Sunteți pe pagina 1din 41

Lucrare de licenta - administratie publica

INTRODUCERE Transformarile intervenite in Republica Moldova dupa prabusirea imperiului sovietic in plan politic, economic si social, au determinat in mod firesc schimbari de substanta si in planul concret al organi arii si functionarii administratiei statului! v"#$%#f Mutatiile survenite in cadrul sistemului de administrare sunt cu atat mai pregnante, cu cat transformarile induse la nivelul acestuia, au capatat consistente, in urma adoptarii Constitutiei republicii Moldova la &" iulie $""' ! (tat in plan structural)organi atoric, cat si cel material)functional, administratia publica a capatat o noua filosofie, dobandind o configuratie inedita in sistemul global al administratiei din Republica Moldova! *iind chemata sa satisfaca interesul general e#primat prin lege, administratia publica constituie activitatea prin care se e#ercita legea, ea fiind foarte strans legata de puterea e#ecutiva! +i daca activitate de stat este o activitate de organi are a relatiilor sociale, ideea de organi are fiind punctul)cheie in administrarea publica, in sens larg ,administratia publica este o activitate de organi are a anumitor relatii sociale, mai concret a legilor si a celorlalte acte ale organelor statului- ! O organi are optima nu poate fi re ultatul intamplarii, orice organi are trebuie fundamentata stiintific! Deci, functionarea rationala si eficienta a administrarii publice cere implimentarea metodelor stiintifice de organi are a activitatilor administrative! (ceasta este cu atat mai important pentru Republica Moldova, unde stiinta adminisratiei dace primii pasi si elaborarile teoretice in acest domeniu sunt actuale si tin sa fie urmate de indrumari practice pentru organele administratiei publice! (dministratia tarii este incredintata unor autoritati statale, ele fiind administratia centrala si unitatile sale teritoriale precum si administratia locala, chemata sa administre e interesele colectivitatilor locale, in conformitate cu Constitutia Republicii Moldova! .ornind de la acest rationament putem mai bine sa ne dam seama care sunt deosebirile dintre autoritatile administratiei publice locale si diferitele servicii publice ale administratiei publice centrale de specialitate /ministere, departamente0 care actionea a intr)un anumit teritoriu, dar sunt structuri e#terioare ale anumitor autoritati administrative centrale! E necesar de preci at ca in cadrul structurii teritoriale a organelor administratiei locale si centrale, relatiile dintre ele sunt foarte variate si, in fine, ele trebuie sa colabore e reciproc, deoarece au un scop comun ) organi area serviciilor publice pentru cetatenii din teritoriu! Organele administratiei publice pot activa eficient in conditiile cand toate transformarile din societate se efectuea a intr)o consecutivitate bine determinata si au un suport legislativ adecvat, care le)ar permite nu numai sa diri1e e aceste procese, dar sa se reforme e ele insele, pornind de la cerintele inaintate de evolutia societatii! Consultand literatura de specialitate e#istenta si anali and, in particular, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate in teritoriul 1udetului Chisinau si autoritatile publice locale in chestiunile de interes comun, am a1uns la conclu ia ca prea putin se studia a in republica noastra relatiile dintre diferite nivele ale administratiei publice, aceste considerente determinand alegerea temei abordate in lucrarea de fata! +tructurat te a a fost conceputa in patru capitole! In introducere s)au facut preci ari terminologice e#trase din literatura de specialitate, utile, dupa parerea noastra, in elucidarea de mai departe a temei! Capitolul unu vine cu o pre entare generala a

administratiei publice, in special a administratiei publice centrale si locale! Reiesind din considerentul ca e#perienta altor tari in problema data ne)ar a1uta sa depasim situatia in care ne aflam in pre ent si tinand cont de directiile proprietare ale politicii e#terne la etapa actuala, am anali at in capitolul trei raporturile si relatiile dintre autoritatile administratiei publice in tarile Europei Centrale si de Est! +)a facut o incursiune in istoricul evolutiei relatiilor dintre organul administratiei publice in plan istoric in Moldova, urmand ca in capitolul trei sa urmarim raporturile dintre autoritatile publice in Moldova dupa declararea suveranitatii! Ultimul capitol, patru este a#at pe observatii practice recente si anume conlucrarea serviciilor publice desconcentrate in teritoriul 1udetului Chisinau si autoritatile publice locale in chestiunile de interes comun! +ursele bibliografice de ba a au servit Constitutia Republicii Moldova, legile si alte acte normative referitoare la activitatea autoritatilor publice cat si literatura stiintifica de specialitate editata in republica noastra si strainatate! (mploarea schimbarilor intervenite in ultimul deceniu in structura organelor /autoritatilor0 statului au produs, in mod obiectiv, transformari de esenta si in planul administrarii publice, in general, si al organi arii si functionarii sale, in special! O colectivitate umana, aflata pe un anumit nivel de de voltare si de coe iune, nu poate e#ista decat dispunand de o administratie, care are ca obiect general satisfacerea nevoilor importante ale vietii acestei colectivitati, viata implicand administrarea! In acest sens, unii autori straini si autohtoni, sublinia a importanta crescuta a administratiei in conte#tul statului modern! (stfel, 2eorges 3urdeau aprecia ca implicatiile ,revolutiei stiintifice si tehnice amplifica prerogativele administratiei- ! Un alt autor, Eull, considera ca functia statului tehnocrat, functie plurivoca, consta in a ordona si a administra ! In opinia lui Eric 4eil, doua elemente sunt specifice statului modern5 faptul ca legea este formala si universala, ca ea se aplica deopotriva tuturor cetatenilor, fara e#ceptie, si faptul ca pentru deliberare si e#ecutie guvernarea se spri1ina pe administratie! De altfel, este foarte clar )6 afirma 4eil, ca statul modern n)ar putea e#ista fara administratie, dar n)ar putea fi pura administratie ! O administratie publica este, sustine pr! Univ! Dr! Mihail .laton, ,procesul de implimentare a deci iilor politice si ale aparatului autoritatilor publice centrale si locale, precum si ale personalului implicat in acest proces-! ,Orice oranduire sociala dintr)un stat suveran nu are un scop mai nobil decat a folosi toata puterea si toate resursele ca in tara sa sa domneasca ordinea, sa asigure inviolabilitatea frontierelor si securitatea statului6 sustine cultura, invatamantul si stiinta natiunii, libertatea si drepturile cetatenilor, a contribui la circularea veniturilor banesti necesare acoperirii cheltuielilor de functionare a organelor sale6 a stimula administrarea domeniului public si alte branse pentru buna functionare a statului- ! 7egea republicii Moldova nr! $%8)9I: din ;8!$$!"% ,privind administratia publica locala- stipulea a urmatoarea definitie de administrare publica )6 ,forma de organi are si e#ecutare nemi1locita a puterii e#ecutive a statului, factor esential de care depinde in mare parte e#ercitarea rolului statului in organi area si conducerea societatii-! Este interesanta, in aceasta ordine de idei, afirmatia Mariei Orlov care sustine ca administratia publica nu este ,forma de organi are si e#ecutare- ci ,este o activitate /sau activitati0 e#ercitata de autoritatile publice /prin functionarii sai0 in scopul reali arii sarcinilor si functiilor statului in interesul general al societatii- ! Termenul de administratie deriva din latinescul administer, care are sensul de a slu1i, de a aduce la indeplinire o misiune comandata ! In acelasi conte#t, literatura de specialitate mai preci ea a etimologia acestui termen

ca fiind din minister )6 servitor, are legatura cu magister ce il desemnea a pe stapan caruia i se subordonea a servitorul si pe care trebuie sa)l slu1easca6 aceasta este o administratie particulara, distincta de administratia publica, ambele repre entand genuri ale administratiei, fiecare, la randul lor, avand mai multe specii ! (stfel, pornind de la sensul etimologic al cuvantului, constatam ca notiunea de a administra este considerata o activitate subordonata ce se indeplineste la ordinele cuiva, apreciindu)se in acest sens, ca insusi ministrul este in primul rand un servitor, desigur in sensul de servitor al cetatenilor pe care acesta trebuie sa)i serveasca ! In limba1ul curent, termenul de administratie se utili ea a in mai multe sensuri si anume5 ) continutul principal al activitatii e#ecutive a statului6 ) sistem de autoritati publice care infaptuiesc puterea e#ecutiva6 ) conducerea unui agent economic sau institutii social)culturale6 ) un compartiment /directie, sectie, sector, serviciu, birou0 din unitatile direct productive sau institutii social)culturale, care nu desfasoara nemi1locit o activitate direct productiva ! In acelasi timp, printre alte sensuri ale termenului de administratie, pe cel de administratie publica il regasim ca o sintagma e#plicata, in unele dictionare si lucrari de specialitate de specialitate americane /traducerea apartine lui Ioan (le#andru0, prin5 ) functia e#ecutiva in guvern6 e#ecutarea /aplicarea0 politicii publice6 ) organi area si conducerea poporului si a altor resurse pentru atingerea obiectivelor guvernarii6 ) arta si stiinta aplicata la sectorul public6 ) activitate prin care se reali ea a scopurile si obiectivele guvernului6 ) domeniu de activitate care, in principal, se preocupa de mi1loacele pentru implimentarea valorilor politice, ramura e#ecutiva a guvernarii! .otrivit acestor opinii, re ulta ca administrarea publica este o activitate determinata de vointa politica si reali ata, in cea mai mare masura, de e#ecutiv pentru organi area aplicarii si aplicarea in concret a legii$$! Un alt autor, Ioan :ida, impartaseste opinia ca ,a administra repre inta o activitate e#ecutiva, pusa sub semnul comen ii sau al delegarii de atributii, iar cand aceasta activitate reali ea a obiectivele slu1indu)se de puterea publica prin derogarea /abaterea0 de la regulile dreptului comun, ea dobandeste atributele administratiei publice- ! O alta notiune cu care operea a legile tarii noastre este cea de autoritate publica ! In conte#t constitutional, aceasta notiune desemnea a orice organ sau functionar care are prerogative de putere publica si in sens restrans, clasicele puterii /organe0 prin care se e#ercita functiile statului! De altfel, in opinia lui (ntonie Iorgovan, sensul principal de autoritate publica este de ,organ public-, colectivitate de oameni care e#ercita prerogativele de putere publica, fie intr)o activitate statala, fie intr)una de administratie locala autonoma ! In sfarsit apare si necesitatea de a e#plica si notiunea de organ al administrarii publice cu care vom finali a acest paragraf apeland iarasi la opinia e#primata in literatura de specialitate de catre un autor potrivit caruia, notiunea de organ, ca si cea de autoritate a administratiei publice, repre inta ,o categorie de autoritate publica, care, potrivit Constitutiei si legilor, este chemata sa e#ecute legea sau, in limitele legii sa preste e servicii publice, u and, in acest scop, de prerogativele specifice puterii publice- !

C(.ITO7U7 I (DMINI+TR(TI( .U37IC( )6 NOTIUNI 2ENER(7E < $! Conceptul de administratie publica centrala Conform ,7egii privind (dministratia publica locala- din noiembrie $""% administratia publica este forma de organi are si e#ecutare nemi1locita a puterii e#ecutive a statului, factor esential de care depinde in mare parte e#ercitarea rolului statului in organi area si conducerea societatii! Continutul administratiei publice este determinat de doua categorii de activitati5 ) activitati cu caracter de dispo itie6 ) activitati cu caracter prestatal /de a presta servicii publice0! In ba a structurii administratiei publice stau doua criterii5 ) teritorial6 ) functional! (ceste doua criterii ale sistemului administrativ se completea a reciproc! +tructura functionala a sistemului administratiei publice este inseparabil legata de structura teritoriala a acestuia, deoarece e#istenta sa este de neconceput fara o buna organi are teritoriala a statului! .rocedand la organi area administratiei publice prin Constitutie si legi, statul stabileste, pe de o parte, organi area administrativa a teritoriului, iar pe de alta parte, determina functiile autoritatilor publice in aceste unitati administrativ)teritoriale! .ornind de la aceste criterii, administratia publica poate fi impartita in administratie publica centrala si administratie publica locala, in administratie publica generala si administratie speciali ata /ane#a nr! $0! (dministratia publica centrala, conform art!$ din 7egea privind (dministratia publica locala, este totalitatea autoritatilor de specialitate ale administratiei publice pentru satisfacerea, sub conducerea 2uvernului, a intereselor generale ale societatii la nivelul intregii tari! (dministratia publica centrala este reali ata de autoritatile puterii e#ecutive cu competente generale, in primul rand de 2uvern si +eful statului, in masura in care ele e#ercita functii administrative, de rand cu cele publice, si de administratie publica centrala de specialitate! (ceasta se compune din administratie ministeriala, departamentala si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale organi ate in subordonarea 2uvernului si conduse de el! .resedintele Republicii Moldova, potrivit art! == p!& al Constitutiei R! Moldova, ,repre inta statul si este garantul suveranitatii, independentei nationale, al unitatii si integritatii teritoriale a tarii!- .ornind de la aceste prevederi constitutionale, putem contura doua functii pre identiale5 functia de repre entare si functia de garant al statului si al Constitutiei! Ca sef al statului, .resedintele e chemat sa asigure buna functionare a tuturor ramurilor puterii de stat5 legislativa, e#ecutiva si 1udecatoreasca! Iata de ce, in reali area functionarii sale, .resedintele Republicii Moldova indeplineste un sir de atributii in raporturile cu celelalte autoritati publice! Din acest punct de vedere deosebim atributii pre identiale e#ercitate in raporturile cu .arlamentul si atributii pre identiale e#ercitate in raporturile cu autoritatile 1udiciare! Un rol aparte ocupa atributiile .resedintelui Republicii Moldova in sfera puterii e#ecutive, in special in raporturile cu 2uvernul, cu autoritatile administratiei publice centrale de specialitate si autoritatile administratiei publice locale! .resedintele Republicii Moldova este secundat in activitatea sa de un aparat de

functionari diri1at de conducatorul administratiei pre identiale care se afla in subordine directa .resedintelui! +tructura aparatului pre idential si resursele financiare ale lui se aproba la propunerea .resedintelui de catre .arlament! In sistemul autoritatilor publice centrale 2uvernul ocupa un rol deosebit! 7ui ii revine, in conformitate cu principiul separatiei puterilor in stat, alaturi de seful statului, puterea e#ecutiva! Repre entand puterea e#ecutiva, 2uvernul indeplineste doua functii principale5 asigura reali area politicii interne si e#terne a statului si e#ercita conducerea generala a administratiei publice! In conformitate cu art!"= al Constitutiei Republicii Moldova , 7egea privind administrarea publica locala 2uvernul este alcatuit din .rim)ministru, prim)viceprim ministru, viceprim)ministru, ministri si membri stabilisi prin lege organica! (ctivitatea 2uvernului se organi ea a in corespundere cu cerintele republicii Moldova, legii cu privire la 2uvern, Regulamentului 2uvernului Republicii Moldova ! In e#ercitiul functiunii 2uvernul se conduce de .rogramul sau de activitatea pentru perioada de guvernare, acceptat de .arlament! Cel putin o data pe an 2uvernul tine in fata .arlamentului o dare de seama ampla despre activitatea sa! 2uvernul isi e#ercita functiile sale aflandu)se in sedinte cu participarea tuturor membrilor sai! 7a sedinta 2uvernului se discuta probleme ma1ore de interes statal, care privesc desfasurarea politicii social)economice si politice a statului, preva ute de programul de guvernare! .rin programul sau de activitate, el propune .arlamentului directiile politicii interne si e#terne! (cesta este rolul sau politic! Dar, in stransa legatura cu acest rol, apare si po itia 2uvernului de autoritate publica centrala, de competenta generala a administratiei publice! In virtutea acestui rol, 2uvernul desfasoara o activitate e#ecutiva, principalul sau atribut fiind organi area e#ecutarii legilor de catre autoritatile administratiei publice! 2uvernul este asigurat in re olvarea atributiilor sale de catre Cancelaria de +tat, care este condusa de Ministrul de +tat, aflat la randul sau in subordonare directa prim) ministrului! +tructura Cancelariei de +tat este stabilita de 2uvern! In ba a programului de activitate a 2uvernului si la propunerea ministrilor, ministerelor, departamentelor, comisiilor departamentale, a altor organe ale administratiei publice, Cancelaria de +tat intocmeste lista chestiunilor principale care urmea a sa fie e#aminate de catre 2uvern si e#ercita controlul asupra indeplinirii deci iilor adoptate de 2uvern! (dministratia publica centrala este compusa in afara de autoritatile publice cu competenta generala de administratiile ministeriale si neministeriale de specialitate! (utoritatile administratiei publice centrale de specialitatile, spre deosebire de cele cu competente generale, sunt in putere sa e#ercite atributii numai intr)un anumit domeniu sau ramura de activitate! Din acestea fac parte ministerele, alte organe centrale de specialitate, precum si ramificarile teritoriale ale acestora! Organul central al administratiei publice de specialitate este o asa autoritate, care, fiind o parte componenta a aparatului de stat, are competenta, structura, dimensiuni teritoriale, se formea a in ordinea stabilita de lege, foloseste anumite metode de activitate, este imputernicit cu dreptul de a efectua din numele statului o activitate economica, social) culturala, politico)administrativa! Ministerul este un organ central de specialitate al statului, infiintat si organi at in conditiile legii, pentru a traduce in viata politica 2uvernului, hotararile si dispo itiile lui intr)un anumit domeniu de activitate! In aceasta calitate, ministerul este o autoritate a administratiei publice centrale de specialitate condus de 2uvern! .ractica administrativa contemporana demonstrea a ca administratia ministeriala

