
ncorporate n serviciuI miIitar n termen, ci n serviciuI miIitar cu
termen redus, pe o durat de 3 Iuni, si nu de 2 ani.
ConIorm aceIuiasi articoI aI Legii indicate, brbatii, miIitari
pe contract, sunt aceIe persoane, care exercit serviciuI miIitar pe
contract n caIitate de miIitari-soIdati, unter-oIiteri si oIiteri, ct
si IemeiIe, care exercit serviciuI miIitar benevoI n ForteIe Armate
si aIte trupe miIitare aIe RepubIicii Armenia.
LegisIatia penaI a RepubIicii Azerbaidjan regIementeaz
inIractiuniIe miIitare n Cap. XVII aI Prtii speciaIe a CoduIui
penaI (adoptat n 1999, n vigoare de Ia 2.09.2000), care este
intituIat 'InIractiuni contra serviciuIui miIitar.
14
Pornind de Ia notiunea inIractiunii miIitare, dat n art. 232
aI CoduIui penaI, se poate deduce c subiecti ai inIractiuniIor
miIitare pot Ii att miIitarii, ct si persoaneIe care sunt chemate Ia
concentrri sau Ia instructiuniIe miIitare.
ConIorm continutuIui IegisIatiei miIitare a RepubIicii
Azerbaidjan,
15
miIitarii se mpart n miIitari n serviciuI miIitar n
termen si miIitari ai serviciuIui miIitar pe contract. MiIitari ai
serviciuIui miIitar n termen pot Ii cettenii RepubIicii Azerbaidjan,
brbati, apti pentru serviciuI miIitar dup starea snttii si care
au mpIinit Ia momentuI ncorporrii vrsta de 18 ani. MiIitari pe
contract sunt persoaneIe care au mpIinit vrsta de 18 ani si au
ncheiat un contract cu privire Ia exercitarea serviciuIui miIitar.
MiIitari pe contract pot Ii si IemeiIe care, pe baz benevoI, au
ncheiat contract de eIectuare a serviciuIui miIitar.
n Ceorgia, CoduI penaI vechi (adoptat n a. 1960) continea
un capitoI speciaI cu privire Ia inIractiuniIe miIitare, din care se
deducea c subiecti ai inIractiuniIor miIitare pot Ii miIitarii sau
rezervistii chemati Ia concentrri sau instructiuni, n timpuI
concentrriIor sau instructiuniIor.
NouI Cod penaI (adoptat Ia 22.07.1999, intrat n vigoare Ia
1.06.2000)
16
contine, de asemenea, un capitoI n care sunt
incriminate inIractiuniIe miIitare, ns acest capitoI poart
denumirea de 'InIractiuni contra serviciuIui miIitar. ConIorm
prevederiIor CoduIui penaI, subiecti ai inIractiuniIor miIitare pot
Ii miIitarii (miIitarii n termen sau cei pe contract) sau rezervistii
chemati Ia concentrri sau instructiuni, n timpuI concentrriIor
sau instructiuniIor.
n Letonia IegisIatia miIitar
17
si IegisIatia penaI miIitar
(CoduI penaI adoptat n 1998, n vigoare de Ia 1.04.1999)
18
deIineste persoaneIe care au statut de miIitar si, prin urmare, pot
Ii subiecti ai inIractiuniIor miIitare. Acestea sunt miIitarii care
exercit serviciuI miIitar obIigatoriu si pe contract n ForteIe
Armate NationaIe aIe Letoniei, ct si rezervistii n timpuI
concentrriIor si instructiuniIor miIitare.
MiIitarii care exercit serviciuI miIitar obIigatoriu se mpart
n dou grupuri: a) miIitarii serviciuIui miIitar n termen si pe
contract (IorteIe de aprare), care sunt oIiteri, suboIiteri, sergenti
si soIdatii serviciuIui miIitar n termen si b) Zemessardze (Armat
popuIar de voIuntari).
"

$
Durata serviciuIui miIitar n termen este de 12 Iuni. ncadrati
n serviciuI miIitar n termen pot Ii cettenii RepubIicii Letone,
care au atins vrsta de 19 ani, si nu mai mare de 27 ani.
n serviciuI miIitar pe contract pot Ii ncadrate persoaneIe
apte de serviciuI miIitar care au mpIinit, Ia data ncorporrii, vrsta
de 18 ani.
n timp de rzboi pot Ii ncorporate n ForteIe Armate
NationaIe si aIte persoane care exercit serviciuI n Iormatiuni
miIitare si paramiIitare aIe MinisteruIui Aprrii si aIe MinisteruIui
AIaceriIor Interne.
Recenzent:
Alexei BARBAEACR,
doctor n drept, conjerenfiar universitar
1
P. Abraham, E., Deridan, Codul penal al Romniei, comentat i adnotat, Editura pentru tiinte Nationale, 2002, p. 644-679.
2
Codul penal al Romniei. Editia a IX, Editura Moroan, Editura Nicora M., 2004, p. 206-214.
3
Legea nr. 46/1996, M. Of. Nr. 120/1996.
4
Vaonosm loexc useuu, 8ankt Petersburg, 2002.
5
Legea Suediei nr. 645 din 1986.
6
Vaonosm loexc useapuu, 8ankt Petersburg, 2002.
7
Vaonosm loexc Vxpaum, 8ankt Petersburg, 2001.
8
Legea Ucra/ne/ Despre trupe/e de /nterne c/ de paza c/ escorta d/n 31.10.1995, 3axou Vxpau/, vo/. 9, K/ev, 1995, p. 254.
9
Legii despre obligatiunea militar i serviciul militar din 18.06.1999.
10
3axou Vxpau/, vo/. 3, K/ev, 1996, p. 155.
11
Legea Repub//c// Uzbek/stan nr. 644 d/n 3.07.1992 Despre ob//gak/unea m///tara c/ serv/c/u/ m///tar; Codu/ pena/, adoptat /a 22.09.1994, on
v/goare de /a 1.04.1995 (Beouocmu BC P. Vsexucma, 1995, nr. 1 art. 3).
12
Pocmaosneus Bepxosoao Cya Pecnynuxu Vsexucma om 15 cemsps 2000 aoa, Tauxem, 2000, p. 70-91.
13
Legea Republicii Armenia "Despre obligatiunea militar i serviciul militar din 16.09.1998.
14
P.A. lonmuesa, Oas xapaxmepucmuxa Ocoeo vacmu Vaonosoao loexca Asepa+acxo Pecnynuxu, s Hosoe yaonosoe
saxooamenscmso cmpa CHl u Sanmuu, no peaxue F.F. lpyanuxosa, Moscova, 2002, p. 47-61.
15
Legea despre bazele de ncorporare n serviciul militar din 10.06.2002 cu modificrile din 2.09.1999 etc., Legea despre serviciul militar din
3.11.1992 i lege cu privire la statutul militarului din 12.01.1993 cu modificrile din 2.04.1999.
16
l.T. Txeuenuase, M.u.Fexseuusunu, l.A.Xypousunu, Hosm Vaonosm xoexc lpysuu, Hosoe yaonosoe saxooamenscmso cmpa
CHl u Sanmuu, no peaxue F.F. lpyanuxosa, Moscova, 2002, p. 102-123.
17
Legea Republicii Letonia. Despre serviciul militar obligatoriu din 10.02.1997; Legea despre aprarea de stat din 1994 cu modificrile din
10.02.1997; Legea despre Fortele Armate Nationale din 4.11.1999.
18
Vaonosm loexc Famsuu, 8ankt-Petersburg, 2001.
Studii i cercetri
!NIII ASIICTI AII CONIIICTIIOI II J!IISIIC|II
ANAIIZATI IIIN IIISMA IIIIT!I!I INTIINA|IONAI
IIIVAT AI III!IICII MOIIOVA
Valeriu BABR,
doctor n drept,
conjerenfiar universitar,
avocat
The topic of this articIe is devoted to some aspects
of the jurisdictionaI confIicts anaIysed in reference to
the internationaI private Iaw of RepubIic of MoIdova.
The probIems are examinated as it foIIows: InitiaIIy
are maid some expIoratory notes regarding to the
jurisdictionaI confIicts; afterwards is anaIysed the
interdependence between the confIicts of Iaw and the
jurisdictionaI confIicts; another probIem is devoted to
the disputed issues regarding judiciaI report of the
internationaI private Iaw and the conditions of the
foreigner in the Iaw suits of the internationaI private
Iaw; the Iast part is devoted to the distinctions between
competence in the internationaI private Iaw and that
of the internaI Iaw is done and aIso to the norms that
determine the competence in internationaI private Iaw.
Cu ocazia unui Iitigiu privind un raport juridic cu eIement de
extraneitate, prima probIem care poate aprea este aceea de a sti
care instant este competent n judecarea acestui Iitigiu instanta
RepubIicii MoIdova sau instanta aItei tri. AstIeI, nainte de a
#

$
cunoaste care Iege va Ii apIicat raportuIui juridic, instanta urmeaz
s se pronunte privitor Ia propria competent. Aceast situatie n
care instanta a dou sau mai a muItor tri pare a Ii chemat Ia
soIutionarea unui Iitigiu poart denumirea de conIIict internationaI
de jurisdictii sau conIIict de competente judectoresti.
A soIutiona un conIIict de jurisdictii nseamn a determina
tara aIe crei instante sunt competente s soIutioneze IitigiuI privind
un raport juridic cu eIement de extraneitate. Pentru soIutionarea
unui atare Iitigiu, judectoruI din RM se va adresa normeIor cuprinse
n IegisIatia RM, care vor indica dac, n privinta raportuIui juridic
respectiv, sunt competente instanteIe RM (de exempIu, n caIitate
de Iege a trii a crei cettenie o are debitoruI autor aI unui Iapt
cauzator de prejudicii) sau instanteIe trii n care debitoruI si are
domiciIiuI, sau vor Ii competente instanteIe trii n care s-a ntmpIat
IaptuI prejudiciabiI (lcus aclicti cmmissi) sau instanteIe trii n
care a aprut paguba (lcus lacsinis).
Desigur c, n aceast situatie, nu este vorba de un adevrat
conIIict de jurisdictii, deoarece nici un judector nu poate ascuIta
dect de IegiIe trii saIe. n acest caz, conIIictuI const n ndoiaIa
din cugetuI judectoruIui pn cnd se decide dac este competent
sau nu n soIutionarea IitigiuIui, iar dac judectoruI decide c
instanteIe aItei tri sunt competente, eI nu Iace dect s ascuIte de
Iegea proprie, care i arat acest Iucru. AstIeI, dac nu ar ascuIta
de dispozitiiIe Iegii RM si ar soIutiona un Iitigiu pentru care nu
avea competent, hotrrea pronuntat nu va avea eIicient n
aIt tar. n acest sens, cnd o hotrre judectoreasc a Iost
pronuntat ntr-o tar strin si urmeaz s Iie executat n RM,
trebuie s se examineze n primuI rnd, dac instanta care a
pronuntat hotrrea avea competent potrivit normeIor de drept
internationaI privat.
Avnd n vedere c probIemeIe pe care Ie ridic raporturiIe
juridice cu eIement de extraneitate apar, n generaI, cu ocazia
IitigiiIor, soIutionarea conIIicteIor de jurisdictii prezint o
important deosebit. De aceea, nc din momentuI ncheierii unui
raport juridic prtiIe trebuie s se gndeasc Ia instanta competent
a judeca eventuaIeIe Iitigii. Uneori prtiIe decid n continutuI
contractuIui ncheiat asupra instantei competente a judeca IitigiiIe
care pot aprea n Iegtur cu executarea sau mai cu seam Ia
neexecutarea contractuIui.
Pornind de Ia IaptuI c conIIictuI de jurisdictii este preaIabiI
conIIictuIui de Iegi, este Iiresc ca acesta s inIIuenteze ntr-o
oarecare msur soIutionarea conIIicteIor de Iegi. Instanta de
judecat sesizat cu soIutionarea unui Iitigiu privind un raport
juridic de drept internationaI privat se va conduce, n determinarea
Iegii competente potrivit normeIor conIIictuaIe aIe trii saIe, care
pot Ii diIerite de ceIe aIe aItei tri.
De exempIu, sistemeIe de drept stabiIesc mai muIte soIutii
(care pot Ii diIerite de Ia un sistem de drept Ia aItuI) privitor Ia
determinarea Iegii contractuIui n Iipsa Iui lcx vluntatis. AstIeI,
potrivit art.1611 aIin.1 din CoduI civiI aI RM, n Iipsa unui consens
ntre prti asupra Iegii apIicabiIe contractuIui, se va apIica Iegea
statuIui cu care contractuI prezint ceIe mai strnse Iegturi. AIte
sisteme de drept consider c n Iipsa Iui lcx vluntatis contractuI
este supus Iegii IocuIui ncheierii sau Iegii IocuIui executrii (de
exempIu, art.24 din Legea cu privire Ia dreptuI internationaI privat
si procesuI civiI internationaI a Turciei stabiIeste apIicarea Iegii
IocuIui executrii contractuIui).
Privitor Ia aprecierea sau caIiIicarea eIementeIor supuse
judectii, instanta este ncIinat s IoIoseasc caIiIicri din propriuI
sistem de drept, dup o optic proprie acestui sistem. n acest
sens, art.1577 aIin.1 din CoduI civiI prevede c caIiIicarea se Iace
potrivit dreptuIui RM (n caIitate de lcx fri). n aceIasi IeI, prin
prisma sistemuIui de drept aI trii saIe judectoruI va aprecia n
ce msur intr n Iunctiune exceptia de ordine pubIic.
n ceea ce priveste situatia invers, si anume inIIuenta
conIIictuIui de Iegi asupra conIIictuIui de jurisdictii este mai
diIiciI, deoarece n momentuI cnd se pune probIema soIutionrii
conIIictuIui de Iegi, ceIIaIt conIIict a Iost deja soIutionat.
Dup cum s-a mentionat mai nainte, n materia dreptuIui
internationaI privat pot aprea Iitigii privitor Ia raporturiIe cu eIement
de extraneitate, care urmeaz s Iie soIutionate de instanteIe de judecat
sau arbitraj. Denumirea consacrat pe pIanuI dreptuIui internationaI
reIeritor Ia aceste Iitigii este de ,proces civiI internationaI.
ProbIemeIe procesuaIe civiIe cu privire Ia IitigiuI de drept
internationaI privat sunt urmtoareIe:
mpctcnta in arcptul intcrnatinal privat,
Irccaura aplicalil in astfcl ac litigii,
Efcctclc htrarilr prnuntatc ac instantclc
fuacctrcti sau arlitralc strinc.
n situatia cnd apare un Iitigiu privind raporturi de drept
internationaI privat, ordinea n care se soIutioneaz probIemeIe
conIIictuaIe este urmtoarea:
a) Determinarea instantei competente n soIutionarea
IitigiuIui aprut, adic competenta n dreptuI internationaI privat;
b) Determinarea Iegii proceduraIe apIicabiIe;
c) Determinarea Iegii apIicabiIe raportuIui juridic concret,
adic soIutionarea conIIictuIui de Iegi.
UItima probIem conIIictuaI se poate pune independent de ivirea
unui Iitigiu privitor Ia raportuI juridic cu eIement internationaI (1).
ReIeritor Ia situatia juridic a strinuIui n procesuI civiI
internationaI, art.454 aIin.1 din CoduI de procedur civiI stabiIeste
c persoaneIe Iizice si persoaneIe juridice strine beneIiciaz n
Iata instanteIor judectoresti aIe RM de aceIeasi drepturi si obIigatii
proceduraIe ca si persoaneIe Iizice cetteni ai RM si persoaneIe
juridice din RM. AstIeI, din aceast regIementare rezuIt c
striniIor Ii se acord regim nationaI. Totodat, se apreciaz c
recIamantuI strin nu poate Ii obIigat s depun cautiune sau o
aIt garantie pe motiv c este persoan strin sau c nu are
domiciIiu sau sediu n RM. n continuare aceIasi text de Iege
stabiIeste c RM poate stabiIi retorsiunea Iat de strini dac n
stateIe acestora exist restrictii n drepturiIe proceduraIe aIe
persoaneIor Iizice si juridice din RM.
n ceea ce priveste competenta jurisdictionaI este necesar
de a Iace o deosebire ntre competenta n dreptuI internationaI
privat si competenta n dreptuI intern.
K Competenta n dreptuI internationaI privat este acea
competent care se reIer Ia determinarea instanteIor unei tri, n
raport cu instanteIe aItei tri, care sunt chemate s soIutioneze
IitigiuI aprut. De exempIu, n situatia cnd un Iitigiu este de
competenta instanteIor din RM, aceasta nseamn c s-a determinat
competenta jurisdictionaI n dreptuI internationaI privat. Aceast
competent mai este numit si competent internationaI.
Potrivit art.459 aIin.1 din CoduI de procedur civiI,
instanteIe judectoresti din RM au competenta de a soIutiona
IitigiiIe n care o parte este din RM iar ceaIaIt este strin sau
dac ambeIe prti sunt strine. InstanteIe judectoresti din RM
sunt competente s soIutioneze Iitigii de drept internationaI privat
n cazuI n care prtuI (persoan Iizic sau juridic) are domiciIiuI
si respectiv sediuI n RM (art.459 aIin.3). Competenta de a
soIutiona IitigiiIe de drept internationaI privat se veriIic din oIiciu
de ctre instanta sesizat, iar n situatia n care se stabiIeste c nu
este competent nici instanta sesizat si nici o aIt instant din
RM, cererea va Ii respins (art.459 aIin.4).
K Competenta n dreptuI intern este acea competent care
se reIer Ia determinarea unei instante judectoresti apartinnd
unei tri care are competenta de a soIutiona IitigiuI respectiv, Iiind
vorba de competenta materiaI si cea teritoriaI din dreptuI
procesuaI civiI intern. Aceast competent se determin uIterior
stabiIirii competentei n dreptuI internationaI privat si este
denumit competent intern sau speciaI, pentru a o deosebi de
competenta n dreptuI internationaI privat. ReIeritor Ia sistemuI
de drept aI RM, aceast competent este regIementat n Cap.IV
(art.32-45) din CPC. n acest sens, art.459 aIin.2 din CPC prevede
c competenta instanteIor judectoresti din RM n judecarea
$

$
priciniIor civiIe cu eIement de extraneitate se determin, conIorm
dispozitiiIor Cap.IV, dac nu se prevede aItIeI n Cap.XLI privind
competenta n proceseIe cu eIemente de extraneitate. Cu aIte
cuvinte, dup ce s-a stabiIit c instanteIe judectoresti din RM
sunt competente s judece IitigiuI, se pune probIema determinrii
crei anume instante (competenta materiaI si teritoriaI) i va Ii
atribuit competenta soIutionrii IitigiuIui.
LegisIatia Iiecrui stat contine norme cu ajutoruI crora se
determin competenta n dreptuI internationaI privat pentru
instanteIe statuIui respectiv. AstIeI, competenta instanteIor din RM
n IitigiiIe cu eIement de extraneitate se determin n conIormitate
cu dispozitiiIe cuprinse n IegiIe RM, iar nu potrivit IegiIor aItor
tri. O situatie particuIar exist n cazuI unei hotrri judectoresti
strine a crei executare se soIicit n RM. ntr-o atare situatie,
hotrrea judectoreasc strin trebuie s Iie pronuntat de o
instant judectoreasc strin competent att din punct de vedere
aI dreptuIui internationaI privat aI acestei tri, ct si din punctuI
de vedere aI IegisIatiei interne privind competenta materiaI si
teritoriaI. Este vorba, deci, de competenta jurisdictionaI n
dreptuI internationaI privat si de aceea n dreptuI intern, ambeIe
determinate dup dreptuI statuIui aIe crei instante au pronuntat
hotrrea judectoreasc respectiv (2).
Dar, n RM nu se va ncuviinta executarea unei hotrri
judectoresti strine, dect dac nu se ncaIc normeIe de
competent excIusiv n dreptuI internationaI privat. n aceast
situatie, hotrrea judectoreasc este supus, din punct de vedere
aI dreptuIui internationaI privat unei dubIe veriIicri:
rcspcctarca cmpctcntci in arcptul intcrnatinal privat
al trii in carc a fst prnuntat htrarca
fuacctrcasc,
s nu fic inclcatc nrmclc privina cmpctcnta
cxclusiv in arcptul intcrnatinal privat al trii unac
sc ccrc cxccutarca htrarii fuacctrcti strinc (in
accast situatic, cstc vrla ac cmpctcnta cxclusiv
aup arcptul intcrnatinal privat al PM, acarccc aici
sc ccrc cxccutarca htrarii fuacctrcti strinc).
n acest sens, o hotrre judectoreasc strin nu poate Ii
recunoscut ori executat n RM dac ncaIc ordinea pubIic de
drept internationaI privat a RM si dac se ncaIc dispozitiiIe
privind competenta excIusiv (3).
n continuare, ar Ii de remarcat c normeIe care determin
competenta n dreptuI internationaI privat se deosebesc de normeIe
conIIictuaIe si nu trebuie conIundate, deoarece normeIe conIIictuaIe
sunt norme de trimitere, care nu se apIic n mod direct raportuIui
juridic, ci numai indic Iegea apIicabiI acestuia (Iegea proprie sau
Iegea strin). Prin urmare, normeIe conIIictuaIe se ocup si de
situatia n care Iegea proprie nu este apIicabiI, artnd Iegea strin
competent. NormeIe care determin competenta n dreptuI
internationaI privat se apIic direct raportuIui juridic. n acest mod,
aceste norme arat dac instanteIe statuIui respectiv sunt ori nu
competente n privinta IitigiuIui civiI cu eIement strin, Ir a se
ocupa si de situatiiIe cnd eIe nu sunt competente (4).
AstIeI, normeIe conIIictuaIe soIutioneaz conIIicteIe de Iegi,
iar normeIe care determin competenta n dreptuI internationaI privat
soIutioneaz conIIicteIe de jurisdictii. NormeIe conIIictuaIe indic
competenta IegisIativ, care poate Ii a Iegii proprii sau a Iegii strine,
pe cnd ceIeIaIte norme arat competenta jurisdictionaI n dreptuI
internationaI privat n excIusivitate pentru instanteIe proprii.
Recenzent: dr. A.I. Filipescu
(1) Ion P.Filipescu, Andrei I.Filipescu, Drept International Privat, Editura Actami, Bucureti, 2002, p.504;
(2) Ibidem, p.505;
(3) A se vedea: art.471 alin.1, lit.c i e din Codul de procedur civil al Republicii Moldova;
(4) Valeriu Babr, Drept international privat, F.E.P. ,Tipografia Central, Chiinu, 2002, P.240.
Gheorghe
AMIHALACHIOAIE,
preyedintele
Baroului Avocafilor
din Republica Moldova
Pledoarii n instanJ
Onorat Instan(!
A Iost decIarat ncheiat cercetarea judectoreasc dup ce au Iost
examinate toate probeIe din dosar si ceIe prezentate de prti pe parcursuI
judecrii cauzei de nvinuire a Iui VaIeriu Pasat n comiterea inIractiunii
prevzute Ia aIin.(3) aI art.185 CP n redactia Legii din 24 martie 1961, adic
svrsirea de ctre o persoan cu naIt Iunctie de rspundere a unor acte
care depsesc n mod vdit IimiteIe drepturiIor si atributiiIor acordate prin
Iege, ce au cauzat daune n proportii considerabiIe intereseIor pubIice.
Cauza penaI de nvinuire a Iui VaIeriu Pasat este una neordinar, anume
de aceea a Iost tinta si obiectivuI muItipIeIor discutii, sub diIerite aspecte, aIe
diversiIor speciaIisti n materie de drept, ziaristi, reprezentanti ai diIeriteIor
surse de inIormare n mas, oameni poIitici din tar si strintate, Iosti si
actuaIi Iunctionari de stat de diIerit rang si aI unui sir de organisme
internationaIe.
Aceast cauz penaI a Iost tratat n mod diIerit, a Iost si este tratat
ca Iiind una poIitic, iar argumenteIe, n acest sens, sunt Ioarte diverse, eIe
baIansnd de Ia orientarea poIitic a Iui V. Pasat, ca Iiind un antiadept aI
partiduIui de guvernmnt din RepubIica MoIdova, un sustintor activ aI
opozitiei, ba chiar si un contracandidat Ia Iunctia de presedinte aI trii din
partea opozitiei si muIte aIteIe de acest IeI, opinia pubIic a Iost inIormat pe
parcursuI urmririi penaIe si aI cercetrii judectoresti si care poate Ii IinaIizat
ACJlUNlL lNCULPATULUl NU
NTRUN5C LMNTL lNFRACJlUNll
%

$
n aceast diversitate de abordare ca Iiind un reprezentant, trimis speciaI, aI Federatiei Ruse pentru sustinerea opozitiei si intereseIor poIitice aIe
Rusiei n MoIdova.
Toate acestea au dreptuI Ia viat, reiesind din importanta cauzei penaIe actuaIe, compIexitatea acesteia si Iipsa de inIormatie veridic a ceIor
ce au avut Ioc pe parcursuI aniIor dup ncheierea AcorduIui din 10.X.1997, ba mai muIt ca att, chiar si dezinIormarea opiniei pubIice, inducerea
ei n mod intentionat n eroare de ctre demnitari de stat cu Iunctii sus puse, ncepnd cu diIeriti deputati ai ParIamentuIui, reprezentanti ai
Procuraturii GeneraIe, pn Ia ziaristi, corespondenti radio si TV.
Dup toate acestea se mai ascunde uneori si atitudinea personaI a Iiecruia n parte Iat de cazuI V. Pasat, iar n aIteIe, cu privire Ia care ne-
am convins pe parcursuI urmririi penaIe si cercetrii judectoresti, au Iost persoane interesate personaI ca tranzactia cu avioaneIe MIG-29 s aib
Ioc prin diIerite Iirme intermediare, care, de pe urma aIacerii, ar Ii primit un beneIiciu de miIioane de doIari drept comision.
Este evident IaptuI c aceste Iirme conIucrau activ cu diIeriti reprezentanti ai diIeriteIor organe de stat si persoane Iizice, care, Ia rnduI Ior,
aveau un scop bine deIinit si un interes materiaI personaI enorm.
CeIe expuse, n Iinii mari, demonstreaz c aceast cauz penaI, nu prin sine nssi sau din punct de vedere juridic, este una neordinar,
compIicat, ci prin atitudinea diIeriteIor persoane interesate sau aIe aItora induse n eroare.
PunctuI cuIminant n aceast cauz penaI a Iost pus Ia 13 august 2002, cnd prim-adjunctuI ProcuroruIui GeneraI aI R.M., A. PImdeaI,
prin ordonanta sa, a dispus nceperea urmririi penaIe, anuInd ordonanteIe precedente cu privire Ia reIuzuI nceperii procesuIui penaI din
07.X.1999 si din 23.05.2002.
Ca mai apoi V. Pasat s Iie invitat si audiat n caIitate de martor de ctre diIeriti coIaboratori ai Procuraturii GeneraIe si, de Iiecare dat, Ia orice
invitatie, eI se prezenta Ir ntrziere iar adeseori din initiativ proprie teIeIona ori se prezenta Ia oIiciuI coIaboratoriIor Procuraturii GeneraIe si se
interesa de mersuI urmririi penaIe, propunndu-si propriiIe servicii de a acorda ajutor sau inIormatiiIe necesare pentru eIucidarea cazuIui.
UItima actiune de acest IeI a parvenit din partea dumneaIui cu o sptmn nainte de a Ii retinut, Ia 11 martie 2005.
Este Iiresc IaptuI ca atunci cnd o cauz penaI este pornit Ia 13.08.2002 si pn-n 11.03.2005 nu este recunoscut nici o persoan n
caIitate de bnuit, nvinuit apar dubii si muIte semne de ntrebare.
Mai muIt ca att, urmrirea penaI a Iost nceput dup cinci ani de Ia pretinseIe actiuni, dar pn n prezent s-au scurs opt ani.
Si din acest punct de vedere apar muIte semne de ntrebare Ia care pot Ii admise Ia IeI muItipIe rspunsuri. Si unuI dintre ceIe mai convingtoare
este Iegat n mod direct anume de poIitic, ct n-as vrea s ating aceast subred si deIicat probIem, dar ea vine Iogic de Ia sine.
Pe parcursuI a trei ani dup nceperea urmririi penaIe nu prea s-a Iucrat pe dosar, au Iost audiati unii martori si anexate documenteIe
reIeritoare Ia ncheierea AcorduIui si DecIaratiei din 10.X.1997, ca mai apoi, dup retinerea Iui V. Pasat, n mod urgent, s-au acumuIat n totaI
cinci voIume de materiaIe pe parcursuI a trei Iuni, deci s-a Icut n trei Iuni mai muIt Iucru dect pe parcursuI a trei ani.
La toate aceste semne de ntrebare se cere Iogic si se potriveste un singur rspuns - toate reIeIe cu V. Pasat s-au ntmpIat nu din cauza
participrii Iui Ia tranzactia de comerciaIizare a avioaneIor n ndeprtatuI an 1997, cnd dumneaIui detinea Iunctia de ministru aI aprrii, aceasta
a Iost numai un pretext si o coincident de mprejurri, dar participarea Iui Ia asa-zisuI Congres aI moIdoveniIor ce a avut Ioc n or. Moscova Ia
data de 6.03.2005, n ajunuI aIegeriIor parIamentare Ia care domnuI V. Pasat a tinut un discurs prin care si-a exprimat opinia vis-r-vis de reIatiiIe
moIdo-rusesti de uItim or, care s-au rcit si care, n opinia Iui V. Pasat, ar Ii bine s Iie uneIe de coIaborare att n domeniuI poIitic, dar mai cu
seam n domeniuI economic, Iund n considerare reIatiiIe ce s-au creat de secoIe.
Tot atunci a criticat poIitica partiduIui de guvernmnt n reIatiiIe cu Rusia, caIiIicnd-o ca Iiind nechibzuit si care poate duna att
reIatiiIor biIateraIe moIdo-ruse ct si cetteniIor moIdoveni angajati n cmpuI muncii n Federatia Rus.
La acest capitoI, V. Pasat de nenumrate ori pe parcursuI urmririi penaIe a decIarat c a participat Ia aceI Congres nu ca reprezentant sau
simpatizant aI oricrei grupri poIitice, dar a Iost invitat si a participat ca ex-ambasador aI R.M. n Rusia si a urmrit scopuI de a Ii utiI, Iiind Ia
curent cu reIatiiIe moIdo-rusesti si situatia moIdoveniIor aIIati pe teritoriuI Rusiei, pentru ameIiorarea reIatiiIor nu prea bune dintre R.M. si Rusia
din acea perioad.
DumneaIui crede, si acest Iucru nu cere demonstrare, c a Iost gresit nteIes si c aceast participare si Iuare de atitudine Ia CongresuI din 06
martie 2005 a Iost temeiuI unic de a Ii retinut, Ia 11 martie 2005, si tras Ia rspundere penaI n prezenta cauz.
Este evident c V.Pasat a Iost tratat ca oponent poIitic aI partiduIui de guvernmnt si supus msurii preventive ceIe mai severe, n Iorm de
arest, msur aIeas persoaneIor pericuIoase pentru societate si ceIor care prezint un pericoI sporit, or, personaIitatea Iui V. Pasat vorbeste
contrariuI, domnia sa este o persoan notorie, om de stiint, doctor habiIitat n istorie, membru-corespondent aI Academiei de Stiinte a R.M., ex-
ambasador, ex-ministru, bun IamiIist, ntretine un copiI minor si sotia, angajat n cmpuI muncii, cettean aI R.M., avnd IocuI permanent de trai
n mun.Chisinu, Ir antecedente penaIe.
Cu toate acestea, V.Pasat este tinut n stare de arest pn-n prezent, iar procuroruI sustine c eI este n continuare o persoan pericuIoas
pentru societate, nu este demn de ncredere, Iiindc poate s se eschiveze de Ia rspunderea penaI.
Cu regret, si instanta de judecat este de prerea procuroruIui, iar pe parcursuI cercetrii judectoresti, presedinteIe sedintei a tinut Ia partea
nvinuirii, Iapt ce poate Ii probat prin IamiIiarizarea cu continutuI procesuIui- verbaI aI sedinteIor judiciare.
La acest capitoI se reIer si interventia Iui V. Pasat pe parcursuI examinrii cauzei, cnd d-Iui a atras atentia instantei Ia continutuI ntrebriIor
presedinteIui care se maniIest n Iavoarea acuzrii, Iapt ce contravine prevederiIor art.24 CPP, Ia aIin.(2) stipuIndu-se c instanta de judecat nu
este organ de urmrire penaI, nu se maniIest n Iavoarea acuzrii sau aprrii si nu exprim aIte interese dect intereseIe Iegii, iar aIin.(3) aI
art.26 CPP stipuIeaz c judectoruI nu trebuie s Iie predispus s accepte concIuziiIe date de organuI de urmrire penaI n deIavoarea incuIpatuIui
sau s nceap o judecat de Ia ideea preconceput c acesta a comis o inIractiune ce constituie obiectuI nvinuirii.
Aici as vrea s mentionez c n RepubIica MoIdova exist o probIem Ioarte grav ce tine de independenta justitiei n generaI si a Iiecrui
judector n speciaI. Aceast opinie nu-mi apartine, dar se deduce din diIerite sondaje nationaIe si internationaIe, aceast concIuzie Iiind prezent
si n continutuI documentuIui IinaI de monitorizare a R.M. pe anuI de activitate 2004 de ctre reprezentantii ConsiIiuIui Europei, care au
mentionat ncIcarea n tara noastr a principiuIui IundamentaI de independent a justitiei, stipuIat Ia art.6 aI CEDO si care este prevzut de ctre
Constitutia R.M. si CPP.
La acest capitoI, as vrea s mai mentionez c am avut rezerve serioase chiar n momentuI n care am aIIat c aceast cauz a Iost repartizat
spre examinare tot presedinteIui Judectoriei Centru, care Ia aceI moment si pn n prezent examineaz o aIt cauz, tot de natur poIitic, n
privinta demnitariIor Primriei mun. Chisinu. n Iegtur cu acest Iapt examinarea cauzei V. Pasat nu are Ioc n termeni rezonabiIi.
Legea procesuaI penaI regIementeaz strict repartizarea cauzeIor parvenite n instant. Art.344 CPP prevede c n termen de trei ziIe
presedinteIe instantei repartizeaz cauza parvenit judectoruIui sau compIetuIui de judecat,
prin rezoIutie, n ordinea aIIabetic a numeIor acestora, iar derogarea de Ia aceast ordine
poate avea Ioc numai n cauza deregIrii grave a snttii judectoruIui cruia i revine
numruI respectiv aI dosaruIui sau n aIte temeiuri justiIicate care urmeaz s Iie argumentate
n ncheierea de transmitere a cauzei aItui judector.
&

