Iubire iubire iubire, puterea acceptarii

Cuprins

Cuprins...............................................................................3 Mulumiri...........................................................................5 Introducere.........................................................................6 Capitolul I Consultaia..........................................................................8 Capitolul II Diferitele fee ale iubirii...................................................15 Capitolul III Acceptarea alegerilor celor apropiai...............................33 Capitolul IV Mi loace practice de acceptare.........................................58 Capitolul V A accepta s! ai mai mult sau mai puin dec"t alii.........................................................#$ Capitolul VI Acceptarea pierderii.........................................................8# Capitolul VII Acceptarea bolii.............................................................1%& Capitolul VIII Acceptarea b!tr"neii 'i a morii.................................... 1$( Capitolul I) Acceptarea r!nilor.........................................................15$ Capitolul ) Acceptarea st!rii planetei..............................................16# Capitolul )I Acceptarea celorlali.....................................................1#3 Capitolul )II Dragostea cu *D* mare................................................. 181

Introducere

De $5 de ani +orbesc despre dragostea necondiionat!, menion"nd tot timpul cu+"ntul *acceptare* -n conferinele 'i -n atelierele pe care le anim. Acest cu+"nt apare foarte des -n c!rile 'i -n articolele mele. Cu toate acestea, mult! lume -mi pune -n continuare -ntrebarea. "Lise, eti sigur c ORICE poate fi acceptat, ntr-o zi?", "De ce uit imediat tot ceea ce am n !at despre acceptare n momentu" n care "ucruri"e nu merg aa cum reau eu?", "#u reuesc s$ accept, aa cum m-i n !at% &m impresia c oi fi pc"it dac accept totu" astfe"" "mi este foare greu s mi dau seama dac ntr-ade r am acceptat o situa!ie sau doar m-am resemnat%" "#u pot s cred c o situa!ie nep"cut se a sc'im(a doar dac o accept )i se pare prea miracu"os i mai a"es prea simp"u%/ 0u sunt deloc surprins! atunci c"nd aflu toate dificult!ile tr!ite de c!tre cei care particip! la atelierele &scu"t-!i corpu" Mi1am dat seama, at"t -n +iaa mea personal!, c"t 'i -n +iaa profesional! c!, aceast! noiune de acceptare, prin care se poate g!si dragostea necondiionat!, este simpl! -ns! este greu s! fie pus! -n practic!. 2u -nsumi, precum 'i ceilali membri ai ec3ipei &scu"t-!i corpul, care pred!m aceast! noiune de mai muli ani, uit!m uneori acest mi loc miraculos care poate sc3imba totul. Din fericire +orbim des despre el, lucru care ne1a a utat s! g!sim aceast! cale a iubirii destul de repede. In toate !rile unde +orbesc despre acest lucru aud astfel de comentarii sau de -ntreb!ri. Indiferent de rasa, de cultura, de culoarea, de +"rsta, de profesia sau de religia unei persoane, oricine aspir! spre dragostea necondiionat!. 2ste o c3emare a sufletului nostru care este nefericit atunci c"nd ego1ul este cel care ne conduce inima. In perioada actual! simim acest ip!t al sufletului nostru din ce -n ce mai puternic. 2ste o perioad! -n care se produc multe transform!ri interioare 'i sunt fericit! s! constat c! toi cei pe care -i -nt"lnesc, -n toate !rile -n care merg, aspir! la o calitate mai bun! a +ieii lor interioare, 'tiind -n mod intuiti+ c!, atunci c"nd interiorul se sc3imb!, se transform! 'i e4teriorul. Acesta este moti+ul pentru care am luat 3ot!r"rea de a scrie o carte despre acceptare, despre toate sensurile cu+"ntului, -n di+erse tipuri de situaii, mai ales cele nedorite 'i nepl!cute, -mi doresc din tot sufletul ca aceste r"nduri s! +! a ute s! +! -nsu'ii mai bine noiunea de dragoste ade+!rat!. 5entru a face lectura mai accesibil! 'i mai interesant!, am ales s! relate6 po+estea unei familii care tr!ie'te di+erse dificult!i legate de acceptare. 5o+estea 'i numele membrilor familiei sunt ficti+e.7otu'i, toate e4emplele se ba6ea6! pe miile de m!rturii pe care am a+ut oca6ia s! le ascult -n cei $5 de ani dedicai transmiterii iubirii. Dac!, -n timp ce citii diferitele modalit!i pe care le sugere6 pentru a ne -mp!ca cu ceilali, pentru a1i accepta 'i pentru a +! accepta pe +oi -n'i+!, a+ei g"nduri de genul... *2u nu +oi putea niciodat! s! -mp!rt!'esc a'a ce+a* *2ste doar o carte, realitatea este cu totul alta* atunci este +orba despre manifestarea re6istenei ego1ului. 7ot ceea ce am sugerat este reali6abil. este suficient s! +! 3ot!r"i 'i s! e4perimentai acele lucruri. Vestea bun! este c!, cu c"t practic!m mai mult, cu at"t +a de+eni totul mai u'or. 8ublinie6 faptul c! -mi acord libertatea de a m! adresa direct cititorilor mei. iar acest lucru +" +a a uta s! simii emoiile mai repede, dac! +! +ei recunoa'te -n e4emplele pe care le1am folosit. 9ectur! pl!cut!, 9ise :ourbeau

Capitolul I

Consultaia
8ecretara m1a anunat c! a sosit clienta pe care acceptasem s! o primesc ast!6i pentru o consultaie particular!. 1 :un! 6iua, Ana. 1 :un! 6iua, doamn! :ourbeau. 8unt foarte fericit! s! +! cunosc. V1am citit toate c!rile 'i am participat la c"te+a ateliere, iar acum am -n sf"r'it oca6ia s! +! -nt"lnesc. 8unt foarte -nc"ntat! s! m! aflu printre cele trei persoane pe care le +ei consulta -n urm!toarele luni. Mi s1a spus c! este un studiu pentru cercetarea dumnea+oastr!. 2ste un pri+ilegiu c! am fost aleas! 'i mai ales c! mi s1a oferit acest lucru gratuit; Din fericire +! cunosc munca, altfel nu a' fi a+ut -ncredere -ntr1o astfel de ofert!, ad!ug! ea 6"mbind, 1 8tau -n <uebec pentru c"te+a luni 'i +oi lucra -n particular cu trei persoane diferite, -n trei domenii diferite. In urma difu6!rii anunului pe site1ul nostru, am primit mai multe cereri. 9e1am selectat pe cele care se refereau la iubirea ade+!rat!, care constituie unul dintre cele trei domenii de cercetare 'i am ales numele dumnea+oastr!, la -nt"mplare, -nainte de a merge mai departe a' +rea s! aflu dac! e'ti de acord s! ne tutuim. 1 0u am nimic -mpotri+!. Va fi c3iar foarte simplu pentru c! -mi place faptul c! +! adresai direct at"t -n c!rile c"t 'i -n atelierele dumnea+oastr!. 5"n! acum am asistat la trei astfel de ateliere 'i e4ist! lucruri -n +iaa mea care s1au -mbun!t!it, dar trebuie s! -i m!rturisesc c! noiunea de dragoste necondiionat! mi se pare foarte complicat!. 1 7e ascult. Vorbe'te1mi puin despre tine 'i spune1mi care sunt dificult!ile cu care te confruni. Am trei6eci 'i opt de ani 'i sunt c!s!torit! de paispre6ece ani cu M!rio, care are cinci6eci 'i doi de ani, deci cu paispre6ece ani mai mult dec"t mine. C"nd l1am -nt"lnit pe M!rio, -n 1&&1 el era c!s!torit 'i locuia -nc! cu soia lui =ita 'i cu fiul lor, Da+id, care a+ea paispre6ece ani. Dup! cum ai obser+at, cifra paispre6ece a fost pre6ent! -n +iaa noastr! 'i -ncep s! m! -ntreb dac! nu este un num!r cu g3inion pentru noi, ad!ug! ea. 8per c! nu +oi de+eni superstiioas!. Dar s! m! -ntorc la po+estea mea... ... 0e1am -ndr!gostit la prima +edere 'i el mi1a promis c! o +a p!r!si pe soia lui pentru a fi cu mine. -n realitate, a p!r!sit1o pentru c! eu eram -ns!rcinat!, iar apoi ne1am c!s!torit foarte repede. >iica noastr!, 8andra are acum paispre6ece ani. Din noi cifra paispre6ece; 0u am obser+at coincidena aceasta dec"t atunci c"nd am aflat c! +oi +eni aici ast!6i 'i c! m! +oi preg!ti s!1mi po+estesc +iaa. 5entru M!rio, a fost un ade+!rat 'oc s! afle c! eram -ns!rcinat!, la c"te+a luni dup! ce ne1am cunoscut. ?tia c! iau anticoncepionale 'i a tras conclu6ia c! f!ceam parte din cele 1@ femei care r!m"n -ns!rcinate -n ciuda contracepiei. I1am spus c! ne fusese destinat s! a+em un copil -mpreun!, uit"nd s! -i spun c! nu luasem intenionat anti1concepionale, -n timp ce eram la o+ulaie. 2ram fericit! c! nu trebuia s! -i spun ade+!rul, c"nd i1am +!6ut reacia, nu +orbiser!m niciodat! c! +om a+ea copii, pentru c! ne cuno'team de foarte puin timp... ... ?tiu c! nu ar f- trebuit s! fac intenionat -n a'a fel -nc"t s! r!m"n -ns!rcinat!, dar -l iubeam at"t de mult 'i -mi era team! c! nu se +a desp!ri de soia lui. 8e simea foarte +ino+at la ideea de a di+ora, c"nd fiul lui era adolescent, -ns! tr!iam o pasiune mare 'i pentru el de+enise foarte greu s! in+ente6e mereu scu6e pentru a ne putea -nt"lni c"t mai des. ?i -n plus, m! s!turasem s! fiu singur! -n /eeAend1 uri. A p!r!sit1o pe soia lui la -nceputul anului 1&&$ 'i ne1am c!s!torit la 9as Vegas, foarte discret, la dou! luni dup! ce s1a n!scut 8andra. De abia trecuse o lun! -ntre di+orul lui 'i c!s!toria noastr!. Mai multe persoane -mi spuseser! c! nu este prea s!n!tos pentru un cuplu s! te anga e6i at"t de repede -ntr1 o a doua relaie 'i c! ar fi trebuit s! mai a'tept!m. A+eau dreptate, cred, deoarece cuplul nostru trece prin multe dificult!i acum. 1 De c"nd +1ai c!s!torit, i1ai spus c! ai pl!nuit s! r!m"i -ns!rcinat!B 0u, nu am a+ut niciodat! cura ul s! -i +orbesc despre asta. 0u 'tii de c"te ori am +rut s! -i +orbesc despre asta. De c"te ori am +rut s! -i m!rturisesc, -ns! -n ultimul moment, mi se f!cea fric! 'i am"nam m!rturisirea. -mi amintesc cum g!seam tot timpul tot felul de moti+e pentru a nu1i mai spune. 8unt la'!, nu1i a'aB

1 0u se pune problema s! udec!m comportamentul t!u. De fiecare dat! c"nd -i pun o -ntrebare o fac doar pentru a te a uta s! te descoperi. 8! fii atent! la cu+intele pe care le folose'ti c"nd +orbe'ti deoarece sunt foarte importante. Care sunt cele mai mari dificult!i pe care le tr!ie'ti acumB 1 0u mai pot s! am -ncredere in el deoarece b!nuiesc c! are o leg!tur! cu o alt! femeie. -ncerc s! renun la b!nuieli -ns! nu reu'esc, mai ales c"nd e +orba despre acest lucru. M! g"ndesc tot timpul la asta dar -ncerc s! nu las s! se +ad! nimic. Cred c! -i dai seama c"t de stresant este acest lucru. C"nd se -ntoarce acas! soul meu este tot mai obosit 'i adoarme -n fotoliul lui. Vorbe'te foarte puin cu mine 'i cu 8andra. -mi spune c! -i pare r!u pentru atitudinea lui, c! nu 'tie ce e cu el, c! este ce+a trec!tor 'i -mi cere s! am r!bdare. Din c"nd -n c"nd mai facem dragoste, dar nu este cum era -nainte. >iul lui, Da+id, care acum are dou!6eci 'i cinci de ani este c!s!torit 'i are un copil de patru ani. M!rio nu se g"nde'te deloc la nepoelul lui. 2u sunt cea care -i aminte'te mereu s! mearg! s! -l +ad! pe Da+id. C"nd i1am sugerat lui M!rio s! mearg! la un medic, cre6"nd c! are o depresie mi1a r!spuns c! nu are ne+oie de medic. 1 De c"nd ai -nceput s! obser+i toate asteaB 1 0u 'tiu e4act. De +reo doi ani sunt mai atent!, dar cred c! atitudinea lui a ap!rut mai de mult, doar c! nu +oiam s! +!d acest lucru. -l -ntreb tot timpul ce se -nt"mpl! cu el 'i m! pl"ng de atitudinea lui. Doar atunci c"nd am aflat c! +oi +eni la tine am fost mai atent! s! +erific ceea ce tr!iam. Mi1am dat seama c! nu i1am +orbit niciodat! despre b!nuielile mele deoarece -mi este foarte fric! de ceea ce s1ar putea -nt"mpla. 5arc! prefer s! nu 'tiu dec"t s! aflu ce+a greu de suportat pentru mine. Acum -mi face foarte bine s! +orbesc despre asta. 1 C s! re+enim imediat la ceea ce tr!ie'ti tu acum. A' +rea s! te mai -ntreb ce+a. M!rio a -ntreprins 'i el ce+a, legat de propria lui de6+oltare personal!B A citit prima ta carte, acum c"i+a ani 'i a asistat la primul curs al grupului &scu"t-!i corpu"% Am aflat despre ceea ce faci tu de la nora noastr!, Mic3elle, care te1a descoperit c"nd a+ea optspre6ece ani. 2ra at"t de prins! de ceea ce aflase -nc"t ne1a oferit prima ta carte 'i ne1a sf!tuit s! mergem la cursuri. Dup! aceea M!rio 'i1a pierdut interesul. 2u -mi promiteam mereu s! particip 'i la alte ateliere, dar cum nu -mi organi6e6 prea bine timpul, am"n ceea ce +reau s! fac... ... A+em dificult!i 'i cu fiica noastr!, 8andra. ?tii ce -nseamn! s! ai un copil de paispre6ece ani, nu1i a'aB Dup! cum se -mbrac! 'i se mac3ia6! ai spune c! are optspre6ece ani. 5are foarte pro+ocatoare 'i sunt mereu nelini'tit! c"nd se -ntoarce seara t"r6iu acas!. -nc3ipuie1i c! -mi spune c! eu sunt o b!tr"n! demodat!. 2u care am doar trei6eci 'i opt de ani; M! simt -nc! t"n!r!, dar ea m! consider! b!tr"n!. 0u -mi po+este'te niciodat! ce face cu prietenele ei. 2ra sunat! at"t de des acas! -nc"t a trebuit s! -i lu!m propriul ei telefon mobil. 0e1a promis c! -'i +a pl!ti factura, la sf"r'itul fiec!rei luni, dar -nc! nu 'i1a inut niciodat! promisiunea. M!rio mi1a sugerat s! ii confisc telefonul, dar astfel m! +oi pedepsi de fapt pe mine. ar trebui s! r!spund la toate apelurile pe care le prime'te, f!r! s! mai in cont de faptul c! linia telefonic! ar fi astfel mereu ocupat!... ... ?i mai am o problem!. M!rio -mi spune tot timpul.*>! asta sau asta cu fiica 7A*. 2l nu +rea s! se implice. Vrea ca eu s! iau toate deci6iile 'i c"nd ce+a nu merge el se retrage spun"nd c! e +ina mea, c! nu 'tiu cum s! m! descurc cu fiica mea. 1 5"n! acum mi1ai +orbit despre mai multe probleme. 8! re+enim la prima problem! despre care ai +orbit, teama ta c! M!rio te -n'al!. 2 de preferat s! lucr!m pe r"nd, pe fiecare problem!. Vom re+eni la celelalte -n urm!toarele tale +i6ite. Cum te simi tu -n situaia aceastaB Ana inspir ad$nc i e*pir apoi pre"ung% Dintr-o dat, i-au dat "acrimi"e% ) pri ete c$te a momente i apoi oc'ii ei de in tot mai triti% Eu nu spun nimic% i ofer o (atist i un pa'ar de ap% Dup c$te a minute, ea rspunde+ 1 Mi1am dat seama c! frica mea cea mai mare este s! n pierd pe M!rio. -l iubesc at"t de mult 'i dorina mea cea mai mare este s! -mi petrec restul +ieii cu el. 1 Cum te simi acumB -nc3ide oc3ii 'i las! s! urce ceea ce simi atunci c"nd te g"nde'ti c! -l +ei pierde. M! simt at"t de trist!. -mi este foarte fric!. 5arc! a' a+ea o piatr! mare -n p"ntece. 8imt 'i mult! furie. ?tiu c! o refule6 de mult timp. Mi1e fric! s! nu -mi pierd controlul dac! las s! ias! toat! aceast! furie 'i atunci +a fi +ina mea dac! el +a pleca din cau6a aceasta. Ideea de a r!m"ne singur! m! sperie foarte tare. ?i c3iar cred c! fetia noastr! +a alege s! r!m"n! cu tat!l ei. cu el poate face ce +rea ea. 5entru mine, un astfel de abandon ar repre6enta o +ia! ratat!. 0u 'tiu dac! +oi mai putea s! -mi re+in.

1 5entru a re6uma, ceea ce te deran ea6! cel mai mult, este atitudinea 'i comportamentul lui M!rio fa! de tine 'i fa! de ceilali membri ai familiei 'i posibilitatea ca el s! te -n'ele. Dar ade+!rata problem! este frica ta de a pierde iubirea soului 'i a fiicei tale 'i de a r!m"ne singur!. A'a esteB 1 Da, 9ise, a'a este. -nainte s! +orbesc despre asta nu -mi d!deam seama c"t de fric! -mi este s! nu fiu abandonat!. Am f!cut cursul despre cele cinci r!ni ale sufletului 'i am obser+at foarte puine caracteristici ale r!nii de abandon la mine. ?i nu b!nuiam c! am aceast! ran!. Cred ca rana mea de tr!dare este mult mai e+ident!. Cred c! +a trebui s! m! ocup de am"ndou!, nuB 1 Vom a+ea timp pentru a stabili leg!turile cu r!nile tale. Dar +reau s! te mai -ntreb ce+a. Ce -i dore'ti -n +ia!B Ce fel de a utor +reiB Ce a'tepi de la mineB 1 2ste foarte simplu, +reau s! -mi p!stre6 soul 'i +reau ca familia noastr! s! fie unit! 'i s! nu mai fim desp!rii. A' +rea s! -mi dai mi loacele de a1mi atinge acest scop. 0imeni nu -i poate garanta un mi loc de a11 p!stra pe soul t!u, deoarece acest lucru depinde de el. ?tii foarte bine c! nu -i poi obliga, nici pe soul t!u, nici pe fiica ta, s! r!m"n! cu tine. Vrei s! afli de ce atragi acest gen de situaiiB 2'ti preg!tit! s! -i asumi responsabilitatea pentru ceea ce i se -nt"mpl!B -i pun aceast! -ntrebare, deoarece, c3iar dac! a'tepi acest lucru de la mine, -mi este imposibil s! -i spun c! e'ti nefericit! din cau6a soului t!u sau a fiicei tale. De asemenea, nu -i spun nici c! este +ina ta. -n realitate, nu este +ina nim!nui, e4ist! doar oameni care sufer! 'i care nu 'tiu cum s! gestione6e anumite situaii... 5ot e+entual s! te a ut s! afli cau6a pentru ceea ce i se -nt"mpl! 'i s! -i sugere6 mi loace de a accepta ceea ce i se +a -nt"mpla -n +ia!, fie c! -i dore'ti sau nu acel lucru. 1 2 ade+!rat c! +reau s! cunosc cau6ele aces u dar a accepta ca soul meu s! aleag! s! plece,D .EF Cre6i -ntr1ade+!r c! o femeie care -'i iube'te sou a ung! la acest gen de acceptareB G 1 ?tii, Ana, reacia ta este foarte omeneasc!. 0u am spus niciodat! c! este u'or s! tr!ie'ti astfel de situaii, dar sunt con+ins! c! poi g!si -n tine dragostea necesar! pentru a accepta o situaie nedorit!. A fi capabil s! -nfruni orice situaie -nseamn! a da do+ad! de -nelepciune 'i acceptare. 8! +rei ca lucrurile s! mearg! a'a cum +rei tu, -nseamn! control. Ai obser+at c! acest gen de control nu sc3imb! nimic 'i nu -i poate oferi lini'tea interioar!B 5oi g!si aceast! pace interioar! doar prin dragostea ade+!rat!. 2'ti de acord s! +orbim despre acest lucruB 1 :ine-neles, sunt mai mult dec"t preg!tit!. 0u mai suport aceast! situaie 'i sunt foarte desc3is! s! -n+! alte lucruri, -ndr!6nesc s! sper c! +om g!si o soluie pentru ca lucrurile s! se -mbun!t!easc! -n relaia noastr! de cuplu. 1 5entru a lucra mai bine -mpreun!, -i sugere6 s! +ii 'i cu M!rio. 8pune1i s! +in! o dat! cu tine 'i, dac! este de acord, +a putea s! mai re+in! atunci c"nd +a fi necesar s! fii am"ndoi pre6eni. -n timpul urm!toarei noastre -nt"lniri +om +orbi despre ceea ce -nseamn! dragostea ade+!rat! pentru a putea apoi g!si mi loacele cele mai potri+ite pentru +iaa +oastr! de cuplu 'i de familie... ... Cre6i c! -n inter+alul de p"n! la urm!toarea noastr! -nt"lnire +ei putea g!si cura ul de a1i m!rturisi lui M!rio ceea ce mi1ai -mp!rt!'it mie. faptul c! tu b!nuie'ti c! el are o relaie cu o alt! femeie 'i de asemenea, teama ta de a fi abandonat!, care este acti+at! de aceast! -ndoial!B Cre6i c! -i +ei putea -mp!rt!'i faptul c! ai f!cut intenionat s! r!m"i -ns!rcinat!B De asemenea, ar fi indicat s! +orbe'ti cu mama ta 'i s! afli dac! 'i ea a+ea acelea'i temeri ca 'i tine, adic! -i era team! c! nu +a mai fi iubit! 'i +a fi abandonat! de tat!l t!u 'i de copiii ei. 1 -mi ceri foarte mult, nu 'tiu dac! +oi fi -n stare s! fac toate acestea. >! ceea ce poi. -mi place s! sugere6 ce s! faci, dup! fiecare -nt"lnire pe care o a+em. 5utem transforma situaiile nedorite doar prin aciuni diferite. Dar, ceea ce este foarte portant este s! treci prin prima etap!, acea de a recunoa'te l, pe moment, nu acione6i a'a cum ai +rea tu, dar este singurul mod de a aciona, pe care -l cuno'ti. -i aminte'ti, -n cursul despre r!ni, de c"te ori ai au6it spun"ndu1se c! este normal 'i omenesc s! reacione6i atunci c"nd suferiB 7ot ceea ce nu merge a'a cum +rei tu -n relaia ta de cuplu 'i -n relaia cu fiica ta, pro+ine din reaciile tale, cau6ate de r!nile pe care le ai 'i de reaciile celor din urul t!u. 7rebuie s! -i acor6i dreptul 1 'i s! le acor6i 'i celorlali dreptul 1 de a fi o fiin! uman! 'i de a1i accepta limitele 'i r!nile -nc! ne+indecate.

De reinut din acest capitol

1 2ste important s! nu +orbim doar despre situaia tr!iat!, ci s! g!sim ade+!rata problem! -ntreb"nd1o pe persoana -n cau6! cum se simte -n acea situaie. -n plus, trebuie s! 'tie ceea ce +rea ea -n leg!tur! cu acea problem!. 2ste mai bine s! re6ol+i pe r"nd c"te o problem! o dat!. >aptul de a +rea ca totul s! se -nt"mple a'a cum +rem noi repre6int! un control 'i, at"ta timp c"t nu ne l!s!m liberi, nimic nu se +a sc3imba. 0u este +ina nim!nui. 24ist! doar oameni care sufer! 'i care nu 'tiu cum s! gestione6e anumite situaii. 8c3imbarea unei situaii nedorite nu poate fi f!cut! dec"t prin aciuni diferite. 2tapa cea mai important! este acceptarea momentului. Acceptarea faptului c!, atunci c"nd cine+a sufer!, sufer! pentru c! a fost atins! una dintre r!nile sale 'i aceasta reacionea6!. Acceptarea faptului c! suntem fiine umane, cu r!ni ne+indecate -nc!.

Capitolul II

Diferitele fee ale iubirii

C s!pt!m"n! mai t"r6iu, M!rio 'i Ana au +enit s! m! +ad!. M!rio este mai sur"6!tor dec"t m! a'teptam. Ana pare foarte fericit! pentru c! soul ei a acceptat s! +in! cu ea. 1 :un! 6iua, 9ise, mi1a spus M!rio. 8unt -nc"ntat s! te cunosc. Ana mi1a po+estit despre +i6ita ei la tine 'i despre i demersul pe care +rea s! -l fac!, dar a 3ot!r"t s! -mi spun! , doar -n linii mari ceea ce s1a -nt"mplat. M!rturisesc c! mi1a i st"rnit curio6itatea. De o s!pt!m"n! -ncoace am remarcat o - sc3imbare la ea. este mult mai lini'tit!. Am acceptat s! +in cu ea aici, dar nu 'tiu dac! m! interesea6! un asemenea demers. 1 -i mulumesc c! ai +enit a6i, M!rio. -n ceea ce pri+e'te +iitorul, tu e'ti singurul care +a 3ot!rdac! aceast! propunere -i con+ine sau nu. 8! lu!m fiecare 6i pe r"nd de accordB 8imeam c! M!rio +enise doar pentru a1i face pe plac Anei 'i din curio6itate. Din fericire 'tia de a ceea ce f!ceam eu, altfel ar fi fost mult mai ne-ncre6!tor. 5entru cuplu, faptul de a +eni -mpreun! la o consultaie, este de a o +ictorie important!. 5ri+irea lui M!rio 'i -nclinarea afirmati+! din cap -mi spuneau c! e fericit pentru c! eu nu -ncercam s! -l con+ing s! urme6e e4emplul Anei 'i putea s! 3ot!rasc! singur pentru el. Am continuat a'adar. ... C"nd un cuplu are dificult!i cred c! este mai bine s! fie pre6eni am"ndoi partenerii, pentru a putea astfel s! aud +ersiunea fiec!ruia. Astfel, se pot stabili faptele, -ntr1un mod mult mai complet. M!rio, e'ti de acord cu faptul c! familia +oastr! 'i cuplul +ostru ar a+ea ne+oie s! fie -mbun!t!iteB 1 Da, trebuie s! recunosc c! Ana are dreptate. Dar s! nu m! -ntrebi cum am a uns -n aceast! situaie, cred c! s1a -nt"mplat pur 'i simplu. Viaa noastr! s1a sc3imbat at"t de subtil c! nu am -ntre+!6ut nici o sc3imbare. 2u cred c! nu consider aceast! situaie at"t de gra+!, a'a cum crede Ana. 2a a fost Htotdeauna mai -ngri orat! dec"t mine, ad!ug! el 6"mbind cuceritor 'i clipind din oc3i spre soia lui. Mi se pare c! este normal ca, dup! paispre6ece ani de +ia! -mpreun!, lucrurile s! nu mai fie a'a cum erau la -nceput. C"nd compar +iaa mea cu Ana, cu +iaa pe care o a+eam cu prima mea soie, remarc o diferen! important!. 5e =ita nu o mai puteam suporta 'i f!ceam -n a'a fel -nc"t s! lipsesc de acas!. Acum sunt de acord cu ideea s! facem ce+a s! -mbun!t!im relaia, dac! este posibil. 1 2ste foarte bine, M!rio. 8unt fericit! s! aud c! +rei s! -mbun!t!e'ti lucrurile, altfel ar fi fost foarte greu s! g!sim -mpreun! o soluie. C s! -ncep prin a re+i6ui -mpreun! cu +oi noiunea de dragoste ade+!rat!. Acesta e primul scop al -nt"lnirii noastre. 8untei de acordB Am"ndoi mi1au r!spuns da, -n acela'i timp 'i M!rio a

ad!ugat. 1 8e -mplinesc cinci ani de c"nd am urmat cursurile Ascult!1i corpul a'a -nc"t ar fi necesar! o recapitulare. 1 Cu+"ntul dragoste e f!r! -ndoial!, unul dintre cu+intele cele mai des folosite -n lume 'i este folosit -n at"t de multe feluri -nc"t este foarte greu s! -i recuno'ti ade+!rata semnificaie. De aceea muli oameni se -n'al! asupra multor atitudini 'i comportamente pe care le consider! iubire ade+!rat!. 8! -ncerc!m s! punct!m -mpreun! comportamentele 'i felul de a tr!i care sunt cel mai adesea confundate cu iubirea... ...8! -ncepem cu A>2CIIJ02A. 8e crede c! o persoan! plin! de afeciune este plin! de dragoste. C"te persoane nu -'i arat! foarte u'or afeciunea fa! de cei apropiai, -ns! se critic! 'i se umilesc tot timpulB C persoan! care simte mult! afeciune are talentul de a le ar!ta celorlali c"t de mult o afectea6! ei. 5oate folosi di+erse mi loace, precum un cadou, un compliment, s! ofere flori, atingeri c!lduroase, -mbr!i'!ri, pentru ca cel!lalt s! simt! c! este important -n +iaa ei. 8emnele deKafeciune pot fi foarte apreciate de c!tre cei care le primesc, dar nu pot spune -ns! c! persoana care le ofer!, face acest lucru din dragoste ade+!rat!. Dac! persoana care d" aceste semne de afeciune, are cea mai mic! a'teptare, nu este +orba despre un dar din dragoste. mai degrab! a'teapt! s! primeasc! un alt dar -n sc3imb. .. .-n aceast! categorie se pot -nscrie oamenii foarte demonstrati+i. Muli cred c! a fi demonstrati+ este un semn de iubire, c"nd de fapt, -n realitate, a fi demonstrati+, a fi e4presi+, nu are nimic de a face cu dragostea ade+!rat!, este doar o tr!s!tur! de caracter diferit!. ...8e poate -nt"mpla ca o persoan! s! nu spun! niciodat! te iubesc cui+a 'i cu toate acestea s! fie plin! de iubire. 2ste pur 'i simplu incapabil! s! e4prime ceea ce tr!ie'te. 7otu'i, acea persoan! -'i e4prim! iubirea prin alte mi loace. 2 +orba doar despre a le recunoa'te... C s! +edem mai t"r6iu ce -nseamn! iubirea ade+!rat!. ... C persoan! poate simi MI9A fa! de altcine+a, de e4emplu fa! de o persoan! cu un 3andicap. Cei care +!d acea mil! pot crede c! acea persoan! simte iubire pentru persoana cu 3andicap. -ns! mila nu -nseamn! iubire. 2ste o sensibilitate fa! de suferinele sau nefericirile altcui+a. -n general, mila produce suferin! nu doar persoanei care o arata, ci 'i celei care o prime'te. Adeseori, -n mod incon'tient, persoana c!reia i se arat! mila cui+a, crede ca cel!lalt i se consider! superior. Aceasta las! impresia c! nu se descurc! singur! 'i deci, este inferioar!. ... C alt! persoan! poate da do+ad! de un mare D2VC7AM207 pentru cine+a, cre6"nd c! astfel -'i demonstrea6! iubirea. 8e poate ca acel de+otament s! fie moti+at de iubirea ade+!rat!, dar e4ist! multe situaii in care nu este ca6ul. Mui dintre cei foarte de+otai sunt moti+ai mai mult de datorie, de culpabilitate sau de fric!. 8e sacrific! pentru o alt! persoan! sau pentru o cau6! important! pentru ei, -ns! La se sacrifica* -nseamn! de fapt a -mplini +oina altcui+a. De aceea, de foarte multe ori, de+otamentul presupune ca persoana -n cau6! s! uite complet propriile sale ne+oi pentru a le asculta pe ale celuilalt. Jn astfel de comportament nu poate induce dec"t o mulime de a'tept!ri de recunoa'tere 'i, dac! aceste a'tept!ri nu sunt -mplinite, apar emoiile 'i frustr!rile... ...24ist! de asemenea 'i IJ:I=2A 5A8IJ02 care aproape -ntotdeauna este confundat! cu o mare iubire. Adeseori se folose'te e4presia iubire nebun! pentru a descrie o iubire pasional!. A'a a fost ca6ul +ostru, nu1i a'a, la -nceputul relaiei +oastreB 7ermenul descrie foarte bine faptul c! cel -n cau6! aproape c! -'i pierde raiunea. 24ist! o Liubire pasional!* c"nd o persoan! nu se poate simi bine dec"t -n 5re6ena fiinei iubite. 0u poate accepta ca cel!lalt s! fie fericit -n absena ei 'i, mai ales, dac! acesta -'i e4prim! dorina de a face anumite lucruri singur. C astfel de persoan! tr!ie'te doar pentru momentul -n care cel!lalt +a fi l"ng! ea sau -n care -i +a putea au6i +ocea. -l ideeali6ea6! pe cel!lalt, atribuindu1i doar calit!ile care -i con+in. 0u +ede realitatea, adic! defectele acestuia. Acest gen de iubire a distrus multe cupluri, a generat o mulime de probleme profesionale 'i c3iar a ruinat anumite persoane, deoarece oamenii pasionali iau de multe ori deci6ii f!r! s! se g"ndeasc!, pentru a fi c"t mai mult cu obiectul pasiunii lor. Acest tip de iubire nu este o iubire ade+!rat!... ... 0u spun c! nu trebuie s! e4iste iubirea pasional!, pentru a cunoa'te iubirea ade+!rat!. -n realitate, se -nt"mpl! destul de des ca o relaie amoroas! s! fie pasional! la -nceput, -ns! treptat se estompea6! pentru a face fa! iubirii ade+!rate. Cei care cred c! iubirea pasional! este iubirea ade+!rat! a ung s! -l p!r!seasc! pe cel!lalt atunci c"nd pasiunea se stinge, pentru a c!uta o alt! pasiune. Cei care +or s! tr!iasc! o iubire ade+!rat! 'tiu, intuiti+, c! atunci c"nd pasiunea se stinge, se na'te iubirea ade+!rat!... ...C alt! con+ingere eronat! este c! a face dragoste cu cine+a este un semn de iubire ade+!rat!. Credei acest lucruB M!rio a +orbit precipitat. 1 7oat! lumea 'tie c! poi s! faci dragoste f!r! s! fii

-ndr!gostit. 1 7u +orbe'ti -n numele b!rbailor, M!rio, i1am spus eu 6"mbind, 2 ade+!rat c! ma oritatea b!rbailor pot face dragoste f!r! s! fie -ndr!gostii. Ai fi surprins s! afli c"t de multe femei 'i c3iar 'i b!rbai cred -n continuare c! AC7J9 82)JA9 este o do+ad! de dragoste. De e4emplu, c"t de multe fete tinere se -ndr!gostesc nebune'te de b!iatul cu care au acceptat s! fac! dragoste pentru prima oar!. Aceast! credin! se perpetuea6! la femeile adulte, care adeseori, -n urma unei desp!riri, se cred -ndr!gostite de primul b!rbat cu care accept! s! fac! dragoste... ...:!rbaii spun c! e posibil s! faci dragoste f!r! s! iube'ti, dar de c"t de multe ori i1am au6it spun"nd c! nu -neleg c! partenera lor, care spune c! -i iube'te, refu6! s! fac! dragoste cu ei de c"te ori -'i doresc ei. 2i sunt con+in'i c! dou! persoane care se iubesc ar trebui s! +rea tot timpul s! fac! dragoste -mpreun!... ...?i +e6i tu, M!rio, femeile 'i b!rbaii au aceea'i con+ingere, doar c! aceasta nu este e4primat! -n acela'i fel. >emeia face dragoste din dragoste iar b!rbatul face dragoste pentru dragoste. In realitate, se4ul nu are nimic de a face cu dragostea ade+!rat!. Cu toate acestea, a face dragoste atunci c"nd e4ist! o iubire ade+!rat! -ntre dou! persoane, repre6int! o e4perien! de coe6iune 'i e pl!cere e4traordinar!. -ns! cel mai adesea, acest act se face din datorie, din teama de a11 pierde pe cel!lalt, din frica de a nu1i fi pe plac, din ne+oia de atenie, din ne+oia de afeciune, din manipulare sau din frica de reacie sau de +iolen! a celuilalt sau pur 'i simplu pentru a a+ea o sen6aie fi6ic! de pl!cere sau de putere... ...24ist! e asemenea 'i un CCM5C=7AM207 5C828IV care adeseori se confund! cu iubirea. 24ist! di+erse feluri de a e4prima posesiunea. Atitudinea cea mai frec+ent! este de a +rea cu orice pre fericirea celor pe care -i iubim. 8unt sigur! c! +! recunoa'tei -n aceast! definiie, deoarece ma oritatea oamenilor confund! acest lucru cu iubirea ade+!rat!. ...0u +reau s! spun c! trebuie s! fim indifereni fa! de cei dragi 'i c! nu trebuie s! ne pese de fericirea sau de nefericirea lor. Vorbesc mai ales despre acele persoane care nu pot fi fericite dac! unul dintre apropiaii lor este nefericit. Acest lucru se -nt"mpl! foarte des -ntre copii 'i p!rini 'i -ntre parteneri. C persoan! poate s! simt! compasiune 'i s!1i a ute pe cei care sufer!, -ns! dac! sufer! -mpreun! cu ei iar acest lucru -i afectea6! propria fericire, nu este din cau6a iubirii pe care o simte pentru ei. Ci din cau6a atitudinii sale posesi+e 'i din frica de a pierde iubirea celuilalt. Ana m! pri+ea intens 'i p!rea s! accepte cu greu ceea ce spusesem eu. 1 5"n! acum am fost de acord cu tot ce ai spus, dar cred c! este imposibil s! fii fericit atunci c"nd -i +e6i pe cei pe care -i iube'ti, nefericii. Cuno'ti multe persoane care reu'esc acest lucruB 1 5entru a reu'i, trebuie s! fim mai -nt"i con'tieni 'i s! recunoa'tem c! nimeni pe lumea aceasta nu poate face pe altcine+a fericit, iar fericirea nu poate +eni dec"t din interiorul fiec!ruia. =eacia pe care o ai tu, Ana, se datorea6! faptului c! treci de la o e4trem! la alta. Cre6i c! dac! cine+a este fericit, c3iar dac! partenerul lui nu este, acest lucru se datorea6! faptului c! este indiferentB 1 :ine-neles, ce altce+a ar putea fi dec"t I0DI>2=20IMB 1 2ste obser+aie 'i responsabilitate. -i reamintesc c! a fi responsabil -nseamn! a1i asuma consecinele alegerilor pe care le faci 'i s! -i la'i pe alii s! -'i asume consecinele propriilor lor deci6ii. Dac! soul t!u, unul dintre p!rinii t!i sau unul dintre copiii t!i decide s! nu fie fericit, trebuie s! -'i asume consecinele. Dac! tu nu e'ti fericit! din cau6a 3ot!r"rii lui, atunci e'ti pe cale s! -i asumi consecinele alegerii celuilalt. ?tiu c! noiunea de responsabilitate este foarte greu de asumat, de c!tre ma oritatea oamenilor 'i +om mai +orbi de mai multe ori despre ea. De+enind din ce -n ce mai responsabil, +ei +edea c! e4ist! o cale de mi loc -ntre a te considera responsabil de fericirea altuia 'i a fi indiferent. ...8puneam deci c! o persoan! foarte posesi+!, c3iar geloas!, este con+ins! c! astfel -'i e4prima iubirea fa! de cel!lalt. Cum poi recunoa'te un astfel de comportament c"nd este +orba despre un partener, un p!rinte sau un copilB ...Acea persoan! +rea -ntotdeauna s! 'tie ce face fiina iubit!, ce g"nde'te, unde este, pe scurt, s! 'tie totul despre cel!lalt. 2ste o relaie de control. 5ersoana -n cau6! este -n stare s! foloseasc! toate

mi loacele pentru a obine atenia 'i pre6ena celuilalt. s! amenine, s! fore6e, s! se pl"ng!, s! fac! mutre, s! se -mboln!+easc!, s! aib! un accident, s! se arate slab!, s! oace teatru, s! lingu'easc!, s! spione6e, s! scotoceasc! -n lucrurile personale ale celuilalt etc. ...Cricare ar fi mi locul folosit, aceast! persoan! este con+ins! c! iube'te at"t de mult -nc"t -l a ut! pe cel!lalt 'i c! totul este permis, -n 3umele iubirii. De altfel, spune foarte des. *M! port astfel pentru ca te iubesc*, *A3, dac! nu te1a' iubi at"t de mult. 7u m! faci s! m! port astfel.* Acest gen de persoane -'i asum! rar responsabilit!ile, sunt mai degrab! tentate s! -l acu6e pe celalalt de nefericirea lor, deoarece fericirea lor depinde de cel!lalt... 8pun"nd acestea, am +!6ut1o pe Ana ro'iind, -'i cobor- pri+irea 'i, din ce -n ce mai sting3erit!, s1a aplecat s! scotoceasc! -n geanta ei a'e6at! pe os. A scos o batist! 'i s1a pref!cut c! -'i sufl! nasul. M!rio p!rea s! nu -'i dea seama de disconfortul ei, asculta atent ceea ce spuneam eu. ?i, -n cele din urm!, e4ist! IJ:I=2A AD2VM=A7M, necondiionat!, care poate fi e4primat! -ntr1un mod general, pentru toate formele de iubite. >ie c! e +orba despre iubirea de sine, iubirea paternal!, maternal!, fratemal!, intim! sau amical!, iubirea necondiionat! se e4prim! -n acela'i mod. 24ist! mai multe moduri de a recunoa'te aceast! iubire. IUBIREA DE SINE N A1mi acorda dreptul de a fceea ce sunt, -n fiecare moment, c3iar dac! nu sunt ceea ce +reau s! fiu Ode e4emplu. s! fiu ner!bd!tor, mincinos etc.P N 8!1mi accept diferenele fa! de ceilali, f!r! nici o udecat!. N 8! fiu -n stare s! -mi fac pe plac, c3iar dac! cred c! nu merit acest lucru. N 8! -mi acord dreptul de a fi uman Oe4. 8! am temeri, sl!biciuni, limiteP. N 8! -mi reamintesc c! tot ceea ce tr!im este o e4perien!. 0u o eroare, lucru care e+it! udecata. N 8! -mi las inima s! 3ot!rasc! -n loc s! in cont de noiunea de bine 'i de r!u, sugerat! de ceilali. N 8! -n+! din fiecare e4perien!, -n Ioc s! m! condamn. N 8! -mi ascult ne+oia, c3iar dac! ceilali m! sf!tuiesc s! fac altfel. N 8! -mi fie bine c3iar dac! nu r!spund propriilor mele a'tept!ri sau dac! nu -mi in promisiunea fa! de mine -nsumi sau fa! de ceilali. N 8! obser+ ceea ce se -nt"mpl! c3iar dac! e4ist! o mic! +oce interioar! care nu este de acord. N 8! -mi reamintesc c! nimeni nu se poate ocupa de fericirea mea, c! eu sunt singura persoan! responsabil! pentru ceea ce mi se -nt"mpl!. IUBIREA FA DE CEI A I N 8! le acord dreptul s! fie ceea ce sunt, -n fiecare moment, mai ales atunci c"nd nu sunt a'a cum a' +rea eu s! fie Oe4. cel!lalt e lene' sau negati+istP. N 8! accept diferena celorlali f!r! s! -i udec N 8! dau sfaturi celorlali f!r! s! a'tept nimic -n sc3imb 8! le acord dreptul de a fi umani Ode e4. 8! aib! frici, sl!biciuni, limiteP N 8! le permit s! decid! singuri, mai ales atunci c"nd cred c! este +orba despre o deci6ie inacceptabil!. N 8! -mi reamintesc c! fiecare persoan! are ne+oie s" tr!iasc! e4periene diferite, -n funcie de propriul s!u plan de +ia!. N 8! -i las s! -'i tr!iasc! e4perienele 'i s! -'i asume consecinele. N 8! formule6 cereri f!r! a'tept!ri Ode e4. 8! 'tiu c! sunt iubit, c3iar dac! cel!lalt -mi spune nuP. N 8! in cont de faptul c! o a'teptare este legitim! doar atunci c"nd e4ist! o -nelegere clar! -ntre doua persoane. N 8! -i obser+ pe ceilali, mai degrab! dec"t s! -i udec sau s! -i critic. N 8! in minte c! nu pot face pe altcine+a fericit. acesta este singurul responsabil de fericirea lui. 2ste interesant faptul c! multe persoane cred c! definiia pe care am dat1o iubirii ade+!rate este de fapt definiia egoismului. 8unt con+in'i c! a te g"ndi la tine -nainte de a te g"ndi la ceilali -nseamn! 2QCI8M. Dac! 'i +oi credei la fel, a' +rea s! preci6e6 faptul c! a fi egoist -nseamn! a +rea ca cel!lalt s! se ocupe de ne+oile noastre, -nainte de ne+oile lui, s! iei ce+a asupra ta, -n detrimentul celuilalt, s!