trebuie sa fie fle#ibila la sarcinile care pot fi amplificate de mediul social in care functionea a Republica Moldova! Conform Decretului .resedintelui Republicii Moldova activea a $> ministere si " departamente! Conducerea administratiei ministeriale este infaptuita de ministru! Ministrul are o functie dubla5 in calitate de membru al 2uvernului el indeplineste o functie politica, iar in calitate de conducator al ministerului, indeplineste functie administrativa! +tructura ministerelor depinde de comple#itatea, importanta si specificul activitatii fiecaruia! Din studiul acestor normative de organi are si functionare a ministerelor, re ulta ca structura organi atorica este pre entata ca o ane#a la actul de infiintare! Ea cuprinde urmatoarele subdivi iuni5 ) departamentul6 ) directii generale6 ) directii6 ) sectii! Departamentul repre inta o subdivi iune a unui minister care desfasoara o activitate stricta de specialitate, de natura celei care constituie obiectul de activitate a ministerului din care face parte! Directia generala este un compartiment din structura ministerelor, departamentelor din cadrul ministerelor care desfasoara activitatea cu privire la un domeniu functional distinct, in masura in care importanta acestor activitati impune o astfel de structura organi atorica! Directia este un compartiment organi atoric in structura ministerelor, departamentelor din cadrul ministerelor, directiilor generale care coordonea a activitatea a doua sau mai multe sectii cu atributii independente! +ectia este un compartiment organi atoric in structura directiei care indeplineste activitati ce necesita o conducere unitara! In cadrul sectiei ce organi ea a functii administrative independente, subordonate sefului de sectie! Cel de)al doilea component al autoritatilor administratiei publice centrale de specialitate sunt departamentele de pe langa 2uvern! .osibilitatea crearii unor astfel de organe de specialitate ale administratiei publice centrale in afara ministerelor sunt preva ute de art! $;= /&0 al Constitutiei Republicii Moldova! Norma constitutionala cum este si firesc, admite posibilitatea crearii unor astfel de autoritati administrative fara a preci a care sunt! Departamentele ca autoritate a administratiei publice centrale de specialitate sunt formate de 2uvernul Republicii Moldova, sunt conduse de directori generali numiti in functie de catre 2uvern! Ei e#ercita numai functii administrative! +tructura departamentelor, ca si a ministerelor, este stabilita de catre 2uvern, care aproba numarul personalului scriptic si marimea fondului de retribuire a muncii! (ctualmente in Republica Moldova pe langa 2uvern functionea a noua departamente! (l treilea compartiment al autoritatilor administratiei publice de specialitate il alcatuiesc diferite servicii de stat, asociatii, concerne, companii, consilii, inspectorate, comisii care nu intra in primele categorii de autoritati! (ceste autoritati, avand o anumita autonomie in activitatea lor, nu pot face, tot odata, abstractie de activitatea 2uvernului, nu pot activa fara a tine seama ce s)a decis la acest nivel6 aceste autoritati nu pot actiona in contradictie cu hotararile si dispo itiile 2uvernului! *iecare dintre aceste organe ale administratiei publice centrale enumerate mai sus e#ercita anumite atributii concrete in dependenta de locul pe care il ocupa in acest sistem! *iind prin natura lor organe ale puterii e#ecutive, ele indeplinesc functii de

organi are si diri1are, e#ecutare si dispo itie! (ceasta activitate se efectuea a in ba a si in scopul e#ecutarii legilor si are ca obiectiv asigurarea functionarii puterii de stat! 7a dispo itia acestor organe sunt atat resursele materiale, financiare, potentialul uman, cat si resursele informationale! De aceea problema organi arii activitatii autoritatilor date este problema)cheie in asigurarea functionarii statalitatii! <&! Conceptul de administratie publica locala (dministratia publica locala este totalitatea autoritatilor cu competenta generala sau speciala, constituie pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unitati administrativ)teritoriale! Conform Constitutiei Republicii Moldova administratia locala tine sa fie reali ata prin vointa poporului, e#ercita prin forme ale democratiei directe si repre entative, adica prin participarea populatiei la discutarea si re olvarea celor mai importante problem, alegerea organelor repre entative, participarea la re olvarea hotararilor adoptate si e#ercitarea controlului asupra activitatii organelor administrarii locale! (dministratia publica locala ofera infrastructura fi ica si politica care spri1ina eforturile comunitatii si cetatenilor in domeniul economic, politic, social si cultural! Rolul administratiei publice locale se schimba si va continua sa se schimbe pe masura ce problemele economice si sociale pe care le intampina continua sa creasca! Conform 7egii privind organi area administrativ)teritoriala a Republicii Moldova, art! ' /$0 ,Teritoriul Republicii Moldova este organi at sub aspect administrativ de 1udete, orase si sate! Organi area administrativa a teritoriului Republicii Moldova se efectuea a pe doua niveluri5 satele /comunele0 si orasele /municipiile0 constituie primul nivel, iar 1udetele, unitatea teritoriala autonoma 2agau ia si municipiul Chisinau constituie nivelul al doilea-! +atul este o unitate administrativ teritoriala care cuprinde populatia rurala unita prin teritoriu, conditiile geografice, relatii economice, social)culturale, traditii si obiceiuri! Doua sau mai multe sate se pot uni, formand o singura unitate administrativ)teritoriala numita comuna! Municipiul este o localitate de tip urban cu rol deosebit in viata economica, social) culturala, stiintifica, politica, si administrativa a republicii, cu importante structuri edilitar)gospodaresti si unitati din domeniul invatamantului, ocrotirii sanatatii si culturii! ?udetul este o unitate administrativ)teritoriala alcatuita din sate /comune0 si orase /municipii0 si repre inta denumirea unitatii administrativ)teritoriale de nivelul doi! Unitatile administrativ)teritoriale au personalitate 1uridica, dispun de patrimoniu, beneficia a de autonomie financiara, au dreptul la initiativa in tot ceea ce priveste administrarea treburilor publice locale, e#ercitandu)si in conditiile legii, autoritatea in limitele administrativ)teritoriale stabilite! (utoritati ale administratiei publice, prin care se reali ea a autonomia locala in sate /comune0, orase /municipii0 sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati e#ecutive! Consiliile locale si primarii se aleg conform codului electoral, Consiliile locale si primarii functionea a ca autoritati administrative autonome si gestionea a treburile publice din sate /comune0, orase /municipii0 in conditiile 7egii! In fiecare 1udet si municipiul Chisinau este un consiliu, ca autoritate deliberativa a administratiei publice, care coordonea a activitatea consiliilor locale in vederea reali arii serviciilor publice de interes 1udetean sau, respectiv, municipal! In e#ecutarea atributiilor lor, autoritatile administratiei publice locale dispun de

autonomie consfintita si garantata de 7egea suprema a Republicii si alte legi! .entru asigurarea autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale elaborea a si aproba bugetele unitatilor administrativ)teritoriale si au dreptul sa instituie impo ite si ta#e locale, in conditiile legii, deoarece o adevarata autonomie locala nu poate e#ista fara o autonomie financiara, care ar cuprinde o serie de principii reglementare prin acte 1uridice normative! In Cartea Europeana ,E#ercitiul autonom al puterii locale- /art! "0 cat si in ,Declaratia cu privire la autonomia locala- adoptata la Rio de ?anero in $"%> , la compartimentele despre resursele colectivitatilor locale se mentionea a ca ele au dreptul in cadrul politicii economice nationale, la resursele proprii suficiente, de care ele pot dispune in mod liber in e#ercitarea competentelor lor, distincte de cele ale altor esaloane administrative! In conformitate cu prevederile art! $;" din Constitutia Republicii Moldova si art! @ al 7egii privind administratia publica locala, administratia publica in unitatile administrativ)teritoriale se intemeia a pe principiile5 ) autonomiei locale6 ) descentrali arii serviciilor publice6 ) eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale6 ) consultarilor cetatenilor in problemele locale de interes deosebit! (ceste principii constituie inceputul unei noi etape in de voltarea si organi area administratiei publice locale in republica, fiind ba ate pe cele mai inaintate teorii e#istente in acest domeniu in practica internationala! Conceptul de autonomie locala, definit prin art! @ din Cartea Europeana ,e#ercitiul autonom al puterii locale-, prevede dreptul si capacitatea efectiva a colectivitatilor locale de a reali a si de a gira in cadrul legii sub propria raspundere si in favoarea populatiei o parte importanta din treburile publice! Reali area autonomiei locale in Republica Moldova este unul din obiectivele esentiale ale reformei administrative! Resursele financiare ale colectivitatilor provin din5 ) impo ite locale, in limitele stabilite de lege6 ) venituri reali ate din activitati proprii /prin prestari de servicii descentrali ate06 ) subventii pe e posibil neconditionate, acordate in conditii de reparti are 1usta6 ) ta#e locale! .rincipiul autonomiei locale nu presupune o independenta totala, o i olare a organelor administratiei publice locale de administratia publica centrala! (utonomia locala este o putere de deci ie libera, in facultatea de a decide intr)o sfera de atributii locale, in care interesele locale trebuie reglate si gestionate, dar sub un control al unei autoritati superioare! (utoritatile autonomiei locale nu au putere de deci ie ma1ora, ele trebuie sa)si desfasoare activitatea in limitele si conditiile legii! In art! > al 7egii privind administratia publica locala se mentionea a ca autoritati ale administratiei publice, prin care se reali ea a autonomia locala in sate /comune0, orase /municipii0, sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii ca autoritati e#ecutive! Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile preva ute de Codul electoral! In e#ecutarea atributiilor lor, autoritatile administratiei publice locale dispun de autonomie consfintita si garantata prin Constitutie si alte legi /art! "0! (utoritatile administratiei publice locale sunt persoane 1uridice autonome si sunt investite cu prerogativele de putere publica! Unitatile administrativ)teritoriale ale administratiei publice locale constituie un sistem din doua niveluri5 ) primul )6consiliile satesti /comunale0, orasenesti /municipale06 ) doi )6 consiliile 1udetene! Competenta cu care sunt investite autoritatile administratiei publice locale este

deplina intreaga! Ea nu poate fi pusa in cau a sau limita de autoritate publica ierarhic superioara, decat in conditiile legii! (utoritatile administratiei publice locale se conduc in activitatea lor de +tatutul unitatii administrativ)teritoriale si de regulamentele consiliului respectiv, elaborat in ba a unui statut)cadru si regulament) cadru, elaborat de catre organul legislativ! (utoritatile administratiei publice locale nu mai sunt supuse puterii ierarhice a autoritatilor centrale, ele fiind independente de acestea pentru ca nu sunt numite de la centru, ci sunt alese de cetatenii unitatilor administrativ)teritoriale! Consiliul local este o autoritate colegiala a administratiei publice locale, se bucura de un statut autonom, in sensul ca el deliberea a asupra intereselor specifice ale colectivitatilor locale si decide cu privire la modul de reali are a acestora fara amestecul din partea autoritatilor administratiei de stat! *iind alesi dupa sistemul pluripartid, raspunderea lor politica este numai de ordin electoral, in sensul ca ele sunt in estrate cu competenta specifica administratiei publice locale pentru a decide asupra modului de solutionare a problemelor administrative ale colectivitatilor locale! .rimarul este un organ e#ecutiv, ce deriva din faptul ca el este cel care raspundere de ducere la indeplinire a hotararii consiliului local si tot el trebuie sa reali e e in colectivitatile locale legile republicii si toate actele normative! Conform noii legi privind administratia publica locala din 8 noiembrie $""%, 2uvernul, prin hotarare, numeste in fiecare 1udet, in unitatea teritoriala autonoma cu statut special si in municipiul Chisinau cate un prefect, confirmat de .resedintele Republicii Moldova! .refectul isi pre inta demisia odata cu demisionarea 2uvernului care l)a numit! .refectul este repre entantul 2uvernului pe plan local! El conduce serviciile publice desconcentrali ate ale ministerelor, departamentelor si ale celorlalte autoritati centrale ale administratiei publice, veghea a respectarea, pe plan local, a legislatiei, a decretelor .resedintelui Republicii Moldova, a hotararilor 2uvernului si actelor normative ale autoritatilor centrale de specialitate! < @! E:O7UTI( RE7(TII7OR DINTRE OR2(NU7 (DMINI+TR(TIEI .U37ICE IN .7(N I+TORIC IN MO7DO:( *iecare popor, fiecare tara isi are propria sa istorie si particularitatile sale respective! Constructia statala, precedata de formarea +tatului in Moldova si a organelor centrale de administrare, este repre entata de procesul constituirii sistemului integru central) local de conducere a tarii! +chimbarile radicale produse in toate structurile au condus la stabili area organelor centrale si locale! Conform surselor documentare si in ba a suporturilor 1uridice, organi area statului si sistemului politic in Moldova re ulta dintr)o istorie lunga de mai multe secole! Institutia centrala a +tatului Moldovenesc era Domnia, e#ercitata de catre un Mare :oievod /si domn0, considerat stapan al intregii tari! Nominal Domnul avea intreaga putere! Considerat stapan al tarii, avand atributii legislative, e#ecutive, 1udecatoresti si militare, domnul manuia tara ca un autocrat! In realitate el de fapt nu lua aproape nici o hotarare fara a se sfatui cu marea boierime ) +fatul boieresc sau sfetnicii domnesti, care erau alesi din randurile familiilor stapanitoare ce formau nobilimea! De rand cu administratia centrala a tarii, sistemul integru de diri1are a societatii medievale includea sistemul de administrare locala a tinuturilor, targurilor si comunelor! In special, nivelul doi, cel al administratiei locale, se forma si evolutiona in stransa dependenta de divi area teritoriala a tarii!

.rincipiul esential de interactiune dintre autoritatile administratiei tarii in acea perioada era centralismul autoritar! :ointa Domnitorului si a Divanului domnesc era lege pentru toti! 7a nivel local, tinuturile erau conduse de & parcalabi, care aveau si conducerea militara a garni oanelor din cetati! Organi atia municipala era condusa dintr)un repre entant al Domnitorului care se numea :ornic de Targ sau Ureadnic si din consiliul celor $& pargari, pre idat de un +oltu ! Intre :ornic ti pargari erau relatii de supusenie, deoarece :ornicul repre enta Domnitorul in teritoriu! Incepand cu sec! 9:III, in organi area administratiei statului are loc un oarecare progres, se infiintea a unele servicii noi, printre care si asa)numitul vornic al obstilor, comparabil cu un minister din iua de a i, condus de un vornic al obstilor, a1utat de consiliu de boieri si de negustori! Toti acesti repre entanti care carmuiau tara nu primeau o plata speciala! Ei traiau pe contul populatiei, strangand in folosul lor anumite impo ite si insusindu)si o parte din amen i! Incepand cu sec! 9I9, cand 3asarabia devine o gubernie ruseasca, forma de administrare se schimba, schimband si unele tipuri de relatii intre repre entantii puterii de stat! (dministratia de stat se compunea din doua departamente si din adunarea lor comuna! Departamentul avea in subordine sa ispravnici, sefi de politie si alti functionari ai administratiei locale! In aceasta perioada organi area administrativa constituia o subordonare e#clusiva fata de comandamentul armatei care inlocuia organele centrale de conducere! +ub influenta administratiei ruse, dupa anul $%$% (dministratia 3asarabiei se modifica din nou! Organul suprem de conducere a tarii devine Consiliul +uprem, care avea prerogative administrative si 1udecatoresti! Consiliul suprem nu depindea de organele imperiale, de consiliul de ministri, iar in chestiuni secundare avea putere hotaratoare! El era supus direct al imparatului si Consiliului de +tat! (nul $%&% pune inceputul altei etape de administrare a 3asarabiei! ( fost adoptata si publicata ,7egiunea relativa la administrarea 3asarabiei-! In articolele introductive ale noii 7egi e#ista o dispo itie importanta, conform careia, asupra provinciei se e#tindea legislatia rusa de administrare! .rin aceasta dispo itie se introduce in 3asarabia organi area administrativa rusa! 3asarabia devine o provincie a tinutului Novorosia, administratia careia era formata din urmatoarele institutii5 ) +fatul oblastei6 ) Directia oblastei6 ) .alatul Aa nalei6 ) Tribunalul Corectional6 ) Tribunalul Civil6 ) Tribunalul Constiintei! Intre aceste institutii de repre entare erau independente una fata de alta si toate se supuneau +ovietului +uprem al 2uberniei! Totodata au fost formate institutii care erau subordonate direct ministerelor5 Directia postelor6 Directia Carantinelor6 Directia :amilor6 Directia 7acurilor! In tinut au fost instituite tribunale si introdusi noi functionari5 administratul financiar, procurorul 1udetean, medicul! Directia oraseneasca se ocupa de chestiuni 1udecatoresti, politienesti si gospodaresti! Referitor la institutiile noi introduse in 3asarabia, in lege se mentiona ca ele trebuie sa se conduca de dispo itiile comune ale imperiului! Intre ministerele imperiului si directiile noi formate in 3asarabia s)au stabilit relatii de autoritate ierarhica si de control!