$
As Ii vrut s m conving c prevederiIe art.344 CPP au Iost respectate si n cauza Iui V. Pasat, ns, cu regret, IucruI acesta este imposibiI, Iiindc
n Iege nu este prevzut dreptuI avocatuIui de a Iua cunostint de materiaIeIe cu privire Ia repartizarea cauzeIor penaIe spre examinare si am Iost impus
de situatie s apeIez Ia ConsiIiuI Superior aI Magistraturii pentru a rezoIva si aceast situatie, ns rspunsuI nu a parvenit pn-n prezent.
Mai muIt ca att, repartizarea cauzeIor penaIe, mai urmreste si scopuI examinrii acestora n termeni rezonabiIi ceea ce nu a avut Ioc n
cauza penaI a Iui V. Pasat, de aceea consider c a Iost ncIcat si dreptuI IundamentaI aI incuIpatuIui de a Ii judecat ntr-un termen rezonabiI,
prevzut n art.6 aI CEDO si art.20 aI CPP, conducndu-m de IaptuI c nvinuirea adus Iui V. Pasat este una simpI din punct de vedere juridic,
deoarece contine un singur episod aI nvinuirii, ncadrat n dispozitia unui singur articoI aI CP, dup voIum este o nvinuire restrns ce este
cuprins n spatiuI unei Ioi si jumtate dactiIograIiate, comportamentuI prtiIor n proces a Iost unuI adecvat cerinteIor procedurii penaIe si nu a
condus Ia tergiversarea examinrii cauzei.
Numai datorit instantei de judecat cauza penaI n privinta Iui V. Pasat s-a examinat pe parcursuI a sapte Iuni de ziIe.
Asadar, Ia 17 mai 2005, a avut Ioc sedinta preIiminar a instantei de judecat n cadruI creia s-a numit cauza spre judecare ncepnd cu data
de 27 iunie 2005, adic peste o Iun si 10 ziIe n sedint pubIic si pe o durat de pn Ia 15 iuIie 2005.
ns sedinteIe judiciare au avut Ioc Ia 27, 28, 30 iunie si 1, 4, 5, 7, 13 si 15 iuIie 2005, adic pe parcursuI a nou sedinte cu o durat ziInic de 2-
3 ore Ia care se audiau 1-3 martori, ca apoi s se amne sedinta de judecat pn Ia 09.09.2005 n Iegtur cu pIecarea n concediu a judectoruIui.
Mi-am expus deja opinia vis-r-vis de examinarea cauzei penaIe n privinta Iui V. Pasat n sedint nchis, am considerat si consider c nu au
existat temeiuriIe necesare pentru aceasta, Iiind vioIat dreptuI incuIpatuIui Ia o judecat pubIic, drept prevzut Ia art.6 aI CEDO si art.18 aI CPP.
n virtutea ceIor expuse, concIuzionez c, pe parcursuI cercetrii judectoresti, a Iost ncIcat dreptuI incuIpatuIui V. Pasat Ia un proces
echitabiI, dup cum prevede art.6 aI CEDO, si anume, c orice persoan are dreptuI Ia judecarea n mod echitabiI, n mod pubIic si ntr-un termen
rezonabiI a cauzei saIe, de ctre o instant independent si impartiaI, instituit de Iege.
Aceste stipuIri sunt regIementate si n Iegea noastr nationaI de procedur penaI, cuprinse n continutuI art.18, 20, 24, 25, 26 aIe CPP,
Iiind numite principii generaIe aIe procesuIui penaI, obIigatorii spre executare de ctre organeIe de urmrire penaI, instanteIe judectoresti,
prtiIe participante Ia proces si aIte persoane prevzute de CPP.
Acum as vrea s m reIer Ia nvinuirea adus Iui V. Pasat, nvinuire sustinut ntocmai de procuror n dezbateriIe judiciare prin aIocutiunea
rostit n Iata instantei prin care consider c incuIpatuI este vinovat de svrsirea inIractiunii prevzute Ia aIin.(3) aI art.185 CP n redactia Legii
din 24.03.1961, actiuniIe incuIpatuIui ntrunesc componenta de inIractiune enuntat si c au Iost acumuIate suIiciente probe care demonstreaz
vina acestuia.
Consider c nvinuirea adus Iui V. Pasat nu si-a gsit conIirmarea pe parcursuI urmririi penaIe si aI cercetrii judectoresti si c este
necesar emiterea unei sentinte de achitare n conIormitate cu stipuIriIe art. 390 CPP cu reabiIitarea depIin a incuIpatuIui, deoarece nu s-a
constatat existenta inIractiunii, iar actiuniIe incuIpatuIui nu ntrunesc eIementeIe unei inIractiuni.
VaIeriu Pasat, prin DecretuI PresedinteIui R.M. nr.12 din 25.01.1997, a Iost numit n Iunctia de ministru aI aprrii si, n conIormitate cu
IegisIatia n vigoare (Constitutia, Legea cu privire Ia Guvern), era n supunerea direct a prim-ministruIui, ca membru aI GuvernuIui si a presedinteIui
R.M., comandant suprem aI ConsiIiuIui Suprem de Securitate, ca membru aI acestui ConsiIiu.
La nceputuI Iunii Iebruarie 1997, a Iost invitat Ia PresedinteIe RepubIicii MoIdova si inIormat cu privire Ia contractuI de vnzare-cumprare
a avioaneIor MIG-29 ncheiat Ia 21 noiembrie 1996 ntre MinisteruI Aprrii aI R.M. cu Iirma sud-coreean. Tot atunci a Iost inIormat despre
vizita ambasadoruIui SUA n MoIdova Ia PresedinteIe trii si cu continutuI inIormatiei pe care ambasadoruI SUA i I-a transmis presedinteIui vis-
r-vis de comerciaIizarea avioaneIor MIG-29 si c acestea erau preconizate pentru Iran care se aIIa sub embargo economic totaI aI SUA, n
conIormitate cu DecretuI prezidentiaI aI SUA din 6 mai 1995.
Tot atunci a primit indicatia stoprii executrii contractuIui vizat si eIucidrii situatiei de Iapt a avioaneIor MIG-29.
Dup aceast ntrunire V. Pasat, n caIitatea sa de ministru aI aprrii, s-a IamiIiarizat cu situatia creat n juruI avioaneIor MIG-29 si, dup
cum a decIarat dumneaIui, a inIormat PresedinteIe RepubIicii, prim-ministruI prin nota inIormativ nr.306 din 2 iunie 1997 n care se indic IaptuI
c MinisteruI Aprrii a examinat propuneriIe cu privire Ia comerciaIizarea avioaneIor MIG-29 si a unei prti din utiIaj si armament si consider
oportun de a o eIectua numai prin intermediuI unor companii de stat, Ir Iirme intermediare, sustinnd n acest sens experienta bogat pe care
o posed Compania de Stat pentru exportuI si importuI armamentuIui si tehnicii miIitare 'Rosvoarujenie si a propus a interveni pe Ing
GuvernuI Rusiei n vederea acordrii asistentei n comerciaIizarea avioaneIor MIG-29.
S-au trimis scrisori n adresa prim-ministruIui Rusiei, V.Cernomrdin, a conducerii MAPO 'MIG unde V. Pasat a Iost desemnat ca
reprezentantuI prtii moIdave de a duce tratative cu privire Ia comerciaIizarea avioaneIor, ns toate eIorturiIe nu au avut succes, Rusia motivnd
reIuzuI n acordarea sprijinuIui dorit de ctre partea moIdoveneasc prin IaptuI c Rusia nssi posed si doreste s vnd asemenea avioane, dar
cu anuI de productie mai nou, mai muIt de o mie de unitti si c avioaneIe propuse de partea moIdoveneasc necesit cheItuieIi enorme pentru
restabiIirea conditiiIor tehnice, motive din care este inoportun discutia cu privire Ia participarea Rusiei Ia comerciaIizarea avioaneIor.
Tot n aceast perioad, V.Pasat, n aIar de ntruniriIe ce Ie-a avut cu prim-ministruI Rusiei, V.Cernomrdin, directoruI generaI aI MAPO
'MIG Gr.Nemov, conducerea Companiei 'Rosvoorujenie, a vizitat KazahstanuI, UzbekistanuI, BeIarus, Ucraina, Romnia, Gruzia pentru a
stabiIi potentiaIii cumprtori ai avioaneIor MIG-29, dar aceasta nu s-a ntmpIat din diverse motive si, n primuI rnd, c piata de desIacere a
acestor avioane a Iost ocupat si monopoIizat de ctre Rusia, care dispunea de un numr mare de un asemenea tip de avioane, care aveau un an
de productie mai recent, costuI era mai redus dect ceI pe care noi I propuneam, iar Rusia garanta deservirea tehnic pe o perioad anumit de
timp, 3-5 ani si aIte garantii pe care noi nu Ie puteam oIeri nici ntr-un caz.
Asa s-a creat situatia c unicuI cumprtor aI acestor avioane a rmas SUA cu care, pe parcursuI acestor Iuni, Ia IeI, se purtau negocieri.
Apare aici ntrebarea, dac era necesar comerciaIizarea avioaneIor MIG-29 si dac era obIigat V.Pasat s se ocupe de aceasta?
Rspund aIirmativ, DA! Si vreau s aduc argumente n sustinerea acestei teze.
Nimeni dintre toti cei care au avut vreo atitudine Iat de comerciaIizarea avioaneIor, am n vedere conducerea si miIitarii Brigzii mixte de
avioane de Ia MrcuIesti, membrii comisiiIor guvernamentaIe cu privire Ia comerciaIizarea avioaneIor MIG-29, ComisiiIe ParIamentare de
anchet privind moduI de comerciaIizare a avioaneIor MIG-29, Procurorii GeneraIi, Curtea de Conturi, Directia GeneraI de ControI si Revizie
a CentruIui pentru Combaterea CrimeIor Economice si Coruptiei s.a. nu au pus Ia ndoiaI oportunitatea comerciaIizrii avioaneIor MIG-29.
Despre aceasta ne-au decIarat toti martorii audiati pe parcursuI urmririi penaIe si aI cercetrii judectoresti n persoana IostiIor presedinti
ai R.M., M.Snegur si P. Lucinschi, ex-presedinteIui ParIamentuIui D.Motpan, IostuI prim-ministru I.Ciubuc si aIti martori, membrii diIeriteIor
comisii guvernamentaIe, miIitari, speciaIisti n materie.
S-a conIirmat c decizia de a comerciaIiza avioaneIe a Iost Iuat de ctre conducerea
de vrI a RepubIicii MoIdova si c MinistruI Aprrii VaIeriu Pasat a Iost numit executoruI
acestei decizii, Iapt care I obIiga pe Pasat s se supun acestei decizii.
Mai muIt ca att, exista si baza IegaI a reaIizrii deciziei de comerciaIizare a avioaneIor
MIG-29, dup cum urmeaz:
'

$
Htrarca nsiliului Suprcm ac Sccuritatc ain 1993,
Htrarca lcgiului Ministcrului Aprrii ain 23.X.1996,
Htrarca uvcrnului ain 03.01.1997, cntrascmnat ac ministrul aprrii, cnfrm prcvcacrilr art.30 al Lcgii cu privirc
la uvcrn, ministrul carc a cntrascmnat arc lligatia puncrii in aplicarc a accstci htrari,
Htrarca uvcrnului ain 17.X.1997 prin carc s-a cnfirmat lcgalitatca Acraului ain 10.X.1997.
n aIar de aceasta, n conIormitate cu prevederiIe art.12 din Legea cu privire Ia Guvern, acesta era n drept de-a adopta o astIeI de hotrre,
deoarece dispune de mputernicirea de a executa Iunctia de proprietar aI patrimoniuIui statuIui, Iiind investit cu dreptuI de a reaIiza toate eIementeIe
dreptuIui de proprietar: posesia, IoIosinta si dispozitia.
La IeI hotrriIe GuvernuIui sunt executorii pe ntreg teritoriuI R.M. si de ctre toti cettenii ce Iocuiesc pe acest teritoriu.
CeIe expuse demonstreaz obIigatiunea Iui V. Pasat de a se ocupa de comerciaIizarea avioaneIe MIG-29 n acea perioad.
Consider c a Iost stabiIit cu certitudine c toate negocieriIe cu privire Ia comerciaIizarea avioaneIor MIG-29 erau nu numai oportune, dar
si necesar de a Ii urgentate, deoarece rezerveIe tehnice aIe muItor avioane erau expirate deja, iar Ia ceIe mai noi expirau n aceI an 1997.
Cunoastem de acum cu totii c restabiIirea acestor rezerve era cu neputint din Iipsa mijIoaceIor Iinanciare Ia acest capitoI si situatia economic
diIiciI a trii n ntregime.
Necesitatea urgentrii comerciaIizrii a Iost conIirmat de majoritatea absoIut a martoriIor audiati pe parcursuI cercetrii judectoresti,
aducnd drept argument si exempIu ceIe sase avioane rmase Ia MrcuIesti din 1997 pn-n prezent, ceIe care nu au Iost comerciaIizate pe
parcursuI a opt ani de ziIe, si care acum pot Ii utiIizate doar Ia metaI uzat.
Am Icut o anaIiz a acestei situatii de urgent a comerciaIizrii avioaneIor MIG-29 din motivuI de a constata c n acea perioad a anuIui
1997 s-a creat o situatie de extrem necesitate si toti cei ce aveau atitudine Iat de comerciaIizarea acestor avioane actionau n conditii de extrem
necesitate si urmreau scopuI reaIizrii ct mai rapide a avioaneIor deoarece era Iips de concurenti Ia cumprarea Ior, iar costuI avioaneIor scdea
pe zi ce trece.
Pe parcursuI negocieriIor cu unicuI potentiaI cumprtor, DepartamentuI SUA aI Aprrii, s-a urmrit scopuI de a comerciaIiza, ct mai
IavorabiI pentru RepubIica MoIdova, aceste avioane, s-a purces chiar si Ia reIuzuI comerciaIizrii avioaneIor Ia suma de 40 miIioane de doIari
SUA, ca apoi s Iie acceptat propunerea prtii americane sub diIerite aspecte Ia indicatia direct a presedinteIui trii, P.Lucinschi, care a
mrturisit n instanta de judecat c aceast indicatie i apartine si c att eI ct si prim-ministruI impIicit presedinteIe ParIamentuIui erau
constienti c aceasta este unica sans de a comerciaIiza avioaneIe si c prin vnzarea acestora SUA, RepubIica MoIdova capta un partener de
ncredere pe arena poIitic si economic internationaI si c imaginea pe care o va cpta MoIdova dup aceasta va Ii una greu de echivaIat cu
pretuI tuturor avioaneIor si armamentuIui comerciaIizat cndva.
Deci, hotrrea de a comerciaIiza avioaneIe MIG-29 nu-i apartinea ministruIui aprrii, V. Pasat, cci dumneaIui practic nu Iua asemenea
hotrri, iar dac ar Ii Iuat o astIeI de hotrre, nu putea Ii reaIizat Iiind imediat anuIat de conducerea statuIui, dac aceasta nu era de acord cu
aceast hotrre.
Acest Iucru a Iost conIirmat de ctre toti martorii audiati de ctre instanta de judecat, ex-conductorii R.M., care au caIiIicat aceast
hotrre de a comerciaIiza avioaneIe MIG-29, una politic, n primuI rnd, si apoi ca una economic, aspect care i interesa pe Iiecare, Iund n
considerare situatia economic depIorabiI din tar.
Toti ex-conductorii trii au decIarat c R.M. era Ia nceputuI statutuIui de stat independent, putin cunoscut pe arena internationaI, Iiind un
stat mic si sIab dezvoItat economic, nu prezenta interes ca partener poIitic si economic pe pIan internationaI, nu era membru aI muItor organisme
internationaIe etc. si atunci cnd SUA i-a propus R.M. coIaborare, a Iost un bun priIej pentru noi din toate puncteIe de vedere si c ar Ii Iost o mare
greseaI poIitic, dac ratam aceast sans.
Si dac noi, mpreun cu DVS., astzi, punem Ia ndoiaI decizia poIitic a StatuIui MoIdova, noi nsine comitem o eroare poIitic, Iiindc,
deocamdat, nimeni nu s-a expus mpotriva oportunittii dezvoItrii reIatiiIor cu SUA, din contr, cu totii am saIutat aceast ans, cci pn Ia
urm a Iost si este cu adevrat o sans de a nchega reIatii Iructuoase de parteneriat cu o asemenea putere mondiaI cum sunt StateIe Unite aIe
Americii.
Si mai muIt ca att, Iiind juristi, nteIegem Ioarte bine c nu suntem n drept s punem n discutie si s dm apreciere cursuIui poIitic aI
statuIui Ia orice etap de dezvoItare, stiind Ioarte bine c aceasta nu tine de competenta instantei judectoresti, dar de competenta ParIamentuIui,
aIegtoriIor prin reIerendum.
n nvinuirea adus Iui V. Pasat se trece cu vederea Iatura poIitic a tranzactiei ncheiate cu SUA si se pune accentuI pe Iatura juridico-
economic, s-au gsit si s-au nominaIizat incIusiv acteIe normative pe care, Ia prerea acuzrii, Ie-ar Ii ncIcat incuIpatuI.
n acest sens, s-a Icut trimitere Ia art.10 din Legea nr.966-XII din 17.03.1992- 'u privirc la frtclc armatc si art.56 din Legea nr.1217-
XIII din 25.06.1997 'u privirc la prgramul ac privati:arc pcntru anii 1997-1998, care interzic vnzarea-cumprarea bunuriIor destinate
ForteIor Armate Ir ca IisteIe acestora s Iie aprobate de ParIament si numai conIorm unui ReguIament, de asemenea aprobat de ParIament.
Cunoastem cu totii prevederiIe acestor Legi, dar mi permit s nu Iiu de acord cu nvinuirea adus Iui V.Pasat, Iiindc dumneaIui nu a
ncIcat stipuIriIe acestor Iegi din motiv c nu eI a comerciaIizat avioaneIe MIG-29 ca Iiind Iunctionar de stat, dar acest Iucru I-a Icut anume
StatuI, obIigndu-I pe V.Pasat s execute o hotrre Iuat Ia niveI de stat, avioaneIe comerciaIizate nu apartineau cu drept de proprietate MinisteruIui
Aprrii, ci StatuIui RepubIica MoIdova, iar aceste bunuri au Iost destinate ForteIor armate si, n art.10 aI Legii cu privire la jorfele armate, se
stipuIeaz c bunuriIe statuIui nu pot trece n proprietate privat ori coIectiv si nu pot Ii obiect aI vnzrii-cumprrii.
Aici nu se interzice statuIui, care posed dreptuI de proprietar, n conIormitate cu prevederiIe art.12 din Legea cu privire la Cuvern, s-si
exercite mputerniciriIe de proprietar cu eIementeIe saIe de posesie, IoIosint si dispozitie.
Despre aceasta ne vorbeste si Legea cu privire la Programul de Privatizare pe anii 1997-1998, care interzice vnzarea patrimoniuIui nu ceI
ce apartinea MinisteruIui Aprrii, si c aceasta se eIectueaz n temeiuI ProgramuIui de Privatizare conIorm unui reguIament si unor Iiste
aprobate de ParIament.
Prin aceast Lege, ParIamentuI a stabiIit modaIitatea vnzrii acestui patrimoniu, dar nu interzicerea comerciaIizarea Iui.
Se stie c IegiIe R.M. intr n vigoare, dup reguIa generaI, din momentuI pubIicrii Ior n MonitoruI OIiciaI.
De aceea, ProgramuI de Privatizare pe anii 1997-1998 din 25 iunie 1997 a Iost pubIicat n MonitoruI OIiciaI Ia 11.09.1997 iar ReguIamentuI
privind moduI de comerciaIizare a tehnicii miIitare de care dispune ForteIe Armate aIe RepubIicii MoIdova din 17.02.1999 a Iost pubIicat Ia
23.03.1999.
Deci, dac ne conducem dup Iogica autoruIui nvinuirii, atunci pn Ia 23 martie 1999
RepubIica MoIdova nu avea dreptuI s ncheie nici un contract cu privire Ia vnzarea-cumprarea
tehnicii miIitare, iar n caz c asa contracte se ncheiau eIe puteau Ii recunoscute nuIe de ctre
instanteIe judectoresti economice, Ia cererea organeIor abiIitate sau a ProcuroruIui GeneraI.

$
Este stiut IaptuI c AcorduI din 10.X.1997 ncheiat ntre MA aI RM si DepartamentuI Aprrii SUA nu a Iost contestat de nimeni, nu a Iost
recunoscut nuI, deci este n vigoare si are putere juridic pentru ambeIe prti contractante pn cnd acest contract nu va Ii executat integraI. Este
cIar c acest Iucru a avut Ioc n Iuna octombrie 1997, iar astzi se pune Ia ndoiaI nu contractuI n sine, nu IegaIitatea Iui, Iiindc eI nu a Iost
recunoscut nuI de instanteIe judectoresti competente, si nici nu se pomeneste de eIecteIe care pot surveni n caz c o instant judectoreasc din
RepubIica MoIdova ar pronunta o hotrre prin care ar recunoaste c acorduI din 10.X.1997 a Iost ncheiat prin ncIcri IIagrante aIe IegisIatiei
RepubIicii MoIdova n vigoare Ia momentuI ncheierii acestui contract si c, n rezuItatuI acestuia, i s-a cauzat statuIui prejudiciu.
Care ar Ii atunci reactia ceIeiIaIte prti contractante SUA?
Pot demara n continuare reIatiiIe moIdo-americane pe pIan internationaI?
Aceast ntrebare Iireasc apare Ia Iiecare dintre cettenii constienti de urmriIe ce pot surveni prin recunoasterea de ctre instanta de
judecat a ncIcriIor IegisIatiei Ia ncheierea AcorduIui din 10.X.1997, invocate de partea acuzrii si este evident c anume Dumneavoastr,
onorat instant, aveti si veti purta responsabiIitatea pentru toate urmriIe negative posibiIe de pe urma pronuntrii unei sentinte de condamnare
a Iui V.Pasat.
Am accentuat acest moment, nedorit, de a aprea n reIatiiIe moIdo-americane si am Icut acest Iucru ca cettean aI acestei tri si c nu
doresc schimbarea reIatiiIor ntre aceste dou state n ru, care poate avea Ioc n cazuI n care instanta de judecat va Ii de acord cu pozitia acuzrii,
n acest caz, eu consider c mi-am Icut misiunea de cettean aI StatuIui R.M.
Dar s revenim Ia aspectuI juridic aI AcorduIui din 10.X.1997, pe care I consider ncheiat n strict conIormitate cu IegisIatia n vigoare Ia
aceI moment.
Vreau n speciaI s atrag atentia instantei de judecat si s accentuez c partea acuzrii nu a mentionat intentionat pe parcursuI urmririi
penaIe si aI cercetrii judectoresti, nu a nominaIizat n ordonanta de punere sub nvinuire si n rechizitoriu AcorduI ntre DepartamentuI Aprrii
aI SUA si MinisteruI Aprrii aI R.M. cu privire Ia cooperarea n domeniuI prevenirii proIiIerrii armeIor de distrugere n mas si promovrii
aprrii si reIatiiIor miIitare, ncheiat Ia 23 iunie 1997, prin care prtiIe si-au exprimat dorinta si obIigatiunea de a IaciIita apIicarea MemorandumuIui
cu privire Ia aprare si reIatiiIe miIitare dintre DepartamentuI Aprrii aI SUA si MinisteruI Aprrii aI R.M. din 4.XII.1995 si ComunicatuIui
comun cu privire Ia reIatiiIe de aprare si miIitare moIdo-americane pe viitor din 30.01.1995, de a preveni transIeruriIe si transporturiIe neautorizate
de arme nucIeare bioIogice si chimice precum si tehnoIogie, materiaIe si cunostinte n domeniuI acestor tipuri de arme si n aIte domenii asupra
crora prtiIe vor conveni n scris, iar dup cum prevede art.5 aI acestui Acord, prtiIe vor ncheia aranjamente si acorduri de apIicare n vederea
ndepIinirii prevederiIor acestui Acord din 23.06.1997.
Acest Acord a intrat n vigoare odat cu semnarea Iui, adic Ia 23.06.1997, si va rmne vaIabiI timp de cinci ani.
Anume din acest motiv s-a tinut n tcere existenta acestui Acord, anume din motivuI c eI a intrat n vigoare naintea Legii nr. 1217-XIII
din 25..1997 cu privire la programul de privatizare pentru anii 1997-1998, care a intrat n vigoare, dup cum am mai reIatat, Ia 11.09.1997.
AcorduI din 23.06.1997 este un tratat internationaI interdepartamentaI si corespunde tuturor rigoriIor prevzute de IegisIatia internationaI
Iat de acest tip de tratate si de Legea RepubIicii MoIdova privind moduI de ncheiere, apIicare, ratiIicare si denuntare a tratateIor, conventiiIor si
acorduriIor internationaIe nr.1137-XII din 04.08.1992 si metodicii acestora prevzut n anexa acestei Iegi.
Cunoastem Ioarte bine prevederiIe art.4 si art. 8 aIe Constitutiei R.M., precum si htrarca urtii nstitutinalc nr.55 ain 14 ctmlric
1999 privina intcrprctarca unr prcvcacri alc art.4 ain nstitutia P.M., prin care se oIer prioritate IegisIatiei internationaIe Iat de cea nationaI.
De aceea AcorduI din 23.06.1997 avnd statut de acord internationaI are prioritate Iat de Legea din 25.06.1997 intrat n vigoare Ia
11.09.1997 u privirc la prgramul ac privati:arc pcntru anii 1997-1998 si, n Iegtur cu aceasta, absoIut IegaI a Iost ncheiat acorduI din
10.X.1997, care, vreau s accentuez si s atrag atentia, se numeste `Acra ac rcali:arc intrc Ministcrul Aprrii al PM i Icpartamcntul Aprrii
al SUA privina cpcrarca in amcniul unr pricctc ac prcvcnirc a prlifcrrii armclr ac aistrugcrc in mas, dup cum se nteIege din
continutuI introducerii Ia acest Acord, eI a Iost ncheiat n baza si n scopuI impIementrii AcorduIui dintre prti din 23 iunie 1997 si c toate
activittiIe care cad sub incidenta acestui Acord vor avea Ioc conIorm cIauzeIor AcorduIui dintre prti ncheiat Ia 23 iunie 1997 (vezi art.3 aI
AcorduIui din 10.X.1997).
Vreau s mentionez c, Ia 10.X.1997, ministruI aprrii, V. Pasat, avea depIine puteri din partea GuvernuIui R.M. pentru semnarea AcorduIui
de impIementare ntre MinisteruI Aprrii aI R.M. si DepartamentuI Aprrii aI SUA privind cooperarea n domeniuI unor proiecte de promovare
a prevenirii proIiIerrii armeIor de distrugere n mas, depIine puteri certiIicate de ctre MinisteruI AIaceriIor Externe aI R.M. Ia 10.X.1997, n
depIin concordant cu prevederiIe Legii privind moduI de ncheiere a tratateIor, conventiiIor si acorduriIor internationaIe nr. 1137-XII din
04.08.1992.
Mai muIt ca att, pe tot parcursuI negocieriIor si ncheierii AcorduriIor si DecIaratiei Comune, V. Pasat raporta n scris (vezi noteIe inIormative
ncepnd cu 06.06.1997 si terminnd cu 01.XII.1997) si verbaI PresedinteIui RM, PresedinteIui ParIamentuIui, Prim - ministruIui si toate conditiiIe
AcorduIui din 10.X.1997 au Iost negociate si aprobate de ctre conducerea de vrI si Ia indicatia direct a PresedinteIui |rii, P.Lucinschi, a Iost
semnat AcorduI din 10.X.1997 n Iorma Iui IinaI (vezi nota inIormativ nr.11/675 din 13.X.1997 pe numeIe ceIor trei conductori de vrI ai
trii). Aceste note inIormative erau ntocmite nemijIocit pe parcursuI negocieriIor cu partea american si redau starea de Iapt a situatiei care a avut
Ioc n reaIitate si Ia care a participat direct nu numai V. Pasat, ca ministru aI aprrii aI R.M., dar si ceiIaIti actori, care sunt reprezentantii
DepartamentuIui Aprrii aI SUA si conducerea de vrI a R,M.
Aceste note inIormative nu pot Ii suspectate c ar denatura reaIitatea, deoarece atunci, n anuI 1997, cnd au Iost ntocmite si semnate de
ctre V.Pasat, uItimuI nu urmrea nici un scop n aIar de redarea adecvat si reaI a tot ce are Ioc pe parcursuI negocieriIor, atunci nimeni nu era
inIIuentat de careva circumstante ce tin de cauza penaI actuaI si V.Pasat nu avea scopuI de aprare contra unei nvinuiri aduse de cineva.
n toate aceste note inIormative se contine puruI adevr, toate IucruriIe au Iost numite direct si numai cum au avut Ioc n reaIitate.
S-a reIatat n aceste rapoarte pe numeIe ceIor trei conductori de vrI ai statuIui RepubIica MoIdova c suma ceIor 21 avioane MIG-29 a Iost
negociat Ioarte insistent si c V.Pasat nu era de acord cu ceIe 40 mIn. de doIari SUA propuse de partea american si c decizia IinaI i-a apartinut
PresedinteIui RepubIicii, dIui P. Lucinschi, care, Iiind audiat n caIitate de martor, a conIirmat acest Iapt n toate ceIeIaIte Ia care a Icut reIerint.
V.Pasat n aceste note inIormative a reIatat n sedinta judiciar cnd, cu Iux de amnunte, a Imurit, Ioarte expIicit, toate ceIe ce au avut Ioc pe
parcursuI negocieriIor si ncheierii AcorduriIor din 23.06.1997 si 10.10.1997.
Toti martorii audiati Ia propunerea procuroruIui si a aprrii, toate materiaIeIe anexate Ia cauza penaI au conIirmat n tot decIaratiiIe Iui V.
Pasat si nu au Iost aduse de ctre acuzatoruI de stat probe care ar Ii demonstrat c V. Pasat, n Iunctia sa de ministru aI aprrii, si-a depsit
atributiiIe saIe de serviciu si care anume, Iapt prin care ar Ii cauzat prejudiciu materiaI considerabiI intereseIor pubIice.
Asemenea probe nu au Iost prezentate instantei judiciare dintr-un singur motiv - c eIe
Iipsesc si Iipsesc dintr-un singur temei Iipseste Iapta cuIpabiI n reaIitate si n actiuniIe Iui
V. Pasat.
n ordonanta de punere sub nvinuire si rechizitoriu s-a indicat c V. Pasat, Iiind n
Iunctia de ministru aI aprrii aI RM, si-a depsit vdit atributiiIe saIe de serviciu, cu toate c