cre6i c! ceilali sunt responsabili de propria ta fericire, este deci e4act contrariul iubirii ade+!rate. 1 Ana, ai putea s! -mi dai un e4emplu, c"nd l1ai acu6at pe M!rio de egoismB 2ste foarte u'or, r!spunse repede Ana. Jneori mi se pare c! este foarte egoist, mai ales c"nd termin! ser+iciul mai de+reme. 2u a ung acas! pe la 'apte seara, obosit! dup! o 6i de munc! 'i o or! de stat -n metrou 'i -n autobu6. 9ucre6 -n centru, -ntr1un maga6in de 3aine pentru copii 'i stau -n picioare aproape toat! 6iua. 5rimul lucru pe care mi11 spune M!rio c"nd a ung acas! este. .)i-e foarte foame% )ai dureaz mu"t p$n e gata m$ncarea?" -i poi imagina frustrarea meaB 2l e cel care merge cu ma'ina noastr! la ser+iciu. Jneori a unge 'i cu dou! ore -naintea mea acas! 'i nici m!car nu preg!te'te masa; Cred c! ceea ce m! ener+ea6! cel mai mult este c! m! -ntreab! acest lucru -nainte de a1mi spune bun! seara 'i de a m! -ntreba dac! am a+ut o 6i bun!. 1 Dar, scumpa mea, inter+eni M!rio, 'tii c! am ne+oie de ma'in! -n timpul 6ilei, fiindc! am multe drumuri de f!cut. In plus, nu1mi place deloc s! g!tesc. 0ici m!car nu 'tiu s! g!tesc. ?i c"nd termin munca, la ora 16, e pentru c! am -nceput dimineaa foarte de+reme. C"nd a ung acas! sunt obosit. 0u 'tiu de ce te pl"ngi, nici m!car nu ai ne+oie s! munce'ti. Ii1am spus de mai multe ori c! am un salariu foarte bun, care e suficient pentru toat! familia. 7u insi'ti s! mergi la munc!. 1 ?tii c! a' -nnebuni dac! a' sta toat! 6iua acas!. 5entru mine e important! munca mea. Cricum, tot timpul -i g!se'ti scu6e ca eu s! fiu ser+itoarea ta. Cricine poate s! g!teasc! ce+a. 0u -i cer un festin. C simpl! omlet! ar fi foarte bun!. Cricum n1o s! m! faci s! cred c! nu e'ti -n stare s! spargi c"te+a ou! -ntr1o tigaie cu ulei fierbinte. 2'ti un b!rbat inteligent 'i iscusit. 8unt sigur! c! dac! ai +rea, ai putea foarte bine s! -n+ei s! g!te'ti puin. i ascu"tam i i pri eam cum se nfruntau i mi imaginam c acest gen de scen se nt$mp"a foarte des% /reau o(inui!i cu asta% /arc uitaser c sunt i eu aco"o% &m tuit zgomotos pentru a "e aduce aminte c eram aco"o% &u tcut i s-au uitat ta mine ncurca!i% &m iz(ucnit n r$s i ei s-au ca"mat% &poi ncet au nceput s$ r$d i ei - >aptul de a +! asculta 'i de a +! pri+i m! a ut! mult s! simt ce se -nt"mpl! intre +oi doi. 7ot ceea ce am cerut, este un e4emplu de egoism. 8e pare c! am atins o coard! sensibil!, nu1i a'a AnaB Acum, M!rio, este r"ndul t!u s! -mi dai un e4emplu de egoism din partea Anei. 1 Am o mulime de e4emple. Jite unul. -mi cere tot timpul s! o sun dac! a ung mai t"r6iu acas!. 7ot timpul +rea s! 'tie unde sunt, la ce or! m! -ntorc, cu cine sunt 'i asta m! ener+ea6!. >ac apro+i6ionarea pentru un maga6in mare 'i am o mulime de responsabilit!i. Mi se -nt"mpl! des s! in+it un client s! bem un pa3ar sau s! lu!m masa -mpreun!. Astfel pot s! -nc3ei mai bine unele afaceri. Ana se pl"nge c! nu m! g"ndesc la ea. Crede c! clienii mei sunt mai importani dec"t ea 'i c"nd a ung acas! e sup!rat!. Cred c! se g"nde'te doar la ea. Ar trebui s! aprecie6e toat! munca pe care o fac pentru a aduce un salariu bun acas!. M1am cam s!turat de asta; /e msur ce or(ea, era tot mai emoti i roea, " pri eam, artndu-i c primeam ceea ce spunea i respiram ad$nc, pentru a face i e" "a fe" i a se ca"ma% &na, se pregtea s riposteze, m-a pri it, i-a ndreptat spate"e i a respirat i ea adnc% & reuit s se contro"eze i nu a spus nimic, dar sim!eam c a ea mu"te de spus% 1 Conform definiiei pe care am dat1o mai de+reme, credei c! ceea ce considerai +oi a fi egoism, este cu ade+!ratB 81au pri it unu" pe a"tu", netiind prea (ine ce s rspund, mi ddeam seama c continuau s cread c ce""a"t era egoist 1 =epet, a fi egoist -nseamn! a1i lua celuilalt ce+a, pentru propria noastr! pl!cere. A crede c! cel!lalt trebuie s! se ocupe de propriile noastre ne+oi. -n ca6ul t!u, Ana, tu +rei ca M!rio s! se ocupe de ne+oia ta de a a unge acas! 'i a g!si o m"ncare bun! pe mas!. Deci, nu M!rio este egoist -n aceast! situaieR pentru c! tu ai a'tept!ri fa! de el. 2l nu -i ia nimic. pur 'i simplu nu -i ofer! ceea ce +rei tu. Iar tu +rei s!1i r!pe'ti lui

M!rio timpul lui de odi3n! acas!... ...?tii, fiecare are dreptul de a face mai multe cereri 'i de a a+ea a'tept!ri, dar asta nu -nseamn! c! celalalt este obligat s! spun! da. C"nd am -neles c! nu suntem obligai s! -ndeplinim a'tept!rile 'i cererile celorlali, accept!m mai u'or c"nd ceilali ne spun nu. -n plus, dac! accept!m faptul c! nu am +enit pe lume pentru a r!spunde a'tept!rilor celorlali, acest lucru ne a ut! s! ne ocup!m de propriile noastre ne+oi. Aceasta este IJ:I=2A D2 8I02. Dac!, pentru a r!spunde a'tept!rilor noastre, a+em ne+oie de altcine+a, trebuie s! 'tim c! cel!lalt nu este ne+oit s! ne r!spund!. 0oi suntem cei care trebuie s! g!sim un mi loc de a ne -mplini ne+oile. -n ca6ul t!u, Ana, ceea ce -i dore'ti este s! ai m"ncarea preg!tit! atunci c"nd a ungi acas!. 24prim!1i clar aceast! cerere -n faa lui M!rio, iar dac! el spune da, este posibil s! preg!teasc! singur masa sau s! comande ce+a gata preg!tit. 8au poate s! spun! nu, dar s! ii minte c! spune nu cererii tale 'i nu ie... ...Iar tu M!rio, -i dai seama c! ai ni'te a'tept!ri fa! de AnaB Ai +rea ca ea s! fie bine dispus!, indiferent care ar fi deci6ia pe care o iei tu sau ora la care a ungi acas!. Ai dreptul s! -i e4primi aceast! cerere, dar repet, ea nu este obligat! s! spun! da. -i dai seama c! este dincolo de posibilit!ile ei s! r!spund! dorinei tale, a'a cum este dincolo de limitele tale s! -i -mpline'ti dorina de a preg!ti masa de sear!B Deci, s! nu uitai c! -ntotdeauna, persoana care +rea ca cel!lalt s! r!spund! la dorina ei este cea egoist!. Cel!lalt, spun"nd nu, nu face dec"t s!1'i e4prime propriile ne+oi sau propriile limite. Cricum, cred c! +1ai dat seama am"ndoi c!, -n general, atunci c"nd unul -l acu6! pe cel!lalt de egoism, de obicei este +orba despre o lips! de comunicare foarte clar!. Vom a+ea oca6ia s! mai +orbim despre acest lucru 'i -n -nt"lnirile noastre +iitoare... ...?tii de ce e4ist! at"t de muli oameni care -l consider! pe cel!lalt egoist, c"nd acesta nu r!spunde propriilor lor ne+oiB Deoarece confund! IJ:I=2A cu 59MC2=2A. De fapt, pl!cerea nu -nseamn! iubire. 2ste o noiune foarte important! ce trebuie reamintit!. -n cele dou! e4emple pe care mi le1ai dat, ai obser+at c! comportamentul unuia nu este pe placul celuilaltB -n acest lucru const! ne-nelegerea. A pl!cea poate -nsemna pur 'i simplu a face pe plac celuilalt 'i -ntotdeauna este -n leg!tur! cu a a ea 'i cu a face, nu cu a fi% 2ste gre'it s! credei c! cei care +! iubesc +or a+ea -ntotdeauna c3ef s! +! fac! pe plac atunci c"nd +rei +oi. Cei care continu! sa cread! acest lucru +or a+ea parte de multe de6am!giri, de frustr!ri 'i de furie in +iaa lor... ...De asemenea, confu6ia -ntre a pl!cea 'i a iubi -i -mpiedic! pe oameni s! accepte criticile. C"nd unul dintre +oi doi -i spune celuilalt c! nu -i place felul -n care se comport!, g"nde'te, +orbe'te, se -mbrac! etc. nu -i spune celuilalt c! nu S iube'te. -i spune pur 'i simplu c! cel!lalt nu -i place In acel moment. V! dai seama c"t de important este s! accepi c! este IM5C8I:I9 s! le fii pe plac tuturor celor apropiaiB Cei care se str!duie s! fac! acest lucru dau do+ad! de o mare Hps! de iubire fa! de ei -n'i'i, lucru care are drept consecin! faptul c! pun la -ndoial! ideea c! ceilali i1ar putea iubi cu ade+!rat... ...Iar acum, Ana, te simi preg!tit! s! ii spui lui M!rio problema despre care mi1ai +orbit s!pt!m"na trecut!B Ai reu'it s! faci ceea ce i1am sugeratB &na a roit din nou, i str$ngea m$ini"e, m0a pri it, apoi "-a pri it pe )rio care prea s se ntre(e ce se nt$mp"% & scos un oftat profound i mi-a zis+ 1 2 momentul s! iau taurul de coarne 'i s! fac fa! situaiei. 8unt at"t de fericit! c! M!rio a acceptat s! +in! cu mine a6i, -nc"t +oi profita de acest lucru. 5entru a1i r!spunde la -ntrebare, 9ise, da, am fost la mama, dup! cum mi1ai sugerat, iar ea a fost surprins! de -ntreb!rile mele. Mi1a spus c! prefer! s! nu +orbeasc! despre astfel de lucruri 'i c! -i place s! +ad! partea po6iti+! a lucrurilor. C"nd am plecat de la ea, mi1a spus c! se +a g"ndi totu'i la -ntreb!rile mele dac! acest lucru m! +a a uta -n demersul meu. 2a crede c! a urma o terapie este un lucru pentru cei care au probleme serioase 'i a fost surprins! c"nd i1am +orbit despre ceea ce fac eu. Cu toate acestea, m1a ascultat atent c"nd i1am -mp!rt!'it unele lucruri despre care am +orbit cu tine. Cred c! s1a desc3is o porti! pentru ea 'i c! data +iitoare c"nd o +oi +edea +a fi mai u'or s! comunic!m... ...Mi1ai sugerat, de asemenea, s! +orbesc 'i cu M!rio, dar nu am fost -n stare s! -i +orbesc despre acele lucruri pe care i le1am m!rturisit ie. M! simt mai confortabil s! fac acest lucru -n pre6ena ta, asta -mi d! cura . ntorc$ndu-se spre )rio, a inspirat ad$nc, a oftat pre"ung i t1a mrturisit c i este team c e" ar putea a ea o re"a!ie cu o a"t femeie i frica ei c e" n-o mai iu(ete i c o a prsi 1or(ea att de repede nc$t e" o ruga s mai repete ce a spus% 2e"u" n care or(ea m fcea s cred c e*ersase nainte n minte, de mai mu"te ori, p$n cnd a reuit s-i mrturiseasc so!u"ui ei acest "ucru i de aceea or(ea at$t de repede% De a"tfe", e" i-a rspuns+ - 2'ti bolna+!B Cum poi s! cre6i a'a ce+a despre mineB 8unt at"t de oboist, -nc"t o a+entur! ar fi

ultimul lucru de care a' a+ea ne+oie. Dac! -nc! nu 'tii c! te iubesc, m! simt -ntr1ade+!r descura at. 0u mai 'tiu ce s! fac. 5arc! ar fi ce+a care m! roade. 8per totu'i s! nu fie +orba despre un cancer. -mi e fric! s! merg la medic, at"t de speriat sunt c! ar putea s! ma anune ce+a gra+... 5ri+indu1m!, el continu!. ...0u1mi +ine s! cred ce imaginaie bogat! a+ei +oi, femeile. De ce +! facei at"t de mult r!uB Ana, de c"nd cre6i c! eu te -n'elB I-am "sat s or(easc ntre ei c$te a minute, apoi am auzit-o pe &na spunndu-i c rea s i mprteasc un secret important, pe care nu mai rea s " pstreze doar pentru ea% I-a msturisit c a rmas nsrcinat n mod inten!ionat, pentru ca e" s o prseasc pe so!ia "ui% E" a pri it-o i pe fa!a "ui se citeau o mie de e*presii+ uimire, furie, triste!e i din nou furie% /an "a urm i-a rspuns+ 1 ?i +oiai s! -mi ascun6i acest lucru, toat! +iaaB Cum ai putut s! tr!ie'ti cu mine -n tot acest timp, -ndr!6nind s! m! acu6i pe mine, c! te1am minitB 2ste incredibil; -i dai seama c! ceea ce ai f!cut tu este mult mai r!u de ceea ce a' fi putut face euB -n ca6ul t!u, era +orba despre o minciun! intenionat!, dar -n ca6ul meu, nu eu eram cel care te minea, ci tu -i imaginai tot felul de lucruri. Cum +oi putea s! mai am -ncredere -n ea, -n +iitor, ad!ug! el, uit"ndu1se la mine. 1 Vrei s! te a ut s! +e6i acest incident cu oc3ii inimiiB 5"n! la urm! acesta este scopul +i6itei +oastre. s! -n+!ai s! iubii mai mult 'i mai ales -ntr1un fel mai firesc 'i mai pl!cut. 0u1i a'aB 1 7e ascult, dar +reau s! preci6e6 c! dac! +ei ine cu ea, nu o s! te mai ascult. 8unt at"t de furios -nc"t nu 'tiu dac! sunt preg!tit s!1i ascult sfaturile, 9ise, ad!ug! el cu mult! intensitate. Apoi s1a -ntors spre Ana, cu ma4ilarele crispate 'i i1a spus printre dini. 1 Ai f!cut bine c! mi1ai m!rturisit toate acestea -n pre6ena lui 9ise, deoarece, dac! am fi fost singuri, nu a' mai fi fost at"t de reinut. &na i "s capu" n 3os, fr s spun nimic% 1 M!rio, pentru a putea -ncepe, este important s! -i acor6i dreptul de a fi furios. Acest lucru face parte din etapele de acceptare. 2ste absolut normal 'i uman s! tr!ie'ti emoii 5uternice atunci c"nd una din r!nile noastre este atins!. 5rime'te aceast! furie 'i nu -i purta pic! pentru c! o tr!ie'ti. 5entru a o obser+a mai bine, ai putea s! -mi spui, unde o simi, la ni+el fi6icB 1 C simt peste tot -n abdomen 'i -n brae. -mi +ine s! lo+esc pe cine+a sau ce+a. 1 Acum +i6uali6ea61o 'i spune1i c! -i +ei face loc. Acord!1i timp s! se absoarb! 'i s! se a'e6e -n corpul t!u. -n realitate, de'i o simi -n corpul t!u fi6ic, este doar un semn a ceea ce tr!ie'ti -n corpul t!u emoional 'i mental. C obser+aie atent! ine cont de cele trei ni+eluri ale corpului. 8! +edem acum ce se -nt"mpl! la ni+el mental. C acu6i pe Ana pentru c! te1a minit. 9a -nceputul relaiei +oastre, ai -ntrebat1o dac! a r!mas intenionat -ns!rcinat!B 0uB Atunci nu te1a minit cu ade+!rat. Doar a omis s! -i spun! acest lucru. A'teapt! puin, -nainte s!1mi r!spun6i. 9as!1m! s! -i e4plic ce -nseamn! o minciun!. Apoi poi s! -mi pui -ntreb!ri. Minciuna este lipsa de coeren! -ntre ceea ce spune, g"nde'te, simte 'i face o persoan!. 0imeni pe lume nu este obligat s!1'i m!rturiseasc! secretele sau g"ndurile, oricui. Dac! tu ai fi -ntrebat1o pe Ana acest lucru, iar ea i1ar fi r!spuns nu, atunci ar fi fost o minciun!. 1 ?tiam c! o s!1i ii ei partea. 8unt de acord c! nimeni nu este obligat s! spun! totul, -ns! secretul ei m! pri+ea 'i pe mine direct 'i ar fi trebuit s! -mi +orbeasc! despre acest lucru. 1 8unt de acord cu tine, c! ar fi fost mai bine s! -i spun! totul -nc! de la -nceput. 5entru a a+ea o +ia! intim! frumoas!, a -ndr!6ni s! -mp!rt!'e'ti totul cu partenerul t!u este un lucru e4celent. 5artenerul nostru ar trebui s! fie cel mai bun prieten al nostru 'i nu ar trebui s! ne fie team! s! -i de6+!luim sentimentele noastre cele mai profunde. Dar 'tii, la fel de bine ca mine c! uneori frica ne

-mpiedic! s! acion!m a'a cum am +rea noi. 0u pot s! m! abin s! nu -i m!rturisesc ceea ce am obser+at adineauri c"nd spuneai c! -i este team! c! ai cancer 'i de aceea nu +rei s! mergi la medic. I1 ai -mp!rt!'it Anei ceea ce simiB 1 0u, nu i1am spus niciodat!, dar nu este acela'i lucru. Asta nu o pri+e'te pe ea direct, e +orba despre corpul meu, p"n! ia urm!. Ana se sup!r! 'i -i r!spunse. 1 Ai tupeu s! spui a'a ce+a, c! nu m! pri+e'te pe mine direct. -n tot acest timp am tr!it -n nelini'te. 0u mai 'tiu ce s! cred despre c!snicia noastr!. 0u mai e'ti acela'i ca alt!dat!, fa! de mine 'i fa! de copii. 0u sunt singura care -mi fac gri i. 7oi cei care te iubesc sunt -ngri orai -n ceea ce te pri+e'te. ?i ad!ug! suspin"nd. 1 0u1i folose'te la nimic s! m! sup!r. -mi dau seama c! e'ti la fel ca mine. -i era prea fric! s!1i -mp!rt!'e'ti -ngri orarea. 1 -i dai seama, M!rio, de faptul c! nu ai minit1o pe Ana, ci doar ai omis s! -i +orbe'ti despre cau6a fricii taleB >rica ta de a afla c! ai putea a+ea o boal! mortal! este foarte ustificat!, a'a cum este legitim! 'i teama Anei de a nu o abandona. ?tim c! aceste temeri pro+in din imaginarul nostru 'i c! sunt 'i c! de obicei sunt ne ustificate, dar cu toate acestea e4ist!. 0u ne folose'te la nimic s! le neg!m. 5rin urmare, ceea ce are fiecare dintre +oi de f!cut acum, este s! -'i acorde dreptul de a fi uman 'i de a1i fi fric!. A 'ti s! prime'ti o fric! este ca un balsam. Jn balsam cu ade+!rat magic. Cbser+ai felul -n care acceptarea ne a ut! s! +edem diferit aceea'i situaie, prin oc3ii iubiriiB &na a ea "acrimi n oc'i i un z$m(et pe (uze% O simt e"i(erat pentru c a ndrznit s se destinuie% )rio, cu pri irea n pm$nt, respira adnc i " sim!eam cum treptat se re"a*a, se destindea% )-a pri it i mi-a spus ncet+ 1 7rebuie s! m!rturisesc, 9ise, c! acum m! simt mai bine. 0u mai simt acea durere -n brae, ci doar la ni+elul pieptului, deocamdat!. Dar de a respir mai bine, deci e un semn bun, nuB Acum -neleg mai bine de ce Ana -mi punea at"t de multe -ntreb!ri despre plec!rile 'i sosirile mele. 0u reu'eam s! -neleg de ce +oia s! afle totul. Voia s! gestione6e 'i s! controle6e totul -n +iaa mea. Acum ce putem face cu toate acesteaB V! sugere6 s! +erificai dac! +i s1a -nt"mplat s! ascundei anumite lucruri, fa! de p!rintele +ostru de se4 opus, c"nd erai copii. De obicei, c"nd apare o situaie nepl!cut! -n +iaa noastr! de adult, acest lucru se -nt"mpl! pentru a ne atrage atenia asupra a ce+a ce nu a fost acceptat c"nd eram copii. 2ste foarte posibil ca +oi s! fi ascuns ce+a, s! nu +! fi acceptat -n acea situaie 'i s! +! simii +ino+ai. 5robabil c! l1ai acu6at 5e acel p!rinte c! +1a minit la un moment dat sau c! 'i1a nuntit partenerul. 0u +! cer s! -mi spunei ast!6i. Q"ndii1+! mai mult la acest lucru 'i dac! se poate, +orbii cu p!rinii +o'tri. Apoi +om +orbi despre asta -n timpul urm!toarei +oastre +i6ite. 1 5entru a -nc3eia -nt"lnirea de a6i, s! 'tii c! este absolut normal, pentru ma oritatea dintre noi, s! a+em o percepie gre'it! despre dragostea ade+!rat!, deoarece p!rinii sau profesorii no'tri nu ne1au -n+!at acest lucru... ...5"n! la urm!, definiia iubirii ade+!rate poate fi re6umat! prin cu+"ntul ACC257A=2 -n totul. a se accepta pe sine 'i a1i accepta pe ceilali -n orice e4perien! a +ieii, c3iar dac! noi nu suntem de acord, c3iar dac! acest lucru nu coincide cu ceea ce am -n+!at noi. 0oiunea de acceptare este o noiune spiritual! -n timp ce a fi de acord 1 a a+ea aceea'i opinie, este o noiune mental!. De aceea ego1ul nostru nu +rea s! accepte pe cine+a sau ce+a dec"t dac! este de acord cu acea persoan! sau cu acea situaie. ...V! las un scurt re6umat al definiiei iubirii de sine 'i a iubirii pentru ceilali, despre care +1am +orbit ast!6i. V! sugere6 s! o reluai c"t de des se poate, pentru a asimila pe deplin aceast! noiune.

De reinut din acest capitol!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

N

Ma oritatea oamenilor se -n'eal! asupra mai multor atitudini 'i comportamente pe care le consider! dragoste ade+!rat!. afeciunea, mila, de+otamentul, iubirea1 pasional!, comportamentul posesi+, egoismul 'i a1i face pe plac celuilalt. N Dac! persoana care ofer! semne de afeciune are cea mai mic! a'teptare, atunci nu este +orba despre un dar din dragoste. ci despre o a'teptare de a primi ce+a -n sc3imb, de la cel!lalt. 8e poate -nt"mpla ca de+otamentul s! fie moti+ate de iubirea ade+!rat!, dar e4ist! multe situaii -n care nu se -nt"mpl! acest lucru. N Cei care +or s! tr!iasc! o iubire ade+!rat! +or 'ti intuiti+ c! -n momentul -n care pasiunea se diminuea6! atunci apare iubirea ade+!rat!. N >emeia face dragoste din dragoste 'i b!rbatul face dragoste pentru dragoste... N 0imeni nu poate face fericit pe altcine+a, fericirea nu poate +eni dec"t din interiorul nostru. N A fi responsabil -nseamn! a ne asuma consecinele pentru alegerile noastre 'i a1i l!sa pe ceilali s!1'i asume consecinele pentru deci6iile lor. N >ie c! este +orba despre iubirea de sine, iubirea de mam! sau de tat!, de frate, intim! sau amical!, iubirea necondiionat! se e4prim! -n acela'i fel. N A fi egoist -nseamn! s! +rei ca cel!lalt s! se ocupe de ne+oile tale -nainte de a se ocupa de a le sale, -nseamn! a lua ce+a pentru tine, -n detrimental celuilalt, a crede c! ceilali sunt responsabili e fericirea ta. 2ste contrariul iubirii ade+!rate. A fi egoist -nseamn! a lua ce+a celuilalt, pentru propria noastr! pl!cere. N A+em dreptul s! e4prim!m numeroase cereri 'i s! a+em a'tept!ri, -ns! acest lucru nu -nseamn! c! cel!lalt este obligat s! spun! da. N 2ste gre'it s! credem c! cei care ne iubesc +or a+ea -ntotdeauna c3ef s! ne fac! pe plac atunci c"nd +rem noi. Cei care +or s! continue s! cread! -n acest lucru +or a+ea parte de multe de6am!giri, frustr!ri 'i furie -n +ia!. N 2ste imposibil s! le fii -ntotdeauna pe plac celor apropiai. Cei care -ncearc! s! fac! acest lucru dau do+ad! de o mare lips! de iubire de sine, lucru care +a a+ea drept consecin! faptul c! +or pune la -ndoial! iubirea ade+!rat! a acelorlali. N 5ersoana care +rea ca cel!lalt s!1i r!spund! propriilor ei dorine, este cea egoist!. Cel!lalt, spun"nd nu, nu face dec"t s!1'i e4prime propriile lui ne+oi sau limite.
N

C minciun! se recunoa'te prin incoerena dintre ceea ce spune, g"nde'te, simte 'i face o persoan!. 0imeni nu este obligat s! -'i de6+!luie secretele sau g"ndurile altcui+a, oricine ar fi acea persoan!. 5entru a de6+olta o relaie intim! mai bun!, un aspect i"portant este s! -ndr!6ne'ti s! -mp!rt!'e'ti totul cu partenerul t!u. Acesta ar trebui s! fie cel mai bun prieten al t!u 'i nu ar trebui s! -i fie fric! s! -i de6+!lui sentimentele tale cele mai profunde. Atunci c"nd -n +iaa noastr! de adult apare o situaie nepl!cut!, acest lucru se -nt"mpl! pentru a ne atrage atenia asupra unei situaii care nu a fost acceptat! -n copil!rie. Capitolul III

Acceptarea ale#erilor celor apropiai

1 :un! 6iua, Ana 'i M!rio. 8unt fericit! s! +! re+!d. Ai a+ut o s!pt!m"n! bun!B Au fost sc3imb!ri po6it+e -n relaia +oastr!, -n urma discuiilor pe care le1am a+ut s!pt!m"na trecut!B 1 Da, r!spunse Ana. De mai multe ori, ne1am dat seama c! atunci c"nd unul dintre noi tr!ia o emoie, era pentru c! a+eam a'tept!ri unul fa! de cel!lalt. De fiecare dat! c"nd ap!rea o astfel de situaie, ne obser+am 'i e4clamam *a'teptare*, apoi i6bucneam -n r"s. 5entru noi acest lucru este o -mbun!t!ire important!; Dar, spune1ne, 9ise, de ce a+em at"t de multe a'tept!riB A'a se -nt"mpl! -n toate cuplurileB 1 8untei siguri c! nu 'tii r!spunsul la -ntrebarea aceastaB =ecitii definiia iubirii ade+!rate 'i

+edei dac! +ei reu'i s! g!sii r!spunsul. I-am "sat s mai parcurg o dat te*tu" despre iu(irea ade rat i primu" care a gsit rspunsu" a fost )rio% 1 Am g!sit fra6a care se refer! la a'tept!ri. O ateptare nu este 3ustificat dec$t atunci cnd e*ist o n!e"egere c"ar ntre dou persoane% 2 ade+!rat c! -ntre noi nu e4istau -nelegeri clare. -i aminte'ti, Ana, atunci c"nd te1am criticat deoarece nu +oiai s! -mi calci c!ma'a de care a+eam ne+oieB Mi1ai r!spuns strig"nd c! nu e'ti ser+itoarea mea 'i mi1ai sugerat s! o calc singur; 1 Dup! o um!tate de or! M!rio a fost cel care 'i1a dat seama c! de fapt era +orba despre o a'teptare a lui fa! de mine1'i c3iar 'i1a cerut scu6e. M1a emoionat mult acest lucru, a spus Ana, pri+indu11 cu dragoste. De fapt, e ade+!rat c! nu -i promisesem s! calc acea c!ma'! p"n! miercuri. 2u m! ocup mereu de c!lcat, dar calc doar c"te+a lucruri o dat!, fiindc! nu -mi place a'a de mult s! fac acest lucru. 1 8! continu!m s! +orbim despre a'tept!ri. Ana, spuneai c! tu e'ti cea care se ocup! de c!lcat. 9a -nceputul c!sniciei +oastre, i1ai luat anga amentul, fa! de M!rio s! -ndeplie'ti aceast! munc! p"n! la sf"r'itul +ieii sau a de+enit o obi'nuin! pe care M!rio o consider! acum un fapt bine stabilitB 1 Ai dreptate, 9ise, m1am obi'nuit s! calc deoarece, cred c! b!rbaii nu 'tiu s! fac! cum trebuie acest lucru. Dar nu mi1am luat niciodat! un anga ament formal s! fac acest lucru. Vrei s! spui c! este mai bine s! ne lu!m acest anga ament, pentru oriceB 1 Voi ce credeiB -ncercai s! +! imaginai o familie -n care toate sarcinile cotidiene sunt determinate dinainte 'i foarte clar stabilite. Ideea nu este s! fii rigid -n atribuirea sarcinilor 'i nici s! refu6i s! a ui la ne+oie. Mi s1a p!rut -ntotdeauna surprin6!tor faptul c! oamenii accept! s! li se descrie sarcinile pe care le au de f!cut la munc!, dar nu 'i acas!. 1 -mi place ideea aceasta, r!spunse M!rio. Dar +om a+ea ne+oie de mult! munc!, s! stabilim toate acestea, nu1i a'aB Ana, cre6i c! +om reu'iB 1 ?tii c! mie -mi place s! fac liste. A' putea s! fac o list! cu tot ceea ce este de f!cut -n cursul unei s!pt!m"ni acas! apoi +om putea sta de +orb! -mpreun! cu 8andra. Cu siguran! c! toi trei +om a unge la o -nelegere; 1 >oarte bine, Ana. 2 cel mai bine s! acione6i a'a. 8unt sigur! c! e4ist! de a mai multe lucruri pe cace le facei fiecare 'i c! +ei continua astfel. Astfel, se e+it! multe frustr!ri -n +iaa unei familii. 1 Da, dar asta nu -nseamn! c! dac! +a e4ista o list! clar!, toate sarcinile se +or -mplini; -mi e team! c! M!rio, care adeseori lucrea6! dup! un program neregulat, +a g!si moti+e serioase pentru a nu1'i -ndeplini sarcinile care -i re+in. C"t despre 8andra, am Kimpresia c! -n ca6ul ei +a fi 'i mai r!u. -'i petrece timpul lu"ndu1'i tot felul de anga amente, dar p"n! la urm! nu face nimic. Are talentul de a se face ne+!6ut!. 8unt aproape sigur! c! nu +a funciona -n ca6ul ei. 5oate ar fi mai bine s! nu -i atribui 'i ei sarcini -n cas!. 1 7u e'ti cea care 3ot!r!'te, Ana. Alege ceea ce te face cel mai puin s! suferi. Verific!, pe o scar! de la unu la 6ece, intensitatea emoiilor pe care le ai atunci c"nd faci totul -n locul ei. Dup! aceea, -i sugere6 s! faci un e4periment. spune1i c! face 'i ea parte din familie, c! folose'te 'i ea casa la fel ca 'i +oi 'i deci, trebuie s! -'i -ndeplineasc! sarcinile domestice la fel ca 'i +oi... 1 ?tiu c! +a r!spunde c! noi suntem cei care am +rut s! a+em un copil 'i deci trebuie s! tr!im cu consecinele acestei deci6ii 'i c! ea nu a cerut s! +in! pe lume. Cred c! tinerii din 6iua de a6i sunt foarte obra6nici; ="m"nd adeseori cu gura c!scat! atunci c"nd -i aud comentariile 'i p"n! la urm! ea este cea care are c"'tig de cau6!.

1 2 ade+!rat c! tinerii din 6iua de a6i spun direct ceea ce au de 6is, dar 'tii, lucrul acesta este foarte bun. 7inerii din generaiile anterioare, inclusi+ din generaia noastr!, g"ndeau acela'i lucru ca 'i cei de a6i, dar nu -ndr!6neau s! spun! nimic. Cel puin, ace'ti tineri se descarc!, acumulea6! mult mai puine contradicii dec"t noi. Aceasta este latura bun! a Tobr!6nicieiR lor. 0u spun c! sunt de acord cu comportamente lipsite de respect, dar, -n calitate de p!rini, ar trebui s! ne reamintim mereu faptul c! copiii no'tri au -n+!at acest comportament de acas!. Au o intuiie foarte puternic!, se pare c! 'tiu din instinct ceea ce p!rinii lor nu 'i1au acordat niciodat! dreptul s! fac!. ?i cum nu +or s! fie la fel ca ei, decid s! fac! contrariul 'i s! -ndr!6neasc!, de e4emplu, s! spun! ceea ce au de spus. Moti+ul pentru care comportamentul lor +i se pare a fi obra6nic, este deoarece fiica +oastr! este -n reacionai -n astfel de momente. Vei +edea c!, cu c"t +! +ei accepta mai mult a'a cum suntei, am"ndoi, cu at"t mai mult +! +a accepta fiica +oastr! 'i cu at"t mai puin +a +rea s! adopte comportamente contrarii celor ale +oastre, pentru a +! face s! reacionai. ...5entru a a unge la o -nelegere cu fiica +oastr! trebuie s! fii fermi, spun"ndu1i c! +rei s! adoptai un nou comportament acas! pentru a a+ea mai mult! armonie. 5e c"t este posibil, -ncercai s! fii desc3i'i 'i transpareni cu ea. Copiilor le place s! aib! p!rini autentici. 7rebuie s! fie clar pentru ea dac! +rea sau nu s! fac! parte din familie. Dac! refu6! +a trebui s! fac! totul ea -ns!'i. m"ncare, s!1'i spele 3ainele, s! calce, s! fac! curat -n camera ei, s! c"'tige suficient de muli bani pentru a1'i acoperi c3eltuilelile, pentru ie'iri sau pentru a merge la resturant, pe scurt, tot ceea ce o pri+e'te pe ea... U8au poate alege s! fac! parte din familie 'i s! -mp!rii -n trei sarcinile din cas!. 8! presupunem c! acept!, ins! nu -i puin cinci dolari, bani de bu6unar, pe s!pt!m"n!. 2le nu lucrau, dac! nu +oiau. Jna dintre ele reu'ea s! obin! de la tat!l ei tot surplusul de bani pe care -l dorea. A'a cum face 8andra cu M!rio, ad!ug! ea cu o urm! de repro' spre soul ei. 1 De aceea -i este at"t de team! s! fii o mam! rea pentru 8andra 'i folose'ti un comportament opus celui pe care -l a+ea mama ta. Vreau s! -i fac o sugestie, Ana. Dac! ai cura , -ntreab1o pe fiica ta -n ce condiii i se pare c! e'ti nedreapt! cu ea. Din nefericire, ma oritatea oamenilor cred c! fac totul pentru a nu fi udecai 'i cu toate acestea, sunt udecai... ...5entru a r!spunde la -ntrebarea ta referitoare la acceptare, a accepta pe cine+a -nseamn! a1i acorda dreptul de a fi, ceea ce +rea s! fie 'i nu a1i permite s! fac! tot ceea ce +rea -n spaiul t!u. Deocamdat!, fiica +oastr! locuie'te la +oi acas!; -n c"i+a ani +a a+ea o cas! a ei 'i ea +a fi cea care +a stabili regulile din casa ei. Voi nu a+ei de ce s! inter+enii -n ceea ce +a face la ea acas!. 8e poate s! nu fie de acordD cu anumite reguli pe care le stabilii acas! la +oi, dar este important s! -i e4plicai ceea ce +1am spus eu. A+ei tot dreptul s! decidei ce +rei +oi pentru a tr!i mai pl!cut -n casa +oastr!... ...De obicei, cea mai bun! modalitate este s! +orbe'ti cu cei mici. -ntreab1o pe fiica ta ce ar +rea s! fac!, dac! ar fi casa ei, care ar fi regulile pe care le1ar stabili ea. 5robabil c! ar fi diferite de regulile +oastre. 5utei s! -ncercai s! a ungei -mpreun! la un acord f!c"nd cu toii una sau dou! concesii. 8untei preg!tii s! e4perimentai acest lucru 'i s! +edei ce se +a sc3imba, -ncep"nd cu s!pt!m"na +iitoare B 4-au pri it oft$nd i au ncu iin!at printr-o nc"inare a capu"ui% - -i mulumim pentru sugestii. Am 'i eu o -ntrebare pentru tine, 9ise. Cum a' putea s! a ung s! accept felul -n care se , -mbrac! 8andra B Dac! ar fi singura care se -mbrac! a'a, cred i c! ar fi mai u'or s! o fac s! -neleag! c! este prea pro+ocatoare, -ns! toate prietenele ei se -mbrac! la fel. 0u mai 'tiu ce s! fac. 9a fel ca mine, M!rio, nu este de acord cu inuta ei, cred c! asta -l contraria6! 'i mai mult, dar ar +rea s! m" ocup eu de situaia asta. Am +!6ut -n scrierile tale c"te+a lucruri care ar putea s! m" a ute, -ns! nu 'tiu ce s! mai fac... ...8puneai c! trebuie s! le acord!m celorlali dreptul de a fi ceea ce +or s! fie, mai ales dac! nu sunt a'a cum +rem noi, s! -i l!s!m s! ia ei singuri deci6iile 'i s!1'i tr!iasc! propriile e4periene, l!s"ndu1i s!1'i asume consecinele propriilor lor alegeri. Ai spus de asemenea c! trebuie s! le d!m sfaturi sau sugestii f!r! s! a'tept!m nimic -n sc3imb. Cf; este foarte greu ; 2ste la fel pentru toi p!rinii B 1 2ste un e4emplu foarte bun de comportament care +! deran ea6!, dar, -n situaia aceasta, o pri+e'te doar pe fiica +oastr!, deoarece nu +! in+adea6! spaiul intim. 2a +rea s! fie atr!g!toare. Dac! ceea ce ar fi +rut ea s! fie +1ar fi afectat spaiul, ai fi a+ut dretate s! nu acceptai acest lucru. Dac!, de e4emplu, Ana i1ar fi luat 3ainele, f!r! s! -i cear! permisiunea, ai fi a+ut dreptate s! inter+ii 'i s! -i inter6ici acest lucru. -n acest ca6 este altce+a, nu cre6i B De ce -i este

team! c! s1ar -nt"mpla dac! cum +rea ea B 1 Mi1e fric! s! nu fie c! este o femeie u'oar!. 1 -i aduci aminte, menionat faptul c! -n pentru alii, ci pentru noi -n'ine B

la'i

pe sau

fiica s! ne

ta nu

s!

se

-mbrace toat!

a'a lumea am fric!

agresat!

cread!

-n atelierul realitate nu

&scu"t-!i este

corpu", niciodat!

)rio a fcut un semn c nu% &na, ns, a spus c a n!e"es (ine acest "ucru, ns i-a spus imediat c nu ar putea fi ade rat n toate situa!ii"e% 1 >elicit!ri pentru sinceritate, Ana. Ai o reacie absolut normal!. -i aduci aminte c"t de re6istent este ego1ul nostru -n faa oric!rui lucru nou B De aceea spun c! ai o reacie normal!. 5e m!sur! ce te +ei obi'nui s! pui -ntreb!rile potri+ite, +ei descoperi automat care este teama ta -n fiecare situaie atunci c"nd cre6i c! -i este fric! pentru altcine+a. Deci, -n ceea ce o pri+e'te pe 8andra, dac! i s1ar -nt"mpla ceea ce cre6i tu, de ce anume i1ar fi ie fric! B #ici nu am nc'eiat (ine ntre(area i ea a ea "acrimi n oc'i% I-am spus s respire ad$nc i i-am dat ap i o (atist% 5reptat, s1a ca"mat apoi% Mi1am amintit un lucru petrecut -n adolescena mea. A+eam cincispre6ece ani 'i prietena mea cea mai bun!, 0icole, c are locuia -n casa +ecin! cu a noastr!, a fost agresat! de un b!rbat mult mai -n +"rst! dec"t ea, care locuia singur, -n ultima cas! de pe strad!. Vedeam foarte bine c"nd se uita lung dup! toate fetele din -mpre urimi, -ns! nu -i mai acordam atenie. Mi1am dat seama c! a+ea doar paispre6ece ani c"nd i s1a -nt"mplat acest lucru. ?i cel mai r!u a fost faptul c! mama mea 'i mama lui 0icole, care erau catolice practicante, au tr!it foarte greu acea situaie... ...Dup! aceea, mama mi1a inter6is s! o mai +!d pe 0icole, spun"ndu1mi c! ea era cu siguran! +ino+at! 'i ea fusese cea care, prin comportamentul ei -l atr!sese pe acel domn. Mama lui 0icole, m! acu6a c!, fiind cu un an mai mare, eu eram cea care o influenasem pe ea. 0ici ea nu mai +oia ca fiica ei s! m! +ad!. Am continuat s! ne +edem pe ascuns, dar c"nd mama ei a aflat, a certat1o foarte tare 'i a pus1o s! promit! c! nu m! +a mai -nt"lni. :ine-neles c! mama mi1a re6er+at acela'i tratament atunci c"nd a aflat 'i ea. 0u am mai a+ut +oie s! ies din cas! sau s! primesc telefoane, timp de o lun!. Dup! aceea am aflat c! 0icole era -ns!rcinat! -n luna a patra, c! nu mai mergea la 'coala pri+at! unde mergea -nainte 'i c! fusese trimis! la o m!tu'! pentru a na'te copilul. -i dai seama, a+"nd -n +edere credinele religioase ale mamei ei, c! nici nu se punea problema s! o lase pe fiica ei s! fac! un a+ort. 0u am mai +!6ut1o niciodat! pe 0icole. 5entru mine a fost o -ncercare foarte grea. Anul urm!tor ne1 am mutat 'i apoi am aflat c! copilul ei fusese dat spre adopie.... ...De c"te ori nu am au6it1o pe mama spun"nd. "E mai (ine pentru tine s nu rm$i nsrcinat nainte de cstorie 6 #u te-a ierta niciodat pentru aa ce a6 & fi o("igat s cresc eu copi"u" i nu reau s a em un (astard n fami"ie6 Care de ce nu am f!cut p"n! acum leg!tura B De acest lucru -mi este cel mai fric!. ca nu cum+a 8andra s! r!m"n! -ns!rcinat!, iar eu s! fiu responsabil! de copil, ca nu cum+a reputaia ei s! fie p!tat!. Acum -neleg de ce tr!iesc acesta situaie cu fiica mea care are acum paispre6ece ani. Acel incident a marcat1o mult 'i pe mama mea, deoarece dup! aceea m1a supra+eg3eat foarte strict. A+ea mai puin! -ncredere -n mine 'i trebuia s! -i spun -ntotdeauna unde mergeam 'i cu cine. 2ste foarte interesant faptul c! am g!sit aceast! leg!tur!, dar ce fac acumB Cre6i c" faptul c! am con'tienti6at acest lucru poate s! sc3imbe ce+a, s! determine faptul c! 8andra +a -ncepe s! se -mbrace mai puin pro+ocatorB 1 Ve6i, a+eam dreptate c"nd spuneam c! din cau6a ta se -mbrac! astfel, spuse M!rio, ar!t"nd1o pe Ana cu degetul. De aceea +oiam s! te ocupi tu de acest lucru. C"t de greu este s! cre'ti o fat!, mai ales c"nd este adolescent! ; 2 mult mai simplu cu b!ieii. 0oi, p!rinii nu a+em moti+e de -ngri orare legate de b!iei 'i de +iaa lor se4ual!. Cu fiul meu nu am a+ut niciodat! problema aceasta. -n ceea ce o pri+e'te pe 8andra, sper din tot sufletul c! ceea ce am +orbit ast!6i aici +a sc3imba

ce+a, deoarece sunt de acord cu e4agerea6! -n felul ei de a se -mbr!ca. b!rbat ar putea fi pro+ocat de felul ei de a se -mbr!ca.