< '! Raporturile dintre autoritatile administratiei publice in Moldova in perioada sovietica! (titudinea fata de stat, fata de puterea oficiala in societate a constituit intotdeauna piatra de temelie a oricarui sistem politic! Deosebit de dramatic si cu cele mai tragice consecinte acest fenomen s)a manifestat pe teritoriul fostei Uniuni +ovietice, parte componenta a careia a fost si Moldova, unde statul avea la ba a sa sovietele concepute de 7enin ca niste organe ,atotcuprin atoare-! Esenta principala a sistemului sovietic, supranumit de autoritati ,forma organi atorica a dictaturii proletariatului- consta intr)un regim rigid de totalitarism politic si ideologic de comanda si administrare birocratica a societatii! *iind o parte componenta si indisolubila a intregului sistem ce domnea in Uniunea +ovietica, sovietele din Moldova au avut intru totul acelasi caracter! Continutul si esenta (ctelor emise erau in acte peste tot teritoriul controlat de (dministratia sovietica! *actorul determinat consta in caracterul totalitarist al noului sistem politic ba at pe soviete si inchistat ,cortinele de fier- ale ideologiei comuniste! *iind destul de consecvent, partidul comunist a reusit sa monopoli e e puterea politica in stat, devenind un partid nu numai de guvernamant, ci practic si statal, care a instituit sistemul monopartiinic! Conducerea totala a statului se efectua indirect prin intermediul e#ecutivelor sovietelor, a guvernului si structurilor lui! Desi organele sovietice erau formal de integrate de cele de partid, in realitate ele constituiau un tot intreg, deoarece sovietele erau alcatuite din comunisti! (ceasta situatie favorabila acorda partidului de guvernamant posibilitatea de a adopta deci ii proprii, fara a)si asuma o responsabilitate concreta pentru consecintele lor! 7egea fundamentala descria in detaliu principiile constituirii si functionarii organelor sovietice, dar totalmente nu facea nici o referinta la i vorul puterii de stat )6 la partidul de stat, forta principala a statului! +ovietele, in perioada interbelica se formau in ba a unor principii de inegalitate intre alegatori si diverse paturi sociale, in mod indirect )6 doar in esalonul local erau alegeri directe, apoi urmau congresele esalonate ale diferitor unitati administrativ)teritoriale! In mod abu iv partidul comunist e#tindea cota parte a populatiei lipsite de drepturi politice, inclusiv a dreptului de vot, pe motiv ideologic, se ocupa de atribuirea arbitrata in ,clasa e#ploatatorilor- a comersantilor, a slu1itorilor clerului etc! (ceste manipulari politice permiteau i olarea unui grup considerabil de populatie, suspectata ostila puterii sovietice! Regimul totalitarist folosea diverse metode in scopuri politice determinate de ideologia dogmatica! (paratul sovietelor se conducea de principiul ca scopul final scu a mi1loacele reali arii lui! Caracteristic e pentru istoria sovietelor din perioada respectiva era neuniformitatea si neconsecventa in reali area formulelor teoretice! In practica sociala cele mai frecvente erau formele de conducere autoritar) birocratice! .ractic se manifestau vadit contradictii reale si neuniformitati reale ale de voltarii politice! *iindca sovietele repre entau ba a politica a statalitatii e#istente, esenta lor in fond ramanea a fi totalitara! Desi se vorbea permanent despre aceea ca eligibilitatea trebuia sa fie sursa puterii, ca fiecare om are dreptul la opinia proprie, ca minoritatea trebuie sa se supuna ma1oritatii, in realitate totul era invers! .ractica constructiei si activitatii nici pe departe nu corespundea acestor declaratii in constiinta sociala anume ele au devenit e#presie a idealurilor si normelor democratice! Intr)o asemenea atmosfera contradictorie de falsuri grosolane si fatarnicie politica, sovietele au devenit niste simboluri abstracte! Regimul totalitar comunist a legiferat locul si rolul determinat al partidului comunist in societatea sovietica, inclu and art! 8

in Constitutia U!R!+!+! din $""=! .uterea politica reala apartinea structurilor partidului comunist! (ceste organisme in centru si pe teren diri1au toate aspectele procesului formarii si activitatii sovietelor! In acest cop periodic se editau instructii cu privire la activitatea sovietelor! (nali a surselor istorice si statistice demonstrea a ca practic activitatea sistemului sovietic de administrare n)a evoluat! Organul suprem al republicii era +ovietul +uprem! El era organul ce emitea legile! (ceste legi mai intai de toate erau adoptate de +ovietul +uprem al Uniunii +ovietice, iar mai apoi erau primite ,unanim- de catre organele legiuitoare ale republicilor unionale ,surori-! Despre ce fel de relatii se poate de vorbit intr)o asa societateB .rincipiul de interactiune intre organele administrarii publice in perioada sovietica era principiul centrali arii totale! Organele administratiei publice erau ase ate te scara ierarhica si organele superioare dictau celor aflate pe o scara ierarhica mai inferioara! +istemul sovietic instituit arbitrar pe verticala /de sus in 1os0, avea un caracter centrali at pana la fanatism! (utoritatea venea intotdeauna e#clusiv de sus! .uterea de deci ie formal apartinea guvernului central, insa in realitate monopolul il detinea partidul comunist totalitar! (tributiile tuturor autoritatilor inferioare erau reduse la minimum si avea o esenta pur formala! De e#emplu, in 7egea R++M din % decembrie $"=$ ,Cu privire la sovietul raional de deputati ai oamenilor muncii din R++M- , in art! ' se mentiona ca ,sovietul raional de deputati ai oamenilor muncii coordonea a si controlea a activitatea tuturor intreprinderilor, institutiilor si organi atiilor, situate pe teritoriul, in domeniul constructiei de locuinte si obiecte comunale, de menire social)culturala si de trai, productiei marfurilor de consum popular si a materialelor locale de constructie elaborarii si infaptuirii masurilor de amena1are, comertului si alimentatiei publice, al invatamantului public, ocrotirii sanatatii, culturii si alte domenii legate de deservirea populatiei raionului6 e#ercita in limitele drepturilor acordate +ovietului, controlul asupra activitatii colho urilor si altor asociatii cooperatiste, precum si a colho urilor, intreprinderilor, institutiilor si altor organi atii de subordonare ierarhic superioare, care se afla pe teritoriul raionului, precum si controlul asupra respectarii legislatiei de catre ele in ca urile necesare pre enta propunerile sale organelor respective ierarhic superioare! +ovietul raional de deputati ai oamenilor muncii, in limitele drepturilor acordate de lege, e#ercita conducerea activitatii sovietelor satesti de orasel si orasenesti de deputati ai oamenilor muncii-! (ceasta se mentionea a in lege! In realitate era cu totul altfel5 .rimul secretar al comitetului raional de partid dicta tuturor intreprinderilor si organi atiilor din raion planul de lucru si tot procesul de activitate! Colho urilor le indica unde si ce sa semene, ce cultura sa cultive! Iar presedintii de colho uri, directorii de intreprinderi erau numaidecat membri de partid si raspundeau in fata biroului de partid raional! In ceea ce priveste sovietele satesti ele nu aveau activitate de sine statatoare si indeplineau directive de partid, fara ca sa aiba o initiativa cat de mica in procesul de activitate! (stfel, pe parcursul anilor %;, in istoria sovietelor nu s)au produs schimbari radicale! Dimpotriva, inviorarea lor relativa din primul deceniu ce a urmat dupa moartea lui +talin a fost stopata definitiv! +tagnarea economica completamente s)a rasfrant si asupra raporturilor si relatiilor intre organele administratiei publice de diferite niveluri, intre autoritati si populatie, careia ii prestau servicii! +ovietele, de rand cu celelalte verigi ale sistemului politic au ramas incrustate, in viata politica predomina conservatismul! Doar mi1locul anilor %;, cand in UR++ a inceput Restructurarea gorbaciovista, a adus

primele schimbari de esenta! +)a inceput o miscare de la democratia declarativa la cea adevarata, Restructurarea sistemului public a dus la schimbarea formei si continutului sovietelor, la restructurari principale ale sistemului e#istent! Dupa o perioada de = decenii de situatie intacta a sovietelor vine perestroica, care a adus inceputul unei noi relatii intre organele administratiei publice! Dar aceasta situatie legata de psihologia oamenilor nu se schimba peste noapte! .rocesul de democrati are s)a produs acum cativa ani, iar elementele sovietice mai e#ista si in pre ent! Dupa alegerile din primavara anului $"";, alegeri democratice, ma1oritatea deputatilor care erau din partea *rontului .opular, +ovietul +uprem al R++M s)a transformat in .arlamentul Republicii Moldova si sovietele au disparut de pe arena politica! +istemul sovietic cu modul sau de activitate s)a autolichidat imediat dupa proclamarea independentei R! Moldova din &= august $""$! Capitolul II R(.ORTURI7E +I RE7(TII7E DINTRE (UTORIT(TI7E (DMINI+TR(TIEI .U37ICE IN T(RI7E EURO.EI CENTR(7E DE E+T < $! Tipurile de relatii in administrarea publica in unele tari din Europa Centrala si de Est Reiesind din perspectiva cerintelor si nevoilor societatii, dar si a e#igentilor europene in materie, regandirea si reconsiderarea organi arii si functionarii administratiei publice a condus la transformarea radicala a intregului sistem de relatii intre autoritatile administratiei publice si in statele Europene! De e#emplu, cu pasi siguri s)a produs procesul reinnoirii formele de administrare in +lovacia! (ctualmente in aceasta tara e#ista doua nivele de administratie5 2uvernul central cu sediul in capitala 3ratislava si administratia locala, repre entata de municipalitati! In legatura cu adoptarea 7egii privind autoadministrarea locala in teritoriu a fost instituit si nivelat de 1os, fiind create organele descentrali ate ale 2uvernului central! +)a reali at si o diferentiere intre administratia de stat la nivel local si respectiv, autoadministrarea locala! Republica +lovacia este impartita in @% de districte care formea a principalul nivel al autoadministratiei descentrali ate a statului si $&$ de subdistricte! +tructura ierarhica a administratiei centrale si locale din +lovacia este repre entata de aceste & nivele! (dministratia de district e#ercita functiile statului conform legii! Intre administratiile de district si cele municipale e#ista relatii de cooperare in chestiuni legate de de voltarea districtului, alocarea inventiilor de capital ale statului, implimentarea politicii regionale, mutarea resedintilor de sub district s! a! In problema relatiilor intre administratiile centrale si locale putem mentiona ca ele sunt strict delimitate prin lege! (utoritatile municipale sunt primarul si consiliul municipal! .rimarul este autoritate e#ecutiva a municipalitatii! El conduce administratia municipala si repre inta municipalitatea in relatiile cu e#teriorul! .e langa primar, principalul organ autori at ce ia deci ii este consiliul municipalitatii! In municipalitatile mai mari consiliul municipalitatii alege un comitet al repre entantilor! (cest comitet este organul e#ecutiv si de control al consiliului municipalitatii si actionea a ca organ consultativ pentru primar! Dar opinia comitetului nu este obligatorie pentru primar! Intre primar si consiliul municipalitatii e#ista relatii de cooperare! Relatiile de control apar intre organele administratiei publice de

specialitate! O alta tara ce a trecut de curand la o forma noua de organi are a autoritatilor administratiei publice este si Ungaria! In consecinta au disparut vechile relatii si raporturi dintre organele administratiei publice de diferite nivele si in ba a reformelor politice efectuate s)a creat in Ungaria urmatorul sistem de administrare5 $! primul tip de structuri este repre entat de organele guvernului central si agentiile lui! Ministerele si celelalte organe centrale cu autoritate la nivel national au diverse organe teritoriale subordonate lor &! al doilea tip de structuri este repre entat de sistemul administratiei locale, ea fiind de doua niveluri5 a0 municipalitatile ce asigura si administrarea in fiecare localitate6 b0 administratiile 1udetene ce asigura administrarea si servicii specifice la nivel 1udetean! (utoritatile administratiei publice locale sunt autonome in formarea si activitatea lor! In Ungaria e#ista un singur mod prin care 2uvernul poate controla activitatea municipiilor! (cesta)i Oficiul comisarilor republicii, ce are statut de organ regional specific, cu subordonare centrala si cu autoritate generala! In Ungaria s)au constituit si functionea a relatii de cooperare intre organele administratiei publice! De e#emplu, satele invecinate ce au mai putin de o mie de locuitori infiintea a un oficiu administrativ al districtului rural pentru reali area sarcinilor administrative comune! Circa &%; municipalitati cooperea a intre ele in scopul administrarii in comun a unui sau mai multor institutii similare /de e#emplu, scoli, spitale0! +e mai practica si diverse forme de cooperare financiara intre administratiile locale! 3ugetul central incura1ea a administratiile locale sa coopere e! De e#emplu, o anumita subventie este mai mare daca autoritatile locale decid sa coopere e! 7a nivel local, pe langa primar, care este seful politic si administrativ al municipalitatii, consiliul local numeste pe o perioada nedeterminata un administrator) sef! Intre administratorul)sef si primar se stabilesc relatii de colaborare, deoarece administratorul este numit de consiliu dar indeplineste si pregateste ordinele si hotararile primarului, participa la sedintele consiliului si il averti ea a atunci cand acesta ia o hotarare ce incalca legea! +istemul de guvernare din 3ulgaria consta din doua grupe ma1ore de institutii6 institutiile 2uvernului central si institutiile autoadministrarii locale! Intre aceste grupuri de organe administrative e#ista un sir de raporturi si relatii stabilite prin lege ! in primul rand e#ista relatii de control! Cu toate ca municipalitatile sunt libere sa actione e in limitele stabilite de lege, 2uvernul central controla modul in care aceste standarde sunt respectate! De e#emplu, Ministerul Mediului poate controla nivelul de poluare al apelor re iduale revarsate in rauri, iar Ministerul +anatatii poate controla puritatea apei potabile! E#ista domenii in care administratia centrala si administratiile locale isi impart responsabilitatile in e#ercitarea anumitor functii! De e#emplu, in invatamant! Ministerul invatamantului elaborea a programe scolare si stabileste anumite standarde care trebuie respectate de scoli! De asemenea ministerul stabileste bugetele scolilor si numeste directorii acestora! In acelasi timp, administratia locala raspunde de intretinerea cladirilor, de asigurarea asistentei medicale pentru elevi s!a! in asa ca apar relatii de cooperare dintre organele administratiei centrale si cele locale! O relatie de control functionea a si in domeniul verificarii legalitatii! C .rimul poate contesta o hotarare a consiliului municipalitatii prin e#ercitarea dreptului de veto! Cand consiliul insista in hotararea respectiva, primarul are dreptul de apel in instantele 1udecatoresti! C Consiliul municipal poate anula dispo itiile primarului in ca ul daca ultimele

contra ic hotararile consiliului! C 2uvernatorul regional, in calitatea lui de organ descentrali at al guvernului poate suspenda hotararile consiliului municipalitatii daca acestea contravin legilor si are dreptul sa le supuna instantei 1udecatoresti! Consiliul municipalitatii are autoritate de a anula actele primarului ce contravin deci iilor consiliului! Dar si primarul are dreptul sa conteste e deci iile consiliului in ca ul in care acestea contravin intereselor municipalitatii sau contravin legii! (stfel, la nivel local este o corelatie intre organele administratiei locale, ele aflandu)se intr)o interdependenta unul fata de celalalt /adica intre consiliul si primar0! (cestea nu sunt relatii de ierarhie ci relatii de coordonare, conlucrare! Intre administratiile centrale si municipale mai e#ista relatii de prestari si servicii! .rin activitatea lor, atat municipalitatile, ca organe centrale, cat si directiile municipale ca organe locale, prestea a servicii populatiei municipalitatilor! Rapoartele dintre organele administratiei publice de diferite niveluri in tarile din Europa sunt ba ate pe principiul descentrali arii administrative! <&! Raporturile dintre autoritatile administratiei publice in unele state din spatiul e#)sovietic .rocese profund revolutionare in sistemele de administrare in tarile Europei s)au produs si in spatiul e#)sovietic la hotarul anilor $"%; )6 $"";! +istemul sovietic de administrare si al asa isei ,democratii populare- s)a autolichidat! In vacuumul creat a inceput un proces intens de formare a noului sistem democratic de administrare publica, conform celor trei modele contemporane din lume! Daca in tarile Europei Centrale si de +ud)est trecerea la relatii democratice intre autoritatile administratiei publice este reali at, atunci in tarile e#)sovietice, multe afirmatii democratice raman numai pe hartie si in lo incile lansate de oratori astfel, in 3elorusia, organele administrative au ramas sovietele! +ovietele locale sunt construite in @ niveluri! Deoarece tara este impartita in regiuni, in fiecare unitate administrativa de acest tip cea mai inalta autoritate publica este sovietul regional, care conduce si coordonea a activitatea sovietelor de district! 7a randul lor, sovietele de district unifica, conduc si coordonea a activitatea sovietelor satesti! Organul repre entativ suprem si singurul organ legislativ al puterii de stat in 3elorusia este +ovietul +uprem! .rincipalul organ al puterii e#ecutive este Consiliul de Ministri! (stfel sistemul de administrare in 3elorusia a ramas a fi e#tracentrali at! 2uvernul si organele administratiei centrale oficial nu au autoritate de a da directive institutiilor repre entative ale administratiei locale si nu pot emite ordonante ministeriale adresate acestora! Relatiile dintre diferite organe ale sistemului administrativ din aceasta tara continua in fond sa ramana identice regimului totalitar comunist, aspectele lor democratice purtand un caracter formal! In cadrul C+I se evidentia a in plan po itiv noile relatii democratice in Ucraina, Estonia, 7ituania, 7etonia! .e parcursul anului $""' in Ucraina a fost elaborata o noua lege a administratiei locale! +ub aspectul structurii ierarhice (utoritatile de 2uvernare se impart in trei niveluri! Distributia functiilor intre (dministratia centrala si cea locala se efectuea a in ba a legii! Consiliile regionale si de district nu au autoritate ierarhica asupra nivelului inferior! (dministratiile locale au responsabilitatea generala de a oferi servicii, sa asigure satisfacerea tuturor nevoilor publice locale! (dministratiile