$
nu se concretizeaz n ce const aceast depsire si de aceea pot decIara c nu au Iost depsite aceste atributii, iar n ceea ce priveste ncheierea
prin semnare a AcorduIui din 10.X.1997 am demonstrat cu Iux de amnunte c V. Pasat a avut depIine puteri din partea GuvernuIui RM s
semneze acest Acord si c aceste mputerniciri au Iost deIegate de ctre MAE n depIin concordant cu IegisIatia n vigoare.
Aceste mputerniciri au Iost executate ntocmai de V. Pasat si nu aIteIe neprevzute de MAE.
Numai n cazuI n care V. Pasat ar Ii svrsit uneIe actiuni, mputerniciri care nu erau prevzute de ctre MAE se putea vorbi despre
depsirea atributiiIor acordate de ctre statuI R.M., dar nu se putea aIirma si n aceI caz c dumneaIui a depsit atributiiIe de serviciu, Iiindc
acestea sunt cu toate aparte, de aIt gen si nu se reIer Ia cazuI AcorduIui din 10.X. 1997 care a Iost semnat n numeIe GuvernuIui si aceasta nu tinea
de atributiiIe de serviciu aIe MinisteruIui Aprrii.
Mai este nvinuit V. Pasat cum c eI a cauzat daune n proportii considerabiIe intereseIor pubIice n urma depsirii n mod vdit a IimiteIor
drepturiIor si atributiiIor acordate prin Iege.
As putea repIica acestei nvinuiri printr-o singur Iraz: V. Pasat, n func(ia sa de ministru al aprrii, nu yi-a depyit drepturile yi
atribu(iile de serviciu acordate prin lege, el nu a cauzat prin ac(iunile sale prejudiciu intereselor publice yi c lipseyte legtura de
cauzalitate dintre ac(iuni yi rezultatele acestora.
ns, consider c aceast probIem, ce tine de vaIoarea costuIui avioaneIor MIG-29 Ia momentuI ncheierii AcorduIui din 10.X.1997 merit
o atentie si abordare mai detaIiat, Iiindc n baza sumei de 40 miIioane de doIari SUA ce reprezint evaIuarea costuIui a 21 avioane MIG-29 s-
au adus diIerite argumente, dintre ceIe mai diverse, si chiar s-a ajuns Ia nvinuirea de tipuI c cineva, n primuI rnd, V. Pasat a nsusit o bun parte
din suma pe care DepartamentuI Aprrii aI SUA ar Ii pItit-o pentru avioaneIe comerciaIizate si c aceast sum a Iost transIerat n diIerite
conturi aIe unor Iirme din strintate.
Anume de aceste motive s-a condus ParIamentuI Ia 15.X.1998 cnd a creat o comisie de anchet Iormat din deputati ai diIeriteIor Iractiuni
parIamentare n Irunte cu deputatuI Iurie Rosca si care, pn Ia urm, s-a convins, Iapt indicat cu certitudine n raportuI su din 9 decembrie 1998,
c nu pune Ia ndoiaI oportunitatea tranzactiei si suma de 40 miIioane doIari SUA pltit de ctre DepartamentuI Aprrii aI SUA, si c nu se are
nici un temei s se nainteze pretentii acestuia sau c aceast sum a Iost una necorespunztoare costuIui si pretuIui reaI de piat din acea perioad.
Apoi, prin hotrrea ParIamentuIui din 11 apriIie 2002 a Iost creat o aIt comisie parIamentar de anchet n Irunte cu deputatuI V.Misin.
n raportuI acestei comisii iarsi a recunoscut, c probIema comerciaIizrii avioaneIor MIG-29 a Iost tot timpuI Ia ordinea de zi a conducerii
poIitice si miIitare a RM, Iund n considerare costuI nsemnat aI acestora si c AcorduI din 10.X.1997 si DecIaratia Comun din aceeasi dat au
Iost n cea mai mare msur un act poIitic care a urmrit scopuI consoIidrii pozitiei si imaginii R.M. pe pIan internationaI, dezvoItarea reIatiiIor
de Iung durat si coIaborarea cu SUA, care se vor ntruchipa n primirea n viitor a ajutoareIor Iinanciare substantiaIe si sustinerea pe arena
internationaI a R.M. n procesuI de integrare n structuriIe economice si poIitice internationaIe, aderarea Ia pactuI de stabiIitate.
Si aceast Comisie ParIamentar nu a gsit vaIoarea avioaneIor MIG-29 estimat Ia 40 miIioane doIari SUA una ce nu corespunde pretuIui
reaI de piat.
La acest capitoI se poate vorbi Ioarte muIt, deoarece ncepnd cu anuI 1992, adic dup procIamarea independentei R.M., cnd n dotarea
Armatei NationaIe au rmas de Ia Iosta Uniune Sovietic avioaneIe de tip MIG-29, a aprut si probIema utiIizrii Ior, iar din anuI 1993 s-a Iuat
hotrrea c aceste avioane nu pot Ii utiIizate de ctre ForteIe Armate aIe RM, Iiindc Iipseste spatiuI aerian necesar pentru IoIosirea acestora si
c este mai IavorabiI a Ie comerciaIiza.
Apoi, a urmat necesitatea urgentrii comerciaIizrii acestor avioane din motivuI c expirau rezerveIe tehnice, prevzute pe un termen de
nou ani din momentuI producerii.
Aceast rezerv tehnic putea Ii restabiIit, ns, pentru Iiecare avion era necesar de investit de Ia 3 Ia 5 miIioane de doIari SUA si era evident
c R.M. nu putea s-si permit acest Iucru.
Despre toate aceste probIeme se stia si se discuta Ia diIerite niveIuri, dar, cu toate acestea, Ia negocieri se urmrea scopuI de a primi n contuI
acestor avioane o sum ct se poate de mare.
Acest scop I-a urmrit si domnuI V.Pasat n tot cursuI negocieriIor cu privire Ia comerciaIizarea avioaneIor MIG-29.
Despre aceasta vorbesc Ioarte convingtor msuriIe ntreprinse de ctre V.Pasat din momentuI n care a primit indicatia PresedinteIui
RepubIicii MoIdova, domnuI P. Lucinschi, cu privire Ia gsirea potentiaIiIor cumprtori.
Anume Ia initiativa dumneaIui a Iost adresarea PresedinteIui P. Lucinschi ctre prim-ministruI Rusiei, V. Cernomrdin, tot atunci ministruI
aprrii aI RM s-a adresat pentru acordarea ajutoruIui n reaIizarea avioaneIor Ia MAPO-MIG, apoi diverseIe ntruniri cu diIeriti demnitari de stat
ai Rusiei, KazahstanuIui, UzbekistanuIui, BeIarus, Ucrainei, Gruziei, Romniei etc. si toate acestea cu un singur scop a comerciaIiza avioaneIe
MIG-29 ct mai avantajos pentru RepubIica MoIdova, obtinnd de pe urma aIacerii o sum ct mai mare n bugetuI trii.
Pn Ia urm, am mai reIatat acest Iucru, a rmas un singur potentiaI cumprtor DepartamentuI Aprrii aI SUA cu care s-au purtat
negocieri pe parcursuI a mai bine de 6 Iuni si aceasta tot cu scopuI de a obtine o sum ct mai mare pentru comerciaIizarea avioaneIor.
Despre aceasta ne demonstreaz Ioarte convingtor continutuI noteIor inIormative nr.11/341 din 09.06.1997 si nr.11/365 din 16.06.1997 pe
numeIe PresedinteIui RepubIicii si prim-ministruIui, n care V. Pasat a adus Ia cunostint prtii americane dezacorduI su cu suma propus de
ctre aceasta pentru comerciaIizarea avioaneIor MIG-29 si c suma nu este convenabiI pentru RepubIica MoIdova n Iegtur cu situatia sociaI-
economic grea n care se aII.
Din iunie pn n 30 septembrie 1997, domnuI V. Pasat a tot purtat negocieri cu diIeriti reprezentanti ai DepartamentuIui Aprrii si ai
Ambasadei SUA n MoIdova insistnd Ia o sum mai mare pentru comerciaIizarea avioaneIor MIG-29 si, dup numeroase ntruniri si discutii, Ia
30.09.1997 V.Pasat a inIormat partea american despre hotrrea conducerii RepubIicii MoIdova de a accepta propuneriIe acesteia cu privire Ia
procurarea a 21 avioane MIG-29 Ia pretuI de 40 miIioane doIari SUA si a bunuriIor propuse cu exceptia a dou avioane miIitare de transport S-
130 si c decizia Iuat de conducerea RepubIicii nu a Iost de Ioc usoar, deoarece RM pierde muIti cumprtori, care sunt gata s pIteasc o sum
mai mare de bani n numerar, dar pentru noi este important IaptuI mentinerii reIatiiIor traditionaIe de coIaborare si parteneriat dintre MoIdova si
SUA (vezi nota inIormativ nr.11/651 din 2.X.1997).
Acestea sunt doar cteva secvente din muIte aIteIe ce au avut Ioc pe parcursuI negocieriIor cu privire Ia pretuI comerciaIizrii avioaneIor
MIG-29 Ia care a participat V.Pasat si care demonstreaz Ir echivoc c V. Pasat a urmrit scopuI si a Iuat toate msuriIe necesare care au depins
de eI ca avioaneIe s Iie comerciaIizate Ia o sum ct mai convenabiI si ct mai ridicat.
ns acest Iucru nu a depins de V.Pasat, pn Ia urm, pretuI deIinitiv si conditiiIe AcorduIui din 10.X.1997 au Iost stabiIite de ctre
conducerea de vrI a RM si ministruIui aprrii, V. Pasat, i-a revenit doar roIuI de executor, acest Iucru s-a ntmpIat Ia indicatia direct a
presedinteIui P. Lucinschi si avnd depIineIe puteri din partea GuvernuIui RM, eIiberate n
conIormitate cu IegisIatia n vigoare Ia aceI moment de ctre MAE.
Toate acestea mi permit s aIirm c n actiuniIe Iui V.Pasat pe parcursuI negocieriIor si
semnrii AcorduIui din 10.X.1997 cu privire Ia comerciaIizarea ceIor 21 avioane MIG-29, nu se
contin eIementeIe niciunei inIractiuni prevzute de CP aI RM, deoarece nu a Iost vioIat IegisIatia

$
n vigoare, care regIementa modaIitatea ncheierii acestui tip de acord si, de rnd cu aceasta, intentia Iui V. Pasat exprimat prin noteIe inIormative
adresate conducerii de vrI a RM denot n acest sens, odat n pIus, Iipsa componentei de inIractiune n actiuniIe Iui V. Pasat si intentia de Iapt
a ex-ministruIui aprrii V. Pasat.
Da, pot primi reprosuri Ia capitoIuI stabiIirii pretuIui de comerciaIizare a avioaneIor MIG-29, deoarece acest subiect a Iost n discutia
permanent a diIeriteIor comisii guvernamentaIe pe parcursuI aniIor 1996-1997, diIerite comisii au avut diverse opinii, chiar s-a si ncheiat
contractuI de vnzare-cumprare a acestor avioane cu Iirma sud-coreean din 21.XI.1996 Ia pretuI de 93,5 miIioane doIari SUA pentru toate ceIe
27 de avioane, s-a ajuns Ia o nteIegere cu o aIt Iirm 'Intora (vezi protocoIuI sedintei Comisiei guvernamentaIe din 04.02.1997), dar acestea au
Iost numai tentative de a comerciaIiza avioaneIe. n aceste dou cazuri si aIteIe simiIare totuI avea Ioc prin intermediari, crora trebuia s Ii se
pIteasc comisionuI n sum de 3-9 mIn. miIioane doIari SUA, s-a negociat si conditia de a eIectua reparatia capitaI a avioaneIor pn Ia
comerciaIizarea Ior, anume din acest motiv ceIe mai noi sase avioane MIG-29 au Iost transportate n or. Baranovici, BeIarus care asa si nu au Iost
reparate din Iipsa mijIoaceIor Iinanciare, deoarece aceast reparatie impunea sume mari care echivaIu cu ceI putin 3,5 mIn. doIari SUA pentru
Iiecare avion.
Este absoIut cIar c nu se dispunea de mijIoace Iinanciare pentru a restabiIi resurseIe tehnice si miIitare aIe acestor avioane si atunci toate
intentiiIe bune aIe tuturor comisiiIor guvernamentaIe, speciaIistiIor miIitari, IunctionariIor de stat si aIe conducerii RepubIicii rmneau numai
niste doIeante nereaIizate.
Si atunci s-a actionat n conIormitate cu reaIittiIe ce Ie-a dictat piata de desIacere a acestor avioane, conditii pe care Ie-am expus deja.
Mai muIt ca att, trebuie mentionat c economia MoIdovei este o economie de piat si de aceea s-a stipuIat aceast notiune si n Constitutia
RepubIicii MoIdova.
Din acest punct de vedere, nu pot si nu puteau exista preturi Iixe Ia avioaneIe MIG-29, de aceea este absoIut gresit opinia acuzrii, cnd
n ordonanta de nvinuire si rechizitoriu se indic un pret n vaIoare totaI de 95 718 000 doIari SUA, conIorm estimriIor eIectuate Ia situatia
din 10.X.1997, iar aceste estimri si caIcuIe rezuIt din rspunsuI dat de ctre unii angajati Ia MAPO-MIG Ia demersuI Procuraturii GeneraIe
a R.M., unde speciaIistii acestei companii si-au expus opinia vis-r-vis de pretuI posibiI aI comerciaIizrii avioaneIor MIG-29 n conditiiIe
Rusiei, cu angajamenteIe supIimentare de asistent tehnic si garantii acordate numai de Rusia si n continutuI acestui rspuns s-a remarcat,
c aceste estimri sunt vaIabiIe numai pe teritoriuI Rusiei si, evident, nu poate Ii recunoscut document procesuaI vaIabiI pentru soIutionarea
cauzei penaIe de nvinuire a Iui V. Pasat n RM.
Tot n aceeasi ordine de idei, adic pentru estimarea vaIorii de comerciaIizare a avioaneIor MIG-29 m-am adresat cu o interpeIare n caIitate
de avocat si parte egaI cu procuroruI, Iiind investit de Iegea procesuaI penaI cu drepturi si posibiIitti egaIe pentru sustinerea pozitiei aprrii,
iar instanta de judecat pune Ia baza sentintei numai aceIe probe Ia cercetarea crora prtiIe au avut acces n egaI msur, dup cum este stipuIat
n aIin. (3) aI art. 24 CPP.
Aceast interpeIare a Iost adresat directoruIui generaI aI MAPO-MIG, Ia care am primit n moduI prevzut de IegisIatia procesuaI penaI
rspunsuI oIiciaI semnat si conIirmat incIusiv prin documente postaIe, puse Ia dispozitia instantei de judecat.
Consider c anume rspunsuI Ia interpeIarea mea este un document juridic, ce corespunde tuturor rigoriIor prevzute de CPP aI RM, poate
servi ca prob n cauza penaI de nvinuire a Iui V.Pasat si urmeaz a Ii pus Ia baza sentintei judiciare. ConIorm acestui document, costuI unui
avion MIG-29 pentru comerciaIizare este cu muIt mai mic dect ceI din AcorduI din 10.X.1997.
Mai muIt ca att, ca s m conving personaI de costuI reaI aI avioaneIor MIG-29 n perioada comerciaIizrii acestora n anuI 1997, m-am
adresat cu o aIt interpeIare ctre organuI ceI mai experimentat aI Federatiei Ruse, care, pe parcursuI muItor ani, a acumuIat o experient bogat
n ceea ce priveste comerciaIizarea tehnicii miIitare si a avioaneIor n cauz, cunoste acest Iucru nu din auzite si nu poate gresi n probIema
stabiIirii costuIui.
Aceast organizatie este una stataI si se numeste u!VH 'Rosoboronoexport si care a conIirmat costuI unui avion MIG-29 n sum de
200-300 mii doIari SUA n anuI 1997, cost numit si de PCK 'MIG.
VaIoarea avioaneIor MIG-29 apreciat de ctre aceste dou organizatii de Stat din Federatia Rus nu poate Ii contestat, deoarece acestea
sunt ceIe mai experimentate dou organizatii si mai competente n probIema comerciaIizrii tehnicii miIitare ca Iiind productor si exportator.
n aIar de acest pret prevzut oIiciaI n Acord, DecIaratia Comun a MinisteruIui Aprrii aI RM si DepartamentuI Aprrii aI SUA,
ncheiat tot Ia 10.X.1997, mpreun cu AcorduI si care prevede Iurnizarea ctre MinisteruI Aprrii aI RM si agentiIor civiIi din cadruI
GuvernuIui RM, pe gratis, diIerite bunuri materiaIe n sum ce depseste de muIte ori costuI estimat n Acord pentru comerciaIizarea ceIor 21
avioane MIG-29, nu este recunoscut parte component a AcorduIui si aceast probIem a Iost obiectuI discutiiIor aprinse n cadruI negocieriIor,
cnd partea moIdeneasc, reprezentat prin V.Pasat si membrii comisiei respective insist asupra incIuderii DecIaratiei Comune ca parte
component a AcorduIui.
De Iacto, aceast DecIaratie este parte component a AcorduIui, dar nu are continutuI unui acord, ns partea american si onoreaz
promisiuniIe, cu exceptia primuIui Iot de ajutor umanitar, care a Iost contestat de Comisia GuvernamentaI creat prin hotrrea GuvernuIui
din 17.X.1997 si datorit actiuniIor de protest aIe acesteia, cazuri de aceI IeI nu s-au repetat, iar bunuriIe si ajutoareIe Iinanciare obtinute si
care continu s mai soseasc si n prezent sunt estimate de ctre Curtea de Conturi, Directia GeneraI de ControI si Revizie a CCCEC,
MinisteruI Aprrii, iar uneIe ajutoare nici n-au Iost Iuate Ia evident si nu se duce evidenta strict, n sume impuntoare ce depsesc cu muIt
suma primit conIorm AcorduIui din 10.X.1997 pentru avioaneIe reaIizate.
Aceste ajutoare umanitare, tehnice, miIitare au nceput s parvin n RepubIica MoIdova anume dup ncheierea AcorduIui si DecIaratiei
Comune din 10.X.1997, cu toate c pn Ia aceasta au mai Iost ncheiate un sir de aIte acorduri, ca ceI din 21.03.1994 dintre GuvernuI SUA si
GuvernuI RM cu privirc la cpcrarca in vcacrca facilitrii acrarii ac asistcnt, ntre MinisteruI Aprrii aI RM si DepartamentuI Aprrii aI
SUA din 30.01.1995 si 04.XII.1995 'ComunicatuI comun cu privire Ia reIatiiIe de aprare si miIitare moIdo-americane pe viitor si MemorandumuI
cu privire Ia aprare si reIatiiIe miIitare.
Mai muIt ca att, RepubIica MoIdova pn Ia 17.X.1997, nu a creat niciodat Comisii guvernamentaIe pentru ntocmirea nomencIatoruIui
bunuriIor materiaIe pe care Ie-ar Ii soIicitat SUA, ca, mai apoi, s prezinte pretentii c nu-i convine caIitatea bunuriIor primite etc.
Oare toate acestea nu demonstreaz nc o dat n pIus c acea Conventie Comun din 10.X.1997, de Iapt era parte component a AcorduIui
din 10.X.1997?
n baza tuturor materiaIeIor examinate pe parcursuI urmririi penaIe si aI cercetrii judectoresti se poate concIuziona cu certitudine c
probeIe acumuIate demonstreaz n mod univoc c, n urma vnzrii avioaneIor MIG-29
prin AcorduI din 10.X.1997, a Iost o tranzactie IegaI, nu s-a cauzat nici un prejudiciu
intereseIor pubIice aIe RepubIicii MoIdova, din contr aceast tranzactie a Iost una proIitabiI
pentru tara noastr att din punct de vedere economic ct si poIitic, si c tergiversarea
comerciaIizrii acestor avioane ar Ii avut urmri destuI de neIaste pentru tara noastr, iar
!

$
reIuzuI reaIizrii avioaneIor ctre SUA ar Ii avut chiar urmri catastroIaIe pentru RM pe arena internationaI, n pIan poIitic si economic, iar
Ia acordarea ajutoruIui umanitar, tehnic, miIitar din partea SUA nuci nu se putea pretinde vreoodat.
Consider c atunci, n perioada anuIui 1997, conducerea R.M. a procedat corect din punct de vedere IegaI, poIitic si economic, Iund decizia
comerciaIizrii avioaneIor MIG-29 anume SUA, actionnd si n stare de extrem necesitate, deoarece, prin hotrrea sa, de a comerciaIiza aceste
avioane s-a saIvat interesuI pubIic de Ia un pericoI iminent, care nu putea Ii nIturat aItIeI, deoarece, n caz contrar, toate avioaneIe rmneau
necomerciaIizate, se uzau n ntregime si aveau soarta ceIorIaIte sase care stau pn n prezent Ia MrcuIesti, asa cum s-au exprimat speciaIistii n
materie, s-au transIormat ntr-o cantitate de metaI uzat.
Aceast stare de extrem necesitate n care a activat conducerea RepubIicii MoIdova Iund hotrrea de a comerciaIiza avioaneIe MIG-29
prin AcorduI din 10.X.1997, pIus Ia toate argumenteIe aduse cu privire Ia Iipsa oricrei inIractiuni, nc o dat, prin prisma prevederiIor art. 38 CP
aI RM starea de extrem necesitate, oIer un temei juridic adugtor de a aIirma c nvinuirea adus este Iipsit de temei juridic si c V. Pasat
nu a svrsit actiuni iIicite care ar permite condamnarea Iui.
n virtutea ceIor expuse si Iund n considerare Iipsa, n actiuniIe Iui V. Pasat, a eIementeIor oricrei inIractiuni prevzute de CP aI RepubIicii
MoIdova, si c nici nu s-a constatat existenta Iaptei prevzute de Iegea penaI, s o l i c i t adoptarea unei sentinte de achitare n baza art. 390 CPP
aI RM cu reabiIitarea depIin a incuIpatuIui si punerea Iui n Iibertate imediat, n saIa sedintei de judecat.
Consider c numai o astIeI de sentint n cauza penaI a Iui V. Pasat corespunde Iegii n vigoare Ia momentuI negocieriIor si ncheierii
AcorduIui de reaIizare ntre MinisteruI Aprrii aI RM si departamentuI Aprrii aI SUA, privind cooperarea n domeniuI unor proiecte de
prevenire a proIiIerrii armeIor de distrugere n mas din 10 octombrie 1997, situatiei create n acea perioad, situatie de extrem necesitate si prin
o astIeI de sentint RepubIica MoIdova va putea si n continuare s mentin reIatii de parteneriat n toate domeniiIe cu SUA, servind drept un bun
exempIu pentru mentinerea si dezvoItarea pe viitor a reIatiiIor de bun ncredere cu ceiIaIti parteneri poIitici si economici internationaIi cu care
R.M. are si doreste s mentin reIatii de parteneriat.
Consider c RM are stringenta necesitate de a se aIirma pe pIan internationaI ca un partener de ncredere, ce promoveaz o poIitic
consecvent n mentinerea reIatiiIor internationaIe, Iucru extrem de necesar mai aIes n acest moment cnd statuI nostru aspir Ia integrare
european n scopuI devenirii n viitoruI apropiat membru aI Uniunii Europene.
n caz contrar, R.M. risc a-si pierde imaginea pe care o are pe arena internationaI si aspiratiiIe de a deveni membru aI Uniunii Europene.
Mai risc a Ii condamnat de CEDO de vioIarea dreptuIui IundamentaI aI Iui V. Pasat Ia un proces echitabiI si ntr-un termen rezonabiI de ctre o
instant independent si impartiaI, drept stipuIat n art. 6 aI CEDO.
II
ReIeritor Ia nvinuirea adus Iui V. Pasat cu privire Ia comerciaIizarea sistemeIor 'Uragan companiei 'Joy SIovakia pot aIirma Ioarte
succint c aceast nvinuire este nentemeiat din punct de vedere juridic si c V. Pasat nu poart nici o vin pentru ncheierea contractuIui din 26
noiembrie 1997.
n primuI rnd, acest contract nu a Iost semnat de V. Pasat. n caIitatea sa de ministru aI aprrii aI RM, V. Pasat nu era obIigat s semneze
asemenea contracte, nu i-a dat indicatii subaIternuIui su, Ion Panici, seIuI directiei de asigurare tehnico-materiaI s semneze contractuI din
26.XI.1997 Ia preturiIe si conditiiIe stipuIate n acest contract si nu a negociat eI personaI conditiiIe contractuIui. Mai muIt ca att, n perioada
semnrii contractuIui, V.Pasat se aIIa n spitaIuI miIitar.
Consider contractuI din 26.XI.1997 ncheiat n conIormitate cu IegisIatia n vigoare, deoarece a existat acorduI PresedinteIui RM, P.
Lucinschi, pentru comerciaIizarea a patru sisteme 'Uragan, apoi aceast probIem a Iost obiectuI discutiiIor Ia 4 sedinte aIe CoIegiuIui MiIitar
aI MinisteruIui Aprrii, unde s-a decis comerciaIizarea acestor sisteme ca, mai apoi, comisia guvernamentaI s decid, Ia IeI, comerciaIizarea
aceIorasi obiecte si a stabiIit chiar pretuI aproximativ, care, Ia prerea comisiei, putea Ii micsorat si/sau mrit pe parcursuI negocieriIor, ca n IinaI
s Iie adoptat Hotrrea de Guvern din 6 ianuarie 1998 prin care s-a autorizat comerciaIizarea a patru sisteme 'Uragan de ctre MinisteruI
Aprrii ctre Iirma 'Joy SIovakia.
n aI doiIea rnd, nu s-a constatat prin probe verosimiIe c ceIe 4 sisteme 'Uragan s-au comerciaIizat Ia un pret sczut si, ca rezuItat, s-ar
Ii cauzat prejudicii materiaIe n proportii considerabiIe.
Aceast concIuzie, cum c ar Ii Iost cauzat prejudiciu materiaI apartine excIusiv Procuraturii GeneraIe a RM, care consider c au Iost
determinate uneIe preturi Ia uneIe unitti din sistemuI 'Uragan, conIorm estimriIor eIectuate de ctre comisia guvernamentaI.
ns nu s-a tinut cont de IaptuI c estimriIe Comisiei GuvernamentaIe sunt un punct de reper, eIe sunt cu aproximatie, si c nssi comisia
n remarca sa prevede posibiIitatea devierii de Ia preturiIe stabiIite de ea n sensuI diminurii sau majorrii Ior. Acest Iucru s-a si ntmpIat n
rezuItatuI negocieriIor cu reprezentantii Iirmei 'Joy SIovakia si n contractuI din 26.XI.1997 aceste devieri au Iost Iixate.
Consider c nu a Iost constatat existenta Iaptei inIractiunii imputate, actiuniIe incuIpatuIui V. Pasat nu ntrunesc eIementeIe aItei inIractiuni,
de aceea soIicit, si n acest caz, adoptarea unei sentinte de achitare n privinta Iui V. Pasat, conIorm prevederiIor art. 390 CPP, si reabiIitarea
depIin a incuIpatuIui.
Consider c, nvinuirea adus Iui V. Pasat, n cazuI comerciaIizrii sistemeIor 'Uragan, a Iost adus de ctre Procuratura GeneraI tardiv,
n mod intentionat, Ia 03.X.2005, iar cauza penaI intentat Ia 21 martie 2005, n scopuI tergiversrii examinrii n Iond a primuIui episod de
nvinuire ce tine de comerciaIizrii avioaneIor MIG-29, si anume, atunci cnd era spre Iinisare cercetarea judectoreasc, si anume, atunci cnd
Procuratura GeneraI s-a convins c nu este stabiIit vinovtia Iui V. Pasat si c persist 'pericoIuI achitrii acestuia.
Despre aceasta vorbeste Ioarte convingtor si nsusi continutuI textuIui nvinuirii aduse Iui V. Pasat cu privire Ia ncheierea contractuIui din
26.XI.1997 cu Iirma 'Joy SIovakia, nvinuire care const n IaptuI cum c V. Pasat ar Ii dat indicatii seIuIui Directiei de asigurare tehnico-
materiaIe, Ion Panici, s semneze acest contract.
Acest episod de nvinuire a Iui V. Pasat demonstreaz dorinta Procuraturii GeneraIe de a-I trage Ia rspundere penaI cu orice pret, anume
pe V. Pasat si numai pe eI. n aceIasi timp autoruI textuIui nvinuirii nu si-a dat seama c acest episod este contrar dup nvinuire cu primuI epizod,
Iapt prin care s-a demascat intentia proprie de a-I trage Ia rspundere pe V. Pasat.
ConcIuzia Iogic este c V. Pasat, si numai eI, poart rspundere si atunci cnd d indicatii s se semneze un contract si n aIt caz semneaz
un contract Ia indicatia aItuia.
Prin nvinuirea adus pe aI doiIea episod, au iesit Ia iveaI intentiiIe adevrate aIe Procuraturii GeneraIe de a-I trage Ia rspundere penaI pe
V.Pasat cu orice scop.
n temeiuI ceIor expuse, soIicit adoptarea unei sentinte de achitare n privinta Iui V. Pasat pe ambeIe episoade aIe nvinuirii, deoarece nu a
Iost constatat existenta Iaptei inIractiunii, actiuniIe incuIpatuIui nu ntrunesc eIementeIe aItor
inIractiuni si reabiIitarea depIin a incuIpatuIui.
"

