http://oanamariapopescu.consiliere.info.ro/?

p=31

MODELUL MIL O!"# $O!% &UI&E' I! E&(E!)IILO& ME '*O&I$E +! ,%I-O E&',IE Oana Maria ,opescu &o.ica Miron $osmina ,/curar Lore.ana Dro0ot (lucrare prezentata in cadrul Conferintei Nationale de Hipnoza Ericksoniana, 2007) nva-m i voi uita, Arat-mi i mi voi aminti, Implic-m i voi nelege. (Nadia Lala , !""#$ 1. Metafora terapeutic/ 1i mo.elul Milton Metafora terapeutic este un tip de metafor conceptual prezentat sub form de po este sau alt paralel la o !ntrea" situa#ie sau un aspect al ei, relatat de ctre psi$oterapeut clientului% Cei mai cunoscu#i &utilizatori' de metafore !n lumea modern sunt (eor"e )akoff, unul din cei mai de seam lin" i*ti din +,-, *i Milton Erickson, a*a.numitul &printe al $ipnoterapiei moderne'% Conform cu Erickson metafora de#ine un rol crucial !n comunicarea *i e/perien#a uman% Comunicarea uman este pri it !n psi$oterapia Ericksonian ca fiind o metafor, iar metaforele sunt utilizate !n $ipnoterapie pentru a comunica simultan la mai multe ni ele% 0ro"ramarea neurolin" istic nume*te &modelul Milton' tipul de limba1 care !*i are ori"inile !n utilizarea limba1ului de ctre Milton Erickson, respecti un model de contruire a propozi#iilor cuprinz2nd o mul#ime de omisiuni, distorsiuni *i "eneralizri% 3olosirea limba1ului comple/ distra"e mintea con*tient *i permite accesul mai facil la resursele incon*tiente% 4n sens lar" modelul Milton se refer la utilizarea comunicrii de tip metaforic *i a limba1ului Ericksonian% Metaforele realizeaz cone/iuni creati e !ntre 2 e enimente sau e/perien#e pentru a crea un e/emplu, iar Milton Erickson, maestrul terapiei metaforice, c2nd a fost !ntrebat care sunt cele mai importante trei ariabile ale terapiei a rspuns5 &obser , obser , obser ', cu referire la metaforele furnizate !n terapie de ctre clientul !nsu*i% Cei mai de seam mae*tri contemporani ai comunicrii care au utilizat metaforele ca *i modalitate de comunicare au fost Nelson Mandela, 6inston C$urc$ill, 7o$n 3% 8enned9, Mo$amed -li *i Martin )ut$er 8in"% Metafora func#ioneaz la mai multe ni ele% Mintea con*tient proceseaz con#inutul po e*tii !n timp ce incon*tientul recep#ioneaz mesa1ul ascuns !n metafor% Mesa1ul metaforei duce la sc$imbare, iar mintea con*tient se concentreaz pe suprafa#a po e*tii% 4n po este se creeaz

realit#i paralele, a*a cum se !nt2mpl !n is, astfel !nc2t problemele pot fi rezol ate la ni el incon*tient% 0e de alt parte, ne spunem nou !n*ine, !ncontinuu, !n minte, ersiuni diferite ale propriei noastre po e*ti de ia#% :ersiunile auto. construite ale scriptului ie#ii proprii nu sunt nimic altce a dec2t metafore personale, nu neaprat conforme ade rului realit#ii e/terne% 2. ipuri .e metafore 1i inter3en4ii metaforice 5n psihoterapie ;e cele mai multe ori folosirea sinta"mei &metafor terapeutic' ne duce cu "2ndul la po e*ti, parabole, aforisme, basme, *i alte forme de comunicare erbal sau scris% 4ns metafora terapeutic se refer la toate tipurile de inter en#ii care implic crearea de paralele cu situa#ia de ia# a clientului sau accesarea posibilit#ii de identificare cu con#inutul metaforic prezentat% -stfel, !n marea familie a metaforelor terapeutice !*i "sesc locul po e*tile *i basmele, respecti biblioterapia ca metod terapeutic, filmele *i implicit ideo. sau cinematerapia, muzica, respecti meloterapia, teatrul *i ca urmare dramaterapia *i psi$odrama, 1ocurile *i terapia prin 1oc, umorul, recadrarea, sculptura familial, temele de cas *i ritualurile ca te$nici !mprumutate din terapia co"niti . comportamental% ;e altfel, orice psi$oterapie eficace implic utilizarea metaforelor !ntr.o form sau alta% 6i0ilioterapia <ibiloterapia se bazeaz pe citirea *i discutarea po e*tilor% Conform biblioterapiei, o serie de po e*ti clasice ne !n a# despre diferite alori5 =Cr#ile 1un"lei' despre respect *i prietenie, =0inocc$io' despre dra"oste, de o#iune *i !ndrzneal, =Cenu*reasa' despre !ncredere *i armonie, iar =Harr9 0otter' despre prietenie *i buntate, pentru a da doar c2te a e/emple% <runo <ettel$eim, !n &>$e ,ses of Enc$antment', ?@7A, e/emplific din punct de edere psi$analitic care sunt mesa1ele pe care le transmite basmul sau po estea% 4n &Cei trei purcelu*i' este prezentat principiul plcerii ersus principiul realit#ii% -cest basm !l !n a# pe copil s nu fie lene* *i s ia lucrurile u*or pentru c poate muri% 0lanificarea inteli"ent ne poate face ictorio*i% Este prezentat *i a anta1ul de a te maturiza, pentru c cel de.al treilea purcelu* este cel mai mare *i mai 2rstnic% Casele simbolizeaz *i pro"resul istoric al omului de la casa de paie la cea de crmid, iar din punct de edere psi$analitic de la personalitatea dominat de id la cea influen#at de supere"o *i controlat de e"o% Cei doi purcelu*i mai tineri triesc !n conformitate cu principiul plcerii, cut2nd "ratificare imediat% Cel de.al treilea a !n #at s triasc !n conformitate cu principiul realit#ii% Copilul !n # de asemenea c e/ist posibilitatea de a.*i dez olta inteli"en#a pentru a fi ictorios asupra unui oponent mai puternic% )upul este o proiec#ie e/tern a rut#ii copilului, a dorin#ei sale de a de ora *i a an/iet#ii ca s nu aib cum a soarta similar lupului% Copilul !n#ele"e subcon*tient *i diferen#a dintre a m2nca *i a de ora, respecti !ntre principiul plcerii necontrolat *i cel controlat (purcelul aduce *i m2ncare !n cas)% 0urcelu*ul cel mai mare este superior celor mai tineri (atipic, pentru c in po e*ti de obicei fratele cel mai mic triumf)% Copilul poate identifica pro"resul su, identific2ndu.se pe r2nd cu fiecare din cei trei purcelu*i%

