Sunteți pe pagina 1din 6

Modulul 27 : CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Nota introductiva Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA face

e parte din pregatirea specifica din anul II, pentru calificarea: asistent medical generalist In modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA se regasesc abilitatile din unitatea de competenta specializata CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA Modulul are alocate 120 de ore, din care 72 de ore , invatamant clinic. Prin parcurgerea programei scolare se asigura dobandirea competentelor descrise in standardele de pregatire profesionala. Programa scolara se va utiliza impreuna cu standardul de pregatire profesionala specific calificarii. Lista com!etentelor s!eci"ice unitatii de com!etenta cores!un#atoare modulului: 1. Analizeaza semnele si simptomele specifice afectiunilor c irurgicale. 2. Identifica problemele de dependenta si stabileste diagnosticele de ingri!ire "nursing# la pacientii cu afectiuni c irurgicale. $. %laboreaza planul de ingri!ire "planul nursing#. &. Aplica interventiile proprii si delegate. '. %valueaza rezultatele ingri!irilor aplicate. $a%elul de corelare a com!etentelor si continuturilor Unitatea de com!etenta: CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIE GENERALA Nr crt Unitate de com!ete nta Com!ete nta Continuturi

27

( irurgie generala si nursing in c irurgie generala.

(.1. Analizeaz a semnele si simptome le specifice afectiunil or c irurgica le.

& )emne si simptomele prezente in c irurgia


generala: anore*ie, greata, varsatura, regurgitatie, eructatie, pirozis, meteorism, diaree, constipatie, ematemeza, melena, rectoragii, durere, febra, frison, iperemie, tumefiere, cefalee, ta icardie, dispnee, adenopatie, contractura etc. 2 Principalele afectiuni c irurgicale: "definitie, etiopatogenie, simptomatologie, investigatii principii de tratament#: 2.1. Patologia esofagului 2.2. Patologia stomacului si intestinului subtire: ulcerul gastric, neoplasmul gastric, ulcerul duodenal, tumorile intestinului subtire, enteritele regionale "boala (ro n# 2.$. Patologia intestinului gros: rectocolita ulcero+ emoragica, cancerul de colon, diverticuloza, apendicita, ocluzia intestinala, cancerul rectal, patologia ano+rectala. 2.&. Patologia c irurgicala a ficatului si cailor biliare "ciroza, tumorile ficatului, abcesele ficatului, c istul idactic epatic, litiaza biliara, colecistita acuta#. 2.'. Patologia c irurgicala a pancreasului "pancreatita acuta, cronica, neoplasmul de pancreas#, 2.,. Patologia c irurgicala a splinei 2.7. Peritonita 2.-. .erniile 2./. %ventratia, evisceratia 2.10. (ontuziile si plagile abdomenului etc. 2.11. Infectii c irurgicale acute si cronice: 2.11.1. 0urunculul 2.11.2. .idrosadenita 2.11.$. Abcesul cald 2.11.&. 0legmonul 2.11.'. %rizipelul 2.11.,. 1angrena gazoasa 2.11.7. Antra*ul 2.11.-. 2etanosul 2.11./. )epticemia 2.11.10 Pioemia, etc. 2.12. 2uberculoza ganglionara, abcesul rece.

(.2. Identifica problemel e de dependen ta si stabileste diagnostic ele de ingri!ire "nursing# la pacientii cu afectiuni c irurgica le.

(.$ %laboreaz a planul de ingri!ire "planul nursing#. (.& Aplica interventii le proprii si delegat

(.'. %valueaza

1. (ulegere de date "date subiective 3 obiective# prin diverse metode: interviu, observatie clinica, cercetare documente medicale, discutii cu ec ipa de ingri!ire, familia si apartinatorii. 2 Analiza si sintetiza informatiilor obtinute din culegerile de date: 2.1. Manifestari de independenta 2.2. Manifestari de dependenta 2.$. )urse de dificultate. ' Probleme de dependenta, diagnostice de ingri!ire "nursing# specifice afectiunilor pacientilor :constipatia, des idratarea, diareea, an*ietatea, durerea, alterarea tegumentelor si mucoaselor, devalorizarea, intoleranta la activitate, risc de infectie, deficit nutritional legat de incapacitatea de a digera sau a absorbi alimentele, deficit de autoingri!ire, perturbarea stimei de sine, alterarea imaginii corporale, dificultatea sau refuzul de a urma dieta, alimentatie inadecvata prin deficit etc. & 4biective de ingri!ire "nursing#: specificitate, performanta, implicare, realism, observabilitate. 2 Prioritati de ingri!ire: reec ilibrarea idroelectrolitica, alimentarea, mentinerea functiilor vitale, a starii de constienta, supraveg erea functiilor vegetative, profila*ia infectiilor, prevenirea complicatiilor. ' Interventii: $.1. Interventii proprii "autonome#: comunicare, idratare, alimentare, igiena, mobilizare, profila*ie, educatie. $.2. Interventii delegate: pregatirea pentru investigatii si analize, pregatirea preoperatorie, ingri!iri postoperatorii, administrarea tratamentului general si local. & 5esurse materiale: 1.1. Materiale: camp steril, manusi sterile, tuburi de dren, solutii antiseptice, solutii spalaturi, trusa perfuzie, solutii perfuzabile, medicamente, comprese sterile, mese, sonde "0auc er, %in orn, 6la7more, aspiratie#, tub 8e r, ec ipament necesar o*igenoterapiei etc. 1.2. Instrumente: trusa c irurgicala, trusa pentru punctie, trusa de pansat 2 Metode si mi!loace de pregatire a pacientului: 2.1. Pregatirea psi ica: informare, e*plicatii, asigurarea confortului psi ic 2.2. Pregatirea fizica: pozitie adecvata, igiena, camp operator etc. ' Interventii specifice: $.1. )onda! gastric, duodenal, aspiratie gastrica, clisme $.2. Prelevari de produse biologice