$
Un copiI ce a comis o inIractiune poate beneIicia n cadruI
procesuIui penaI de un aprtor aIes, sau numit din oIiciu, dac nu
are posibiIitatea s si-I aIeag. Potrivit art. 60 aI. 1 p. 4 CPP, asistenta
juridic a nvinuituIui minor (bnuit, incuIpat) este obIigatorie pe
tot parcursuI procesuIui penaI, neputnd Ii acceptat nici o renuntare
de ctre minor Ia aprtor
1
. Participarea obIigatorie a aprtoruIui
att Ia Iaza de urmrire penaI, ct si Ia judecarea cauzei i d
posibiIitate acestuia de a participa Ia toate acteIe de urmrire penaI
eIectuate Ia cererea sa sau cu participarea minoruIui
2
. ntrevederiIe
avocatuIui cu minoruI detinut nu pot Ii Iimitate.
ParticuIaritatea aprtoruIui n procesuI penaI ce aIiseaz
cazuI minoruIui const n IaptuI c se reaIizeaz nu numai n
conIormitate cu reguIiIe generaIe, dar si cu ceIe speciaIe spre
protejarea drepturiIor procesuaIe si a intereseIor IegaIe aIe copiiIor
si spre excIuderea cazuriIor de atragere nentemeiat a copiIuIui
Ia rspundere penaI sau de condamnare neargumentat. OrganeIe
ce eIectueaz urmrirea penaI trebuie s ntreprind toate
msuriIe necesare
3
pentru a asigura prezenta aprtoruIui n cazuI
retinerii, apIicrii arestuIui preventiv sau punerii sub nvinuire.
n majoritatea cazuriIor ntre aprtor si nvinuituI minor nu exist
coIiziuni privind aIegerea metodeIor si mijIoaceIor de aprare.
Contradictia poate aprea atunci cnd avocatuI hotrste s nu-I
mai sustin pe minor ori n cazuI n care uItimuI dorind s evite
rspunderea penaI, ncearc s IoIoseasc mijIoace iIegaIe ntru
aprarea sa. AprtoruI e soIicitat s participe Ia proces pentru a-
I apra pe minor contra nvinuirii aduse acestuia, pentru sustinerea
nevinovtiei minoruIui chiar si atunci cnd acesta si recunoaste
vinovtia, deoarece sunt cazuri n care o atare situatie are Ioc ca
rezuItat aI inIIuentei asupra copiIuIui
4
. Aprarea trebuie s
coordoneze cu persoana aprat caracteruI si continutuI cereriIor
ce urmeaz a Ii naintate. Dac minoruI are obiectii, avocatuI
trebuie s-i Imureasc importanta acestui act procesuaI pentru
organizarea corect a aprrii, n caz contrar, minoruI ar avea
dreptuI Ia schimbarea avocatuIui. De asemenea, aprarea trebuie
s cunoasc prevederiIe IegisIatiei, s dispun de anumite
cunostinte pedagogice si psihoIogice pentru a-i depista
particuIarittiIe de caracter aIe minoruIui, s cIasiIice caracteruI
reIatiiIor existente ntre mai muIti nvinuiti, martori, ceea ce nu
admite aprarea n aceIasi timp, de ctre aceIasi aprtor, a
minoriIor si persoaneIor aduIte, Iiindc IaptuI poate inIIuenta
negativ asupra minoruIui.
Desi participarea aprtoruIui este regIementat prin noi
prevederi aIe IegisIatiei, continnd garantii IegaIe pentru reaIizarea
ei eIicient (reIativ totusi din cauza asigurrii incompIete de
atributii si posibiIitti n vederea coIectrii de probe, dect prin
A5l5TNJA jURlDlC A COPllLOR
CAR AU NCLCAT LGA
Mihail LIPI, avocat
Jeronica MIHAILOJ, stagiar
prisma organuIui de urmrire penaI), n reaIitate ns, asistenta
avocatuIui este deseori Iie insuIicient, Iie ncIcat.
DeIicienteIe ntInite n practic sunt
5
.
ncparticiparca avcatilr i a pcaaggilr la auaicrca
minrului, fapt cc incalc art. 479 al. 2 II,
ncprc:cntarca aprtrului la intrcvcacrilc cu lnuitul
sau inculpatul, fapt cc incalc asigurarca arcptului la
asistcnt furiaic calificat (fic in actcntic,
i:latarc),
lipsa cmunicrii i intrcvcacrilr cu avcatul inaintc
ac sala ac caintc, cnaucc la ncinfrmarca minrului
privina p:itia i tactica ac aprarc, la un tratamcnt
nccrcspun:tr ain partca rganclr statalc.
DateIe unor investigatii eIectuate asupra minoriIor aIIati n
izoIatoareIe de detentie preventiv din municipiiIe Chisinu si BIti
au demonstrat c 85 din minorii detinuti nu au avut nici o
ntrevedere cu avocatuI; precum si a IaptuIui c termenuI de
detentie aI minoriIor depseste 4 Iuni n cazuI a 43 dintre minorii
intervievati, ajungnd chiar pn Ia 18 Iuni
6
.
Lipsa de interes, precum si atitudinea de negIijent a
avocatuIui Iat de cIientii si sunt motivate prin indiIerent
(51,5), remunerare necorespunztoare (31,5), pregtire
insuIicient etc. (Pe parcurs vom reIata uneIe cazuri practice
examinate si constatate de ctre echipeIe mobiIe aIe InstitutuIui
de ReIorme PenaIe).
Si mai dese sunt cazuriIe cnd actiuniIe procesuaIe sunt
eIectuate Ir prezenta reprezentantiIor IegaIi ai copiIuIui, Iiindc
acestia nu au Iost nstiintati Ia timp despre retinerea minoruIui.
n dreptuI procesuaI-penaI, apIicarea institutiei de
reprezentare IegaI este generat de incapacitatea sau capacitatea
de exercitiu Iimitat a unor participanti Ia cazuI care se judec.
DrepturiIe acestor subiecti pot Ii exercitate de ctre persoaneIe
mputernicite: printii, nIietorii, tutorii sau curatorii care Ie
reprezint intereseIe si ndepIinesc n procesuI penaI acte
procesuaIe n numeIe si n interesuI unor prti din proces. Pentru
partea vtmat, bnuit, nvinuit ce nu au reprezentanti IegaIi,
organuI de urmrire penaI (OUP) numeste din oIiciu, n aceast
caIitate, organuI de tuteI si curateI.
ReprezentantuI IegaI aI minoruIui se admite n proces din
momentuI retinerii, arestrii sau audierii minoruIui, o dat cu
nmnarea inIormatiei n scris despre drepturiIe si obIigatiiIe saIe
(art.480 aI.2 CPP). Acesta poate Ii nIturat si nIocuit cu aItuI
(dup caz, reprezentantuI autorittii tuteIare) n cazuI n care sunt
temeiuri de a considera c actiuniIe Iui aduc prejudicii intereseIor
minoruIui (art.480, aI.3). Ca si nIturarea si sistarea Iunctiei
reprezentantuIui de urmrire penaI o dat cu dispunerea depIin
a capacittii de exercitiu Ia atingerea vrstei de 18 ani, instanta
Studii i cercetri
#

$
judectoreasc adopt o hotrre motivat. De asemenea acesta
poate Ii supus rspunderii penaIe pentru nendepIinirea sau
ndepIinirea necorespunztoare a obIigatiiIor ce tin de educarea
copiIuIui
7
.
DeIimitarea ntre reprezentarea IegaI si participarea
avocatuIui n cauzeIe cu minori se eIectueaz n baza urmtoareIor
criterii
8
.
a) activitatca prccsual a rcprc:cntantului lcgal cstc
actcrminat, ac licci, prin rclatii ac ruacnic cu pcrsana
rcprc:cntat, iar cca a avcatului ac lligatiunilc prfcsinalc.
b) rcprc:cntantul lcgal cstc, in mafritatca ca:urilr,
pcrsana aprpiat, rua, iar aprtrul sulicct cc acra
asistcnt furiaic.
Ar Ii binevenit o precizare IegaI privitor Ia reprezentantuI
IegaI n cauza penaI, si anume: necesitatea admiterii ambiIor
printi, nIietori etc., moment ce ar genera o mare inIIuent
educativ-preventiv asupra copiIuIui, pentru c Ia cercetarea sau
examinarea n judecat a cauzei sunt atinse intereseIe ambeIor
printi (rspundere materiaI, privarea de drepturiIe printesti)
9
.
Participarea reprezentantiIor IegaIi n proces nu excIude
posibiIitatea ascuItrii acestora n caIitate de martori, inIormatiiIe
crora permit dezvIuirea conditiiIor de Iormare a personaIittii
minoruIui; moment ns care genereaz consecinte nedorite si
anume aprecierea necorespunztoare a importantei pe care o au
aceste depozitii n caIitate de mijIoc aI probatiunii. (Fapte
conIirmate n reIatriIe raportuIui de activitate de mai jos).
Prezenta printiIor Ia eIectuarea actiuniIor procesuaIe
contribuie Ia stabiIirea adevruIui, Ia stabiIirea contactuIui
psihoIogic ntre persoana ce eIectueaz urmrirea penaI si copiI;
cu exceptia cazuriIor nIturrii acestora de ctre OUP, dac
nteIege c acesta va inIIuenta negativ asupra minoruIui.
La ncheierea urmririi penaIe, reprezentantuI IegaI are
dreptuI s ia cunostint de toate materiaIeIe cauzei, s Iac copiiIe
Ior, Iapt care contribuie Ia protejarea intereseIor minoruIui si a
intereseIor reprezentantuIui care pot sau nu pot coincide cu ceIe
aIe copiiIor (art.482 CPP).
S-a constatat c reprezentantuI IegaI a Iost prezent Ia
interogri doar n 43 din cazuri, n 57 de cazuri acesta nu a
Iost prezent.
AstIeI, din cauza diIicuIttiIor ntInite n practic n ceea ce
priveste respectarea si aprarea drepturiIor minoriIor aIIati n
conIIict cu Iegea, s-a impus necesitatea nIiintrii unei avocaturi
juveniIe, speciaIizat n probIemeIe minoriIor, pentru ca minorii
si reprezentantii IegaIi s cunoasc unde s se adreseze. Prin
urmare, datorit activittii ncepute nc din octombrie 2003 pn
n prezent, a grupuriIor mobiIe organizate n cadruI proiectuIui
Iansat de ctre InstitutuI de ReIorme PenaIe, cu sustinerea
Iinanciar acordat de ctre UNICEF MoIdova, a Iuat Iiint pentru
prima oar n RepubIica MoIdova, BirouI de Avocati de pe Ing
InstitutuI de ReIorme PenaIe (IRP), destinat si speciaIizat pentru
cauzeIe cu minori. Acest Birou de Avocati acord asistent juridic
minoriIor att Ia sediuI acestuia situat pe str. Bucuresti 23 A, ct si
Ia Iinia Iierbinte (teIeIon 21-23-12), de Iuni pn smbt incIusiv,
de Ia 08.00 pn Ia 20.00. Totodat, acest Birou de Avocati,
mpreun cu membrii si coIaboratorii InstitutuIui de ReIorme
PenaIe au ntreprins o serie de activitti n diverse IocaIitti aIe
repubIicii, penitenciare si izoIatoare, acordnd servicii de asistent
juridic si psihosociaI minoriIor aIIati n conIIict cu Iegea, priIej
care Ie-a acordat posibiIitatea de a examina si constata o serie de
cazuri practice reIeritor Ia minori.
Cteva date si inIormatii spicuite dintr-un raport de activitate
ntreprins de ctre echipeIe mobiIe aIe IRP si prezentat grupuIui
de Iucru nationaI n domeniuI justitiei juveniIe, sperm s Iie
eIucidante, n acest sens.
Pe parcursuI a 14 Iuni echipeIe mobiIe Iormate dintr-un
avocat, un psihoIog si un asistent sociaI, conIorm graIicuIui stabiIit,
au ntreprins vizite de Iucru Ia IAP si IDP din tar, si anume (nr. 1
din BIti, nr. 3 din Chisinu, nr. 5 din CahuI, nr. 17 din Rezina, ct
si Ia IDP din aceste IocaIitti). Imediat dup eIectuarea primei
vizite Ia IAP-3 din mun. Chisinu, Ia 17 decembrie 2003, n care
Ia moment se detineau aproximativ 45 de minori, au Iost constatate
probIemeIe cu care se conIruntau acestia si s-a eIaborat un pIan
de actiuni individuaIizat pentru Iiecare minor aIIat n detentie. n
asa mod echipeIe mobiIe au conIirmat dubIa postur: prima de
monitorizare a Iunctionrii sistemuIui de justitie juveniI, si a doua
de interventie, asistent n cazuri concrete.
ncepnd cu aceast dat membrii echipeIor au avut
ntrevederi cu acei minori detinuti depistnd uneIe erori, cum ar
Ii - nerespectarea drepturiIor prevzute de CPP RM (este depsit
considerabiI termenuI rezonabiI de detentie si de examinare a
cauzeIor, majoritatea nu beneIiciaz de asistent juridic
competent si suIicient etc.); Toate acestea au condus Ia IaptuI
c majoritatea minoriIor nregistreaz probIeme grave psihosociaIe
(sunt agresivi, maniIest probIeme de comportament, sunt rupte
reIatiiIe cu IamiIia cu mediuI de pn Ia detentie etc.).
Despre uneIe erori judiciare a Iost inIormat grupuI de Iucru
nc n Iuna Iebruarie 2004, care Ia rnduI su a sesizat CSM,
Procuratura GeneraI, MJ, MAI. Ca urmare, au Iost numiti oIiteri
de urmrire penaI, procurori care examineaz dosareIe privind
minorii. De mentionat c CSM, printr-o Hotrre, a deIegat
presedintiIor instanteIor judectoresti numirea unor judectori cu
experient care vor judeca cauzeIe privind minorii. Cu toate
acestea, n RepubIica MoIdova Iipsesc instante judectoresti,
organe de urmrire penaI, care ar avea o competent excIusiv
de examinare a deIicteIor si inIractiuniIor comise de minori, dup
cum recomand ReguIiIe ONU pentru protectia copiiIor privati
de Iibertate (JDL), adoptate n 1990; si PrincipiiIe ONU pentru
prevenirea deIincventei juveniIe (PrincipiiIe de Ia Riyadh) adoptate
n 1990). Conventia ONU cu privire Ia DrepturiIe CopiIuIui si
aIte documente internationaIe n domeniu (StandardeIe minime
ONU pentru administrarea justitiei juveniIe (ReguIiIe de Ia Beijing)
adoptate n 1985; Nu s-ar putea justiIica aceast situatie numai
prin Iipsa resurseIor Iinanciare. Urmeaz a Ii mentionat c pn
n anuI 1995 n Iiecare instant erau judectori numiti prin ordinuI
MinistruIui Justitiei care erau abiIitati s examineze cauzeIe penaIe,
deIicteIe administrative comise de minori n termeni ct mai scurti.
Practica dovedeste c toate aceste prevederi se respectau ntocmai.
Totodat s-ar putea aduce ca exempIu atitudinea IucrtoriIor
penitenciareIor care, cu toat Iipsa de spatiu, dotri tehnice, surse
bnesti etc., respect drepturiIe copiiIor detinuti, prevzute de
Legea cu privire Ia sistemuI penitenciar nr. 1036 din 17.12.1996;
Legea cu privire Ia arestarea preventiv nr.1226 din 27.06.1997,
CoduI cu privire Ia executarea sanctiuniIor de drept penaI nr.1524
din 22.06.1993 si StatutuI executrii pedepsei de ctre condamnati
nr. 923 din 20.12.1994, CPP RM.
Cu regret, att oIiterii de urmrire penaI ct si unii judectori,
nu consuIt Hotrrea PIenuIui Curtii Supreme de Justitie din 12
noiembrie 1997 'Despre practica apIicrii de ctre instanteIe
judectoresti a IegisIatiei n cadruI examinrii cauzeIor privind
inIractiuniIe svrsite de minori. Doar aceast Hotrre
expIicativ a PIenuIui Curtii Supreme de Justitie n domeniuI
deIincventei juveniIe este menit s IaciIiteze apIicarea unor
prevederi IegaIe ambigui de ctre instanteIe judiciare.
Drept concIuzie s-ar putea constata c instanteIe dispun de
un suport IegaI, dar nu-I apIic.
nc o modaIitate de mbunttire a situatiei n domeniu ar
reprezenta-o att speciaIizarea IucrtoriIor n cadruI organeIor deja
existente, ct si atitudinea Ior Iat de minorii deIincventi.
Prin urmare, vom reIata uneIe date, care indic direct spre
indiIerenta IucrtoriIor practici Iat de deIicventii minori.
GrupeIe mobiIe au depistat aceste erori n toate penitenciareIe
din tar. Deci, Ia urmrirea penaI, majoritatea ncIcriIor se comit
n momentuI retinerii si sunt de ordinuI neanuntrii printiIor
despre retinere (art.167,173 CPP RM), nu sunt prezenti avocatii
(art.69 CPP RM), iar dac sunt din oIiciu nu-si ndepIinesc
IunctiiIe, Iipsesc pedagogii, interpretii (atr.85 CPP RM) Ia
$

$
eIectuarea actiuniIor procesuIe sau aceste actiuni sunt reaIizate
IormaI. Exceptnd aceasta, nu au Iost depistate cazuri n care
minoruI s-ar Ii aIIat sub arest Ia urmrirea penaI, cum prevede
art. 186 (4) CPP RM, adic mai muIt de 4 Iuni. Deci, termenii
rezonabiIi Ia urmrirea penaI se respect.
Cu regret, o dat cu trimiterea dosaruIui n instanteIe
judectoresti, examinarea majorittii cauzeIor n care sunt impIicati
minorii arestati se tergiverseaz nemotivat. n uneIe cazuri,
intervaIuI ntre sedinte variaz de Ia o Iun pn Ia cteva Iuni.
Prin aceste actiuni se ncaIc prevederiIe art. 20(3) CPP RM care
stipuIeaz c urmrirea penaI si judecarea cauzeIor penaIe n care
sunt bnuiti, nvinuiti, incuIpati arestati preventiv, precum si
minori, se Iac de urgent si n mod preIerentiaI.
nmnarea copiiIor de pe sentint se produc cu ncIcriIe
art. 399 CPP RM. Din aceste si aIte motive minorii sunt desperati
si asteapt copiiIe de pe sentinta pronuntat de Ia o Iun pn Ia 6-
7 Iuni (n uneIe cazuri).
Ca exempIu de abatere de Ia aceste norme pot servi dosareIe
penaIe cu reIerire Ia:
1.S. E. (a.n. 01.09.1989) - sub arest din 30.10.2003
(condamnat Ia 30.11.2004). Pn Ia 11.02.2005 copia sentintei nu
a primit-o. IAP-3 Chisinu;
2.B. I. (a.n.11.08.1989) sub arest din 11.10. 2004. Pn Ia
11.01.2005 nu a Iost numit nici o sedint judiciar. IAP-3
Chisinu;
3.L. D.(12.07.1988) sub arest din 09.04.2004. Urmrirea
penaI a durat 30 ziIe. Timp de 7 Iuni instanta s-a ntrunit n 4
sedinte judiciare, iar din Iuna octombrie 2004 nu a avut Ioc nici o
sedint judiciar. IAP-3 Chisinu;
3. C. D. (a.n.18.04.1988) se aII sub arest din Iuna noiembrie
2003. Sentinta a Iost pronuntat Ia 04.04.2004, dar copia a primit-
o n Iuna septembrie 2004. n prezent a depus demers privind
apIicarea amnistiei. IAP-1. mun. BIti. Pentru aceeasi Iapt
compIiceIe ei tot Iiind minor, instanta de judecat a apIicat amnistia
Ia 14.12.2004.
4. G. A. (a.n.20.06.1987), arestat Ia 07.03.2003. Pe parcursuI
a 2 ani au avut Ioc 11 sedinte judiciare. n primeIe 6 Iuni i-au Iost
interzise ntrevederiIe cu printii. DosaruI se examineaz de
judectoria BIti. IAP-1. mun. BIti.
5.A. A.(23.07.1987) se aII sub arest din 12.04.2003. DosaruI
se examineaz de judectoria Comrat. Pn n prezent au avut Ioc
7 sedinte de judecat. IAP-5 or. CahuI.
6.G. E. (22.10.1987) se aII sub arest din octombrie 2002.
CazuI este socant, deoarece, n Iuna august 2003, judectoruI
Judectoriei Soroca I-a anuntat n cutare pentru neprezent Ia
sedinteIe judiciare msura de reprimare Iiind apIicat, n
noiembrie 2002, de aceeasi instant. De mentionat c acest minor
nu are reprezentant IegaI. IAP-4. Rezina.
SiruI acestor exempIe poate continua.
Este ngrijortor IaptuI c, uneori, se apIic drept msur de
reprimare arestuI preventiv Ir a se examina posibiIitatea apIicrii
aItor msuri preventive.
Ca exempIu: MinoruI A. V. (a.n 01.05.1990), Iiind orIan si
pentru prima dat nvinuit n svrsirea unei inIractiuni prevzute
de art. 186. aI.2 CP RM, Ir a Ii discutat posibiIitatea numirii
unui reprezentant IegaI prevzut de art.77 CPP RM si transmiterea
sub supraveghere a minoruIui norm prevzut de art.184 CPP
RM, instanta de judecat i-a apIicat arestuI preventiv din motiv
c nu are un Ioc permanent de trai. n acest caz instanta de judecat
era obIigat s discute posibiIitatea apIicrii msurii de reprimare
transmiterea sub supraveghere a minoruIui cum prevede art.175
(3)7)CPP RM.).
n acest context urmeaz a Ii reIatat cazuI privind
condamnarea minorei Z. N. (a.n.23.04.1990) care s-a aIIat n
detentie din 29.12.2004 pn Ia 24.01.2005. CopiIuI se educa Ir
printi (mam-sa a decedat n 2002, tatI de 6 Iuni dispruse).
Netinnd cont de aceasta, instanta de judecat, printr-o ncheiere,
a decis punerea minorei sub supravegherea printiIor. UIterior,
din motiv c nu se prezenta Ia sedinteIe judiciare, Ir a se veriIica
motivuI neprezentrii, aceeasi instant de judecat, printr-o
ncheiere motivat, a schimbat msura de reprimare n arest
preventiv. La 24.01.2005, instanta de judecat a pronuntat Sentinta
prin care minorei Z.N. i-a Iost numit pedeaps penaI cu apIicarea
prevederiIor art.90 CP RM. Imediat dup ce a Iost eIiberat de
sub arest (neavnd un reprezentant IegaI, cum prevede art.77 CPP
RM, sau un tutore numit, cum prevede art. 184 CPP RM), minora
s-a prezentat Ia IAP- 1 din CahuI cu rugmintea de a o adposti
temporar n penitenciar, motivnd c nu are unde si Ia cine s
stea. n aceeasi zi, dup interventia grupeIor mobiIe, minora a
Iost adus Ia Chisinu unde a Iost pIasat temporar Ia CentruI
,Aschiut. n prezent Z.N. se aII Ia internatuI din or. CahuI.
ConIorm prevederiIor art. 90 CP RM, Ia condamnarea cu
suspendarea conditionat a executrii pedepsei, instanta de
judecat este obIigat s expIice sensuI acestui articoI, ct si
consecinteIe care vor urma n caz de eschivare de Ia executarea
pedepsei apIicate, consecinteIe comiterii unei noi inIractiuni, ct
si moduI, IocuI executrii pedepsei. Aceste prevederi sunt indicate
n art. 385 CPP RM, art. 485 CPP RM si n Hotrrea PIenuIui
Curtii Supreme de Justitie ,Despre practica apIicrii de ctre
instanteIe judectoresti si IegisIatiei n cadruI examinrii cauzeIor
privind inIractiuniIe svrsite de minori.
La 11 Iebruarie 2005, a Iost eIectuat o vizit Ia Institutia
penitenciar nr. 17 din Rezina. n cadruI acestei vizite s-a discutat
cu minora S. A., a.n. 22.11.1988 care, Ia data de 20 martie 2004,
a comis o inIractiune prevzut de aI.2 art.187 CP si pn Ia aceI
moment cauza nu era examinat. La 20 apriIie 2004, n privinta ei
a Iost apIicat arestuI preventiv din motiv c nu se prezenta Ia
organeIe de urmrire penaI. TermenuI arestuIui preventiv a Iost
preIungit nc pentru 30 de ziIe, mai apoi i-a Iost schimbat msura
preventiv. La 17 decembrie 2004 iarsi i-a Iost schimbat msura
preventiv n arest din motiv c, chipuriIe, nu se prezenta Ia
sedinteIe judiciare n judectoria Orhei (din spuseIe minorei,
nimeni nu a inIormat-o despre conditiiIe decIaratiei de neprsire
a IocuIui de trai). Desi se aIIa mai muIt de 2 Iuni n penitenciar,
instanta de judecat nu a numit nici o sedint judiciar. Dup
interventia grupeIor mobiIe, a Iost impIicat pe cazuI dat un avocat
care a beneIiciat de o instruire speciaI n cadruI proiectuIui IRP.
Dup ce a Icut cunostint cu materiaIeIe dosaruIui, dumneaIui a
comunicat c Ia 21.02.2004 dosaruI a Iost numit spre examinare.
Tot n aceeasi zi a Iost pronuntat Sentinta n privinta minorei S.
A. apIicndu-i-se pedeaps penaI n baza art. 187 aI. 2 CP RM
cu apIicarea art. 90 CP RM. Minora Iiind eIiberat dup 2 Iuni de
aIIare n IAP-17 din Rezina n prezent necesit suport psihoIogic
care este acordat de speciaIistii IRP.
La 11.11.2004, echipeIe mobiIe au eIectuat o vizit de Iucru
n IAP-1 din BIti. Printre cei intervievati s-a discutat si cu
minora M. L. a.n. 28 iunie 1988 care a comis o inIractiune
prevzut de art. 186 aI.2 CP RM n Iuna mai 2004. Don motive
c nu se prezenta Ia sedinteIe judiciare, Ia 24 septembrie 2004,
Judectoria raionuIui Sngerei a anuntat-o n cutare. La 15
octombrie 2004, a Iost retinut de poIitistuI de sector si n aceeasi
zi msura de reprimare a Iost schimbat n arest preventiv. Din
acea zi minora s-a aIIat n IAP-1 BIti. n timpuI ntrevederiIor
cu grupeIe mobiIe, Ia 11.11. 2004 si 17.02.2005, s-a constatat
c, desi minora se aIIa mai muIt de 4 Iuni n IAP-1, nu a Iost
chemat nici Ia o sedint judiciar. La interventia speciaIistiIor
de Ia IRP, imediat s-a Iuat Iegtur cu tatI Ietei care a depus o
cerere Ia Iinia Iierbinte si, Ia 1.03.2005, judectoria Sngerei a
numit cauza pentru dezbateri n prima sedint n uItimeIe 4 Iuni.
n aceeasi zi a Iost pronuntat sentinta prin care minora M. L. a
Iost eIiberat de pedeaps cu apIicarea Legii cu privire Ia
amnistie. Care a Iost ratiunea apIicrii arestuIui ca msur de
reprimare dac timp de 4 Iuni nu s-a convocat nici o sedint
judiciar, iar Ia 01.03.2005 ntr-o sedint judiciar care a durat
2 ore minora a Iost eIiberat. Dup convorbiriIe cu minora si
tatI ei, intervievatorii au ajuns Ia concIuzia c minora are
%