?i

Ana -mi

c! spun

fiica uneori

noastr! c! un

)-am gr(it s or(esc deoarece am zut c &na oia s riposteze io"ent "a acuza!ia so!u"ui ei% 1 M!rio, +orbe'ti despre b!rbai acest lucru pentru c! 'i tu ai aceste probleme B cu probleme se4uale. 8pui

& roit pu!in apoi a pri it-o pe &na i mi-a rspuns oft$nd + 1 Din moment ce sunt aici, ar trebui s! fiu sincer p"n! la cap!t, nu B Da, a'a este de multe ori -mi lipse'te acest lucru. De fapt, nu m1am simit deloc bine 'i -n ultimul timp nu prea am c3ef de mare lucru, inclusi+ de se4. 8imt c! -mi lipse'te. Jneori, 6iua, -mi imagine6 c! este la fel ca alt!dat!, -ns!, c"nd +ine seara nu mai am deloc energie. Ai putea s! -mi spui de ce m! simt at"t de des lipsit de energie B 1 C s! +orbim alt!dat! despre asta. 8! re+enim la subiectul nostru, e'ti de acordB -mi spui c! simi c! -i lipse'te relaia se4ual! 'i c! te g"nde'ti la acest lucru -n timpul 6ilei. -n astfel de momente, c"nd +e6i o adolescent!, -mbr!cat! -ntr1un mod foarte pro+ocator -i +ine s! sari pe ea B 1 0ici +orb!, nici m!car nu -mi trece prin cap a'a ce+a. C g!sesc frumoas! 'i se4i, dar doar at"t. 0u m1a' putea g"ndi niciodat! at"t de departe. 1 Atunci de ce cre6i c! ali b!rbai, -n aceea'i situaie ca 'i tine, nu sunt la fel ca tine B Desigur, au e4istat dintotdeauna b!rbai imaturi se4ual, care nu se g"ndesc dec"t la cum s! fac! dragoste cu tinere fete 8au uneori cu b!iei tineri. Ma oritatea se abin, alii nu reu'esc niciodat! 'i a ung s! agrese6e pe cine+a, ca 'i cel despre care +orbeai mai de+reme, Ana. Cel care a agresat1o pe prietena ta, 0icole. Cei care nu reu'esc s! se st!p"neasc! fac acest lucru pentru c! ei -n'i'i au fost agresai c"nd erau foarte tineri 'i sunt -nc! plini de ranc3iun! fa! de agresorul lor. Cu c"t cine+a -'i spune mai mult c! nu +a de+eni niciodat! ca o asemenea persoan!, pe care o acu6! sau o udec!, cu at"t e mai sigur c! +a de+ni -ntr1o 6i astfel. Acest lucru face parte din legea manifest!rii. cu c"t ne canali6!m mai mult! energie pe un anumit g"nd, cu at"t de6+olt!m un sentiment mai puternic legat de acel g"nd 'i cu at"t mai mult se +a manifesta acel g"nd. Acesta lege este minunat! atunci c"nd o folosim pentru a crea ceea ce ne dorim... ...Deci, pentru a re+eni la 8andra, tu e'ti con'tient!, Ana, c! ai atras -n +iaa ta de mam! o t"n!r! fat! care se -mbrac! pro+ocator pentru a te a uta s!1i parcurgi propriul t!u proces de acceptare -n relaia cu mama ta, care generea6! acelea'i frici pe care le a+eai 'i tu, cu pri+ire la se4ualitate B 1 Vrei s! spui 'i tu c! din cau6a mea fiica mea se -mbrac! astfel B -mi cer scu6e, acum ego1ul meu este cel care g"nde'te. M!car ast!6i -mi dau seama destul de repede de acest lucru ; ?tiu c! a fi responsabil -nseamn! a accepta faptul c! atragem anumite comportamente 'i atitudini din partea celor apropiai pentru a ne a uta s! con'tienti6am un anumit lucru pe care trebuie s! -l sc3imb!m sau re6ol+!m. Am recitit capitolul despre responsabili6are, -n urm! cu c"te+a 6ile 'i -mi spuneam c"t de greu este s! accepi aceast! noiune. Am -neles c!, dac! nu ne accept!m propria responsabilitate, ne putem simi +ino+ai. 24act acest lucru mi s1a -nt"mplat mie. M1am simit acu6at! de c!tre M!rio, atunci c"nd spuneai c! atitudinea 8andrei area o leg!tur! cu mine. :ine, sunt de acord. Dar ce pot face acum B 1 -i spuneam puin mai de+reme c! trebuie s! -i -mpline'ti procesul de acceptare fa! de mama ta. Ca reacie la atitudinea ei cau6at! de frica ei de a nu r!m"ne -ns!rcinat!, de ce anume ai acu6at1o B 1 Am acu6at1o c! este nedreapt!, c! nu m! -nelege 'i mai ales c! nu m! ascult!. 2ra ca 'i cum -mi spunea c! 'i eu sunt o t"rf!, la fel ca 'i prietena mea. 0u mai a+ea -ncredere -n mine. 1 2i bine, acum 'tii ce ai de f!cut. -n 6iua -n care +ei putea simi c! mama ta aciona astfel pentru c! te iubea, la fel cum tu te -ngri ore6i pentru fiica ta, -i +ei g!si lini'tea interioar!... 1 Am +!6ut p"n! acum frica pe care o -ntreii, referitor la 8andra, precum 'i teama ade+!rat!, pentru tine, -n aceast! situaie. -i este team! c! fiica ta ar putea r!m"ne -ns!rcinat! 'i c! tu +a trebui s! supori consecinele. Iar tu M!rio, te 8perii la g"ndul c! 8andra ar putea fi agresat! se4ual. De'i nu se 'tie de ce anume i1ar fi fric! pentru tine, dac! acest lucru i s1ar -nt"mpla fiicei tale. ?tii despre ce este +orba B 1 0u -mi este fric! pentru mine, ci pentru ea. M! g"ndesc acum c! a' fi at"t de furios -nc"t a' +rea s! m! r!6bun 'i a' putea s! de+in foarte +iolent dac! a' afla cine este agresorul fiicei mele. 0u 'tiu dac! a' putea s! m! controle6. 1 -i sugere6 s! +e6i de unde pro+ine aceast! +iolen! din tine, care te sperie. 2ste +orba despre ce+a ce nu ai acceptat -n copil!ria sau -n adolescena ta. Dac! +rei s! +orbe'ti despre acest lucru, -n

timpul unei alte -nt"lniri, te rog s! te simi liber s! faci acest lucru. C s! re+in la problema pe care o tr!ii cu 8andra. 8! nu uitai c!, ade+!rata problem!, -n orice situaie, este frica pe care o tre6e'te -n +oi. Acum, dup! ce am limpe6it puin lucrurile, ce ai +rea +oi -n aceast! situaie B 1 2 simplu, am +rea ca 8andra s! nu r!m"n! -ns!rcinat!, prin urmare s! fie mai puin se4i. Acest lucru ar re6ol+a totul; 1 M! faci s! r"d Ana, deoarece e genul de r!spuns pe care -l aud mereu. -i dai seama c"t de mult depinde ceea ce +rei tu, de fiica taB C"nd spui, 2J V=2AJ, trebuie s! depind! -ntotdeauna de tine. C s! te a ut puin. Vrei s! poi s! te simi bine, c3iar dac! i se -nt"mpl! cel mai r!u lucru B Vrei s! re6ol+i aceast! situaie cu fiica ta, ca 'i cum ar fi prietena ta cea mai bun! B 8au +rei s! -n+ei mai bine s! lucre6i pe situaii 'i nu pe probleme B 1 Vreau toate acestea, dar mai ales +reau s! m! simt -n stare s! m! simt bine 'i s! nu -mi mai fac gri i pentru orice. Vreau s! fiu sigur! c!, orice s1ar -nt"mpla, +oi fi -n stare s! fac fa!. :ra+o ; 2 foare important sa 'tii ceea ce +rei. Altfel, cum ai putea s! obii acel lucru B Dac! intri -ntr1 un restaurant 'i nu 'tii ce +rei s! m!n"nci, cre6i c! +ei m"nca B 0u +ei primi nimic, nu1i a'a B A'a este -n orice domeniu. Cel mai important este s! nu uii c! toate e4perienele pe care le tr!ie'ti datorit! fiicei tale, te a ut! s! ii re6ol+i propriile tale situaii. 2a nu e4ist! -n +iaa ta pentru a te face s! suferi... ...-i sugere6 s! -i po+este'ti 8andrei ceea ce i s1a -nt"mplat prietenei tale, 0icole, ceea ce ai tr!it tu la cincispre6ece ani 'i, mai ales, s! -i spui cum te1ai simit, c"nd mama ta te supra+eg3ea 'i c"nd ai fost acu6at! de a a+ea o influen! rea asupra prietenei tale. Vorbe'te1i despre acu6aiile pe care le1ai adus tuturor persoanelor implicate -n acea po+este. Ar fi bine s! -i preg!te'ti aceast! con+ersaie, scriind mai -nt"i toate acestea... 24plic!1i c! acesta este moti+ul pentru care te pori astfel cu ea acum 'i c! este greu pentru tine s! accepi felul -n care se -mbrac! ea. Apoi -ntreab1o dac! 'i ea tr!ie'te acelea'i emoii ca tine, dac! simte acelea'i temeri 'i te acu6! de acelea'i lucruri. Aminte'te1i faptul c! tr!im acelea'i lucruri, de la o generaie la alta. 24perienele din +ia! se repet! cu persoanele de acela'i se4. De e4emplu, dac! l1ai acu6at pe tat!l t!u de ce+a, altcine+a,, un alt b!rbat, te +a acu6a de acela'i lucru. -n ca6ul t!u, mamei tale i1a fost fric! ca tu s! nu r!m"i -ns!rcinat!, ca 'i prietena ta, 0icole, pe care o acu6a c! se poart! ca o t"rf!. 7u ai acu6at1o pe mama ta c! este nedreapt!, c! nu are -ncredere -n tine 'i, mai ales, c! nu te ascult!. De aceea acum, fiica ta te face s! retr!ie'ti aceea'i e4perien! pe care tu ai determinat1o pe mama ta s! o tr!iasc!. Ar fi interesant s! descoperi -n ce situaii te acu6! fiica ta de acelea'i lucruri. 1 ?i dac! 8andra nu +rea s! +orbeasc! despre aceste lucruri B 1 9a -nceput, -i spui pur 'i simplu c! +rei s! -i po+este'ti ce+a ce i s1a -nt"mplat c"nd erai adolescent!. 7e asigur c! nu se +a simi acu6at! 'i +a +rea s! te asculte mai departe. Dac! se +a simi acu6at!, +a pune cap!t con+ersaiei. 8copul acestei -mp!rt!'iri este s! te a ute s! +erifici ceea ce accepi sau nu. Dup! ce -i +ei m!rturisi acu6aiile pe care le aduceai mamei tale, +a fi mai u'or pentru tine s! +erifici -n ce momente fiica ta te udec! sau te acu6! de acela'i lucru. Dac! accepi faptul c! ai acu6at1o pe mama ta, fiica ta +a simi acest lucra 'i +a +orbi mai u'or despre ceea ce tr!ie'te ea. Cbiecti+ul final nu este ca 8andra s! -'i sc3imbe felul -n care se -mbrac!. Doar ea singur! poate 3ot!r- dac! +a face acest lucru. 2 +orba despre +iaa ei 'i consecinele sunt ale ei. 1 7ocmai, referitor la consecine, s! presupunem c! nu +a +rea s! se sc3imbe 'i c! +a r!m"ne -ns!rcinat!, atunci eu 'i M!rio +a trebui s! ne asum!m consecinele, nu B De acest lucru -mi este cel mai fric! ; 1 C"nd -i +ei po+esti toate acestea, ar fi bine s! -i spui c! ai prefera s! fie mai puin pro+ocatoare, c! acest lucru te1ar a uta s! -i lini'te'te fricile, dar ea nu este responsabil! de consecinile temerilor tale. Dac! alege s! se -mbrace altfel, trebuie s! fac! acest lucru pentru tine 'i cu acordul ei. Intreab1o cum crede c! ar putea face fa! consecinelor dac! ar r!m"ne -ns!rcinat!, a'a cum -i este ie team! 'i nu neap!rat, -n urma unei agresiuni. -ncercai s! g!sii -mpreun! toate consecinele posibile, s! le notai 'i s! +edei dac! ai putea s! le re6ol+ai pe unele dintre ele, mai ales pe cele mai dificile. 1 M!rio ar trebui s! ia 'i el parte la con+ersaia noastr! B E" s-a repezit s rspund, nainte s apuc eu s desc'id gura% 1 0u, nici +orb!, nu se pune problema s! m! amestec -n aceste lucruri. ?tii c! nu s1ar simi deloc

-n largul ei s! +orbeasc! despre astfel de lucruri -n faa mea. 8unt problemele ei de femeie, nu cre6i B ad!ug! el pri+indu1m!. 1 2ste ade+!rat c! sunt aspecte legate de +iaa de femeie, dar dac! tu ai afla c! fiica ta este -ns!rcinat!, atunci +a de+eni 'i problema ta. 8unt sigur! c! nu ai r!m"ne indiferent. 7otu'i, sunt de acord ca tu s! nu fii de fa! la con+ersaia dintre Ana 'i 8andra. 7eama ta c! fiica ta nu se +a simi -n largul ei s! +orbeasc! despre aceste lucruri, arat! faptul c! 'i tu te1ai simi sting3erit s! +orbe'ti cu ea despre asta 'i ea ar putea fi afectat!... ...Dar ce spui s! fii de fa!, c"nd +ei scrie lista cu consecinele posibile B 'i, -n calitate de b!rbat 'i de tat! s! te ocupi de lucruri diferite. -i sugere6 s! te g"nde'ti 'i, dac! +rei s! +orbe'ti singur cu fiica ta, dup! ce +ei afla cum a fost dialogul dintre ea 'i Ana, poi s! faci foarte bine acest lucru. Ar fi o oca6ie foarte bun! s! -i -mp!rt!'e'ti temerile tale legate de ea 'i cum ai tr!i tu situaia -n care ea ar r!m"ne -ns!rcinat!. =eferitor la teama ta c! ar putea fi agresat! se4ual, precum 'i frica ta c! ai putea de+eni +iolent, -i sugere6 s! te g"nde'ti p"n! la urm!toarea nostr! -nt"lnire 'i s! -ncerci s! descoperi de unde pro+ine aceast! team! ... ?i pentru c! ne +om re+edea peste dou! s!pt!m"ni, Ana tu +ei a+ea timp s! discui aceste lucruri cu fiica ta. V!d -n pri+irea ta c! ai -ndoieli cu pri+ire la felul -n care se +a desf!'ura discuia, dar dac! nu +ei face acest lucru, 'tii la fel de bine ca mine c! nu se +a sc3imba nimic -n situaia actual!. 2'ti preg!tit! s! -i faci fa! B &na a ea "acrimi n oc'i i " pri ea pe )rio care i !inea m$na, pentru a o "initi i ncu iin! c a face acest "ucru% - Iar tu, M!rio, -mi m!rturiseai c! tr!ie'ti o situaie dificil! -n relaia cu fiul t!u. Vrei s! +orbe'ti acum despre acest lucru B 1 Da, mulumesc, 9ise. Ceea ce tr!iesc -n relaie cu Da+id nu m! las! s! dorm noaptea. 0u -neleg de ce m! atinge at"t de mult acest lucru. 5roblema este c! l1am susinut material pentru a urma studii de contabilitate. Am f!cut multe sacrificii pentru a reu'i acest lucru. 9a sf"r'itul studiilor, Da+id 'i1a g!sit foarte repede un loc de munc! -ntr1o firm! important! 'i sunt foarte mulumit. 7at!l meu nu mi1a pl!tit niciodat! studiile la facultate 'i mi1am promis c! fiul meu +a fi mai educat dec"t mine. De aceea eram at"t de fericit. -mi -mplinisem scopul cu el 'i -mi spunem c! rolul meu de tat! a fost -mplinit, c! acum Da+id este adult, are o profesie stabil! 'i bine pl!tit! 'i de acum -nainte +iaa mea +a fi mai u'oar!... ...Dar nu 'tim niciodat! ce ne re6er+! +iitorul, nu1i a'a B 9a un an dup! aceea, a decis c! nu -i place profesia lui 'i a plect din acel loc de munc!, f!r! ca m!car s! 'tie ce +a face de aici -n colo. :!ieelul lui a+ea doar un an, iar soia lui nu mai lucra. 0ici m!car nu mi1a spus 'i mie despre 3ot!r"rea lui. Am aflat acest lucru de la unul dinte colegi lui, c"nd am sunat la birou pentru a +orbi cu fiul meu. -i dai seam ce am simit atunci c"nd un str!in mi1a spus c! fiul meu nu mai lucra acolo de mai bine de dou! s!pt!m"ni B 0u -mi +enea s! cred a'a ce+a 'i am insistat ca acel t"n!r s! +erifice informaia. -miK spuneam c! probabil este un nou anga at al firmei, care mi cuno'tea pe toat! lumea de acolo. Acest -mi r!spunse pe ui ton sec . D Domnu"e, nu e ne oie s erific, " cunosc foarte (in7 pe Da id i pute!i s m crede!i, e" este ce" care i-a da demisia% Era tot mai nefericit aici% #u e un domeniu care s p"ac, asta e totR 7imp de dou! 6ile am fost -n stare de 'oc. Apoi l1am sunat pe fiul meu 'i l1am -ntrebat dac! era ade+!rat. Mi1a r!spuns c! da, ad!ug"nd c! nu a -ndr!6nit s! -mi spun! de fric! s! nu m! fac! s! suf!r. T#u n!e"eg cum de nu !i-ai dat seama c nu !i p"ace conta(i"itatea, n timp ce erai "a facu"tate% I!i dai seama c$t timp ai in estit pentru a de eni conta(i" i c$!i (ani am c'e"tuit pentru tine ?Ri1am r!spuns eu furios. Din fericire nu era l"ng! mine, pentru c! nu 'tiu ce i1a' fi f!cut atunci. Mi1a spus c! -i pare r!u, dar c!, a lucra -ntr1o firm! de contabilitate, c"nd stai toat! 6iua cu nasul -n cifre, nu era deloc la fel cu a merge la facultate. Cricum, in"nd cont de starea -n care m! aflam, nu +oia s! -mi spun! mai multe. Mi1a spus c! m! lini'tesc 'i mi1a promis c! +a +eni s! m! +ad!, peste dou! 6ile, pentru a sta mai mult de +orb!... Am ascultat atent ce spunea 'i am -neles c! 'i el era nefericit -n situaia aceea. Ceea ce +! po+estesc acum s1a -nt"mplat -n urm! cu patru ani. 8i acum, 'tii ce loc de munc! are B 2ste c3elner -ntr1un restaurant; 8pune c! e fericit, c! -i place patronul 'i -i plac colegii lui de munc! 'i c"'tig! un salariu foarte bun. Mi1a spus . T 5at, de ce nu rei s accep!i faptu" c acum reau s "ucrez aici ? Lucrez n zi"e"e de 3oi, ineri i s$m(t i c$tig destu" de mu"!i (ani pentru toat fami"ia% E un restaurant (ine cotat i primesc (aciuri serioase% )unca aceasta mi permite s petrec mu"t timp cu #ico"as i pot s fac economii, s nu mai p"tim o (on% De a"tfe", )ic'e""e este de acord cu

a"egerea mea% De ce nu po!i fi i tu fericit, dac !i spun c eu sunt fericit ?8

?tiu c! are dreptate. Ar trebui s! m! bucur pentru c! el este fericit, dar nu sunt -n stare. C"nd cine+a m! -ntreab! ce face fiul meu, nici m!car nu pot s! -i spun c! lucrea6! ca 'i c3elner. 9e spun c! este contabil 'i apoi sc3imb subiectul. De ce 'i1a ales meseria asta B 2u cred c! orice idiot ar putea s! fac! "'a ce+a. 2 degradant; 7rebuie s! m!rturisesc c! -mi este ru'ine... 0e +edem din ce -n ce mai rar, deoarece la fiecare -nt"lnire nu pot s! m! abin s! nu -l -ntreb dac! s1a 3ot!r"t ce 5rofesie +rea s! practice pentru +iitor. Jltima dat! c"nd l1am +V6ut, acum dou! s!pt!m"ni, mi1a spus . T E de a3uns, tat, cu 9t mi or(eti mai mu"t despre asia, cu at$t oi rea eu mai /:-fin s mi sc'im( munca% C$nd rei s m "ai n pace o DW" ? 5u faci meseria pe care rei tu i eu nu te ntre( nimic despre asta% E u"tima oara cnd mi or(eti despe asta, (ine ? Dac reodat oi rea s fac carier ntr-un a"t domeniu, te oi anun!a i pe tine% E c"ar, o dat pentru totdeauna ?" Cum a' putea s! a ung s!1i accept deci6iaB -ncerc s! -mi spun de o mie de ori c! ar trebui s! uit toate astea, dar nu reu'esc. 1 Ceea ce -neleg eu, este c! ai f!cut multe sacrificii pentru a pl!ti studiile fiului t!u, iar el a ales s! practice o alt! meserie. 8e pare c! e4ist! mai multe lucruri care par s! te deran e6e. faptul de a fi c3eltuit at"t de muli bani pentru nimic, faptul c! el nu a de+enit un profesionist, a'a cum ai +isat tu mereu, faptul c! ales o meserie pe care tu o consideri degradant! 'i ru'inoas! 'i faptul c! a luat aceast! deci6ie, 'tiind foarte bine c! tu nu +ei fi de acord. Ce anume te deran ea6! cel mai mult, din tot ce am menionat p"n! acumB 1 7otul m! deran ea6!. 1 Dac! ar fi s! e+alue6i pe o scar! de la unu la 6ece importana acestei probleme pentru tine, care dintre aceste aspecte ar fi cel mai susB 8pune1mi primul num!r care -i trece prin minte, pe m!sur! ce eu repet toate aceste lucruri care te deran ea6!. 1 -mi pare r!u c! m! g"ndesc at"t de mult, dar nu sunt obi'nuit s! mi se pun! astfel de -ntreb!ri. Cred c! ceea ce m! deran ea6! cel mai mult este faptul c! nu -'i e4ercit! profesia pentru care s1a preg!tit 'i face o meserie pentru care nu ar a+ea ne+oie de studii. 1 ?i cum te simi tu, cu aceast! problem!B 1 8imt c! am ratat -n rolul meu de tat!., Cu siguran! nu am reu'it pe unde+a, din moment ce el are at"t de puin! ambiie. Cu toate acestea, i1"m spus de multe ori c! este important s! ai studii 'i apoi s! -i preg!te'ti o carier! frumoas! pentru +iitor. 1 C s! -i pun aceea'i -ntrebare pe care i1am adresat1o Anei mai de+reme. Acum, c"nd 'tim care este ade+!rata problem! -n aceast! situaie, ce +rei tu pentru tineB 1 C s! -i dau acela'i r!spuns ca 'i Ana. A' +rea s! pot s! m! simt bine, c3iar dac! fiul meu +a fi -n continuare c3elner 'i a' +rea s! nu -i mai fie ru'ine cu el. A' +rea de asemenea s! aflu de unde pro+ine aceast! dificultate de a accepta situaia. Cu ce s! -ncepB 1 ?tii c! eu lucre6 foarte mult plec"nd de la r!nile sufletului.
1 Da, mi1a spus Ana, mi1a +orbit mult despre asta, dup!. ce a fost la atelierul +ostru.

1 De c"nd a +enit prima oar! la tine, acum trei s!pt!m"ni, a recitit cartea despre r!ni, pentru a1'i reaminti toate noiunile, iar apoi, dup! a doua -nt"lnire pe care ai a+ut1o, am +rut 'i eu s! citesc cartea. 7rebuie s! m!rturisesc c! +a trebui s! o recitesc, deoarece m! recunoa'team -n descrierea tuturor r!nilor. 2 normalB 6ise el r"6"nd. 1 Da, aud des aceast! remarc!. 5entru c! ego1ul nostru captea6! foarte greu diferenele dintre r!ni. Crice c!utare a sinelui este un lucru greu de acceptat de c!tre ego 1ui nostru. 2ste normal s! fii confu6 la -nceput. 8ituaia aceasta, cu fiul t!u, cre6i c! a acti+at rana ta de abandon sau pe cea de nedreptateB 1 2u credeam c! este +orba despre umilire, deoarece -mi este ru'ine cu el. Corpul t!u arat! c! nu suferi de rana de umilire. De altfel, c"nd +ei reciti cartea, +ei +edea c! aceast! ran! este foarte legat! de tot ceea ce este asociat celor cinci simuri fi6ice. ?i -n carte se e4plic! faptul c! r!nile de respingere 'i de nedreptate sunt acti+ate de c!tre p!rintele de acela'i se4 ca 'i copilul. De aceea am spus c! e +orba despre cele dou! r!ni. 7u care dintre ele cre6i c! a fost reacti+at! -n ca6ul t!u B 1 M! simt respins de copilul meu atunci c"nd el nu +rea s!1rni urme6e sfaturile 'i c"nd simt c! nu +rea s! fie ca mine. De altfel, mi1a spus de mai multe ori acest lucru. Mi se pare nedrept faptul c! a a+ut ne+oie de at"t de mult timp pentru a1'i da seama c! nu -i pl!cea profesia de contabil. Ar fi putut s! se ofere s!1mi dea -napoi o parte din banii c3eltuii pentru studiile lui, pe care i1am c3eltuit deageaba. ?i1a cump!rat de cur"nd o ma'in! frumoas!, foarte scump!, deci 'tiu c! o duce bine cu banii. De altfel, mi se pare c! el 'i soia lui tr!iesc puin peste limitele lor financiare. 8per c! nu are

datorii pe care eu +a trebui s! le pl!tesc -ntr1o 6i. 0u -ndr!6nesc s! -i +orbesc despre asta e destul c! m! deran ea6! meseria lui ; Deci, M!rio, ade+!rata problem! pe care +rei s! lucre6i, nu este faptul c! e c3elner -n loc de contabil, ci respingerea 'i nedreptatea pe care o simi tu. Ii aminte'ti c! am spus puin mai de+reme c!, atunci c"nd acu6!m pe cine+a de ce+a, acea persoan! te acu6! de acela'i lucru B Altfel spus, fiul t!u te acu6! c! -l respingi 'i c! e'ti nedrept fa! de el. 2'ti preg!tit s! mergem mai departe referitor la acest subiect B 1 2u nu a' fi -ndr!6nit niciodat! s! -i +orbesc tat!lui meu a'a cum -mi +orbe'te mie fiul meu. -n plus, dac! i1a' fi impus tat!lui meu ceea ce mi1a f!cut mie Da+id, ar fi trebuit s! -i -napoie6 tat!lui meu cel puin um!tate din banii c3eltuii pentru mine. Ar fi fost mai corect a'a ; 1 2'ti sigur c! nu ai simit niciodat! c! tat!l t!u e nedrept sau nu te1ai simit niciodat! respins de el B Vorbe'te1mi despre tat!l t!u. -n c3estionarul pe care l1ai completat, ai spus c! tat!l t!u a murit c"nd tu a+eai paispre6ece ani. Cum se purta cu tine, mai ales c"nd erai adolescent B )rio ezit% Era foarte emo!ionat% &cest su(iect pare destu" de greu de a(ordat pentru e"% Dup c$te a minute de ezitare, s-a ap"ecat i s-a spri3init cu coate"e de genunc'i i a nceput s or(easc, cu pri irea n podea% 1 0u mi1a pl!cut niciodat! s! +orbesc despre acest lucru. A fost o perioad! foarte grea at"t pentru mine c"t 'i pentru -ntreaga familie. A fost -ntr1ade+!r o nedreptate ; Mi '1a p!rut foarte nedrept faptul c! el a plecat a'a, l!s"nd1o pe mama singur! cu patru copii. 2u sunt cel mai mare dintre ei 'i a+eam paispre6ece ani c"nd a murit el, iar sora mea cea mai mic! a+ea 'ase ani. 7ata a+usese o asigurare de +ia!, -ns! mama a trebuit s! munceasc! din greu pentru a reu'i s! acopere ne+oile noastre de ba6!. 9a 'aptespre6ece ani a trebuit s!1mi -ntrerup studiile pentru a o a uta pe mama, accept"nd prima munc! pe care am g!sit1o, pentru a c"'tiga bani pentru cas!. ?tii ce mi1ar fi pl!cut s! de+in B A+ocat; -n anul dinaintea morii tat!lui meu, i1am -mp!rt!'it +isul meu, iar el a r"s e mine . pur 'i simplu a i6bucnit -n r"s. ="sul lui m1a f!cut s! suf!r at"t de mult -nc"t -mi +enea s! -l lo+esc. 1 7e1ai simit respins -n acel moment B 1 8igur c! m1am simit respins ; Mi1a 6is c! nu era pentru mine a'a ce+a, c! eram prea pretenios 'i c!, oricum, nu +oi fi at"t de bun la 'coal! pentru a putea inti a'a de sus. Apoi mi1a dat de -neles clar c! nu +a c3eltui niciodat! bani pentru a'a ce+a, fiindc!, dup! p!rerea lui. toi a+ocai erau ni'te 3oi. 0u i1am mai +orbit niciodat! despre acest lucru, dar -mi promisesem c! +oi reu'i, indiferent ce credea el... ...De ce a trebuit s! moar! a'a de t"n!r B A+ea cinci6eci de ani 'i era 'ofer de camion. -ntr1o 6i de iarn!, dup! ce condusese optspre6ece ore, din cau6a unei furtuni de 6!pad!, a l!sat camionul la firm! 'i a a uns acas! la ora patru dimineaa. 0u putea s! intre cu ma'ina lui -n gara din cau6a 6!pe6ii abundente. -n 6iua aceea nu se putea parca nici pe strad! deoarece urma s! se fac! de6!pe6irea pe la ora opt. Iar cum tata +oia s! doarm! mai mult, f!r! s! mai fie ne+oit s! se tre6easc! ca s! mute ma'ina, a intrat -n cas!, a m"ncat ce+a 'i apoi i1a 6is mamei c! se duce s! dea 6!pada la o parte, de la intrarea -n curte. Mama s1a culcat la loc 'i, c"nd s1a tre6it, a ie'it afar! s!11 caute pe tata 'i 11a g!sit mort, c!6ut pe os pe l"ng! ma'ina lui. 7ocmai cur!ase 6!pada, parcase ma'ina la locul ei 'i a -nc3is u'a de la gara , iar apoi s1a pr!bu'it la p!m"nt. )rio s-a ndreptat i ne-a pri it cu "acrimi n oc'i% I-am dat o (atist i un pa'ar de ap% 4-a "initit pu!in apoi a continuat% - M1ai -ntrebat dac! am tr!it situaii c"nd am simit nedreptate. 2i bine, aceasta i se pare destul B De atunci n1am mai tr!it nciodat! o perioad! at"t de grea. 7oate +isele mele se n!ruiau. 8i -n plus, de ce a trebuit s! fiu eu copilul cel mai mare B Atunci am 3ot!r"t c! nu +oi mai merge la biseric!. 0u +oiam s! mai 'tiu nimic despre un Dumne6eu care se amu6a pedepsind astfel oamenii. Am -nceput reconcilierea cu Dumne6eu de abia dup! ce am urmat cursul &scu"t-!i corpu"% M1a lini'tit ideea c! nu poate e4ista un Dumne6eu care pedepse'te. Acest lucru m1a a utat s! nu mai fiu at"t de furios ca atunci. 1 M!rio, e'ti de acord s! spui c! 'i tu l1ai acu6at pe tat!l t!u c! a fost nedrept 'i c! te1a respins B 5!cat c! a murit, deoarece ai fi putut s! afli lucruri interesante despre ceea ce a tr!it el -nsu'i, -n relaia cu propiul s!u tat!. 1 0u mi1a +orbit niciodat! despre tat!l lui. 7ot ceea ce -mi amintesc este c! 'i el era foarte t"n!r atunci c"nd tat!l lui a murit de peritonit!. De asemenea, -i pl!cea s! po+esteasc! faptul c! tat!lui lui -i pl!cea s! citeasc! mult 'i c! nu f!cea prea multe lucruri -n cas!. 7ocmai am f!cut o leg!tur!. Care de

aceea nu +oia tata ca eu s! -mi continui studiile la uni+ersitate 'i a ales meseria de 'ofer de camion B... ...0u i1am spus niciodat!, -ns! 'i eu m1am g"ndit adeseori c! nu +reau s! fiu ca el. Mi se p!rea c! e +ulgar. 5rietenii lui, camionagii -'i spuneau bancuri foarte dure atunci c"nd se -nt"lneau.M"ncau ca ni'te porci 'i beau foarte mult! bere. A+eam un prieten al c!rui tat! era medic 'i c"nd mergeam la el mi se p!rea c! p!rinii lui a+eau mult stil 'i -mi pl!cea mult acest lucru. Mi1am spus c! -ntr1o 6i +oi a+ea 'i eu o meserie nobil! 'i recunoscut!, c! 'i eu +oi a+ea stil, iar copiii mei +or fi m"ndri de mine. )rio s-a oprit% /rea c e pe punctu" de a iz(ucni n p"$ns% &poi nu s-a mai re!inut i a iz(ucnit n "acrimi% &na s-a ridicat, a trecut n spate"e "ui i "-a prins de dup g$t% & p"$ns mpreun cu e"% - Dragul meu, sunt at"t de fericit! c! poi s! +orbe'ti despre tat!l t!u. ?tiu c! nu este u'or pentru tine, c! -ntotdeauna refu6ai s! +orbe'ti despre el atunci c"nd te -ntrebam. Ai +rea s! ies afar! 'i s! +orbe'ti doar cu 9ise B Cre6i c! a'a ar fi mai u'or pentru tine B )rio continua s p"$ng, "initindu-se treptat% & fcut semn c nu i a str$ns foarte tare m$na &nei% Eu am ieit din (irou, "sndu-i singuri c$te a minute% C$nd m-am ntors, )rio a continuat s se confeseze% 1 Vorbind, mi1am dat seama c"t de mult -ncercam s! nu fiu ca 'i tat!l meu. Ai dreptate 9ise, po+estea se repet!, de la o generaie la alta. Acum -neleg mai bine de ce nu +rea fiul meu s! -mi semene. Care de ce este at"t de greu s! ai o relaie frumoas!, tat!1fm B Care c"te generaii +or mai trece -nainte ca lucrurile s! mearg! bine B 1 ?tii r!spunsul, nu1i a'a B 1 Vrei s! spui c! totul +a fi mai bine atunci c"nd +a e4ista acceptarea B Cine trebuie s! accepte B >iul meu sau eu B C"t despre tat!l meu, acesta e mort 'i nu are cum s! fac! acest lucru. Ce se poate face -n astfel de situaii B

1 0u este necesar ca toate persoanele implicate -ntr1o situaie s! parcurg! demersul de acceptare -n acela'i timp. Ceea ce este e4traordinar -n leg!tura cu noiunea de acceptare sau de dragoste necondiionat! este faptul c!, dac! o persoan! a unge la acceptarea total!, toi ceilali implicai -n acea situaie primesc energia necesar! pentru a face 'i ei procesul de acceptare. Din persoana care a f!cut aceast! acceptare se dega ! o ra6! puternic! de iubire 'i de lumin!, care se +a -ntinde p"n! la ceilali. -n general, totul se -nt"mpl! pe un plan in+i6ibil, dar este foarte puternic... -n ca6ul t!u nu trebuie s! -i mai faci gri i pentru fiul t!u sau pentru tat!l t!u, nici m!car pentru bunicul t!u. Vei face acest demers pentru tine 'i +ei +edea consecinele pe care le +a a+ea. C3iar dac! str!mo'ii t!i nu mai sunt -n +ia!, +or primi informaia, la ni+elul sufletului, lucru care -i +a a uta,, fie c! sunt -nc! -n lumea sufletelor, fie c! s1au re-ncarnat. -n plus, aceast! reconciliere important! +a a+ea un impact asupra generaiilor +iitoare. -mp!carea cu fiul t!u +a a+ea o influen! direct! asupra relaiei dintre el 'i fiul s!u... Cel mai important este s! faci acest lucru pentru tine, la -nceput. Astfel, mai -nt"i trebuie s! -i acor6i dreptul de a1i fi respins tat!l 'i apoi fiul 'i s! accepi faptul c! 'i tu, la r"ndul t!u, ai fost nedrept fa! de ei. =epet, ceilali ne acu6! de acela'i lucru de care -i acu6!m 'i noi. 2go1ul nostru ne -mpiedic! s! +edem c! 'i noi am acionat la fel ca cei pe care -i acu6!m. De aceea nu ne d!m seama de acu6aia pe care ne1o aducem nou! -n'ine... 1 Ceea ce spui este foarte interesant, dar cum poi a unge la acest lucru B Am 'tiut -ntotdeauna c! a' fi preferat s! nu fiu tulburat de alegerile fiului meu 'i am -ncercat mult s! -mi reamintesc metoda de iertare despre care +orbe'ti, -ns! de fiecare dat! c"nd +reau s! fac ce+a, parc! -n mine ar fi un mic demon, care m! -mpiedic!. -mi co+ine s! cred c! fiul meu nu are drepate 'i c! nu este rolul meu s! -ncerc s! se r!6g"ndeasc!. 0u +reau s! spun c! metoda ta nu este bun!. Am e4perimentat1o cu un +ecin 'i a funcionat. -ns!, cu fiul meu este altce+a.

1 2ste ade+!rat, cu unele persoane, mai ales cu cei apropiai este mai greu. Dar 'tii c! de fapt, cea mai mare dificultate este s! te accepi pe tine -nsui B C"nd ne este greu s! ne reconciliem cu o anumit! persoan!, acest lucru se -nt"mpl! doar pentru c! acea persoan! ne reaminte'te de un anumit aspect din noi pe care nu +rem s! -l accept!m. De aceea este bine s! ne -mp!c!m mai -nt"i cu ceilali, pentru ca apoi s! facem pace cu noi -n'ine. -i sugere6 s! te -mpaci cu fiul t!u, trec"nd prin acelea'i etape pe care i le1am spus mai de+reme Anei. 5entru a +! a uta pe am"ndoi, +! dau te4tul unde a+ei notate cele 'apte etape de iertare 'i reconciliere. V! +a a uta s! +! preg!tii mai bine demersul. C s! +e6i, Ana, c! ultima etap! const! -n a face leg!tura cu tat!l t!u 'i deci totul se +a re6ol+a, -n acela'i timp. I-am "sat s citeasc "ista cu ce"e apte etape i am zut c erau foarte emo!iona!i% 1 Cum te simi, M!rio, la ideea de a efectua aceste etape, -n relaia cu fiul t!u B 1 Deocamdat! nu prea 'tiu ce s! r!spund. 7ot ce 'tiu este c! +reau s! se sc3imbe acesta situaie, deoarece nu mai suport. De fapt, cre6i c! poate fi +orba despre o problem! care -mi consum! toat! energia B 1 0u pot s! -i r!spund la -ntrebare. 5ot e4ista 'i ali factori, dar este sigur c! fiecare resentiment -ntreinut, ne absoarbe din energie. De altfel, tot ceea ce tr!im -n realitatea fi6ic!, emoional! 'i mental! 'i care este contrar legilor iubirii, ne consum! energia. Mai e4act, atunci c"nd nu ne ascult!m 'i nu r!spundem ne+oilor noastre, -n fiecare dintre cele trei dimensiuni, pierdem din energia natural! 'i ne folosim energia de re6er+!. M!rio, se pare c! de ce+a timp, re6er+ele tale de energie s1au cam golit. 5oate +ei g!si un r!spuns la -ntrebare dup! ce +ei -nc3eia demersul de acceptare. 0u m1ar surprinde deloc dac! -i +ei rec"'tiga o parte din energie, dup! ce am asistat de mai multe ori la acest fenomen, care se produce la mai multe persoane, -n urma unui proces de reconciliere. 5ot c3iar s! spun c! muli oameni se +indec! de afeciuni sau c3iar de boli, dup! o acceptare total!. Vom re+eni alt!dat! la acest subiect. C s! m! -ntorc la -ntrebarea dinainte. Cum +! simii, tu 'i Ana, la ideea de a preg!ti acest proces de acceptare, Ana, -n relaia cu fiica ta, M!rio, -n relaia cu fiul t!u B -ncercai s! +edei ce simii la ideea de a face acest lucru. 1 5e mine m! incit!, r!spunse imediat Ana.de'i, m!rturisesc c! am emoii* foarte mari. In acela'i timp -mi este fric!, c3iar dac! nu -neleg de ce -mi este fric!. 8andra este fiica mea, nu poate s!1mi fac! r!u. 8impla idee de a reu'i s! +orbim, m! face s! simt o mare u'urare, la ni+elul pieptului, ca 'i cum m1a' -mplini. 2ste o sen6aie foarte pl!cut!. 8unt sigur! c! nu +oi fi d!r"mat! de fric!. 8imt c! am cura ul necesar pentru a face acest lucru.