regionale si de district indeplinesc servicii publice de semnificatie regionala! O directie prioritara in functionarea sistemelor administrative actuale sunt relatiile dintre administratiile locale si 2uvern si modul in care este supervi ata activitatea administratiilor locale! Insa in Ucraina nu e#ista o institutie care sa supraveghe e modul in care autoritatile locale se conformea a legii! 7egea nu prevede forme obligatorii de cooperare intre administratiile locale! Cu toate acestea au e#istat ca uri de cooperare dintre diferite regiuni in ce priveste politica economica a acestora! .e langa cooperarea geografica, intre administratiile locale e#ista si cooperare politica! In activitatea practica e#ista unele forme de cooperare financiara intre administratiile locale! Insa pana in pre ent ea nu este prea de voltata, deoarece administratiile locale au retineri in finantarea comuna a unor lucrari, preferand sa obtina subventii suplimentare din partea statului! Relatiile de control continua practica din trecut! (ici principiile democratice intampina riposta conservatismului! In Estonia, administratia centrala numai supraveghea a legalitatea activitatilor autoritatilor locale! +e utili ea a si diverse forme de cooperare intre administratiile locale! (utoritatile administratiilor locale pot decide independent asupra infiintarii unor institutii comune! In 7etonia principala relatie dintre organele autoritatilor publice este cea de supraveghere! (utoritatile administratiei ierarhice superioare supraveghea a indeplinirea legilor de catre autoritatile locale, iar in ce priveste supravegherea din punct de vedere financiar, propunerea pentru legea bugetelor locale prevede ca , institutiile administratiei de stat nu au dreptul sa se amestece in elaborarea si e#ecutarea bugetelor locale-, dar in acelasi proiect de lege se arata ca ,legitimitatea cheltuirii fondurilor primite de administratia locala de la bugetul de stat va fi controlata de Controlul de +tat si de Ministerul de *inante-! 7egea administratiei locale prevede ca 2uvernul trebuie sa se consulte cu repre entantii ai administratiei locale inainte de adoptarea unor hotarari care afectea a administratiile locale, dar administratia locala nu are putere de deci ie in fata Cabinetului de Ministri! Negocierele intre administratiile locale si 2uvern sunt inregistrate pe banda si legea prevede ca 2uvernul trebuie sa ,reconsidere- domeniile in care pot aparea divergente de pareri! 7egea permite administratiei regionale sa adopte deci ii care sunt obligatorii pentru toate administratiile locale din regiune in circumstantele specificate in lege! In acest sens, poate aparea cooperarea obligatorie intre administratiile locale! O descentrali are foarte distincta a organelor administratiei publice este si in 7ituania! E#ista o autonomie reala intre diverse sisteme centrale si locale! 2uvernul, de e#emplu, are $& repre entanti fara portofoliu in municipalitati! .rincipala lor sarcina este supravegherea activitatilor locale! Ma1oritatea ministerelor, departamentelor si inspectoratelor isi au divi iuni regionale cu care se afla in raporturi de colaborare! Desi consiliile locale sunt independente de 2uvernul central, organele e#ecutive ale municipalitatii totusi trebuie sa implimente e deci iile 2uvernului! 2uvernul are autori atia sa anule e deci ia organelor e#ecutive ale municipiilor, daca acestea au incalcat legislatia in vigoare! .arlamentul poate sa di olve un consiliul local, daca acesta a incalcat Constitutia sau legea, un decret al 2uvernului! Consiliile locale au si ele dreptul sa se adrese e instantei 1udecatoresti cand considera ca le)au fost incalcate drepturile de 2uvern! In 7ituania e#ista un sir de forme obligatorii si neobligatorii de cooperare intre administratiile locale! Cooperarea nu este stipulata prin legile tarii, deci 7egea principiilor fundamentale permite administratiilor locale sa se asocie e, principala

restrictie asupra cooperarii administratiilor locale constituind)o deci ia .arlamentului asupra asociatiilor de administrari locale! Cooperarea voluntara dintre administratiile locale este sporadica! (numite servicii sunt asigurate de mari intreprinderi, sfera de activitate a acestora acoperind teritoriul mai multor municipii! (ceasta situatie a fost mostenita din perioada regimului sovietic si nu este creata prin acordul municipiilor in vecinatate! 7a ora actuala in toate tarile din Europa se intensifica procesul de descentrali are, care consta in remanieri ale functiilor de stat in dependenta de evolutia mediului economic si politic! Conducatorii politici reformatori si elita administrativa aplica reforme si hotarari care largesc drepturile si obtiunile populatiei, indica real asupra beneficiarilor si asigura politicienilor prerogativ corespun atoare! (nali and situatia din mai multe tari, putem constata ca in ultimii ani conducatorii politici previ ibili au reali at obtiunile popoarelor lor prin aplicarea reformelor decisive! Reforma institutiilor statului facilitea a cooperarea tuturor categoriilor sociale! Recompensarea avanta1oasa a persoanelor fi ice si 1uridice afectate de reforma poate contribui la cooperarea si spri1inul acestora! <@! .ractica Romaniei privind raporturile dintre autoritatile administratiei publice in procesul de edificare a unei administrari moderne in Republica Moldova o insemnatate deosebita o are cunoasterea sistemului de activitate administrativa a altor tari! Un interes aparte pentru noi il repre inta tarile vecine si in special Romania cu care ne leaga multe lucruri comune! (dministratia la general repre inta un sistem de masuri organi atorice, politice ti sociale menite de a asigura in consecinta obtinerea unor efecte optime in activitatea practica! +istemul administratiei publice inglobea a in sens larg structurile organi atorice si functionale ale administrarii la nivel central si local, precum si mecanismele de e#ecutare de catre acestea a puterii e#ecutive in stat! (dministratia publica in ansamblu a evoluat de la cele mai embrionare forme pana la de voltarea moderna de a i din cele mai democratice state! Modelul continental france de administrare, dupa care activea a ma1oritatea tarilor europene, inclusiv si Romania, se deosebeste de celelalte modele printr)un regim de tutela a statului in teritoriu! (stfel in cadrul unitatilor administrativ)teritoriale de nivelul I /comuna0 e#ista numai organe elective de administrare! In cadrul unitatilor de gradul & /districte, departamente, regiuni, provincii0 de rand cu autoritatile elective, functionea a de asemenea si organe de administrare numite de autoritatile centrale, care e#ercita pe langa functiile de administrare si functii de tutela! Insa aceasta tutela nu trebuie inteleasa ca un amestec in activitatea organelor locale din partea organelor centrale, fiindca in acest mod controlul, ca forma de relatie intre autoritatile centrale si cele locale este e#ercitat doar intr)un cadru restrans, strict stabilit de lege! In diferite tari organele statului in teritoriu sunt cunoscute sub diferite denumiri6 fie de prefect sau comisar, fie ministru de stat sau delegat al guvernului, guvernator etc! .revederile Cartii Europene ,E#ercitiul autonom al puterii locale- /adoptata la +trasbourg la $> octombrie $"%>0 evita conceptia clasica a tutelei administrative si o subtituie prin cea de control administrativ! In acest sens activitatea organelor administrative publice este absolut autonoma de activitatea organelor teritoriale ale statului! (stfel, ba andu)se pe principiul descentrali arii administrative, intre diferite autoritati ale administratiei publice s)au stabilit diferite tipuri de relatii5 de control, cooperare, repre entare, prestari servicii etc! (ceste relatii au suport 1uridic prin

7egile privind administrarea publica din diferite tari! +istemul administratiei publice, completamente ba at pe modelul france , functionea a eficient si in tara vecina Romania! In dependenta de divi area administrativ)teritoriala a tarii s)a constituit actualul sistem de administrare publica locala! Conform Constitutiei Romaniei, ea se ba ea a pe autonomie locala si descentarli area serviciilor publice! Conform codului legislativ adecvat, in Romania e#ista doua niveluri de administrare! C .rimul nivel este repre entat de 2uvern in calitate de organ e#ecutiv central! 2uvernul conduce ti supraveghea a functionarea ministerelor si a altor organe ale administratiei centrale si locale, avand gri1a ca activitatea lor sa se desfasoare conform legislatiei in vigoare! +e controlea a in special administratia publica locala, implimentarea politica interna si e#terna a statului! 2uvernul isi are repre entantul sau in fiecare dintre cele '; de 1udete si municipiul 3ucuresti, aceasta fiind prefectul! Totodata prefectul este si seful serviciilor publice ale ministerelor si celorlalte autoritati centrale organi ate la nivel local! In calitate de repre entant al centrului, prefectul veghea a ca activitatea administratiei locale sa se conforme e cu legea! *oarte important este faptul ca nu e#ista relatii ierarhice intre prefect si organele locale! C (l doilea tip de administrarea este autoguvernarea locala! E#ista doua niveluri de administrare publica locala5 a0 administratia la nivelul 1udetului6 b0 administratia le nivelul oraselor si comunelor! 7a nivel 1udetean, consiliul respectiv coordonea a activitatile consiliilor comunale si orasenesti in vederea reali arii serviciilor publice de interes 1udetean! (utoritatile administratiei publice locale in comune si orase sunt consiliile locale si primarii alesi de tot electoratul! Consiliile comunale si orasenesti, precum si primarii, actionea a ca autoritati administrative autonome si solutionea a afacerile publice de interes local conform legii! Relatiile dintre administratia 1udeteana si administratiile orasenesti si comunale se ba ea a pe principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in solutionarea problemelor comune! Nu e#ista relatii de subordonare intre administratiile orasenesti si comunale si administratia 1udeteana! .rincipala atributie a primarului comunelor si oraselor este de a implimenta deci iile consiliilor comunale si orasenesti! +upravegherea activitatilor autoritatilor administratiei locale se efectuea a de catre Departamentul (dministratiei .ublice 7ocale, care este un organ administrativ central! Departamentul respectiv face propuneri 2uvernului pentru numirea prefectilor, precum si secretarilor consiliilor 1udetene si a municipiului 3ucuresti! .refectii numiti de 2uvern in fiecare 1udet si in municipiul 3ucuresti supraveghea a ca autoritatile locale sa se conforme e legislatiei in vigoare! Insa perfectii nu e#ercita relatii de subordonare intre consiliile locale si primari, pe de o parte, si prefect, pe de alta parte! 2uvernul poate decide sa di olve un consiliul local la propunerea argumentata a prefectului in ca urile stabilite de lege! In consecinta, raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale e#clud subordonarea administrativa, iar controlul actelor in instante 1udecatoresti speciale vi ea a numai legalitatea nu si oportunitatea acestora! (utonomia locala este asigurata prin faptul ca autoritatile administratiei publice locale elaborea a si aproba bugetele locale si au dreptul sa stabileasca si sa perceapa impo ite si ta#e locale, in conditiile legii! Orice control administrativ asupra colectivitatilor locale nu este e#ercitat decat conform formelor si ca urilor preva ute de Constitutie si alte legi! Orice control administrativ al actiunii colectivitatilor locale cuprinde si un control de oportunitate

e#ercitate de autoritatile de nivel superior in ceea ce priveste sarcinile, a caror e#ecutie este delegata colectivitatilor locale! Controlul administrativ se e#ercita repre entand raportul intre amploarea interventiei autoritatii care e#ercita controlul si importanta intereselor pe care le pre inta! Unitatile economice si institutiile social)culturale cu capital de stat ca subiecti ai raporturilor de drept administrativ reali ea a acele activitati ale administratiei publice care au in principiu caracter de prestatii! (tat regiile autonome si societatile comerciale, cat si institutiile publice in diverse domenii de activitate de interes national sau local, care sunt infiintate si organi ate prin deci ia organelor administratiei publice centrale sau locale si in estrate de catre acestea cu mi1loace materiale si financiare necesare, sunt subordonate organelor care le)au infiintat si care au drept de control asupra activitatii lor! (cest control se reali ea a in conditiile e#istentei unei autonomii functionale, implicand prin aceasta unele particularitati care difera uneori de la unele din ele la altele! Totodata in 1udete functionea a in subordinea ministerelor sa altor organe centrale, servicii de specialitate care, prin activitatea lor, reali ea a administrarea publica in unitatile administrativ)teritoriale! Organele administratiei publice in Romania, ca subiecti ale raporturilor 1uridice de drept administrativ, sunt constituite intr)un sistem, ceea ce insemna ca intre acestea sunt statornicite, in conformitate cu legea, anumite raporturi5 de subordonare, de participare, de colaborare6 in orice ca aceste raporturi se statornicesc si se reali ea a numai in interesul sistemului, fapt ce asigura functionarea lui ca sistem! Totali and aceasta anali a vrem sa mentionam, ca, acest sistem administrativ in Romania functionea a din anul $""& si in pre ent se simte necesitatea completarii cadrului legislativ cu legi ce ar asigura cresterea autonomiei autoritatilor locale, reglamentarea relatiilor dintre prefecti si consiliile locale, sporirea controlului pe care prefectii il e#ercita asupra gestiunii problemelor de interes local!

Capitolul III RE7(TII7E DINTRE (UTORIT(TI7E (DMINI+TR(TI:E .U37ICE IN MO7DO:( DU.( DEC7(R(RE( +U:ER(NIT(TII <$! Relatiile dintre diferite niveluri de administrare in procesul de democrati are .erioada de dupa $""; pentru Republica Moldova poate fi definita ca timpul implementarii democratiei si independentei, a stabilirii suveranitatii noului stat, recunoscut de multe tari din lume! In societate au loc multe schimbari rapide si radicale, care au facut sa dispara sistemul totalitar centrali at! Conform Constitutiei Republicii Moldova ,Republica Moldova este un stat suveran si independent, unitar si indivi ibil-! (laturi de celelalte state e#)sovietice, Republica Moldova isi croieste o viata noua! De rand cu intreaga societate din tara se schimba si administratia publica! Ea trebuie sa serveasca relatiilor sociale pornind de la dinamica lor concreta! *iecare popor trebuie sa)si faureasca o administratie publica proprie, iar limitele si caracterul acestei administratii vor depinde de regimul politic al statului respectiv, de relatiile ce e#ista intre organele administratiei publice de diferite niveluri, de istoria si traditia poporului, de principiile de organi are si functiile

e#ercitate de administratia publica! (utoritatile administratiei publice in procesul reali arii functiilor sale, stabilite de lege, sunt implicate in diferite relatii in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice cat si cu elementele e#terioare acestui sistem! (ceasta reiese din faptul ca autoritatile publice activea a si sunt influentate de mediul social, politic si 1uridic! Mediul social al administratiei este ansamblul factorilor e#terni care ii influentea a structura, formele si continutul actiunii ei! (ctivitatea si structura administratiei publice evoluea a in concordanta cu dinamica e#igentilor mediului social! O mare influenta asupra administratiei publice o are mediul politic! (ceasta se intampla din cau a ca autoritatile administratiei publice sunt cele mai importante instrumente de care dispune puterea politica pentru satisfacerea necesitatilor societatii! (dministratia trebuie sa se spri1ine pe o putere politica, a carei autoritate fata de cetateni este un factor principal al eficientei sale! (ctivitatea administratiei publice este influentata si difera in dependenta de mediul 1uridic in care se e#ercita! Indeplinind sarcinile primite de la puterea politica, autoritatile administratiei politice asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fi ice si 1uridice! .e de alta parte, insasi structura administratiei, functiile ei, sunt stabilite si reglementate prin lege, influenta mediului 1uridic asupra administratiei fiind destul de evidenta! In activitatea organelor administrative accentul se deplasea a tot mai frecvent si mai pronuntat de la administrarea directa spre diri1area indirecta, de la solutionarea problemelor curent spre e#ercitarea managementului strategic! Modificarea functiilor are influenta directa si asupra mecanismului practic de lucru al organelor administratiei publice! Tendinta predominata in pre ent este descentrali area functiilor administratiei publice! E#ercitandu)si functiile, autoritatile administratiei publice se afla in anumite raporturi atat cu elementele interne ale sistemului administratiei publice care activea a sub influenta mediului social, politic si 1uridic, cat si cu institutiile ce repre inta aceste medii! +istemul administratiei publice cuprinde, pe de o parte, autoritatile administratiei centrale si locale, iar pe de alta parte autoritatile administratiei publice cu competente generale si speciale! Intre aceste autoritati ale administratiei publice se cunosc mai multe tipuri de raporturi! Cunoasterea si aprofundarea relatiilor structurale interne ale administratiei publice si institutiile administrative, autoritatile administrative cu colectivitatile locale, regulile 1uridice sau ne1uridice, mi1loacele materiale si umane nu se pot reali a in bune conditii daca nu stabilim mai intai care sunt relatiile, de pe o parte, intre administratia publica centrala sau administratia publica locala, ca subsisteme ale sistemului social global, si celelalte elemente ce formea a sistemele distincte si care, impreuna, compun mediul sau cadrul social incon1urator al administratiei publice! Conform 7egii privind administrarea publica locala avem doua nivele5 C .rimul nivel il formea a consiliile satesti /comunale0, orasenesti si primariile satelor, comunelor, oraselor! *iind mai aproape de cetateni, anume aceste organe se confrunta ilnic cu necesitatile solutionarii a eci de probleme ce apar in comunitatea data! De faptul cum activea a aceasta veriga a administratiei publice locale, depinde foarte mult opiniile oamenilor despre administratia publica in general! C (l doilea nivel al autoritatilor administrative ale administratiei publice locale il constituie consiliile 1udetene! *iind o veriga intermediara intre organele administratiei centrale si organele administratiei publice locale de nivelul intai, consiliile 1udetene si municipale coordonea a activitatea consiliilor /comunale0! Este important de mentionat ca