$
neaprat nevoie de ajutoruI unui psihoIog, deoarece, dup aIIarea
ei n detentie, minora maniIest devieri de comportament.
La 03.03.2005, grupuriIe mobiIe, aIIndu-se n vizit de Iucru
n IAP-3 mun. Chisinu, au discutat cu minorii: 1.C. M. a.n.
02.06.1988 care se aII n IAP- 3 mai muIt de 7 Iuni si nu este
chemat pentru judecarea cauzei n una din judectoriiIe mun.
Chisinu; 2. G. D. a.n. 16.06.1987 se aII n IAP-3 mai muIt de 7
Iuni . La momentuI vizitei ambii au decIarat greva Ioamei din
motiv c se tergiverseaz examinarea cauzeIor penaIe.
ReIeritor Ia apIicarea pedepseIor de ctre instanteIe
judectoresti se poate mentiona c nu n toate cauzeIe se tine cont
de prevederiIe normeIor nationaIe si internationaIe. n uneIe cazuri
nsisi minorii din penitenciare reactioneaz critic. Printre exempIe
s-ar putea apeIa Ia o Sentint pronuntat Ia 17.12.2004 de Judectoria
TaracIia reIeritor Ia minoruI A. P. (a.n.02.10.1988) anterior eIiberat
de pedeaps n baza Iegii Cu privire Ia amnistie, care a Iost
condamnat Ia 2 ani privatiune de Iibertate, n baza art. 186 aI.2
(suma pagubei de 240 Iei Iiind restituit). Din spuseIe Iui, Ia
urmrirea penaI si n instanta judiciar nu a participat un pedagog,
asa cum prevede art. 479 aI 2 CPP RM, iar judectoruI deja I trata
ca pe un criminaI care nu are perspectiva de a se reeduca.
Exceptnd IaptuI c unii minori comit repetat o inIractiune,
concIuziiIe sunt c Ia comiterea inIractiunii pentru prima oar,
att organuI urmririi penaIe, ct acuzatoruI de stat, participantii
Ia proces, nu expIic corect minoruIui care sunt urmriIe ncIcrii
moduIui de ispsire a pedepsei n cazuI suspendrii pedepsei.
Majoritatea minoriIor conIirm c Ia ancheta preIiminar
durata audierii depsea normeIe prevzute de art. 479 CPP RM
care prevede c ,Audierea bnuituIui, nvinuituIui, incuIpatuIui
minor se eIectueaz n conditiiIe art.104 si nu poate dura mai muIt
de 2 ore It ntrerupere, iar n totaI nu poate depsi 4 ore. Toate
aceste ncIcri de procedur se reduc Ia aceea c minorii sunt
Iortati s mai recunoasc si aIte inIractiuni care nu Ie-au comis,
sugerndu-Ii-se ideea c oricum a comis o inIractiune n termenuI
de prob si oricum vor Ii condamnati Ia detentie. Prin aceste actiuni
minorii sunt inIIuentati, astIeI nct se ncIc prevederiIe art. 37
din Conventia ,Cu privire Ia drepturiIe copiIuIui, care stipuIeaz
c nici un copiI nu va Ii supus torturii sau aItor tratamente ori
pedepse crude, degradante sau inumane......
ConIorm art. 251 CPP RM, dac se vor dovedi aceste
ncIcri, atunci acteIe proceduraIe respective urmeaz a Ii
decIarate nuIe.
AstIeI, ca urmare a ceIor reIatate de ctre grupuriIe mobiIe
n cadruI activittiIor ntreprinse de IRP, este indubitabiI IaptuI
c, desi sunt nIptuiti pasi importanti n domeniuI protectiei
minoriIor deIincventi, se cere totusi o reconsiderare totaI a
principiiIor de activitate a organeIor de urmrire penaI, precum
si a ceIor judectoresti, asa cum prevd regIementriIe
internationaIe din acest domeniu. Si nu n ceIe din urm, pe Ing
stabiIirea unui mecanism prompt si eIicace pentru asigurarea
respectrii regIementriIor justitiei juveniIe, ar Ii necesar o
dezvoItare si ntrire continu a activittiIor si programeIor initiate
n ceea ce priveste minorii deIincventi.
1
HP CSJ, nr.37/1997, p.5.
2
Rusu V. Op. cit. p.54-55.
3
Ghid pt specialiti., p.9.
4
Rusu V. Op.cit. p. 56-57.
5
Rap. de monit: Respectarea drepturilor minorilor n conditiile de detentie: Chiinu, 2005, p.35.
6
Ibidem, p.36.
7
Volonciu N. Op. cit. Vol.2. p.458-459.
8
Rusu V. Op. cit. p.60.
9
Ibidem, p.62-63.
Studii i cercetri
TINIIN|I IVOI!TIVI N IIIIT!I
IIOCIS!AI IINAI IOMAN
Ion M. AACHEL,
lector universitar, doctorand, Iniversitatea ,Spiru Haret",
Facultatea de Drept, Constanfa
In the context of the changing and adding of Romania's FundamentaI Law in October 2003, in the view of the
future accession to the European Union, during the years 2004 and 2005, many criminaI and criminaI proceedings
were enacted in order to put the internaI IegaI disposaIs in accordance with the internationaI ones.
The present paper refIects a personaI point of view concerning some IegaI, theoreticaI an practicaI
aspects of the modernity of Romanian judiciaI proceedings Iaws.
Pentru a putea trata tema propus trebuie s pornim de Ia dispozitiiIe cuprinse n
Constitutia Romniei, care a Iost modiIicat si compIetat n octombrie 2003.
AstIeI, conIorm art. 11 din acest act normativ IundamentaI, statutuI romn se
obIig s ndepIineasc ntocmai si cu bun credint obIigatiiIe ce-i revin din tratateIe
&

$
Ia care este parte, pentru c acestea odat ratiIicate Iac parte
din dreptuI intern.
De asemenea, n conIormitate cu prevederiIe art. 20 din Iegea
IundamentaI romn, dispozitiiIe privind drepturiIe si IiberttiIe
cetteniIor vor Ii interpretate si apIicate n concordant cu
DecIaratia UniversaI a DrepturiIor OmuIui, cu pacteIe si cu
ceIeIaIte tratate Ia care Romnia este parte.
Mai muIt dect att, Constitutia mai prevede c atunci cnd
exist neconcordante ntre pacteIe si tratateIe privitoare Ia drepturiIe
IundamentaIe aIe omuIui Ia care Romnia este parte, si IegiIe interne,
au prioritate regIementriIe internationaIe, cu o singur exceptie si
anume aceia n care Constitutia ori IegiIe statuIui romn contin
dispozitii mai IavorabiIe dect ceIe internationaIe.
Acesta este contextuI generaI, dar n aceIasi timp si ceI mai
obIigatoriu de urmat, pentru toate ramuriIe de drept din Romnia.
PIecnd de Ia dispozitiiIe de mai sus, n anuI 2004 au Iost
adoptate mai muIte Iegi, deosebit de importante n materie penaI
si procesuaI penaI, de natur a pune ntr-o concordant ct mai
depIin, regIementriIe interne cu ceIe internationaIe.
Cea mai important regIementare o constituie Legea nr. 301
din 29 iunie 2004 prin care a Iost adoptat nouI cod penaI, act
normativ ce va intra n vigoare Ia data de 29 iunie 2005.
Raportndu-ne Ia titIuI prezentei comunicri prin prisma
viitoruIui cod penaI, romn, trebuie remarcate urmtoareIe tendinte
evoIutive:
instituirca rspunacrii pcnalc a pcrsanclr furiaicc cu
cxccptia statului, a autrittilr i a institutiilr
pullicc, pcntru infractiunilc svaritc in numclc sau
in intcrcsul pcrsanclr furiaicc, ac ctrc rganclc
sau rcprc:cntantii accstra, cu mcntiunc fartc
imprtant: rspunacrca pcnal a pcrsanci furiaicc
nu cxcluac rspunacrca pcnal a pcrsanci fi:icc carc
a participat la svarirca acclcai faptc. Icacapsa
principal cc sc patc aplica pcrsanci furiaicc cstc
amcnaa pcnal cuprins intrc 10.000.000 lci (1000 lci
grci) i 10.000.000.000 lci (1.000.000 lci grci),
prccum i mai multc pcacpsc cmplcmcntarc cc mcrg
ac la afiarca htrarii cnaamnatrii i pan la
ai:lvarca accstcia,
infractiunilc ain nul ca pcnal au fst imprtitc in
crimc i aclictc, in functic ac graaul ac pcricl scial,
au fst maificatc sulstantial catcgriilc i limitclc
pcacpsclr principalc, aup cum fapta cstc crim ri
aclict, astfcl, pcntru prima catcgric pcacpsclc
principalc sunt actcntiunca pc viat i actcntiunca
scvcr intrc 15 i 30 ac ani, in timp cc, pcntru aclictc
avcm inchisarca strict intrc un an i 15 ani,
inchisarca intrc 15 :ilc i un an, amcnaa sul frma
:ilclr amcna, intrc 5 i 360 ac :ilc, ficcarc :i fiina
sctit intrc 100.000 lci (10 lci grci) i 1.000.000 lci,
aaic 100 lci grci i munca in flsul cmunittii,
intrc 100 i 500 ac rc.
Concomitent cu intrarea n vigoare a nouIui cod penaI n
Romnia si va ncepe apIicarea si Legea nr. 294/2004 privind
executarea pedepseIor, care vine s nIocuiasc una dintre ceIe
mai vechi acte normative existente si n momentuI de Iat, Legea
nr. 23/1969.
ActuI normativ viznd regimuI de executare a pedepseIor
privative de Iibertate este aIiniat teoretic Ia standardeIe
europene, ns considerm c punerea ei n apIicare va da mari
dureri de cap ceIor ce Iucreaz n domeniuI penitenciar, pentru c
statuI romn nu are, deocamdat, conditiiIe materiaIe acestei
aIinieri.
NouttiIe acestui act normativ, concordante cu pedepseIe ce
pot Ii apIicate de instante se reIer Ia moduI de organizare a
executrii pedepseIor principaIe neprivative de Iibertate, adic
munca n IoIosuI comunittii, a amenzii sub Iorma ziIeIor amend,
a msuriIor de supraveghere si a obIigatiiIor dispuse de instant
n cazuI suspendrii ori a amnrii executrii acesteia.
ReIeritor Ia pedepseIe principaIe privative de Iibertate acestea
se execut n penitenciare.
ConIorm Iegii, pentru anumite categorii de persoane
condamnate Ia pedepse privative de Iibertate, pot Ii nIiintate
penitenciare pentru minori, pentru Iemei, penitenciare spitaI, iar
n cadruI acestora, sectii speciaIe de arestare preventiv.
RegimuI de executare a pedepseIor privative de Iibertate este
structurat pe regim de maxim sigurant, regim nchis, regim
semideschis si regim deschis, n Iunctie de durata pedepsei apIicate
de instanta, cu drepturi si obIigatii proprii pentru Iiecare categorie,
cea mai important Iiind cea Iegat de cazare, care trebuie s Iie
att individuaI ct si n comun.
Vorbind n continuare despre nouI cod penaI, romn, prin
prisma tendinteIor saIe evoIutive, trebuie s observm c au Iost
introduse dou noi institutii: renuntarea Ia pedeaps si amnarea
apIicrii pedepsei, pentru o perioad ce nu poate depsi 2 ani din
momentuI pronuntrii hotrrii, n cazuI unor inIractori care nu
au antecedente penaIe, au acoperit prejudiciuI cauzat prin
inIractiune si au dat dovezi temeinice c se poate ndrepta chiar
iar apIicarea pedepsei.
Limita superioar a cuantumuIui pedepseIor, mai aIes n ceea
ce priveste agravanteIe unor inIractiuni a Iost sporit .
S-a Icut o nou structurare a diIeriteIor categorii de inIractiuni
Iunctie de asemnarea si obiectuI acestora si - mai muIt - au Iost
introduse n cod, muIte Iapte penaIe pe care n prezent Ie ntInim
n Iegi speciaIe, cum ar Ii ceIe viznd protectia muncii, acteIe de
terorism, ceIe contra exercitrii drepturiIor poIitice si cettenesti,
contra mediuIui nconjurtor, ceIe privind caIitatea constructiiIor si
barajeIor, ceIe contra vaIoriIor cuIturaIe si a propriettii inteIectuaIe,
contra patrimoniuIui arhivistic nationaI, deIicte contra dateIor si
sistemeIor inIormatice, contra regimuIui IiscaI, precum si ceIe contra
intereseIor Iinanciare aIe comunittii europene.
Urmeaz, ntr-o ordine cronoIogic, Legea nr. 303 din 29
iunie 2004, intrat n vigoare Ia 29 septembrie 2004, privind
statutuI magistratiIor, act normativ care consacr independenta
totaI a judectoriIor care sunt obIigati s se supun numai Iegii si
ntreste principiuI constitutionaI aI separatiiIor puteriIor n stat,
precum si IaptuI c recrutarea acestora se Iace prin concurs, pe
baza competentei proIesionaIe, a aptitudiniIor si a bunei conduite..
UrmtoruI act normativ de mare important I constituie
Legea nr.304 din 29 iunie 2004 privind organizarea judiciar, act
normativ care abrog Legea nr.92 din 1992 si nr. 56 din 1993
pIivind organizarea si Iunctionarea Curtii Supreme de Justitie.
Pe Ing IaptuI c Iegea creeaz un cadru unitar, contine o
serie de dispozitii Ioarte importante, de natur a contribui ntr-o
bun msur Ia nIptuirea justitiei n conditiiIe cerute de
organismeIe internationaIe, astIeI, a nceput organizarea si
Iunctionarea unor tribunaIe speciaIizate, care trebuie s existe si
s Iucreze din pIin pn Ia data de I ianuarie 2008. Este vorba de
tribunaIe pentru minori si IamiIie, tribunaIeIe de munc si asigurri
sociaIe, tribunaIeIe comerciaIe si tribunaIeIe administrativ IiscaIe.
Toate aceste instante au competente precis deIimitate si, se sper,
c vor contribui Ia cresterea caIittii actuIui de justitie, pIecndu-
se de Ia ideea c un judector poIicaIiIicat este mai putin productiv,
din punct de vedere aI vaIorii proIesionaIe dect unuI strict caIiIicat
ntr-o anume materie.
Este un punct de vedere ce pIeac de Ia constatriIe de ordin
practic viznd activitatea anumitor judectori, dar mai aIes de Ia
necesitatea soIutionrii tuturor cauzeIor deduse judectii, IegaI si
temeinic, mai aIes n conditiiIe n care recursuI n anuIare, att n
materie civiI ct si penaI nu mai exist. Si trebuie spus c prin
IoIosirea acestei ci extraordinare de atac, indiIerent de materie,
au Iost ndreptate muIte hotrri neIegaIe ori netemeinice,
pronuntate de instanteIe de diIerite grade.
'

$
n aceiasi idee, a cresterii actuIui de justitie, s-a prevzut n
Iege c ncepnd cu I ianuarie 2005, cauzeIe s Iie judecate n
Iond Ia niveIuI judectoriiIor, a tribunaIeIor si a curtiIor de apeI,
de compIete Iormate din cte doi judectori iar apeIuriIe si
recursuriIe de cte trei judectori.
Prevederea era beneIic pentru ceea ce se urmrea, ns din
Iipsa cadreIor, n speciaI a judectoriIor, Iegea a Iost modiIicat,
astIeI nct n prezent, structura compIeteIor este de I, 2 si respectiv
3 judectori.
n pIanuI dreptuIui procesuaI penaI trebuie spus c
regIementriIe actuaIe, care au determinat mutatii spectacuIoase
nc de Ia adoptarea Legii nr. 281 din iunie 2003, au avut n vederea
IegiuitoruIui, roIuI de a aIinia reguIiIe de desIsurare a procesuIui
penaI si de executare a pedepsei Ia normeIe europene.
Prima modiIicare de substant se reIer Ia cresterea
substantiaI a roIuIui si a atributiiIor judectoruIui n desIsurarea
activittii de urmrire penaI, n controIuI acesteia, astIeI:
pcrchc:itia amiciliar sc aispunc numai ac ctrc
fuacctrul ac la instanta carc ar fi cmpctcnt s
fuaccc cau:a in fna, la ccrcrca mtivat a
prcurrului, ca rcgul,
arcstarca prcvcntiv, cca mai scvcr msur privativ
ac lilcrtatc cc sc patc aispunc in matcric pcnal, sc
ia cxclusiv ac fuacctrul cmpctcnt, inaifcrcnt aaca
cstc vrla ac invinuit sau ac inculpat, inaifcrcnt aac
nc aflm in fa:a ac urmrirc pcnal ri in cursul
fuacctii i, ac ascmcnca, inaifcrcnt aac pcrsana
pcntru carc sc prpunc ac prcurr luarca msurii
cstc mafr sau minr. S-a urmrit s sc intrcasc
in accst fcl afirmatia in cnfrmitatc cu carc, msura
prcvcntiv a arcstrii trcluic s cnstituic cxccptic.
Ic accca au fst spritc i cxigcntclc lcgii in cc
privctc luarca accstci msuri.
La nceput, au Iost o serie de disIunctionaIitti n apIicarea
respectiveIor prevederi IegaIe, dar, pe msura scurgerii timpuIui,
IucruriIe au nceput s intre n obisnuit, respectiv:
prclungirca tuturr msurilr prcvcntivc nu sc aispunc
accat ac ctrc fuacctrul cmpctcnt, chiar aac, in
cursul urmririi pcnalc, accstca au fst luatc ac prcurr,
s-a limitat aurata ttal a arcstrii prcvcntivc in cursul
urmririi pcnalc, la 180 ac :ilc pcntru infractrii
mafri i la 60, rcspcctiv, 90 ac :ilc, ca rcgul, pcntru
infractrii minri, in functic ac varsta accstra, accst
fapt a sprit pcrativitatca in slutinarc a cau:clr
cu inculpati arcstati, lligana rganclc ac urmrirc
pcnal s manifcstc maximum ac atcntic in rc:lvarca
unr astfcl ac asarc, pcntru c s-a plccat ac la iacca
c starca ac lilcrtatc cstc rcgula.
plangcrilc imptriva msurilr prcvcntivc - chiar i in
ca:ul cana accstca au fst aispusc ac prcurr - sc
aarcsca: i sc slutinca: numai ac fuacctr,
msurilc ac sigurant, in spccial cca a intcrnrii
mcaicalc, ca i lligarca la tratamcnt, sc htrsc tt
numai ac ctrc instanta ac fuaccat, chiar i atunci
cana sc aispun prvi:riu, in fa:a ac urmrirc pcnal,
alt prcvcacrc acsclit ac imprtant, prin carc a
fst inlturat autnmia prcurrului sc rcfcr la
plangcrca cc sc patc frmula ac ccl ncmultumit ac
slutic ac nctrimitcrc aispus ac prcurr intr-
anumc cau:, pan la maificarc, plangcrca
imptriva unci slutii ac ncurmrirc sc aarcsa
prcurrului icrarhic supcrir cclui cc a aispus
slutia, pan la nivclul prcurrului gcncral al
Iarchctului ac pc lang inalta urtc ac asatic i
Justitic, aar nu sc icca ain sfcra Ministcrului Iullic.
n prezent, ceI nemuItumit poate IormuIa o singur dat
pIngere Ia procuroruI ierarhic superior ceIui care a dispus soIutia,
dup care, dac este n continuare nemuItumit, are dreptuI a se
pInge instantei care ar Ii competent s judece cauza n Iond.
Prin acest procedeu se ajunge Ia posibiIitatea ca o soIutie de
neurmrire s Iie reexaminat si de un aIt organ dect ceI care a
dispus-o, Iucru care este beneIic pentru notiunea de justitie.
ProbIeme apar ns n momentuI n care discutm despre
moduI de soIutionare a unei asemenea pIngeri, pentru ca instanta
are posibiIitatea s o admit si s retin cauza spre rezoIvare, n
acest IeI apare un nou mod de sesizare a instantei, desi este
cunoscut IaptuI c pentru marea majoritate a inIractiuniIor
investirea instantei se Iace prin rechizitoriuI procuroruIui, care
este tituIaruI actiunii penaIe, ca reprezentant aI statuIui.
Depsind cadruI IegisIativ procesuaI penaI, mai trebuie s
scoatem n evident aIte cteva eIemente de natur a conduce Ia
ideea evoIutiei dreptuIui nostru n vederea armonizrii cu IegisIatia
european.
AstIeI, Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea
si sanctionarea IapteIor de coruptie rspunde n mare parte
exigenteIor Conventiei PenaIe privind Coruptia, deoarece respect
cadruI generaI impus de aceasta att n ceea ce priveste IapteIe,
categoriiIe de persoane ce se pot Iace rspunztoare ct si, mai
aIes, msuriIe ce pot Ii Iuate pe Iinia sanctionrii penaIe si a
conIiscrii speciaIe a baniIor, vaIoriIor ori a aItor bunuri date pentru
a determina svrsirea uneia dintre inIractiuniIe ncriminate.
Sunt ns si anumite aspecte pe care Iegea romn nu Ie
acoper, astIeI nct, din acest punct de vedere se impun n viitoruI
imediat uneIe modiIicri si compIetri, n acest sens existnd deja
o initiativ IegisIativ.
Desi n aceast materie s-a creat si un organism speciaIizat -
ParchetuI NationaI Anticoruptie - activitatea de doi ani a acestei
institutii a Iost supus unei veriIicri externe, care trebuie s se
pronunte asupra eIicientei muncii depuse si s concIuzioneze, Iucru
ce se va ntmpIa Ioarte curnd, dac se va merge mai departe n
aceIasi mod sau se impun aIte noi msuri att n pIan IegisIativ ct
si organizatoric.
n sIrsit, dar nu n uItimuI rnd, intrarea n normaIitate, n
vederea aIinierii Ia IegisIatia european este consIintit de Legea
nr. 3177 2004 privind ConsiIiuI Superior aI Magistraturii, ca
singuruI reprezentant aI autorittii judectoresti din Romnia, care
garanteaz independenta justitiei.
Prin eIaborarea acestui act normativ, s-a reusit s se Iimiteze
Ia maximum inIIuenta ministruIui justitiei asupra activittii
magistratiIor, acesta, n prezent, Iiind un membru aI ConsiIiuIui,
si avnd un singur vot.
ConIorm Iegii, ConsiIiuI Superior aI Magistraturii se
constituie ntr-o structur de sine stttoare cu atributiuni dintre
ceIe mai importante, ncepnd de Ia IormuIarea de propuneri ctre
presedinteIe trii privind numirea si eIiberarea din Iunctie a
magistratiIor, incIusiv a ceIor cu Iunctii de conducere din organeIe
centraIe aIe autorittiIor judectoresti.
Tot ConsiIiuI Superior aI Magistraturii aprob data si IocuI
desIsurrii examenuIui de admitere Ia InstitutuI NationaI de
Magistratur, stabiIeste tematica de concurs, vaIideaz examenuI
de capacitate aI magistratiIor, aprob pIanuI de pregtire
proIesionaI a acestora, aproba nIiintarea si desIiintarea sectiiIor
Ia instante si Ia parchete, stabiIeste numruI magistratiIor cu Iunctii
de conducere n Iiecare unitate din teritoriu.
ConsiIiuI dispune detasarea si deIegarea magistratiIor, n
conditiiIe Iegii, soIutioneaz diverse contestatii si sesizri primite
de Ia magistrati ori de Ia justitiabiIi, are atributiuni importante n
domeniuI rspunderii discipIinare a magistratiIor si - Ioarte
important - ncuviinteaz perchezitia, retinerea si arestarea
preventiv a acestora.

$
n cadruI aparatuIui propriu aI ConsiIiuIui Superior aI
Magistraturii Iunctioneaz inspectia judiciar, directii, servicii si
birouri, ncadrate corespunztor cu magistrati din aparatuI propriu
ori care sunt detasati.
Acestea sunt, dup prerea mea, principaIeIe regIementri
IegisIative, de natur a evidentia tendinteIe evoIutive aIe IegisIatiei
penaIe si procesuaI penaIe din Romnia, n momentuI de Iat.
Recenzent: Andrei SMOCHIA,
doctor habilitat n drept, projesor universitar.
1. Declaratia Universal a Drepturilor Omului, TI, 1998, vol. 1.
2. Constitutia Romniei, 2001, cu modificrile i completrile din octombrie 2003.
3. Legea nr. 301 din 29 iunie 2004.
4. Noul cod penal al Romniei, 2005.
5. Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor.
6. Legea nr. 23/1969.
7. Legea nr. 303 din 29 iunie 2004, n vigoare la 29 septembrie 2004.
8. Legea nr.304 din 29 iunie 2004 privind organizarea judiciar.
9. Legea nr.92 din 1992 i nr. 56 din 1993 plivind organizarea i functionarea Curtii Supreme de Justitie.
10. Legea nr. 78/ 2000 pentru prevenirea, descoperirea i sanctionarea faptelor de coruptie.
11. Legea nr. 3177 2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Pornind de Ia prevederiIe art. 1 CP aI RepubIicii
MoI dova, car e pr evede c ,CoduI penaI est e act uI
I egi sI at i v care cupri nde norme de drept ce st abi I esc
principiiIe si dispozitiiIe generaIe si speciaIe aIe dreptuIui
penaI , det ermi n Iapt eI e ce const i t ui e i nIract i uni si
pr evede pedepseI e ce se apI i c i nI r act or i I or. 1 si ,
bazndu-ne nemijIocit pe dispozitiiIe art.8, 11 CP, care
prezum apIicarea Iegii penaIe n Iunctie de dou eIemente
- timp si spatiu , constatm c apar uneIe probIeme
reIeritoare Ia determinarea Iegii incidente si apIicabiIe n
CONTROVR5 VlZND UNL A5PCT
AL ACJlUNll LGll PNAL N 5PAJlU
Sergiu
CERAOMORET,
lector la Catedra
Stiinfe Penitenciare,
Drept Penal yi
Criminologie,
Academia ,Stejan cel
Mare" a MAI al
Republicii Moldova
Andrian
PALADII,
lector la Catedra
Stiinfe Penitenciare,
Drept Penal yi
Criminologie,
Academia ,Stejan cel
Mare" a MAI al
Republicii Moldova
regIementarea reIatiiIor sociaIe susceptibiIe de protectie
juridico-penaI.
n ipoteza ideii initiate, citm opinia autoriIor romni
AI.Boroi si Gh.Nistoreanu, care deIinesc apIicarea Iegii
penaIe n spatiu drept activitatea de traducere n viat a
prescriptiiIor sanctionatoare aIe Iegii penaIe n raport cu
IocuI comiterii diIeriteIor inIractiuni de ctre cettenii
statuIui sau strini ori de persoane Ir de cettenie
(apatrizi).2 n acest context, actiunea Iegii penaIe se extinde
pe ntreguI teritoriu aI RepubIicii MoIdova, n virtutea
suveranittii, avnd ntindere spatiaI pn Ia IimiteIe
acesteia; aItIeI spus, Iegea penaI este teritoriaI, ea se
apI i c t ut ur or i nI r act i uni I or svr si t e pe t er i t or i uI
RepubIicii MoIdova, n temeiuI considerentuIui c nu s-ar
The context of the scientific articIe sustains the necessity of the doubIe incrimination
existence and we beIieve that offers for formuIation in the adjustment of the articIe 11 paragraph
(2)of PenaI Code are to be impIied, therefore it shouId stipuIate the conditions of such principIes
as activity of penaI Iaw in this area, to stipuIate it as a crime by the state IegisIation where it
was committed.
Studii i cercetri