Iar eu, cura ul de m! re1-nsuflei. 7ot ce 'tiu este c! acum m! simt golit 'i totu'i, m! simt mai bine. M! simt eliberat c! am aflat de ce tr!iesc acesta situaie cu fiul meu. 0u pot s! spun c! sunt e4citat, dar 'tiu c! trebuie s! fac ce+a. 0u am nimic de pierdut dac! -ncerc metoda ta. 8unt foarte fericit la g"ndul c! +a fi bine cu Da+id c"nd ne +om +edea 'i c! nu +a mai fi starea aceea tensionat! -ntre noi. -mi este greu s! cred c! se +a -nt"mpla acest lucru, dar sunt preg!tit s! fac partea mea din acest demers. 8per c! 'i el +a fi preg!tit. Da, acum am -neles ce spuneai adineauri . dac! nu -l acu6, +a fi preg!tit s! m! asculte. Ce se -nt"mpl! dac!, f!r! s! +reau, -l acu6 de ce+a B C s! rate6 totul, -nc! o dat! B 1 Ai au6it ce ai spus B T 1oi rata totu", nc o dat8, fii atent la felul acesta de a g"ndi. Ai putea s! -ncepi prin ai spune fiului t!u c!, deocamdat!, -i este foarte fric! s! rate6i -ncercarea, -n calitatea ta de tat! 'i c! speri c! -ntr1o alt! 6i, +ei g"ndi altfel. 2ste important s! -i -nelegi frica. Acest lucru nu -nseamn! s! fii de acord cu ea, ci mai degrab! s! recuno'ti c! frica aceasta este a ta 'i c! -ntr1o 6i +ei a unge s! cre6i c! e'ti un tat! bun 'i c! acione6i mereu -n funcie de capacit!ile 'i de cuno'tiinele tale. 7reptat, pe m!sur! ce +ei -n+!a s! accepi aceast! team!, se +a mic'ora. 8untem tentai s! credem c!, dac! accept!m o fric!, aceasta se +a amplifica, -ns! se -nt"mpl! e4act in+ers. 2ste un fenomen imposibil de -neles la ni+el intelectual, deoarece legea accept!rii este o lege spiritual!, nu mental!... A'adar, dac! +ei +orbi cu fiul t!u 'i, la un moment dat acesta se +a simi acu6at 'i se +a -nfuria, tu +ei 'ti c!, -n ca6ul t!u, acceptarea nu este -nc! total!, c! e4ist! etape pe care -nc! nu le1ai parcurs. In general. 2ste +orba despre etapa iert!rii de sine. 2ste foarte greu s! accept!m c! le1am f!cut celorlali

e4act ceea ce critic!m noi la ei. In ca6ul t!u, acceptarea +a fi total! c"nd -i +ei acorda dreptul de a fi fost nedrept 'i de a1i fi respins pe tat!l 'i pe fiul t!u, la fel cum au f!cut 'i ei. Dac! nu reu'e'ti s! faci acest lucru, demersul este f!cut doar o parte. 8pune1i fiului t!u c! -nc! nu ai reu'it s! te ieri 'i c! +! +ei -nt"lni alt!dat!. Jneori e4ist! situaii at"t de dureroase, -nc"t este ne+oie de mult timp pentru a a unge la o acceptare total!. 8! ii minte lucrul cel mai important. intenia ta contea6! 'i ceea ce +rei s! reu'e'ti. 8! nu uii ce -i dore'ti; C s! ne oprim aici, +! doresc mult succes -n demersurile +oastre. 0e +om re+edea peste dou! s!pt!m"ni.

De reinut din acest capitol

C"nd tr!im emoii puternice, -nseamn! c! au e4istat a'tept!ri, f!r! un anga ament. C a'teptare nu este ustificat! dec"t dac! a e4istat o -nelegere clar! -ntre dou! persoane. 2ste important ca acas!, la fel ca 'i la locul de munc!, fiecare membru al familiei s! 'tie care sunt sarcinile lui. N C"nd ai de f!cut o alegere dificil!, -ntre dou! posibilit!i, este indicat s! +erifici, pe o scar! de la unu la 6ece, care dintre cele dou! posibilit!i te face s! suferi mai puin. N Cu c"t p!rinii se accept! mai mult a'a cum sunt, cu at"t -i +or accepta mai mult copiii lor 'i +or dori mai puin s! adopte comportamente contrarii celor ale p!rinilor, pentru a1i face s! reacione6e. N C"nd e4ist! un anga ament sau o -nelegere -ntre dou! persoane, este important s! se stabileasc! -n acela'i timp consecinele ce trebuie asumate, dac! una dintre persoane nu -'i ine promisiunea. A stabili reguli, K -nseamn! s! fii ferm, nu rigid sau autoritar. N Cu c"t mai mult -ncearc! o persoan! s! fac! totul pentru a nu fi nedreapt!, cu at"t mai mult +a fi considerat! astfel de c!tre ceilali. N Ma oritatea dintre noi nu 'tim c! facem totul pentru a nu fi udecai -ntr1un anumit fel 'i cu toate acestea ceilali ne udec! astfel. N A accepta o persoan! -nseamn! a1i acorda dreptul de A >I ceea ce +rea 'i nu de a >AC2 tot ce +rea, mai ales dac! ceea ce face ne deran ea6!. N 0iciodat! nu ne este fric! pentru ceilali, ci pentru noi -n'ine. N Ade+!rata problem!, -n orice situaie este frica pentru propria ta persoan!, pe care o acti+ea6! acea situaie. 9egea manifest!rii spune c!, cu c"t ne canali6!m mai mult energia pe un anumit lucru, cu at"t se +a manifesta mai mult acel lucru. Cu c"t +om -ncerca mai mult s! nu fim ca o anumit! persoan!, cu at"t mai mult +om de+eni la fel ca ea. Aceast! lege trebuie folosit! doar pentru a crea ceea ce ne dorim cu ade+!rat. 7oate lucrurile nepl!cute pe care le atragem -n situaiile cu cei apropiai ne a ut! s! de+enim con'tieni de un demers de acceptare care nu a fost complet, atunci c"nd eram copii sau tineri, a+"nd astfel posibilitatea de a face acest lucru la +"rsta adult!. Cei apropiai nu sunt l"ng! noi pentru a ne face s! suferim, ci mai degrab! pentru a ne a uta s! g!sim iubirea ade+!rat!. Atragem e4periene greu de acceptat, cu persoane de acela'i se4 cu p!rintele cu care am tr!it e4periene asem!n!toare, care au r!mas neacceptate -n copil!rie. C"nd acu6!m pe cine+a de un anumit lucru, acea persoan! te +a acu6a de acela'i lucru. In plus, acu6!m -n acela'i fel -n care ne1am acu6at p!rintele de acela'i se4 cu acea persoan!. 2ste dificil s! recunoa'tem c! acu6!m astfel, deoarece ego1ul nostru nu +rea s! recunoasc! faptul c! am acionat astfel, -n momentul -n care facem demersul de acceptare, -n relaia cu o alt! persoan!, toate persoanele implicate -n acea problem!, mai multe generaii, +or primi energia necesar! pentru a se accepta la r"ndul lor. Acest proces este complet doar atunci c"nd ne accept!m pe noi -n'ine, c"nd ne acord!m dreptul, f!r! s! ne udec!m, de a fi f!cut altora ceea ce -i acu6am noi c! ne1au f!cut. 2ste bine s! recunoa'tem o fric!, pentru a ne a uta s! o accept!m. Cu c"t o +om accepta mai mult, cu at"t se +a diminua mai mult, c3iar dac! ego1ul crede altce+a. C"nd credem c! este foarte dificil s! ne reconciliem cu o alt! persoan!, acest lucru se -nt"mpl! pentru c! acea persoan! ne reaminte'te ceea ce nu putem s! accept!m la noi -n'ine. N N N

Capitolul I$

%i&loace practice de acceptare

1 Ai un 6"mbet frumos -n dimineaa aceasta, Ana. Ai aerul unei persoane care de abia a'teapt! s! dea o +este bun!. 5!cat c! M!rio nu este cu noi ast!6i, dar, dup! cum mi1a e4plicat la telefon, -neleg c! are ne+oie de mai mult timp, pentru a completa procesul de acceptare cu fiul lui. A -ntreprins doar o parte din acest demers. 7e ascult, cum a fost -nt"lnirea ta cu 8andraB 1 Am a+ut ne+oie de c"te+a 6ile -nainte s! pot +orbi cu ea. 24ersam tot timpul, -n g"nd. -n cele din urm!, eram a'a de stresat! -nc"t mi1am spus c! +oi +orbi cu ea 'i +oi +edea ce +a fi; Voi l!sa lucrurile -n +oia Domnului, cum spui. 'i tu uneori. C"nd i1am spus 8andrei c! +reau s! -i +orbesc ea a fost foarte precaut!. Doar c"nd i1am spus c! +reau s! -i +orbesc despre mine, despre adolescena mea 'i despre leg!turile pe care le1am descoperit, atunci s1a mai rela4at puin. Duminic! diminea!, am profitat de +remea frumoas! de afar! 'i ne1am a'e6at pe terasa din spatele casei, am luat micul de un, 'tiind c! +om a+ea tot timpul necesar pentru a +orbi. M!rio ne1a l!sat singure, sub prete4tul c! merge la cump!r!turi. Am f!cut a'a cum mi1ai spus 'i, spre marea mea uimire, m1a ascultat atent!. Mi1am dat seama c! era foarte interesat! de ceea ce am tr!it eu -n timpul adolescenei. De altfel, mi1a pus mai multe -ntreb!ri care m11au surprins... I1am spus c! mi1am dat seama c! o acu6am de faptul c! era nedreapt! 'i acest lucru -nsemna c! 'i ea m! acu6a de acela'i lucru. A descis oc3ii mari 'i, -ncet, -ncet a -nceput s! 6"mbeasc!. Am -ntrebat1o -n ce situaii m1a considerat nedreapt! 'i mi1a r!spuns. "C'iar rei s tii? #u te a oca "ucru" acesta?" Am insistat, asigur"nd1o c! +reau s! 'tiu 'i c! eram 3ot!r"t! s! merg p"n! la cap!tul acelei probleme... Mi1a dat mai multe e4emple, care mi1au t!iat r!suflarea. Mi1a fost greu s! nu o -ntrerup, dar am reu'it p"n! la urm! s! m! destind ascult"nd1o, ca 'i cum a' fi fost 'i eu adolescent!. Ceea ce m1a susprins cel mai mult, e faptul c! i se p!rea nedrept c! eu -i supra+eg3e6 mereu alimentaia, spun"ndu1i c! trebuie s! fie atent! la s!n!tate 'i, mai ales la silueta ei. Mi1a spus. "/e de o parte, rei s am o si"uet frumoas, pe de a"t parte, nu rei s fiu se*i% Ce" mai a(surd e c tu nu eti atent "a ce mn$nci i te ngrai cate pu!in, n fiecare an% 5re(uie s recunoti c e greu s te ascu"t%" 0ici m!car nu -mi d!deam seama c! -i urm!ream felul -n care m"nca, at"t de strict. M1am g"ndit mult dup! aceea 'i a' +rea s! +orbesc cu tine despre acest subiect, dup! ce termin de po+estit despre con+ersaia mea cu 8andra... -n final, a fost foarte bine. I1am spus cum a' +rea s! se comporte ea, -n leg!tur! cu fricile mele, dar nu i1am cerut s! fac! nicio promisiune. Mi1am dat seama c! eram mult mai preg!tit! s! o accept, dec"t credeam -nainte. De atunci au trecut cinci 6ile 'i de a se simte o ameliorare -n atmosfera din cas!. 8andra se -mbrac! la fel, dar acum mi se pare c! e mai natural! 'i nu o mai +!d at"t de se4i, cum mi se p!rea -nainte... C"nd i1am m!rturisit teama mea, la g"ndul c! ar putea s! r!m"n! -ns!rcinat!, iar eu ar trebui s! -mi asum consecinele, nu i1a +enit s! cread!. "Dar mam, nu sunt idioat6 #u am fcut niciodat dragoste i c$nd oi decide s fac acest "ucru, oi ti s m prote3ez% ;i-am spus doar c "a coa" ni s-a or(it despre astfe" de "ucruri, am zut i un fi"m i c'iar am asistat "a o conferin!, !inut de o doamn foarte interesant% #u-!i mai f at$tea gri3i pentru mine6" I1am r!spuns c!, din p!cate, -ngri orarea mea nu +a disp!rea a'a, pur 'i simplu 'i c! nu 'tiu c"nd 'i cum +oi putea s! m! elibere6 de ea... Am mai spus. "C'iar dac nu crezi c ai putea s rm$i nsrcinat fr s rei, eti pregtit s scriem mpreun o "ist cu consecin!e"e posi(i"e, dac reodat !i se a nt$mp"a acest "ucru? 2aptu" de a tii c eti "a current cu toate consecin!e"e, m "initete, dar, deocamdat, faptu" de a sta(i"i mpreun cum am putea rezo" a aceste aspecte, e singuru" "ucru care m poate a3uta s fiu mai pu!in ngri3orat%" A e6itat, apoi mi1a spus c! prefer! s! scrie lista ei singur!, apoi s! o compare cu lista mea. ?i ieri sear! ne1a ar!tat lista pe care a scris1o. se g"ndise la lucruri diferite de cele la care m! g"ndeam eu, de e4emplu c! 'i1ar modifica silueta, c! i1ar fi ru'ine etc. A fost foarte pl!cut s! +orbim toi trei at"t de liber. 0e1a m!rturisit c! aprecia6! faptul c! -i +orbim ca unui adult 'i c! ne1am f!cut timp pentru a o asculta. 0e1am culcat apoi foarte lini'tii, eu 'i M!rio 'i sper c! toate acestea m! +or a uta s! fiu mai puin nelini'tit!. 8imt ca 8andra este at"t de informat! 'i de con'tient! -nc"t mi se pare imposibil s! i se -nt"mple a'a ce+a. 8unt foarte fericit!; A6i diminea! m1am g"ndit din nou la discuia noastr! de ieri sear! 'i mi1am dat seama c! eram iresponsabil! cre6"nd c! +a trebui s! -mi asum consecinele pentru fiica mea, dac! ar r!m"ne -ns!rcinat!. 2u care am cre6ut mereu c! sunt responsabil!; ?tiam c! a fi responsabil -nseamn! a1mi asuma consecinele pentru deci6iile mele, dar p"n! la urm! am -neles c! acest lucru -nseamn! -n acela'i timp s! -i la'i pe ceilali sa'i asume consecinele pentru propriile lor alegeri. 2ram la fel de iresponsabil! 'i c"nd -i ceream s! se -mbrace altfel. C f!ceam s! tr!iasc! consecinele fricilor mele. Acum am -neles mult mai bine ce -nseamn! s! fii responsabil; De e4emplu, dac! m!n"nc! orice sau

prea mult, ea este cea care +a trebui s!1'i asume consecinele. =olul meu de mam! este s! o educ, referitor la di+erse aspecte, s! o informe6 despre posibilele consecine 'i apoi s! o las pe ea s! ia propriile ei deci6ii. C"t de bine este; 8implul fapt de a descoperi acest lucru, m! face s! m! simt mult mai puin +ino+at! 'i mai puin stresat! -n rolul meu de mam!. Acum -neleg ce +oiai s! spui, 9ise, c"nd +orbeai despre faptul c! suntem fie responsabili, fie +ino+ai -n +ia!. C"t de greu este s! asimile6i toate aceste noiuni; Ar fi at"t de util s! -n+!!m toate acestea, -nc! din copil!rie; 1 Am au6it de sute de ori ceea ce spui tu acum. 0u ne folose'te la nimic s! a+em regrete in +ia!, deoarece nimeni nu poate 'ti de ce asimil!m anumite noiuni, la un moment dat. 0u ne r!m"ne dec"t s! fim recunosc!tori 'i fericii c! am reu'it -n 1sf"r'it. 8unt de accord cu tine c! aceste noiuni ar trebui predate -nc! din prima copil!rie. 8per c! -ntr1o 6i a'a +a fi. Ve6i, ceea ce ai f!cut acum cu fiica ta, este un progres. 7ocmai ai -n+!at1o ce -nseamn! s! -i asumi responsabilit!i 'i cum s! te reconcilie6i, 2a are un a+ans important fa! de tine, nu1i a'aB Dac! lucrurile +or progresa astfel, de la o generaie la alta, ne putem imagina c! -ntr1o 6i +om tr!i -n armonie. Acum s! trecem la altce+a. Ai spus mai de+reme c! ai +rea s! +orbe'ti despre alimentaie. Care este dificultatea ta, legat! de acest aspectB 0u despre alimentaia a' +rea s! +orbesc, ci mai degrab! despre greutate. C"nd 8andra mi1a +orbit despre asta, m1am -nro'it de ru'ine. Am simit o sen6aie de str"ngere, la ni+elul pieptului 'i inima mea b!tea foarte tare.7rebuie s! recunosc c! atunci c"nd m! -ngra' m! deran ea6! mult mai mult dec"t a' +rea s! cred. -n fond, am doar trei6eci 'i opt de ani 'i, dac! +oi continua s! m! -ngra' -n fiecare an, la 'ai6eci de ani +oi fi ca un elefant. 7ocmai mi1am dat seama c! mama a -mplinit 'ai6eci de ani 'i mi se pare c! este prea gras!. ?i ea se -ngra'! de ani de 6ile 'i spune tot timpul c! tat!l meu o iube'te pentru ceea ce este 'i nu pentru corpul ei 'i c! faptul c! se -ngra'! nu o deran ea6!. 0u -neleg cum se poate accepta astfel. C"nd eram adolescent!, -mi spuneam c! nu +oi de+eni niciodat! a'a de gras! ca ea. C"nd m! g"ndesc la perioada aceea, mama nu era mai gras! dec"t mine acum. 1 Ai obser+at c"nd ai -nceput s! te -ngra'iB 1 Acum mai bine de 6ece ani. Am f!cut o operaie, o 3isterectomie 'i, au fost c"te+a complicaii, am stat -n con+alescen! +reo 'ase luni, -nainte de a merge din nou la munc! 'i atunci m1am -ngr!'at c"te+a Ailograme. Am cre6ut c! m! -ngr!'asem pentru c! nu eram suficient de acti+!, dar apoi nu am mai pierdut Ailogramele -n plus. Dup! ce am reluat munca, m1am -ngr!'at 'i mai repede, oricum, timp de 6ece ani, cred c! m1am -ngr!'at +reo dou!6eci de Ailograme. 0u -ndr!6nesc s! +orbesc cu nimeni despre greutatea mea 'i -ncerc s! ascund gr!simea, cu 3ainele. 5ort c3iar 'i ciorapi pentru sl!bit. De c"nd 8andra mi1a atras atenia asupra greut!ii mele, mi1am dat seama c! -ncercam s! m! am!gesc c! nu e a'a de gra+, c! e4ist! femei mult mai grase dec"t mine. Cu siguran!, acione6 la fel ca mama. Care 'i pe ea o deran ea6! Ailogramele -n plus, dar nu +rea s! recunoasc! acest lucruB 1 -nainte de a +orbi despre leg!tura cu mama ta, spune1mi cum te simi -n urma faptului c! te1ai -ngr!'atB Care e cel mai r!u lucru care i s1ar putea -nt"mpla -n situaia astaB Imediat ce am nc'eiat ntre(area, am zut c a ea "acrimi n oc'i, i tremurau (uze"e i i freca mini"e% 4e g'emuise i mi spuse cu o oce rguit+ 1 Cel mai r"u lucru ar fi ca M!rio s! m! considere neatr!g!toare, s! cunoasc! o alt! femeie 'i s! m! p!r!seasc!. 4pun$nd aceste cu inte a iz(ucnit n "acrimi% I-am sugerat s respire ad$nc i s identifice "ocu" din corp unde sim!ea mai tare durerea emo!iona", pe care o tria n ace" moment% - C simt -n partea de os a abdomenului, -mi r!spunse ea. &m a3utat-o s o(ser e atent acea durere din (urt i, prin te'nica pentru &<&#DO# s-a Ca"mat treptat, pentru a putea descrie mai (ine ceea ce sim!ea% 1 0u pot s!1mi re+inl =e+enim la punctul de la care am plecat, nu1i a'aB -i aminte'ti, 9ise, c! -n timpul primei mele +i6ite i1am m!rturisit c! mi1e team! c! M!rio m! -n'al! 'i m! +a p!r!siB C"nd m1 am 3ot!r"t s!1i +orbesc despre greutatea mea, nu m1am g"ndit deloc c! acest lucru ar putea a+ea +reo leg!tur! cu frica mea. 2 incredibil c"t de mult ne putem am!gi pe noi -n'ine; Acum -mi dau seama c! m! -ngra', c! mi1e fric! s! nu11 pierd pe M!rio, c! mi1e fric! s! nu fiu la fel de gras! ca mama. Ce pot face cu toate asteaB

1 2'ti la fel ca ma oritatea oamenilor pe care -i -nt"lnesc. Imediat ce de+ii con'tient! de o problem!, +rei *s! faci ce+a* ca s! scapi de acea problem!. 1 0u este normal s! +rei a'a ce+aB 0u mai +reau s! tr!iesc a'a. Dac! ai 'ti de c"te ori mi1am promis s! nu mai m!n"nc biscuii 'i s! nu mai beau ciocolat! cald!. 2 ce+a mai puternic dec"t mine, nu pot s! re6ist. ?tiu, o s!1mi spui s! nu1mi mai cump!r lucruri de felul !sta, pentru a nu mai fi tentat!. Dar nu pot, deoarece i1a' pri+a pe M!rio 'i pe 8andra, c!rora le plac dulciurile. De ce eu m! -ngra' 'i ei nu, nu e drept; &m iz(ucnit n r$s i ea m-a pri it cu uimire% 1 0u r"d de tine, Ana. ="d pentru c! mi se pare amu6ant! reacia ta, at"t de pre+i6ibil!. Dac! ai 'ti de c"te ori aud genul acesta de Comentarii. Cre6i -ntr1ade+!r c! biscuiii 'i ciocolata te fac s! te -ngra'iB 5robabil 'tii c! unele persoane m!n"nc! imens 'i nu se -ngra'! nici m!car un Ailogram. ?tiina spune c! sunt persoane care au un metabolism rapid, e4act in+ers dec"t cei care se -ngra'! foarte repede. De patru6eci de ani -ncoace studie6 corpul omenesc 'i acum sunt con+ins! c! orice funcie fi6ic! a corpului, oricare ar fi ea, este influenat! de mental 'i de emoional. De e4emplu, inima, nu poate s! -nceap! s! bat! mai repede pentru ea -ns!'i. Are ne+oie de o influen! mental! sau emoional! pentru a1'i accelera ritmul. De ce, cre6i tu, anumite persoane se -ngra'! mai repede dec"t altele, au un metabolism mai lent sau mai rapidB Datorit! felului lor de a g"ndi referitor la alimentaie. C"nd m!n"nci biscuii, te simi +ino+at!B 1 Da, normal, mai ales c"nd -l m!n"nc pe al cincilea 'i -mi spun c! acesta e ultimul. -ncerc s! m! con+ing s! m! opresc 'i apoi g!sesc un moti+ s! continui spun"ndu1mi c! nu am m"ncat p"ine la pr"n6 'i nu +oi mai m"nca a doua 6i biscuii etc. nu i1am spus ce e mai r!u. M!rio, care 'tie c! -mi plac biscuiii, -mi aduce tot timpul alte feluri de biscuii. Jneori -l cert 'i -l acu6 c! m! -ngra' din cau6a lui. M! -ntreb acum dac! nu face intenionat asta, pentru a a+ea un moti+ serios ca s! m! p!r!seasc!. 1 De aceea au biscuiii efectul acesta asupra ta. -i dai seama c"te temeri 'i c"t! culpabilitate declan'ea6! -n tine faptul c! m!n"nci acei biscuiiB 8oluia nu este s! te pri+e6i. Acum c"nd am aflat c! problema pe care o a+em de re6ol+at este frica ta de a fi p!r!sit! de soul t!u 'i nu problema legat! de greutate sau de faptul c! m!n"nci prea muli biscuii, ne +om concentra pe acest lucru.,. Am +!6ut c! ai completat -n c3estionarul de la -nceput faptul c! p!rinii t!i sunt in continuare -mpreun!, deci tat!l t!u nu a p!r!sit1o pe mama ta din cau6! c! s1a -ngr!'at. De unde cre6i c! +ine frica taB Ai au6it1o +reodat! pe mama ta spun"nd c! ea a tr!it frica aceasta, sau ai fost martor! la o situaie dintre ei 'i ai cre6ut c! un b!rbat -'i -n'eal! 'i -'i p!r!se'te soia dac! aceasta se -ngra'! prea tareB 1 ?tiu doar c! mama nu are -ncredere -n b!rbai. A spus adeseori c! b!rbaii se g"ndesc doar la se4 'i c!, pentru a1i p!stra soul, trebuie s!1i dai at"t c"t +rea el. Dat fiind faptul c! mama e a'a de gras!, m1am -ntrebat des cum reu'esc s! fac! dragoste. 0u1mi place s! spun asta, dar m! g"ndesc de mult timp la faptul c! tata nu o mai dore'te pe mama 'i c! probabil -'i satisface dorina -n alt! parte. 5"n! la urm! era problema ei, s! -'i1p!stre6e silueta de c"nd era t"n!r!. 0u am -ndr!6nit niciodat! s! +orbesc despre acest lucru cu mama. -mi e en! s! fac asta. 2i bine, Ana, acum 'tii ce ai de f!cut, nuB Ai -nceput demersul de reconciliere cu fiica ta, r!m"ne s! faci acela'i lucru 'i cu mama ta 'i cu M!rio. -ncearc! s! -ncepi singur! 'i notea6! toate acu6aiile pe care le aduci -n continuare lui M!rio 'i mamei tale, referitor la subiectul nostru de a6i. Apoi +erific! cu ei, c"nd te1au acu6at de acela'i lucru. 2 important s" nu uii faptul c! ceea ce primim este -n leg!tur! cu intenia noastr! de la -nceput. Acest lucru -nseamn! c! ar trebui s! fii atent! pentru a +edea care erau inteniile tale -n situaiile -n care mama 'i soul t!u te acu6au de ce+a. Dup! aceea +ei afla c! 'i ei a+eau acelea'i intenii ca 'i tine. De e4emplu, cre6i c! mama ta +oia s! -i fac! r!u atunci c"nd +orbea despre felul -n care poi satisface se4ual un b!rbatB De altfel, s! nu uii c!, dac! o acu6i pe mama ta c! e gras!, acest lucru -nseamn! c! nici ea nu se accept! astfel 'i suntei am"ndou! -n aceea'i situaie. 5entru ea, faptul de a nega acest lucru o a uta s! supra+ieuiasc! 'i s! nu simt! suferina. 0u o neag! pentru c! e ignorant!, ci doar pentru c! acest lucru o face s! sufere. ?i mama ei era la fel de gras!B 1 Da, dar pe +remea aceea, tr!iau la o ferm! 'i acolo p!rea un lucru normal ca femeile s! fie grase. Mama spunea c! toate femeile din familia ei erau grase. Mai spunea de asemenea, uit"ndu1se insistent la tata, c! el -i promisese c! o +a iubi mereu, c3iar dac! se +a -ngra'! mult. 7ata se simea sting3erit c"nd ea +orbea despre asta, dar nu spunea nimic. 8e poate spune c! 'i1a inut promisiunea, dar nu cred c! sunt fericii -mpreun!. 2 ca 'i cum s1ar tolera. 2u nu +reau s! am o c!snicie ca a lor. 1 -i sugere6 s! +orbe'ti cu mama ta mai -nt"i 'i s! -i -mp!rt!'e'ti tot ceea ce tr!ie'ti. 8! nu a'tepi nimic din partea ei. nu este obligat! s! +orbeasc!. ?i cum +a fi a doua oar! c"nd -i +ei +orbi, probabil +a fi mai u'or 'i +a fi mai desc3is!. Dac! +e6i c! este recepti+!, s! nu uii c! cel mai bun mi loc de a fi

dec3is! -n faa ta este s! -i pui -ntreb!ri, fiind preg!tit! s! au6i r!spunsuri care poate nu1i +or fi pe plac. 8copul -nt"lnirii cu mama ta este s! +erifici ceea ce ai tr!it am"ndou!, s! +! confesai una alteia, s! +! eliberai 'i nu s! udecai comportamentul celeilalte. Dac! mama ta +a simi c! m!rturisirile ei sunt bine primite, +a +rea s! se confese6e mai mult. 7oat! lumea are ne+oie s! se confese6e, deoarece a p!stra totul pentru tine de+ine o sarcin! prea grea,HeG termen lung. C persoan! se confesea6! mai u'or atunci c"nd se simte ascultat! 'i acceptat!, f!r! s! fie udecat! Cum te simi, la ideea de a +orbi cu mama taB M! simt bine. ?i eu cred c! de data aceasta +a fi mai recepti+!. Dar +a fi mai greu cu M!rio. 0u1mF +ine s! cred c"t de fric! -mi este s! nu m! plac!, c! m! +a p!r!si. Cu c"t +orbesc mai mult cu tine despre acest lucru, cu at"t am sen6aia c! frica mea a crescut. 2 posibil a'a ce+aB 1 >rica nu cre'te atunci c"nd +orbe'ti despre ea. Ceea ce tr!ie'ti acum este con'tienti6area acelei frici. Ai ascuns1o at"t de bine 'i ai respins1o -nc"t, acum, c"nd ai desc3is locul unde ai ascuns1o, o simi din ce -n ce mai puternic!, pe m!sur! ce locul -n care ai ascuns1o, se desc3ide. Aceast! fric! de a fi abandonat! de M!rio, -i arat! c"t de ad"nc! este rana ta de abandon. Cu c"t este mai ad"nc! rana, cu at"t este mai puternic! frica. -n plus, deci6iile noastre sunt influenate de fricile legate de r!nile noastre. -n loc s! -i faci alegerile -n funcie de ne+oile tale, la'i s! decid! ego1ul t!u pentru tine... -i dai seama c! ai atras spre tine un b!rbat care 'i1a p!r!sit soia pentru a fi cu tineB Ve6i c"t de puternic este ego1ulB Acesta crede -n continuare c! este posibil ca M!rio s! te p!r!seasc! 'i pe tine. 2ste con+ins c! M!rio poate -nt"lni o alt! femeie care +a r!m"ne -ns!rcinat! sau care +a fi mai supl! dec"t tine 'i atunci te +a p!r!si. Credinele care ne alimentea6! ego1ul sunt foarte puternice. 1 -mi ceri foarte mult. ?tiu c! aceste -nt"lniri sunt necesare dac! +reau s! sc3imb ce+a. C"nd +orbe'ti tu, totul pare u'or 'i simplu. Dar c"nd m! reg!sesc singur! cu g"ndurile mele, -mi este fric! 'i -mi imagine6 tot felul de scenarii. -mi spuneai adineauri c! ego1ul nostru este puternic, dar nu e totul. Cred c! 'i imaginaia mea este foarte puternic!. Jneori +orbesc despre toate acestea cu prietena mea, 0icole 'i -mi spune c! nu sunt singura care are astfel de g"nduri. ?i ei i se -nt"mpl! acest lucru 'i mai multor colege de1ale ei, cu care +orbe'te. 0u pot garanta c! +oi +orbi cu M!rio 'i cu mama, -n inter+alul de p"n! la +iitoarea noastr! -nt"lnire, dar cu siguran! +oi face ce+a. 2 ea 'i -n situaia cu 8andra. m! gr!beam 'i -n acela'i timp -mi era team!. Ai dreptate, Ana. Imaginaia este de obicei foarte acti+!. 0u e'ti deloc singura persoan! care se las! influenat! de imaginaie. -i poi imagina ce ar putea s! se -nt"mple pe planet! dac! toat! lumea 'i1ar folosi imaginaia pentru a crea ceea ce +rea, -n loc de a crea ceea ce nu +reaB Din c"te ai spus, ii folose'ti adeseori imaginaia pentru lucruri care te sperie, -nainte de a +orbi cu mama ta 'i cu M!rio, ai putea s! -ncerci +i6uali6e6i faptul c! aceast! -nt"lnire se +a desf!'ura bine, -n iubire 'i armonieB Vei +edea c"t de mult te +a a uta acest lucru, pentru a a+ea mai mult cura 'i a trece la aciune. 1 Ii mulumesc, 9ise. Cunosc de mult timp aceast! te3nic!, dar, ca 'i -n multe alte situaii, am uitat1o. 8unt 3ot!r"t! 'i +oi trece la aciune. In fond, fac acest lucru pentru mine, eu +oi a+ea de c"'tigat. 0u +!d de ce a' e6ita, ad!ug! ea r"6"nd... -nainte de a ne desp!ri, a' putea s! te mai rein puin, pentru a te -ntreba ce a' putea face, legat de problema de piele a 8andreiB M1a rugat s! te -ntreb. De c"nd are menstruaie, de acum doi ani, nu reu'e'te s! scape de co'urile de pe fa!. Are 'i pe spate 'i o deran ea6! mult, +ara, c"nd poart! costumul de baie. -'i d! cu creme care ascund imperfeciunile, ca s! nu se +ad! prea tare, dar e un lucru care o deran ea6! mult. 1 7rebuie s!1i spun, Ana, c! nu -mi place s! discut probleme care sunt ale unei alte persoane, absente, deoarece metoda mea de lucru se ba6ea6! pe r!spunsurile pe care mi le d! clientul la -ntreb!rile pe care le pun. 8unt r!spunsuri care m! a ut! s! o conduc pe acea persoan! s! g!seasc! propriul ei r!spuns. Cre6i c! fiica ta ar fi de acord s! +in! la mineB Cred c! o um!tate de or! ar fi de a uns pentru o astfel de problem!. 1 De acord, o s! -i spun. -i mulumesc mult pentru +i6ita aceasta, care -mi d! din nou multe subiecte de g"ndire. C$te a zi"e mai t$rziu, )rio a enit singur, & intrat ncet, ca i cum ar fi ezitat s in sau ca i cum ar fi fost nesigur de su(iectu" despre care oia s or(easc% Dup ce m-a sa"utat, nc mai ezita s se aeze% 1 8e p"re c! nu e'ti -n apele tale ast!6i. 2'ti sigur c! +rei s! fii aiciB 5entru ca -nt"lnirea noastr! s! fie eficient!, e important s! fii aici, de bun! +oie 'i s! 'tii ce a'tepi de la mineK-n timpul acestei

-nt"lniri. ?tii acest lucruB Da, sunt aici pentru c! +reau acest lucru. Dar, sunt at"tea idei care se amestec! -n mintea mea, -nc"t nu mai 'tiu cu ce s! -ncep. Cum cred c! g3ice'ti, demersul meu -n relaia cu fiul meu nu a fost a'a de u'or cum -mi imaginam. 0u reu'eam s! -l sun, g!seam tot felul de scu6e. 0u 'tiu de ce -mi era at"t de fric! s! -i telefone6, pentru a1i spune c! +oiam s! -l +!d. Jneori, m! a'e6am -n fotoliu, cu intenia de a -ncerca s! simt ceea ce tr!iam 'i s! descop!r de ce -mi. era at"t de team! s! -l -nt"lnesc. Dar nu reu'eam. fie adormeam, fie m! ener+am 'i nu mai puteam s! stau pe loc. 7rebuia s! g!sesc ce+a de flcut... Dup! dou! s!pt!m"ni, am a+ut -n sf"r'it cura ul de a11 suna 'i de a11 -ntreba dac! ne putem -nt"lni. I1 am spus c! am descoperit lucruri importante despre mine 'i c! a' +rea s! ii +orbesc despre asta. 8pre marea mea surprindere, el a acceptat imediat 'i mi1a sugerat s! mergem s! lu!m cina la restaurantul Italian de l"ng! casa lui, -ntr1o sear! in care el nu lucra. 2ram at"t de mulumit s! -mi dau seama c! imaginaia mea era cea care -mi ucase farse. 0u 'tiu de ce, eram sigur c! nu +a +rea s! ne -nt"lnim, credeam c! -i e team! s! ne -nt"lnim. Ceea ce 'tiu acum, este c! mie -mi era fric! s! -l +!d. Mi1a m!rturisit apoi c! 'i lui -i era fric!, dar dorina lui de a se -mp!ca cu mine era mai mare. De aceea a acceptat s! ne +edem... C dat! instalai la restaurant, dup! ce am comandat m"ncarea, i1am +orbit despre -nt"lnirea mea cu tine, despre ceea ce descoperisem despre tata 'i despre frica mea de a clarifica lucrurile -ntre noi. Am simit c! era puin defensi+, c"nd i1am +orbit despre reconciliere, dar l1am lini'tit imediat, spun"ndu1i c! f!cusem o leg!tur! -ntre ceea ce tr!isem -n relaia cu tat!l meu 'i ceea ce tr!iam -n relaie cu el. I1am +orbit despre tat!l meu, despre copil!ria mea, iar el m1a interrupt de c"te+a ori pentru a1mi pune -ntreb!ri. Atunci a fost mai u'or s! -i +orbesc... Apoi i1am ar!tat lista de acu6aii aduse tat!lui meu, pe care o scrisesem 'i I1am -ntrebat pe Da+id c"nd m1a acu6at sau m1a udecat cre6"nd c! am acelea'i tr!s!turi ca 'i tat!l meu. 5e moment a fost surprins s! +ad! lista 'i simeam c! e enat s! -mi r!spund!. Mi1a spus. "Ceea ce ai trit tu n re"a!ia cu tat" tu nu are "egtur cu mine, de ce m ntre(i a'a ce a?" I1am e4plicat ce ne1ai spus tu referitor la repetiiile de la o generaie la alta 'i, cum 'i eu, c"nd am au6it prima oar!, a+eam -ndoieli. C"nd i1am spus c! obser+i acest fenoment de dou!6eci 'i cinci de ani, la mii de persoane, am simit c! e desc3is la aceast! idee... 81a uitat din nou peste lista mea, a citit1o atent, apoi m1a -ntrebat. "#u reau s te fac s suferi, eti sigur c rei s-!i rspund?" Din felul -n care m! pri+ea 'i din tonul +ocii lui, p!rea c! de+enise un b!iat de doispre6ece ani. Atunci am -neles c"t de fric! -i era s! -mi +orbeasc! 'i s! m! r!neasc! 'i am simit c"t de team! -mi era mie s! nu fiu considerat un tat! r!u, f!r! inim!. Amintindu1mi sfatul t!u cu pri+ire la importana de a +erifica, i1am m!rturisit teama pe care o simeam 'i l1am -ntrebat dac! 'i lui -i este fric! s! nu -l consider un fiu r!u 'i un tat! r!u fa! de propiul lui copil... Mi1am dat seama c! a'a era, deoarece a r!mas t!cut 'i p!rea foarte emoionat. A ridicat capul 'i -i era greu s! m! pri+easc! -n oc3i. A -ntins m"na 'i mi1a luat m"na, deasupra mesei, m!rturisindu1mi c"t de +ino+at se simea pentru c! m! f!cuse s! suf!r cu alegerea lui profesional!, dar deocamdat! -i era imposibil s!1'i sc3imbe meseria. I1am ar!tat din nou lista de acu6aii 'i i1am spus c! insist s! aflu -n ce situaii m1a acu6at 'i el de acelea'i lucruri. 0u +reau s! intru -n detalii, e de a uns s! spun c! 'i el, la r"ndul lui, m1a acu6at c! sunt ingrat 'i ne-neleg!tor, c! l1am abandonat 'i nu l1am -ncura at, c! am fost nedrept cu el. Ceea ce m1a mirat cel mai mult, a fost c"nd am a uns la acu6aia pe care o f!ceam tat!lui meu, aceea c! era +ulgar 'i lipsit de maniere. >iul meu mi1" m!rturisit c!, atunci c"nd era adolescent, -i era ru'ine cu mine, c"nd -'i aducea prietenii acas!, deoarece f!ceam tot timpul pe snobul -n faa lor, -ncercam s! epate6, po+estindu1le detalii de la locul meu de munc! 'i +orbeam despre oameni importani, mai ales despre femeile frumoase pe care le -nt"lneam, -n timp ce el 'tia prea bine c! po+e'tile mele erau e4agerate. ?tii ce credea atunciB C!, -n ciuda eforturilor mele de a p!rea o persoan! manierat!, p!ream din contr!, o persoan! din topor. Cu at"t mai mult cu c"t atunci c"nd m! lansam -ntr1un discurs, prietenii lui -'i d!deau seama c! nu a+eam clas!. >iul meu mi1a spus. "5at, tiu c ai fi rut s ai o carier onora(i", s ai c"as, dar nu reueai, se edea e for!at%" 8imeam ca mi se taie r!suflarea. 0u mai 'tiam ce s! spun. 2u, care m! credeam mult mai bun dec"t tat!l meu. Acest lucru a fost cel mai dificil de acceptat pentru mine. A fost c"t pe aici s!11 -ntreb dac! el crede c! are mai mult! clas! dec"t mine, c"nd lucrea6! -ntr1un restaurant, pe post de osp!tar. Mi1a fost foarte greu s! m! abin; Cred c! a simit acest lucru, fiindc! atmosfera s1a sc3imbat imediat. 2ra ca 'i cum e4ista un perete -ntre noi. Voiam s! continui s!1i spun ce cred legat de meseria lui 'i c"t de mult -mi doream s! accept acest lucru, eram prea -ncurcat. 2l s1a uitat la ceas 'i s1a ridicat brusc,

spun"nd c! mai a+ea ce+a de f!cut 'i m1a -ntrebat dac! sunt de acord s! continu!m concersaia -n alt! 6i. ?i a plecat. Am r!mas cu gura c!scat!, timp de c"te+a minute. Mi1am spus c! am f!cut m!car o parte din demersul pe care -l -ncepusem 'i c! r!m!sese o u'! desc3is!. C s! ne re+edem m"ine. 1 ?i acum ai -neles de ce, -n ciuda eforturilor pe care le f!ceai pentru a fi un b!rbat cu clas!, nu reu'eai 'i, din contr!, p!reai un persona necioplitB 1 0u, nu prea. 2 ade+!rat c! uneori m! lanse6 -n discuii aiurea, dar mi se -nt"mpl! rar acest lucru. Am fost atent s!1mi sc3imb ma'ina o dat! la doi ani, s! am o ma'in! nou!. 2 foarte important pentru imaginea mea de +"n6!tor, care are success, cu at"t mai mult cu c"t fac muli Ailometri pe an 'i -mi place s! am o ma'in! -n stare bun!. 8unt -ntotdeauna bine -mbr!cat. Am f!cut toate astea pentru a a+ea mai mult! clas! dec"t tat!l meu. 0u -neleg deloc de ce impresia pe care o las, e e4act opus!. 5oi s!1 mi e4plicit astaB 1 Drag! M!rio. 24ist! un ade+!r foarte important, pe care 11am uitat. nu pute" de'eni ceea ce 're" s( fi", at)ta ti"p c)t nu accept(" "ai *nt)i ceea ce nu 're" s( fi"+ ?tii ce -nseamn! acest lucruB 1 Adic! s! accept faptul c! sunt necioplit 'i +ulgar ca 'i tat!l meuB 0ICICDA7M. 1 ?tii, M!rio, acum ego1ul t!u este cel care r!spunde. 2l este cel care crede c! ai fi necioplit 'i +ulgar este un lucru r!u, c! nu trebuie s! fii 0ICICDA7M a'a. C"nd tat!l t!u era necioplit 'i +ulgar cu prietenii Iui, cre6i c! era r!u, c! f!cea acest lucru pentru a te face pe tine s! suferiB 1 Dac! pui a'a problema, nu, nu cred c! o f!cea intenionat. Cred mai .degrab! c! muncea foarte mult 'i c"nd +oia s! se distre6e -'i pierdea controlul, f!c"nd glume deoc3eate. 1 Iie nu i se -nt"mpl! uneori s! dep!'e'ti limitele, s!1i pier6i controlulB )-a pri it un pic, a iz(ucnit n r$s i mi-a zis+ 1 Aici ai dreptate; 2u dep!'esc limitele c"nd fac cump!r!turi. Dup! ce am muncit mult 'i am c"'tigat mai muli bani, cump!r o mulime de lucruri care nu sunt nep!rat necesare, mai ales 3aine. Incredibil, tocmai mi1am dat seama c! Ana -mi spune uneori c! 3ainele pe care mi le cump!r sunt de prost gust. 0u 'tiu de unde +ine la mine pofta aceasta de a cump!ra 3aine sport, care au uneori culori ip!toare. Mi1a 6is c! -i este ru'ine cu mine c"nd m! -mbrac a'a. Ceea ce o sup!r! cel mai mult e c! m! -mbrac bine atunci c"nd merg la munc!, dar c"nd ies cu ea nu -i fac pe plac. Acesta e un alt subiect de ceart! -ntre noi. -n plus, -i e ru'ine c! eu cump!r re+iste porno. -ncearc! s! le ascund! c"t mai bine, de fric! s! nu le g!seasc! fiica noastr! sau altcine+a. 1 C"nd e4agere6i cu cump!r!turile, +rei s! -i faci r!u altcui+aB 1 8igur c! nu, 'tii foarte bine. De altfel, ce influen! poate a+ea asupra +ieii celorlali, faptul c! eu -mi cump!r multe 3aineB 9e pl!tesc cu bani bine meritai. Care nu am dreptul s! -mi ofer ce +reau 'i s! citesc ce +reauB 5e Ana 'i pe copii -i las -ntotdeauna s! cumpere ce +or ei. Acum cred c! am -neles; C"nd tata e4agera cu b!utura, c"nd m"nca de6ordonat sau de+enea necioplit po+estind lucruri deoc3eate, acest lucru nu -l pri+ea dec"t pe el. 2ra +orba tot despre bariii 9JI, pe care -i meritase 'i despre corpul 9JI, care era afectat. Jfl C"te lucruri putem con'tienti6a dac! s!p!m -n interiorul nostru., nuB Dar, c3iar dac! m! simt bine descoperind toate acestea, nu1mi place s! +!d c! adeseori am udecat lucrurile, f!r! un moti+ anume. 2ste c3iar greu s! -mi dau seama c"t de mult! furie 'i c"te emoii am tr!it c"nd de fapt trebuia s! -l las pe tata s! se poarte cum +oia el. 1 >oarte bine M!rio; 2 o conclu6ie bun!. 2'ti pe cale s! faci procesul de acceptare pentru ceea ce nu +rei s! fii. 2ste o etap! esenial! pentru a trece la etapa urm!toare, care const! -n a fi ceea ce +rei tu. 0ici m!car nu mai e ne+oie s! -i repei ceea ce +rei. C 'tii foarte bine, -n ad"ncul t!u. 8e +a -nt"mpla de la sine, treptat, pe m!sur! ce nu +ei mai udeca atitudinea de a fi necioplit sau +ulgar, ca fiind ce+a r!u. 8! nu uii c! acest demers pe care -l faci pentru tine, te +a a uta s! -nc3ei procesul de acceptare cu fiul t!u, care are cu siguran! aceea'i fric! de a nu fi necioplit ca tine. Va fi interesant c"nd +ei +orbi am"ndoi despre aceste lucruri, la -nt"lnirea +oastr! de m"ine.