)upul prime*te ceea ce merit, *i astfel este adus !n scen *i principiul drept#ii% ;ispari#ia primilor doi purcelu*i nu este dramatic5 copilul !n#ele"e c trebuie s ne debarasm de formele de e/isten# anterioare dac dorim s a1un"em !ntr.o form superioar% Cei trei purcelu*i sunt aceea*i persoan, !n stadii diferite (rspunsul lupului este e/act la fel)% (2ndirea copilului este direc#ionat spre propriul su pro"res *i el poate tra"e propriile concluzii% ,o3e1tile terapeutice ,nele din cele mai ec$i po e*ti din lume sunt cele ale abori"enilor australieni, care po estesc despre na*terea fenomenelor naturale% +e spune c totul a !nceput cu *apte femei care controlau focul, *i un brbat a enit *i a furat focul pentru el !nsu*i% Neputincioase, femeile se ridicar la cer *i de enir constela#ia =Bapte surori', !n timp ce brbatul refuza s !mpart focul cu ceilal#i% Ener at de cererile oamenilor, el arunc cu crbuni !n ei, *i porni un incendiu !n care el !nsu*i fu incinerat% Bi mai trie*te *i azi, transformat !n cioar% Mic$ael Capko spunea c =po e*tile ca instrumente educa#ionale au fost principala metod de educare *i socializare !n istoria uman'% <iblia este o po este metaforic despre facerea lumii% Ca specie, oamenii au folosit po e*tile pentru a e/plica lumea !n care triesc *i propriile ori"ini% -ceste po e*ti ne a1ut s definim *i s !n#ele"em multe lucruri care altfel ar fi de ne!n#eles, *i astfel ne permit s ne crem lumea% Dsus *i <ud$a nu #ineau cursuri, ci foloseau parabole% Een <ud$i*tii sunt cunoscu#i pentru po e*tile lor profunde% 0iesele de teatru, baletul *i opera sunt alte forme de metafore, ca *i ideo.clipurile *i filmele% 0o e*tile ne pot !mplini isele *i isele noastre sunt de fapt po e*ti% Nadia )alak (200F) spunea5 =4n a#.m *i oi uita, -rat.mi *i !mi oi aminti, Dmplic.m *i oi !n#ele"e'% 0o e*tile sunt o parte important de implicare a clien#ilor !n !n#ele"erea informa#iei% 0o e*tile au *i puterea de a disciplina% ;e e/emplu !n Nepal e/ist tradi#ia ca pedeapsa pentru comportamentul neadec at la copii s fie !nlocuit de po e*ti cu persona1e !nfrico*toare% 0o e*tile inspir *i moti eaz, in oc emo#ii, promo eaz sc$imbarea, creaz le"turi minte.corp, au puterea de a indeca% Milton Erickson utiliza po e*ti metaforice structurate !n scop terapeutic% Comunicarea metaforic !n terapie prezint mari a anta1e% 4n primul r2nd sunt =ateoretice'% G astfel de comunicare aduce oamenii laolalt, ne a1ut s ne conectm unii la al#ii, s facem noi !n*ine cone/iuni *i s formm noi rela#ii% 0o estea nu are lea"tur doar cu con#inutul su erbal, ci !n primul r2nd cu conectarea% 0o e*tile relateaz informa#ia mai eficace dec2t un simplu fapt *i se apropie mai mult de e/perien#a personal% Metaforele sunt o form de comunicare indirect, ima"inati *i implicit cu clientul% ;e multe ori cu intele =metafor terapeutic', =po este terapeutic' sau =po este care indec' sunt folosite in acela*i mod%

E/ist o diferen# !ntre po e*tile orale *i cele scrise% 0o e*tile transmise pe cale oral sunt dinamice, a*a cum trebuie s fie po e*tile, *i ele sunt adaptate de la po estitor la po estitor *i de la un asculttor la altul% 0o e*tile au o serie de caracteristici ale comunicrii eficace5 . . . . . . sunt interacti e ne !n a# prin atracti itate !n in" rezisten#a dez olt abilit#ile de rezol are a problemelor creaz posibilit#i in it la luarea independent a deciziilor

6asmele ,erspecti3a psihanalitic/ Copilul are ne oie de o modalitate prin care s se !n#elea" pe sine !n lumea comple/ !n care trie*te% ;e obicei copilul "se*te !n#elesuri !n basme% <asmele comunic cu copilul la mai multe ni eluri% Conform modelului psi$analitic al personalit#ii umane basmele poart mesa1e importante la ni el con*tient, subcon*tient *i incon*tient% Copiii, indiferent de ni elul lor intelectual *i de 2rsta pe care o au, par s prefere basmele populare oricror alte po e*ti% -ceste basme fac referire la presiunile interne pe care copilul le !n#ele"e automat !n mod incon*tient *i ofer solu#ii temporare *i permanente la problemele sale% 0roblemele cu care copiii se confrunt sunt multiple5 dezam"iri, dileme, ri alit#i !ntre fra#i, ac$izi#ionarea unei alori proprii, realizarea e/isten#ei sinelui, dep*irea dependen#elor% Copilul nu poate !n#ele"e mediul su !n mod ra#ional, ci prin intermediul iselor cu oc$ii dec$i*i, fanteziei *i 1ocului% -stfel, con#inutul incon*tient este !ncorporat !n fanteziile con*tiente% <asmele ofer noi dimensiuni ima"ina#iei copilului, pe care probabil i.ar fi dificil s le descopere de unul sin"ur% Mai important c$iar, forma *i structura basmelor su"ereaz copilului ima"ini prin intermediul crora !*i poate structura fanteziile *i !*i poate "si un drum !n ia#% -t2t la copil, c2t *i la adult, incon*tientul este un determinant important al comportamentului incon*tient% Conform teoriei psi$analitice dac materialului incon*tient !i este permis s a1un" la ni el con*tient *i s fie prelucrat prin intermediul ima"ina#iei, poten#ialul su duntor (prin reprimare presupun2ndu.se c duce la personalit#i ri"ide, obsesi .compulsi e) este mult redus, *i are, dimpotri , un efect poziti % Copilul are ne oie de su"estii !n form simbolic despre cum poate dep*i di erse probleme *i poate a1un"e la maturitate% 0o e*tile &corecte politic' nu men#ioneaz !mbtr2nirea sau moartea, limitele e/isten#ei noastre, sau dorin#a de ia# etern% <asmele prezint la modul ima"inar procesul dez oltrii umane *i fac acest proces mai atracti pentru copil% 0e l2n" !n#elesul lor profund psi$olo"ic, basmele sunt o oper de art% <asmele nu ar putea a ea impact dac nu ar fi o form de art% Bi !n acest sens basmele sunt unice, fiind o form de art pe care copilul o poate !n#ele"e%