$
reaI i za o eIi ci ent ocrot i re a vaI ori I or soci aI e dac
IptuitoruI nu ar Ii pedepsit, conIorm IegisIatiei autohtone
si de instanteIe judectoresti moIdovenesti.
ApeInd Ia principiuI personaIittii Iegii penaIe (art.11
aIin.(2) CP - cettenii RepubIicii MoIdova si apatrizii cu
domiciIiuI permanent pe teritoriuI RepubIicii MoIdova, care
au svrsit inIractiuni n aIara teritoriuIui trii sunt pasibiIi
de rspundere n conIormitate cu Iegea penaI a RepubIicii
MoIdova), ne expunem anumite rezerve.
Doct ri na penaI , neIi i nd consecvent n ceea ce
priveste conditiiIe apIicrii principiuIui personaIittii
rspunderii penaIe, ne impune s constatm existenta a dou
curente n evaIuarea acestuia:
Pozitivist,
negativist.
ProbIema care trezeste attea discutii si care urmeaz
a Ii anaIizat este reprezentat de IaptuI c actuaIuI cod
penaI nu prevede n mod expres dac este sau nu nevoie s
existe dubIa incriminare n ceea ce priveste IapteIe svrsite
n strintate de ctre cettenii moIdoveni sau apatrizii cu
domiciIiuI stabiI n R.M.
Adeptii curentuIui negativist, printre care Botnaru S.,
Savca A., Grosu V., Grama M. etc.3 consider c, n vederea
Iipsei unei necesitti de incriminare dubI, stabiIind-o drept
condi t i e de apI i care a acest ui pri nci pi u; deci , Iapt a
constituie inIractiune potrivit prevederiIor din Iegea penaI
a RepubIica MoIdova indiIerent dac statuI pe teritoriuI
cruia a Iost svrsit o are sau nu incriminat. Acesti
autori si argumenteaz opinia invocnd IaptuI c, pentru
inIractiuniIe svrsite n strintate de ctre cettenii
RepubI i ca MoI dova si apat r i zi i car e au domi ci I i uI
permanent n RepubIica MoIdova, Iegea noastr penaI are
o compet ent excI usi v si necondi t i onat , neavnd
i mpor t ant dac I egea I ocuI ui svr si r i i I apt ei o
incrimineaz ca inIractiune ori nu.
Aceast prere este sustinut si de autorii romni
Tnsescu I., Tnsescu C., Tnsescu G., Dobrinoiu V.,
Pascu I. etc. care se bazeaz pe rationamentuI c admiterea
acestui principiu este justiIicat de puterea Iegii nationaIe
de a Ii apIicabiI, de a impune procedura de sanctionare si
de executare a pedepsei Ir concursuI Iegii penaIe strine;4
Iapta constituie inIractiune potrivit prevederiIor din Iegea
penaI nationaI, indiIerent dac statuI, pe teritoriuI cruia
a Iost svrsit, o are sau nu drept incriminare.5 n esent,
majoritatea adeptiIor acestei opinii aduc n aprare aceIeasi
argumente.
Si nt et i znd prevederi I e normat i ve aI e unor st at e
strine, adic potrivit IegisIatiei romne n vigoare (art.11
CP Rom.), Iegea penaI romn se apIic inIractiuniIor
svrsite n aIara teritoriuIui trii de un cettean romn
sau de o persoan Ir cettenie care are domiciIiuI n tar,
dac Iapta este prevzut ca inIractiune si de Iegea penaI
a trii unde a Iost svrsit;6 Iegea penaI a Federatiei Ruse
(art.12 aIin.1 CP F.R.)7, precum si cea a Frantei (art.113-6
aIin.1, 2 CP Fr.) prevede n mod expres ca o conditie de
apIicare a principiuIui personaIittii existenta dubIei
incriminri.8
Deci , dup cum put em obser va, maj or i t at ea
IegisIatiiIor penaIe moderne au prevzut n mod expres n
coduI penaI necesitatea dubIei incriminri - o conditie
pentru apIicarea principiuIui personaIittii. n sustinerea
acestei opinii s-au pronuntat numerosi autori autohtoni (n
conIormitate cu prevederiIe art.11 aIin.(2) CP cettenii
RepubIicii MoIdova si apatrizii cu domiciIiuI permanent
pe teritoriuI RepubIicii MoIdova, n cazuI n care svrsesc
n aIara t eri t ori uI ui RepubI i ci i MoI dova vreo Iapt
prevzut de Iegea penaI, pot Ii trasi Ia rspundere potrivit
normeIor coduIui penaI aI RepubIicii MoIdova dac Iapta
este considerat drept inIractiune si de IegisIatia penaI a
statuIui n care a Iost svrsit9) si strini, autorii rusi
H.u.Ky:nenona, H.M.Txiona etc. sustin necesitatea
existentei dubIei incriminri10.
n concIuzie, adeptii teoriei pozitiviste aduc n aprare
argumentuI precum c, atta timp ct IegiuitoruI strin nu
nteIege s incrimineze Iapta ca inIractiune si permite
svrsirea unor Iapte pe teritoriuI su, Ir a Ie sanctiona,
nu se ntrevede ratiunea sanctionrii cetteniIor RepubIicii
MoIdova sau a persoaneIor Ir cettenie cu domiciIiuI
stabiI n RepubIica MoIdova, dac svrsesc aceste Iapte
doar pe teritoriuI statuIui strin care permite svrsirea
acestor actiuni; atta timp ct IegiuitoruI strin consider
c Iapta nu prezint graduI prejudiciabiI aI unei inIractiuni,
nu nteIegem de ce apare necesitatea sanctionrii penaIe a
IapteIor Iipsite de semnuI materiaI aI inIractiunii. Or, n
baza suveranittii, Iiecare stat si rezerv dreptuI de a
incrimina sau nu uneIe Iapte.
n contextuI ceIor consemnate, am dori s precizm
c ne raIiem pe depIin Ia prerea autoriIor ce sustin
necesitatea existentei dubIei incriminri si credem c se
impune IormuIarea unei propuneri de Iege Ierenda ntru
modiIicarea art.11 aIin.(2) CP , care, de jure, ar trebui s
prevad drept conditie, pentru care opereaz principiuI
personaIittii apIicrii Iegii penaIe n spatiu, prevederea
drept inIractiune a Iaptei comise si de IegisIatia penaI a
statuIui n care a Iost svrsit. n opinia noastr, articoIuI
ar putea Ii IormuIat astIeI: ,Cettenii RepubIicii MoIdova
si apatrizii cu domiciIiuI permanent pe teritoriuI RepubIicii
MoIdova, care au svrsit inIractiuni n aIara teritoriuI trii,
sunt pasibiIi de rspundere penaI n conIormitate cu
prezentuI cod, dac Iapta svrsit este prevzut ca
inIractiune si de Iegea penaI a statuIui pe teritoriuI cruia
a Iost svrsit.
Recenzent: Alexandru ZOSIM,
locfiitorul yejului catedrei Drept Penal yi Criminologie,
Academia de Polifie ,Stejan cel Mare"
1
Codul penal al R.M. publicat n M.O.f. nr.985- XV din 18.04.2002 art.1
2
Boroi A., Nistorianu Gh., Drept penal partea general edit.All Beck, Bucureti 2004, p.48
3
Botnaru S., Savca A., Gros V. u, Grama M. Drept penal partea general, edit. Cartier juridic, Chiinu 2005 . pag.44
4
Tnsescu I., Tnsescu C., Tnsescu G., Drept penal partea general, edit. All Beck, Bucureti 2002 pag.92.
5
Dobrinoiu V., Pascu I., Drept penal partea general, edit. Europa Nova , Bucurei 1999 pag.73.
6
Codul penal al Romniei art.11.
7
Codul penal al Federatiei Ruse art.12 alin.1.
8
Codul penal francez, art.113-6 alin.1 i alin.2.
9
Barbneagr A. , Berliba V., Codul penal Comentat i adnotat, edit. Cartier Juridic, Chiinu 2005 pag. 21.
10
lyeosa l.1. , Ts+xoso l.M. Vaonosoe npaso Poccu oas vacms us. Mocxsa 2004 cmp.62; loanes M.l., losavexo l.T. Vaonosoe
npaso Poccu, oas vacms, us. Mocxsa 2001 cmp.47.

$
n baza Hotrrii ParIamentuIui RepubIicii MoIdova nr.233-
XVI din 14 octombrie 2005 a Iost Iormat o comisie parIamentar
care cerceteaz situatia prevenitiIor n stare de arest n izoIatoruI
de urmrire penaI nr.3 aI DepartamentuIui Institutii Penitenciare,
aIe cror dosare se aII Ia examinare n instanteIe judectoresti.
n aceIasi scop, probIema ce tine de asigurarea respectrii IegisIatiei
si a drepturiIor omuIui n cadruI apIicrii msuriIor procesuaIe de
constrngere a constituit tema unei sedinte Irgite a CoIegiuIui
Procuraturii GeneraIe, cu participarea PresedinteIui RepubIicii
MoIdova.
Reiesind din importanta si actuaIitatea probIemei n cauz,
precum si n scopuI redresrii situatiei create cu incuIpatii care se
aII n stare de arest, Curtea Suprem de Justitie, Ia 25 octombrie
2005, n sedinta operativ cu presedintii instanteIor judectoresti
din mun.Chisinu, a convenit ca probIema abordat s Iie discutat
n PIen, cu adoptarea unei hotrri.
Audiind inIormatiiIe prezentate de presedintii instanteIor
judectoresti din mun.Chisinu, doamneIe M.Ghervas,
L.VasiIevici si E.CovaIenco, domnii Iu.Bejenaru si D.Mardari,
PIenuI Curtii Supreme de Justitie,

CONSTAT:
n perioada de 10 Iuni aIe anuIui 2005 majoritatea instanteIor
judectoresti din mun.Chisinu au eIectuat anumite msuri
organizatorice privind redresarea activittii de nIptuire a justitiei,
n speciaI reIeritor Ia respectarea termeneIor de repartizare a
cauzeIor, de intentare (deschidere) a dosareIor, de examinare n
termen rezonabiI, Ia respectarea procedurii de redactare a acteIor
adoptate, Ia transmiterea cauzeIor spre examinare n apeI sau recurs
n instanteIe ierarhic superioare, precum si punerea sentinteIor
spre executare.
Cu toate acestea, dateIe statistice pe perioada de reIerint
atest un numr considerabiI de cauze penaIe neexaminate, n
comparatie cu 9 Iuni aIe anuIui 2004.
Situatia n judectoriiIe din mun. Chisinu se prezint astIeI:
HOTIAIIA IIIN!I!I C!I|II
S!IIIMI II J!STI|II A III!IICII MOIIOVA
Cu privire |a mersu| examinrii de ctre instane|e judectoreti
din mun. Chiinu a cauze|or pena|e cu incu|paii af|ai n stare de arest
nr.19 din 31.10.2005
CeIe expuse mai sus conIirm IaptuI c activitatea
organizatoric si discipIina de munc a unor judectori nu este Ia
niveIuI cuvenit si prin aceasta genereaz aIIarea ndeIungat a
persoaneIor n stare de arest, ce duce Ia ncIcarea drepturiIor
protejate de uneIe prevederi din Conventia european pentru
aprarea drepturiIor omuIui si a IiberttiIor IundamentaIe.
ntruct articoIuI 5 din Conventie se reIer Ia probIemeIe ce
tin de privarea de Iibertate, judectoruI care prezideaz o sedint
judiciar este obIigat s verifice temeinicia aplicrii unei
asemenea sanc(iuni, pentru eventuaIitatea excIuderii cazuriIor
privatiuniIor de Iibertate pentru motiveIe ,mpiedicarea efecturii
urmriri penale sau ,comiterea unor altor infrac(iuni.
ArticoIuI 6 aIin.(1) din Conventie stipuIeaz c orice persoan
are dreptuI Ia judecarea n mod echitabiI si ntr-un termen rezonabiI
a cauzei saIe de ctre o instant independent si impartiaI care
va hotr asupra temeiniciei oricrei acuzatii n materie penaI,
aduse mpotriva sa. Din aceste motive PIenuI reIev c judectorii
care examineaz cauzeIe penaIe snt obIigati s verifice dac n
cursul efecturii urmririi penale au fost respectate toate
garan(iile enun(ate de articolul 6.
n examinarea oricrui caz judectoruI urmeaz s veriIice, Ia
IeI, respectarea principiului egalit(ii armelor, care prevede c
Iiecrei prti trebuie s i se oIere o posibiIitate rezonabiI de a se
apra si care nu I-ar situa ntr-o pozitie mai dezavantajoas n raport
cu partea advers. Tot Ia acest capitoI, n procesuI examinrii cauzei,
judectoruI urmeaz s veriIice problemele ce (in de maltratarea
persoanelor care s-au aflat n deten(ie, s se determine asupra
admisibilit(ii probelor, care uneori pot Ii coIectate n mod iIegaI,
s tin seama de cerinteIe incuIpatiIor Ia desIsurarea procesuIui
judiciar cu participarea interpretului, precum si s asigure
respectarea principiului prezum(iei nevinov(iei.
AnaIiznd dateIe prezentate de ctre DepartamentuI Institutii
Penitenciare, se constat c n penitenciaruI nr.3, n procedura
judectoriiIor din mun. Chisinu si Curtea de ApeI Chisinu, n
total, se afl n stare de arest - 559 de inculpa(i, dintre care pe
un termen de pn Ia:
3 Iuni - 226 persoane
6 Iuni - 132 persoane
1 an - 115 persoane
mai muIt de 1 an - 86 persoane
incIusiv, n instanteIe (vezi tabeIa):
n aceIasi timp, sarcina Iunar a unui judector pe ntreg
sistemuI judectoresc, n perioada de reIerint, este n descrestere
si se caracterizeaz n moduI urmtor:
!

$
cauzeIor penaIe cu incuIpati aIIati n stare de arest, n
termen optimaI;
a excIude din activitatea judectoriIor eroriIe care aduc
atingere drepturiIor si IiberttiIor omuIui, garantate de
ctre Constitutie si acteIe internationaIe Ia care
RepubIica MoIdova este parte;
a mobiIiza potentiaIuI aparatuIui instanteIor judectoresti
pentru a tine Ia controI trecerea n instant a cauzeIor
penaIe aIe incuIpatiIor aIIati n stare de arest, a
veriIica Iunar activitatea canceIariei, ntocmind acteIe
respective si acordnd o atentie deosebit ntocmirii n
termen a proceseIor - verbaIe, transmiterii cauzeIor
examinate n canceIarie, remiterii operative n
instanteIe ierarhic superioare a sentinteIor contestate,
precum si punerii Ia timp a sentinteIor spre executare;
Ia pronuntarea hotrriIor judiciare s se ia n consideratie
termeneIe de redactare prevzute de articoIuI 343 Cod
de procedur penaI;
a nu admite amnarea nentemeiat a cauzeIor si n msura
posibiIittiIor, a adopta hotrriIe n termene ct mai
restrnse.
3.Presedintii instanteIor judectoresti vor conIucra n
permanent, n mod constructiv si operativ cu organeIe
procuraturii, de poIitie si avocaturii n scopuI prezentrii Ia timp a
probeIor suIiciente pentru justiIicarea detentiei incuIpatiIor aIIati
sub arest.
4.Executarea prezentei Hotrri se pune pe seama
presedintiIor instanteIor judectoresti mentionate. Despre moduI
executrii hotrrii s se prezinte inIormatii Curtii Supreme de
Justitie pn Ia 10 ianuarie 2006.
5.ControIuI asupra executrii prezentei hotrri revine
AparatuIui PresedinteIui Curtii Supreme de Justitie.
6.Hotrrea se remite spre inIormare instanteIor judectoresti
si se pubIic n BuIetinuI Curtii Supreme de Justitie.
Irccaintclc urtii Suprcmc
ac Justitic Jalcria STEPBE]
Chiyinu, 31 octombrie 25, nr. 19
Din dateIe prezentate rezuIt c este mare numruI de
incuIpati aIIati n stare de arest timp de 6 Iuni, de un an si,
ndeosebi, mai muIt de un an.
n aceIasi timp este necesar de a evidentia un sir de Iactori
obiectivi, care inIIuenteaz tergiversarea examinrii unor dosare
timp ndeIungat, Iapt ce provoac muItipIe adresri aIe
justitiabiIiIor. EIe snt Iegate direct de indiscipIina unor participanti
Ia proces, de neprezentarea martoriIor din diverse motive, incIusiv
si de ceIe Iinanciare. La IeI, rmne nerezoIvat citarea IegaI a
prtiIor si participantiIor Ia proces care cere impIicarea unor surse
Iinanciare considerabiIe.
O probIem aparte constituie cauzeIe penaIe n care Iigureaz
grupuri de incuIpati, precum si ceIe de o rezonant sociaI sporit,
n care un incuIpat poate Ii aprat de doi sau trei avocati cu opinia
crora judectoruI este nevoit, Ia amnarea sedintei, s se
conIormeze.
ProcesuI de nIptuire a justitiei este inIIuentat si de aIte
motive, cum ar Ii:
- probIema ce tine de compIetarea aparatuIui instanteIor cu
persoane competente n activitatea canceIariei si cu
greIieri;
- insuIicienta de transIatori (n instanta de 17-19 judectori
snt doar 4 transIatori);
- Iipsa sIiIor de sedinte pentru examinarea cauzeIor si
necorespunderea Ior standardeIor eIecturii justitiei;
- niveIuI insuIicient n dotarea instanteIor cu echipament
tehnic si de caIcuI;
- asigurarea insuIicient cu poIitie judiciar.
n temeiuI ceIor expuse, n conIormitate cu articoIuI 2, Iitera
I) din Legea cu privire Ia Curtea Suprem de Justitie,
PLENUL HOTR$TE:
1. Se ia act de inIormatia presedintiIor instanteIor
judectoresti Botanica, Buiucani, Centru, Ciocana si Rscani.
2.PIenuI atentioneaz asupra neajunsuriIor depistate si
consider c pentru nIturarea Ior este necesar de a se ntreprinde
urmtoareIe msuri:
a obIiga presedintii instanteIor judectoresti mentionate s
ntreprind msuri organizatorice n judecarea
Curtea uropean pentru Drepturi|e Omu|ui
Seclunea a patra
DUMBRVANU VR5U5 MOLDOVA
1
(Cererea nr.20864/03) / Hotrire dln25.05.2005
Curtea European a DrepturiIor OmuIui (Sectiunea a Patra),
deIibernd Ia 3 mai 2005 ntr-o Camer compus din: Sir NicoIas
Bratza, prccaintc, dI J.CasadevaII, dI.BoneIIo, dI K.Traja, dI
S.PavIovschi, dI L.GarIicki, dna L.Mijovic, dI J.Sikuta,
fuacctri, si dI M.O`BoyIe, grcficrul Scctiunii, pronunt
urmtoarea hotrre care a Iost adoptat Ia aceeasi dat:

PROCEDURA
1.CazuI a Iost initiat prin cererea nr.20940/03 depus
mpotriva RepubIicii MoIdova Ia Curtea European a DrepturiIor
CEDO
OmuIui conIorm articoIuIui 34 aI Conventiei pentru Aprarea
DrepturiIor OmuIui si a LiberttiIor FundamentaIe (n continuare,
Conventia), de ctre cetteanuI RepubIicii MoIdova, dI.AIexandru
Dumbrveanu ('recIamant), Ia 20 mai 2003.
2.RecIamantuI a Iost reprezentat n Iata Curtii Europene de
ctre dI.AureI Biesu, avocat din municipiuI Chisinu. GuvernuI
"

$
RepubIicii MoIdova a Iost reprezentat de AgentuI su, dI.VitaIie
PrIog.
3.RecIamantuI, din cauza neexecutrii hotrrii judectoresti
deIinitive din 8 noiembrie 2000, a invocat n Iata Curtii ncIcarea
drepturiIor saIe garantate de articoIuI 6 (dreptuI Ia un proces
echitabiI) aI Conventiei si de articoIuI 1 aI ProtocoIuIui 1 (protectia
propriettii) aI Conventiei.
4.Cererea respectiv a Iost repartizat Sectiunii a IV-a a
Curtii. La 8 octombrie 2003, o Camer a acestei Sectiuni a decis
s comunice aceast cerere GuvernuIui RepubIicii MoIdova. n
conIormitate cu prevederiIe articoIuIui 29 3 aI Conventiei, s-a
decis examinarea IonduIui cererii n paraIeI cu admisibiIitatea sa.
5. La 1 noiembrie 2004 Curtea a schimbat componenta
SectiuniIor saIe (ReguIa 25 1). Acest caz a Iost repartizat noii
Sectiuni a IV-a (ReguIa 52 1).

N FAPT
I. Circumstan(ele cazului
6.RecIamantuI, AIexandru Dumbrveanu, este cettean aI
RepubIicii MoIdova, nscut n anuI 1968 si Iocuieste n municipiuI
Chisinu.
7.RecIamantuI este poIitist. ConIorm Legii cu privire Ia
poIitie din 18 decembrie 1990, autorittiIe administratiei pubIice
IocaIe snt obIigate s asigure cu spatiu Iocativ noii angajati ai
poIitiei n decursuI unui an din data angajrii. La o dat
nespeciIicat, recIamantuI a naintat ConsiIiuIui MunicipaI o cerere
oIiciaI prin care soIicita acordarea unui apartament. ConsiIiuI
MunicipaI a respins cererea, drept urmare recIamantuI a naintat
o actiune civiI.
8.La 22 iunie 1998 Judectoria SectoruIui Centru i-a dat
cstig de cauz, ordonnd ConsiIiuIui MunicipaI s-I asigure cu
apartament.
9.La o dat nespeciIicat n anuI 2000 recIamantuI a naintat
o actiune Ia Judectoria sectoruIui Centru, soIicitnd schimbarea
moduIui de executare a hotrrii judectoresti din 14 martie 1997.
n speciaI, recIamantuI pretindea de Ia ConsiIiuI MunicipaI pIata
n Iei a vaIorii unui apartament.
10.La 8 septembrie 2000 Judectoria sectoruIui Centru a
decis s schimbe moduI de executare a hotrrii judectoresti din
22 iunie 1998, ordonnd ConsiIiuIui MunicipaI s achite
recIamantuIui suma de 180357 Iei (MDL) ( echivaIentuI a 16800
EURO Ia aceI moment ), care constituia costuI de piat aI unui
apartament. ConsiIiuI MunicipaI a naintat apeI contra hotrrii
judectoresti respective.
11.La 8 noiembrie 2000 TribunaIuI municipiuIui Chisinu a
admis apeIuI si printr-o hotrre judectoreasc deIinitiv a redus
suma de Ia 180357 MDL Ia 111240 MDL (echivaIentuI a
aproximativ 10500 EURO Ia aceI moment).
12.La soIicitarea ConsiIiuIui MunicipaI, ProcuroruI GeneraI
a naintat un recurs n anuIare Ia Curtea Suprem de Justitie, ns
acesta a Iost respins Ia 4 apriIie 2001.
13.RecIamantuI a obtinut titIuI executoriu emis ca urmare a
adoptrii hotrrii judectoresti deIinitive, executarea cruia
trebuia asigurat de ctre executoruI judectoresc.
14.La o dat nespeciIicat, recIamantuI a adresat o pIngere
MinisteruIui Justitiei despre IaptuI neexecutrii hotrrii
judectoresti deIinitive. Printr-o scrisoare adresat ConsiIiuIui
MunicipaI Ia 17 martie 2003, MinisteruI Justitiei I-a avertizat
despre consecinteIe neexecutrii unei hotrri judectoresti
deIinitive.
15.Hotrrea judectoreasc deIinitiv din 8 noiembrie 2000
a Iost executat Ia 11 septembrie 2003.

II. DREPTUL INTERN PERTINENT

16. DreptuI intern pertinent a Iost prezentat n cazuI Iraan
cntra Mlavci, nr.49806/99, 31 CEDO 2004-.
N DREPT
17. RecIamantuI s-a pIns de IaptuI c din cauza neexecutrii
hotrrii judectoresti din 8 noiembrie 2000 pn Ia 11 septembrie
2003 i-a Iost ncIcat dreptuI su Ia un proces echitabiI. ArticoIuI
6 1 aI Conventiei, prevede urmtoareIe:
`1. ricc pcrsan arc arcptul la fuaccarca in ma cchitalil,
in ma pullic i intr-un tcrmcn rc:nalil a cau:ci salc, ac ctrc
instant inacpcnacnt i impartial, instituit ac lcgc, carc va
htri fic asupra inclcrii arcpturilr i lligatiilr salc cu
caractcr civil, fic asupra tcmcinicici ricrci acu:atii in matcric
pcnal inarcptatc imptriva sa..
18. De asemenea, recIamantuI invoc IaptuI c datorit
neexecutrii hotrrii judectoresti pronuntate n Iavoarea sa, eI
nu a putut IoIosi bunuriIe ce constituiau proprietatea sa, astIeI
Iiindu-i ncIcat dreptuI Ia protectia propriettii garantat de
articoIuI 1 aI ProtocoIuIui 1 aI Conventiei, care prevede
urmtoareIe:
ricc pcrsan fi:ic sau furiaic arc arcptul la
rcspcctarca lunurilr salc. Nimcni nu patc fi lipsit ac
prprictatca sa accit pcntru cau: ac utilitatc pullic i in
cnaitiilc prcv:utc ac lcgc i ac principiilc gcncralc alc arcptului
intcrnatinal.
Iisp:itiilc prcccacntc nu aauc atingcrc arcptului statclr
ac a aapta lcgilc pc carc lc cnsiacr ncccsarc pcntru a
rcglcmcnta flsinta lunurilr cnfrm intcrcsului gcncral sau
pcntru a asigura plata imp:itclr sau a altr cntrilutii, sau a
amcn:ilr.

I. ADMISIBILITATEA CERERII
19. GuvernuI decIar c de Ia 11 septembrie 2003, ziua Ia
care hotrrea judectoreasc deIinitiv din 8 noiembrie 2000 a
Iost executat, recIamantuI si-a pierdut caIitatea de victim.
20. n repIic, recIamantuI a notat IaptuI c eI si-a mentinut
caIitatea de victim, deoarece GuvernuI nu a recunoscut expres
sau n esent IaptuI c a existat o ncIcare a drepturiIor saIe
garantate de Conventie, si nici nu i-a acordat vreo despgubire.
21. Curtea reaminteste IaptuI c adoptarea unei decizii sau a
unei msuri IavorabiIe recIamantuIui nu este, n principiu,
suIicient de a-I Iipsi pe acesta de caIitatea sa de 'victim, dect
dac autorittiIe nationaIe au recunoscut Iie expres sau n esent
o ncIcare a Conventiei, acordndu-i o despgubire n acest sens
(vezi ca:ul Amuur c.Frantci, hotrre din 25 iunie 1995, Papartclc
htririlr i acci:iilr 1996 - III, p.846, 36; Iallan c.Pmanici,
hotrre din 28 septembrie 1999, Papartc 1999-VI, 44).
22. ReIerindu-ne Ia IapteIe cazuIui dat, Curtea noteaz c
GuvernuI nici nu a recunoscut IaptuI existentei unei ncIcri a
Conventiei si nici nu a acordat recIamantuIui o reparare a
prejudiciuIui cauzat. n aceste circumstante, Curtea consider c
recIamantuI continu s aib caIitatea de 'victim, ca urmare a
neexecutrii hotrrii judectoresti deIinitive din 8 noiembrie 2000,
Iapt care a constituit o ncIcare a drepturiIor saIe garantate de
articoIuI 6 1 aI Conventiei, precum si de articoIuI 1 aI ProtocoIuIui
1 aI Conventiei.
23. Curtea consider c pIngeriIe recIamantuIui naintate n
conIormitate cu articoIuI 6 1 aI Conventiei si articoIuI 1 aI
ProtocoIuIui 1 aI Conventiei impIic chestiuni de drept care snt
suIicient de serioase, nct determinarea Ior s depind de o
examinare a IonduIui cauzei. n pIus, nu au Iost stabiIite aIte
temeiuri de decIarare a acestor pIngeri inadmisibiIe. Prin urmare,
Curtea decIar aceste pIngeri ca Iiind admisibiIe. n conIormitate
cu decizia sa de a apIica articoIuI 29 3 aI Conventiei (vezi
paragraIuI 4 de mai sus), Curtea se va pronunta si asupra IonduIui
cererii.

II.CU PRIVIRE LA PRETINSA NCLCARE A

ARTICOLULUI 6 1 AL CONVENTIEI
24. RecIamantuI s-a pIns potrivit articoIuIui 6 1 aI
Conventiei de omisiunea autorittiIor de a executa hotrrea
Judectoriei SectoruIui Centru din 8 noiembrie 2000 pn Ia 11
septembrie 2003.
#

$
25. GuvernuI a decIarat IaptuI c datorit executrii hotrrii
judectoresti respective Ia 11 septembrie 2003, articoIuI 6 1 aI
Conventiei nu a Iost ncIcat. n opinia GuvernuIui hotrrea
judectoreasc a Iost executat n termeni rezonabiIi.
26. PrincipiiIe generaIe apIicabiIe n cazuriIe simiIare
acestuia snt stabiIite n ca:ul Iraan c.Mlavci, (citat mai sus
52-53).
27. Curtea noteaz IaptuI c hotrrea Judectoriei sectoruIui
Centru din 8 noiembrie 2000 nu a Iost executat mai muIt de 34
de Iuni. n acest context, Curtea reitereaz c ea a constatat o
ncIcare a Conventiei n aIte cauze n care perioada de neexecutare
a Iost muIt mai scurt dect cea din cazuI dat ( vezi, cu titIu de
exempIu: hotrrea Iastcli i altii c.Mlavci, cereriIe nr.9898/
02, 9863/02, 6255/02 si 10425/02, 23, 15 iunie 2004; Shmalk
c.Ucrainci, nr.60750/00, 46, 20 iuIie 2004). AstIeI, Curtea nu
mprtseste opinia GuvernuIui cu privire Ia IaptuI c hotrrea
judectoreasc din 8 noiembrie 2000 a Iost executat n termeni
rezonabiIi.
28. Prin omisiunea de a ntreprinde msuri necesare n
decursuI a ctorva ani si de a asigura executarea hotrrii
judectoresti deIinitive n cazuI dat, autorittiIe RepubIicii
MoIdova au Iipsit prevederiIe articoIuIui 6 1 aI Conventiei de
toate eIecteIe utiIe.
29. Asadar, se constat o ncIcare a articoIuIui 6 1 aI
Conventiei.

III.CU PRIVIRE LA PRETINSA NCLCARE A

ARTICOLULUI 1 AL
PROTOCOLULUI 1 AL CONVENTIEI
30. n continuare, recIamantuI a invocat IaptuI c datorit
neexecutrii hotrrii judectoresti din 8 noiembrie 2000
pronuntat n Iavoarea Iui, eI nu a putut s beneIicieze de bunuriIe
ce constituiau proprietatea sa si, astIeI, dreptuI su Ia protectia
propriettii garantat de articoIuI 1 aI ProtocoIuIui 1 aI Conventiei
a Iost ncIcat.
31. GuvernuI a decIarat IaptuI c autorittiIe nationaIe nu
au ncIcat n nici un IeI dreptuI recIamantuIui garantat de articoIuI
1 aI ProtocoIuIui 1 aI Conventiei.
32. Curtea reitereaz IaptuI c, o 'revendicare poate
constitui o 'posesie n sensuI articoIuIui 1 aI ProtocoIuIui 1 aI
Conventiei, dac ea este stabiIit suIicient pentru a Ii executat
(vezi ca:ul Iraan, 59)
33. Curtea noteaz c recIamantuI a dispus de o revendicare
executorie n baza hotrrii judectoresti din 8 noiembrie 2000.
Prin urmare, rezuIt IaptuI c imposibiIitatea recIamantuIui de a
obtine executarea hotrrii judectoresti pn Ia 11 septembrie 2003
a constituit o imixtiune n dreptuI su Ia proprietate garantat de
articoIuI 1 aI ProtocoIuIui 1 aI Conventiei.
34.Prin omisiunea de a executa o hotrre judectoreasc
deIinitiv autorittiIe nationaIe nu i-au permis recIamantuIui s
se bucure de dreptuI su de proprietate asupra sumei de bani
acordat n baza hotrrii judectoresti. Mai muIt, GuvernuI nu a
prezentat nici o justiIicare a acestei imixtiuni, iar Curtea consider
c Iipsa IonduriIor bnesti nu poate justiIica o astIeI de omisiune
(vezi ca:ul Iraan, 61).
35. Respectiv, a existat o ncIcare a articoIuIui 1 aI
ProtocoIuIui 1 aI Conventiei.