De reinut din acest capitol

N C)nd acu,(" o alt( persoan(, este 'orba despre o lips( de responsabilitate, deoarece

're" ca aceasta s( *-i asu"e consecinele propriilor noastre te"eri+ A fi responsabili, *nsea"n( a ne asu"a consecinele propriilor noastre deci,ii, ceea ce presupune de ase"enea s( *i l(s(" -i pe ceilali s( *-i asu"e consecinele propriilor lor ale#eri+ N A l(sa pe cine'a s(.-i asu"e responsabilit(ile nu *nsea"n( a nu face ni"ic+ / pute" sf(tui, o pute" #0ida, accept)nd faptul c) acea persoan( 'a trebui s( *-i asu"e consecinele, oricare ar fi deci,ia pe care a luat.o+ Acesta este un foarte bun "i&loc de a e'ita culpabilitatea+ N /rice funcie fi,ic( a corpului este influenat( de "ental -i de e"oional+ N *ntotdeauna re,ultatele depind de inteniile noastre de la *nceput+ Acest lucru presupune s( fi" ateni -i s( obser'(" care era "oti'aia noastr( *n situaiile *n care ceilali ne acu,au+ 1ti" c( -i ei a'eau aceea-i intenie ca -i noi+ N C)nd 're" s( ne#(" o situaie face" acest lucru pentru a nu suferi+ N / persoan( se dest(inuie "ai u-or atunci c)nd se si"te ascultat( -i acceptat(, f(r( s( fie &udecat(+ N I"a#inaia ar trebui s( fie folosit( pentru a 'i,uali,a ceea ce a" 'rea s( se *nt)"ple -i nu in'ers+ N Nu pute" s( de'eni" ceea ce 're", dac( nu a" acceptat ceea ce nu 're" s( fi"+ Nu este ne'oie s( ne repet(" tot ti"pul ceea ce 're"+ 1ti" acest lucru, *n ad)ncul nostru+ ucrurile se 'or *nt)"pla de la sine, treptat, pe "(sur( ce nu 'o" "ai &udeca atitudinea de a fi ceea ce nu 're", ca fiind ce'a r(u+ N Capitolul $

A accepta s( ai "ai "ult sau "ai puin dec)t alii

M!rio s1a uitat la ceas 'i a reluat 6"mbind. 1 M! bucur s! +!d c! mai a+em o um!tate de or! de petrecut -mpreun!. Dup! ultima noastr! -nt"lnire am mai aflat ce+a despre fiul meu. Dat fiind c! -l +oi +edea m"ine a' +rea s!1i +orbesc despre asta. Mama lui Mic3elle, nora mea, a murit subit anul trecut. Am 'tiut mereu c! p!rinii ei erau oameni cu stare, dar nu 'tiam c! a mo'tenit o sum! mare de bani despre care nici ea, nici fiul meu nu ne1au spus nimic, Anei sau mie. 0u mi1a pl!cut faptul c! am aflat acest lucru de la soia patronului meu, care merge la acela'i coafor ca 'i Mic3elle. 8e pare c! -'i +orbesc des. C"nd patronul meu mi1a +orbit despre asta, nu 'tia c! eu nu aflasem nimic despre acea mo'tenire 'i m1am str!duit serios s!1mi ascund surpri6a. 0umi +ine s! cred c! ne1au ascuns a'a ce+a. Care le era team! c! le +om cere baniB 7otu'i, 'tiu 'i c! eu c"'tig destul de bine 'i c! nu ducem lips! de nimic. 1 Ce te deran ea6! cel mai mult -n situaia astaB Cum -i afectea6! +iaaB 1 Cu siguran! nu -mi afectea6! cu nimic +iaa, dar mi se pare ignitor. >aptul c! ne ascund aceste lucruri, lipsa de -ncredere pe care ne1o arat!. 1 ?i cum tr!ie'ti -n general o situaie -n care cine+a -i ascunde anumite lucruriB 1 Destul e r!u, e clar; 2 normal, nuB Cuno'ti persoane c!rora le place a'a ce+aB 1 Ai dreptate ma orit!ii oamenilor nu le place s! li se ascund! ce+a, orice ar fi. Dar, 'tii la fel de bine ca mine c! nu e4ist! dou! persoane care s! tr!iasc! e4act la fel aceea'i situaie dat!. De aceea te -ntrebi ce simi tu, ce determin! -n tine acest lucru. 0u +om reu'i s! tr!im normal o situaie nepl!cut! at"ta timp c"t nu am reu'it s! afl!m ce am simit -n ad"ncul nostru. A'adar, -i pun din nou -ntrebarea. cum te simi legat de ceea ce ai aflat 'i ceea ce i1a ascuns fiul t!uB 1 M! simt inferior 'i ignorat, r!spunse el furios. Ar trebui s!1i +e6i; Acum -neleg de ce tr!iesc a'a. 2ram -ngri orat c"nd +edeam c! c3eltuie at"t de mult, mai ales de c"nd 'i1au cump!rat ma'ina cea nou!. ?i -n plus, Mic3elle a fost promo+at! la ser+iciu. 9ucrea6! la firma :ell Canada 'i a obinut un post de +ice1pre'edinte. 2ram distrat c"nd Da+id mi1a spus asta, duminica trecut! c"nd a trecut cu copilul pe la noi. De ce are ne+oie s! lucre6e, soia luiK, c"nd are at"ia baniB Acum pentru c! are un post de r!spundere, probabil c! +a lucra 'i mai mult. 0u cred c! e o ideea bun! pentru o femeie care are un copil at"t de mic. ?i asta nu e totul. Cum poate fiul meu s! accepte acest lucruB C soie care c"'tig! mult mai mult dec"t el; 2u nu a' accepta niciodat! a'a ce+a; 8igur se simte inferior. Dac! 'i1ar fi continuat cariera de contabil, nu ar mai fi fost -n situaia aceasta. Ar fi a+ut sigur un salariu mai

mare dec"t al ei. 1 8! -neleg c! ie i se pare nedrept ca o femeie s! c"'tige mai mult dec"t soul eiB 1 0u 'tiu dac! e nedrept, dar mi se pare c! nu e normal. 5"n! la urm!, nu e rolul b!rbatului s! c"'tige bani 'i cel al femeii, s! creasc! copiiiB Vai, M!rio; 8e pare c! toate astea te afectea6! mult. -i dai seama c! acum ii un discurs demn de generaiile de alt!dat!B Acesta e un e4emplu foarte bun de credin! care circul! de la o generaie la alta. KVrei s! continui s! mai cre6i a'a ce+aB Jit!1te -n urul t!u. C s! +e6i c! tot mai multe cupluri de tineri tr!iesc ca 'i fiul t!u 'i soia lui. 5entru ei, a tr!i -n cuplu -nseamn! a tr!i -n parteneriat. 0u contea6! cine c"'tig! mai mult sau ce sarcini -'i asum! fiecare dintre ei. Important e s! se -neleag! bine, sarcinile 'i c3eltuielile s! fie bine reparti6ate -ntre ei 'i, mai ales, ca fiecare s! respecte limitele 'i capacit!ile celuilalt. Acesta nou! atitudine face parte din sc3imb!rile din era V!rs!torului. 2 ordinea fireasc! a lucrurilor. Cei care nu se pot adapta la sc3im!ri, tr!iesc foarte multe emoii, la fel ca tine... Deci, s! recapitul!m. -n situaia -n care nora ta a mo'tenit de la mama ei bani 'i nici ea, nici fiul t!u nu i1au spus nimic, 5roblema ta este c! suferi pentru c! i1au ascuns acest lucru, 5entru c! nu au -ncredere -n tine 'i te deran ea6! faptul c! nora ta c"'tig! mai muli bani dec"t fiul t!u, lucru care nu i s e pare normal. Dintre tot ceea ce am enumerate, care aspect te face s! suferi cel mai multB 1 2i bine... nu1mi place deloc c"nd mi se ascunde ce+a, dar, ceea ce m! deran ea6! cel mai mult e faptul c!, de'i e at"t de bogat!, +rea s! mai lucre6e -nc! 'i, mai ales, faptul c! c"'tig! mai bine dec"t fiul meu. 2 ca 'i cum Da+id ar -ntrupa 'i mai mult e'ecul pe care 11a a+ut -n profesie. -mi era 'i a'a destul de greu s! m! obi'nuiesc cu noua lui meserie 'i acum a ap!rut -nc! un lucru la fel de greu de acceptat pentru mine. 1 C"nd ai folosit cu+"ntul *e'ec*, i1ai dat seama c! ai cobor"t +ocea 'i c! i1a ap!rut o ro'ea! pe g"tB 1 Da, r!spunse el, ro'ind 'i mai mult. 8imt cum c!ldura din 6ona g"tului urc! spre fa!. Acesta e lucrul care m! doare cel mai mult. 0u 'tiu dac! +oi reu'i +reodat! s! fiu m"ndru 'i s! spun tuturor c! fiul meu e c3elner 'i c! e -ntreinut de soia lui. C3iar cre6i c! un tat! poate accepta a'a ce+aB 1 0imeni nu i1a cerut s! fii m"ndru cu profesia de c3elner. 8!11 accepi pe fiul t!u -nseamn! s! fii de acord cu alegerile lui, c3iar dac! acele alegeri nu -i con+in, le de6aprobi. Ai dreptul la preferinele tale, la fel ca toat! lumea. 7e1ai g"ndit +reodat! c! sigur e4ist! persoane care consider! meseria ta interesant!B Di+ersitatea e cea care face ca lumea s! fie interesant!... A1l accepta pe fiul t!u -nseamn! -n acela'i timp s! recuno'ti c! are propiiile lui e4periene de +ia! 'i doar dup! ce +a +edea consecinele alegerilor lui +a putea descoperi dac! sunt bune pentru el, dac! -i -mplinesc ne+oile. 0imeni nu trebuie s! decid! -n locul lui, nici m!car p!rinii lui care -l iubesc mult... Mai de+reme, c"nd +orbeai de e'ec, poate c! cceea ce e cel mai greu pentru tine, e faptul c! tu cre6i c! Al 2?JA7 -n rolul t!u de tat!, din moment ce fiul t!u nu face carier! 'i nu c"'tig! mai mult dec"t soia luiB A+ea lacrimi -n oc3i. 5!rea c! -i e greu s! respire. A f!cut sem c! da, a'a este 'i apoi 'i1a fi4at pri+irea unde+a, deasupra capului meu, f!r! s! spun! nimic. Dup! c"te+a momente, a respirat ad"nc 'i mi1a r!spuns, cu regret. 1 0u pot s!1mi re+in, -mi dau seama c"t de mult 11a1H udecat pe tat!l meu pentru c! nu e un tat! bun 'i mi1e frica s! nu m! acu6e 'i fiul meu de acela'i lucru. 2 foarte bine c! il +oi +edea m"ine, o s! pot s! +erific toate astea cu el. Cu tot ce am -n+!at de c"te+a s!pt!m"ni, nu m! +a mira dac! cred ca sunt un tat! r!u. -n locul lui, eu a'a a' udeca, mai ales dac! in cont de ceea ce a spus c"nd ne1am -nt"lnit data trecut!. 1 Acum, c"nd ai clarificat ade+!rata problema pentru tine, ce +rei s! faci -n situaia astaB 1 -mi +ine s! spun c! a' +rea ca nora mea s! nu mai lucre6e, dar -mi aduc aminte de ceea ce ai spus la prima noastr! -nt"lnire. 0u pot s! +reau ce+a dec"t -n situaii pe care le controle6 eu. Dac! +reau s! controle6 pe altcine+a, atunci am a'tept!ri 'i sigur +oi fi de6am!git. A'adar, ce +reau euB A' +rea s! fiu capabil s!1mi +!d de treburile mele 'i s! nu m! mai amestec -n +iaa fiului meu. Vreau s! pot s! m! port firesc cu el, c3iar dac! +a +rea s! r!m"n! c3elner toat! +iaa; Jf, spun asta, dar -n sinea mea, m! -ndoiesc c! +oi fi capabil de a'a ce+a. D -mi place c! e'ti sincer. Cel puin e'ti capabil s! -i +e6i propriile limite deocamdat!. C3iar dac! te -ndoie'ti de faptul c! +ei reu'i acest lucru, -i dai seama c"t de important este s! descoperi ceea ce +rei cu ade+!ratB 1 Da, sunt de acord. M! simt mult mai bine acum c"nd 'tiu de ce m! deran ea6! at"t de mult aceast! situaie 'i s! +!d ce efect eliberator are faptul de a 'ti ce +reau. Acest lucru -mi d! speran!. Am un obiecti+ 'i sunt ner!bd!tor s!11 ating.

1 Cum te simi la ideea de a1i +orbi lui Da+id despre -nt"lnirea noastr!, despre ceea ce tr!ie'ti tu c"nd el -i ascunde anumite lucruri, despre ce1ai +rea s! faci -n relaia cu elB 1 >ric! m! parali6ea6!, dar 'tiu c! trebuie s! fac asta. M! simt at"t de r!u la ideea c! relaia noastr! ar putea continua a'a. 0u mai +reau s! ne +edem 'i s! +orbim despre +reme, despre banalit!i. 5arc! am -ncerca s! l!s!m doar s! treac! timpul. Am obser+at c! +i6itele lui sunt tot mai rare 'i mai scurte. Am"ndoi ne tot uit!m la ceas. Care cum de nu mi1am Tat seama de toate astea p"n! acumB Cu c"t +orbesc mai mult despre mine cu at"t mai multe detalii -mi amintesc. 2ste formalB 1 8igur c! da, i1am r!spuns eu 6"mbind. 2 foarte normal ce T*aie'i tu. 0u e e4traordinar faptul c! -i dai seama de toate stea -nainte s! se agra+e6e problemeleB A+ei -nc! mult timp, e si fiul t!u, pentru a clarifica lucrurile. Venind aici, -mi ar!i unele tale intenii 'i +orbind cu fiul t!u, poi doar s! +e6i efectele bune. 1 9ise, -i mul'umesc c! ai acceptat s! m! prime'ti din nou, at"t de repede dup! ultima noastr! -nt"lnire. A' +rea s!1i po+estesc -nt"lnirea mea cu Da+id. -n plus, am a+ut oca6ia s! +orbesc 'i cu Mic3elle. 2 foarte bine s! clarifici lucrurile. 0u +oi -nelege niciodat! de ce -mi era at"t de fric! s! fac asta. 5resupun c! toi oamenii sunt ca mine, le este team! s! +orbeasc! despre ce tr!iesc 'i, mai ales, s!1'i de6+!luie sentimentele. 0u am -n+!at niciodat! cum se face acest lucru. 2u am -n+!at, de e4emplu, c! a +orbi despre sentimentele mele e un semn de sl!biciune 'i c! femeile nu iubesc b!rbaii slabi. 2'ti de acord cu mineB 1 2 ade+!rat c! tolerana fa! de un b!rbat care se de6+!luie sau pl"nge -n faa celorlali, e un lucru destul de recent. 5robabil ai obser+at c! -n filmele noi, +edem adeseori b!rbai care pl"ng. 5oate c! femeile pl"ng mai mult dec"t b!rbaii, dar au tot at"tea probleme -n a se +edea a'a cum sunt cu ade+!rat. >emeile, c"nd cred c! +orbesc despre sentimente, +orbesc mai degrab! despre emoii, se pl"ng, acu6! 'i sper! c! cel!lalt se +a sc3imba. Acu6!, nu -mp!rt!'esc ce+a. :!rbatul, pe de alt! parte, -'i refulea6! sentimentele 'i nu spune nimic. >oarte adesea, de fric! s! nu fie acu6at, nici m!car nu ascult! ce spune femeia. Deci, omenirea -n general are ne+oie s! afle mai multe lucruri despre ea -ns!'i, s! de+in! mai con'tient! de ceea ce simte, s! descopere ceea ce +rea 'i s! fie capabil! s! se e4prime, s! se dest!inuie. >iecare dintre noi a+em un program bine stabilit. Dar putem s! descoperim mult! fericire dac! -n+!!m acest nou mod de a tr!i; Din c"te +!d tu tocmai e4perimente6i acest lucru. Ai obser+at cum -i str!lucesc oc3iiB 5arc! ai -ntinerit de c"nd nu te1am +!6ut. 5arc! 'i mersul t!u e mai u'or. C"t de minunat 'i de util este corpul nostru fi6ic, nu1i a'aB 2ste oglinda a ceea ce se -nt"mpl! -n interiorul nostru. Ai dreptate, 9ise, m! simt mult mai bine acum. C3iar 'i patronul meu m1a -ntrebat ieri ce s1a -nt"mplat, dac! afli c"'tigat la loto. Mi1a 6is c! nu mai sunt la fel, c! paH entu6iasmat de ce+a 'i c! am un aer fericit. I1am r!spuns ca -ntr1ade+!r, sunt foarte fericit, dar c! nu are nici o leg!tur! cT banii, ci cu +iaa mea de familie. M1a pri+it uimit 'i apoi a sc3imbat subiectul. 5!rea prost dispus fiindc! are mar l probleme cu cei doi copii care iau droguri, dar nu +rea sa +orbeasc! despre asta... 91 am +!6ut pe Da+id acum trei 6ile 'i de data asta mi1a 6is s! ne -nt"lnim la el acas!. Mic3elle lucra toat! seara, iar micuul 0icolas era la cinema cu bunicul cel!lalt. 2ra a'a de frumos afar! -nc"t ne1am a'e6at pe teras!. % s!1i po+estesc -n detaliu toat! -nt"lnirea noastr!. 1 *?tii, tat!, am fost foarte tulburat de ultima noastr! -nt"lnire. M1am g"ndit mult la ea. Mi1am dat seama de c"t cura ai a+ut ne+oie ca s!1mi -mp!rt!'e'ti toate astea. Am plecat foarte repede, 'tii de ceB 1 5entru c! credeai c! eram furiosB 1 0u c3iar. 2 ade+!rat c! dintr1o dat! parc! se sc3imbase ce+a -ntre noi. M1am simit sting3erit.cel mai greu era faptul c! m! simeam ca un copil -n faa tat!lui s!u. Am recunoscut fa! de mine c! -mi era foarte fric! s! nu te sup!r 'i c! nu m! mai iube'ti. Am a+ut ne+oie de c"te+a 6ile s! m! g"ndesc la toate astea. 0u a' fi cre6ut niciodat! c! ar putea s!1mi fie fric! de tine, 'tiam c! nu +reau s! te fac s! suferi 'i c! m! simeam +ino+at, dar nu eram con'tient de acea fric!. 1 Da+id, +rei s"1i m!rturisesc ce+aB ?i mie -mi era fric! de tat!l meu. Am a+ut ne+oie de mult timp pentru a recunoa'te c! -mi doream s! m! iubeasc!. A+eam o atitudine arogant! pentru a ascunde faptul c! mi1a' fi dorit s! m! iubeasc!. Acum -neleg c! +oiam ca tata s! m! iubeasc!, -n felul lui. Iar tu, Da+id, +rei ca eu s! te iubesc altfel, nu1i a'aB 0u simt c! m! mai iube'ti, mai ales de c"nd am ales s! fac o alt! meserie,care ie nu -i place. -nainte nici m!car nu m! -ntrebam asta. 0u 'tiu dac! m! simeam iubit sau nu. ?tiu doar c! mi1am continuat studiile pentru a1i face pe plac. Deci, am a uns la conclu6ia c! dac! +oi studia pentru tine, atunci nu trebuia neap!rat s! m! simt iubit. -n timpul ultimei noastre -nt"lniri, simeam c! +ei +orbi despre meseria mea 'i *ti1a fost team!... Q"ndindu1m! dup! aceea mi1am 6is c! ar fi Hai bine s! clarific!m

lucrurile o dat! pentru totdeauna 'i s! +Xrbim desc3is despre toate astea, deoarece 'i eu cred c! ne e fo arte greu c"nd ne +edem 'i nu ne simim -n largul nostru 'i ne gr!beam s! ne desp!rim. Ai obser+at c"t de scurte Meneau -nt"lnirile noastreB C3iar 'i micul 0icolas mi1a 6is de BD3i multe ori c! te +ede mai rar. I1am r!spuns c! munce'ti Xarte mult. -mi dau seama c! preferam s!1i spun orice fiului Heu, dec"t s! m! g"ndesc de ce stat!eau lucrurile a'a. De ce era a'a de greu s! st!m de +orb!B 7u 'tiiB 1 8unt de acord cu tine, Da+id. Mi1e greu s! +orbesc despre ceea ce tr!iesc, despre sentimentele mele. 8unt bucuros c! ai acceptat s! continu!m con+ersaia. ?tii, c"nd mi1ai spus c! atunci c"nd erai adolescent i se p!rea c! nu a+eam clas!, am simit cum m! -nfuriam 'i, fiindc! mi1era fric! s! nu te r!nesc, m1am abinut s! spun ceea ce g"ndeam. ?tii ce a' fi spusB 1 Da, atunci am simit 'i eu o stare de disconfort. ?tiam c! +rei s!1mi spui c! meseria de c3elner e mai pre os dec"t cea de cump!r!tor. 8e spune c! orice meserie e nobil!, dar se pare c! tu nu e'ti de acord cu asta. 8pune1mi 'i mie ce are at"t de degradant meseria de c3elner, dup! tine. C"nd mergi s! m!n"nci la restaurant, nu e'ti mulumit c! e4ist! oameni ca mine, care au ales s! fie osp!tariB >!r! ei, eu 'i alte mii de oameni c!rora le place s! m!n"nce la restaurant ar a+ea probleme. 1 ?tii, nici m!car nu -i pot r!spunde. Cred c!, oricare ar fi meseria pe care ai fi ales1o 'i nu ar fi o ceea ce a' numi eu profesie de carier!*, a' fi reacionat la fel. Am reacionat a'a pentru c! mi1ar fi pl!cut ca tata s!1mi pl!teasc! studiile la uni+ersitate. 0u credeam c! am r!mas cu at"te resentimente fa! de el, dar +!6"nd reacia fa! de tine, trebuie s! recunosc c! acest lucru m1a r!nit foarte mult. ?tiu c! nu +oi fi -mp!cat cu alegerea ta at"ta timp c"t nu +oi face pace cu mine -nsumi. 1 De ce cu tine -nsuiB -mi spui c! i1ai purtat pic! tat!lui t!u, nu cu el ar trebui s! te -mpaciB Am parcurs aceast! etap! acum c"te+a s!pt!m"ni. Am -neles faptul c! tata, care nu +oia s! fie ca propriul s!u tat!, a f!cut tot ce a putut pentru mine. Acum pot s!1mi dau seama c! m! iubea. 5ur 'i simplu era con+ins c! a' a+ea un +iitor mai bun dac! nu +oi merge la uni+ersitate. 2ra sigur c! toi a+ocaii sunt ni'te 3oi 'i nu +oia s! de+in 'i eu ca cei pe care -i cunoscuse el. -mi pare r!u c! nu am -neles c! m! iubea YK mai ales, mi1e ciud! pe mine pentru c! m1am purtat la fel => tine. A'adar, nu cu el trebuie s! m! impact, ci cu mine -nsumiK Aici am a uns acum. ?tiu c! ce a fost mai greu a trecut, fiindcD 'tiu unde +reau s! a ung. 81ar p!rea c!, pentru ma oritatea oamenilor, acceptarea de sine e mai grea dec"t acceptarea celorlali. Acum 'tiu c! e ade+!rat deoarece, imediat ce cred-mi dai seama c! nu am -nc3eiat procesul de acceptare -nc3eiat. 1 Cum -i dai seama de astaB 1 Mai -nt"i a trebuit s! +!d care era problema ade+!rat! din spatele dificult!ii pe care o a+eam, de a accepta meseria ta. Am descoperit, cu a utorul lui 9ise :ourbeau, c! era +orba de respingerea 'i de nedreptatea pe care le tr!isem -n relaie cu tat!l meu. ?i at"ta timp c"t m! consider nedrept sau m! resping -n rolul meu de tat!, e un semn c! -nc! nu m1am acceptat. -n realitate, de fiecare dat! c"nd acu6!m pe altcine+a, acest lucru ne arat! c! ne acu6!m 'i pe noi de acela'i lucru sau c! ne1am acu6a dac! am a+ea 'i noi acela'i comportament. ?tiu c! -nc! nu m! accept din cau6a unui alt incident care s1 a -nt"mplat 'i despre care a' +rea s!1i +orbesc a6i. Apoi M!rio mi1a spus c! i1a fost greu s! continuie. -nc! -i era fric! de reacia fiului s!u. A respirat ad"nc, a luat o -ng3iitur! de bere 'i a continuat. 1 *Doamne, tat!, ce +rei s!1mi spui at"t de gra+ 'i de seriosB Ai golit de a um!tate de sticl! de bere; 2 ce+a gra+B* 1 Qra+B Atunci da, mi s1a p!rut ce+a gra+. C3iar m1am infuriat. -mi dau seama c! -nc! -mi e fric! s! nu te acu6. Mi1e team! de reacia ta. Dar trebuie s!1i spun. Am aflat de la cine+a din afara familiei c! Mic3elle a mo'tenit anul trecut o sum! mare de bani. -i poi imagina cum se poate simi un tat! c"nd afl! o astfel de +este a'aB C"nd am aflat c! ni'te str!ini erau la curent iar eu 'i mama ta nu 'tiam nimicB 5oi s!1mi spui de ce nu ne1ai spus nimicB Mi se pare c! o astfel de +este bun! ar trebui 6is! -n gura mare peste tot. 1 :ine, tat!, nu e ne+oie s! ipi ca s! te aud! toi +ecinii, calmea6!1te. Ai dreptate s! fii sup!rat. 8unt luni de 6ile de c"nd +reau s!1i +orbesc despre asta, -ns! Mic3elle nu m! las!. 8pune c! o s! fii gelos, c! nu +ei accepta s! ai o nor! mai bogata dec"t fiul t!u, c! nu +ei primi +estea ca pe o +este bun!. 5e moment am fost de acord cu ea. Dar, dup! c"te+a Jni, mai ales c"nd tu -mi puneai -ntreb!ri cu pri+ire la anurnite c3eltuileli pe care le f!ceam, -ntreb"ndu1m! cum ne puteam permite a'a ce+a, am -nceput s! m! simt din ce -n ce mai st"n enit. Voiam s!1i po+estesc totul, dar Mic3elle -mi ea tot timpul s! mai a'tept. 5"n! la urm!, era +orba de banii ei. 10u sunt de acord cu tine. Dac! -ntr1ade+!r ai fi +rut s!1mi +orbe'ti, ai fi putut s! faci asta 'i s!1mi ceri s! nu1i spun lui Mic3elle c! am aflat. Cred c! de fapt tu nu +oiai s!1mi spui 'i spui c! e deci6ia soiei tale.

1 Dac! nu +rei s! m! cre6i, poate ar fi mai bine s! punem cap!t acum discuiei. Cred c! o s! m! ener+e6 'i nu +reau apoi s!1mi par! r!u de ce am spus. Cred c! e prea important ce -ncerc!m s! facem acum a'a c! e bine s! nu c!dem iar -n +ec3ile noastre obiceiuri. 1 2'ti de acord s! ne oprim acum 'i s! relu!m con+ersaia s!pt!m"na +iitoareB 1 >iul meu, c3iar de+ii -nelept; Ai perfect! dreptate. M! bucur c! m! ii la locul meu. 2 ade+!rat c! am tendina s! te acu6. V!d c! -nc! suf!r din cau6a asta. ?tii ce m! deran ea6! cel mai mult -n situaia astaB 9a -nceput, credeam c! e +orba de faptul c! mi1ai ascuns ce+a, dar am descoperit c! e +orba mai mult de faptul c! Mic3elle e bogat! 'i lucrea6! -nc! 'i, mai ales, c! are un salariu mai mare dec"t al t!u. Mi1e ru'ine din cau6a asta. 0u 'tiu cum poi suporta a'a ce+a. Dac! a' fi -n locul t!u, cred c! a' munci 'apte 6ile din 'apte la restaurant doar ca s! pot spune c! c"'tig mai muli bani dec"t soia mea. 1 7at!, -i dai seama c! tu mai cre6i -n prostiile astea +ec3i. femeile nu au dreptul s! c"'tige mai mult dec"t b!rbaiiB De ce e a'a de greu s! accepi astaB 2u 'i Mic3elle suntem foarte bine 'i acest lucru nu ne deran ea6!, nu +!d de ce la'i asemenea detalii neimportante s! te deran e6e at"t de tare. Mic3elle cred c! 'i1a dat seama c"t de tare te +a deran a s! afli asta, acum -neleg de ce nu +oia s!1i spun. 1 Credea c! nu +oi descoperi niciodat!B M! consider! prostB 1 2go1ul t!u a fost foarte ugnit, nu1i a'aB =ela4ea6!1te, tat!, e'ti ro'u de furie. -n fond, te -neleg, nu e u'or pentru tine. Dar crede1m!, -i garante6 c! Mic3elle nu a +rut s!1i fac! r!u. Din contr!, +oia s! e+ite s! tr!ie'ti emoii puternice. C"nd -i spuneam c! ar fi timpul s! -i spunem ie 'i mamei despre mo'tenirea ei, ea -mi spunea s! mai a'tept, p"n! c"nd +a g!sl un mi loc mai u'or, mai ales pentru tine. Acum -mi dau seamD c! nu era o idee bun!, dar ce +rei s! facB 2 mo'tenirea ei 81 trebuie s!1i respect alegerea... Mai de+reme m! -ntrebai de ce nu i1am spus, f!r! s! 'tie Mic3elle. 0u puteam s! fac astD deoarece a' fi minit1o pe soia mea. 0u +oi mini niciodat! cine+a pentru a mulumi pe altcine+a. 0u mi1ar pl!cea s! mi se fac! a'a ce+a 'i deci nu o fac nici eu altora. 1 :ine, Da+id, sunt de acord. Acum -i -neleg mai bine punctul de +edere. 9as!1mi timp ca s! pot accepta toate astea. Ve6i, c"t de bine e s! +orbim. 8unt fericit s! pot +orbi cu tine 'i pentru c! am -nceput acest demers cu Ana. 0e a ut! mult. C"nd mi1a +orbit prima oar! despre asta, nu +oiam s! m! implic. Cred c! -mi era team! c! dac! ea se +a implica prea mult, asta ar d!una relaiei noastre. De aceea am +rut s! o -nsoesc la cea de a doua +i6it!. Mi se p!rea c! prima ei -nt"lnire cu 9ise :ourbeau -i f!cuse at"t de bine, -nc"t eram curios s! descop!r cau6a*. M!rio m! pri+ea cu o lic!rire -n oc3i, plin -nc! de -nt"lnirea frumoas! cu fiul lui. 8imt mai ales c! e foarte m"ndru de el. A -nc3eiat po+estea despre -nt"lnirea cu Da+id, foarte bucuros s!1mi spun! c! s1au -mbr!i'at foarte spontan 'i firesc. 1 M!rio, sunt foarte fericit! pentru tine 'i pentru c! ai f!cut acest demers cu fiul t!u. Ii1ai dat seama c! i1ai a utat pe fiul t!u 'i pe soia ta s!1'i con'tienti6e6e teama de a fi mai presus dec"t aliiB 1 Cred c! ai dreptate. Da+id nu mi1a spus c! se temeau am"ndoi de asta, dar puin mai t"r6iu, -n seara aceea, dup! ce am terminat berea, s1a -ntors 'i Mic3elle acas!. Am profitat 'i i1am spus 'i ce +orbisem cu Da+id 'i c! +oiam s! aud 'i +arianta ei, mai ales s! aflu de ce -i fusese at"t de fric! s!1mi spun! despre mo'tenirea ei. Atunci mi1a m!rturisit c! mama ei mo'tenise o sum! mare de bani, la moartea na'ei ei care nu a+ea copii. >raii 'i surorile na'ei au fost foarte gelo'i 'i nu au mai +rut s! +orbeasc! cu Mic3elle. 2i credeau c! ea ar fi trebuit s! -mpart! totul cu membrii familiei. Dup! acest incident relaiile nu s1au mai -mbun!t!it deloc. Mic3elle de abia -'i cunoa'te unc3ii 'i m!tu'a, precum 'i +erii. 0ici m!car nu -i in+itase la nunta ei, sub prete4t c! era unicul copil 'i +oia doar o ceremonie restr"ns! -n compania mamei 'i a tat!lui ei. 0u +oia s! +orbeasc! despre asta, ca 'i cum ar fi +rut s! uite acea parte din +iaa ei. -n urm! cu c"te+a 6ile a f!cut o leg!tur! 'i +oia s!11 +orbeasc! lui Da+id despre asta. C3iar luase 3ot!r"rea s! ne s5un! ea -ns!'i 'i nou!... Acum -ncep s!1mi dau seama, 9ise, c"t de ade+!rat e ceea ce1 i spuneai data trecut! Anei. faptul c! demersul pe care -l facem pentru noi are repercursiuni asupra celor din ur. -n timp ce Ana, fiul meu 'i eu -ncercam s! re6ol+!m situaia aceea, Mic3elle f!cea

acela'i lucru. 5oi s! -mi e4plicit de ce a+em cu toii temeri, -n aceea'i familieB 1 -i aminte'ti c! am spus c! atunci c"nd tr!ie'ti o fric!, -n relaie cu cine+a, acea persoan! tr!ie'te aceea'i fric! -n relaie cu tineB 2 indicat s! -ncepi procesul de acceptare cu acea persoan!. Dup! aceea +ei de+eni con'tient de faptul c! toi care sunt legai direct de tine 'i de acea persoan!, au aceea'i fric!. 9egea atraciei ne gu+ernea6! planeta, de aceea suntem atra'i -ntotdeauna de cei care au de re6ol+at acelea'i probleme ca 'i noi. Dup! cum ai constatat, c3iar dac! unii nu sunt con'tieni de frica pe care o au, fac un demers cu ei -n'i'i, -n acela'i timp cu tine. Aceasta este marea putere a accept!rii, are efect asupra tuturor celor cu care tr!im acea situaie. ?tie de unde pro+ine teama de a a+ea mai mult sau mai puin dec"t aliiB 1 Din ceea ce am au6it p"n! acum a' spune c! pro+ine din influena familiei noastre. 2 ce+a ereditarB 1 0u neap!rat. 0u mo'tenim fricile 'i problemele p!rinilor no'tri. 0e1am ales p!rinii mai degrab! pentru c! ei au acelea'i probleme de re6ol+at ca 'i noi, ceea ce este din nou legat de legea atraciei. 1 Mic3elle mi1a spus de a c! a -n+!at faptul c! noi suntem cei care ne1am ales p!rinii, dar mi1e greu s! cred asta. -ncep treptat s! fiu mai desc3is la ideea c! s1ar putea s! a+em mai multe +iei, c! nu murim de tot. Dar noiunea aceasta legat! de alegerea p!rinilor e foarte greu de acceptat. Cum poi fii at"t de sigur!B Ce do+e6i aiB ?tiu c! nu e deloc u'or de acceptat ideea c! noi ne alegem p!rinii -nainte de a ne na'te. Aceast! acceptare e posibil! -n timp, c"nd ne -nsu'im noiunea de lege a atraciei care gu+ernea6! planeta 'i c"nd punem -n practic! noiunea de responsabilitate. Acord!1i timp pentru a asimila cele doua noiuni... -n ceea ce pri+e'te re-ncarnarea, nu am nicio do+ada tangibil!, -n afara unor m!rturii pe care le1am au6it de la persoane care spun c! recunosc locul c"nd a ung pentru prima. oar! -ntr1o ar!. =ecunosc locuri -n care nu au fost niciodat! sau a ung s! -neleag! 'i s! +orbasc! limba dintr1o ara str!in!, dup! doar c"te+a s!pt!m"ni. Cunosc o doamn! care e oarb! din na'tere. 9a +"rsta de trei ani s1a a'e6at la pian 'i a c"ntat f!r! niciun efort. Cum se e4plic! aceast! memorieB ?tii, Da+id, cu c"t -n+ei s! simi, s! intri -n contact cu sentimentele tale 'i nu doar cu emoiile tale, cu at"t +ei putea simi mai bine dac! un enun e ade+!rat sau nu pentru tine, la un moment dat. Vei simi acest lucru -n ad"ncul t!u. Vei 'tii c! e ade+!rat f!r! s! 'tii de unde ai aflat acest lucru. A'a 'tiu c! +iaa continu! f!r! -ncetare. Iar dac! cine+a -mi +a +orbi despre un concept care mi se +a p!rea mai ade+!rat de re-ncarnarea, -n care cred acum, +oi adera f!r! s! e6it la acea nou! noiune.. A crede -nseamn! a considera ade+!rat ce+a. Ade+!rul e diferit 'i relati+ pentru fiecare dintre noi. 7rebuie -ntotdeauna s! a+em -ncredere -n ceea ce simim. C"nd te simi bine cu o nou! noiune, -nseamn! c! e ce+a ce -i con+ine -n acel moment. Dac! te simi r!u, e important s! +e6i dac! e ce+a ce +ine din inima ta. Atunci nu mai tr!ie'ti frica, ci o certitudine, c! acea noiune nu corespunde ne+oilor tale. Atunci c"nd ego1ul este cel care te -mpiedic! s! aderi la o nou! noiune, simi fric!. Dac! la'i ego1ul s! te con+ing! s! nu aderi niciodat! la ce+a nou 1 -n asta const! specialitatea lui 1 acest lucra +a d!una mult capacit!ii tale de a accepta o persoan! sau o situaie. 1 De ce nu +rea ago1ul nostru s! ader!m la ce+a nouB 1 Deoarece ego1ul nu +rea dec"t un singur lucru. s! se 3r!neasc! pentru a nu disp!rea. Ceea ce -l alimentea6! cel mai mult este repetiia lucrurilor -n care crede. De aceea repet!m mereu acelea'i e4periene -n +ia!, c3iar dac! sunt situaii nepl!cute. 2go1ul se 3r!ne'te 'i cap!t! tot mai mult! for!. C"nd apare ce+a nou, -i este foarte fric! s! nu dispar! 'i s!1'i 5iard! puterea asupra celui care -l alimentea6!... ?i atunci faptul de a nu mai crede c! e ce+a r!u s! fii mai bogat sau mai s!rac dec"t altcine+a, +! +a a uta s! fii mai mult +oi -n'i+!, s! n u +! mai alimentai at"t de mult ego1ul. Astfel ego1ul se mic'orea6! treptat. -i sugere6 s! +erifici cu Ana dac! 'i ea simte aceea'i fric! pe care o a+ei +oi trei. 2 foarte posibil, doar te1a ales ca so. 8! ne -ntoarcem la -ntrebarea mea, de unde +ine acea fric!B 5ro+ine din rana +ostr! de nedreptate. 7oate credinele sunt re6ultatul unor r!ni. -i aminte'ti c! am +orbit Kdespre asta, -n leg!tur! cu tat!l t!uB Cu c"t este mai mare o tara, cu at"t mai mult ego1ul +a -ntreine mai multe credine pentru a alimenta acea ran!. Camenii c!rora le este fric! s! fie nedrepi, simt aceast! fric! 1 uneori incon'tient!, de a a+ea mai mult dec"t alii sau ca alii s! aib! mai mult dec"t ei. 1 2 foarte posibil s! ai dreptate, adeseori am au6it1o pe Ana spun"nd despre ce+a c! nu e drept. C s!1i po+estesc con+ersaia noastr!. -n -nc3eiere a' +rea s!1i mulumesc foarte mult, deoarece sunt sigur c! relaiile mele cu fiul meu 'i cu nora mea se +or -mbun!t!i foarte mult. Am reu'it c3iar s!1i

m!rturisesc norei mele, Mic3elle, dificultatea mea da a accepta ca ea s! c"'tige mai muli bani dec"t fiul meu 'i a r"s. Mi1a r!spuns. *:!nuiam asta; C"nd +orbeai despre femei care c"'tig! muli bani, simeam c! te deran ea6! acest lucru. 5entru Dumne6eu, e4plic!1mi 'i mie de ce te deran ea6!;* I1am po+estit ceea ce -i spusesem lui Da+id 'i am simit c! era foarte fericit! c! i1am -mp!rt!'it acest lucru. M! pri+ea altfel, ca 'i cum ar fi descoperit o latur! a mea pe care nu o cuno'tea. C"nd am plecat de la ei, fiul meu 'i nora mea m1au -mbr!i'at 'i am simit c! erau mult mai lini'tii pentru c! lucrurile se clarificaser! -ntre noi. 0u pot s!1i spun c"t de fericit eram. Ce eliberare;

De reinut din acest capitol

N N N N N N N N

De c"nd a -nceput era V!rs!torului, e -n ordinea fireasc! a lucrurilor ca cuplurile s! nu mai acorde importan! -mp!ririi sarcinilor, dup! regulile tradiionale 'i nici s! in! cont de care dintre ei doi c"'tig! mai mult. Ceea ce este important este fericirea 'i respectul limitelor 'i a capacit!ilor fiec!ruia. A accepta -nseamn! a spune da alegerilor celuilalt, c3iar dac! nu ne con+in sau c3iar dac! nu suntem de acord cu ele. 5utem s! ne p!str!m propria p!rere sau s! r!m"nem fideli propriilor noastre preferine, -nseamn! de asemenea a recunoa'te faptul c! cel!lalt are propriile lui e4periene de tr!it 'i doar c"nd +a descoperi consecinele alegerilor lui, +a 'tii dac! aceste e4periene -i con+in, dac! r!spund ne+oilor lui. 0u putem +rea dec"t lucruri pe care le putem controla. C"nd +rem s! control!m pe altcine+a, suntem -n situaia -n care a+em a'tept!ri 'i atunci e4ist! posibilitatea s! fim de6am!gii. 5entru fiecare problem! tr!it!, e important s! descoperi ade+!rata problem! care e diferit! de situaia -n care e tr!it! acea problem! 'i apoi s! decidem ceea ce +rem noi. >emeile au acelea'i dificult!i de a se de6+!lui, de a1'i m!rturisi sentimentele, la fel ca b!rbaii. Ace'tia nu +orbesc despre sentimente, iar femeile cred c! pl"ng"ndu1se 'i acu6"ndu11 pe cel!lalt, -'i de6+!luie sentimentele. Mai mult folose'te acu6aiile dec"t -mp!rt!'irile. Cea mai mare utilitate a corpului nostru fi6ic este de a fi oglinda a ceea ce se -nt"mpl! -n interiorul nostru. 5entru ma oritatea oamenilor, acceptarea de sine este mai dificil de atins dec"t acceptarea celorlali. >iecare acu6aie -ndreptat! asupra altei persoane ne arat! faptul c! ne acu6!m de acela'i lucru sau ne1am acu6a -n ca6ul -n care am a+ea acela'i comportament ca 'i cel!lalt. -n momentul -n care facem un demers de acceptare -n interiorul nostru, e4ist! repercursiuni asupra celor din urul nostru, care sunt implicai -n acea situaie. 9egea atraciei conduce planeta 'i de aceea suntem -ntotdeauna atra'i de persoane care au acelea'i r!ni ca 'i . noi, acelea'i credine 'i acelea'i temeri. 9egea atraciei ne determin! s! ne alegem p!rinii, -nainte de a ne na'te, deoarece ace'tia au acelea'i situaii de re6ol+at ca 'i noi. 0u mo'tenim credinele 'i fricile p!rinilor no'tri. A crede -nseamn! a considera ce a ade rat% 5entru fiecare dintre noi, ade+!rul e diferit 'i relati+. 7rebuie -ntotdeauna s! a+em -ncredere -n ceea ce simim. C"nd ne simim bine -n faa unei noi noiuni, -nseamn! c! e ce+a bun pentru noi -n acel moment. Dac! ne simim r!u, e important s! +erific!m dac! acel lucru +ine din inima noastr!. Atunci nu mai simim fric!, ci o certitudine c! acea noiune nu corespunde uneia dintre ne+oile noastre. Atunci c"nd ego1ul ne -mpiedic! s! ader!m la o nou! noiune, tr!im o team!. 2go1ul nu +rea ca noi s! ader!m la tot ceea ce este nou deoarece el +rea doar s! se alimente6e, pentru a nu disp!rea. Ceea ce -l alimentea6! cel mai mult, este repetarea a ceea ce crede. De aceea repet!m mereu acelea'i e4periene -n +ia!, c3iar dac! sunt situaii nepl!cute. 2go1ul se 3r!ne'te 'i dob"nde'te tot mai mult! for!. C"nd apare o noiune nou! -i este foarte fric! s! nu dispar! 'i s! nu mai aib! putere asupra celui care -l alimentea6!. Camenii care au suferit de rana de nedreptate au toi aceast! fric! 1 adeseori incon'tient!1 de a a+ea mai mult sau mai puin dec"t ceilali.