rezultatel e ingri!irilor aplicate

$.$. Punctii "biopsica, epatica, abdominala#, $.&. Alimentatie artificiala $.'. Ingri!ire stome $.,. Aplicare pansamente $.7. Interventii c irurgicale elementare $.-. Prevenirea complicatiilor postoperatorii "escare, retentie de urina, constipatie etc.# & 4biective stabilite: 1.1. 5ealizate + manifestari de dependenta absente sau ameliorate. 1.2. 9erealizate ( manifestari de dependenta care se mentin. 2 5estructurarea planului de ingri!ire in caz de rezultat nefavorabil. 2.1.5eformularea obiectivelor: adaptate la capacitatile fizice ale pacientului 2.2. Planificarea interventiilor: adecvate manifestarilor de dependenta prezente in evolutia pacientului.

Sugestii metodologice Modulul CHIRURGIE GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA poate fi parcurs in mod independent. Modulul are ca scop familiarizarea elevilor cu specificul notiunilor si activitatilor privind CHIRURGIA GENERALA SI NURSING IN CHIRURGIA GENERALA (adrele didactice au libertatea de a decide asupra numarului de ore alocat fiecarei teme in functie de: dificultatea temei, volumul si nivelul de cunostinte, deprinderi si abilitati anterioare ale elevului, dotarea cu material didactic, ritmul de formare a deprinderilor pentru membrii grupului de elevi instruiti. )e recomanda ca parcurgerea temelor din programa sa se faca in ordinea stabilita in tabelul de corelare a competentelor cu continuturile. In elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui sa tina seama de urmatoarele principii moderne ale educatiei : - elevii invata cand fac ceva si cand sunt implicate active in procesul de invatare: - elevii au stiluri dierite de invatare: - elevii participa cu cunostintele lor dobandite anterior, la procesul de invatare: - elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea, compararea, analizarea informatiilor vec i cu cele noi si pentru ordonarea lor. Pentru atingerea competentelor din prezentul modul se vor realiza activitati de invatare cu caracter interactiv, recomandandu+se urmatoarele metode: observatia, descoperirea, demonstratia, problematizarea, fisa de lucru, proiectul, planul de ingri!ire, dar si activitati de invatare cu caracter practic aplicativ precum: sc eme, fise de lucru, planuri de ingri!ire, simulari. Pregatirea practica se va realiza in sali de demonstratie, unitati sanitare cu o buna dotare materiala. Instruirea in sali de demontratie are o importanta deosebita in realizarea corespunzatoare a competentelor pentru viitorii asistenti medicali generalisti. )e pot utiliza ca metode de invatare: e*punerea, conversatia, munca independenta, simularea, observatia, e*ercitiul, studiul de caz, dezbaterea, discutiile si lucrul in grup, care stimuleaza spiritul critic si creativitatea. )tagiul clinic se va desfasura sub indrumarea directa a specialistilor, urmarindu+se aplicarea cunostintelor la probleme reale, e*istente. 5esursele materiale trebuie sa cuprinda o gama cat mai variata: planse, sc eme, casete video, (;+uri, folii de retroproiector, manec in,

instrumentar si materiale sanitare diverse "atele, brancarda, fesi, comprese etc.# %valuarea trebuie sa fie corelata cu criteriile de performanta si cu tipul probelor de evaluare care sunt precizate in )tandardul de Pregatire Profesionala. Modul de evaluare are in vedere nivelul de pregatire pe care trebuie sa+l demonstreze elevul. Indiferent de locul, momentul si persoana care face evaluarea, )PP+ul stabileste un nivel national comun de performanta, care trebuie respectat pentru a se asigura un nivel unitar de pregatire. )e evalueaza numai competentele din acest modul, evaluarea altor competente nefiind relevanta. 4 competenta se evalueaza in cadrul unui singur modul. Pe parcursul modulului se realizeaza evaluarea formativa, iar la sfarsitul lui se relizeaza evaluarea sumativa, pentru verificarea atingerii competentelor. (a instrumente de evaluare se pot folosi: probe orale "intrebari#, test scris, probe practice "demonstratie, studiu de caz + plan de ingri!ire#. (adrele didactice, care asigura pregatirea la acest modul isi stabilesc durata evaluarii fiecarei competente, numarul de reevaluari si distributia acestora pe parcursul anului scolar.