4n basm este e/primat *i mo*tenirea noastr cultural% 4n func#ie de punctul de edere asupra basmului, putem "si !n el !n#elesuri diferite% ;e e/emplu !n &+cufi#a Ho*ie' faptul c este !n"$i#it de lup este pri it ca tem pentru5 . . . noaptea care de oreaz ziua iarna care !nlocuie*te anotimpurile calde zeul care !n"$ite ictima sacrificat%

<asmele abund *i !n elemente reli"ioase, *i multe po e*ti biblice au o structur asemntoare basmelor% ;e e/emplu &?00? de Nop#i' este plin de referin#e la reli"ia islamic% Multe din po e*tile fra#ilor (rimm fac referire la ;umnezeu% <asmele sunt terapeutice pentru c pacientul !*i "se*te propriile solu#ii prin contemplarea a ceea ce basmul pare c implic despre sine !nsu*i *i conflictele sale interne !n acel moment al ie#ii% <asmele nu au preten#ia s descrie lumea a*a cum este, *i nici nu ne dau sfaturi referitoare la ceea ce ar trebui s facem% ;e obicei basmul nu are nimic de.a face cu ia#a e/terioar a pacientului, ci cu problemele sale interioare% Natura nerealist a basmului este foarte important pentru c de ine clar c el nu con#ine informa#ii despre lumea e/tern, ci despre procesele interne% Miturile au multe lucruri comune cu basmele, dar !n mituri eroul principal este frec ent prezentat ca persona1 demn de urmat% <asmele rspund !n mod su"esti la !ntrebri eterne5 . . . Cum este lumea cu ade ratI Cum !mi oi tri ia#a !n aceast lumeI Cum pot fi eu !nsumiI

<asmul este o e/perien# de ia# pentru copil, *i adolescen#ii care nu au parte de basme !n copilrie !ncearc s compenseze acest lucru !n adolescen#, prin credin#a !n astrolo"ie, r1itorie, dro"uri, aderarea la un cult condus de un "uru, etc% (<ettel$eim, ?@7A)% <asmele sunt o etap prin care omul trebuie s treac% Cu c2t o persoan se simte mai si"ur !n mediul su, cu at2t mai pu#in are ne oie de proiec#iile infantile (basme, reli"ie, mituri, etc%)% <asmele seamn de altfel cu isele% 0rin intermediul basmului persoana se distan#eaz de con#inutul incon*tientului, pe care.l poate edea e/terior lui, *i asupra cruia poate dob2ndi controlul% C2nd copilul spune despre un basm &!mi place', !nseamn c are ce a s !i spun *i basmul trebuie repetat% ,erspecti3a anali7ei tran7ac4ionale <asmele a1ut la inocularea normelor societ#ii !n mintea copilului la modul con*tient, dar la ni el subcon*tient pot furniza roluri, loca#ii *i orare atracti e *i stereotipe pentru un scenariu de ia# defectuos% -naliza structural a scenariului este bazat pe Matricea +cenariilor a lui +teiner%

;rama poate fi analizat ca sc$imbri ale rolului *i loca#iei !ntr.un continuum al timpului% Dntensitatea dramei este influen#at de numrul de permutri !ntr.o perioad de timp (:iteza +cenariului) *i contrastul dintre pozi#iile permutate ((ama +cenariului)% G itez *i o "am sczute !nseamn plictiseal% Momentul fiecrei permutri ariaz independent, de la supriz la suspans% -*a cum analiza strilor eului este o parte a analizei tranzac#ionale structurale, analiza rolului este o parte a analizei 1ocului *i scenariilor, !n definirea identit#ilor implicate !n ac#iune% +lo"anul de pe tricoul unui om poate reprezenta slo"anul scenariului su% Cu a1utorul acestui slo"an se poate determina, adesea printr.o !ntrebare indirect, ce rol 1oac !n ia#% 0ersoana care =trie*te !ntr.un scenariu' a simplificat de obicei ederea asupra lumii cu un minimum de persona1e dramatice% ;ia"rama rolurilor furnizeaz un mi1loc de fi/are a unui numr prestabilit de identit#i c$eie izualizate !n terapie% C2nd o persoan cunoa*te care a fost =basmul su preferat' rolurile c$eie pot fi a*ezate !n cerc *i apoi se distribuie rolurile !n ia#% Mai pu#in frec ent acest lucru poate func#iona *i in ers, *i po estea clasic "sit se potri e*te cu rolurile% -ceast ima"ine !n circumscrierea ac#iunii are o utilitate similar cu analiza 1ocului% +"e#ile din dia"ram nu indic ac#iunea sec en#ial, ci re"ula c toate rolurile se pot sc$imba !ntre ele, *i c o persoan poate 1uca orice rol !ntr.un moment sau altul *i poate edea orice persoan, inclusi terapeutul, !ntr.unul din aceste roluri la un moment dat% ,nele persoane pot prezenta semne de manierism a unora din acestea% He"ula sc$imbrii rolurilor este aceea*i ca *i !n analiza 1ocului, unde !ntr.un anumit moment o persoan 1oac =cu toate cr#ile din 1oc', *i analiza isului, unde =fiecare persoan din is este cel ce iseaz'% >ratamentul nu poate fi complet p2n nu este analizat pozi#ia persoanei !n fiecare rol% 4n analiza dramei sunt suficiente trei roluri pentru a !nf#i*a mi*crile emo#ionale care sunt drame% -ceste roluri de ac#iune, spre deosebire de rolurile de identitate la care ne.am referit !nainte, sunt 0ersecutorul, +al atorul *i :ictima% ;rama !ncepe c2nd aceste roluri sunt stabilite sau anticipate de public% Nu e/ist dram fr o sc$imbare a rolurilor% -ceasta este indicat de o sc$imbare a pozi#iei ectorului din dia"ram% 4n urmtoarele trei e/emple se poate urmri permutarea rolurilor% -% 4n =C2ntre#ul din flaut' eroul !ncepe ca +al ator al ora*ului *i 0ersecutor al *obolanilor, apoi de ine :ictima a !n*elciunii 0ersecutorului primar (care nu.i plte*te onorariul) *i ca rzbunare de ine 0ersecutor al copiiilor din ora*% 0rimarul se sc$imb din :ictim (a *obolanilor) !n +al ator (an"a12ndu.l pe c2ntre#), !n 0ersecutor (dubl sc$imbare), !n :ictim (copiii lui mor)% Copiii se sc$imb din :ictime 0ersecutate (*obolanii) !n :ictime +al ate, !n :ictime 0ersecutate de +al atorul lor (contrast crescut)% <% 4n =+cufi#a Hosie' eroina !ncepe ca +al ator (m2ncare *i companie pentru bunica 5 + :, *i prietenie *i instruc#iuni pentru lup5 5+ :)% 4n sc$imbarea de suspans ea de ine :ictim pentru 0ersecutorul lup ( 0 :), care !ntr.o sc$imbare nea*teptat este :ictim a pdurarului 0ersecutor ( 0 :), care !n acest act 1oac dou roluri deodat ( itez crescut), de asemenea +al eaz pe +cufi#a Ho*ie *i pe bunica ( + :)% 4ntr.o ersiune a po e*tii, +cufi#a Ho*ie, 1uc2nd toate trei rolurile, se transform !n 0ersecutor !ndes2nd pietre !n burta lupului !mpreun cu pdurarul% +c$imbrile bunicii sunt5 : +, : : 0, : + J lupul5 : +, 0 :,