Capitolul $I

Acceptarea pierderii
M!rio m1a sunat s!pt!m"na trecut! pentru a m! -ntreba dac! a' putea s! o primesc pe fosta lui soie, =ita, mama lui Da+id, care este tot mai trist! 'i nu reu'e'te s! -'i re+in! dup! pierderile pe care le1a suferit. -'i dorea s! o a ut, dar -nc! este furioas! pe el 'i pe toi cei care sunt fericii, mi1a spus el. A6i am primit1o pentru prima -nt"lnire. 1 :un! 6iua, doamn! :ourbeau. Am +enit la recomandarea lui M!rio, dar +! pre+in c! nu sunt deloc con+ins! c! m! +ei putea a uta. Viaa mea e o serie de nefericiri 'i m! -ntreb mereu cu ce am gre'it fa! de Dumne6eu din moment ce m! pedepse'te a'a. Vorbesc foarte rar cu M!rio, deoarece a ung tot timpul s! pl"ng 'i s! m! ener+e6 'i atunci -mi -nc3ide telefonul. 0u pare s! -neleag! ceea ce tr!iesc eu 'i -ncearc! tot timpul s! m! con+ing! de ce+a. Cu toate acestea, ne1am -nt"lnit s!pt!m"na trecut!, -ntr1o cafenea unde m! oprisem s!1mi iau un sand/ic3 'i el era singur la mas!, tocmai termina de m"ncat. M1am a'e6at l"ng! el 'i am fost foarte surprins! de atitudinea lui. Mi se p!rea mai bl"nd ca de obicei 'i nu m! -ntrerupea deloc -n timp ce +orbeam. Mi1a spus c! nu se simte -n stare s! m! a ute s!1mi re6ol+ problemele, dar c! 'tie pe cine+a care ar putea face acest lucru. 0u 'tiu e4act ce s1a -nt"mplat de fapt, dar p!rea at"t de entu6iast c"nd +orbea de un demers pe care -l parcurgea, -nc"t am 3ot!r"t s! in cont de sugestia lui. A'a c! am +enit aici; I1am e4plicat pe scurt ce f!ceam 'i i1am spus c! nu pot a uta cu ade+!rat dec"t persoanele care +or -ntr1ade+!r s! se a ute ele -nsele, care sunt -ntr1ade+!r 3ot!r"te s!1'i -mbun!t!easc! +iaa. C"nd am -ntrebat1o dac! e preg!tit! s! Da aceast! deci6ie a6i, mi1a r!spuns sec. 1 Ce credei c! +reau s! fac +enind aiciB 0u e o do+ad! c! uni doresc ca +iaa mea s! se sc3imbeB 1 0u, i1am r!spuns eu. Multe persoane fac terapie personal! cu scopul de a fi ascultate, f!r! -ns! s! +rea nep!rat s!1'i re6ol+e singure problemele. A'teapt! tot timpul ca cei din urul lor s! se sc3imbe, sper"nd c! a'a +or fi mai fericite. 2u 'tiu c! a'a ce+a este imposibil. Cei din urul nostru nu -'i pot sc3imba atitudinea fa! de noi dec"t dac! noi -ncepem s! ne sc3imb!m -n interior. ?i -nainte ca atitudinea noastr! interioar! s! se poat! sc3imba, e foarte important s! fim con'tieni de atitudinea d!un!toare pe care o -ntreinem. =olul meu este s!1i a ut pe clienii mei s!1'i desc3id! con'tiina, dar -nainte de orice, am ne+oie s! simt c! acea persoan! -'i dore'te cu ade+!rat asta. 1 Ce ar trebui s! fac s! +! demonstre6 c! +reau ca +iaa mea s! se sc3imbeB 1 Am un test pentru tine. Mai -nt"i, in s! preci6e6 c! mie -mi place s!1mi tutuiesc clienii, sper c! -i con+ine acest lucru. Dac! nu, spune1mi 'i nu +oi face asta. ?i tu poi s! m! tutuie'ti. -nainte de a concepe un demers -mpreun!, a' +rea s!1i dau prima carte pe care am scris1o, s! o cite'ti, p"n! s!pt!m"na +iitoare. Am +!6ut pe fi'a ta, c! nu ai participat niciodat! la un curs sau la o conferin! organi6at! de noi 'i c! nu ai citit nicio carte. 2ste o lectur! important! pentru tine, deoarece doar dup! ce +ei termina cartea +ei 'ti dac! te simi bine cu abordarea pe care o folosesc eu 'i cu ideea de a face un demers -mpreun!. 2'ti de acordB 1 8! citesc o carte -ntreag! -ntr1o s!pt!m"n!B 2 o munc! serioas!; 0u am mai f!cut a'a ce+a. 0u 'tiu niciodat! cum m! +oi simi de la o 6i la alta. Adeseori am ni'te 6ile foarte proaste. 0ici nu mai pot lucra din cau6a s!n!t!ii fragile ... Cricum, dac! e o condiie o s! fac eforturi, dar nu promit nimic. 1 0u trebuie s! promii nimic. Iie trebuie s! -i faci promisiuni. Vei putea astfel s! +erifici c"t de mult -i dore'ti s!1i sc3imbi +iaa. Jnele persoane reu'esc s! citeasc! cartea aceea mic! -ntr1o singur! 6i. Dac! +rei, poi s! faci acest lucru -ntr1o s!pt!m"n!. =!m"ne deci s! ne +edem s!pt!m"na +iitoare. De acordB

Dup! o s!pt!m"n! =ita a intrat -n biroul meu mult mai +ioaie dec"t s!pt!m"na trecut!. 2ra un semn bun. 1 :un! 6iua, 9ise. Acum sunt gata s! te tutuiesc, dup! ce am citit cartea ta. C"nd o citeam a+eam sen6aia c! -mi +orbe'ti direct. ?tii de c"t timp am a+ut ne+oie s! o citescB De trei 6ile; 0u1mi +enea s! cred. C3iar am recitit c"te+a capitole, pentru a a face e4erciiile sugerate la sf"r'it, dar nu am reu'it, cred c! am ne+oie de a utor ca s! le fac. Dar sunt foarte fericit! c! am +enit a6i aici, pentru c! dup! ce am citit cartea de abia a'tept s! lucr!m -mpreun!. Ai a+ut dreptate s! -mi spui s! o citesc. acum -neleg mult mai bine care este metoda ta. Mi1a pl!cut foarte mult simplitatea soluiilor pe care le propui. 1 :ra+o =ita; 2 un -nceput foarte bun. Acum sunt preg!tit! s! ascult ce anume +rei s! -nbun!t!e'ti -n +iaa ta. Care sunt acele pierderi despre care mi1a +orbit M!rio 'i care te fac s! suferiB 1 0u poi s!1i imagine6i, 9ise, c"te g3inioane am a+ut -n ultimii ani. 7rebuie s! recunosc c! nu am a+ut o +ia! u'oar!, dar s1a -nr!ut!it mult de c"nd m1a p!r!sit M!rio. Dac! nu am o problem! de s!n!tate, am probleme cu ser+iciul, f!r! s! mai +orbesc despre relaii; 5e scurt, nimic nu merge cum a' +rea eu. Am doar un fiu, care g!se'te tot felul de scu6e pentru a nu ne +edea prea des. -mi doream a'a de mult s! fiu bunic!, dar nu am oca6ia s!1mi +!d nepoelul at"t de des c"t a' +rea eu. 0u spun c! e +ina fiului meu, ci eu sunt de obicei prea obosit! ca m! merg la ei. C"nd 0icolas era bebelu', nora mea m1a rugat c"teodat! s! stau cu el 'i de obicei eu refu6am. Q!seam tot felul de scu6e, dar ade+!rul e c! mi se p!rea prea mult s! m! ocup de un bebelu'. 5refer copiii mai mari, c"nd de+in mai autonomi 'i nu trebuie s! -i supra+eg3e6 prea mult. M! simt ne-ndem"natic! cu un copil a'a de mic. C"nd eram t"n!r! -mi doream o feti!, dar nu mi s1a reali6at niciodat! dorina. 8ora mea -mi spune uneori c! are un Dumne6eu doar al ei, at"t de mult noroc are, dar la mine e e4act in+ers. 0u 'tiu cu ce am gre'it s! merit asta; Cred c! este foarte nedrept. 1 -mi pare r!u c! te -ntrerup, =ita, dar -mi +orbe'ti de multe lucruri 'i nu pot s! te a ut dac! nu 'tiu -n ce direcie s! mergem. 8e pare c! ai probleme de s!n!tate, -n +iaa profesional!, -n cuplu 'i -n relaia cu fiul t!u. 5e care ai +rea s! o aborde6i mai -nt"iB ?tii, adeseori, metodele folosite pentru a re6ol+a o problem! sunt folositoare 'i pentru alte probleme. 0u trebuie s! -ncerc!m s! re6ol+!m totul deodat!. Am simit c! e6ita, se g"ndea ridic"nd oc3ii spre ta+an. 1 Ii sugere6 s! cobori oc3ii 'i s!1i -nc3i6i, asta te +a a uta foarte mult. 2 bine acum. ?i obser+! atent, -n inima ta, ce te face cel mai mult s! suferi. -ncearc! s! re+e6i fiecare problem!, incet sau fiecare persoan! 'i simte care dintre ele este cel mai greu de tr!it pentru tine. 1 Am g!sit; Cel mai dureros pentru mine a fost faptul de a m! desp!ri de M!rio. -nc! nu am acceptat acest lucru. C"nd ma anunat c! m! +a p!r!si am cre6ut c! mor. 0ici m!car nu l1am +!6ut c"nd a +enit. Cum c!l!torea des cu ser+iciul lui, nu am b!nuit niciodat! c! m! -n'ela. Apoi, c"nd am aflat, am -nceput s! con'tienti6e6 mici detalii pe care ar fi trebuit s! le +!d -nainte. Cred c! a'a se -nt"mpl! -n ca6ul multor femei. C3iar dac!, c"nd a+eam maga6inul meu, una dintre anga ate f!cea totul in+ers. -'i petrecea timpul b!nuindu1'i soul, -l supra+eg3ea tot timpul, con+ins! c! o -n'ela. A anga at c3iar 'i un detecti+ pentru a11 urm!ri pe soul ei 'i p"n! la urm! 'i1a dat seama c! -'i imaginase totul. De ce noi, femeile, nu putem +edea lucrurile a'a cum suntB Mi se pare c! b!rbaii sunt mai reali'ti. 2 ade+!rat, tu ce cre6iB 1 :!rbaii, la fel ca 'i femeile, sunt uneori reali'ti, alteori nu. 2 absolut firesc 'i omenesc s! nu +rem s! +edem realitatea atunci c"nd suferim. Mai e4ist! o carte de1a mea, pe care ai putea s! o cite'ti, despre r!nile sufletului, care te +a a uta s! +e6i ce anume ne -mpiedic! s! fim reali'ti. 8! re+enim la problema despre care +rei s! +orbim a6i, desp!rirea ta de M!rio. 5e cine ai acu6at atunci, pe tine sau pe elB 1 Ce -ntrebare, pe el, normal; De ce s! m! fi acu6at pe mine c"nd el era cel care m! -n'elaB 1 Ai fi surprins! s! 'tii c"te persoane cred c! sunt responsabile atunci c"nd partenerul lor le p!r!se'te, at"t b!rbai c"t 'i femei. C s! +e6i mai t"r6iu de ce am ne+oie de aceste informaii. Deci, de ce l1ai acu6at pe M!rioB 1 C! e un la', un mincinos, un ipocrit. Imaginea6!1i c! de luni de 6ile se -nt"lnea cu acea femeie 'i -n tot acel timp, se pref!cea c! nu se -nt"mpl! nimic. 1 Cum ai tr!it tu acea situaieB Ce ai simit c"nd s1a -nt"mplat asta, -n afar! de faptul c! credeai c! ai s! moriB

1 Mai -nt"i nu -mi +enea s! cred, am +rut s! 'tiu dac! -ntr1 ade+!r, asta era deci6ia lui, dac! era +orba -ntr1ade+!r de o relaie serioas!. Atunci mi1a m!rturisit c! ea era -ns!rcinat!. Imediat mi1am dat seama c! ea -l manipulase 'i i1am 6is ca se las! p!c!lit. Atunci s1a ener+at, mi1a spus c! asta nu m! pri+e'te pe mine 'i c! dac! a fost p!c!lit, el +a tr!i cu acest lucru. Dar eu, pe mine nu m! pri+e'te situaia aceastaB -mi pierd soul pentru o profitoare 'i nu am dreptul s! spun nimicB* i1am r!spuns. Apoi am -nceput s! pl"ng f!r! oprire. Am ad!ugat. *Ai fi putut s! m! preg!te'ti, s! nu fi at"t de brutal.* Atitudinea lui mi s1a p!rut nu doar brutal!, ci 'i inacceptabil! 'i nemiloas!. A -ncercat s!1mi e4plice c! nu 'tia ce s! fac! -n astfel de situaii 'i c! nu folosea la nimic s! fac o cri6!, c! se s!turase de comportamentele mele. 1 Deci l1ai acu6at c! e la', mincinos, ipocrit, nemilos 'i brutal -n felul -n care te1a anunat +estea. Dar tot nu am aflat cum te1ai simit -n acea situaie. Mi1ai po+estit ce s1a -nt"mplat 'i ce ai g"ndit, nu 'i ce ai simit. 5oi s!1mi spuiB A e6itat, a oftat de mai multe ori, a pri+it -n podea 'i mi1a 6is cu o +oce pl"ng!cioas!, de copil. 1 M1am simit rupt! -n buc!i. Am tr!it o spaim! imens! la g"ndul c! +oi r!m"ne singur!. 2ra ca 'i cum s1ar fi despicat podeaua sub picioarele mele 'i a' fi c!6ut -ntr1o pr!pastie, f!r! s! am pe nimeni care s! m! sal+e6e s! ies afar!. M1am simit singur! 'i abandonat!. 7ocmai mi1am dat seama ce a tr!it mama mea c"nd tata a p!r!sit1o. 2u a+eam 'aispre6ece ani 'i 'tiam c! tata o -n'ela. C"nd a plecat, i1am spus mamei c! e timpul s! se g"ndeasc! la ea 'i s! nu -'i mai fac! gri i pentru tata. 0u mai suportam s! o +!d at"t de d!r"mat!, ca 'i cum +iaa ei s1ar fi terminat. Am obser+at c! -mb!tr"nise foarte repede. Dup! ce -ncercasem de mai multe ori s! o fac s!1'i re+in!, nu m1am mai ocupat apoi de ea, deoarece -mi era prea greu s! o +!d cum se ag!a cu disperare de tata. 8ora mea, care e cu cinci ani mai mare dec"t mine, please de acas! cu prietenul ei. Mi1a spus c! ea nu +a fi niciodat! ca mama 'i m! sf!tuia s! nu mai fiu at"t de -ngri orat! 'i s!1mi tr!iesc +iaa... G ...?i eu credeam c! nu sunt ca mama. 2ram a'a de fericit! c! m! c!s!torisem cu un b!rbat care nu sem!na cu tata. Care cum de am fost at"t de oarb!B &m f!cut e4act ca 'i ea. nu mi1am mai reg!sit bucuria de a tr!i de c"nd a plecat M!rio. 1 >oarte bine, tocmai ai f!cut o leg!tur! care te +a a uta f Xarte mult. 8pune1mi, =ita, este posibil s!11 fi acu6at pe tat!l t!u de acelea'i lucruri de care l1ai acu6at pe M!rio. c! e la', mincinos, ipocrit, nemilos 'i brutal -n felul -n care a +orbit cu mama taB 1 -ntr1ade+!r, e foarte corect. 0u m1am oprit niciodat! la cu+intele acestea. Dar 'tiu c! -ntotdeauna i1am purtat pic! pentru c! o f!cuse pe mama s! sufere. 24act a'a era 'i tata. la', mincinos, ipocrit 'i foarte brutal. A'a a fost 'i cu mine. 1 Acum 'tim c! ceea ce ai tr!it -n relaia cu M!rio pro+ine din faptul c! -nc! nu ai f!cut pace cu tat!l t!u. Ceea ce ai tr!it cu mama ta, e altce+a. Comportamentul pe care 11a adoptat este un comportament de +ictim!. -l recuno'ti atunci c"nd oamenii se pl"ng, se consider! g3inioni'ti, cred c! atrag o nenorocire dup! alta 'i nu reu'esc s! g!seasc! soluii pentru a ie'i din acea stare. Acum -i dai seama c! 'i tu te compori ca o +ictim!B 1 7rebuie s! recunosc c! a'a este, dar nu1mi place deloc acest lucru. Adeseori c3iar -i critic pe oamenii care se lamentea6! tot timpul. -mi 6ic c! se pl"ng pentru orice, iar dac! ar a+ea problemele mele atunci ar a+ea dreptate s!1'i pl"ng! soarta. Care cum de nu mi1am dat seama c! 'i eu m! pl"ngB 2u credeam c! doar +orbesc despre realitate 'i nu m! lamente6. 1 8! nu fii at"t de aspr! cu tine. 7oate persoanele care au un comportament de +ictim! sufer! din cau6a r!nii lor de abandon. 7u singur! ai spus c! +iaa ta a de+enit mult mai dificil! dup! ce te1a p!r!sit M!rio. =ana ta de abandon a fost acti+at! de aceast! situaie 'i, din nefericire, ai r!mas de atunci cu aceast! suferin!. Ast!6i nu +om insista pe r!ni, deoarece mai -nt"i a' +rea s! lucr!m pe ade+!rata problem! 'i pe ceea ce simi acum... .. .7e -ntrebi de ce p"n! acum nu ai reali6at niciodat! c! erai ca 'i mama ta. 2ste +orba despre ego1

ul nostru care nu ne las! s! +edem la noi ceea ce critic!m la alii. -ns! Dumne6eul nostru interior, care este prietenul nostru, ne a ut! s! descoperim *ceea ce -ncerc!m s! neg!m. Viaa e minunat!, are gri ! -ntotdeauna s! ne atrag! atenia asupra a tot ceea ce ne -mpiedic! s! fim fericii. 5e moment, suferim c"nd ne d!m seama de ceea ce suntem cu ade+!rat. -ns! este o etap! necesar! pentru a de+eni con'tieni de ceea ce nu mai +rem sa fim 'i c! ne -ndrept!m -n sf"r'it spre ceea ce +rem sa de+enim... ...Deci, ai descoperit c! ai aceea'i atitudine de +ictim! ca ? Z mama ta 'i nu ai descoperit acest lucru p"n! acum. 5entru a te a uta s! afli ceea ce +rei s! fii, -n loc s! persi'ti -n rolul de +ictim!, o s! -i mai pun ni'te -ntreb!ri. Ce alte probleme mai determin! faptul de a fi desp!rit! de soul t!u, probleme pe care nu le a+eai c"t timp ai fost c!s!toriiB 1 0u suport s! fiu singur!. 0u m! +oi obo'nui niciodat!. Da+id era cu mine, c"nd ne1am desp!rit, dar apoi 'i el m1a abandonat. A plecat de acas! imediat ce a -nceput facultatea. 9ocuia -ntr1un apartament cu colegii lui 'i era at"t de ocupat cu 'coala 'i cu o munc! pe care o a+ea la sf"r'it de s!pt!m"n!, -nc"t nu -l +edeam prea des. 7at!l lui a pl!tit studiile, dar nu1i mai d!dea nimic pentru c3eltuieli. A'a -nc"t a trebuit s! munceasc!. 2ram foarte m"ndr! 'i -mi spuneam c! nu +a de+eni ca 'i tat!l lui. Dup! ce am descoperit acest lucru, sper c! nu +a face 'i el ceea ce au f!cut1 bunicul 'i tat!l lui. Acesta e un nou moti+ de -ngri orare pe care nu11 a+eam p"n! acum. Cre6i c! putem a+ea o +ia! f!r! problemeB 8ora mea spune c! da. 2a e singura persoan! pe care o cunosc, care nu se pl"nge niciodat! de nimic. 1 2 o utopie s! cre6i c! e4ist! oameni care nu au probleme. Ceea ce e diferit la ei e felul -n care reacionea6! la aceste probleme. 0u pot +orbi -n locul surorii tale, deoarece nu o cunosc, dar probabil este at"t de concentrat! s! nu de+in! ca 'i mama +oastr!, -nc"t neag! problemele din urul ei. Dificult!ile pe care le atragem sunt necesare pentru a ne a uta s! ne descoperim 'i s! ne -nt!rim. C -ncercare grea poate fi tr!it! 'i cu pace interioar!. 5entru asta e ne+oie s! obser+i tot ceea ce se -nt"mpl!. Dac! neag! problema, o refulea6!, nu +a disp!rea de tot. din contr!, o alimentea6! refu6"nd s! se identifice cu acea problem!, apoi -ntr1o 6i +a e4ploda. Cu toate acestea, e foarte posibil ca sora ta s! fie capabil! s! obser+e lucrurile. Cine 'tieB A' putea afla asta prin c"te+a -ntreb!ri. Deocamdat! s! +orbim despre tine 'i despre ceea ce +rei tu. Acum 'tim c! cea mai mare dificultate pentru tine e faptul c! te simi singur!. Atunci ce +rei s! faciB 1 2 foarte clar; 0u mai +reau s! fiu singur!. Vreau s! ttit"lnesc un b!rbat -n care s! pot a+ea -ncredere. Deocamdat! funt doar -n floarea +"rstei. Am patru6eci 'i opt de ani, cred c! ltlc! mai am timp s! -mi refac +iaa. Dup! ce am di+orat, mergeam s! danse6 cu o prieten! 'i am cunoscut c"i+a b!rbai. Dar nicio relaie nu a durat. Cred c! -mi era prea fric! s! nu rate6 -nc! o dat!. Jneori eu eram cea care nu mai +oia s! continuie relaia, alteori ei. Acum nici m!car nu mai am c3ef s! ies s! cunosc pe cine+a. A' +rea s! +in! cine+a s! m! caute. C s!1mi spui c! +ise6, dar a'a e. Vreau pe cine+a -n +iaa mea, dar nu mai +reau s! fac eforturi. Asta -nseamn! s! -mb!tr"ne'tiB 8unt la fel ca mamaB Voi -mb!tr"ni la fel de repede ca 'i eaB 0u se poate I 7rebuie s! fac ce+a. 0u +reau s!1mi -nc3ei +iaa ca mama mea care a murit acum doi ani 'i care mi s1a p!rut mereu nefericit!. 1 7rebuie s! te -ntrerup deoarece nu1mi r!spun6i cu ade+!rat la -ntrebare. -mi spui ce nu +rei, dar nu spui ceea ce +rei cu ade+!rat. 0u te nelini'ti, foarte muli oameni fac la fel. Ceea ce +or se ba6ea6! pe ceea ce nu +or, adic! pe fric!. De aceea ceea ce +rei tu depinde de altcine+a. Jn ade+!rat eu +reau trebuie s! depind! doar de tine. Vrei s! te a utB 5oi s! +rei mai multe lucruri -n situaia aceasta. 5oi s! +rei s! -i fie mai bine c3iar dac! e'ti singur! sau s! +rei s! -n+ei cum s! poi s! mai ai -ncredere -n b!rbai. 5oi s! +rei s! descoperi mi loace pentru a +edea partea bun! a lucrurilor, -n loc s! adopi o atitudine de +ictim!. Ai putea s!1i dore'ti s! g!se'ti o ocupaie interesant! care s!1i redea bucuria de a tr!i. Ii1am propus patru alegeri diferite, dar sigur e4ist! 'i altele. Acest lucru de a ut! s! descoperi ce -i dore'ti tuB 0u se poate sc3imba nimic -n +iaa ta at"ta timp c"t nu iei o deci6ie 'i nu spui ferm +reau acest lucru. 1 0u sunt obi'nuit! s! +!d astfel lucrurile. Doar ascult"ndu1te m! simt de a mai bine, am mai mult! energie. 0u mi1am dat seama c! a'a trebuie s! procede6. De fapt, e +orba despre ceea ce +oiam s! fac cu mama, s! o a ut s! g!seasc! ce+a care s! o fac! fericit!. -mi imagine6 c! 'i ea f!cea la fel ca mine. 2ram at"t de ocupate s! nu +edem dec"t

ceea ce nu +oiam, s! refu6!m s! accept!m ceea ce ni se -nt"mplase, -nc"t nu mai puteam +edea lucrurile altfel. Ceea ce -mi place cel mai mult din ce spui, este ideea de a1mi fi bine, c3iar dac! sunt singur!, dar mi se pare imposibil 'i mai ales, mi1e team! c! dac! +oi reu'i, +oi r!m"ne singur! tot restul +ieii. 1 Au6i ce spuiB Dac! +ei reu'i s!1i fie bine singur!, ce diferen! ar mai fi dac! nu1i g!se'ti un partenerB Vorbe'ti astfel deoarece deocamdat! nu1i este bine 'i e'ti singur!. [i aminte'ti despre ceea ce ai citii -n cartea mea referitor la renunare, la a te l!sa liber!B 1 Da, ceea ce m1a mirat este c! spui c! aceast! renunare ne a ut! s! trecem la altce+a 'i adeseori s! a ungem s! facem ceea ce +rem +rei s! spui c! dac! renun s! insist pe faptul c! +reau un nou partener, +oi g!si unulB Mi se pare o utopie. 2 ca 'i cum a' pune c! mi1e indiferent dac! am un partener sau nu. Am cre6ut mereu c! pentru a obine ce+a trebuie s! te g"nde'ti mereu la acel lucru. 1 -i reamintesc c!, a renuna, a l!sa lucrurile s! mearg! de la sme, nu -nseamn! a nu "ai 'rea ce'a+ -nseamn! s! *i fie bine, c0iar dac( nu obii re,ultatul dorit+ -nseamn! s! ai deplina -ncredere -n Dumne6eul t!u interior care 'tie foarte bine de ce ai tu ne+oie. -i -mp!rt!'e'ti dorina ta, -n ca6ul t!u cea de a a+ea un partener 1 'i apoi, c"t mai repede, -i tr!ie'ti +iaa cu bucurie, cu -ncredere, fiind con+ins! c! dac! ai ne+oie de acest lucru, se +a -mplini. 8! te asiguri tot timpul c! aciunile tale sunt moti+ate de dorinele tale 'i nu de fricile tale. Dac! +ei 'ti s! renuni cu ade+!rat, te +ei bucura de +ia! fie ca dorinele tale se -mplinesc, fie c! nu. Dorinele +in din memoria noastr!, din corpul nostru emoional 'i mental -n timp ce ne+oile sunt cele care corespund planului nostru de +ia!. 1 Cum se poate s! a ungi s! la'i lucrurile s! e+olue6e firescB 1 Mi locul cel mai rapid 'i mai eficient este acceptarea -n ca6ul tau, este +orba despre -mp!carea cu p!rinii t!i, deoarece problema pe care o tr!ie'ti se pare c! este legat! de r!nile tr!ite -n relaia cu mama 'i cu tat!l t!u. 1 8! m! -mpac cu eiB Mama a murit 'i nu am nici o idee aac! tata mai tr!ie'te sau nu. 2u 'i sora mea l1am mai +!6ut ae c"te+a ori de c"nd a plecat, dar nu ne simeam -n largul nostru cu el. Jltima oar! c"nd l1am -nt"lnit mi1a 6is c! se Tiut! in Cntario, deoarece cunoscuse o femeie care locuia acolo. De atunci nu am mai a+ut +e'ti de la el. A+eam dou!6eci Te ani. Cum a' putea acum s! m! -mpac cu eiB 5oi s! faci acest lucru sub form! de rela4are. -i acor6i Tmp pentru a1i rela4a corpul, poi face asta c3iar 'i -n cad! cu oc3ii -nc3i'i. 2 preferabil s! faci demersul -n relaia cu unul dintre p!rinii t!i, pentru fiecare -n parte, deoarece nu ai tr!it acelea'i situaii cu fiecare dintre ei. Aceast! situaie a reacti+at la tine dou! r!ni diferite. I1am ar!tat lista cu cele 'apte etape de reconciliere 'i i1am e4plicat -n detaliu cum s! procede6e. 1 2ste posibil s! i se par! dificil! etapa -n care trebuie s! -i aminte'ti situaii -n care tat!l t!u te1a acu6at de acelea'i lucruri de care -l acu6ai tu. Mi1ai spus c! -l acu6ai c! este la', mincinos, ipocrit, nemilos 'i brutal -n felul -n care +orbea. ?i -i reamintesc, a'a cum ai citit 'i -n carte, c! ceea ce tr!ie'ti -n relaia cu o alt! persoan! se -nt"mpl! pentru a1i reaminti c! te acu6i la r"ndul t!u de acelea'i lucruri, dar nu +rei s! +e6i asta. C"nd acu6!m pe altcine+a, ne acu6!m 'i pe noi de acela'i lucru. Acord!1i timpul necesar pentru a face fiecare etap! -n parte. I1am propus s! re+in! peste dou! s!pt!m"ni, pentru a +edea cum se simte dup! acel demers. 1 8unt mulumit! de -nt"lnirea noastr!, dar nu 'tiu sigur dac! +oi reu'i. Acest tip de demers este ce+a foarte nou pentru mine. 7otu'i, sunt foarte 3ot!r"t! s! fac acest lucru 'i +reau -ntf1ade+!r s! se sc3imbe ce+a. 5ari at"t de sigur! c! metoda ta de reconciliere este eficient! -nc"t asta m! -ncura ea6! s! o pun -n practic!. ...-n timpul +iitoarei noastre -nt"lniri +om putea aborda un alt subiect foarte important pentru mineB -n urm! cu 'apte ani am dat faliment cu afacerea mea 'i de atunci am -n continuare probleme financiare. 1 Da, +om +orbi 'i despre asta. 2 o ideea foarte bun! pentru capitolul -n care e4plic comportamentele unei persoane care r!m"ne mult timp -n rolul de +ictim!. Acest lucru ne +a a uta

-n urm!toarea noastr! -nt"lnire. -n plus, dac! poi s! cite'ti cartea despre r!ni, te +a a uta s! -nelegi mai bine e+enimentele din +iaa ta. 1 8unt Kde acord, -ns! trebuie s! recunosc c! atunci c"nd spui c! am un rol de +ictim!, mi1e greu s! accept acest lucru1 Cred mai degrab! c! am fost o +ictim! a aciunilor celorlali -n +iaa mea 'i c! nu este +ina mea... 2 timpul s! plec acum. % s! fac a'a cum mi1ai spus. +oi citi cartea 'i apoi +om +orbi despre asta. De a i1am r!pit destul timp pentru a6i 'i ?/ mulumesc. 9a urm!toarea noastr! -nt"lnire =ita era trist!. 0u pari a fi -n apele tale. Vrei s!1mi po+este'tiB 1 Dup! cum mi1ai spus, m1am instalat -n fotoliu 'i mi1am imaginat c! sunt cu mama. Am obser+at c! nu mai era b!tr"n!, a'a cum era -nainte de a muri, ci era cam de +"rsta mea de acum. I1am +orbit 'i a fost foarte bine. Mi1a m!rturisit c3iar c! i s1a p!rut surprin6!tor faptul c! 'i mama ei a fost nefericit!. A fost u'or s! ne d!m seama c! am tr!it acelea'i lucruri 'i c!, de fapt, nu 'tiam cum s! sc3imb!m acea situaie. Am citit capitolul despre rolul de +ictim! 'i asta m1a a utat foarte mult s! -neleg at"t comportamentul meu, c"t 'i pe cel al mamei mele. -n -nc3eiere, ne1am -mbr!i'at 'i eram at"t de fericit! -nc"t, a doua 6i mi1am cump!rat o roc3ie frumoas! pe care o +!6usem s!pt!m"na trecut!. 0u -mi imaginam c! ar fi putut fi pentru mine. Iar acum trebuie s! g!sesc o oca6ie s! o port, ad!ug! ea cu o +oce +esel!. A respirat ad"nc 'i pri+irea ei a rede+enit trist!. 1 Cu tata -ns!, lucrurile nu au mers deloc. 0ici m!car nu reu'eam s!11 +i6uali6e6. Cele c"te+a imagini pe care le1am +!6ut erau foarte 'terse. De ce nu pot s! fac acela'i lucru 'i cu elB 1 Drag! =ita, +!d c! -i este greu s! accepi s! nu obii ce+a -n momentul -n care +rei acel lucru, nu1i a'aB Iat! o oca6ie foarte bun! pentru a pune -n practic! renunarea despre care am +orbit data trecut!. 0u trebuie s! -ncerci s! -nelegi ce se -nt"mpl!. Accept! pur 'i simplu faptul c! nu -i poi controla +iaa. Altfel, uite ce se -nt"mpl!. 2'ti trist! 'i -i pier6i bucuria de a tr!i. Jni+ersul 'tie lucruri pe care noi nu le 'tim. Cu c"t +rea cine+a mai mult s!1'i controle6e +iaa, cu at"t +a atrage mai multe situaii pe care nu le poate controla, pentru a -n+!a s ! renune 'i s! aib! -ncredere -n uni+ers... GG ...=!m"i concentrat! pe intenia ta de a te -mp!ca cu tat!l t!u. 0imeni nu 'tie c"nd 'i cum se +a -nt"mpla cest lucru. Ai f!cut de a un prim pas 'i r!m"ne doar s! continui s! acione6i, Hi mai -ncercat s! mai comunici cu el, dup! aceeaB , 1 0u, mi1am 6is c! e imposibil. 0u m! surprinde, deoarece, ln general, -n relaiile cu b!rbaii, nu reu'esc s! fac ceea ce +reau. 2 po+estea +ieii mele. Am i6bucnit -n r"s 'i i1am 6is pe un ton glume. 1 8!raca =ita; C"t de grea e +iaa pentru tine, nuB C"t de nefericit! e'ti; M1a pri+it cu uimire, ne'tiind prea bine dac! trebuia s! se ener+e6e sau nu. Dintr1o dat! pri+irea i s1a sc3imbat 'i p!rea c! -'i aduce aminte de ce+a. 1 Acum -neleg de ce -mi spui asta. Menione6i -n carte metoda pe care o folose'ti pentru a1i a uta pe oameni s! de+in! con'tieni de atitudinea lor de +ictim!. Vrei s!1mi spui c! a+eam o atitudine de +ictim!B 7otu'i, am spus doar ce credeam. 1 Aminte'te1i ce ai spus adineauri. 0u cre6i c! te pl"ngeaiB 1 Dar e ade+!rat. Asta e po+estea +ieii mele, s! nu obin ce +reau -n relaiile cu b!rbaii. -ncep"nd cu tat!l meu, apoi cu soul meu, cu fiul meu 'i cu ali b!rbai pe care i1am -nt"lnit. C3iar 'i cu colegii de munc!, mi se pare mult mai greu de comunicat cu ei dec"t cu femeile. 7otu'i, nu pot s! mint,

pentru a nu mai trece drept o +ictim!; 5utem +orbi de aceea'i situaie -n mai multe feluri. De e4emplu, ai fi putut s! -mi spui. *Mi1am dat seama c! demersul -n relaie cu tata nu a mers la fel de bine ca 'i cel -n relaie cu mama. M! -ntreb de ce -mi este -ntotdeauna mai greu s!1mi ating obiecti+ele -n relaiile cu b!rbaii dec"t -n relaiile cu femeile. 24ist! ce+a ce nu -neleg.* 24ist! o diferen! clar! -ntre energia care se dega ! dintr1o asemenea fra6! 'i felul -n care te1ai e4primat tu, care sem!na cu o pl"ngere. 2ste normal s!1i fie greu s! te -nelegi. -i dai mult mai repede seama c"nd e +orba despre o alt! persoan! care se pl"nge, dec"t c"nd e +orba despre tine -ns!i. Ma oritatea oamenilor au o atitudine de +ictim!, -n di+erse grade 'i -n diferite aspecte ale +ieii. 2 important doar s! de+ii con'tient de asta, pentru a nu l!sa acea component! de +ictim! s! ne conduc! +iaa. -n ceea ce pri+e'te demersul t!u -n relaia cu tat!l t!u,* poi s! mai faci o tentati+! 1 s! 6icem m!car dat! pe s!pt!m"n! 'i te asigur c!, de fiecare dat!, imaginile ot de+eni mai clare. ?tii de ce ne este mai greu s! efectu!m etapele de reconciliere cu anumite persoaneB 2i bine, pentru c!, de e4emplu, -n ca6ul t!u, ceea ce ai tr!it cu tat!l t!u a reacti+at o ran! mai profund!, ai suferit mai mult 'i faptul ca a desc3ide din nou acea ran!, te sperie. 2ste o reacie omeneasc! 'i normal!. >aptul de a accepta c! ai r!ni 'i temri te +a a uta s! reali6e6i mai u'or ceea ce +rei. 1 5entru c! +orbim despre r!ni, am citit cartea ta. Mi s1a p!rut -n acela'i timp pasionant! 'i dificil!. M1arn recunoscut -n mai multe aspecte 'i nu mi1a pl!cut acest lucru. C3iar am sen6aia c! suf!r de toate r!nile, dar m1am recunoscut mai ales -n cea de abandon 'i de tr!dare. De ce ne este at"t de greu s! ne cunoa'temB Am con'tienti6at mai multe lucruri la mine pe care nu +oiam s! le +!d. 1 2 mai bine s! nu -ncerci s! -nelegi totul dintr1o dat!. 5oi s! cite'ti cartea de c"te ori ai ne+oie 'i +ei +edea c!, treptat, ego1ul t!u +a renuna 'i +a accepta mai u'or ceea ce +ei -n+!a. 5entru ego este foarte greu s! accepte tot ceea ce are leg!tur! cu *a1'i asuma responsabilit!i*. 5refer! s! cre6i -n continuare c! atunci c"nd suferi, este +ina celorlali 'i nu suferi din cau6a r!nilor tale ne+indecate... De asemenea, a' +rea s!1i spun c! reconcilierea cu p!rinii este -ntotdeauna mai dificil! dec"t cu alte persoane. Cea ce te1ar putea a uta -n demersul fa! de tat!l t!u este s! faci acest demers -n relaia cu M!rio, situaie care a reacti+at rana ta din situaia tr!it! -n relaia cu tat!l t!u. Ai un proiect foarte comple4 pe care -l poi -ndeplini -n s!pt!m"nile urm!toare. 7rebuie doar s! urme6i etapele de reconciliere 'i de iertare pe care le ai -nscrise -n te4tele pe care i le1am dat. 8! -i acor6i tot timpul necesar pentru primele etape. ?i mai ales, s! obser+i foarte clar ceea ce ai tr!it -n relaie cu M!rio, scriind tot ceea ce -i trece prin minte 'i f!r! s! uii acu6aiile pe care i le1ai adus. 2u cred c! M!rio +a accepta cu bun!+oin! s! te -nt"lneasc!, atunci c"nd +ei fi preg!tit!, deoarece 'i el parcurge acela'i demers. 8! nu uii s!11 -ntrebi -n ce situaii, din +iaa +oastr! de cuplu, te1a acu6at 'i el de acelea'i lucruri de care l1ai acu6at tu. 5robabil +a fi greu pentru tine s! asculi ceea ce -i +a spune, dar +ei +edea c! +! +ei simi mult mai bine dup! aceea... ...-n acela'i timp, reconcilierea cu M!rio te +a a uta s! te impaci 'i cu tat!l t!u. Vei +edea c! dup! aceea +a fi mult mai J'or demersul -n relaia cu acesta din urm!. Cel mai KHportant lucru este s! -i p!stre6i intenia, scopul pe care +rei 8a -l atingi. -n ceea ce te pri+e'te ceea ce a fost cel mai greu, a trecut. Ai intenia sincer! de a1i ierta pe ceilali 'i de a te ierta \5e tine -ns!i 'i acest lucru este foarte important. C3iar dac! Hei a+ea ne+oie de un an pentru a reu'i, nu e gra+ deloc. 7reptat, inima ta +a prelua controlul asupra ego1ului 'i +ei reu'i. Cum te simi la ideea de a11 -nt"lni pe M!rio 'i de a1i -mp!rt!'i ceea ce ai tr!it -n relaia cu elB 1 C"nd te ascult, pare foarte u'or. Dar nu 'tiu cum +a fi 'i c"nd +oi reu'i s! -mi ating scopul, dar sunt foarte 3ot!r"t! s! acione6. 2ra timpul s! fac ce+a, deoarece nu mai puteam s! fiu at"t de nefericit!. 8unt foarte mulumit! s! am -n sf"r'it o metod! pe care o pot folosi, ce+a concret de f!cut, ce m! poate a uta 'i s! 'tiu c!, orice a' face, nu poate s!1mi deteriore6e +iaa. 0u poate dec"t s! o ameliore6e. A fost o -nt"mplare foarte fericit! c! l1am -nt"lnit pe M!rio e4act -n momentul -n care a+eam at"t de mare ne+oie. 8per c! e -nceputul unei +iei mai bune. 1 Continu! s! g"nde'ti astfel 'i +ei +edea ce consecine bune +or fi -n +iaa ta. -i sugere6 s! spui *?tiu c! este -nceputul unei +iei mai bune*, -n loc de *8per*. 2ste mult mai po6iti+ 'i astfel demersul t!u +a fi mai solid. ?i -nc! ce+a. cre6i c! -nt"lnirea ta cu M!rio a fost -nt"mpl!toare, dar, -n realitate, tu ai pro+ocat acest lucru. -nt"mplarea este de fapt Dumne6eul t!u interior. Incon'tient, ai decis c! e timpul s! faci ce+a N pentru a1i -mbun!t!i +iaa 'i astfel a ap!rut aceast! -nt"lnire care r!spundea ne+oilor tale. Ai profitat de aceast! oportunitate ce a ap!rut -n +iaa ta. Dac! ai 'ti de c"te ori primim astfel de -ncura !ri, dar nu le lu!m -n considerare. 7e felicit, ai pus imediat aceste noiuni -n practic! 'i ai fost foarte determinat!. Cu toate acestea, e posibil s! e4iste momente -n care s! ai -ndoieli cu pri+ire