raporturile lor se intemeia a pe principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in re olvarea problemelor comune! 7a etapa actuala, cand Republica Moldova tinde sa fie un stat ba at pe drept, administratia publica e preocupata de e#ecutarea nemi1locita a prevederilor Constitutiei, a tuturor actelor normative si celorlalte acte 1uridice emise de autoritatile statului de drept! +a preci am, insa, care sunt relatiile dintre autoritatile publice si perspectivele reali arii acestor relatii, cunoasterea si aprofundarea relatiilor structurale, interne, ale administratiei publice si institutiile administrative! (utoritatile administrative, regulile 1uridice sau ne1uridice, mi1loacele materiale si umane ale administratiei publice nu pot fi reali ate in bune conditii fara stabilirea relatiilor dintre administratia publica centrala si cea locala ca elemente ale unui sistem! Tara noastra se confrunta cu mai multe dificultati in re olvarea acestei probleme legate de mostenirea sa istorica! In Republica Moldova procesul de reformare a administratiei publice a inceput mai tar iu decat reforma economica! (u fost cau e atat obiective cat si subiective, ca de e#emplu, situatia social)politica, lipsa ba ei 1uridice etc! Distingem mai multe categorii de relatii de care avem actualmente nevoie pentru a obtine o administratie efectiva! Mai intai insa sa anali am raporturile ce apar intre autoritatile administratiei publice! Din primul grup fac parte raporturile autoritatile administratiei publice centrale de competenta generala si autoritatile administratiei publice locale de competenta generala si speciala! (ceste relatii sunt determinate de raportul de subordonare si dupa continutul lor sunt relatii de autoritate ierarhica, care se e#prima prin dreptul organelor administratiei publice centrale de competenta generala de a controla activitatea celorlalte organe si de a emite acte 1uridice obligatorii pentru acestea! Din alt grup fac parte relatiile dintre organele administratiei publice locale de competenta generala si speciala de pe alta parte! (ici este important de mentionat ca organele administratiei publice locale de competenta generala nu sunt subordonate organelor administratiei publice centrale speciali ate! (nume din aceasta cau a raporturile dintre ele sunt raporturi de cooperare! In unele ca uri acestea pot fi relatii de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere si departamente de a controla o anumita activitate a organelor administratiei publice locale cu competente generale! De asa drepturi beneficia a, de e#emplu, Ministerul *inantelor si alte ministere! Cat priveste raporturile dintre organele administratiei publice centrale de specialitate si serviciile publice desconcentrate, acestea sunt relatii de autoritate de natura functionala, dat fiind faptul ca ele sunt subordonate vertical celor centrale de specialitate! In cadrul sistemului administratiei publice, in dependenta de locul si rolul organelor respective, autoritatile administratiei publice centrale pot fi in raport cu aceste organe in relatii de subordonare, de cooperare ori de control, Dar, in afara de relatii interne, autoritatile administratiei publice sunt implicate in procesul de reali are a functiilor ce le au si in multiple relatii cu elemente e#terioare acestui sistem! :orbind despre relatiile autoritatilor administratiei publice centrale cu mediul politic mentionam ca, desi administratia publica e#ercitata prin puterea e#ecutiva este chemata sa e#ecute deci ia politica, partidele si formatiunile politice ca elemente ale sistemului politic nu se subordonea a administratiei publice! Te a apolitismului administratiei publice, in sensul subordonarii ei fata de partidul de guvernamant, presupune ca vointa partidelor politice nu poate fi impusa administratiei publice decat

gasindu)si reflectarea in normele 1uridice care, fiind raportate la organul legislativ al tarii, devin obligatorii pentru administratia publica! (utoritatile administratiei publice centrale reali ea a relatii cu puterea legislativa, in primul rand, in conformitate cu principiile separatiei puterilor in stat! Deci nu se poate afirma ca intre autoritatile administratiei publice si .arlament e#ista relatii de autoritate ierarhica! (cestea sunt in primul rand relatii de cooperare, dar si relatii de control e#primate prin controlul parlamentar al activitatilor organelor administratiei publice! 7egislativul este autori at sa stabileasca structurile organi atorice si modul de functionare a administratiei publice centrale, sa elabore e unele reglamentari directe, interdictii si recomandari pentru ele! E#perienta statelor democratice a demonstrat ca intarirea si consolidarea puterii legislative constituie o conditie esentiala a reali arii unei administratii publice eficiente! (utoritatile administratiei publice centrale intretin relatii si cu autoritatile publice care e#ercita puterea 1udecatoreasca! ?urisprudenta este chemata sa stabileasca modul de derulare a actiunii administratiei publice, cadrul normativ ce determina tehnologiile, procedurile potrivit carora administratia publica actionea a in vederea reali arii functiilor sale! Intre organele administratiei publice centrale si autoritatile publice care e#ercita puterea 1udecatoreasca pot fi relatii de cooperare, de e#emplu in domeniul activitatii de asigurare a legislatiei! .ot fi si relatii de control, atunci cand o autoritate a administratiei publice controlea a autoritatea 1udecatoreasca /control financiar0, sau invers, cand o autoritate 1udecatoreasca e#ercita controlul asupra anumitor activitati a autoritatilor administratiei publice! Relatiile autoritatilor administratiei publice cu organi atiile neguvernamentale sunt, de regula, relatii de cooperare sau relatii de repre entare! (stfel de relatii se stabilesc, de e#emplu, cu sindicatele pentru reali area unor obiective in domeniul protectiei muncii, soma1ului, cat si cu alte organi atii neguvernamentale! O gama larga de relatii se stabilesc si intre autoritatile administratiei publice si cetateni! (ceste relatii pot fi de cooperare, de prestari servicii, de autoritate sau de subordonare a cetatenilor fata de organele administratiei publice! Din ultima categorie fac parte, spre e#emplu, achitarea diferitor impo ite, satisfacerea serviciului militar, e#ecutarea altor cerinte obligatorii preva ute de legislatie! (nali and relatiile cu cetatenii, se cere de evidentiat necesitatea democrati arii administratiei publice in scopul stabilirii unei legaturi permanente intre cetateni si administratie! (utoritatile administratiei publice centrale activea a intr)un mediu, care presupune o multitudine de relatii cu elementele componente ale administratiei publice, cat si cu elementele e#terioare acestui sistem, care in totalitatea lor formea a sistemul politic al societatii! In conformitate cu 7egea privind (dministratia publica locala autoritatile administrative constituie un sistem de doua niveluri si intre ele sunt stabilite un sir de relatii! Consiliile 1udetene si municipale coordonea a activitatea consiliilor satesti /comunale0 si orasenesti! Raporturile lor se intemeia a pe principiile autonomiei, legalitatii si colaborarii in reali area problemelor comune! .entru confirmare citam art!% din Cartea Europeana5 E#ercitiu autonom al puterii locale5 ,Orice control administrativ asupra colectivitatilor locale nu poate fi e#ercitat decat potrivit cu formele si in ca urile preva ute de Constitutie sau de lege! Orice control administrativ al actiunii colectivitatilor locale nu trebuie in mod normal sa aiba in vedere decat a asigura respectul legalitatii si principiilor constitutionale! Controlul administrativ poate, totusi, sa cuprinda un control de oportunitate e#ercitat de autoritatile de nivel superior in ce priveste sarcinile a caror e#ecutie este delegarea colectivitatilor locale!

Controlul administrativ al colectivitatilor locale trebuie sa fie e#ecutat respectand raporturile intre amploarea interventiei autoritatii care o e#ercita consiliul si importanta intereselor pe care ea le intentionea a a le pre enta-! Unitatile economice si institutiile social)culturale cu capital de stat, ca subiectii ai raporturilor de drept administrativ, reali ea a acele activitati ale administratiei publice care au in principiu caracter de prestari! In 1udete functionea a in subordinea sa sau alte organe centrale, servicii de specialitate care, prin activitatea lor, reali ea a administrarea publica in unitatile administrativ)teritoriale! <&! Evolutia formelor de relatii dintre autoritatile administratiei publice de diferite niveluri In conditiile de drept puterea apartine poporului care o e#ercita suveran prin organele sale repre entative si prin referendum! Organul suprem repre entativ si unica autoritate legiuitoare a tarii este .arlamentul, astfel din punct de vedere functional putem aprecia ca administratia publica se subordonea a autoritatilor legiuitoare, administratia publica fiind chemata sa e#ercite legea nemi1locit sau sa organi e e e#ercitarea acesteia! In acest sens, legislativul este autori at sa stabileasca structurile organi atorice si modul de functionare pentru toate autoritatile administratiei publice, in masura de a corespunde scopurilor pentru care fiintea a administratia aceasta! (stfel puterea legislativa se comporta ca un element prin care se reali ea a integrarea tuturor sferelor administratiei publice! (ctiunea legislativului asupra administratiei se pot e#prima in diverse forme, cum ar fi stabilirea unor reglementari directe, introducerea unor interdictii, recomandari etc! Ceea ce se poate constata este faptul ca intarirea puterii legislative constituie o conditie esentiala a reali arii unei administrari eficiente a treburilor statului si societatii! .otrivit criteriilor de constituire in sistem autoritatile administratiei publice si corespun ator tipurile de structuri anali ate, se considera ca in administratia publica actuala avem urmatoarele tipuri de relatii intre diferite autoritati5 relatii ce au evoluat in urma reformelor statale, a0 Relatii de autoritate, care pot fi5 relatie ierarhica, determinata de structura ierarhica si relatii functionale, determinate de structura dupa competenta specifica, si care, de regula, se reali ea a in spri1inul celor dintai! b0 Relatii de cooperare, care pot fi5 formalitate /obligatorii prin acte normative, sau neformali ate /facultative0! c0 Relatii de repre entare/ia nastere in special in raport cu elementele e#terioare sistemului autoritatilor administratiei publice0! d0 Relatii de control, determinate de delegarea /deci nu relatii de control, consecinta a subordonarii ierarhice sau functionale0! e0 Relatii de prestari servicii /cu pondere in raporturile cu cetatenii0! +umar, referindu)ne la responsabilitatile determinate de aceste tipuri de relatii, remarcam si diferentierea tipurilor de responsabilitati! De e#emplu, relatiile ierarhice care au la ba a o autoritate directa, determina o responsabilitate generala totala6 relatiile functionale, care au la ba a o autoritate indirecta, potrivit competentei specifice, determina o responsabilitate specifica, speciali ata! Inainte de a proceda la anali a detaliata a evolutiei tipurilor de relatii in care sunt implicate autoritatile administratiei publice in procesul reali arii functiilor ce le au, reamintim un aspect important al relatiilor dintre administratie si mediul public, si anume acela, ca desi administartia, constituind substanta puterii e#ecutive, este chemata sa e#ecute deci ia politica6 partidele si formatiunile politice, ca elemente ale sistemului politic, nu se subordonea a administratiei publice decat intr)un regim totalitar!

:ointa partidelor politice nu se poate impune administratiei publice decat filtrata prin prevederile Constitutiei si a celorlalte legi care preci ea a cu e#actitate tehnologia transformarii obtiunilor politice in deci ii politice, iar apoi in norme 1uridice, care sunt singure obligatorii pentru (dministratia publica! Relatii in cadrul sistemului autoritatilor administratiei publice In cadrul acestei grupari distingem mai multe categorii de relatii si anume5 $0 Relatii dintre autoritatile de varf a administratiei publice si celelalte autoritati ale administratiei publice5 a0 relatiile intre autoritatile de varf ale administratiei publice si ministere sau alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale sunt determinate de raportul de subordonare ori ontal intre 2uvern )6 ca autoritate de varf si ministere sau alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice centrale, potrivit caruia 2uvernul, conform programului sau de guvernare acceptat de parlament, asigura reali area politicii interne si e#terne a tarii si e#ercita conducerea generala a administratiei publice, iar ministerele si organele de specialitate ale administratiei publice centrale, fiecare in ramura sau domeniul sau specific de activitate, traduce in practica aceste masuri! (ceasta subordonare ori ontala /avand in vedere ca atat 2uvernul cat si ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale actionea a pe acelasi teritoriu0, determina totusi relatii de autoritate ierarhice, care se e#prima prin competenta 2uvernului de a controla activitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice si de a emite acte 1uridice obligatorii pentru acestea! b0 Relatii intre organul de varf al administratiei publice si autoritatile ocale ale administratiei publice cu competenta generala )6 consilii locale si primarii )6 sunt tot in relatii de autoritate ierarhice, generate de competenta generala pe care o are 2uvernul de a conduce intreaga administrare publica la nivel national! E#presia acestui tip de relatii este dreptul de control al legalitatii pe care il are .refectul ca repre entant al 2uvernului in teritoriu, precum si dreptul 2uvernului de a emite acte 1uridice obligatorii pentru aceste autoritati locale! Este de remarcat insa ca autoritatea 2uvernului asupra consiliilor locale trebuie e#ercitata strict in limitele legii si cu respectarea autonomiei functionale a acestora, principiul autonomiei administrative si al descentrali arii serviciilor publice fiind inscrise in Constitutie! c0 Relatii intre autoritatile de varf ale administratiei publice si autoritatile locale de specialitate ale administratiei publice sunt relatii de autoritate)ierarhice, determinate de structura unitara a subsistemului autoritatilor administratiei publice de stat! (cest tip de relatii re ulta din dreptul de control general pe care il are 2uvernul! In practica administrativa, relatiile de autoritate)ierarhice de tip general, nu se reali ea a intotdeauna direct, avand in vedere ca intre 2uvern si serviciile publice descentrali ate ale ministerelor si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice e#ista o treapta ierarhica intermediara )6 .refectul sau Ministrul de resort! Relatii de autoritate ierarhice se stabilesc doar atunci cand autoritatea de varf a administratiei publice )6 2uvernul )6 adopta masuri generale privind functionarea acestora /acte normative0! 2uvernul in virtutea po itiei si rolului sau, este chemat sa arbitre e si sa solutione e abaterile ce se produc in sistemul de relatii intre autoritatile administratiei publice cu componenta generala /consiliile 1udetene0 si ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice, in ideea respectarii stricte a Constitutiei si a celorlalte acte normative, in scopul evitarii centralismului e#cesiv si al asigurarii autonomiei functionale a autoritatilor administratiei publice locale! @! Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile locale sau teritoriale ale administratiei publice5 a0 Relatii intre

ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice si autoritatile locale ale administratiei publice cu competenta generala /consilii locale0 sunt determinate de po itia acestor autoritati in sistemul general al administratiei publice! Ele sunt situate in subsisteme diferite, determinate de criterii fundamentale ale competentelor! .ornind de la aceasta observatie, putem deduce ca autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala /consiliile locale0 nu sunt subordonate ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale! Deci nu suntem in posesia unor relatii de cooperare in cea mai mare parte formali ate pentru diverse acte normative! De asemenea, intre unele ministere sau organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala se nasc relatii de control, determinate de delegarea pe care o au anumite ministere si organe ale administratiei publice centrale de a controla o anumita activitate si nu de subordonare ierarhica sau functionala! De e#emplu, in toate tarile Ministerul *inantelor, prin agentii sai de control, are competenta de a controla in domeniul respectiv toate autoritatile administratiei publice, indiferent de subordonare, intrand cu aceasta in relatii de control! E de remarcat, de asemenea, ca Ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, reali and conducerea de ramura sau domeniu, emit acte 1uridice normative care sunt obligatorii pentru autoritatile administratiei publice locale cu competenta generala! (cest lucru nu determina insa stabilitatea unor relatii de autoritate intre acestea! b0 Relatii intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si serviciile publice descentrali ate ale acestora sunt relatii de autoritate de natura functionala, determinate de structura si specificul de activitate /functionala0! Deci, serviciile publice descentrali ate, ca autoritati ale administratiei publice de specialitate, sunt subordonate vertical organelor centrale de resort, care au competenta sa le suspende dispo itiile ilegale si sa le dea indicatii obligatorii, dar, in acelasi timp functionea a sub directa conducere a .refectului! Un alt tip de relatii ce se nasc intre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale descentrali ate, ca autoritati ale administratiei publice din teritoriu, sunt relatiile de control determinate de delegare si nu pe structura sau specific de activitate! c0 Relatii intre autoritatile publice locale! (cestea patrund intre consiliul local si primari si pot fi apreciate pornind de la aceea ca conform 7egii privind (dministratia publica locala din 8 noiembrie $""%, primarii sunt autoritati e#ecutive si nu deliberative, ceea ce inseamna ca dintr)un anumit punct de vedere ar e#ista o relatie de autoritate intre consiliu si primar! In acelasi timp, din punct de vedere al modului de formare, ambele autoritati sunt constituite prin votul direct al cetatenilor, ceea ce confirma in egala masura legitimitatea, deosebirea dintre ele nefiind de natura 1uridica /ambele autoritati apartin administratiei publice0! .utem vorbi deci de e#istenta, in primul rand, a unor relatii de cooperare si de control prin delegare, atat consiliul local avand competente de control asupra primarului, cat si aceasta, la randul sau, asupra consiliului local prin competenta pe care le are in virtutea dublului sau rol de autoritate administrativa locala si in acelasi timp, repre entant al statului /controlul de legalitate si dreptul de a sesi a .refectul0! <@!Reorgani area administrativ)teritoriala si implementarea noilor tipuri de raporturi intre autoritatile administratiei publice In conditiile etapei de tran itie, cant o mare parte a populatiei intampina mari dificultati materiale, se cere imperios ca si autoritatile publice locale, de rand cu

organele centrale, sa efectue e masuri pentru redresarea situatiei economico) financiare si sa asigure protectia sociala a populatiei! Organi area administrativ) teritoriala a Republicii Moldova si stabilirea cadrului 1uridic pentru sate /comune0 si orase /municipii0 s)a efectuat potrivit art!$$; si $$$ din Constitutia R!M! si se reali ea a in conformitate cu necesitatile reale economice, sociale si culturale, precum si cu respectarea traditiilor istorice, in scopul asigurarii unui nivel adecvat de civili atie tuturor localitatilor rurale si urbane! (ceasta reorgani are administrativ)teritoriala a fost necesara pentru infaptuirea in general a reformei administratiei publice! +istemul de administrare publica nu)si putea asuma macar sarcina de voltarii unor puternice centre regionale, eficiente din punct de vedere economic si social, in estrate cu servicii publice moderne, adecvate satisfacerii necesitatilor firesti ale colectivitatilor locale! Reforma sistemului de organi are teritoriala s)a impus printr)o serie de considerente de ordin economic, social si politic! In Republica Moldova procesul de reformare al administratiei publice a inceput odata cu organi area administrativ)teritoriala si se schimba in timpul reorgani arii teritoriului! Distingem mai multe categorii de relatii de care avem actualmente nevoie pentru a obtine o administratie eficienta5 a0 relatiile dintre autoritatea de varf si celelalte autoritati ale administratiei publice5 $! Ele sunt determinate de raportul de subordonare dintre 2uvern, ministere si alte organe centrale de specialitate ale administratiei publice centrale, raport autoritar) ierarhic, care se e#prima prin competenta 2uvernului de a controla activitatea ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice precum si de a emite acte 1uridice obligatorii pentru acestea! &! Relatii dintre 2uvern cu competenta de a conduce administrarea publica la nivel national si autoritatile locale ale administrarii! E#presie a acestui tip de relatii este dreptul de control al legalitatii pe care il au autoritatile locale, ca repre entanti ai 2uvernului in teritoriul dat, precum si dreptul 2uvernului de a emite acte 1uridice obligatorii pentru aceste autoritati locale! Este de remarcat, insa, ca autoritatea 2uvernului asupra consiliilor locale trebuie e#ercitata strict in limitele legii, cu respectarea autonomiei functionale a acestora si a principiului autonomiei administrative si al descentrali arii serviciilor publice! @! Relatii dintre autoritatea de varf a administratiei publice locale de specialitate! (ici e#ista schema5 2uvern )6 Ministru de resort )6 repre entantii administratiei publice locale /la nivel de consilii 1udetene0! 2uvernul, in virtutea po itiei si rolului sau, trebuie sa arbitre e si sa solutione e abaterile produse in sistemul de relatii dintre autoritatile administratiei publice cu competenta generala, consiliile 1udetene si ministere, precum si celelalte organe centrale de specialitate ale administrarii publice in scopul respectarii stricte a legislatiei, in special pentru evitarea centralismului e#cesiv si a asigurarii autonomiei functionale a autoritatilor administratiei publice locale! b0 relatiile dintre ministere, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile locale ale administratiei cu competenta generala /consilii locale0! (cestea sunt niste relatii de cooperare! Relatiile dintre ministere si restul organelor de specialitate ale organelor administratiei publice centrale si serviciile lor descentrali ate, care sunt relatii autoritare! c0 Relatii dintre autoritatile administratiei publice locale5 in conformitate cu statutul lor, potrivit 7egii privind administrarea publica locala sunt autoritati e#ecutive, ceea ce ar insemna ca, dintr)un anumit punct de vedere, e#ista o relatie de autoritate intre consiliu si primarie! Este necesar, ca noua structura administrativ)teritoriala sa permita ridicarea multilaterala a eficientei, rolului si po itiei organelor administratiei publice locale in ba a