0 (direc#ia s"e#ilor arat ini#iati a)%

C% 4n =Cenu*reasa' eroina se transform din :ictim dublu 0ersecutat (mama *i surorile itre"e) !n :ictim triplu +al at (z2na ursitoare, apoi *oarecii, apoi prin#ul) *i din nou !n :ictim 0ersecutat (dup miezul nop#ii), apoi :ictim +al at din nou% G analiz brut a intensit#ii dramei pentru ea, prin totalizarea transformrilor, ne d un numr de K transformari5 : pp :sss :pp :s%

;rama se compar cu 1ocurile tranzac#ionale, dar drama are un numr mai mare de e enimente, un numr mai mare de permutri per e eniment *i o persoan adesea 1oac dou sau trei roluri odat% 7ocurile sunt mai simple *i e/ist o mi*care ma1or% :ictima de ine 0ersecutor *i +al atorul de ine Noua :ictim% ;ia"rama loca#iei simplific mi*crile de loca#ie prin ectorul a/ei ma1ore -proape *i ;eparte care au subdi iziuni !n 4nc$is *i ;esc$is, !n 0ublic *i 0ri at (spa#iu)% ;rama este mutarea loca#iei, *i este intensificat de (ama +cenariului (de la cas la sala de bal a castelului, de la Hscruce de :2nturi !n C$ina, din curtea din fa# !n Gz) *i :iteza +cenariului (a enturile !n sc$imbare ale lui 0inocc$io, ,lise, etc)% Mul#i al#i factori pot fi adu"a#i pentru a cre*te "radul de contrast precum *i pentru a intensifica drama rolurilor, cum ar fi momentul zilei, anotimpul, temperatura, ni elul z"omotului, lumina, dimensiunile, simbolurile incon*tiente, etc% C$ina *i peisa1ul 1oac un rol important !n romanele istorice care arat transformri ale persona1ului odat cu transformrile istoriei% 4n dia"ram cifrele se refer at2t la e/emple din basme, c2t *i la locuri reale5 0ri at 0ublic 0ri at 0ublic 2 A ;esc$is 4nc$is M 7 -0HG-0E ;E0-H>E F K 4nc$is

;esc$is ? L

?% )ocuri apropiate desc$ise *i pri ate5 lumini* !n pdure, iaz, curtea din fa#, acoperi*J 2% )ocuri apropiate desc$ise *i publice5 pia#, teren de 1oac, parada pe strad, bazin de !not, stadion, *oseaJ F% )ocuri apropiate !nc$ise *i pri ate5 iaz, cuptor, izuin, dormitor, cabinet medical, creierJ M% )ocuri apropiate !nc$ise *i publice5 ta ern, teatru, bo/a martorilor, masa de *edinte, camera de conferin#e, lifturi, estiare, supermarket, cazinouri, spitaleJ L% )ocuri !ndeprtate desc$ise *i pri ate5 co or zburtor, deal, "rdina fermecat, Caleea )actee, tundra, cerul, de*ertul, preeria, pla1a lini*tit, drum de safariJ A% )ocuri !ndeprtate desc$ise *i publice5 !mpr#ii ma"ice, apoare, sta#iuni de sc$i, c2mpuri de btlie, pla1e de ar, ora*e Europene, >imbuktu, raiJ 7% )ocuri !ndeprtate !nc$ise *i pri ate5 pe*ter, "rot, casa de turt dulce, burta balenei, turnul castelului, sta#ie spa#ial, morm2nt e"iptean, i"lu, clopot de scufundare, cada ru, pasa1e subteraneJ K% )ocuri !ndeprtate !nc$ise *i publice5 #ara minunilor, castele, $otel de acan#, *coala de corec#ie, casele scla ilor, barci militare, cabarete, catedrale% Dma"inea unei cltorii !ntre oricare din cate"oriile de mai sus !ntr.o sin"ur zi scoate la i eal drama !n mutarea loca#iei%