la capacitatea ta de a reu'i, deoarece componenta ta de +ictim! +a -ncerca s! domine. Dac! se +a -nt"mpla acest lucru, acord!1i dreptul de a a+ea -ndolieli -n acel moment 'i apoi re+ino la ceea ce i1ai propus... ...Acum putem s! trecem la cel!lalt subiect pe care +oiai s! -l abord!m, cel legat de +iaa ta profesional!. Din fi'a ta am +!6ut c! lucre6i -ntr1un maga6in de 3aine pentru femei. Ai mai spus c! la un moment dat ai dat faliment. Ce tr!iai -n acea perioad!B 1 Dup! ce Da+id a plecat de acas!, mi1am 6is c! trebuie s" -mi g!sesc un loc de munc!. A'a c! mi1am g!sit de lucru -ntr1un maga6in de len erie de femei. 5atroana mea era o femeie in +"rst!, cu care nu am colaborat prea bine niciodat!. 81a -mboln!+it 'i mi1a propus s! -mi +"nd! mie afacerea. -mi cerea doar un mic a+ans pentru -nceput 'i apoi urma s!1i pl!tesc rate lunare. 2ra o 'ans! nesperat!; Mama mi1a dat a+ansul de care a+eam ne+oie, spun"ndu1mi c! repre6enta mo'tenirea mea. 2ram foarte fericit!; -ns! treptat, mi1am dat seama c! era ne+oie de foarte mult! munc!. 7rebuia s! m! ocup de tot. de cump!r!turi, de contabilitate, de t"n!ra anga at! pe care o a+eam, de reno+area maga6inului, de competiie, de publicitate etc. 2ra -ntotdeauna ce+a de f!cut, eu eram tot mai obosit! 'i a -nceput s! nu1mi mai plac! munca. De+enise o cor+oad! s! m! scol dimineaa... le cerusem a utorul lui M!rio 'i lui Da+id, care mi1au spus s! +"nd maga6inul, dac! era o sarcin! prea grea pentru mine. Am -ncercat s!11 +"nd, dar cred c! l!sam impresia c! acel maga6in necesita mult! munc! 'i acest lucru -i speria pe e+entualii cump!r!tori. 0imeni nu +oia s! m! a ute. -n plus, f!cusem ni'te gre'eli legate de N comen6i, cump!r"nd prea multe lucruri care nu se mai +indeau bine 'i am f!cut datorii la banc!. 0u mai reu'eam nici s!1mi pl!tesc ratele pentru maga6in 'i m! simeam foarte r!u -n situaia aceea. Am dat faliment urm"nd sfaturile contabilului meu. -nc! m! simt +ino+at! fa! de doamna care mi1a +"ndut maga6inul 'i a fost foarte dr!gu! cu mine. -n momentul -n care am dat faliment primise doar o parte din suma pe care i1o datoram. 1 -i aminte'ti de ce anume te acu6ai atunciB 1 De orice; C! sunt incapabil!, la'!, egoist!, c! am abandonat totul 'i am a uns la faliment. Dup! aceea m1am g"ndit mult c! dac!.a' fi perse+erat 'i a' fi g!sit un asociat, nu 1ar mai fi -nt"mplat a'a ce+a. 7imp de cel puin doi ani, m1am ot g"ndit la toate soluiile pe care le1a' fi putut g!si. 0u mai dormeam noaptea. -ntr1o 6i, prietena mea 0icole mi1a 6is c! dac! nu scap de acea obsesie, m! +oi -mboln!+i 'i acest lucru nu m! +a a uta cu nimic. Acum m! g"ndesc des la asta... Dup! ce am* -nc3is maga6inul, mi1am g!sit un post de osp!tar la restaurantul din col, dar nu eram deloc fericit!. Dup! ce 0icole -mi spuse acele cu+inte, m1am 3ot!r"t s! -mi sc3imb Meseria, fiind sigur! c! acest lucru m! +a a uta. Am g!sit apoi un post -ntr1un maga6in de 3aine pentru femei, -ns! mi1am 6is -mi +a aminti prea mult de maga6inul meu, dar p"n! la Jrm! m1am obi'nuit 'i am r!mas acolo. Dar problemele pe Care le am aici sunt de alt! natur!. 5atroana este foarte dr!gu!, dar doar atunci c"nd soul ei, 9uc nu este acolo. Jn alt e4emplu de b!rbat care +rea s! fac! doar ce1i trece prin cap 'i s! controle6e toate femeile. 8untem patru anga ate, plus patroana 'i se pare c! -i place foarte mult s! ne fac! greut!i, -mi place mult munca mea, dar nu 'tiu niciodat! cum s! m! port, deoarece 9uc poate ap!rea -n orice moment. 8e pare c! are -nc! multe alte acti+it!i, -n afar! de acea de a o a uta pe soia lui cu maga6inul. 81a numit pe el *antreprenor* dar eu 'i colegele mele -l numeam *prenor* ceea ce i se potri+ea mult mai bine. ...2l e cel care ne d! salariul, -n fiecare lun!, iar c"nd una dintre colege a lucrat foarte mult peste program 'i merita un salariu mult mai mare, ai fi 6is c! -i crap! inima c"nd a trebuit s! o pl!teasc!. C"nd dep!'im salariul de ba6!, la sf"r'itul lunii primim un comision de 1% @ din +"n6!ri. Mi se pare un sistem foarte moti+ant. 0u -neleg punctul de +edere al patronului. C"nd trebuie s! pl!teasc! un comision uneia dintre noi, -nseamn! c! +"n6!rile au mers foarte bine, ceea ce e un lucru a+anta os pentru maga6in. 2u a' fi foarte fericit! s! le dau comisioane anga ailor la sf"r'itul lunii. 2'ti de acordB 1 0u +reau s! pierdem timpul discut"nd despre ceea ce face patronul t!u. Ce este important din tot ce ai spus, legat de +iaa ta profesional!, este ceea ce simi tu. 8! ne -ntoarcem la culpabilitatea pe care spuneai c! ai tr!it1o c"nd ai dat faliment, atunci a+eai intenia de a face cui+a r!u, -n special acelei doamneB 1 Din contr!, am -ncercat s! am"n c"t mai mult discuia cu ea, dar nu se mai putea. A+eam datorii tot mai mari 'i a+eam sen6aia c! m! afundam -ntr1o gaur! neagr!. -mi era tot mai greu s! iau deci6ii 'i c"nd luam o 3ot!r"re, m! acu6am tot timpul. 2ra un ade+!rat infern; Acum -i -neleg mai bine pe p!rinii mei care spuneau mereu c! e periculos s! ai datorii, c! acest lucru poate s!1i cree6e multe probleme. Cred c! 'i ei au tr!it ce+a asem!n!tor. 0u -mi mai aduc aminte dar cred c! nu deageaba m! a+erti6au mereu. Ve6i, ai f!cut din nou o leg!tur! cu p!rinii t!i. Din ceea ce ai spus se poate obsera c! a+eai aceea'i credin! ca 'i p!rinii t!i. Acum -i dai seama de ce i s1a -nt"mplat acest lucruB Deoarece credeai

asta; 7ot timpul atragem anumite situaii V1 funcie de ceea ce credem. -i doreai s! reu'e'ti -n afaceri, dar credeai c! a a+ea datorii -nseamn! s! ai probleme 'i periculos 'i astfel, ai dat faliment. 5artea bun! -n toat! po+estea e c! -i dai seama de marea ta putere de a crea. Acum r!m"ne s! deci6i s! reali6e6i ceea ce +rei, nu cea ce nu +rei. -ns! atunci nu 'tiai c! a+eai acea credin!. datorie -nseamn! pericol 'i probleme. Vrei s! mai continui s! cre6i astaB 1 Ai dreptate. De fiecare dat! c"nd f!ceam un -mprumut -mi era foarte fric!. Dar credeam c! toat! lumea f!cea la fel. Vrei s! spui c! poi a+ea datorii f!r! s! -i fie team! c! nu +ei putea rambursa baniiB Mi se pare greu de cre6ut. Cum ar putea cine+a s! fie sigur de +iitorB 8! fie sigur c! +a g!si banii necesari pentru a1'i ac3ita datoriaB Ai au6it cu siguran! e4presia conform c!reia ne construim +iitorul -n funcie de pre6ent. 2i bine, astfel ne creem +iitorul. -n funcie de certitudinea pe care o a+em -ntr1o anumit! situaie. 7r!iai cu certitudinea c! se +a -nt"mpla ce+a periculos 'i e4act asta ai creat. Dac! ai fi a+ut con+ingerea c! +ei g!si un mi loc de a1i pl!ti datoria, ai fi creat acest lucru. 1 ?i cum a' putea a unge s!1mi sc3imb credinaB 1 24ist! doar un mi loc posibil. prin aceptare. 7rebuie s! -ncepi prin a te accepta -n faptul c! atunci c"nd ai dat faliment, -i ascultai ne+oile din acel moment 'i nu a+eai nicio intenie rea. Accept! faptul c! toi oamenii au limite 'i dac! nu le ascult!m 'i nu le accept!m, acest lucru ne pro+oac! mult r!u la ni+el fi6ic, mental 'i emoional... Apoi accept! faptul c! p!rinii t!i care -i +orbeau despre pericolul de a face datorii, f!ceau acest lucru cre6"nd sincer c! te +or prote a pentru mai t"r6iu. 0ici ei nu a+eau intenia de a1i face r!u. Doar dup! ce +ei accepta faptul c! ai a+ut aceea'i credin! ca 'i p!rinii t!i, fiind con+ins! c! era pentru binele t!u, +ei putea reu'i s! cre6i altce+a. ?i cum ai de+enit con'tient! de faptul c! aceast! credin! nu mai con+ine ne+oilor tale, acum poi decide ce +rei cu ade+!rat. 0ici m!car nu e ne+oie s! -nlocuie'ti aceast! credin! cu o alta. 7rebuie doar s! p!stre6i ceea ce +rei 'i s! acione6i -n consecin!. 7reptat, pe m!sur! ce ne eliber!m de credinele care nu ne mai sunt utile, afl!m mai mult, suntem Xiai con'tieni de ceea ce +rem. Astfel poi a unge s! -i sc3imbi credinele. Cum te simi dup! ce ai au6it toate acesteaB Cre6i c! este posibil s!1i acor6i dreptul omenesc de a a+ea limiteB 1 Da, asta -mi face foarte bine. 2 ca 'i cum a' +edea lucrurile -ntr1o alt! lumin!. M! simeam at"t de +ino+at! -nc"t nu puteam s!1mi imagine6 altce+a. Dar o s! dure6e acest lucru sau m! +oi simi din nou +ino+at! 'i m! +oi acu6a a'a cum f!ceam -nainteB 1 2 o -ntrebare foarte legitim!. C"nd -ncepem s! facem sc3imb!ri pentru a ne fi mai bine, ego1ul preia adeseori conducerea 'i ne face s! a+em -ndoieli asupra acestei noi direcii. 2ste o re6isten! absolut normal!. 2go1ul +rea un singur lucru. s! se alimente6e. -i este team! c!, dac! te sc3imbi prea mult nu +a mai a+ea cu ce s! se 3r!neasc! 'i +a disp!rea. 7rebuie s!11 lini'te'ti spunndu1i c! e +orba despre +iaa ta 'i ai dreptul s! iei toate deci6iile pe care +rei s! le iei 'i nu e r!spunderea ta s!11 3r!ne'ti. 8ingura ta r!spundere este s!1i asumi r!spunderea pentru consecinele deci6iilor tale. Deci nu este r!spunderea lui s"1'i asume consecinele pentru noile tale deci6ii. 0u trebuie s!1'i fac! gri i -n ceea ce te pri+e'te, deoarece acum te simi preg!tit! s! faci fa! consecinelor. 2go1ul nu are puterea de a 3ot!rpentru tine, doar tu -l poi l!sa s! ia deci6ii. C"nd simte c! e'ti sigur! de ceea ce +rei, te las! s! iei 3ot!r"rea 'i nu se mai simte responsabil... Dac! +ei simi din nou acea culpabilitate, +ei 'ti c! este +orba despre credina ta referitoare la datorii 'i +ei putea s! te corecte6i, lu"nd deci6ia pe care o +rei de fapt. 8e -nt"mpl! des ca o credin! s! re+in! -ns! se manifest! tot mai puin... ...C s! termin!m -ntre+ederea de a6i cu cealalt! probem! despre care +orbeai. dificultatea ta -n relaia cu patronul maga6inului. -i dai seama c! indiferent ce spune sau ce face el, ceea ce te deran ea6! de fapt este percepia ta, influenat! de r!nile taleB De aceea unele persoane te deran ea6! mai mult dec"t altele. Ai obser+at c! o persoan! poate aciona la fel ca o alt! persoan!, dar acela'i comportament te deran ea6! mai mult la una dintre cele dou! persoaneB Deci, nu comportamentul te deran ea6!, ci cea ce reacti+ea6! acea persoan! -n tine. Ce ran! cre6i c! a fost reacti+at! -n relaia cu elB 1 8e Cred c! d! drept este foarte nedrept altcine+a 'i +rea fa! s! de soia decid! el lui 'i fa! totul. Vrea de s! noi1 aib a

mereu ultimul cu+"nt 'i e con+ins c! are dreptate. C3iar daca -'i d! seama c! gre'e'te, e incapabil s! recunoasc!. Dup! cufl1 spuneam, am -nt"lnit tot timpul astfel de persoane. 0u -neleg cum poate 9ouise, soia lui, s! -l suporte. 8e +ede clar c! o ener+ea6!, dar spune c! nu +rea s! se certe cu el 'i prefer! s! nu1i spun! nimic 'i s! se prefac! c! -i d! dreptate. 7otu'i, de fiecare dat! c"nd poate, face a'a cum crede ea de cu+iin!. 5entru asta, trebuie s! mint! uneori 'i s! fac! lucrurile pe ascuns. 0e spune c!, din fericire, atunci c"nd sunt singuri, este mult mai bine. -ncearc! doar s! ne impresione6e pentru a ne ar!ta cine e ade+!ratul 'ef. 1 7ot nu mi1ai spus care dintre r!ni cre6i c! a fost reacti+at! la tine. 1 Cred c! e +orba despre nedreptate, deoarece mi se pare nedrept. 1 Din c"te am au6it, am impresia c! -l udeci 'i -l acu6i foarte mult pe patronul t!u. A'a esteB 1 :ine-neles, -l acu6 de toate relele. 0u sunt singura. 7oate colegele mele de munc! -l acu6! de acela'i lucru. 2l e +ino+atul. Din cau6a atitudinii lui arogante 'i intransigente a+em toi probleme. 1 =!spunsul acesta pro+ine din faptul c! ego1ul t!u este r!nit. 0u e +orba despre rana de nedreptate, ci de tr!dare. Dac! ar fi fost reacti+at! rana de nedreptate, te1ai fi acu6at pe tine sau ai fi acu6at1o pe 'efa ta pentru c! -l las! pe soul ei s! se poarte a'a cu toat! lumea. 1 Cum adic!B 0u pot s! cred c! eu sau colegele mele ne1am putea acu6a pe noi sau pe s!raca 9ouise. 0u se poate a'a ce+a. 2'ti sigur! c! ar fi posibilB 1 M! faci s! r"d. Ar trebui s! te +e6i. Ce reacie; 2 +orba tot despre ego1ul t!u 'i nu despre inima ta. 0u1i face gri i, a'a face toat! lumea. C"nd suntem r!nii 'i reacion!m puternic, este un semn c! ego1ul nostru a preluat conducerea 'i nu mai suntem noi -n'ine. 2go1ul +rea tot timpul s! g!seasc! un +ino+at, dac! nu ne acu6!m pe noi -n'ine, atunci -l acu6!m pe cel!lalt. 5entru ego este imposibil doar s! obser+e. 7rebuie tot tonpul s! colore6e situaia -n bine sau -n r!u 'i s! se Tr!neasc! astfel. Cu c"t reacia noastr! este mai puternic!, cu aD"t este rana mai profund! 'i mai dureroas!. Deci, +!6"nd reacia pe care o ai fa! de patronul t!u, este clar c! este atins! -n tine o ran! de tr!dare foarte important!, Helul -n care poi s! gestione6i situaia cu el este acela'i pe care i la1m recomandat pentru M!rio. Dac! nu faci astfel, nu se +a sc3imba nimic 'i ri'ti s! r!m"i blocat! -n ceea ce tr!ie'ti -n pre6ent, f!r! s! mai poi fi desc3is! la noi e4periene profesionale. Iat! o informaie care te poate a uta c"nd +ei face demersurile de reconciliere. De obicei, atunci c"nd tr!im o situaie dificil! -n +iaa profesional!, putem face leg!tura cu +iaa noastr! din 'coal! sau cu tot ceea ce are leg!tur! cu capacitatea noastr! de -n+!are de c"nd eram copii. Am -nc3eiat -nt"lnirea recapitul"nd ceea ce =ita a reinut pentru demersul ei, dac! +rea s!1'i -mbun!t!easc! +iaa profesional!.

De reinut din acest capitol

Cei din urul nostru nu -'i pot sc3imba atitudinea fa! de noi dec"t dac! noi -ncepem s! sc3imb!m ce+a -n noi. -nainte ca atitudinea noastr! interioar! s! se poat! sc3imba, este foarte important s! fim con'tieni de atitudinea negati+! pe care o -ntreinem. 5utem recunoa'te un comportament de +ictim! prin faptul c! acea persoan! se pl"nge, crede c! nu are noroc, atrage o nenorocire dup! alta 'i nu g!se'te soluii pentru a ie'i din acea situaie. 2go1ul nostru nu +rea ca noi s! +edem ceea ce critic!m la alii. Dar Dumne6eul nostru interior, care este prietenulKnostru ne a ut! s! +edem ceea ce -ncerc!m s! neg!m. Viaa are gri ! s! ne atrag! atenia asupra a tot ceea ce ne -mpiedic! s! fim fericii. 2ste o etap! necesar! pentru a de+eni con'tieni de ceea ce nu mai +rem s! fim 'i s! ne -ndrept!m spre ceea ce +rem s! fim. Dificult!ile sunt necesare pentru a ne a uta s! ne descoperim 'i s! ne -nt!rim. 5utem tr!i o -ncercare legat! de pacea noastr! interioar!. De aceea, trebuie sa obser+!m tot ceea ce se -nt"mpl!. Dac! neg!m oproblem!, o reful!m 'i nu dispare. Din contr!, o +om alimenta refu6"nd s! ne -nfrunt!m cu acea problem!, apoi -ntr1o 6i +a e4ploda. N 0imic nu se poate sc3imba -n +iaa noastr! at"ta timp c"t nu lu!m o deci6ie, c"t nu ne spunem cu fermitate Iat ce reau% Jn Eu reau trebuie s! depind! doar de sine. N A renuna nu -nseamn! a nu mai +rea nimic. Ci

-nseamn! mai degrab! a1i fi bine c3iar dac! nu ai obinut re6ultatul dorit. -nseamn! a a+ea -ncredere -n Dumne6eul nostru interior care 'tie foarte bine de ce a+eam noi ne+oie. N Dorinele noastre +in din memorie, din corpul nostru emoional 'i mental, -n timp ce ne+oile noastre r!spund planului nostru de +ia!, repre6int! ceea ce are ne+oie sufletul nostru pentru a tr!i 'i pentru a -n+!a. N Jni+ersul 'tie lucruri pe care noi nu le cunoa'tem. Cu c"t o persoan! +rea s!1'i controle6e mai mult +iaa, cu at"t +a atrage mai mult situaii pe care nu le poate controla, pentru a -n+!a s! renune 'i s! aib! -ncredere -n uni+ers. N 0e cre!m mereu +iitorul -n funcie de ceea ce credem 'i ceea ce tr!im -n pre6ent. Cre!m +iitorul 'i -n funcie de certitudinea pe care o a+em fa! de o anumit! situaie. 5e m!sur! ce ne eliber!m de credinele care nu ne mai sunt utile, ne -ndrept!m mai mult spre cunoa'tere, spre certitudinea " ceea ce +rem. N 7oate fiinele umane sunt limitate 'i c"nd cine+a nu -'i ascult! 'i nu -'i respect! limitele, -'i face mult r!u fi6ic, mental 'i emoional. 2go1ul nu se g"nde'te dec"t la un singur lucru. s! se alimente6e. -i este fric! c!, dac! ne sc3imb!m prea mult, nu +a mai a+ea 3ran! 'i +a disp!rea. 7rebuie s! -l lini'tim amintindu1i c! este +orba despre +iaa noastr!, c! a+em dreptul s! lu!m toate deci6iile pe care le +rem, c! nu este r!spunderea noastr! s! -l 3r!nim. 8ingura noastr! responsabilitate este s! ne asum!m consecinele pentru deci6iile noastre. Deci, nu este nici r!spunderea lui s! -'i asume consecinele pentru noua noastr! deci6ie. 0u trebuie s! -'i fac! gri i pentru noi c"nd suntem preg!tii s! facem fa! consecinelor. 2go1ul nu are puterea de a decide pentru noi, noi suntem cei care -l l!s!m s! ia 3ot!r"ri. Imediat ce simte c! a+em o certitudine, se d! la o parte 'i nu se mai simte responsabil pentru noi. Sa6ardul este Dumne6eul nostru interior -n aciune. Atrage spre noi lucrurile de care a+em ne+oie. Indiferent ce spune sau ce face cel!lalt, nu acest lucru ne deran ea6!, ci percepia noastr! care e influenat! de r!nile noastre. Acest lucru e4plic! de ce anumite persoane ne deran ea6! mai mult dec"t altele. 2go1ul trebuie s! g!seasc! mereu un +ino+at, dac! nu ne acu6!m pe noi -n'ine, atunci -l acu6!m pe cel!lalt. 5entru ego este imposibil s! r!m"n! doar un obser+ator. 7rebuie tot timpul s! colore6e o situaie -n bine sau -n r!u 'i s! se 3r!neasc! astfel. De obicei, c"nd tr!im o situaie dificil! -n +iaa profesional!, putem face leg!tura cu +iaa noastr! 'colar! sau cu ceea ce se refer! la capacitatea noastr! de -n+!are, de c"nd eram copii.

Capitolul $II

Acceptarea bolii
1 :un! 6iua, Ana, m! bucur s! te re+!d. Au trecut c"te+a s!pt!m"ni de la ultima noastr! -nt"lnire. Ce s1a -nt"mplat -n perioada aceastaB 1 5entru -nceput, a' +rea s! -i mulumesc pentru sfaturile tale legate de sarcinile din cas!. Am a'teptat s! treac! c"te+a s!pt!m"ni pentru c! nu credeam c! +a dura -nelegerea noastr!. -n seara c"nd am +enit la tine M!rio 'i eu am mers la restaurant, iar 8andra ne1a 6is c! a +enit la ea1o prieten! s! o a ute pentru un e4amen la matematic!. C"nd ne1am -ntors, pe la ora &, erau am"ndou! -n faa tele+i6orului 'i fiecare dintre ele m"nca un sand/ic3 mare 'i bea un pa3ar de cola... 8andra mi1a 6is. "&!i a3uns mai de reme dec$t credeam% 5ocmai am terminat e*erci!ii"e i ni s-a fcut foame% I-am dat 4andrei ce a de m$ncare% @i, mam, s nu te ngri3orezi, o s str$ng eu totu"%" Doamne, ar fi trebuit s! +e6i -nce 3al era buc!t!ria; 5arc! trecuse o tornad! pe acolo. 0u numai c! l!saser! pe mas! toate ingredientele pentru sand/ic31ul lor imens, ci 'i tot ce l!sase 8andra -nainte. 0u1mi +ine s! cred c! o singur! persoan! poate face un asemenea de6astru. M1am ener+at nimediat 'i eram pe cale s! o cert pe 8andra, c"nd M!rio mi1a ?optit. "I!i aduci aminte ce ne-a spus Lise azi? 4 ne aezm to!i trei mpreun i s sta(i"im e*act care sunt sarcini"e fiecruia intre noi i ateptri"e pe care "e a em% #u po!i s faci asta n eara aceasta, eti prea furioas% Cred c e important s a em nintea "impede ca s

or(im% Ce crezi? 1ino, o s te a3ut s tr$ngi fiindc o cunosc prea (ine pe 4andra, ace" "mai t$rziu" e amanat tot timpu"% /utem s or(im m$ine despre asta, da? 8implul fapt c! M!rio +oia s! m! a ute era de a ce+a neobi'nuit. 2ram a'a de mulumit! -nc"t i1am urmat sfatul. A doua 6i seara, am f!cut a'a cum ne1ai sf!tuit, l!s"nd1o pe tandra s! aleag! dac! da sau nu, +oia s! fac! parte din f]tmilie, sub toate aspectele. -n timpul 6ilei scrisesem o list! cu He a+eam de f!cut fiecare dintre noi, oricare ar fi fost alegerea sandrei. 2i bine, -nc! nu mi1am re+enit. Cred c! a simit c! eram foarte 3or!r"t! ca situaia aceea cu pri+ire la mas! 'i la +esel!, s! se re6ol+e odat!. 5entru celelalte sarcini a fost u'or s! le -mp!rim -ntre noi. -n ceea ce pri+e'te masa, am con+enit c! cel care g!te'te nu mai trebuie s! str"ng! nimic dup! aceea, ci ceilali doi +or face asta... De atunci, 8andra 'i1a dat seama c! -i place s! g!teasc!. -ntr1o sear! mi1au f!cut o surpri6!. au preg!tit o cin! delicioas!. Apoi -ns! mi1au 6is c! trebuie s! cur! totul singur!, dat fiind c! ei -'i f!cuser! partea lor de treab!. 0u m1am simit deloc frustrat!. C3iar am r"s, spun"ndu1le c! nu ne1am -neles a'a, dar din c"nd -n c"nd e acceptabil... 0u +reau s! spun c! merge tot timpul perfect, se mai -nt"mpl! uneori ca 8andra s! spun! "mai t$rziu" 'i mi1am dat seama c! atunci c"nd m! sup!r, mai t"r6iu de+ine -ntr1ade+!r foarte t"r6iu. C"nd las lucrurile s! mearg! de la sine -mi spun c! nu este a'a de gra+ c! nu 'i1a f!cut treaba imediat, deoarece oricum o face mai repede. -mi plac 'i negocierile pe care le a+em c"nd unul dintre noi face ce+a -n locul altuia. Asta ne face s! r"dem de fiecare dat!. -i mulumesc mult, 9ise, deoarece atmosfera din casa noastr! este mult mai pl!cut! ... ...Acum a' +rea s!1i -mp!rt!'esc cum a fost demersul meu cu mama. I1am +orbit, a'a cum am stabilit 'i a fost mult mai bine dec"t speram eu. I1am m!rturisit c! -mi era team! c! m! -ngra' tot mai mult 'i cred c! -mi e fric! s! nu -i preiau modelul ei fi6ic, deoarece o udecasem mult pentru faptul c! se negli ase. I1am m!rturisit c! ade+!rata mea team! era c! a' putea s!11 pierd pe M!rio, c! el m! p!r!se'te 'i g!se'te o alt! femeie mai frumoas! 'i mai supl! dec"t mine. Atunci s1a -nro'it toat!. Am 'tiut c! am atins ce+a ce o pri+ea direct pe ea. I1am +orbit despre ceea ce ne -n+ei tu, c! este normal ca o fiic! s! tr!iasc! acelea'i temeri ca 'i mama ei. M1a pri+it intens, era gata s!* pl"ng!. Am -ntrebat1 o dac! a tr!it 'i ea aceast! fric!. ?i atunci am a+ut o surpri6! e4traordinar!. Mi1a m!rturisit c! tata a+ea o amant!, iar ea aflase acest lucru 'K c!, el se simea at"t de +ino+at -nc"t a renunat la acea relaie 'i i1a promis mamei c! nu se +a mai -nt"mpla niciodat! a'D ce+a. 2a crede c! tata 'i1a inut promisiunea, de'i a a+ut tot timpul b!nuieli. De aceea -i este at"t de de+otat!, pentru ca e" s! nu o p!r!seasc!... ...Apoi am +orbit despre greutatea ei 'i am +erific -mpreun! dac! a+ea 'i ea o dificultate -n a se accepta astfel. 5"n! la urm! a recunoscut, dar cum se pare c! -i e imposibil s! sl!beasc!, prefer! s! nu se mai g"ndeasc! la asta. Mi1a m!rturisit c! a -ncercat tot soiul de produse pentru a sl!bi, dar nimic nu a a utat1o. 8e c"nt!rea -n fiecare diminea! pentru a +erifica dac! mai sl!bise puin. -ntr1o 6i s1a 3ot!r"t s! arunce c"ntarul la gunoi 'i s! nu mai fac! nici o -ncercare de sl!bit. A sc3imbat c3iar 'i oglin6ile de la dulapul din dormitor, sub prete4tul c! +oia u'i noi din lemn. Acum nu1'i mai +ede dec"t faa -n oglind!... 2 incredibil c"t de puine 'tim despre p!rinii no'tri... Am petrecut o duminic! dup!1amia6a -mpreun! 'i am a+ut mai multe descoperiri. A fost at"t de bine s! +orbim astfel, despre ceea ce tr!iam am"ndou!. 2ra ca 'i cum nu mai eram mam! 'i fiic!, ci mai degrab! dou! prietene de o1+ia!. Dac! a' fi 'tiut c! este posibil s! am o asemenea discuie cu mama, a' fi f!cut acest lucru cu mult timp -nainte. De ce a+em dificult!i s! fim desc3i'i -n relaia p!rini1copiiB De ce ne este at"t de fric!B 1 Din cau6a educaiei pe care am primit1o. C"nd suntem foarte mici, -n+!!m c! o persoan! autoritar! e4ist! pentru a ne critica, a ne udeca, a ne inter6ice anumite lucruri 'i a ne corecta c"nd gre'im. Credem c! p!rinii no'tri 'i adulii -n general nu ne pot -nelege. Din cau6a asta e4ist! o mare distanare -ntre generaii. 24ist! p!rintele 'i copilul, profesorul 'i ele+ul, patronul 'i anga atul etc. Din fericire, o dat! cu era V!rs!torului, lucrurile se +or sc3imba. Acum trebuie s! ne obi'nuim cu noile forme de g"ndire din aceast! nou! epoc!. Jna dintre aceste sc3imb!ri este de a accepta faptul c! suntem cu toii egali 'i c! a+em cu toii ce+a de -n+!at unii dee la alii. Jn p!rinte poate a+ea o mulime de descoperiri despre el -nsu'i, datorit! copiilor, la fel cum copiii descoper! ceea ce trebuie s! accepte, datorit! p!rinilor lor. 9a fel se -nt"mpl! 'i Nn alte domenii, 3i plus, mama ta a fost mai desc3is! fa! de tine, deoarece nu a simit c! o acu6i de ce+a. Acesta e secretul Jnei comunic!ri mai bune. Ai reu'it s! +orbe'ti 'i cu M!rio la

NelB Jrma s! -i +orbe'ti despre teama ta de a te -ngra'! 'i mai ales despre ceea ce se ascunde -n spatele acestei frici. 1 Da, i1am spus -n aceea'i 6i c"nd am +orbit 'i cu mama. 2ram -ncura at! de ceea ce se -nt"mplase cu mama 'i credeam ca +a fi la fel 'i cu M!rio. Dar nu a fost a'a. M1a ascultat pooliticos ' am m!rturisit frica mea de a11 pierde dac! +oi continua s! m! -ngra' a'a. Mi1a 6is c! 'i lui -i era greu s! accepte faptul c! eu m! -ngr!'am -n fiecare an 'i c! m! pl!cea mai mult c"nd eram subire. Am -nceput s! pl"ng, nu mai 'tiam ce s! spun, credeam c! -mi +a spune c! m! +a p!r!si. C s!1 i po+estesc cum a decurs discuia -n continuare ca s! +e6i unde am gre'it. 2u cred c! am f!cut a'a cum mi1ai spus tu, cum am +orbit 'i cu mama... C"nd a +!6ut c! pl"ng -ntr1una, s1a ridicat s! ias! din camer!... 1 A'a, fugi, e'ti un la'. -mi spui c! m! iube'ti 'i doar acum -mi spui c! m! +ei p!r!si dac! m! mai -ngra' a'a -n continuare. De ce nu mi1ai spus -nainte toate asteaB 1 0u am spus niciodat c! te +oi p!r!si. 7u tragi conclu6ii. 0u1mi atribui mie cu+inte pe care nu le1 am spus. Am 6is doar c! -mi placi mai mult mai slab!. Ce e r!u -n astaB 8pune1mi, dac! eu m1a' -ngra'! mult, i1ar pl!ceaB 1 ?i tu te1ai sc3imbat de c"nd ne cunoa'tem. Ii1ai pierdut um!tate din p!rul t!u frumos care -mi pl!cea a'a de mult. Adeseori te -mbraci -ntr1un mod care mie nu1mi place deloc. 5ielea de pe burt! 'i de pe coapse -i este mult mai moale acum 'i ai mici pernue de o parte 'i de alta a taliei. ?i mie mi1ar fi pl!cut s! nu te sc3imbi. 0u cre6i c! e o utopie s! cre6i c! poi a+ea acela'i corp ca la dou!6eci de aniB 1 Adineauri mi1ai 6is c! +rei s!1mi -mp!rt!'e'ti ce+a important, dar +!d c! mai degrab! +rei s! ne cert!m. Ai -nceput s!1mi g!se'ti o mulime de defecte. 2 duminic! seara, trebuie s! m! tre6esc de+reme m"ine diminea! 'i c3iar nu am c3ef s! se -nc3eie seara asta cu o ceart!. Ar fi mai bine s! +orbim alt!dat! despre toate astea. * Apoi a ie'it din camer!, s1a dus la tele+i6or 'i eu am r!mas uimit!. 0u a fost deloc cum a' fi +rut eu. De atunci a trecut o s!pt!m"n! 'i -nc! nu am fost -n stare s! reiau con+ersaia cu el. Dac! ai 'ti ce r!u -mi pare pentru c! i1am spus toate astea. 7oat! s!pt!m"na a fost o atmosfer! ap!s!toare. 0u 'tiu ce s! fac pentru a re6ol+a situaia asta. C3iar mi1e team! s! -i +orbesc 'i am"n tot timpul pe a doua 6i. 1 Ai idee de ce nu a funcionatB Mai 'tii ce am +orbit -nainteB Ce se ascunde -n spatele situaiilor -n care a+en1 emoii puterniceB 1 Acum -mi aduc aminte. Am reacionat at"t de tare 'i l1am acu6at din cau6a r!nii mele de abandon; Aici am acionat diferit cu el. Am -nceput s!11 acu6. Care de ce nu mi1am dat seama imediat de astaB ?i totu'i era a'a de e+ident. 1 Ai dreptate. Durerea ta a -nceput cu frica de a fi abandonat! 'i imediat dup! aceea c"nd ai simit furie 'i ai -nceput s!11 acu6i, a fost reacti+at! rana ta de tr!dare, printr1 un comportament de control 'i deci, acu6ator. Dac! ai fi tr!it doar abandon, ai fi continuat s! pl"ngi sau s!11 rogi s! nu te p!r!seasc!. Acum e mai clarB 1 Da, dar de ce nu am fost afectat! c"nd +orbeam cu mama 'i rana a fost imediat reacti+at! c"nd am +rut s! fac acela'i lucru cu M!rioB 0u trebuie s!1mi r!spun6i, 'tiu; M! surprinde c"t de repede obin un r!spuns c"nd -mi pun -ntrebarea potri+it!. M! simt acu6at! de M!rio, deoarece nu m! accept eu -ns!mi. Ce trebuie s! accept e4act pentru a nu m! mai -nfuria 'i a nu m! mai simi acu6at!B 1 -i aduci aminte c! ai dedus foarte repede c! te +a p!r!si dac! +ei continua s! te -ngra'i a'aB =eacia aceasta a ap!rut pentru a te a uta s! con'tienti6e6i c! e'ti con+ins! c! a fi gras! este egal cu a fi abandonat!. Iar tu -i pori pic! pentru faptul c! te -ngra'i 'i e'ti con+ins! c! e cel mai sigur mi loc de a11 pierde astfel pe M!rio. Acesta e primul lucru pe care nu -l accepi. 7otu'i, de+enind mai con'tient! de asta, mai e4ist! un lucru pe care nu -l accepi. -i pori pic! deoarece cre6i -n ce+a care -i bloc3ea6! fericirea 'i libertatea de a fi tu -ns!i. 2ra important s! te -ngra'i pentru a putea con'tienti6a aceast! credin! 'i faptul c! nu -i mai este folositoare. 7e face nefericit!. -n sinea ta 'tii -ns! c! nu +rei s! cre6i dec"t -n

noiuni care -i aduc fericire... ...A'adar, s! recapitul!m. 7u cre6i c! a fi gras! este egal cu a fi -n'elat! 'i e+entual abandonat! de c!tre soul t!u. 2 aceea'i credin! ca 'i cea a mamei tale. 8ublinie6 faptul c! nu cre6i acest lucru pentru c! mama ta crede asta, ci aceast! credin! identic! a fost unul dintre moti+ele pentru care ai fost atrase una spre alta. Apoi, la un moment dat, ai decis c! nu +ei fi ca mama ta. Iar faptul c! mama ta, cu toate c! e gras!, e -n continuare cu soul ei 'i tr!ie'te -n supunere mai degrab! dec"t in bucurie, te face s! cre6i c!, dac! nu +rei s! a ungi ca ea +a trebui s!1i asculi credina conform c!reia M!rio te +a p!r!si intr1o 6i. Astfel, nu +ei a+ea aceea'i soart! ca cea a mamei tale.Are un sens pentru tine, ceea ce am spus acumB &na a ncu iin!at din cap, dar cu o mic ezitare% &m "sat-o un moment pentru a asimi"a mai (ine ceea ce am spus i i-am cerut s repete ce a n!e"es ea% - V!d c! ai asimilat foarte bine ce i." spus eu+ / astfel de situaie e foarte dificil!, deoarece i"plic( credine contradictorii. >aptul c! alegi sau nu s( fii ca "a"a ta, nu te +a face fericit!. Din nefericire siste"ul nostru de credine nu 'tie faptul c!, cu c"t credem mai "ult *n ce'a, cu at)t 'o" atrage mai mult acel lucru. De aceea te1ai *n#r(-at, deoarece *i spuneai mereu *nu trebuie s! m! *n#ra-2 iar subcon-tientul nu -nelege dec"t imaginile care -nsoesc #)ndurile, *n ca,ul t!u, imaginea unei persoane grase. A'e" o putere fantastic( de a creai 0u cre6iB -ntr1o 6i c"nd +ei fi "ult "ai con-tient( de ceea ce +rei cu ade+!rat +ei folosi aceast! putere pentru a.i asculta ne+oile... Ceea ce trebuie s! reu-e-ti acu" este s( *i acor6i dreptul s! te -ngra'i, f!r! s! "ai cre,i c( astfel 'ei fi p!r!sit! de soul t!u. ?tii de ce e#o.ul nostru continu( s( ne sperie pentru a ne alimenta r!nileB Deoarece este con'ins c! nu putem gestiona durerea pe care o tr(i" atunci c)nd este reacti+at! o ran!, credem c! am putea c0iar -i "uri+ C0iar cre6i c!, dac! M!rio te1ar p!r!si, ai "uri din cau,a asta3 1 5oate nu a' muri, dar trebuie s!1i spun c( "( doare inima doar la g"ndul c! a'a ce+a s.ar putea *nt)"pla+ Nu -tiu cum m1a' descurca -n situaia asta. De ce *"i este at)t de #reu s!1mi imagine6 ce a' faceB Cunosc o "uli"e de fe"ei care au r!mas singure 'i, de obicei, au dep(-it foarte bine situaia+ 8unt mai puternice. Care eu de ce nu pot #)ndi la fel pentru mineB 1 Din cau6a lucrurilor pe care trebuie s( le *n'ei *n 'iaa aceasta. Mai de+reme mi1ai po'estit ce a tr(it "a"a ta atunci c"nd a aflat c! tat!l t!u o *n-al(+ C0iar dac( cre,i c( nu -tiai nimic c"nd erai mic!, cu siguran! ai captat suferina -i frica de a fi abandonat! pe care le simea "a"a ta+ 4entru copii este foarte normal s! capte6e o astfel de suferin(, deoarece ma oritatea oamenilor nu 'tiu cum s( o #estione,e+ 5ot cu acea oca6ie ego1ul a preluat controlul pentru a te prote&a+ 1i probabil ai decis, c! +ei face tot posibilul pentru ca a-a ce'a s" nu i se -nt"mple niciodat!... Suferina aceea a fost reacti'at( -n momentul -n care M!rio a p(r(sit.o pe soia lui de atunci, pentru a se c!s!tori cu tine+ C0iar dac( Rita a fost cea abandonat!, a fost reacti+at! frica pe care o purtai tu. ?i este normal ca tu s! continui s! -ntreii frica de a nu fi p!r!sit!, 'tiind foarte bine c! a f!cut o dat! acest lucru, cu altcine+a. Astfel, retr!ie'ti aceea'i situaie ca 'i mama ta. r"mai -n alert!, ai -ndoieli asupra faptului c! fericirea ta ar putea continua cu soul t!u... De aceea, singurul mi loc de a +indeca rana ta de abandon, este s! fii capabil s! -i imagine6i c! +ei fi abandonat sau c! +ei abandona pe cine+a f!r! s! udeci sau s! te udeci pe tine. 5resupune s! 'tii faptul c! e4perienele de abandon trebuie tr!ite de toi, 'tiind c! cel care abandonea6! nu +rea neap!rat s! fac! r!u celuilalt, ci doar -'i e4prim! limitele sau ne+oile. Aceasta este raiunea de a fi a tuturor. s! tr!im toate e4perienele pe care le atragem, -n acceptareK 'i f!r! s! udec!m... C"nd +ei putea s!1i imagine6i c! poi tr!i o situaie de abandon, cu senin!tate, -n pre6ent, 'tiind c! +iaa +a continua pentru tine, doar atunci ego1ul t!u +a accepta s! nu A' ">ii +mtpm toate credinele ta"e% 8e -nelegem binef 0u +reau s! spun c! dac! accepei ideea c! ai putea tr!i un abandon, M!rio te +a abandona automat. -n general, se produce, contrariul. Dac! nu mai -ntreii frica de a fi abandonat! 'i nu mai consumi energie cu asta 'i te concentre6i pe cea ce +rei cu ade+!rat, e4ist! 'anse s! nu atragi o astfel de situaie. Dac!, cu toate acestea atragi o situaie de abandon, +a fi doar un test, pentru a putea s! descoperi c! e'ti -ntr1ade+!r capabil! s! faci fa! acelei situaii... Dup! ce +ei re6ol+a problema fa! de un e+entual abandon, etapa urm!toare este s!1i mulume'ti ego1ului t!u pentru c! a +rut s! te prote e6e, ar!t"ndu1i c! nu +rei s! fii abandonat!, dar, dac! acest lucru s1ar -nt"mpla, ai ?ti cum s! gestione6i situaia. 7e asigur c!, imediat ce ego1ul t!u +a simi c! e'ti sigur!, +a renuna 'i te