IV.CU PRIVIRE LA APLICAREA ARTICOLULUI 41

AL CONVENTIEI
36.ArticoIuI 41 aI Conventiei prevede urmtoareIe:
Iac urtca acclar c a avut lc inclcarc a nvcntici
sau a Irtcalclr salc i aac arcptul intcrn al inaltci prti
cntractantc nu pcrmitc accit inlturarc incmplct a
cnsccintclr accstci inclcri, urtca acra prtii lc:atc, aac
cstc ca:ul, rcparatic cchitalil.
A.Prejudiciul material
37. RecIamantuI a pretins n caIitate de prejudiciu materiaI
suIerit ca urmare a neexecutrii hotrrii judectoresti deIinitive
din 8 noiembrie 2000 de ctre autorittiIe RepubIicii MoIdova,
suma de 40430 doIari SUA. EI a sustinut IaptuI c aceast sum
ar acoperi proIituI ratat caIcuIat n baza ratei medii a dobnzii
acordat de Banca NationaI a MoIdovei Ia acea perioad, Ia IeI
si n baza pierderiIor suIerite ca rezuItat aI cresterii preturiIor Ia
apartamente n municipiuI Chisinu, precum si cheItuieIiIe
suportate de eI Ia cutarea unui spatiu Iocativ aIternativ.
38. GuvernuI a considerat excesiv suma revendicat de
recIamant, contestnd metoda apIicat de eI pentru caIcuIarea sumei
respective.
39. Curtea consider c recIamantuI a suIerit un prejudiciu
materiaI ca rezuItat aI neexecutrii hotrrii judectoresti deIinitive
din 8 noiembrie 2000 pn Ia 11 septembrie 2003. Lund n
consideratie rata medie a dobnzii a Bncii NationaIe a MoIdovei
din perioada respectiv vc:i ca:ul Iraan, citat mai sus, 73 ) si
circumstanteIe cazuIui dat, Curtea acord recIamantuIui suma de
3400 EURO n caIitate de prejudiciu materiaI.

B. Prejudiciul moral
40. RecIamantuI a soIicitat 10000 doIari SUA pentru
prejudiciuI moraI suportat ca urmare a reIuzuIui autorittiIor de a
executa hotrrea judectoreasc deIinitiv pronuntat n Iavoarea
Iui.
41. Acesta a sustinut IaptuI c neexecutarea hotrrii
judectoresti deIinitive pentru o perioad ndeIungat de timp i-a
cauzat stres si neIiniste. De asemenea, acest Iucru a avut un impact
negativ asupra IamiIiei saIe. Sotia recIamantuIui a intentat o actiune
de divort din cauza IaptuIui c acesta nu ar Ii capabiI s-si asigure
Iinanciar IamiIia, oIerindu-Ie conditii decente de trai.
RecIamantuI a prezentat o copie a actuIui de divort.
42. GuvernuI a contestat suma pretins de recIamant. n acest
sens, au Iost citate cazuriIe, Burav c.Pusici (nr.59498/00, CEDO
2002-III), Slimanc-Kaia c.Frantci (nr.3) (nr.45130/98 din 6 apriIie
2004) si Kr:ak c.Ilnici (nr.51515/99 din 6 apriIie 2004) unde
recIamantiIor Ii s-au acordat sumeIe de 3000 EURO, 8000 EURO
si 3500 EURO n caIitate de prejudiciu moraI.
43. Curtea consider c recIamantuIui i s-a cauzat un anumit
stres si Irustrare ca rezuItat aI neexecutrii hotrrii judectoresti
din 8 noiembrie 2000 si a imposibiIittii de a IoIosi banii pentru o
perioad de aproximativ de 34 de Iuni. Prin urmare, Curtea acord
recIamantuIui suma de 1360 EURO pentru prejudiciu moraI.

C. Costuri yi cheltuieli
44. RecIamantuI a mai soIicitat suma de 500 doIari SUA
pentru costuri si cheItuieIi de reprezentare n Iata Curtii. n vederea
Iundamentrii pretentiiIor saIe, recIamantuI a prezentat copiiIe a
dou dispozitii de pIat ce conIirm achitarea sumeIor mentionate
anterior.
45. GuvernuI nu a Iost de acord cu sumeIe cerute de
recIamant, considerndu-Ie exagerate, decIarnd IaptuI c
recIamantuI nu a dovedit pretinseIe cheItuieIi de reprezentare.
46. Curtea reaminteste c pentru a Ii incIuse n suma acordat
n baza articoIuIui 41 aI Conventiei, costuriIe si cheItuieIiIe de
reprezentare trebuie s Ii Iost necesare si rezonabiIe ca cuantum
(vezi n caIitate de exempIu: hotrrea Amihalachiaic c.Mlavci,
nr.60115/00, 47, CEDO 2004).
47. n cazuI respectiv, Iund n consideratie criteriiIe
mentionate mai sus, Curtea a acordat recIamantuIui suma de 390
EURO n caIitate de costuri si cheItuieIi.

D. Penalit(i
48. Curtea consider oportun ca penaIitatea s Iie caIcuIat
n baza ratei minime a dobnzii a Bncii CentraIe Europene, Ia
care s se adune trei procente.

DIN ACESTE CONSIDERENTE, CURTEA N

UNANIMITATE:
$

$
1.Icclar cererea admisibiI;
2.nstat IaptuI c a existat o ncIcare a articoIuIui 6 1
aI Conventiei;
3.nstat c a existat o ncIcare a articoIuIui 1 aI
ProtocoIuIui 1 aI Conventiei;
4.Sustinc:
(a) c StatuI recIamat trebuie s achite recIamantuIui n
decurs de trei Iuni de Ia data Ia care hotrrea va deveni deIinitiv
n conIormitate cu prevederiIe articoIuIui 44 2 aI Conventiei,
3400 EURO (trei mii patru sute) n caIitate de prejudiciu materiaI,
1360 EURO (o mie trei sute saizeci) n caIitate de prejudiciu moraI
si 390 EURO (trei sute nouzeci) pentru costuri si cheItuieIi, care
urmeaz s Iie achitate n vaIuta nationaI a statuIui recIamat Ia
1
Aceast hotrre va deveni definitiv n conditiile prevzute de articolul 44 2 al Conventiei. Ea poate fi supus unei revizuiri editoriale.
IIACTICA J!IICIAI
rata de schimb apIicabiI Ia data executrii hotrrii, pIus orice
tax care trebuie ncasat;
(b) c din momentuI expirrii ceIor trei Iuni sus mentionate
pn Ia data executrii trebuie achitat o rat simpI a dobnzii Ia
sumeIe de mai sus egaI cu rata Iimit de mprumut a Bncii
CentraIe Europene pentru perioada de ntrziere pIus trei procente;
5.Pcspingc restuI pretentiiIor recIamantuIui de satisIactie
echitabiI.
Intcmit in limla cnglc: i ntificat in scris la 24 mai
2005, cnfrm articlului 77 2 i 3 al Pcgulamcntului urtii.

Michael O`BOYLE, grejier

Aicolas BRA1ZA, preyedinte
Decizia CoIegiuIui civiI i de contencios
administrativ aI Cur|ii Supreme de Justi|ie
a RepubIicii MoIdova nr.2ra-1268/2005 din
28.09.2005
NefoIosirea de ctre proprietar a Iocuin|ei (ncperii)
sau refuzuI de a foIosi proprietatea comun
nu constituie temei pentru a-I eIibera, integraI sau par|iaI
de cheItuieIiIe comune pentru ntre|inerea i repara|ia
propriet|ii comune n condominiu.
A.D. a depus cerere de chemare n judecat mpotriva
ntreprinderii 'LiItservice cu privire Ia anuIarea pItiIor si
eIiberarea de Ia achitarea serviciiIor pentru IoIosirea ascensoruIui.
n motivarea cererii eI a indicat, c Iocuieste mpreun cu
sotia n apartamentuI nr.12 din casa nr.7 'a din str.1 Mai,
mun.BIti, care se aII Ia etajuI trei. Nici eI, nici IamiIia sa nu se
IoIoseste de ascensor, ns cu toate acestea, ei sunt impusi s achite
serviciiIe pentru utiIizarea Iui. De aceea eI consider, c odat
ce nu se IoIoseste de serviciiIe ascensoruIui, nu trebuie s achite
pIata pentru aceste servicii. La moment Iui i s-a acumuIat o datorie
n sum de 201,11 Iei, care nu a achitat-o pn n prezent si nici nu
doreste s o achite. A.D. s-a adresat de nenumrate ori ca s Iie
eIiberat de pIata pentru IoIosirea ascensoruIui, dar Ir nici un
rezuItat.
RecIamantuI cere anuIarea datoriei si eIiberarea Iui de Ia pIata
pentru IoIosirea ascensoruIui.
Prin hotrrea judectoriei BIti din 22.02.2005 actiunea a
Iost respins ca Iiind nentemeiat.
Prin decizia Curtii de ApeI BIti din 05.05.2005, apeIuI
decIarat de ctre A.D. a Iost respins si a Iost mentinut hotrrea
primei instante.
A.D. a decIarat recurs mpotriva deciziei instantei de apeI,
soIicitnd admiterea recursuIui, casarea hotrriIor judectoresti
cu pronuntarea unei noi hotrri privind admiterea actiunii.
RecurentuI, A.D., n motivarea recursuIui indic, c nu este
de acord cu hotrriIe judectoresti, deoarece odat ce nu se
IoIoseste de serviciiIe ascensoruIui, nu trebuie s achite serviciiIe
pentru eI, si urmeaz s Iie eIiberat de Ia pIata acestora.
n sedinta instantei de recurs recurentuI, A.D. a sustinut
recursuI si a soIicitat admiterea Iui cu casarea hotrriIor
judectoresti si pronuntarea unei noi hotrri prin care actiunea s
Iie admis.
ReprezentantuI intimatuIui, A.C., n sedinta instantei de
recurs, nu a sustinut recursuI si a soIicitat respingerea acestuia cu
mentinerea hotrrii primei instante si deciziei instantei de apeI.
Audiind prtiIe, studiind materiaIeIe dosaruIui, CoIegiuI CiviI
si de contencios administrativ Irgit, consider recursuI nentemeiat
si care, n opinia Iui, urmeaz a Ii respins ca Iiind neIondat cu
mentinerea hotrriIor judectoresti, din urmtoareIe considerente.
n conIormitate cu art.445 aIin.(1) Iit.a) CPC, instanta de
recurs, dup ce judec recursuI, este n drept s resping recursuI
ca Iiind neIondat si s mentin decizia instantei de apeI si hotrrea
primei instante, precum si ncheieriIe atacate cu recurs.
CoIegiuI civiI si de contencios administrativ Irgit, consider
c instanteIe judectoresti au determinat deIinitiv circumstanteIe
care au important pentru soIutionarea just a pricinii, pornind de
Ia pretentiiIe si obiectiiIe prtiIor, apIicnd corect normeIe de drept
materiaI, si ntemeiat au ajuns Ia concIuzia cu privire Ia respingerea
actiunii ca Iiind nentemeiat.
Din materiaIeIe dosaruIui urmeaz, c ntre IMS 'LiItservice
si Directia de Producere si ExpIoatare a FonduIui Iocativ mun.BIti,
care este gestionaruI bIocuIui Iocativ din str.1 Mai 7 a mun.BIti,
n care Iocuieste recurentuI, este ncheiat un contract de ntretinere
a ascensoareIor cu nr.1/3 din 01.01.2004.
ConIorm art.12 aIin.(5) aI Legii condominiuIui n IonduI
Iocativ din 30.03.2000, neIoIosirea de ctre proprietar a Iocuintei
(ncperii) sau reIuzuI de a IoIosi proprietatea comun nu constituie
temei pentru a-I eIibera, integraI sau partiaI, de cheItuieIiIe comune
pentru ntretinerea si reparatia propriettii comune n condominiu.
ConIorm pct.14 din ReguIamentuI cu privire Ia moduI de
prestare si achitare aI serviciiIor Iocative comunaIe si necomunaIe
pentru IonduI Iocativ, contorizarea apartamenteIor si conditiiIe
deconectrii acestora de Ia/reconectrii Ia sistemeIe de ncIzire
si aIimentare cu ap, aprobat prin Hotrrea GuvernuIui RM din
19.02.2002, pIata pentru IoIosirea ascensoareIor se caIcuIeaz
pentru o persoan cu exceptia copiiIor n vrst de pn Ia doi ani
si a IocatariIor de Ia etajeIe 1, n baza contracteIor ncheiate ntre
prestatoruI de servicii si gestionar sau consumator.
%

$
n astIeI de circumstante, CoIegiuI civiI si de contencios
administrativ Irgit, consider c prima instant si cea de apeI
corect au apreciat IaptuI, c recurentuI nu se bucur de dreptuI de
a Ii eIiberat de Ia achitarea serviciiIor privind IoIosirea
ascensoruIui.
Din considerenteIe enumerate si avnd n vedere IaptuI c,
hotrriIe instanteIor judectoresti sunt ntemeiate si IegaIe, iar
argumenteIe invocate de ctre recurent sunt nentemeiate, CoIegiuI
civiI si de contencios administrativ Irgit aI Curtii Supreme de
Justitie, ajunge Ia concIuzia de a respinge recursuI ca Iiind neIondat
si de a mentine hotrrea primei instante si cea a instantei de apeI.
Decizia CoIegiuIui civiI i de contencios
administrativ aI Cur|ii Supreme de Justi|ie a
RepubIicii MoIdova nr.2ra-979/2005 din
28.09.2005
AcorduI preaIabiI este revocabiI pn Ia ncheierea
actuIui juridic n msura n care nu reiese aItfeI din raportuI
juridic n a crui baz a fost dat acorduI preaIabiI.
Revocarea poate fi exprimat att fa| de o parte ct i
de ceaIaIt.
C.V. a depus cerere de chemare n judecat mpotriva C.A.,
V.M., V.E., V.S., V.V. cu privire Ia recunoasterea tranzactiei
vaIabiIe.
n motivarea actiunii a indicat c n Iuna iuIie 2002 C.V. a
Icut cunostint cu C.A., care cuta cumprtori pentru
apartamentuI su. S-au nteIes asupra pretuIui apartamentuIui nr.45,
str.Gribov, 6/2, or.DurIesti, mun.Chisinu evaIuat Ia 7000 doIari
SUA. Pe data de 09.08.2002 C.V. i-a transmis prtei arvuna n
mrime de 1000 doIari SUA. Apoi Ia soIicitarea prtei, C.A.,
recIamantuI i-a mai transmis n Iuna octombrie 2002 nc 500
doIari SUA, Ia 10.12.2002 - 100 doIari SUA si pe data de
05.03.2003 - 100 doIari SUA, n totaI 1700 doIari SUA.
ns, contractuI de vnzare-cumprare a apartamentuIui nu a
Iost autentiIicat Ia birouI notariaI, deoarece prtii reIuzau s se
prezinte Ia birouI respectiv.
AstIeI, C.V. cere ca tranzactia s Iie recunoscut vaIabiI,
deoarece eI a ndepIinit obIigatiuniIe contractuaIe.
C.A., V.M., V.E., V.S., V.V. au depus cerere reconventionaI
mpotriva Iui C.V. cu privire Ia evacuarea Iui Ir a-i acorda aIt
spatiu Iocativ.
n motivarea actiunii dnsii au indicat c din cauze obiective
au reIuzat s vnd apartamentuI, despre care Iapt i-au comunicat
Iui C.V. n Iuna martie 2003 si au soIicitat eIiberarea
apartamentuIui. EI ns a reIuzat.
AstIeI, ei cer ca C.V. s Iie evacuat din apartament mpreun
cu IamiIia Ir a i se acorda aIt spatiu Iocativ.
Prin hotrrea Judectoriei Buiucani mun.Chisinu din 7
Iebruarie 2005 a Iost admis actiunea Iui C.V., cu ncasarea de Ia
C.V. n IoIosuI C.A., V.M, V.E., V.S.; V.V. suma de 5300 doIari
SUA, iar actiunea reconventionaI a C.A., V.M. V.E., V.S., V.V. a
Iost respins ca Iiind nentemeiat.
Prin decizia Curtii de ApeI Chisinu din 12 apriIie 2005 a
Iost admis apeIuI decIarat de ctre C.A., V.M., V.E., V.S., V.V., cu
casarea hotrrii Judectoriei Rscani mun.Chisinu din 07.02.2005
si pronuntat o nou hotrre privind respingerea actiunii si
admiterea actiunii reconventionaIe.
La 27.04.2005 C.V. a decIarat recurs mpotriva deciziei
instantei de apeI, soIicitnd admiterea recursuIui, casarea deciziei
instantei de apeI si mentinerea hotrrii primei instante.
n motivarea recursuIui a indicat c instanta de apeI n-a Iuat
n consideratie nteIegerea dintre eI si C.A. si probeIe care snt
din anii 2002-2003.
RecurentuI, C.V., n sedinta instantei de recurs, a sustinut
recursuI, cernd admiterea acestuia cu casarea deciziei instantei
de apeI si mentinerea hotrrii primei instante.
Reprezentantii recurentuIui, M.O. si T.I. n sedinta instantei
de recurs, au sustinut recursuI, cernd admiterea acestuia cu casarea
deciziei instantei de apeI si mentinerea hotrrii primei instante.
Intimata, C.A. n sedinta instantei de recurs, a cerut
respingerea recursuIui si mentinerea deciziei instantei de apeI.
Audiind prtiIe, studiind materiaIeIe dosaruIui, CoIegiuI civiI
si de contencios administrativ Irgit aI Curtii Supreme de Justitie
consider recursuI ntemeiat si care urmeaz a Ii admis cu casarea
partiaI a deciziei instantei de apeI din urmtoareIe considerente.
Din materiaIeIe dosaruIui rezuIt c Ia privatizarea
apartamentuIui nr.45 de pe str.Gribov,6/2, or.DurIesti, n
conIormitate cu hotrrea Comisiei de privatizare a spatiuIui Iocativ
Chisinu nr.466 din 17.10.2002, au participat cu cote prti egaIe
cinci persoane: C.A., V.M., V.E., V.S., V.V. Iapt ce rezuIt din
certiIicatuI nr.04/977 din 12.09.2003, eIiberat de Agentia teritoriaI
a mun.Chisinu si din certiIicatuI nr.15782 din 11.09.2003, eIiberat
de OIiciuI cadastraI teritoriaI Chisinu.
ContractuI de arvun a Iost ncheiat Ia 12.02.2003 ntre C.V.
si C.A., ns ea n-a avut mputerniciri din partea aItor coproprietari.
Cu toate acestea, s-a stabiIit, c toti coproprietarii au avut intentia
s vnd apartamentuI, ns pe parcurs au reIuzat s-I mai vnd,
comunicndu-i Iui C.V. despre aceasta n Iuna martie 2003.
ConIorm p.3 aI contractuIui de arvun, C.A. s-a obIigat, n
caz de reIuz de Ia ntocmirea contractuIui de vnzare-cumprare,
s-i restituie Iui C.V. suma dubI a arvunei.
Instanta de apeI corect a constatat c actuI juridic contine
eIemente, care contravin Iegii. Coproprietarii V.M., V.S., V.V., V.E.
nu au dat acorduI Ia nstrinarea apartamentuIui, iar apoi mpreun
cu C.A. au reIuzat s semneze contractuI de vnzare-cumprare si
s-I ntocmeasc Ia notar, dup cum este regIementat n Iege.
Art.203 CC prevede c acorduI preaIabiI este revocabiI pn
Ia ncheierea actuIui juridic n msura n care nu reiese aItIeI din
raportuI juridic n a crui baz a Iost dat acorduI preaIabiI.
Revocarea poate Ii exprimat att Iat de o parte, ct si de ceaIaIt.
Tot odat, instanta de apeI corect a considerat c C.V.
mpreun cu toti membrii IamiIiei urmeaz s Iie evacuat din
apartament Ir acordarea aItui spatiu Iocativ, deoarece potrivit
art.374 CC, proprietaruI este n drept s-si revendice bunuriIe aIIate
n posesia neIegitim a aItuia.
AstIeI, din considerenteIe mentionate si avnd n vedere IaptuI
c, instanta de apeI, adoptnd o decizie ntemeiat si IegaI n
privinta pretentiiIor ce tin de evacuarea Iui C.V. din apartament,
n aceIasi timp a ncasat n beneIiciuI C.A., n vederea ncasrii
arvunei, suma de 1700 doIari SUA, apIicnd eronat norma de drept
materiaI, CoIegiuI civiI si de contencios administrativ Irgit ajunge
Ia concIuzia de a admite partiaI recursuI decIarat si a modiIica
decizia instantei de apeI prin majorarea sumei arvunei de Ia 1700
doIari SUA pn Ia 3400 doIari SUA. n rest, decizia instantei de
apeI urmeaz a Ii mentinut.
Decizia CoIegiuIui civiI i de contencios
administrativ aI Cur|ii Supreme de Justi|ie a
RepubIicii MoIdova nr.2ra-1212/2005 din
14.09.2005
DreptuI Ia proprietate n devImie se extinde i
asupra so|uIui care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat
cu gospodria casnic, cu educa|ia copiIuIui sau din aIte
motive temeinice.
L.R. a depus cerere de chemare n judecat mpotriva Iui
I.R. cu privire Ia partajuI bunuriIor.
n motivarea actiunii, recIamanta L.R. a indicat c, n 1991 a
ncheiat cstorie cu recIamantuI si a trit cu eI pn n 2004, are un
Iecior, nscut Ia 24 Iebruarie 2004, care se aII Ia ntretinerea ei.
Cere L.R. partajuI bunuriIor agonisite n perioada cstoriei,
incIusiv a casei de Iocuit, situat n or.Drochia, str.Eminescu 26, a
constructiiIor auxiIiare si a aItor obiecte de uz casnic.
&

$
Prin hotrrea judectoriei r.Drochia din 21 martie 2005
actiunea L.R. a Iost admis partiaI, dispunndu-se partajarea
bunuriIor mobiIe si imobiIe, incIusiv a casei de Iocuit situat n
or.Drochia, str.Eminescu 26, automobiIuIui VAZ-011 si a aItor
bunuri.
Prin decizia Curtii de ApeI or.BIti din 02 iunie 2005 apeIuI
decIarat de L.R. a Iost admis, iar hotrrea judectoriei r.Drochia
din 21 martie 2005 modiIicat n partea partajrii imobiIuIui
ampIasat pe str.Eminescu 26 or.Drochia si a dispus partajarea
conIorm variantei nti a actuIui de expertiz si anume:
L.R. i s-a atribuit partea a doua care const din: casa de Iocuit
i se atribuie buctria nr.1 cu supraIata de 13,6 m2, costuI ei Iiind
de 9840 Iei,
Coridor nr.2, supraIata 8,9 m2, costuI 6439 Iei
Camera nr.3, supraIata 13,2 m2, costuI 9723 Iei
Lit.A, teras, supraIata 8,2 m2, costuI 1320 Iei
Lit.B, casa de Iocuit, voIum 97 m3, costuI 15893 Iei
Lit.B1, anex Iocativ, voIum 16,3 m3 costuI 2217 Iei
Lit.b, teras, supraIata 16,8 m2, costuI 3380 Iei
Lit.1, beci supraIata 6,3 m2, costuI 2363 Iei
Lit.2, viceu supraIata 1,0 m2, costuI 810 Iei
Lit.3, sarai supraIata 12 m2, costuI 863 Iei
Lit.1 1/5 gard, costuI 259 Iei
Din sectoruI de pmnt de atribuit sectoruI cu dimensiuniIe
1-2 31., 5m, 2-3 18m, 3-9 14m, 9-8 4m, 8-7 3,5m, 7-6 12,8m, 6-
5 20m, 5-1 1,5m, supraIata totaI 223 m2, costuI 355 Iei, costuI
totaI aI imobiIuIui 53362 Iei.
Lui I.R. i s-a atribuit partea nti: din casa de Iocuit
Camera nr.4, supraIata 29,4 m2, costuI 21344 Iei
Lit.a teras, supraIata 11,9 m2, costuI 2339 Iei
Lit.4 garaj,97 m3, costuI 9665 Iei
Lit.1 4/5 gard, costuI 1035 Iei
Lit.1 1 poart , costuI 3514 Iei
Lit.1 11 pavaj, costuI 629 Iei
Din sectoruI de pmnt de atribuit sectoruI cu dimensiuniIe
4-5 16,5m, 5-6 20m, 6-7 12,8m, 7-8 3,5m, 8-9 4m, 9-4 17,5m,
sector cu supraIata de 305 m, costuI 489 Iei, n totaI de 51676 Iei.
n rest hotrrea a Iost mentinut.
I.R. a decIarat recurs mpotriva deciziei instantei de apeI din
02 iunie 2005, cernd admiterea recursuIui, casarea integraI a
deciziei instantei de apeI si mentinerea hotrrii primei instante.
RecurentuI, I.R., n motivarea recursuIui, a indicat c instanta
de apeI nentemeiat a partajat imobiIuI conIorm primei variante,
propuse de expertiza OrganuIui CadastraI TeritoriaI r.Drochia
nr.1256 din 04 martie 2005, atribuind recIamantei L.R. partea a
doua din varianta dat.
ReprezentantuI recurentuIui, P.|., n sedinta instantei de
recurs, a sustinut recursuI, cernd admiterea acestuia cu casarea
deciziei Curtii de ApeI or.BIti din 02 iunie 2005 si mentinerea
hotrrii primei instante.
Intimata L.R., n sedinta instantei de recurs, a cerut
respingerea recursuIui si mentinerea deciziei Curtii de ApeI or.BIti
din 02 iunie 2005, care este ntemeiat si IegaI, indicnd c
motiveIe invocate de recurent nu corespund reaIittii.
ReprezentantuI intimatei, A.C., n sedinta instantei de recurs,
a cerut respingerea recursuIui si mentinerea deciziei Curtii de ApeI
or.BIti din 20 martie 2005 care este temeinic si IegaI.
Audiind prtiIe, studiind materiaIeIe dosaruIui, CoIegiuI civiI
si de contencios administrativ Irgit aI Curtii Supreme de Justitie
consider recursuI nentemeiat si care urmeaz a Ii respins ca
neIondat cu mentinerea deciziei instantei de apeI reiesind din
urmtoareIe.
n conIormitate cu art.445 aIin.1 Iit.a) CPC, instanta, dup
ce judec recursuI, este n drept s resping recursuI ca Iiind
neIondat si s mentin decizia instantei de apeI si hotrrea primei
instante, precum si ncheieriIe atacate cu recurs.
n sedinta de judecat s-a constatat, c L.R. si I.R. au ncheiat
cstoria Ia 17 noiembrie 1991. Au un Iecior Maxim, nscut Ia 24
Iebruarie 2000, care se aII Ia educatia si ntretinerea mamei saIe.
L.R. soIicit partajarea bunuriIor agonisite n perioada
cstoriei, incIusiv casa situat n or.Drochia str.Eminescu 26.
ConIorm art.20(I) CoduI FamiIiei, bunuriIe dobndite de ctre
soti n timpuI cstoriei apartin ambiIor cu drept de proprietate n
devImsie .
PrtiIe nu contest moduI dup cum au Iost partajate de prima
instant obiecteIe de uz casnic, mobiIa, aparateIe eIectrice,
covoareIe, perneIe si aIte obiecte.
RecurentuI contest moduI n care instanta de apeI a dispus
partajarea casei de Iocuit.
CoIegiuI civiI a constatat, c casa n Iitigiu const din dou
constructii separate Iit.A si Iit.B .
Casa Iit 'A const din patru odi cu supraIata de 29,4m2,
17,5m2, 13,6m2, 13,2m2, teras verand.
Casa Iit.B este o Iost buctrie de var care are o camer
de 10,7m2 si o buctrie.
Prima instant a dispus atribuirea n natur Iui I.R. a casei
Iit.A, iar L.R. a casei Iit.B cu restituirea compensatiei bnesti.
Instanta de apeI corect a stabiIit c o astIeI de partajare este
incorect si neechitabiI.
Intimata are Ia ntretinere un copiI minor, biat, si atribuirea
ei n natur doar a unei odi separate Iezeaz dreptuI ei si aI
copiIuIui Ia spatiuI Iocativ n Iimita normeIor de drept Iocativ.
CoIegiuI civiI si de contencios administrativ Irgit aI Curtii
Supreme de Justitie consider, c nu pot Ii retinute argumenteIe
recurentuIui precum c doar eI a participat Ia constructia casei,
iar intimata nu a Iucrat nicieri n timpuI cstoriei, aportuI ei
materiaI Ia constructia casei Iiind nensemnat.
ConIorm art.20(4) CoduI IamiIiei, dreptuI Ia proprietate n
devImsie se extinde si asupra sotuIui care nu a avut un venit
propriu, Iiind ocupat cu gospodria casnic, cu educatia copiIuIui
sau din aIte motive temeinice.
Reiesind din ceIe expuse, CoIegiuI civiI si de contencios
administrativ Irgit aI Curtii Supreme de Justitie ajunge Ia
concIuzia de a respinge recursuI ca Iiind neIondat si de a mentine
decizia instantei de apeI.
DeciziaCoIegiuIui penaI aI Cur|ii Supreme de
Justi|iei a RepubIicii MoIdova nr.1ra-450/2005
din 18.10.2005
PrevederiIe art.109 CP nu pot fi apIicate Ia infrac|iunea
prevzut de art.186 aIin.2 Iit.a) CP.
Prin sentinta Judectoriei BIti din 24.02.2005 incuIpatuI
N.S. a Iost condamnat n baza art.186 aIin.2 Iit.a) si d) CP - Ia 4
ani nchisoare, coroborat cu art.85 CP, prin cumuI de sentinte Ia
pedeapsa numit s-a comasat termenuI neispsit aI pedepsei
apIicate prin sentinta judectoriei BIti din 01.10.2004, stabiIindu-
i pedeapsa deIinitiv 5 ani 6 Iuni nchisoare cu executarea pedepsei
n penitenciar de tip nchis.
NeIiind de acord cu sentinta Judectoriei BIti din 24.02.2005,
incuIpatuI N.S. a decIarat apeI n care soIicit apIicarea art.109 CP
- mpcarea n baza cereriIor depuse de prtiIe vtmate A.C. si
A.G., cu recaIiIicarea inIractiunii de Ia aIin.2 Ia aIin.1 art.186 CP.
CoIegiuI penaI aI Curtii de ApeI BIti prin decizia din 25
mai 2005 a admis apeIuI, cu casarea sentintei Judectoriei BIti
din 24.02.2005, pronuntnd o nou hotrre potrivit ordinii stabiIite
pentru prima instant, ncetnd procesuI penaI n privinta Iui N.S.
privind inIractiunea prevzut de art.186 aIin.2 pct.a) CP din
motivuI mpcrii prtiIor vtmate cu incuIpatuI.
Recurs ordinar a decIarat procuroruI serviciuIui reprezentare
a nvinuirii n Curtea de ApeI BIti. ProcuroruI si ntemeiaz
recursuI n baza art.427 pct.6 CPP, soIicitnd casarea deciziei
CoIegiuIui penaI aI Curtii de ApeI BIti din 25.05.2005 cu
mentinerea sentintei Judectoriei BIti din 24.02.2005.
CoIegiuI penaI Irgit aI CSJ a retinut c incuIpatuI N.S. Ia
06.11.2004 aproximativ Ia ora 0I 30 aIIndu-se n saIa de dansuri
'