;ia"rama !n cadrul dia"ramei pentru o loca#ie mai fin poate fi fcut pentru analiza prin retra"erea !ntre"ii dia"rame a loca#iei !n cadrul oricreia din cele K subdi iziuni% ;e e/emplu contrastul !ntre a fi !nc$is !ntr.un spa#iu desc$is (cabin telefonic e/terioar, rac$et, etc) *i a fi !ntr.un spa#iu !nc$is care este at2t pri at c2t *i public (capel, sal de a*teptare, etc)% 4n terapie dia"rama loca#iei poate fi folosit pentru a ilustra izual sc$imbrile de loca#ie fcute de o persoan, *i c2teodat pentru compara#ie cu altele% 0oate fi util pentru a arta tiparele de cltorie ale unei persoane *i a le asemna cu tiparele scenariului% Multe po e*ti clasice au tipare de tip Gdisee care includ multe cltorii, !n timp ce altele au perioade lun"i de somn fr nici o cltorie, cum este =3rumoasa din pdurea adormit'% ,n tipar de cltorie dintr.un basm, de e/emplu cas. pdure. lumini* deprtat. casa de turt dulce, poate fi carto"rafiat numeric pentru referin#% +tructurarea spa#iului, ca *i a timpului, poate fi util !n mod similar% :izual ilustreaz opt preferin#e posibile *i arat unde.*i petrece timpul o persoan% 0entru tiparul unui scenariu, scena sf2r*itului tra"ic al cui a poate fi localizat dinainte *i o =cltorie a scenariului' poate fi e itat% +c$imbrile !n spa#iile ie#ii pot duce la sc$imbri semnificati e% +e pot stabili decizii importante !n ia# intr2nd !n noi localizri ale scenariului, cum ar fi o slu1b nou, o cas nou, o acan# sau intrarea !n terapie% +c$imbrile de spa#iu pot duce !ns *i la an/ietate de separa#ie sau an/ietate de sosire, adesea cu semnifica#ie pentru scenariu% Dnterpretrile referitoare la camera !n care locuie*te o persoan din punct de edere psi$olo"ic, cu ima"ina#ia *i concretizarea realit#ii, a fost mult reme o parte a te$nicilor terapeutice !n analiza tranzac#ional% Gamenii !*i pot cra camerele din scenariu dup ei, duc2nd la lucruri cum sunt conferin#e publice !n dormitor, orbitul !n baie sin"ur, etc% Dn1unc#iile parentale pot influen#a aceste lucruri, de e/emplu5 =Nu.#i prsi niciodat casa' *i =3i !n dou locuri deodat'% ,n copil este e/pus la mituri influente, basme *i po estiri clasice !ntr.un mod care difer de la o familie la alta *i de la o cultur la alta% Culturile difer nu numai prin selec#ia natural a po e*tilor populare care sunt spuse *i tiprite, dar *i !n ersiunile disponibile ale acestor po e*ti% ;e e/emplu =Cenu*reasa' *i =+cufi#a Ho*ie' au mai mult de A finaluri artificiale diferite% G mam care cite*te po estea copilului ei are posibilitatea de a ale"e ersiuni fericite, triste, iolente, lipsite de autenticitate, etc% :2rsta *i starea ci il a mamei sau preferin#a pentru copil !i pot influen#a ale"erea% Multe po e*ti includ =a scpa de copil pentru un timp' indic2nd c ar putea fi terapeutice pentru mam, un mod de comunicare cu copiii, *i ele trec de la o "enera#ie la alta at2t datorit preferin#ei mamei c2t *i a copilului% Cititorii furnizeaz copilului un rol din scenariu% ,neori o persoan nu.*i poate aminti po estea preferat din copilarie, dar mama acelei persoane !*i a aminti cu si"uran#% Matricea scenariului a fost folosit pentru urmrirea permisiunilor parentale *i in1unc#iilor% E2mbetul cald al mamei poate !nsemna =acesta e*ti tu' *i poate adau"a un =Nu "2ndi. 3i Cenu*reasa' !n matricea scenariului% 4n spiritul amuzamentului *i al contractului =Hai s ne prefacem' dintre copil *i mam, pot apare importante in1unc#ii5 =Nu "2ndi', cum ar fi5 =Nu obser a persona1ele minore', =Nu acorda aten#ie finalului'(0a9.off), *i =>reci prin asta iar *i iar'% <asmul este foarte eficace *i =prinde' dac reitereaz =mitul familiei' din 1urul copilului *i dac furnizeaz matricea timpului lon"itudinal pentru in1unc#ia care trebuie !ndeplinit% Dramaterapia +e bazeaz pe crearea unei =piese de teatru' !n 1urul unei po e*ti *i a1ut astfel la identificarea cu persona1ul, descoperirea finalului *i re#inerea rezultatului% 0rin punerea !n scen a po e*tii se creeaz o metafor de tip e/perien#ial% McCormack (?@K@) sus#inea c !ns*i psi$oterapia este o metafor de tip pies de teatru%

(i.eoterapia :ideoterapia sau cinematerapia este folosit ca inter en#ie metaforic% Clien#ii se pot identifica cu probleme similare celor pe care le au pentru a construi strate"ii eficace de ie*ire din situa#ie% Clien#ii sunt ru"a#i s urmreasc anumite filme *i subiectul lor este discutat !n *edin#ele de terapie% :ideoterapia folose*te ima"ini care cer clientului s introduc !n po este con#inutul personal pentru a construi !n#elesuri rele ante, duc2nd la o sc$imbare% 4n cinematerapie sau ideoterapie e/ist de altfel liste de filme care se utilizeaz pentru diferite problematici, iar unele din aceste filme sunt folosite !n mod similar inter en#iilor $ipnotice% 8uc/riile ca metafore 7ucriile sunt folosite at2t !n psi$oterapia copilului, c2t *i a adultului% 7ucria ca obiect are o !ncrctur metaforic, ea simbolizeaz un anumit persona1, fantezie sau situa#ie de ia#% ;e multe ori este mai u*or s atribuim comportamente, sentimente sau "2nduri ppu*ii, *i ppu*a !*i poate lua libertatea de a spune sau a face ceea ce clientul consider c nu poate face el !nsu*i% 7ocul a1ut la dez oltarea sinelui, la interac#iunea minte.corp *i la rezol area conflictelor% 3aciliteaz dez oltarea identit#ii *i aptitudinilor sociale, *i modeleaz comportamentul *i rolurile adec ate cultural% Umorul ca metafor/ H2sul este o acti itate uman timpurie, care apare !n 1urul 2rstei de M luni% H2sul pare a fi un mecanism func#ional care a1ut la adaptarea la problemele ie#ii% ,morul este folosit pentru a ne descurca cu diferite situa#ii de ia#, pentru a ne a1uta s ne sc$imbm sentimentele, *i pentru a ne conecta cu al#i oameni% Ne poate a1uta s ne dez oltm stima *i coeren#a, s cre*tem calitatea interac#iunilor noastre cu al#i oameni *i s punem bazele unei bune rela#ii% ,morul poate a1uta la aplanarea conflictelor, sc$imbarea dispozi#iei *i !mbunt#irea percep#iei ie#ii% 'lte metafore Hitualurile terapeutice, recadrarea, sculptura familial, obiectele, ima"eria "$idat, meloterapia, art. terapia, sunt forme de psi$oterapie metaforic% ,nele din cele mai importante metafore sunt cele e/perien#iale% Crearea e/perien#ei posibilei sc$imbri este important !n terapie% Metaforele e/perien#iale se refer, ca e/emplu, la o tem de cas care s a1ute clientul s a1un" la rezultatul dorit sau la desf*urarea unei acti it#i !n cadrul *edin#ei terapeutice sau !n afara ei% 4n #m mai mult prin e/perien#, a*a cum copilul !n a# s mear" prin propria e/perien#, !n care prin#ii !i !ntind o m2n de a1utor% -ipno7a ca tehnic/ metaforic/ Hipnoza !n sine este o inter en#ie de tip metaforic% Ea se bazeaz pe crearea unei ima"ini, pe accesarea ni elului incon*tient, pe limba1ul de tip Ericksonian% Metafora se aplic !n confruntarea cu acele probleme care pe de o parte sunt reflectate, trite de client ca fiind imposibil de rezol at, dar !n care terapeutul !ntrezre*te posibilitatea efecti de a fi modificate, !n cadrul crora clientul se declar incapabil s produc solu#ii iabile sau abordri care