urmatoarelor principii5 ) atribuirea organelor administratiei publice locale a unor functii e#ercitate actualmente de catre organele centrale, ca regula, orientate la manifestarea deplina a propriei initiative vi and orice chestiune ce nu este e#clusa din competenta unui alt organ al puterii6 ) efectuarea consultatiilor prealabile cu organele administratiei publice locale atunci cand se fac unele modificari in delimitarile teritoriale, planificarea si adoptarea oricaror deci ii ce se refera nemi1locit la aceste organe6 ) asigurarea corespunderii structurilor administrative locale cu sarcinile organelor administratiei publice locale, care consta, in primul rand, in posibilitatea de a determina, respectand prevederile generale ale legislatiei, structurile lor administrativ interne, tinand cont de necesitatile locale6 ) e#ecutarea oricarui control administrativ asupra organelor administratiei publice locale se admite numai in ca urile si formele preva ute de Constitutia Republicii Moldova sau alte legi ce se aplica numai pentru asigurarea si respectarea legislatiei si ordinii de drept constitutional in tara6 ) acordarea pentru organele administratiei publice locale a dreptului de a colabora si a se asocia /in limitele stabilite de lege0 cu alte organe ale administratiei publice locale pentru a)si e#ecuta sarcinile cu interes comun6 ) investirea organelor administratiei publice locale cu dreptul de a fi prote1ate de instantele 1udiciare pentru asigurarea efectuarii libere a imputernicirilor lor si a respectarii principiilor gestionare publice, stipulate in Constitutia Republicii Moldova si alte acte normative! In timpul reorgani arii teritorial)administrative, au avut loc si schimbari esentiale in viata social)economica si politica a tarii, care au adus si la unele schimbari in relatiile dintre organele administratiei publice! In locul sistemului de gospodarie cu planificarea centrali ata, a inceput sa se afirme in mod accelerat economia de piata social orientata evolutia careia, intr)o anumita masura, depinde de initiativa locala, de capacitatea organelor locale ale puterii de stat de a mobili a si utili a rational resursele interne pentru de voltare! Iar aceasta, la randul sau, depinde mult de organi area teritorial)administrativa, conditiile pentru asigurarea descentrali arii functiilor administratiei publice! In re ultatul adoptarii 7egii privind organi area administrativ)teritoriala a Republicii Moldova si a 7egii privind administrarea publica locala, la nivelul doi apar doua puteri5 pe de o parte .refectul, care este repre entantul 2uvernului in teritoriu, iar pe de alta parte )6 .resedintele comitetului e#ecutiv! Care vor fi raporturile si relatiile dintre aceste doua organe ramane numai de va ut! Dar sa speram ca vor fi raporturi de colaborare si coordonare! Descentrali area teritoriala, principiu inscris in Constitutia Republicii Moldova si in 7egea privind administrarea publica locala, are menirea sa permita colectivitatilor umane sau serviciilor publice sa se administre e ele insele, sub controlul organelor centrale de specialitate! Esenta descentrali arii administrative consta in transferarea unor autoritati in unitatile administrativ)teritoriale pentru ca problemele care interesea a populatia sa fie solutionate la nivelul acestor unitati de conditii de oportunitate si operativitate sporita! Masurile intreprinse pana in pre ent in privinta descentrali arii impun conclu ia ca aceasta prevedere constitutionala nu este reali ata in practica! (r trebui ca serviciile publice locale sa fie in estrate cu bugete proprii incluse in bugetul unitatii administrativ)teritoriale, conducatorii unitatilor subordonate serviciului public

descentrali at sa fie numiti de unitatile administrativ)teritoriale, iar la nivel central sa se efectue e controlul de specialitate! <'!Conlucrarea serviciilor publice desconcentrate in teritoriul 1udetului Chisinau si a autoritatilor publice locale in chestiunile de interes comun (vand in vedere una din atributiile de ba a ale .refectului, repre entant al 2uvernului pe plan local, si anume conducerea de catre el a serviciilor publice desconcentrate ale ministerelor, departamentelor si celorlalte autoritati centrale ale administratiei publice /art!$& /&0 al 7egii nr!$%8 )6 9I: din ;8!$;!$""% privind administratia publica locala0, la moment in 1udetul Chisinau functionea a && de servicii publice desconcentrate! In temeiul legii ele au fost constituite de catre " ministere si ' departamente si subordonate .refectului prin Aotararea 2uvernului nr!8=' din && iulie $""" ,Cu privire la serviciile publice ale ministerelor, departamentelor desconcentrate in teritoriu-! Conform p!$ al hotararii in cau a, autoritatile centrale vi ate, pe parcursul anilor $""" )6 &;;; au elaborat si aprobat regulamente pentru toate structurile constituite in 1udet! (ceste acte au fost studiate minutios de catre specialistii Directiei de profil al .refectului, s)a insistat ca in ele sa se tina cont de prevederile 7egii privind administratia publica locala! In re ultat, Ministerele Economiei si Reformelor, (griculturii si Industriei .relucratoare, (pararii, (gentiei Nationale de Resurse *unciare, Cadastru si 2eode ie, Departamentul .rotectie Civila si +ituatii E#ceptionale au ree#aminat regulamentele respective, operand modificarile necesare! In ele s)a tinut cont de ideea ca autoritatile centrale asigura reali area sarcinilor sale prin agentii proprii, organi ati si subordonati .refectului pe principii teritoriale in limitele 1udetului! Insa organi area si functionarea acestor servicii, care indeplinesc activitati specifice e#ecutivului central, nu e#clude si promovarea interesului local, e#ponentul caruia sunt autoritatile din teritoriu /consiliile locale, primariile0, obiectiv care nu este dominant, ci secundar! In regulamentele serviciilor sunt pre ente compartimente si articole, care e#prima acest de iderat, specificand delimitarea atributiilor serviciilor vi ate pe de o parte si ale autoritatilor publice locale pe de alta parte, formele si metodele de conlucrare! (gentia Teritoriala de .rivati are /aparatul de conducere in orasul Criuleni, cate un specialist principal in celelalte centre raionale0! 7a cererea primariilor, emite ordine privind constituirea comisiilor de inventariere si estimare a fondurilor fi#e, comisiile de ca are a patrimoniului, receptionea a bilantul si formularele &pp privind marimea si miscarea patrimoniului public, introduce datele respective in registru! Repre entantii (gentiei lucrea a in componenta comisiilor privati are si reorgani are a intreprinderilor agricole! In acelasi timp nu s)a insistat asupra pre entarii de catre toate comisiile a materialelor cu re ultatele concurselor la reparti area cotelor de teren si cotelor valorice, fapt care pereclitea a lucrul cu petitiile si adresarile cetatenilor! .rin contributia si cu eforturile (gentiei a fost deblocata implimentarea .rogramului National ,.amant- si restructurarea intreprinderilor agricole in primariile Cor1ova, Cocieri, Dorotcaia, Delacau, :oinova si altele! (gentia de asemenea este organi ator al licitatiilor concursurilor de comerciali are a

fondurilor fi#e, a patrimoniului de stat, permanent se acorda a1utor metodologic si practic privind comerciali area prin negocieri directe, casarea fondurilor fi#e! Inspectoratul *iscal de +tat /sediul central )6 mun!Chisinau, are oficii fiscale in fostele centre raionale0 Conlucrea a la direct cu conducerea consiliului 1udetean, Directia generala a finantelor, tre oreria! .re inta rapoarte trimestriale privind acumularea impo itelor in bugetul local, de stat si fondul social! Cu concursul .refecturii si Inspectoratului *iscal principal de stat, al primarilor, au fost audiate rapoarte ale agentilor economici cu cele mai mari restante la buget in cadrul sedintei Comisiei 1udetene de e#aminare a situatiei economico)financiare! In re ultat, s)a schimbat mentalitatea factorilor de deci ie din teritoriu fata de onorarea obligatiunilor fiscale! Din initiativa conducerii inspectoratului .refectura a e#aminat situatia privind acumularea impo itelor in orasul Criuleni, Ialoveni, (nenii Noi, +traseni, comunele Aolercani, 3alabanesti, Cimiseni! In re ultatul actiunilor intreprinse in comun de catre primariile indicate si inspectorii fiscali, intr)o luna s)au incasat mi1loace banesti la egal cu $; luni precedente! In anul &;;$ incasarile in 3ugetul public National au intrecut cu $@; la suta nivelul anului precedent! O crestere substantiala )6 de $>; la suta la acest compartiment a fost obtinuta in trimestrul unu al anului &;;&, iar in fondul social )6 de $>$ D! Intru familiari area contribuabililor si populatiei cu modificarile si completarile curente in legislatie, cat si pentru populari area legislatiei fiscale, mersul incasarilor la buget, Inspectoratul *iscal in ianuarie )6 martie &;;& a organi at >8 de seminare cu diferite categorii de platitori si functionari publici! Colaboratorii Inspectoratului *iscal au participat la 8 emisiuni T:, au publicat $= materiale cu caracter informativ si e#plicativ in presa scrisa! 7a posturile informationale din institutiile bancare din teritoriu sunt amena1ate ,Ungherase informative- in problemele de formare a contului tre orerial si modalitatea de intocmire a documentelor de plata cu afisarea modelului de intocmire a blanchetei in cau a! (tat la oficiile fiscale, cat si in incinta primariilor, sunt amena1ate ,Ungherase ale contribuabililor-, in care sunt e#puse materiale instructive privind drepturile si obligatiunile fiscale ale contribuabililor, modul de completare a declaratiilor, precum si alte materiale privind legislatia fiscala a Republicii Moldova! .e parcursul al primului trimestru al anului &;;& au fost organi ate seminare cu participarea primarilor, secretarilor si perceptorilor fiscali, in cadrul carora au fost ilucidate particularitatile incasarii impo itului pe bunurile imobiliare conform 7egii pentru punerea in aplicare a Titlului 8 din Codul fiscal, cat si calcularea si achitarea contributiilor de asigurari sociale de stat obligatorii in anul &;;$ de catre proprietarii de terenuri agricole si gospodariile taranesti /de fermier0, care isi prelucrea a cotele in mod individual! Directia de Control *inanciar si Revi ie /or!Ialoveni0 In anul &;;; si in cele patru luni ale anului &;;$, directia a efectuat controale documentare si tematice respectiv in $= si $$ primarii! (u fost depistate un sir de incalcari ale legislatiei in vigoare! Revi ia efectuata la primaria Dubasarii :echi a stabilit incalcari ce tin de corectitudinea organi arii evidentei contabile, asigurarea integritatii mi1loacelor

financiare, utili area dupa destinatie a mi1loacelor bugetare! .rin diferite corectari falsificate in registrele de casa, contabilul)sef, dna Cernat Raisa in anii $""% )6 $""" a sustras din casa primariei suma de =@'' de lei, a permis cheltuieli nelegitime in valoare de $@,% mii lei, utili area contrar destinatiei a mi1loacelor bugetare )6 &;,8 mii lei! Revi ia la primaria Costesti a constatat ca deci ia privind procurarea automobilului ,(udi $;;- in valoare de @@," mii lei n)a fost adoptata de consiliul local Costesti, dar personal de catre primarul dl! C!Mereacre! in devi ul de cheltuieli pe anul &;;; procurarea mi1loacelor fi#e n)a fost preva uta! Mi1loacele banesti in suma de $',&&; lei de la acordarea serviciilor pentru treierat n)au fost inregistrate in casieria primariei! Cheltuieli nelegitime a mi1loacelor bugetare in suma de &;,= mii lei au fost stabilite in primaria +traseni! In primaria .ascani s)au admis cheltuieli de surse bugetare fara ane#area darilor de seama si a documentelor 1ustificatoare in suma de "%%,%> lei! 7a solicitarea .refectului s)a efectuat controlul indeplinirii Aotararii 2uvernului nr!=>" din @$!;=!;; privind utili area semintelor de porumb destinate reinsamantarii terenurilor agricole afectate de seceta din anul &;;;! (u fost controlate &; de primarii si s)a stabilit ca cantitatea de seminte primita nu a fost utili ata dupa destinatie! Nici la o primarie din cele controlate primire si eliberarea semintelor de porumb n)a fost inregistrata in evidenta contabila, lipsesc actele de reinsamantare si datele despre recolta obtinuta de pe terenurile reinsamantate! Totodata controalele efectuate contribuie la depistarea si lichidarea nea1unsurilor pe de o parte si de asemenea se acorda a1utorul solicitat de catre functionarii primariilor la inlaturarea incalcarilor si organi area activitatii conform legislatiei in vigoare! Un a1utor substantial a fost acordat primariilor in problema efectuarii controlului corectitudinii van arii)cumpararii terenurilor aferente si publice! Tre oreria teritoriala /mun!Chisinau0 Dupa cum am mentionat, functionea a doar patru unitati din efectivul preconi at de $" persoane! +e gestionea a doar incasarea veniturilor si transmiterea lor dupa destinatie, cheltuielile ramanand in seama Directiei 2enerale *inante a Consiliului 1udetean! *unctionalitatea deplina a tre oreriei, inclusiv a structurilor din sectoare, se preconi ea a doar dupa ;$!;=!;$, in temeiul re ultatelor implimentarii programului) pilot aplicat in pre ent in 1udetele Ungheni si Cahul! Tre oreria la necesitate pune la dispo itia primarilor doar informatia tre oreriala curenta, alte actiuni de conlucrare la moment nu sunt solicitate! Inspectia de stat teritoriala in constructii (ctivitatea de conlucrare cu organele administratiei publice locale s)a a#at prin familiari area primarilor cu prevederile legislatiei de profit, in special cu cerintele 7egii nr!%@> din $=!;>!$""8 ,Cu privire la disciplina in urbanism-! In re ultat s)a obtinut ca certificatele de urbanism, autori are si construire sunt semnate de catre primar, secretarul consiliului local, arhitectul din teritoriu, fapt care in trecut era negli1at! .rimarii sunt antrenati in desfasurarea inspectarilor in teren, in ca urile cand nu se respecta disciplina in urbanism, se ignorea a cerintele 7egii calitatii in constructie! Colaboratorii Inspectiei au pus la dispo itia fiecarui primar cate un ghid metodic si ilustrativ cu privire la aplicarea legislatiei urbanistice in practica de fiecare i, s)au

organi at /in sectoare0 8 seminare cu primarii si secretarii consiliilor! 7a receptionarea celor %8 de obiecte de constructie finisate au participat repre entantii primariilor /in ma1oritatea ca urilor )6 primarii0! Inspectoratul veterinar de stat /mun!Chisinau, $@ circumscriptii veterinare in teritoriu0 .e parcursul anilor &;;; )6 &;;$ Inspectoratul veterinar de stat din 1udet, in colaborare cu primariile, au reali at un volum mare de masuri de protectie si combatere a bolilor la animale in functie de situatia epi ootica din 1udet, crearea in fiecare primarie a conditiilor veterinare de utili are a cadavrelor, re iduurilor de abatori are /cimitire, gropi 3ecari0! .roblema in cau a urmea a a fi solutionata si pe parcursul anului curent! (u fost pregatite si emise ordinele .refectului privind instituirea regimului de carantina in com!Rusestii Noi /$>!;@!;;0 anuntarea carantinei de boala (ntra# in com!?evreni /&%!;=06 la anuntarea carantinei la boala tuberculo a aviara la ferma de fa ani I+C ,+il Re eni- /&=!$&!;;06 la instituirea regimului de carantina in com!Mereni /&=!$;!;;0 la stabilirea restrictiei sanitar)veterinare pentru boala infectioasa .asterelo a la pasari la ferma +R7 ,Increde *eni#- din com!Tipala /@$!;$!;$06 la instituirea regimului de carantina ) loc! Todiresti /&$!;@!;$0! (u fost emise ordine cu privire la suspendarea carantinei si anularea restrictiei sanitar) veterinare inclusiv in5 com! 3ardar /$@!;@!;;06 com! Rusestii Noi /&>!;8!;;06 com! ?evreni /$'!;%!;;06 in gospodaria e#perimentala ,Tevit-, com! Ma#imovca /$'!;%!;;06 com! Mereni /'!;$!;$0, com! Chetrosu /'!;$!;$06 com! Tipala si la ferma de fa ani a I+C ,+il)Re eni- /$;!;'!;$0! Inspectoratul 1udetean pentru selectie si reproducere in ootehnie In perioada anului &;;; in colaborare cu primariile si)au reluat activitatea punctele de insamantare artificiala a bovinelor in comunele si satele5 Mascauti, Aartopul Mare, Dubasarii :echi, Onitcani, Mereni, 3ulboaca, Cobusca Noua, Co1usna, 7o ova, sadova, 3ardar, Carbuna, :asieni! +pecialistii inspectoratului in colaborare cu primarii din satele +lobo ia)Dusca, Dubasarii :echi, Onitcani, Mereni, Cobusca :eche, .uhoi, :oinova, 7o ova au organi at adunari cu cetatenii)detinatori de bovine, unde s)au intretinut discutii cu privire la daunele montei nediri1ate a animalelor, care duc la disparitia genofondului de prasila! Inspectoratul de +tat pentru seminte si material saditor /or!Criuleni, laboratoare pentru controlul semintelor )6 (nenii Noi, +traseni si Ialoveni0 Conlucrarea cu directia agricultura a Consiliului 1udetean si primariile din 1udet are loc in scopul aplicarii intocmai si uniform a 7egii despre seminte! In acest scop agentii economici disponibili au fost autori ati pentru producerea semintelor si a materialului saditor, se efectuea a controlul pietelor la acest compartiment atat in vederea controlului materialului autohton, cat si a celui de import! In trimestrul I al anului &;;$, specialistii din primarii si din formatiunile agricole au fost convocati la seminare si consfatuiri, care au e#aminat particularitatile curatitului pomilor si vitei de vie, defrisarii in conditiile legii a plantatiilor multianuale,