$
'Patria din str.Independentei mun.BIti a sustras pe ascuns de pe
sptaruI unui scaun o gentut de dam, cauznd prtii vtmate
A.C. daun n proportii considerabiIe n sum de 766 Iei.
Tot eI, Ia 06.11.2004, aIIndu-se n aceIasi IocaI, aproximativ
Ia ora 02 30, cu scopuI sustragerii bunuriIor aItei persoane,
proIitnd de IaptuI c nimeni nu-I vede, pe ascuns, repetat, a sustras
de pe sptaruI scaunuIui o gentut de dam, cauzndu-i n asa mod
prtii vtmate A.G. pagub materiaI n proportii considerabiIe
n sum de 2050 Iei.
CoIegiuI penaI Irgit, veriIicnd argumenteIe din recurs n
raport cu materiaIeIe cauzei, admite recursuI decIarat de procuroruI
serviciuIui reprezentare a nvinuirii n Curtea de ApeI BIti cu
casarea deciziei CoIegiuIui penaI aI Curtii de ApeI BIti din 25
mai 2005 si mentinerea sentintei judectoriei mun.BIti din
24.02.2005 din urmtoareIe considerente.
Instanta de apeI a admis apeIuI incuIpatuIui N.S. casnd
sentinta Judectoriei BIti din 24.02.2005 si a pronuntat o nou
hotrre prin care a ncetat procesuI penaI privind pe incuIpatuI
N.S. pe art.186 aIin.2 Iit.a) CP n baza art.109 CP - mpcarea
prtiIor.
Instanta de apeI nentemeiat a apIicat prevederiIe art.109 CP
deoarece n conditiiIe acestei Iegi, mpcarea este actuI de
nIturare a rspunderii penaIe pentru o inIractiune usoar sau
mai putin grav.
ns inIractiunea svrsit de incuIpat prevzut de art.186
aIin.2 Iit.a) CP se cIasiIic ca inIractiune grav conIorm art.16
aIin.4 CP, deoarece pedeapsa maxim cu nchisoare constituie 7
ani.
CoIegiuI penaI n decizia din 25.05.2005 a indicat c
mpcarea prtiIor n conditiiIe prezentei cauze penaIe este
prevzut si de procedura procesuaI-penaI Ir indicarea concret
asupra crui articoI din CoduI de procedur penaI se reIer.
n conIormitate cu prevederiIe art.332 CPP n cazuI n care,
pe parcursuI judecrii cauzei, se constat vreunuI din temeiuriIe
prevzute n art.275 pct.2)-9), 285 aIin.1 pct.1), 2), 4), 5) CPP
instanta, prin sentint motivat, nceteaz procesuI penaI n cauza
respectiv.
ConIorm art.285 aIin.1 pct.1) CPP ncetarea urmririi penaIe
are Ioc n cazuriIe n care se constat ca pIngerea preaIabiI a Iost
retras de ctre partea vtmat sau prtiIe s-au mpcat - n
cazuriIe n care urmrirea penaI poate Ii pornit numai n baza
pIngerii preaIabiIe sau Iegea penaI permite mpcarea.
n art.276 nu se indic c urmrirea penaI se porneste numai
n baza pIngerii preaIabiIe a victimei n cazuI inIractiunii prevzute
de art.186 CP, adic urmrirea penaI poate Ii pornit si Ir
pIngerea prtii vtmate. Mai muIt, n conditiiIe aceIuiasi articoI
276 aIin.I CPP urmrirea penaI se porneste numai n baza pIngerii
dac IurtuI din avutuI proprietaruIui a Iost svrsit de sot, rud ori
de persoana care Iocuieste mpreun cu victima sau este gzduit
de aceasta.
Pe parcursuI urmririi penaIe si aI sedinteIor de judecat nu
s-a stabiIit c incuIpatuI N.S. cu partea vtmat snt rude, nu
Iocuieste mpreun cu prtiIe vtmate si nu este gzduit de
acestea.
n asa mod, prevederiIe art.109 CP nu pot Ii apIicate Ia
inIractiunea svrsit de incuIpatuI N.S. prevzut de art.186 aIin.2
Iit.a) CP.
n cauza dat instanta de apeI nu a indicat aceste motive, a
tras concIuzii contradictorii ce au dus Ia adoptarea unei hotrri
iIegaIe, prin care a Iost casat sentinta IegaI si ntemeiat a
instantei de Iond.
DeciziaCoIegiuIui penaI aI Cur|ii Supreme de
Justi|ie a RepubIicii MoIdova nr.1ra-604/2005
din 11.10.2005
Indica|iiIe instan|ei de recurs snt obIigatorii n msura
n care situa|ia de fapt rmne cea care a existat Ia
soIu|ionarea recursuIui.
Prin sentinta judectoriei Botanica mun.Chisinu din 22
august 1997, D.V. nscut Ia 10.01.1979, rus, cettean aI RepubIicii
MoIdova, Ir antecedente penaIe, a Iost achitat n baza art.1231,
207, 208 aIin.3 CP (red.1961) pe motivuI c vinovtia Iui n-a Iost
dovedit, si L.V. nscut Ia 22.12.1974, gguz, cettean aI
RepubIicii MoIdova, Ir antecedente penaIe, a Iost achitat n baza
art.1231, 208 aIin.3 CP (red.1961) pe motivuI c vinovtia Iui n-
a Iost dovedit.
D.V. si L.V. snt nvinuiti de organeIe de urmrire penaI c
prin nteIegere preaIabiI cu M.P. si B.V., procesuI-penaI n privinta
crora a Iost disjungat ntr-o procedur aparte, detinnd inIormatia
c Ia 28.08.1998 cettenii statuIui Vietnam D.C. si N.T., care
posedau o sum mare de bani, si care aveau intentia s pIece n
or.Moscova, Federatia Rus, cu scopuI sustragerii averii
persoaneIor mentionate, au ntocmit din timp un pIan, au gsit
ctuse D.V., punndu-si haina de coIaborator aI poIitiei rutiere,
aproximativ pe Ia ora 630 pe buI.Dacia mun.Chisinu, au ajuns
din urm automobiIuI VAZ 2101 n care se depIasau spre Aerogara
mun.Chisinu vtmatii si i-au oprit. D.V. a Iuat Ia controI de Ia
D.C. pasaportuI tehnic pentru automobiIuI VAZ-2101 cu nr/ CAZ
510, permisuI de conducere si adeverinta de aspirant aI
Universittii din MoIdova si pasaportuI pe numeIe Iui N.T. n aceI
moment L.V. si B.V., apIicnd Iorta Iizic Iat de D.C., I-au trit
n tuIis, unde i-au pus ctuseIe pe mini si, amenintndu-I cu un
cutit si, apIicndu-i Iovituri cu miniIe si picioareIe, n urma crora
i-au Iost cauzate Ieziuni corporaIe usoare, i-au cerut transmiterea
baniIor, apoi au sustras de Ia eI ceasuI de modeI 'Orient Ia pretuI
de 362 Iei 66 bani si aIte bunuri. n aceIasi timp D.V., de asemenea
apIicnd Iorta Iizic, a trt-o si pe N.T. n tuIis, i-a Iegat miniIe
cu cureua de Ia pantaIoni si, perchezitionnd-o a sustras de Ia ea
bani n sum de 18510 doIari SUA si aIte bunuri. Dup ce D.V.,
L.V. si B.V. au iesit n strada unde i astepta M.P., care n acest
timp a ascuns automobiIuI vtmatiIor n pdurice si a sustras
din eI cheiIe si aIte bunuri, au disprut de Ia IocuI Iaptei.
n urma actiuniIor Iui L.V., D.V., B.V, si M.P. vtmatiIor Ii-
a Iost cauzat o pagub materiaI considerabiI n sum de 86736
Iei 77 bani.
Tot ei, L.V. si D.V., n aceiasi zi, oprind pe bI.Dacia
mun.Chisinu automobiIuI condus de D.C. i-au sustras permisuI
de conducere si adeverinta de aspirant aI Universittii din MoIdova
pe numeIe Iui, pasaportuI tehnic pe automobiIuI VAZ-2101 si
pasaportuI pe numeIe Iui N.T.
n ordine de apeI prin decizia TribunaIuIui Chisinu din 20
mai 1998 apeIuI procuroruIui a Iost respins ca neIondat cu
mentinerea sentintei atacate.
n ordine de recurs, prin decizia Curtii de ApeI a RepubIicii
MoIdova din 16 septembrie 1998 recursuI procuroruIui a Iost
respins ca neIondat cu mentinerea hotrriIor atacate si rejudecarea
cauzei de ctre instanta de Iond.
Prin decizia Curtii Supreme de Justitie din 17 decembrie 1998
a Iost admis recursuI decIarat de Prim-adjunctuI ProcuroruIui
GeneraI cu casarea hotrriIor atacate si rejudecarea cauzei de ctre
instanta de Iond.
Prin sentinta judectoriei Botanica mun.Chisinu din 01
martie 2002 au Iost achitati D.V. n baza art.1231, 207, 208 aIin.3
CP (red.1961) si L.V. n baza art.1231, 208 aIin.3 CP (red.1961)
din Iipsa de dovezi.
CoIegiuI penaI aI TribunaIuIui Chisinu, prin decizia din
03.07.2002, a admis partiaI apeIuI procuroruIui cu casarea sentintei
atacate si trimiterea cauzei Ia rejudecare pe motivuI nerezoIvrii
IonduIui cauzei.
Prin sentinta judectoriei Botanica mun.Chisinu din
20.05.2003 au Iost achitati D.V. n baza art.1231, 207, 208 aIin.3
CP (red.1961) si L.V. n baza art.1231, 208 aIin.3 CP (reda.1961)
pe motiv c Iapta Ior nu ntruneste eIementeIe constitutive aIe
inIractiuniIor.
!

$
n ordine de apeI, prin decizia Curtii de ApeI Chisinu din
11 noiembrie 2003, a Iost respins ca neIondat apeIuI procuroruIui
cu mentinerea sentintei atacate.
n ordine de recurs, prin decizia CoIegiuIui penaI Irgit aI
Curtii Supreme de Justitie din 4 mai 2004, a Iost admis partiaI
recursuI procuroruIui cu casarea deciziei instantei de apeI si
trimiterea cauzei penaIe Ia rejudecare n aceiasi instant.
Curtea de ApeI mun.Chisinu, prin decizia din 15 iunie 2005,
a respins apeIuI procuroruIui ca neIondat cu mentinerea sentintei
judectoriei Botanica mun.Chisinu din 20.05.2005.
ProcuroruI a atacat cu recurs ordinar hotrriIe instanteIor
de Iond si de apeI pe motivuI achitrii iIegaIe a Iui D.V. si L.V.,
considernd c vinovtia Ior este pe depIin dovedit prin probeIe
administrate Ia dosar si anume: prin decIaratiiIe vtmatuIui D.C.
si prin autodenuntriIe si decIaratiiIe recunosctoare reIeritor Ia
Iapta comis aIe achitatiIor. De asemenea invoc ca argumente c
instanta de apeI, tinnd cont de IaptuI c |.Iu. a Iost achitat prin
decizia CSJ, care urma s dea o apreciere cuvenit decIaratiiIor
Iui D.V. si L.V., ct si tuturor probeIor n ansambIuI Ior.
SoIicit casarea hotrriIor instanteIor de Iond si de apeI cu
pronuntarea unei noi prin care D.V. si L.V. s Iie condamnati n
baza art.1231, 207, 208 aIin.3 CP (red.I961), art.84 CP (red.2002)
Ia 12 ani nchisoare Iiecare cu executarea pedepsei n penitenciar
de tip nchis.
Audiind participantii Ia proces si veriIicnd argumenteIe din
recurs n raport cu materiaIeIe din dosar si cu prevederiIe Iegii de
procedur penaI, CoIegiuI penaI Irgit aI Curtii Supreme de
Justitie consider recursuI ntemeiat si care urmeaz a Ii admis cu
casarea totaI a deciziei instantei de apeI si restituirea cauzei penaIe
pentru rejudecarea n aceiasi instant din urmtoareIe motive.
Se constat temeiuI prevzut de art.427 pct.6) CPP - hotrrea
atacat nu cuprinde motiveIe pe care se ntemeiaz soIutia.
Potrivit dispozitiei art.414 CPP instanta de apeI, judecnd
apeIuI, veriIic IegaIitatea si temeinicia hotrrii atacate pe baza
probeIor examinate de prima instant, conIorm materiaIeIor din
dosar si oricror probe noi prezentate instantei de apeI sau
cerceteaz supIimentar probeIe administrate de instanta de Iond.
Ea este obIigat s se pronunte asupra tuturor motiveIor invocate
n apeI.
Din continutuI apeIuIui decIarat urmeaz c, procuroruI
consider vina incuIpatiIor pe depIin dovedit de decIarriIe initiaIe
aIe acestora date pe parcursuI urmririi penaIe, de decIaratiiIe
prtiIor vtmate D.K. si N.T., a martoriIor si aIte materiaIe aIe
dosaruIui. Odat ce L.V. si D.V. nu si-au recunoscut vina pe motivuI
c, autodenuntriIe si primeIe decIaratii date pe parcursuI urmririi
penaIe au Iost depuse sub inIIuenta Iizic a coIaboratoriIor de
poIitie si c prin sentinta judectoriei Centru mun.Chisinu din
24.09.96 |.Iu. a Iost condamnat n baza art.185 aIin.2, 3 CP
(red.1961), socoate c instanta de Iond, Ia emiterea sentintei, urma
s anaIizeze toate probeIe prezentate n sedinta de judecat si s
Ie aprecieze n ansambIu, tinnd seama de IaptuI c pe parcursuI
urmririi penaIe ambii au avut aprtori care i-au asistat si care
Ie-au aprat drepturiIe.
ns, instanta de apeI, judecnd apeIuI, nu s-a pronuntat asupra
motiveIor invocate n eI, Iimitndu-se cu o anaIiz generaI,
superIiciaI a probeIor, indicnd n hotrre c, incuIpatii n-au
recunoscut nvinuirea ce Ii se aduce, nici martorii n-au conIirmat
vinovtia Ior, prtiIe vtmate nu au putut Ii audiate, iar
recunoasterea vinovtiei de ctre ei pe parcursuI urmririi penaIe
s-a datorat apIicrii inIIuentii Iizice si psihice din partea
coIaboratoriIor de poIitie si n, asa mod instanta de Iond corect i-
a achitat.
Mai muIt ca att, procesuI penaI n cauza Iui D.V. si L.V. deja
a Iost obiect de examinare Ia CoIegiuI penaI Irgit aI Curtii
Supreme de Justitie. Prin decizia din 04.05.2004 a Iost admis
recursuI procuroruIui cu casarea deciziei instantei de apeI si
trimiterea cauzei Ia rejudecare n aceiasi instant pe motivuI c
instanteIe de judecat n-au executat indicatiiIe CoIegiuIui penaI
aI Curtii Supreme de Justitie din 17.12.1998, n care se accentueaz
c odat ce prin decizia Curtii de ApeI a RepubIicii MoIdova din
03.06.1998 T.Iu. a Iost achitat pe epizoduI apIicrii metodeIor
nereguIamentare Iat de incuIpati, urma s Iie examinate si
apreciate toate probeIe cauzei penaIe, nu numai decIaratiiIe
incuIpatiIor, date n sedinta de judecat, dar si ceIe depuse n cursuI
urmririi penaIe, precum si decIaratiiIe prtiIor vtmate si
martoriIor, incIusiv s Iie cerut si examinat hotrrea deIinitiv
pe cauza penaI |.Iu.
ConIorm art.436 aIin.(2) CPP pentru instanta de rejudecare,
indicatiiIe instantei de recurs snt obIigatorii n msura n care
situatia de Iapt rmne cea care a existat Ia soIutionarea recursuIui.
CoIegiuI penaI Irgit aI Curtii Supreme de Justitie noteaz
c Curtea de ApeI Chisinu si de aceast dat a negIijat indicatiiIe
instantei de recurs.
Nepronuntarea instantei de apeI asupra tuturor motiveIor
invocate, motivarea insuIicient, n termeni generaIi, reprezint
nerezoIvarea IonduIui cauzei, iar decizia urmeaz a Ii casat cu
rejudecarea din nou a cauzei n apeI.
La rejudecarea cauzei este necesar s se tin cont de ceIe
expuse si s Iie executate indicatiiIe expuse n decizia Curtii
Supreme de Justitie din 17.12.1998, pentru a asigura pronuntarea
unei hotrri IegaIe, ntemeiate si motivate.
Decizia CoIegiuIui penaI aI Cur|ii Supreme de
Justi|ie a RepubIicii MoIdova nr.1ra-574/2005
din 11.10.2005
ApeIuI procuroruIui a fost considerat ca fiind fcut n
termen - 15 ziIe de Ia data redactrii sentin|ei.
Prin sentinta judectoriei Rscani, Chisinu, din 09
decembrie 2004, - C.P. nscut Ia 27.04.1952, Ir antecedente
penaIe, a Iost condamnat n baza art.196 aIin.4 CP (red. 2002) Ia
o amend de 1000 unitti conventionaIe.
De Ia C.P. n IoIosuI Asociatiei ProprietariIor de Locuinte
Privatizate nr.52/175 a Iost dispus ncasarea sumei de 35258 Iei.
Prin decizia Curtii de ApeI Chisinu din 14 apriIie 2005 a
Iost respins apeIuI acuzatoruIui de stat ca depus peste termen, iar
apeIuI reprezentantuIui prtii vtmate E.C. ca inadmisibiI.
ProcuroruI a decIarat recurs mpotriva deciziei Curtii de ApeI,
soIicitnd casarea acesteia din motiv c apeIuI neIegitim a Iost
considerat decIarat peste termen.
RecursuI urmeaz a Ii admis.
ConIorm art.402 CPP termenuI de apeI este de 15 ziIe de Ia
data redactrii sentintei.
Sentinta a Iost pronuntat Ia 09 decembrie 2004. ApeIuI a
Iost posibiI de decIarat pn Ia 24 decembrie 2004 dac ar Ii Iost
redactat sentinta n ziua pronuntrii.
Din scrisoarea nr.29 pr/2003028017 din 24.12.2004 se vede
c procuroruI a soIicitat judectoriei Rscani inIormatia n scris
despre redactarea sentintei n cauz, ns scrisoarea a Iost ignorat.
Prin urmare, apeIuI procuroruIui nregistrat n judectorie Ia
18.01.2005, urma s Iie considerat ca Iiind Icut n termen.
Asadar, Curtea de ApeI, judecnd apeIuI procuroruIui, a
ncIcat cerinteIe art.402, 403 CPP de aceea ca neIegitim si
nentemeiat decizia urmeaz a Ii casat cu trimiterea cauzei Ia
rejudecare n apeI.
Rejudecnd apeIuriIe, Curtea de ApeI urmeaz a nItura
eroriIe mentionate, de soIutionat chestiunea privind repunerea
apeIuIui procuroruIui n termen, de ndepIinit prevederiIe art.414
CPP si de adoptat hotrre n strict conIormitate cu IegisIatia.
!

$
ConIorm cadruIui juridic internationaI,
1
dar si aI ceIui nationaI,
aI RepubIicii MoIdova,
2
raportuI juridic dintre stat si reIugiat/
soIicitant nu poate exista sau nceteaz n cazuriIe n care apar:
lau:c ac incctarc,
lau:c ac cxcluacrc,
lau:c ac anularc.
CIauzeIe de ncetare
Enunt conditiiIe n care o persoan nceteaz de a mai Ii
reIugiat;
Au Ia baza considerentuI c protectia nu trebuie acordat
cnd nu mai este necesar sau nu se mai justiIic;
Enunt conditii negative si sunt exhaustive eIe trebuie
interpretate restrictiv si nici un aIt motiv neputnd Ii
invocat, prin anaIogie, pentru a justiIica retragerea
statutuIui de reIugiat;
Sunt enumerate n art. 34 aI Legii RM cu privire Ia statutuI
reIugiatiIor si n art. 1C din Conventia din 1951.
Clauzele de ncetare presupun urmtoarele cazuri:
MotiveIe de a deveni reIugiat au ncetat s existe
Persoana a redobndit, voIuntar, protectia trii saIe de
origine.
Un reIugiat care s-a repus sub protectia trii de origine
a demonstrat c nu mai este n situatia n care 'nu
poate, sau, datorita acestei temeri nu doreste s
soIicite protectia trii a crei cettenie o are.
Presupune reaIizarea a trei cerinte:
Pcfugiatul trcluic s actinc:c ac lunvic,
Pcfugiatul trcluic s rcali:c:c cu intcntic actul prin
carc s-a rcpus sul prtcctia trii ac riginc,
Pcfugiatul trcluic s ltin, in ma cfcctiv, astfcl
ac prtcctic.
Icrsana a alanait sau rcalanait, in ma
Pagina ICNUR
NCTARA 5TATUTULUl D RFUGlAT
Eugen OSMOCHESCU,
doctor n drept,
yej-adjunct al Catedrei Drept Internafional
yi Dreptul Relafiilor Economice Externe, ISM
vluntar, ccttcnia picraut sau nu ccttcnic
(inclusiv pc cca a PM) i sc lucur ac prtcctia
statului al crui ccttcan a acvcnit.
CIauza dat deriv din principiuI c o persoan care se
bucur de protectia nationaI oIerit de cettenie nu
are nevoie de protectia oIerit de statutuI de reIugiat.
Ca si n cazuI precedent, dobndirea si redobndirea
cetteniei trebuie s Iie Icut cu intentie, eIectiv si
voIuntar.
Acordarea cetteniei prin eIectuI Iegii sau prin decret
nu impIic o redobndire voIuntar, cu exceptia cnd
aceast cettenie a Iost acceptat n mod expres sau
tacit. Adic o persoan nu nceteaz a Ii reIugiat prin
simpIuI Iapt c ar Ii putut s opteze pentru dobndirea/
redobndirea cetteniei.
Persoana si-a restabiIit n mod voIuntar domiciIiuI n tara
pe care a prsit-o.
Persoana a renuntat Ia statutuI de reIugiat.
n caz de deces, Iapt care nu este mentionat n art. 34 aI
Legii RM cu privire Ia statutuI reIugiatiIor.
CIauze de excIudere
Exist o Iegtur ntre ideea de umanitate, echitate si
conceptuI de reIugiat.
n travaux prcparatirc aIe Conventiei din 1951
determinm dou scopuri pentru aparitia art. 1F
(respectiv art. 22 din Legea RM):
S protejeze statutuI de reIugiat (prin interdictii) de
abuzuri din partea persoaneIor ce nu-I merit
datorit IapteIor comise n trecut.
!

$
S se asigure c cei ce au comis crime grave n aI
doiIea rzboi mondiaI s nu Iug de pedeapsa penaI.
Clauzele de excludere presupun urmtoarele cazuri:
n cadruI Legii RM si aI Conventiei, statutuI de reIugiat
nu poate Ii acordat strinuIui care:
A comis o crim contra pcii, o crim de rzboi sau
o crim contra umanittii, n sensuI
instrumenteIor internationaIe.
n sensuI dat, Legea si Conventia Iac o reIerire n generaI Ia
instrumenteIe internationaIe eIaborate pentru a prevedea dispozitii
cu privire Ia aceste crime. NumruI acestor instrumente este
considerabiI, spre exempIu, uneIe dintre ceIe mai pertinente sunt:
AcorduI de Ia Londra din 1945 si StatutuI TribunaIuIui MiIitar
InternationaI; Conventia din 1948 pentru prevenirea si pedepsirea
crimei de genocid; Conventia din 1968 asupra imprescriptibiIittii
crimeIor de rzboi si crimeIor mpotriva umanittii etc.
Important de mentionat este c Legea nu concretizeaz c
aceIe 'instrumente internationaIe trebuie sa Iie semnate si
ratiIicate de MoIdova si, din pcate, nu mentioneaz, ca si
Conventia, c acestea sunt instrumente internationaIe 'eIaborate
pentru a prevedea dispozitii cu privire Ia aceste crime, ce ar putea
deschide un cmp pentru subiectivism si inoportunitti.
A comis o crim grav de drept comun n aIara
RepubIicii MoIdova, nainte de a soIicita aziI.
ScopuI cIauzei date este de a proteja popuIatia RM de o
persoan ce a comis o crim grav.
n acest caz de crim 'extrem de grav - chiar si Conventia,
n art. 33 (2), derog de Ia principiuI nn-rcfulmcnt admitnd
expuIzarea sau returnarea unui reIugiat.
nsa trebuie s pstreze sansa unui reIugiat care a comis o
crim de drept comun de natur mai putin grav, ori a comis o
inIractiune cu caracter poIitic, unde eIementuI poIitic aI inIractiunii
are o pondere muIt mai mare dect caracteruI su de drept comun.
n Iiecare stat conceptuI de crim diIer, de aceea nu este
corect a utiIiza conceptuI de crim grav n sensuI art. 16 din CoduI
penaI aI RM, ci n sensuI Conventiei, n care 'grav trebuie s Iie,
spre exempIu, omoruI sau o aIt inIractiune pedepsit de Iege Ioarte
sever. InIractiuniIe minore, pentru care sunt prevzute pedepse
moderate, nu constituie motiv de excIudere, chiar dac, din punct
de vedere tehnic, sunt caIiIicate drept crime.
n evaIuarea crimei presupuse trebuie Iuati n consideratie
toti Iactorii reIevanti s se tin cont de circumstanteIe agravante
si atenuante, n cazuI dat, spre exempIu, dac crima a Iost comis
pentru a putea Iugi de persecutie din statuI de origine, acesta va
servi drept circumstant atenuant.
A comis acte contrare scopuriIor si principiiIor
Organizatiei NatiuniIor Unite.
n esent, aceast cIauz se suprapune cu ceIeIaIte dou
expuse, astIeI se intentioneaz acoperirea ntr-un mod generaI a
acteIor ce sunt mpotriva scopuriIor si principiiIor ONU care nu
ar putea Ii acoperite n totaIitate de ceIeIaIte dou.
Aceste scopuri si principii sunt stabiIite n preambuIuI,
precum si n articoIeIe 1 si 2 aIe Cartei NatiuniIor Unite, din care
se poate deduce c un individ, pentru a comite un act contrar
acestor principii, trebuie s Ii Iost Ia putere ntr-un stat-parte si s
Ii contribuit Ia ncIcarea acestor principii de ctre statuI su
ConIorm Conventiei, pentru ca aceste cIauze s Iie apIicate,
este suIicient s se stabiIeasc IaptuI c exist 'motive serioase s se
considere c unuI din acteIe vizate de aceste cIauze a Iost comis.
Sintagm care, din pcate, nu exist n Legea RM. Nu sunt cerute
dovezi IormaIe c soIicitantuI a Icut obiectuI unei urmriri penaIe.
Totusi, tinnd cont de consecinteIe grave pentru soIicitant,
interpretarea acestor cIauze trebuie s Iie restrictiv.
ArticoIuI 22 din Legea RM contine si urmtoarea cIauz:
'StatutuI de reIugiat nu poate Ii acordat unui strin care intr, IegaI
sau iIegaI, n RepubIica MoIdova dintr-o tar tert unde nu a Iost
persecutat, nu i s-au ncIcat drepturiIe, nu i-au Iost pericIitate viata
si integritatea corporaI, de unde nu a Iost returnat sau expuIzat n
sensuI prevederiIor prezentei Iegi. Consideram ca acest antipod aI
deIinitiei, date n art. 21, este de prisos pe motiv c o persoan si
asa trebuie s ntruneasc toate conditiiIe mentionate n deIinitia de
reIugiat. Mai muIt, art. 22 aI. 2 contravine att art. 21 din Lege, ct
si Conventiei, negnd sintagma 'temeri bine ntemeiate si astIeI,
n generaI, eIementuI subiectiv din deIinitie.
Conventia mai contine n art. 1D si E dou cIauze de
excIudere care nu sunt mentionate n Lege. AstIeI sunt exceptate
de Ia statutuI de reIugiat:
1) Icrsanc cc lcncficia: acfa ac prtcctic sau asistcnt
ain partca Natiunilr Unitc. Ircpt cxcmplu pt scrvi fsta
Agcntic Natiunilr Unitc pcntru Pccnstructia rcci (UNKIA)
i actuala Agcntic a Natiunilr Unitc ac Afutr i Lucrri pcntru
Pcfugiatii Ialcstinicni ain ricntul Aprpiat (UNPWA),
2) Icrsanc cnsiacratc ac autrittilc cmpctcntc alc trii
in carc accstca i-au stalilit rccainta ca avana arcpturi i
lligatii lcgalc ac pscsic a ccttcnici acclci tri. In clalrarca
accstci clau:c ac cxcluacrc, autrii nvcntici s-au ganait in
spccial la rcfugiatii ac riginc gcrman ssiti in PF i carc
au fst rccunscuti ca avana arcpturi i lligatii spccificc
ccttcnici gcrmanc. nsiacrm c lcgislatrul ar fi trcluit s
inclua i accast clau: ain simplul mtiv c cstc acstul ac
grcu ac prcv:ut cum vr acrula rclatiilc PM cu Transnistria i
p:itia accstcia ain urm pc arcna intcrnatinal.
CIauzeIe de anuIare
Presupun circumstante, conIorm crora, o persoan n-ar Ii
trebuit niciodat s Iie recunoscut ca reIugiat.
Dau posibiIitate statuIui s ntrerup raportuI juridic de
drept aI aziIuIui cu pretinsuI reIugiat n mod voIuntar;
si s considere protectia de pn Ia aIIarea
circumstanteIor date ca inexistente.
CIauze de anuIare apar:
Cnd statutuI i s-a acordat n baza unor decIaratii IaIse
sau a unor date obtinute de eI n mod IrauduIos;
Una din cIauzeIe de excIudere i s-ar Ii putut apIica dac s-
ar Ii cunoscut toate IapteIe pertinente (n Lege: 'dup
acordarea statutuIui de reIugiat, eI a svrsit una
din IapteIe speciIicate n art. 22);
Se dovedeste c persoana are mai muIte cettenii si, Ir
un motiv reaI bine ntemeiat, nu a soIicitat protectia
uneia dintre triIe aI cror cettean este.
1
Conventia din 1951 i Protocolul din 1967 privind statutul refugiatilor.
2
Legea cu privire la statutul refugiatilor nr. 1286-XV din 25.07.2002 (MO, nr. 126-127
din 12.09.2002).