ar putea fi aplicate cu succes% 4n toate aceste cazuri recursul la metafor poate furniza un =br2nci' pentru a ie*i din punctul mort al deznde1dei, al neputin#ei sau blocrii de care d do ad clientul c2nd se simte paralizat !n fa#a dificult#ilor% +eamn mult cu interpretarea iselor% Clientul este !ntrebat5 = ;up tine, asta ce ar putea !nsemnaI' *i prin asociere liber se a1un"e la "sirea !n#elesului% G aplica#ie des utilizat a $ipnozei ca metafor este aceea din $ipnoanaliz, respecti catalizarea prin metafor $ipnotic a analizei tririlor, comportamentelor *i "2ndurilor clientului, precum *i analiza = isului' $ipnotic% Clientul se an"a1eaz !n erbalizare, dramatizare, 1oc terapeutic, desen, etc%, *i se poate elimina astfel =intelectualizarea' procesului analitic% -stfel $ipnoanaliza faciliteaz e/presi itatea% Hipnoanaliza cuprinde ca te$nici de baz asocia#ia liber, inducerea = isului' $ipnotic, scrisul automat, desenul $ipnotic, 1ocul terapeutic, re"resia, =pri irea !n o"lind', inducerea conflictului e/perimental, metaforele pentru abordarea incon*tientului% 2. Metafora terapeutic/ .in perspecti3/ psiholo9ic/ Metafora nu este pur *i simplu un fenomen lin" istic% Este un mecanism conceptual prin care !n#ele"em concepte abstracte *i realizm 1udec#i abstracte% ;e*i o bun parte din sistemul nostru conceptual este metaforic, o parte semnificati este non.metaforic% Metafora ne permite s !n#ele"em un subiect abstract !n termeni mai concre#i sau cel pu#in !n form mai concis% Harta metaforei nu este un al"oritm matematic% Ea se bazeaz mai de"rab pe coresponden#a e/perien#elor noastre dec2t pe similitudine% Este o modalitate compact de reprezentare a unui subset de trsturi co"niti e *i percepti e *i permit unui numr mare de informa#ii s fie transferate% Metafora ne permite s orbim despre e/perien#e care nu pot fi descrise literal% 0rin ima"erie metafora asi"ur o reprezentare ie *i astfel memorabil a e/perien#ei percepute% 0ei io (?@@F) spunea c metaforele sunt procese co"niti e care au loc !n cadrul unei reprezentri co"niti e *i a unei re#ele de memorie% 4n#ele"erea metaforei implic re#inerea informa#iei pe termen lun", asociat cu termenii metaforici% Metafora implic ima"erie, asocia#ii erbale, reprezentri abstracte *i produc#ie lin" istic, respecti ima"eria *i procesele erbale sunt combinate% Dma"eria a1ut la stocarea eficient a informa#iei *i asi"ur fle/ibilitatea% +e presupune c metafora este o structur lin" istic care poate fi conceput ca =matrice' sau =punte' care fa orizeaz func#ionarea la ni el de "2ndire *i emo#ie prin intermediul simbolului, !nainte ca emo#ia s apar !n limba1 sub form de "2ndire con*tient% Metaforele au at2t !n#eles emo#ional, c2t *i co"niti % )akoff (?@K0) clasific metaforele !n termeni de structuri co"niti e care permit procesarea informa#iei5 . metaforele ontolo"ice, care se nasc din e/perien#a corporal *i sunt le"ate de obiecte ne!nsufle#ite . metaforele de orientare, care furnizeaz orientarea !n dimensiuni sau coordonate care se sc$imb . metafore emo#ionale, ce func#ioneaz ca matrici ce permit e/primarea emo#iilor *i strilor afecti e . metafore structurale sau co"niti e, !n care se compar concepte abstracte, cum sunt dra"ostea sau liberatatea, *i sunt un amestec de metafore ontolo"ice *i de orientare%

E/tensiile metaforice produc sc$imbri ale !n#elesului la ni el de limba1% ;ar !n toate culturile metaforele !*i men#in calitatea structural pentru c5 . . . . produc ima"ini compar dou cu inte, percep#ii, lucruri sau concepte diferite au un !n#eles literal *i unul fi"urati !n#elesul literal ias din conte/t

)okoff *i 7o$nson (?@K0) spuneau c metafora combin dou tendin#e conceptuale diferite pentru a produce o nou semnifica#ie% -cest fenomen de carto"rafiere a unui domeniu co"niti se realizeaz printr.o serie de entit#i ce formeaz un =domeniu surs' *i calit#ile transferate de in =un domeniu #int'% -semenea carto"rafieri sunt asimetrice *i par#iale% +e pot proiecta tipare din domeniul surs !n domeniul #int% 3.1. '0or.area metaforic/ 5n pro9ramarea neurolin93istic/ 4n conformitate cu 7o$n (rinder =>ot ceea ce nu este concret este metaforic. !n mod clar, aceasta implic marea ma1oritate a e/perien#elor noastre de zi cu zi% Hela#ia pe care o a em cu incon*tientul este cel mai important factor care determin succesul nostru !n ia#, *i aceasta este o metafor%' Metafora este parte inte"rant a noului cod N)0% Ea asi"ur cadrul de ini#iere a sc$imbrii *i de dez oltare a competen#elor prin po e*ti, acti it#i *i e/emple care !n aparen# nu au prea mult de.a face cu problema clientului% -ceast aparent confuzie ne permite s transmitem idei *i s in itm la noi asocia#ii, care apoi de in e/perien# de ia#% Metafora are *i func#ia de ini#iere *i men#inere a sc$imbrii or"aniza#ionale, din perspecti a pro"ramrii neurolin" istice, compunerea *i utilizarea metaforelor de enind o abilitate util la ni el de mana"ement, astfel !nc2t prin utilizarea metaforelor s se reduc rezisten#a la sc$imbare !n cadrul or"aniza#ional% 7o$n (rinder *i Carmen <ostic sunt =mae*trii metaforei' !n pro"ramarea neurolin" istic !n ultimii ani, at2t !n ce pri e*te metaforele erbale c2t *i cele non. erbale% Conform teoriei N)0 metafora este mai u*or de acceptat ca form de comunicare erbal *i utilizarea ei se bazeaz din punct de edere teoretic pe paradi"ma lui 6olfram% 0aradi"ma lui 6olfram asupra sc$imbrii sus#ine c procesele non.liniare sunt !n mod tipic reprezentate de seturi de ecua#ii diferite% -tunci c2nd ne confruntm cu un fenomen comple/ anticipm acel fenomen printr.un comple/ corespondent, respecti prin reprezentarea proceselor non.liniare ca seturi de ecua#ii diferen#iale, care din punct de edere matematic sunt dificil de calculat% 6olfram arat !ns c e/ist o alternati , str2ns le"at de teoria automatului (care st la baza teoriei pro"ramrii neurolin" istice), *i anume crearea de sisteme de re"uli nonconformiste% Cu un simplu set de re"uli nonconformiste este posibil "enerarea unui fenomen e/trem de comple/ *i aceste seturi de re"uli pot ser i drept modele pentru procesele non.liniare% -ceasta este practic o metafor matematic asemntoare cu "eometria non. Euclidian, abstractizat !nainte de posibilitatea aplicrii sale practice, "eometrie care face abstrac#ie de a/ioma paralelelor% +istemele formale sunt astfel pri ite ca tipuri speciale de metafore% 7o$n (rinder !l cita de altfel pe Carl Mar/, spun2nd c =dac nu ar e/ista diferen#e !ntre aparen# *i realitate, nu am a ea ne oie de *tiin#%'