restabilirii sistemului de irigare, aprovi ionarii cu seminte de porumb si floarea soarelui! Inspectoratul de +tat pentru protectia plantelor /mun!Chisinau, ' statiuni de protectie a plantelor in sectoare0! (u fost pregatite si promovate in teritoriu & ordine ale .refectului despre asigurarea indeplinirii 7egii nr!8$& )69I: din ;$!$;!$""" privind protectia plantelor! +)a constituit un grup de lucru 1udetean si elaborat un plan de actiuni pentru asigurarea indeplinirii hotararii 2uvernului nr!@; din $>!;$!&;;$ privind masurile pentru depo itarea centrali ata si neutrali area pesticidelor neutrali abile si inter ise! Inspectoratul de +tat pentru supravegherea tehnicii ,IntehagroToate actiunile intreprinse la eliberarea si schimbarea numerelor de stat la tractoare /$@=0, eliberarea si schimbarea numerelor la remorci />@0, eliberarea, schimbarea si atestarea permiselor /=&0, eliberarea si schimbarea pasapoartelor tehnice /8&0 sunt coordonate cu primarii satelor, oraselor, /comunelor0! Inginerii)inspectori de stat ,Intehagro- se deplasea a in teritoriu, se intalnesc cu liderii detinatorilor de pamant, cu fostii conducatori ai gospodariilor agricole si se straduie sa)i convinga ca tehnica agricola trebuie sa fie inmatriculata! (lte masuri de influenta /in afara de convingeri0 regulamentul de functionare al Inspectoratului nu prevede! In re ultat, in 1udet sunt o multime de mi1loace tehnice fara acte de inmatriculare si evidenta, care se e#ploatea a sub orice nivel, fara revi ie tehnica, ceea ce pune in pericol securitatea oamenilor! Este necesar un set de acte normative care ar contracara asemenea situatii, de investit inspectoratul in cau a cu atributii de care beneficia a cel putin Inspectoratul din Transport si .olitia Rutiera! (gentia teritoriala ecologica Inspectorii (gentiei ecologice au pregatit si inaintat organelor administratiei publice locale diferite materiale, informatii despre situatia ecologica in teritoriu, au organi at >% de seminare si sedinte cu primarii si consilierii, cu conducatorii si specialistii agentilor economici! (nga1atii agentiei teritorial ecologice, impreuna cu functionarii primariilor, au participat la controale comple#e in vederea asigurarii curateniei si ordinei sanitare in sate, inver irii localitatilor, curmarii ocuparii samovolnice a terenurilor de pamant! Taierii ilicite si defrisarii spatiilor ver i si intretinerii in stare satisfacatoare a surselor de apa potabila! Conlucrarea (gentiei teritoriale ecologice cu organele administratiei publice locale este mai ampla si eficienta in perioada de pregatire, organi are si desfasurare a lunii de inver ire si salubri are a localitatilor! De catre colaboratorii (gentiei a fost intocmita lista terenurilor de pamant, care necesita sa fie impadurita in primul rand, evaluata cantitatea si speciile forestiere de material saditor! (u fost cercetate plantatiile forestiere din sectorul Ialoveni, care necesita sa fie regenerate! In aceasta problema au fost consultati primarii comunelor :asieni, Rusestii Noi, 3aradar, Milesti, Re eni, Cigarleni s!a! Concomitent s)a acordat a1utor metodic in regenerarea plantatiilor forestiere degradate in primariile sectorului +traseni! Numai in $ trimestru al anului &;;$ colaboratorii (gentiei teritorial ecologice impreuna cu primariile au organi at $= raiduri ecologice de combatere a bracona1ului in paduri, pe campurile cinegetice ale 1udetului si la obiectele acvatice piscicole! .ractic toti inspectorii (gentiei teritoriale ecologice insarcinati anumitor primarii si

sunt responsabili de situatia ecologica din teritoriul sau si responsabil, de asemenea, de respectarea legislatiei ecologice in vigoare! Inspectoratul teritorial pentru protectia muncii /mun!Chisinau0 +)au organi at controale preventive cu scopul ameliorarii protectiei muncii la primariile si la agentii economici din teritoriul respectiv! In iunie &;;; s)au desfasurat ' seminare cu primarii si conducatorii agentilor economici din sectoarele (nenii Noi, Ialoveni, +traseni, la care s)au abordat problemele de protectie a muncii si s)au e#plicat cerintele legislatiei in vigoare si normele de protectie a muncii! Conducatorii de intreprinderi, primarii au aplicat masuri organi atorice pentru a asigura informarea si anchetarea accidentelor de munca! +)au luat masuri de lichidare a cau elor producerii accidentelor si de prevenire a unor eventuale evenimente similare! In re ultatul conlucrarii cu primarii in timpul controalelor inspectorii difu ea a informatiile necesare despre cele mai eficace mi1loace de respectare a legislatiei muncii, despre modul de organi are de protectie a muncii la nivelul agentilor economici si in cadrul institutiilor subordonate primariilor! +unt luate masuri pentru organi area instruirii in domeniul protectiei muncii a conducatorilor si anga1atilor din unitatile economice si primarii! Oficiul *ortei de munca /mun!Chisinau0 In temeiul informatiei furni ate de catre primarii a fost intocmit programul de utili are a fortei de munca pentru anii &;;$ )6 &;;& si aprobat prin deci ia nr!;@$" din ;=!;"!&;;; a Consiliului 1udetean Chisinau! .revederile lui sunt reali ate de catre Oficiul fortei de munca 1udetean in comun acord cu sectiile locale plasate in campul muncii, primariile si agentii economici! 7a propunerea Oficiului fortei de munca, consiliile locale e#aminea a in cadrul sedintelor sale diverse chestiuni ce tin de utili area fortei de munca! In trim!I: &;;;, la sedinta Consiliului primariei Tipala, a fost e#aminata chestiunea despre respectarea legislatiei muncii de catre agentii economici din teritoriu! Organele administratiei publice anual stabilesc pentru agentii economici cote privind crearea locurilor de munca pentru invali i, tineret si adolescenti pana la $8 ani! In perioada ;$!;$!&;;; )6 ;$!;'!&;;& conform cotelor stabilite au fost anga1ati la lucru " invali i, $8@ de tineri, " persoane sub $8 ani! In $= unitati economice, inclusuv primaria Ustia, (anenii Noi, s)au organi at lucrari publice remunerate, antrenand in acest fel $8& de someri! (u fost efectuate & sonda1e5 in aprilie &;;; )6 cu privire la situatia demografica si social)economica in 1udet )6 s)a constatat ca circa $$ @;; de persoane din 1udet lucrea a in strainatate /motivul fiind lipsa locurilor de munca, salarii mici si achitare cu intar iere0, in luna iulie, cu privire la medierea fortei de munca! *unctionarii oficiului au vi itat =' de primarii, acordand a1utor practic necesar, familiari and primarii cu legislatia privind utili area fortei de munca! +)a constatat ca in ma1oritatea primariilor nu se respecta legislatia muncii privitor la disponibili area lucratorilor, salari area lor, schimbarea carnetelor de munca! Oficiul *ortei de munca a organi at = seminare, consfatuiri cu primarii si secretarii din primarii, in scopul de a asigura declararea de catre ei a locurilor vacante de munca, respectarea legislatiei muncii! ( fost organi ate " targuri a locurilor de munca vacante /or!(nenii Noi, Ialiveni, +traseni si Chisinau0!

Intru e#ecutarea Aotararii 2uvernului RM nr!"=8 din &>!;"!&;;; ,Cu privire la aprobarea unor regulamente privind modul si conditiile de finantare a agentilor economici pentru crearea locurilor de munca in scopul anga1arii somerilor-, Oficiul a propus Consiliului 1udetean Chisinau sa constituie la nivel de 1udet Comisia pentru selectarea proiectelor agentilor economici privind crearea locurilor nominali ate! Centrul militar teritorial /or! +traseni0 In fiecare luna au loc seminare cu primarii si inspectorii ce tin de problemelede recrutare, completare si incorporare! .rimarii autori ea a graficul desfasurarii revi iei tehnice a mi1loacelor de transport, care corespund normelor tehnice pentru predestinare in fortele armate! Consiliul 1udetean a adoptat deci ia privind asigurarea indeplinirii intocmai a planului de mobili are si incorporare in fortele armate! Cu primarii si inspectorii de profil,cu agentii economici au loc instructiuni cu privire la recrutare, completare si incorporare a recrutilor si re ervistilor! Centrul militar a elaborat si a adus la cunostinta e#ecutantilor instructiunea privind organi area serviciului in primarii in ca de declarare a mobili arii! In comun cu organele publice locale de & ori pe an se desfasoara ,Eiua recrutului-, de asemenea se organi ea a intalniri cu veteranii celui de al II Ra boi Mondial, participantii la ra boiul din (fganistan si la conflictul armat pentru apararea integritatii si independentei Republicii Moldova! Inspectoratul de politie 1udetean /mun!Chisinau, > comisariate de sector0 Conform statelor de organi are in cadrul Inspectoratului de politie Chisinau activea a %' de sefi de post, 8 sefi de sector, =& de inspectori de sector! Masurile de asigurare si mentinere a ordinii publice sunt organi ate in comun cu primariile localitatilor! Inspectorii de sector dispun de conditiile necesare pentru desfasurarea activitatii /birou, mobilier, telefon s!a!0! O conlucrare eficienta persista intre sefii de post si primarii localitatilor Dorotcaia, Aolercani, Rusestii Noi, Re eni, Cor1ova, :orniceni, 3ardar, +peia,+ireti, s!a! In aceste localitati posturile de politie sunt amena1ate corespun ator! +efii de post si inspectorii de sector sunt echipati cu uniforma, desfasoara in comun diferite masuri, raiduri! +unt asigurati cu transport si combustibil! Totodata mentionam ca nu in toate localitatile 1udetului posturile de politie dispun de conditiile respective pentru organi area si efectuarea atributiilor de serviciu! .rimarul din com!Danceni pana la momentul actual nu a asigurat cu birou postul de politie, nu sustine activitatea 2ar ii populare! Ramane nesolutionata problema atribuirii spatiului locativ inspectorilor de sector in primariile .ascani, Magdacesti, Drasliceni! (ctivitatea de combatere si profila#ie a furturilor, situatiei infractionale din sfera relatiilor familiare, alcoolismului, este organi ata in comun cu primariile, posturile de politie, gar ile populare! In +ECTORU7 Ialoveni sunt formate si activea a $> gar i populare /Rusestii Noi, Aoresti, Molesti, s!a!0! insa activitatea de organi are si sporire a eficientei gar ilor populare este deca uta la acest compartiment, mai persista elemente de formalism, inconsecventa, Oficiul teritorial al Camerei Inregistrarii de +tat /mun!Chisinau0

*unctionea a un efectiv din & persoane, care la solicitarea primarilor si .refecturii, participa la seminare si consfatuiri cu persoanele cointeresate din teritoriu! (lte forme de conlucrarea cu autoritatile publice locale nu se utili ea a, dat fiind faptul ca prin Aotararea 2uvernului nr!>&= din $!;8!;;, iar mai apoi prin art! $@ al 7egii nr!$&8> )6 9I: din >!$;!;; ,Cu privire la inregistrarea de stat a intreprinderilors)a inter is dreptul organelor inregistrarii de stat de a cere confirmarea de catre primarii a adresei 1uridice /sediului0 intreprinderii care se inregistrea a! Directia +tatistica Este de mentionat o conlucrare eficienta a specialistilor Directiei si sectiilor cu organele publice locale, primariile, agentii economici! .ractic toata informatia solicitata este pre entata in termenii stabiliti si conform prevederilor legislatiei in vigoare! Directia protectie civila si aparare impotriva incendiilor In ianuarie &;;$ Directia a organi at aplicatii de & ile la protectia civila cu genericul5 ,(ctiunile organelor de conducere si fortelor protectiei civile a primariilor la lichidarea consecintelor cutremurului de pamant-, la care au fost antrenate comisiile pentru situatii e#ceptionale 1udetene si din primariile oraselor, punctul de comanda, formatiunile protectiei civile! (u asistat prefectii 1udetelor, repre entantii 2uvernului, conducerea Departamentului de profil! In februarie)martie &;;$ specialistii Directiei acorda a1utor /lucrand cu fiecare in parte0 primariilor oraselor, datelor /comunelor0 la intocmirea planului de instruire in domeniu! In martie directia e#pedia a la adresa primariilor informatia ,Cu privire la anali a rapoartelor despre situatii e#ceptionale cu caracter natural si tehnogen, declansate in 1udet-, la care se ane#ea a & modele de rapoarte, pe care primarii /presedintii comisiilor pentru situatii e#ceptionale0 urmea a a le pre enta! De asemenea a fost acordat a1utor practic primarilor *loreni si Re eni la elaborarea documentatiei in domeniul protectiei civile, urmat de organi area aplicatiilor la protectia civila in ba a unor obiecte economice! ( fost emis ordinul .refectului nr!&; din &&!;&!&;;$ ,Cu privire la receptionarea, transportarea si distribuirea mi1loacelor de protectie chimica individuala a populatiei in situatii e#ceptionale-, care urmea a a fi e#ecutat de catre primarii si seful Directiei .C si (II! (ctiuni similare se infaptuiesc si in vederea profila#iei incendiilor si securitatii antiincendiare! +erviciul de +tat pentru reglementarea proprietatii funciare /mun!Chisinau, specialisti in fiecare sector0 +istematic se organi ea a seminare cu primarii, specialistii pentru reglementarea regimului proprietatii funciare in teritoriu! +)au abordat aspectele procesului de van are)cumparare a terenului, licitatiilor funciare si pregatirea documentelor necesare pentru darea de seama funciara! Ca regula primariile pregatesc si pre inta materialele necesare! +erviciul funciar efectuea a sistemati area lor pentru formarea cadastrului funciar al 1udetului! Repre entantii serviciului au participat la sedintele comisiilor funciare si consiliilor locale privitor la elaborarea proiectelor de organi are a teritoriului in cadrul .rogramului National ,.amant-, fiind depistate incalcarile legislatiei in primariile Ustia, Re eni, Capriana, Aartopul Mare!