Cu alte cu inte, orice e/plica#ie sau descriere a unui fenomen este o metafor, *i uneori metaforele sunt erbale, alteori formale. ca de e/emplu teoria automatului sau a sistemelor nonconformiste% >oate e/plica#iile reduc !n acest fel comple/itatea fenomenului descris% 4n consecin#, utilizarea metaforei terapeutice poate fi o modalitate de e itare a reduc#ionismului% 0ractic pro"ramarea neurolin" istic se bazeaz pe combina#ia dintre modelul Meta a lui 7o$n (rinder *i Hic$ard <andler, ca metodolo"ie lin" istic de e/plorare *i influen#are a modelului clientului asupra lumii. respecti e/perien#a senzorial, *i modelul Milton, referitor la arta limba1ului pentru a utiliza e/perien#a nespecific *i conceptual !n scop terapeutic% )a ora actual ;a id (ro e a introdus o nou metod de abordare deri at din N)0 !n care se lucreaz direct cu e/perien#a metaforic *i simbolic a clientului% -bordarea la acest ni el necesit un nou model lin" istic, numit =limba1ul curat', abordarea !n sine fiind descris ca =modelul metaforic'% N)0.ul este e/tins cu !ncorporarea constructelor simbolice *i metaforice% Metaforele (ro iene difer de cele =clasice' prin faptul c sunt "enerate !n !ntre"ime de e/perien#a clientului, sunt reprezentate ca *i constructe interne folosind modalit#i izuale, auditi e *i kinestezice, *i sunt codificate prin atribute simbolice care au !n#eles *i semnifica#ie pentru client% ;e e/emplu, dac clientul folos*te o e/presie de "enul =Continui s m lo esc de un zid', atributele zidului sunt considerate ca a 2nd semnifica#ie pentru problema de prezentare (C2t de mare este zidulI ;in ce este fcutI C2te crmizi con#ineI, etc)% 4n plus loca#ia zidului !n rela#ie cu cel care !l descrie, sec en#a e enimentelor, direc#ia din care este pri it de in e enimente !n cadrul metaforei *i parte a comportamentului repetiti % (ro e nume*te aceasta mecanismul replicati % 3.2. '0or.area metaforic/ 5n psihoterapia co9niti3# comportamental/ 0si$oterapia co"niti se centreaz pe "2ndurile *i credin#ele care produc stressul emo#ional% +copul psi$oterapiei este acela de a a1uta clien#ii s renun#e la "2ndurile distorsionate *i s le !nlocuiasc cu "2nduri =sntoase%' 0rin procesele interacti e din terapia co"niti . comportamental se apeleaz practic la metafore terapeutice, folosite ca metode de !n #are co"niti sau comportamental% (rani#ele "2ndirii *i credin#elor sunt e/tinse% ,na din te$nicile frec ent folosite pentru sc$imbarea perspecti ei clientului asupra semnifica#iei e enimentelor este cea a caleidoscopului% Caleidoscopul, o 1ucrie pentru copii, reflect lumina !n di erse moduri pe msur ce lentila este rotit% 0ersoana rote*te caleidoscopul ca metafor pentru sc$imbare, pentru reconstruc#ie ;e altfel cele mai multe te$nici co"niti . comportamental sunt de natur metaforic% +e presupune c e/perien#a uman a !n #rii este dominat de analo"ie *i metafor% 4n #2nd transformm ceea ce este strin !n ce a familiar, ca de e/emplu atunci c2nd comparm inima cu o pomp% -tunci c2nd crem, modificm conte/tul *i transformm ce a familiar !n ce a nefamiliar% 0rocesele de comparare a diferen#elor *i similitudinilor a1ut la conceptualizarea unei noi perspecti e% ;e altfel teoriile moderne sus#in c rela#iile sociale umane sunt asemntoare fizicii cuantice% Ddeea clasic a obiecti it#ii. aceea c lumea are o stare difinit a e/isten#ei independent de oser a#ie, a fost radical sc$imbat de fizica cunatic% 0a"els, !n ?@K2, spunea c =+tarea actual a e/isten#ei depinde par#ial de modul !n care o obser m *i de ceea ce ale"em s edem% Healitatea obiecti trebuie !nlocuit de realitatea creat de obser ator%' Cadrul conceptual al realit#ii create de obser ator este transpus !n lumea !ncon1urtoare prin fun#ionarea min#ii umane% 3.3. '0or.area metaforic/ 5n psihanali7/