In pre ent primariile de comun acord cu intreprinderile care au efectuat lucrarile de proiectare, corectea a incalcarile depistate! Cu contributia serviciului primariile au inceput sa organi e e van area)cumpararea terenurilor publice si arendarea lor prin licitatie sau concurs! .rin conlucrarea cu autoritatile administratiei publice locale, serviciul funciar contribuie la delimitarea hotarelor si solutionarea problemei improprietaririi cetatenilor localitatilor Aumulesti, :aduleni si Chetrosu cu teren conform art!$& a Codului *unciar! .ermanent se organi ea a scolari area conducatorilor si specialistilor primariilor, intreprinderilor si a gospodariilor taranesti in chestiuni de reglamentare a regimului proprietatii funciare! De asemenea, prin coordonare cu autoritatile administratiei publice locale este preconi ata atestarea specialistilor funciari! Oficiul cadastral teritorial /or!+traseni, filiale in (nenii Noi, Ialoveni, Criuleni0 +pecialistii Oficiului cadastral teritorial participa activ la seminarele organi ate cu specialistii din primariile 1udetului! Este e#pusa metodologia inregistrarii bunurilor imobiliare, se promovea a documentele ce autentifica drepturile la bunurile imobile, corectitudinea indeplinirii formularelor si informatiei pre entate de primarii! In conlucrare cu specialistii din primarii s)au e#aminat toate proiectele de organi are a teritoriului gospodariilor taranesti, s)a verificat corectitudinea reparti arii terenurilor, cau ele nerespectarii titlurilor de autentificare a detinatorilor de teren pentru inregistrare! Inlaturarea erorilor comise a sporit posibilitatile cetatenilor de a efectua corect tran actiile solicitate! .ana in pre ent sunt inregistrate toate terenurile gospodariilor taranesti in @> de primarii! 7a cererea primariilor se pre inta raportul privitor la detinatorii de terenuri si tran actiile efectuate! In pre ent s)a activi at colaborarea privitor la inregistrarea terenurilor reparti ate conform art!%& din intravilanul localitatilor si inregistrarea constructiilor si a terenurilor din intravilanul localitatilor! +)au finali at lucrarile cadastrale si inregistrarea bunurilor imobiliare in or!+traseni si primaria Codreanca, se indeplinesc aceste lucrari si pe teritoriul primariilor Ialoveni, (nenii Noi, Criuleni, 2alesti, Co1usna, Mereni, :amita, Costesti! Intru facilitarea activitatilor cadastrale toti primarii au primit cate un volum /ghid0 de legi ,Cadastrul bunurilor imobiliare-! Centru de medicina preventiva /or!Ialoveni, filiale in (nenii Noi, Criuleni, +traseni0 +erviciul sanitaro)epidemiologic conlucrea a cu administratia publica locala pentru reali area masurilor de profila#ie si diminuare a maladiilor infectioase, para itare, profesionale, asigurarea bunastarii sanitaro)epidemiologice in teritoriu! .e parcursul anului &;;; in adresa consiliului 1udetean au fost pregatite si remise spre e#aminare la 3iroul permanent al Consiliului 1udetean % informatii analitico) informative pe diverse probleme stringente! (u fost pregatite si discutate la sedintele Consiliului 1udetean 8 chestiuni, inclusiv5 C cu privire la reali area bilunarului la salubri area localitatilor si sanatatea publica in @ localitati din sectorul Ialoveni6 C cu privire la starea sanitara a ' localitati din sectorul +traseni6cu privire la situatia epidemiologica de holera si bolile diareice acute6 C despre ca ul imbolnavirii de salmonelo a in grup, s!Aansa6 C despre efectuarea masurilor profilactice de ameliorare a situatiei epidemiologice la

hepatita virala ,(-6 C cu privire la aprovi ionarea cu apa potabila in or!Ialoveni! In teritoriile a $= primarii au fost efectuate controale comple#e a tuturor obiectivelor ce tin de asigurarea sanitaro)epidemiologica a populatiei! In re ultat au fost pregatite re ultate ample si propuse planuri de masuri in ameliorarea situatiei, care mai apoi au fost discutate la sedintele consiliilor primariilor /Re eni, 3ardar, 3ulboaca, Mereni, Codreanca, Negresti, 2alesti, +traseni, Dolna, Recea, Cor1eva, Magdacesti, Cocieri0! Dupa cum am mentionat la inceput, conlucrarea serviciilor publice desconcentrate cu administratiile publice locale se e#ercita de catre factorii de deci ie si specialistii acestor servicii la scara 1udeteana in ansamblu, la nivelul fostelor raioane /sectoare0 si primariilor in particular! +i daca la nivel de 1udet se abordea a problemele strategice, de perspectica, conlucrarea operativa i de i cu fiecare subiect de administratie publica locala are loc indeosebi la nivelul de mi1loc, in cadrul oficiilor, sectiilor si specialistilor plasati in fostele centre raionale si responsabili pentru anumit sector! In acest conte#t, in conditiile specifice ale 1udetului Chisinau, cand autoritatile publice din cadrul 1udetului /mun!Chisinau0 nu se afla in subordinea autoritatilor 1udetene, o eficienta deosebita au demonstrat specialistii principali ai Directiei servicii publice desconcentrate, plasati si responsabili in teritoriu /sector0 concret! (nume ei coordonea a activitatea serviciilor desconcentrate, concordand)o cu necesitatile administratiei publice locale! Una din formele de ba a sunt consfatuirile de lucru saptamanale cu sefii si specialistii serviciilor desconcentrate din sector! In cadrul lor sunt abordate problemele actuale si situatiile de moment in conlucrarea serviciilor cu primariile, cu agentii economici, mai ales ce tin de acumularea, perceperea impo itelor, starea sanitaro)epedemiologica, sanitaro)veterinara, ecologica, protectia plantelor, protectia civila, reglementarea regimului proprietatii funciare, starii criminogene, recrutarii tinerilor in serviciul militar, incadrarii in campul muncii, privati are a obiectelor, evidentei tehnicii agricole, revi iei tehnice, securitatii muncii si circulatiei, problemele ce tin de statistica! In re ultatul controalelor, deplasarilor in primarii, la agentii economici se aplica masuri concrete de ameliorare a situatiilor create in e#ecutarea intocmai a legislatiei in vigoare! +pre e#emplu, in sectorul +traseni pe parcursul anului &;;$ au fost convocate '= de consfatuiri de lucru, la care au fost audiate rapoartele sefilor de servicii cu participarea primarilor satelor si comunelor5 +iret, 7o ova, +adova, Codreanca, :oinova, Recea )6 au fost elaborate masuri privind imbunatatirea perceperii impo itelor locale6 :orniceni, +coreni, Recea, Negresti, Radeni, Micleuseni, 3acovat ) problemele sanitaro)epidemiologice6 Codreanca, Onesti, 2alesti, .anasesti )6 evidenta resurselor de munca si incadrarea in campul muncii a somerilor6 7o ova, Micleuseni, +adova )6 evidenta si resrutarea tinerilor in serviciul militar6 Recea, Codreanca, 7o ova, +traseni )6 situatia criminologica etc! (vand in vedere faptul ca, in re ultatul alegerilor administratiei publice locale in anul $""", mai bine de =; la suta din primari si o buna parte din secretarii consiliilor au intrat in functiile vi ate pentru prima oara, a fost necesar de aplicat masuri concrete la familiari area primarilor si secretarilor cu intreg setul de legi si acte normative privitor la administratia publica locala, sefii serviciilor desconcentrate au pre entat comunicari si e#plicatii concrete cum de aplicat in practica fiecare articol si punct al acestor acte! In scopul conlucrarii mai eficiente cu autoritatile administratiei publice locale serviciile publice plasate in sectoare pun accentul pe5 C organi area seminarelor, intrunirilor cu primarii, specialistii din primarii pentru a le

e#plica, a aduce la cunostinta toate modificarile legislatiei din domeniile de activitate /fiscal, ecologic, funciar s!a!0! C deplasari in teritoriu, inclusiv la solicitarea primariilor sau a specialistilor pentru a solutiona diverse probleme! C .articiparea la sedintele consiliilor locale si inaintarea unor probleme spre e#aminare in cadrul acestora! +pecialistii serviciilor desconcentrate sunt partea activa la seminarele organi ate trimestrial de catre .refectura 1udetului, avand proprietatea sa aborde e problemele ce)i vi ea a! .lus la aceasta, fiecare serviciu, pe parcursul anului &;;$ si I trimestru al anului &;;& a organi at seminare onale, la care au fost invitati repre entantii autoritatilor administratiei publice locale! +pre e#emplu5 Oficiul *iscal Criuleni pe parcursul anului &;;$ a convocat "6 in anul &;;& F @ seminare, avand ca scop aducerea la cunostinta a actelor normative despre calcularea si achitarea impo itelor, ta#elor locale, e#aminarea titlului 8 al Codului fiscal s!a! au acordat a1utor practic, au asistat la sedintele consiliilor locale cand s)a e#aminat problema aprobarii ta#elor locale! In scopul ma1orarii volumului de acumulari a impo itelor in buget au fost efectuate numeroase deplasari in teritoriu, unde in comun cu perceptorii fiscali din primarii a fost organi ata colectarea impo itelor de la persoanele fi ice! In anul &;;$ aceste grupe comune de lucru, doar in sectoarele Criuleni si Dubasari au contacta @"%$% de persoane fi ice, in re ultat &%"'; din ele si)au onorat obligatiunile fiscale, achitand impo ite in suma de $,=% mln! 7ei! Concomitent, colaboratorii sectiei impo itarea persoanelor fi ice au controlat daca perceptorii fiscali predau la timp sumele incasate in institutiile bancare! (u fost depistate incalcari la $@ primarii! Destul de efectiva este si conlucrarea cu primariile a serviciului ecologic din aceste sectoare! .e parcursul anilor &;;& )6 &;;$ au fost efectuate 8%; de controale a respectarii legislatiei ecologice! Inspectorii au larga sustinere in primariile Dubasarii :echi, Cimiseni, Cosnita, Molovata, O#entea, Ustia, Criuleni, Miclesti, Aartopul Mare, .irita, Mascauti, Arusova s!a!, unde pe parcursul ultimelor & ani s)au organi at && de raiduri ecologice in comun cu specialistii din primarii si politistii de sector! 7a propunerea serviciului ecologic consiliile locale au aprobat masuri concrete de combatere a incalcarilor legislatiei silvice! Inspectorii serviciului ecologic sunt invitati la sedintele consiliilor locale! +erviciul ecologic in comun cu specialistii Ministerului Mediului si (mena1arii Teritoriului au organi at & seminare cu primarii si agenti economici vi and amena1area rampelor pentru depo itarea deseurilor, efectuarea platilor pentru poluarea mediului incon1urator! In randurile inspectorilor voluntari au fost promovati &" de cetateni din primariile sectoarelor din Criuleni, Dubasari, care, avand legitimatii, participa la raidurile sanitare si ecologice! Datorita actiunilor comune s)a imbunatatit situatia in domeniul ocrotirii mediului in primariile Airtopul Mare /a sca ut volumul taierii ilicite a arborilor din fasiile forestiere0, Arusova /au fost practic lichidate gunoistile neautori ate0, Cosnita, .irita, Drasliceni /aici s)a plantat un parc cu suprafata de $,> ha si s)a amena1at o rampa noua pentru depo itarea deseurilor! Tendinte de imbunatatire sunt si in primariile Criuleni, O#entea, Dorotcaia, 3oscana! Dar nu pretutindeni se manifesta o conlucrare afectiva! +pecialistii din teritoriu fiind a1utati si sustinuti de catre conducerea .refecturii initia a actiuni utile la solicitarea primarilor, altor functionari publici! (stfel in or! Ialoveni la > ianuarie &;;& a avut loc o intalnire de lucru a primarilor cu sefii si specialistii tuturor serviciilor desconcentrate6 la $' martie &;;& primarii, secretarii, inginerii cadastrali, perceptorii fiscali au tinut sfat cu sefii serviciilor desconcentrate

de rang 1udetean6 la $% ianuarie &;;& primarii din sector au avut o intalnire de lucru cu procurorul, comisarul de politie, presedintele 1udecatoriei si prefectul 1udetului! Conlucrarea serviciilor desconcentrate cu autoritatile administratiei publice locale in permanenta este in vi orul conducerii prefecturii, directiei de profil, autoritatilor publice centrale, care au constituit si finantea a aceste servicii! Chestiunea ,Cu privire la eficienta activitatii serviciilor publice desconcentrate in sectorul (nenii Noi si conlucrarea lor cu administratia publica locala- a fost inclusa in .rogramul de activitate a .refectului 1udetului, a fost obiectul unui control minutios, s)a intocmit o nota informativa, care a fost e#aminata la sedinta in deplasare a Colegiului de administrare a serviciilor publice desconcentrate! (ctiunea s)a desfasurat la > decembrie &;;; in orasul (nenii Noi, au fost pre enti sefii serviciilor publice desconcentrate 1udetene, conducatorii si specialistii structurilor lor in sector, primarii! ( avut loc o discutie constructiva, au fost e#puse propuneri si opinii! In re ultat a fost emis ordinul .refecturii nr!$>= din $$!$&!&;;;, care a preconi at sarcini pentru directiile .refecturii, unele recomandatii primarilor! In scopul imbunatatirii conlucrarii cu administratia publica locala conducatorii serviciilor publice desconcentrate 1udetene au fost obligati5 ) sa revada ba a normativa de functionare si organi are interna a activitatii oficiilor si specialistilor cu loc de lucru permanent in fostele centre raionale ale 1udetului /regulamente, fise de functie0, aducandu)le la cerintele legislatiei in vigoare si necesitatile reale ale serviciului respectiv si administratiei publice locale din teritoriu6 ) sa ameliore e situatia despre deplasarea sistematica, conform unui grafic adus la cunostinta primarilor, a factorilor de deci ie si specialistilor pentru acordarea de a1utor metodic si conlucrarea cu specialistii respectivi ai primariilor oraselor, satelor, /comunelor06 ) sa elabore e fisa)tip de functie a specialistului de profil, agenda de atributii pentru anga1atii din primarii, abilitati sa indeplineasca lucrari ce tin de domeniul serviciului desconcentrat respectiv, sa urmareasca intocmirea si implimentarea acestor aceste in primariile 1udetelor, informand in scris asupra faptului Directia servicii publice desconcentrate a .refecturii6 ) conducatorii oficiilor si specialistii cu loc de lucru permanent in sectoare, in ba a re ultatelor anului &;;;, sa pre inte consiliilor locale in scris informatii succinte despre conlucrarea cu administratiile publice locale in perioada de raport! In linii mari aceste de iderate isi gasesc oglindire in activitatea cotidiana a serviciilor publice desconcentrate! INCAEIERE (firmarea tot mai activa a Republicii Moldova atat in plan intern cat si in relatiile cu alte state ale lumii si organismele internationale, au presupus numaidecat si o noua vi iune asupra administratiei publice! Traim intr)o perioada cand toate problemele care se refera la de voltarea administratiei publice sunt actuale, a mentionat pr! Univ! Dr! Mihail .laton, rectorul (cademiei de (dministrare .ublica, cu prile1ul inaugurarii conferintei stiintifico)practice din &8 aprilie anul &;;$! In acest conte#t fara a avea pretentia unei abordari e#haustive, pre entul demers stiintific si)a stabilit drept scop, relevarea si anali a relatiilor dintre diferite niveluri ale administratiei publice din simplul motiv ca, chiar daca relatiile dintre ele sunt variate, ele ,trebuie sa colabore e reciproc deoarece au un scop comun )6 organi area serviciilor publice pentru cetatenii din teritoriu- ! In cadrul reformei administratiei publice care a demarat in $""$, odata cu adoptarea

7egii cu privire la ba ele autoadministrarii locale si continua cu adoptarea altor acte normative, urmea a sa se perfecte e relatiile dintre autoritatile administratiei publice de diferite nivele! Este necesar de a schimba specificul relatiilor dintre administratia centrala si locala, precum si in interiorul acestor administrari, formand relatii noi cu elementele proprii autoritatilor administratiei publice si anume cu5 ) autoritatile publice care e#ecuta puterea legislativa6 ) autoritatile publice care e#ecuta puterea 1udecatoreasca6 ) organi atiile neguvernamentale6 ) cetatenii republicii6 +i aici se cer mentionate cateva momente5 ) administratia publica centrala si locala trebuie sa 1oace rolul sau bine determinat! In acest ca 2uvernul nu va fi indiferent fata de tot ce avea loc in localitati, chiar daca ele se vor administra autonom! ) (dministratia trebuie sa constituie o retea de institutii care a fara a domina, ofera serviciile de care are nevoie ilnic populatia5 educatie, asistenta medicala, asistenta sociala, servicii comunale, etc! Contribuie la schimbarea mentalitatii si participarea cetatenilor la administrarea locala! ) Un alt principiu de ba a al relatiilor dintre administratia publica centrala si cea locala ramane a fi descentrali area teritoriala! Ea are menirea principala sa permita colectivitatilor umane sau serviciilor publice sa se autoadministre e, dar sub controlul organelor centrale de speciali are! Descentrali area insemna transmiterea unor functii ale organelor centrale catre autoritatile conducerii locale! ) Una din problemele cu care se confrunta in pre ent autonomia locala este dependenta substantionala a administratiei publice locale de autoritatile administratiei de stat, indeosebi cand este vorba de stabilirea resurselor financiare ale bugetelor locale! (ceasta se intampla din cau a multiplelor diferende intre localitatile noastre rurale si urbane sub aspectul posibilelor surse de venituri ale bugetelor locale! +e considera ca atat problemele autonomiei locale, in general, cat si ale bugetului local, in particular, ar castiga, daca ar fi supus unei reglementari legate aparte, in care nu numai ar fi reflectata vointa autoritatilor locale de a aprofunda procesul de descentrali are, ci si ar atribui un nou continut autonomiei locale! ) In pre ent prin abordarea 7egii contenciosului administrativ s)a amplificat cadrul legislativ al autonomiei locale! +e cere si in acest conte#t si adoptarea 7egii autonomiei locale! ) +e impune urgentarea elaborarii .rogramului National de pregatire si perfectionare a cadrelor din administratia publica! ) Reforma institutiilor statului care ar duce la evolutia relatiilor dintre organele administratiei publice este de lunga durata, dificila din punct de vedere politic! Daca acum dispunem de o imagine mai buna a dimensiunilor reformei constienti am mai profund pretul de care va trebui sa)l platim ulterior, daca vor lasa lucrurile intacte! Unele reforme pot fi reali ate promt, de regula prin decrete, de cate un grup restrans de tehnocrati competenti! Este suficienta doar deci ia politica pentru a reali a schimbarea! Dar alte reforme ale statului referitoare la reglamentari, servicii sociale, finante, infrastructura si activitati publice, schimbarea formelor de relatii in administrarea publica nu pot fi intreprinse la fel de repede deoarece ele presupun modificarea structurilor institutionale care in alte scopuri si corelate cu alte reguli! (cest tip de reforma institutionala presupune schimbari revalatorii in modul de concepere si functionare a institutiilor guvernamentale, a unor formatii corupte mafiotice, bine organi ate! Dar o astfel de schimbare este absolut evidenta cand statul tinde spre perfectionare continua! Republica noastra are nevoie de o reforma

multilaterala dar care necesita mult timp si eforturi sustinute! (utonomia locala presupune o intervenire promta in situatii oportune! Concomitent, imputernicirile de aprobare centrala cu diri1ari fortate ale organelor centrale de putere a autonomiilor locale trebuie anulate! Dar cele mai importante mecanisme de influenta centrala asupra organelor locale sunt de ordin bugetar si economic! Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din sate si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel 1udetean trebuie sa se ba e e pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solutionarii in re olvarea problemelor intregului 1udet! In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si conditiile 1udetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu vor e#ista raporturi de subordonare! (utoritatile administratiei publice centrale trebuie sa consulte, inainte de a adopta orice deci ie, autoritatile administratiei publice locale, in toate problemele care le privesc in mod direct! Conform legislatiei actualmente in vigoare, din partea administratiei centrale este preva ut un control al oportunitatii sub forma unor masuri impotriva oricarei actiuni a autoritatilor locale care este ,contra intereselor generale ale cetatenilor-! Raporturile si relatiile dintre autoritatile administratiei publice de diferite niveluri stau la ba a de voltarii tarii! De aceea conducerea de varf trebuie sa aplice parghiile eficiente pentru de voltarea normala a acestor relatii!