4n compara#ii un lucru este ca i cellaltJ !n metafore un lucru e%te cellalt% 4n metaforele = ii' ecua#ia este !n#eleas ca analo"ie, !n timp ce !n metaforele =moarte' este acceptat identitatea de termeni% 4n psi$analiz metaforele = ii' au tendin#a de a re"resa spre =metafore moarte' prin "2ndirea *i ac#iunile analistului *i analizandului% Conceptele anlitice sunt uneori simple reiterri ale fanteziilor incon*tiente, care sunt metafore =moarte'% Ceea ce se !ncearc este procesul in ers, de re.transformare a metaforelor =moarte' !n unele = ii'% 0e de alt parte psi$analiza !n sine este la r2ndul su o abordare terapeutic metaforic% +e pleac de la premiza c cele mai multe e enimente cotidiene pot fi pri ite ca fiind metafore% :isele sunt un e/emplu clasic de metafor pentru lumea con*tient, iar interpretarea iselor este o metod metaforic% Metafora nu este doar o form de e/primare erbal, ci un mod de "2ndire lar" rsp2ndit, fundamental *i sistematic, din perspecti a psi$analitic% +e sus#ine c adesea ne "2ndim la obiecte, propriet#i sau rela#ii dintr.un domeniu (numit domeniu #int) *i !n mod sistematic !ncadrm aceste obiecte *i propriet#i !n alt domeniu (numit domeniu surs)% -cestea sunt ceea ce numim metaforele conceptuale% 0robabil cele mai cunoscute metafore !n psi$analiz sunt metodele 7un"iene, respecti amplificarea mitolo"ic *i ima"ina#ia acti % Miturile sunt considerate aloroase din punct de edere psi$olo"ic pentru anumite ise, fantezii *i e/perien#e ale oamenilor moderni, prin similitudinea acestora cu miturile% 7un" ar"umenta c zeii e/ist, dar numai metaforic *i !n mrime natural% 4n conformitate cu teoria sa psi$ismul este intrinsec mitopoetic, iar =psi$olo"ia este o mitolo"ie modern%' 0si$analiza consider metafora o realitate subiecti bazat pe reflectare% Ceea ce edem *i trim c2nd ne pri im !n o"lind este un c$ip cu noi dimensiuni% 0rin percep#ia ima"inii reflectate apare o nou realitate% -stfel, prin reflectare ne aprofundm cunoa*terea proprie prin faptul c a em e/perien#e proprii care nu ar fi fost posibile fr a1utorul o"linzii% 3.:. '0or.area metaforic/ 5n psiho.ram/ 0si$odrama se bazeaz !n primul r2nd pe metafor, pe plus.realitate% Dma"ina#ia este dimensiunea ie#ii noastre care se afl la baza plus.realit#ii% Dn ita#ia de a face apel la ima"ina#ie este punctul central al psi$odramei, ca *i al $ipnozei *i terapiei prin 1oc% 0si$odrama asi"ur, ca metafor, distan#area *i protec#ia eului, func#ioneaz ca intermediar !ntre ac#iune *i reflec#ie pasi , subiecti itate *i obiecti itate, spontaneitate *i calculJ duce la sc$imbarea seturilor atitudinale *i prin utilizarea ima"eriei ne a1ut s intrm !n lumea comple/ a sentimentelor, comple/elor mitolo"ice *i dimensiunilor spirituale% 0si$odrama se bazeaz !n mare msur pe teoria rolurilor% +e pleac de la presupunerea c oamenii !*i definesc rolul propriu *i pe al altora prin !n #are social, c !#i formeaz e/pectan#e le"ate de rolul propriu *i al altora, c !i !ncura1eaz pe ceilal#i s ac#ioneze conform rolului !n care =i.au distribuit' *i c or ac#iona !n conformitate cu rolul adoptat% 0rin implicarea teoriei rolurilor este implicat modelul pluralist al psi$ismului, conform cu teoria psi$odramatic% 0si$oterapia care trateaz fiecare parte a psi$ismului ca rol ce poate fi pus !n scen are mai mari *anse de promo are a sc$imbrii% Este utilizat !nclina#ia natural de =a spune po e*ti', ca metod de sc$imbare terapeutic, de la trirea propriei ie#i ca *ir de e enimente la "sirea unor sensuri care pot fi interpretate ca parte a procesului de !n #are *i dez oltare% 0rin aceste caracteristici psi$odrama de ine o metafor e/perien#ial%

1. *unc4iile metaforei terapeutice Dn conte/t terapeutic metaforele sunt utilizate ca unelte pentru transformare, facilit2nd noi moduri de "2ndire, sim#ire *i comportament% Construite adec at ele sunt foarte puternice *i eficace !n facilitarea sc$imbrii pentru c ele comunic direct cu mintea incon*tient, ocolind facult#ile critice ale min#ii con*tiente% ;up Esparza (200?) metaforele *i po e*tile, !n conte/t terapeutic pot5 . + furnizeze un mecanism c$eie pentru sc$imbarea modului propriu de reprezentare a lumii% . + determine amintirea a ce a . + ilustreze, demonstreze sau e/plice un punct de edere . + creeze realit#i alternati e . + desc$id noi posibilit#i *i strate"ii% . + normalizeze sau s reconte/tualizeze o pozi#ie particular sau un anume con#inut% . + transporte multiple ni ele de informa#ii% . + faciliteze noi tipare de "2ndire, sim#ire *i comportamente% . + stimuleze "2ndirea lateral *i creati itatea% . + recadreze sau reformuleze o problem sau situa#ie% . + introduc un dubiu !ntr.o pozi#ie care sus#ine c e/ist doar o sin"ur cale% . + ofere sau "$ideze asocia#ii *i "2ndirea !n anumite direc#ii% . + permit clientului s.*i formuleze o opinie sau s !*i "seasc direc#ia proprie% . + ocoleasc defensele e"oului% . + permit clientului s proceseze direct la ni el incon*tient (su"estii indirecte) . + sc$imbe subiectul sau s redirec#ioneze discu#ia% . + su"ereze solu#ii sau noi opinii% . + creeze un pasa1 !ntre con*tient *i incon*tient% . + trimit su"estii min#ii incon*tiente . + !mbunt#easc alian#a terapeutic *i comunicarea . + faciliteze accesarea e/perien#elor resurs . + !mbunat#easc dispozi#ia% Hecitarea de formule, practicarea ritualurilor sau 1ocul pot pre"ti din punct de edere psi$olo"ic acei clien#i care au dificult#i !n confruntarea cu situa#ii dureroase sau trrile asociate e enimentelor neplcute% 0rocesul terapeutic poate fi !n mod constant &sabotat' de ctre client, prin rezisten#ele mobilizate. cel pu#in din punct de edere analitic% 0e de alt parte introducerea metaforelor terapeutice poate facilita procesul sc$imbrii prin utilizarea rezisten#elor ca material care promo eaz sc$imbarea% 2. Metaforele 9enerate .e client 5n psihoterapie 3rec ent clien#ii !*i aduc propriile metafore !n terapie *i dac !i ascultm cu aten#ie le putem sesiza% E/presiile folosite de client au adesea !ncrctur metaforic, *i pe de alt parte clientul poate e/prima metaforic ceea ce dore*te *i nu poate e/prima !n mod direct% Nota& ca'urile clinice pre'entate un %unt pu(licate pentru a re%pecta con)identialitatea 3. ;'m0ala<ul" 3iind o metod de comunicare indirect, metafora are aloare mai ales !n acele situa#ii clinice !n care comunicarea direct este ineficient% Metafora poate a1uta sau moti a clien#ii care cred c problema lor nu are o solu#ie, este eficient atunci c2nd clientul nu poate accepta ceea ce !i spune terapeutul sau este folositoare atunci c2nd se e$iculeaz o idee ce ar putea fi deran1ant pentru client% ;ar mai mult dec2t at2t, mesa1ul metaforic are impact mult mai mare dec2t comunicarea direct%

+trate"ia metaforic lea" problema de rezultatul dorit% Cum am construi o inter e#ie metaforic prin care s artm care este aloarea metaforeiI 0robabil pornind de la ideea c psi$oterapia !n sine este o metafor *i c se bazeaz !n primul r2nd pe =teatru'%