+a l!sa s! tr!ie'ti 'i s" fii ceea ce e'ti, f!r! s! inter+in!. Vei tr!i acel moment ca pe o mare eliberare, +ei simi c! i s1a luat o greutate de pe umeri, -ntreinerea acestor credine -i consum! mult! energie, de aceea, pe m!sur! ce te elibere6i de ele, tr!ie'ti acest lucru ca 5e o eliberare 'i recapei din energia pierdut!. 1 Acum, pe m!sur! ce +orbe'ti, simt c! se petrece ce+a -n Kftine. C3iar +reau s! reu'esc s! fac ceea ce spui. Dar, dac! +oi feu'i, asta -nseamn! c! nu m! +oi mai -ngra'! sau c3iar +oi M! a'teptam s! m! -ntrebi asta. Vrei s! controle6i de a re6ultatele. Vei 'ti c! ai acceptat cu ade+!rat aceast! credin! 'i teama ta de abandon c"nd +ei putea accepta toate posibilit!ile. C"nd +rem s! control!m totul, -nseamn! c! nu +rem s! fim desc3i'i -n faa noilor e4periene din +iaa noastr!, de'i acestea sunt necesare 'i uneori c3iar benefice. Vrei s! nu te mai -ngra'i pentru c! nu e'ti sigur! c! -l +ei p!stra pe M!rioB Dac! este a'a, frica aceasta este cea care te face s! controle6i situaia. 2ste trist s! constat!m c! atunci c"nd nu ne sc3imb!m atitudinea, a ungem s! atragem lucrurile de care ne este team!. C s!1mi spui c! mama ta nu +rea s! atrag! un abandon, o separare, dar ceea ce tr!ie'te acum este la fel, dac! nu mai dificil, dec"t ceea ce ar fi tr!it dac! tat!l t!u ar fi p!r!sit1o. 7r!ie'te e4periena abandonului -n mintea ei, mai degrab! dec"t -n realitatea fi6ic!. Cre6i c! este mai bine sau mai u'or a'aB 2 departe de fericirea la care aspir! ea. Continu! s! -'i -ntrein! frica de abandon 'i astfel s!1'i agra+e6e rana, -n loc s! o +indece. ...Jn lucru este sigur. faptul c! +rei s! te ocupi de +indecarea r!nii tale de abandon +a a+ea un efect po6iti+ 'i asupra situaiei mamei tale. -n plus, incon'tient, o +a a uta pe fiica ta la ni+elul relaiilor pe care le +a a+ea -n +iitor. Va a+ea un efect 'i asupra fricii de abandon pe care o tr!ie'te M!rio. -i aminte'ti c! atunci c"nd tr!im o fric! -n relaie cu cine+a, cel!lalt tr!ie'te aceea'i team! ca 'i noiB 8ingura diferen! este c! -ntotdeauna, unul dintre cei doi este mai con'tient de frica lui dec"t cel!lalt. 5lec"nd de la ce am spus, acum te simi mai preg!tit! s! +orbe'ti cu M!rioB 1 Da, c3iar +reau s! reu'esc. 7rebuie s! reu'esc de data asta. 0u mai +reau s! rate6 din nou. Ceri foarte mult de la tine; 2'ti la fel ca ma oritatea oamenilor care nu -'i acord! dreptul de a gre'i, orice ar fi. Ii s1ar p!rea normal s! -i ceri unui copil s! 'tie s! mearg! cu bicicleta, din prima -ncercareB 8! nu -l la'i s! cad! apoi s" -ncerce din nou, p"n! reu'e'teB 2i bine, asta faci tu acufli1 Acord!1i dreptul de a nu 'ti ce s! faci. 8e pare c! nu ai f!cut niciodat! acest lucru p"n! acum. C3iar dac! trebuie s! -ncerci de mai multe ori, intenia ta contea6!. 8implul fapt de a +reH s! reue'ti cu orice pre, -i garante6, c! -ntr1o 6i te +a a uta sa faci asta. Ai r!bdare 'i fii mai -neleg!toare fa! de tine, -ncredere -n uni+ers, care -ntotdeauna te poate a uta. 1 -neleg mai bine ceea ce +rei s" spui c"nd sublinie6i c"te dificult!i au ma oritatea oamenilor cu acceptarea. 8unt lucruri care trebuie acceptate, nu1i a'aB 1 Da, dar a+anta ul de a practica acceptarea este c! astfel demersul de+ine din ce -n ce mai u'or 'i mai rapid. 5ractica are acela'i efect, indiferent care este domeniul. Iar cum noiunea de acceptare nu ne1a fost niciodat!.predat!, e normal 'i omenesc s! ne fie greu s! o e4periment!m. Cel mai mare obstacol este ego1ul nostru c!ruia -i este foarte fric! s! nu dispar! 'i s! nu ne mai poat! controla. =epet un lucru foarte important, referitor la ego. e4ist! dou! lucruri importante pe care le urm!re'te tot timpul. s! se 3r!neasc! din credinele pe care le aliment!m noi 'i s! 'tie c! e4ist! prin puterea pe care o ^e4ercit! asupra noastr!. 0u poate simi aceast! putere dec"t prin intermediul corpului fi6ic, c"nd acesta tr!ie'te emoii 'i frici puternice. 2go1ul este o creaie a mentalului nostru. 0u poate 'ti faptul c! ceea ce crede nu corespunde ne+oilor fiinei noastre. 2go1ul este o e4crescen! a mentalului. nu este natural, ca orice e4crescen! a corpului fi6ic. I1am acordat putere. ?i tot noi o putem prelua lu"nd deci6iile pe care le +rem noi. Acum, dup! ce am +!6ut re6ultatele demersului t!u -n relaie cu fiica ta, cu mama ta 'i cu M!rio, +rei s! mai +orbe'ti ast!6i despre altce+aB 1 Da, sunt nelini'tit! de ceea ce mi1a spus medicul. De un an m! dor foarte des s"nii, mai ales s"nul st"ng 'i -n ultimul timp durerea e mai puternic!. Am fost la o consultaie la medicul meu care m1a trimis la un specialist. Acesta mi1a 6is c! am dou! c3isturi destul de mari 'i trebuie s! fac o operaie. 0u -mi place deloc ideea de a face o operaie la s"ni. Am citit cartea ta despre boli 'i am afat c! atitudinea mea de mam! este la originea acestei afeciuni. 8unt perfect de acord cu asta. ?tiu c! -mi

fac multe gri i pentru fiica mea 'i am un rol de m!mic! fa! de M!rio. -mi fac gri i c3iar 'i pentru Da+id, fiul lui M!rio, pentru soia 'i pentru fiul lui. De fiecare dat! c"nd o +!d pe Mic3elle fum"nd -n faa copilului, mi se pare -ngro6itor, ca o mam! s!1i impun! a'a ce+a copilului ei. Cum nu -'i d! s ?ama c! -'i into4ic! soul 'i copilulB ?i M!rio fumea6!, dar 3niciodat! -n cas!. -i spun mereu s! fume6e afar! 'i astfel fumea6! mai puin. Mi1ar pl(cea s( nu "ai fu"e,e, pentru c( nu e bine pentru s(n(tatea lui+ Dup( cu" 'e,i, *"i fac #ri&i pentru toi cei pe care -i iubesc. /are corpul "eu 'rea s( *"i transmit! c! nu mai trebuie s( *"i fac#ri&i pentru ei -i c( trebuie s! nu mai oc rolul "a"ei pentru toi3 1 Atunci c"nd -ncerci s! descifre,i cau,ele unei "aladii fi6ice, faci acest lucru din trei "oti'e+ %ai *nt)i, pentru a de+eni con'tient! de ceea ce +rei s( fii cu ade'(rat *n 'ia(, s( ai un fel de a fi care s! corespund( cu ade'(rat planului t(u de +ia!. Al doilea moti+ este pentru a descoperi credina pe care o -ntreii, care e d!un!toare pentru tine, adic( o credin( care te duce -ntr1o direcie opus( a ceea ce 'rei tu s( fii+ 1i al treilea moti+, pentru a te a&uta s( de'ii con-tient( c( nu accepi cea ce e'ti -n acel moment. / s( *ncerc(" s( descifr(" acest lucru mai detaliat. &m notat pe o foaie rspunsuri"e &nei legate de problema ei. 1 5lec"nd de la r!spunsurile tale, afeciunea ta la s)ni te -mpiedic! s! fii lini'tit!, s! dormi bine -i "ai ales s( fii liber( 'i fericit!. ?tim deci c! +rei s! fii liber( -i fericit(+ Ceea ce 'rei tu r!spunde ne+oilor profunde ale fiinei tale+ 1ti" astfel c( nu r!spun6i ne+oilor tale, deoarece continui s( cre,i c( a fi liber( 'i fericit!, ca mam!, -nseamn! s( fii e#oist( -i indiferent(+++ ...A ungem la parte cea mai i"portant( a descifr(rii, aceea a accept!rii. Corpul t!u +a continua s! *i trans"it( "esa&e at"ta timp c"t nu +a simi aceast! acceptare+ Ii a"inte-ti c( nu poi reu'i ceea ce +rei at"ta ti"p c"t nu accepi ceea ce nu +reiB 1 Vrei s! spui c! trebuie s! accept ideea de a fi o "a"( egoist! 'i indiferent!B 1 8! ne -ntoarcem puin -n urm!. %i.ai spus c( 'rei s( fii liber! 'i fericit!, nuB Dup! aceea, ai spus c( a fi astfel -nseamn! a fi o mam! egoist!, indiferent(+ Deci, 'e,i de ce trebuie s! accepi ceea ce cre6i, pentru a reu-i cea ce 'rei3 1tii de ce este dificil pentru tine s! accepi ideea de a fi e#oist( -i indiferent!B 2 simplu, dac! sunt astfel, nu "( 'a "ai iubi ni"eni, cei din urul meu +or spune c! "( #)ndesc doar la "ine 'i c( nu -i iubesc. Dup! cum spuneai, culegem ceea ce sem!n!m, deci, dac! sunt egoist! 'i nu iubesc pe nimeni, +oi primi acela'i lucru -napoi. Dar nu +reau deloc s! fie a'a. 0u e4ist! un alt mi loc de a folosi mesa ul pe care mi11 transmite corpul meuB 1 C"t de puternic este ego1ul t!u; -i dai seama c! acum nu +orbe'ti cu inima, ci ego1ul este cel care nu +rea ca tu s! fii liber! 'i fericit!B De ceB Din acelea'i moti+e. crede c! nu poi accepta s! fii considerat! o persoan! egoist! 'i indiferent!. ?i +rea s! te prote e6e pentru ca tu s! continui s! tr!ie'ti emoii, pentru a 'ti c! el e4ist! prin temerile 'i prin nelini'tile tale. -i dai seama c! faptul de a -i face gri i pentru toi cei pe care -i iube'ti, a'a cum faci acum, nu este de fapt o form! de iubire ade+!rat!B -n plus, faptul de a nu1i asculta ne+dia de a fi liber! 'i fericit! e un semn c! nu te iube'ti pe tine destul. ?i atunci cum ai putea s! oferi o iubire ade+!rat!, dac! tu nu ai a'a ce+a pentru tineB A'tepi s! prime'ti de la ceilali, dar nu le oferi acest lucru, nici lor, nici ie. 1 Cred totu'i c! mi1ar fi imposibil s! fiu egoist!. m1a' simi at"t de r!u -nc"t nu a' putea fi liber! 'i fericit!. Cum s! ies din situaia aceastaB 1 V!d c! pentru tine, a fi egoist!, pare o atitudine inacceptabil!. 8unt sigur! c! este +orba despre o definiie gre'it! a termenului. Mai ii minte ce +1am spus, ie 'i lui M!rio, la -nceput, c"nd am +orbit despre egoismB 1 0u mai 'tiu e4act. ?tiu doar c! am fost surprins! de definiia ta. Cred c! nu am reinut1o pentru c! nu -mi con+enea. 5oi s!1mi reaminte'tiB De acord, dar mai -nainte a' +rea s! te g"nde'ti puin s! +e6i ce -i aminte'ti. 5oate -i aminte'ti mai mult dec"t +rei s! recuno'ti, dar ego1ul t!u te -piedic! s! +e6i acest lucru. f 1 5entru mine, a fi egoist -nseamn! a nu1mi p!sa c"nd ceilali sunt nefericii sau au ne+oie de a utor. 8! m! g"ndesc D primul r"nd la mine. Cred c! este ce+a foarte capricios. -n fond, dac! nu putem conta pe cei care ne iubesc atunci c"nd a+em probleme, cine s! ne a uteB 1 Definiia ta e asem!n!toare cu cea a m orit!ii oamenilor.

Acum -ncearc! s! -mi spui ce am spus eu, diferit de definiia t1a. 1 Da, acum -mi amintesc. Ai dat o definiie care pare total indusa definiiei mele, asta -mi amintesc -n primul r"nd. 0u pot s! o reproduc deloc. 1 Atunci repet. 7u cre6i c! a fi egoist -nseamn! s! te consideri pe tine pe primul loc, -naintea celorlali, -n timp ce definiia ust! ar fi, s! +rei ca cel!lalt s! se ocupe de ne+oile mele -nainte de ne+oile lui. ?tii ce -nseamn! asta, nu1i a'aB % s! adaug ce+a ce poate te +a surprinde. Multe persoane, la fel ca tine, +or s! -mbun!t!easc! +iaa celor dragiK din teama de a nu trece drept egoiste dac! nu fac acest lucru, -n timp ce, cei dragi ar prefera, cu siguran!, s! nu se amestece nimeni -n problemele lor. C3iar cre6i c! cei pe care -i iube'ti aprecia6! at"t de mult faptul c! tu -i faci gri i pentru eiB 1 Ai dreptate. 0u1i dai seama de c"te ori -mi spun s! nu mai -mi fac gri i, s! m! ocup de propria mea fericire. 7oi mi1au spus c! sunt capabili s! se ocupe singuri de +iaa lor. Acum -ncep s! -neleg ce +rei s! spui, referitor la a aceepta s! fiu egoist!. Vrei s! spui c!, atunci c"nd +oi crede c! sunt egoist!, -n realitate -i +oi iubi mai mult 'i +oi fi capabil! s!1mi fie bine c3iar dac! +iaa lor nu mi se pare fericit!. De ce nu -n+!!m toate astea c"nd suntem tineriB Ar trebui s! se predea la 'coal!, nu cre6iB 1 Cred mai degrab! c! astfel de lucruri ar trebui s! le -n+!!m de la p!rinii no'tri. ?coala ne preg!te'te mai mult pentru +iaa profesional!. Dar cum le putem cere p!rinilor no'tri s! ne -n+ee aceste noiuni c"nd ei, la r"ndul lor, nu le 'tiuB Acum e4ist! o desc3idere mare -n acest sens 'i este foarte -ncura ator. 7oate aceste noiuni noi, disponibile sub di+erse forme le +or folosi +iitorilor aduli pentru a face fa! unor situaii, personale sau profesionale. -i dai seama ce diferen! +a fi pentru fiica ta, de e4emplu, dup! ce -i +ei e4plica noiune de iubire ade+!rat! 'i mai ales c"nd -i +ei da un e4emplu, -n loc s! -i dai un model de team! de a fi egoist!B 1 Asta +rea s!1i transmit! corpul t!u prin afeciunea pe care o ai la s"ni. 1 Da, cu siguran!. 7otu'i nu 'tiu c"t de mult m! +oi putea sc3imba. M! +oi -ns!n!to'i doar atunci c"nd nu -mi +oi ma1 face gri iB

1 0u, corpul t!u nu -i spune s! -i sc3imbi radical comportamentul, ci s! -i acor6i dreptul ca uneori s! fii egoista 'i indiferent!. Vei 'ti c! te1ai acceptat -n momentele -n care +ei putea s! te simi bine, c"nd te +ei g"ndi la tine 'i la fericirea ta, c3iar dac! cei dragi sunt nefericii 'i -i +a fi bine 'i -n momentele -n care +ei +rea s! -i a ui pe cei care au ne+oie de a utor. Vei +rea s! -i a ui din dragoste 'i nu moti+at! de frica de a fi egoist! dac! nu le e'ti de+otat!. Dac! refu6! a utorul t!u, +ei putea s! te simi bine oricum. Acord!1i dreptul de a a+ea timpul necesar s! reu'e'ti. Iar corpul t!u, -neleg"nd un mesa diferit, pro+enit din noua ta atitudine interioar!, nu +a mai simi ne+oia s! -i atrag! atenia pentru a te a uta s!1i asculi ne+oile. -i sugere6 s! a'tepi cel puin trei luni -nainte s! iei o deci6ie final! cu pri+ire la operaie. Atunci ar fi bine s! mergi la medic, s! faci o nou! radiografie. 5oi s! -i spui c! faci un demers personal 'i c! te simi bine cu 3ot!r"rea pe care ai luat1o. nimic nu te -mpiedic! s!1i urme6i sfaturile -n tot acest timp, s! iei medicamente 'i s! urme6i tratamentul. 5oi s! alegi 'i s! folose'ti o form! de medicin! alternati+!, dac! +rei. Crice ai face, f! acest lucru din dragoste pentru tine 'i nu din fric!. 7u ai spus c! nu ai +rea s! faci o operaie, dar, 'tii, adeseori am -nt"lnit femei ca tine, care au parcurs un demers personal foarte reu'it, aleg"nd apoi s! fie operate. Acest lucru nu -nseamn! c! nu au -neles mesa ul transmis de corpul lor, iar acum sunt mult mai lini'tite c! nu se +a repeta acea situaie 'i mai ales, c! starea lor nu se +a agra+a. C astfel de decodare a mesa ului este un mi loc e4celent de a pre+eni boli mai gra+e.

De reinut din acest capitol

N C dat! cu era V!rs!torului, c! toi oamenii sunt egali 'i -n+!at unii de la alii, fie c! profesori 'i ele+i, patroni 'i anga ai etc. Atunci c"nd ne punem +ine imediat. trebuie s! c! a+em cu e +orba de -nrebarea accept!m faptul toii ce+a de p!rini 'i copii, r!spunsul

corect!,

Dup! ce am de+enit con'tieni de o credin!, e normal s! nu mai +rem s! credem -n ce+a care ne bloc3ea6! fericirea 'i libertatea de a fi ceea ce +rem s! fim. 2go1ul este con+ins c! fiina uman! nu poate gestiona suferina tr!it! atunci c"nd a fost reacti+at! o ran!, crede Kc3iar c! poate muri din aceast! cau6!. 5entru a +indeca o ran! trebuie s! fim capabili s! accept!m faptul c! o alt! persoan! ar putea s! ne fac! s! retr!im e4periena acelei r!ni sau c! noi putem face acest lucru referitor la altcine+a, f!r! s! ne udec!m pe noi sau s!1i udec!m pe ceilali. 8! 'tim c!, dac! se +a -nt"mpla acest lucru, cel care, prin comportamentul lui reacti+ea6! rana cui+a, nu +rea neap!rat s! -i fac! r!u. -'i e4prim! doar limitele 'i ne+oile. Aceasta este raiunea noastr! de a fi. a tr!i orice e4perine! pe care o atragem -n acceptare, f!r! s! udec!m... Dup! ce ne -nsu'im posibilitatea de a tr!i o ran! -n acceptare, etapa urm!toare este de a1i mulumi ego1ului nostru pentru c! ne1a prote at 'i de a1i spune c!, este ade+!rat c! nu +rem s! retr!im acea ran!, dar dac! acest lucru se +a -nt"mpla, +om 'ti s! -l gestion!m. Din momentul -n care ego1ul simte c! suntem siguri, +a renuna 'i ne +a l!sa s! tr!im f!r! s! inter+in!. 0e +om simi eliberai 'i +om redob"ndi astfel o mare parte din energie. 2ste trist faptul c! atunci c"nd nu ne sc3imb!m atitudinea, a ungem s! atragem lucrurile de care ne este fric!. C persoan! trebuie s! -'i acorde dreptul de a nu reu'i -n demersul de acceptare 'i de a nu fi capabil! s!1'i e4prime sentimentele fa! de cei care i1au reacti+at rana, din primele -ncerc!ri. 7rebuie s! aib! r!bdare 'i toleran! fa! de sine -ns!'i 'i s! aib! -ncredere -n uni+ers care o +a spri ini -ntotdeauna. 24ist! dou! lucruri importante pe care ego1ul le urm!re'te mereu. s! se 3r!neasc! cu credinele pe care le aliment!m 'i s! 'tie c! e4ist! prin puterea pe care o e4ercit! asupra noastr!. 0u poate simi acesta putere dec"t prin intermediul corpului nostru fi6ic, c"nd acesta tr!ie'te temeri 'i emoii puternice. 2go1ul este o creaie a mentalului nostru, deci nu 'tie c! ceea ce crede el nu r!spunde ne+oilor fiinei noastre. 2go1ul este X e4crescen! a planului mental, nu este natural, la fel ca orice alt! e4crescen! din corpul fi6ic. 0oi suntem cei care i.a" atribuit puterea, a-adar tot noi putem s! o prelu(" lu)nd deci,iile pe care le 're" pentru noi+ N / descifrare a cau,ei unei boli fi6ice se poate face din trei "oti'e+ %ai *nt)i pentru a con'tienti6a ceea ce +rem s( fi" cu ade'(rat *n +ia!, un fel de a fi care s! corespund( cu ade'(rat planului nostru de +ia!. Al doilea, pentru a descoperi credina pe care o -ntreinem, care este d(un(toare pentru noi, adic! acea credin! care ne conduce *ntr.o direcie contrar! a ceea ce +rem s( fi" cu ade'(rat+ Iar cel de.al treilea moti+, cel mai i"portant, este pentru a ne a uta s! con'tienti6!m c! nu ne acept(" *n ceea ce sunte" -n acel moment. 0u pute" a&un#e la ceea ce 're" at"ta timp c"t nu accept(" ceea ce nu 're"+ N Nu pute" pri"i dra#oste ade+!rat! dac! nu oferim acest lucru+ Nu pute" a'tepta s! primim de la ceilali dac( noi nu le oferi" acest lucru, nici lor, nici nou! *n-ine+ N %a&oritatea oa"enilor cred c! a fi egoist -nseamn! a te pune pe tine pe pri"ul loc, -naintea celorlali, -n timp ce ade'(rata definiie *nsea"n( a +rea ca cel!lalt se se ocupe de ne'oile noastre -nainte de propriile lui ne+oi. De obicei persoana care -l acu6! pe cel!lalt de egoism, este e#oist(+ N /rice *n'((tur( referitoare la iubirea ade+!rat! trebuie s( 'in( in pri"ul r)nd de la p!rini sau de la cei care &oac( rolul de p(rini+ ?coala ne preg!te'te mai mult pentru 'iaa profesional(, iar p!rinii pentru +iaa personal(+ Dar cu" ma oritatea p!rinilor nu au -n+!at noiunea de iubire ade+!rat!, este greu pentru ei s! trans"it( aceast( noiune+ De aceea este foarte i"portant pentru toi s! -n+!!m aceast! noiune. $indecarea unei boli fi6ice nu se face -n mod automat dup( ce a" *neles cau6a interioar! a bolii. Aceast! 'indecare este posibil( doar atunci c"nd ne acord!m dreptul s( fi" ceea ce +rem s! fim, precum 'i ceea ce nu 're" s( fi", c)nd nu e4ist! nici udec!i de +aloare nici te"eri+

Capitolul $III

Acceptarea b(tr)neii -i a "orii

1 :un! 6iua, Ana, bun! 6iua, M!rio. Ana, am simit -n +ocea ta c! e +orba despre o urgen! c"nd m1ai sunat, pentru a cere s! ne +edem c"t mai repede. Ce s1a -nt"mplatB Ce s1a putut -nt"mpla -ntr1o lun!, din moment c! p!rei at"t de tri'ti, am"ndoiB )rio s-a gr(it s rspund, c'iar nainte de a-i scoate 'aina% 1 9ise, nu o s! cre6i ce s1a -nt"mplat 'i toate -ntr1o singur! s!pt!m"n!; M! -ntreb cu ce l1am sup!rat pe Dumne6eu de ne pedepse'te a'a de r!u... >iul surorii mele, 9oiusette s1a sinucis s!pt!m"na trecut!, apoi, a doua 6i, am aflat c! tat!l Anei 'i1a rupt un picior 'i nu mai poate s! se -ntoarc! la ser+iciu din cau6a str!rii lui. 8e pare c! oasele lui sunt prea u6ate, ca 'i cum ar fi -mb!tr"nit prea repede. Doctorul a 6is c!, de'i are doar 'ai6eci 'i patru de ani, are oasele unei persoane de opt6eci de ani... 1 :ine, a'e6ai1+!, f!cei1+! como6i 'i bei un pa3ar cu ap!. 2 o ideea foarte bun! s! bei mult! ap! atunci c"nd tr!ie'ti emoii puternice. 7e calmea6!. 1 A' +rea s!1i +orbesc despre nepotul meu care s1a sinucis, iar apoi Ana +a +orbi despre tat!l ei. 8ora mea, 9ouisette era distrus! c"nd m1a sunat s!1mi spun! pl"ng"nd c! -l g!sise pe fiul ei sp"n6urat -n camera lui. A+ea doar optspre6ece ani; 2u cred c! sora mea nu -'i +a re+eni niciodat!. -i dai seamaB 8!1i descoperi propriul t!u fiu sp"n6urat. Apoi a urmat o anc3et! a poliiei, interogatorii interminabile pe care ea 'i soul ei le1au suportat. -nc! nu1mi +ine s! cred ce s1a -nt"mplat. M1a sunat a doua 6i, dup! ce fiul ei a fost dus la legist pentru autopsie. 2u 'i Ana am mers imediat la ea, c3iar dac! locuie'te la patru ore distan! de noi... Am a+ut impresia c! -mb!tr"nise cu 6ece ani de c"nd o +!6usem ultima oar!, acum +reo trei s!pt!m"ni. A fost -ntotdeauna sora mea preferat!, dar nu 'tiam ce s! fac ca s" o a ut. De ce i s1a -nt"mplat a'a ce+aB ?tiu c! 'i ali p!rini au tr!it acela'i lucru, dar c"nd se -nt"mpl! -n familia ta nu mai e acela'i lucru. C"t de dur! poate fi +iaa uneori; Iar cumnatul meu m! nelini'te'te 'i mai tare. 8t! pe scaun cu pri+irea fi4at! -n perete 'i nu +rea s! +orbeasc! cu nimeni. 2 ca un 6ombie. 0u m!n"nc! nimic 'i nu pl"nge deloc. Cred c! dac! ar a+ea o cri6! de pl"ns i1ar face foarte bine. -n sc3imb sora mea, pl"nge tot timpul. De ce a fost +iaa at"t de dur! cu eaB 1 -mi pare r!u s! aud o +este at"t de trist!. 0u e niciodat! u'or s! afli c! a murit o fiin! drag!, cu at"t mai mult c"nd e +orba despre o moarte de acest fel; 2 absolut normal s! fie un 'oc pentru toat! familia. 5!rinii l1au au6it +reodat! pe fiul lor +orbind despre sinucidereB 1 0u, de aceea 'ocul a fost imens. 0epotul meu, 9uc a fost mereu un copil timid, 'ters, foarte lini'tit. A+ea note bune la 'coal!. -'i -ntrerupsese studiile de un an, ne'tiirid prea bine ce s! urme6e -n continuare. 8punea c! i1ar prinde bine un an de pau6!. A+ea talent la multe 'i ar fi putut urma o carier! frumoas! -n mai multe domenii, mai ales -n informatic!. -'i g!sise o slu b! la un depo6it. 0u prea +orbea despre munca lui, spunea doar c! -i con+enea deocamdat! 'i a'a putea s!1'i acopere c3eltuielile... 9ocuia -nc! la p!rinii lui. C"t st!tea acas! r!m"nea mai tot timpul -n camera lui, -n faa calculatorului. Mai ie'ea uneori, dar a+ea puini prieteni. 9ouisette mi1a m!rturisit c3iar c! se -ntreba dac! nu cum+a fiul ei era 3omose4ual, dat fiind c! -nc! nu fusese mai mult timp cu +reo fat!, dar nu -ndr!6nea s! -l -ntrebe. 2ra greu s! stai de +orb! cu nepotul meu, deoarece r!spunde -n general cu da 'i nu sau -ntr1un mod foarte e+a6i+. Cumnatul meu a+ea o dificultate -n a11 accepta pe fiul lui, deoarece 'i1ar fi dorit un b!iat sporti+, sociabil. I1ar fi pl!cut s! oace golf 'i s! fac! sc3i -mpreun!, dar nu reu'ise s!11 con+ing!. Cred c! se simte foarte +ino+at de moartea lui, de aceea acum este -ntr1 o stare disperat!. 1 8pune1mi, M!rio, de ce spui c! II2 i s1a -nt"mplat ce+a at"t de -ngro6itor, c! Dumne6eu te pune la -ncercareB ?tiu c! nu e deloc u'or de acceptat faptul c! cine+a at"t de t"n!r alege s"1'i pun! cap!t 6ilelor -n felul acesta, dar cum te afectea6! pe tine acest lucruB Ce -ntrebare; -ntr1ade+!r, c"teodat! m! surprin6i. Acest ll_cru afectea6! +iaa tuturor celor care -l cunosc, nuB 1 0u a' +rea s! +orbesc despre ceilali. 8copul -nt"lnirii nostre este s!D+! a ut, pe am"ndoi s! tra+ersai perioada aceasta dificil!. 0u acesta e moti+ul pentru care +rei s! m! +edeiB 5entru a reu'i, trebuie s! 'tiu de ce +! deran ea6! at"t de mult situaia aceasta periculoas! 'i -n ce fel +! afectea6! +ieile.

1 8! 6icem c! nu 'tiu ce s! fac pentru a o a uta pe 9ouisette, care are mare ne+oie de a utor. 0u pot sta acas! 'i s! nu fac nimic, c"nd ea sufer! at"t de mult. 5e de alt! parte, nu pot s! fiu tot timpul l"ng! ea. 1 Dac! -neleg bine, cel mai greu este s! o +e6i pe sora ta c! sufer! 'i s! nu 'tii ce s! faci. 7e simi neputincioas! sau egoist!, dac! nu g!se'ti un mi loc de a o a utaB DaB Atunci, s! presupunem, c! nu +ei reu'i s! o a ui, de ce -i este fric! pentru tineB 1 0u -mi e fric! pentru mine, mi1e fric! pentru ea. Mi1e team! c! se +a -mboln!+i, c! +a face o depresie. ?i dup! cum se poart! soul ei, mi1e team! c! relaia lor de cuplu nu +a supra+ieui. 0u i1am spus, dar era unicul lor copil, deci e 'i mai r!u pentru ei. =!m"n am"ndoi singuri cu durerea lor. Cum +or reu'i s! o dep!'easc!B 1 Cre6i c! -i este fric! pentru ea 'i pentru cuplul lor, dar -n realitate, ne este fric! pentru noi -n'ine, nu pentru alii. 2go1ul nostru -ncearc! s! ne fac! s! credem c! ne este fric! pentru ceilali. Am mai +orbit despre asta -nainte, -n timp ce Ana -mi +orbea despre frica ei pentru 8andra. Vedei ce re6isten! mare are ego1ul nostru 'i c"t de greu este s! asimil!m noiunile noiB A accepta c! ne este team! doar pentru noi -nseamn! c! ne asum!m propria noastr! responsabilitate 'i nu pe a celorlali. 8e pare c! cel mai dificil pentru ego este s! accepte ceea ce ine de legea responsabilit!ii. 0u +! -ngri orai, sunt obi'nuit! s! fie ne+oie s! repet aceste noiuni de mai multe ori. 5e moment, credem c! le1am -neles bine, dar apoi le uit!m repede 'i re+enim la +ec3ile noastre credine. Consecina cea mai rea este s! credem c! ne este fric! pentru cine+a 'i s! r!m"nem cu emoiile puternice 1 mai ales cu culpabilitatea 1at"ta timp c"t cel!lalt nu decide s! fac! ce+a pentru a1'i sc3imba +iaa. Astfel, suntem la mila celorlali. =e+in la -ntrebarea mea, M!rio. De ce -i este fric! pentru tine, dac! sora ta se +a -mboln!+i sau +a a+ea probleme -n relaia de cuplu, dup! sinuciderea fiului eiB )rio s-a uitat fn3os, a suspinai ad$nc i mi-a spus cu o oce nceat i slab: 1 Dac( a-a ce'a s.ar *nt)"pla, "i.ar fi foarte greu s! o mai '(d pe sora "ea, -tiind c( eu a" o 'iaa nor"al(, care "er#e tot "ai bine acu"+++ %i.ar fi tea"( s( nu "( acu6e c! sunt lipsit de ini"(, e#oist, s( nu *"i repro-e,e c! nu o a ut. 1 C0iar cre,i c( e-i lipsit de ini"(3 ?i *n plus, sora ta c3iar a-teapt( ca tu s( *i re,ol'i proble"ele3 Ii1a cerut ea a utorB 1 Nu, doar se pl)n#e tot ti"pul, spune c! +iaa e nedreapt( -i c( nu *nele#e de ce trebuie s( treac( prin -ncercarea asta. Se *ntreab( cu" e posibil c( ni"eni nu b!nuia c! fiul lor era a-a de nefericit+ Dac( "( #)ndesc, am sunat1o -n fiecare 6i, s(pt(")na asta, dar nu "i.a cerut a&utorul+ . Ni"eni nu te *"piedic( s(.i -mp!rt!'e'ti ceea ce simi tu, s( *i spui c( ai 'rea s( o a ui, dar nu 'tii cum 'i te simi neputincios+ 4oi s( *i su#ere,i s! recurg! la un a utor indi'idual+ 1tiu "ai "ulte persoane care ar putea s! -i a ute, s( *i sf(tuiasc(, pe ea -i pe soul ei. 8! nu uii c!, at"ta timp c)t cine'a nu cere a&utor, nu folose-te la nimic s! -i impui for"a de a&utor pe care o consideri tu bun! pentru acea persoan(+ Dac( *ns( cere a&utor, iar proble"a ei este dincolo de puterile noastre, trebuie s( *i spune" acest lucru 'i s! -i fim al(turi, pentru a #(si pe cine'a care ar putea s! -i acorde spri&inul necesar+ E nor"al ca sora ta 'i soul ei s! fie -n stare de -oc+ Dup( c)te'a s(pt(")ni, 'a fi mai u'or s! +orbes'ti cu ei+ Cel "ai bun a&utor pe care poi s!11 oferi acum este s! le spui c( este nor"al s( li se par( nedrept 'i s!11 acu6e pe Du"ne,eu+ 5rebuie s).-i acorde dreptul s!1'i pun! -ntreb!ri le#ate de deci,ia fiului lor+ *ntr.o 6i -'i +or da seama c! nu sunt responsabili de deci,iile altora -i c! au f!cut tot ce 'tiau pentru fiul lor+ 4oi s(.i *"p(rt(-e-ti lui 9ouisette dificultatea ta de a te si"i bine *n aceste "o"ente -n care +e6i o persoan! dra#(, c( este nefericit( -i nu 'tii cum s! re6ol+i aceast! situaie+ E posibil c0iar s( -i fie greu acum s! mergi s! o +e6i. Acord(.i dreptul, pentru moment, de a a+ea limite 'i 'orbindu.i despre asta, 'ei 'edea c! +a de+eni mai u'or s! #estione,i aceste li"ite+ . Se *nt)"pla frec'ent ca, din "o"entul -n care ne acord!m dreptul s( a'e" li"ite, acestea s( se transfor"e repede -i reali,(" faptul c( li"itele noastre nu mai sunt at"t de importante ca -nainte. Din nefericire nu e4ist! o 'coal! care s! e4plice +iitorilor p!rini ce s! fac! -n orice situaie, pe care ar putea s! o tr!iasc! -n relaia cu un copil. -n general, toi p!rinii repet! ceea ce au -n+!at de la

p!rinii lor, -n+a! din e4eperiena acestora 'i adaug! propria lor e4perien!. Astfel, din generaie -n generaie, lumea e+oluea6!. ?i tu trebuie s! accepi faptul c! sinuciderea nepotului t!u te1a luat pe nepreg!tite 'i te1a confruntat cu neputina pe care o simi -n anumite situaii -n care ai +rea s! -i a ui pe cei pe care -i iube'ti. >iecare dintre noi tr!im o stare de neputin!, -n anumite momente ale +ieii. Asta -nseamn! s! fii om. C3iar cre6i sincer c! sora ta ar fi mai puin nefericit! dac! 'i tu ai fi nefericit la r"ndul t!u, deoarece nu o poi a utaB 1 0u, 9ouisette m! iube'te at"t de mult -nc"t sunt sigur c! nu +rea s! m! +ad! nefericit. -mi dau seama c! eu sunt cel care -mi imgine6 toate astea. Am -neles ce trebuie s! fac. Mulumesc, 9ise, acum +!d mai limpede lucrurile. 1 ?i tu, Ana, cum ai tr!it tu acesta situaie at"t de trist!B 1 Diferit de M!rio. 0u m! simt obligat! s! o a ut pe cumnata mea, pe care de altfel o iubesc mult. I1am spus imediat c! m! simt neputincioas!, c! nu 'tiu ce s! fac sau s! spun pentru a o a uta, dar dac! +a a+ea ne+oie de mine, s! nu e6ite s! -mi spun!. M! simt mai -n largul meu s! -i ofer un a utor fi6ic, dec"t un suport moral. I1am 6is c! +oi merge la ea s!pt!m"na +iitoare ca s! o a ut la cur!enie 'i la buc!t!rie, s! g!tesc ce+a. Mi1a mulumit, 6"mbind trist 'i am +!6ut -n pri+irea ei c! -mi aprecia oferta... Ceea ce mi se pare cel mai trist -n situaia asta e faptul c! -mi imagine6 c! a'a ce+a i s1ar fi putut -nt"mpla fiicei noastre. C"nd m! g"ndesc la asta m! doare inima 'i mi1e greu s! respir. I1am +orbit despre asta 8andrei 'i am -ntrebat1o dac! s1a g"ndit +reodat! la sinucidere. M1a lini'tit imediat spun"ndu1mi c! nu, nu ar a+ea niciodat! un asemenea cura . Cura3, e cam ciudat s! nume'ti a'a o sinucidere, nuB 2i bine, ea spune c! cine+a care se g"nde'te la sinucidere trebuie s! dea do+ada de cura pentru a trece la act. 8e pare c! dou! dintre prietenele ei i1au +orbit despre asta. una dintre ele s1a g"ndit s!1'i taie +enele, cealalat! s! -ng3it! un flacon de pastile, dar nu au a+ut cura ul s! fac! acest lucru. -mi imagine6 c! e ade+!rat, nu e ce+a u'or de f!cut. Am citit pe Internet c! a crescut num!rul tinerilor care se sinucid, nu doar -n <uebec, ci -n mai multe !ri. ?tii de ce se -nt"mpl! astaB 1 0imeni nu poate g3ici cu ade+!rat de ce poate lua cine+a o asemenea deci6ie. Cricum, acest lucru nu ne pri+e'te neap!rat pe noi. >iecare suflet are un moti+ foarte precis, pentru a tr!i pe p!m"nt 'i, dac! consider! c! planul lui de +ia! e prea greu de atins, prefer! s! se -ntoarc! -ntr1un alt corp, cine suntem noi s! udec!m c! acel suflet nu poate face a'a ce+aB Acest lucru se nume'te respect pentru +ia!. Am aflat, -n mai multe ca6uri, c! sinuciderea unei persoane a uta mult la e+oluia celor apropiai ei... ...Jn lucru este sigur, atunci c"nd cui+a i se pare mult prea dificil! moartea unei persoane dragi, -nseamn! c! acea persoan! trebuie s! -n+ee deta'area. 7rebuie s! -nelegem o dat! pentru totdeauna c! nimeni nu ne aparine, nici copiii, nici partenerii, nici prietenii, nici p!rinii. 8untem cu toii suflete care au ales s! parcurg! o bucat! de drum -mpreun! pentru a -n+!a iubirea ade+!rat!, pentru a -n+!a acceptarea. ...-n ca6ul lui 9ouisette 'i a soului ei, am"ndoi trebuie s! accepte faptul c! fiul lor nu le aparinea lor 'i c! sufletul lui a+ea moti+ele sale pentru a1'i -nc3eia +iaa la optspre6ece ani 'i, mai ales, -n acest mod. 2ste posibil s! aib! ne+oie de timp pentru a a unge la aceast! acceptare, dar, 'tii c! ne putem acorda dreptul de a nu fi capabili s! accept!m acum. 5entru a reu'i s! ne acord!m acest drept, trebuie s! ne reamintim c! nu trebuie s! spunem c! suntem de acord cu alegerea celuilalt. 9ouisette 'i soul ei nu +or putea fi niciodat! de acord cu alegerea fiului lor, nu +or -nelege niciodat! ce anume 11a determinat s! ia acea deci6ie 'i, mai ales s! treac! la aciune, dar -n acela'i timp ar putea s! accepte faptul c! fiul lor a+ea moti+ele lui personale, care -i aparineau lui, nu p!rinilor lui... 8unt pe deplin con'tient! c! acest fel de acceptare nu este u'or de f!cut, dar este o mare +ictorie pentru suflet, atunci c"nd cine+a reu'e'te. C"nd a ungem la aceast! acceptare total!, este o consolare s! 'tim c! nu +om mai suferi -ntr1o situaie asem!n!toare, dac! aceasta se +a repeta. Cum +! simii acum, dup! ce +1am reamintit importana accept!rii, 5entru a suferi mai puinB 1 Mult mai bine, au r!spuns am"ndoi -n acela'i timp. 4-au pri it unu" pe a"tu" i se edea c sunt mu"t mai "initi!i% &na s-a ntors spre mine i mi-a spus+ 1 Acum a' putea s! -i +orbesc despre tat!l meuB Mi1e greu s! accept faptul c! -mb!tr"ne'te a'a. 8ufer! tot mai mult de artro6!. 8implul fapt de a afla c! oasele lui sunt foarte fragile, u6ate 'i -mb!tr"nite -l fac s! se simt! ca 'i cum ar a+ea dintr1o dat! opt6eci de ani. Mi se pare foarte greu s!1i +!d pe p!rinii mei -mb!tr"nind 'i s! accept g"ndul c! -ntr1o 6i +or muri. Moartea este un lucru firesc 'i 'tiu c! -ntr1o 6i +or muri. -ns! faptul de a1i +edea -mb!tr"nind, de a le +edea corpurile pline de riduri, capacitatea lor fi6ic! tot mai redus!, este foarte greu.

1 -mi +orbe'ti despre -mb!tr"nirea tat!lui t!u sau a p!rinilor t!iB 1 Am fost la ei de trei ori s!pt!m"na trecut! iar faptul c! tata are un picior -n g3ips 'i st! -n scaun cu rotile 1 nu +rea s! mearg! cu c"r e 1 m1a f!cut s! m! g"ndesc mai mult la am"ndoi 'i s! obser+ c! au -mb!tr"nit mult -n ultimul an. -nainte, parc! nu +oiam s! -i +!d, mama, care -n ciua greut!ii ei prea mari, se mi'ca repede, acum se deplasea6! mult mai -ncet. -i e greu c3iar 'i s!1'i ridice scaunul... Cum se +a descurca acum, cu tata -n scaun cu rotileB -mi spune s! nu -mi fac gri i, c! e +orba doar de dou! luni de stat cu piciorul -n g3ips, dar cu toate astea sunt -ngri orat!. 5ielea lor pare a'a de moale, de parc! st! s! cad!, nu mai are aceea'i str!lucire ca -nainte. ?i p!rul lor s1a r!rit mult. -n plus, mi se pare c! mama s1a mic'orat -n -n!lime. 5arc! are cu c"i+a centimetri mai puin dec"t -nainte. Doctorul i1a spus c! este normal pentru o femeie de +"rsta ei, s! sufere de osteoporo6!. Care se poate ca b!tr"neea s! apar! at"t de repede sau eu nu +edeam toate astea -nainteB 2 posibil s! nu fi +rut s! +e6i acest lucru. 2 absolut normal. Care oamenii pot -mb!tr"ni foarte repedeB 2 diferit, -n ca6ul fiec!ruia. 8unt persoane care par mai -n +"rst!, -n timp ce altele au opt6eci de ani, -ns! par de 'ai6eci. >actorul de -mb!tr"nire este foarte influenat de moralul oamenilor. 81a demonstrat faptul c! atunci c"nd o persoan! are acti+it!i fi6ice 'i intelectuale +ariate, are scopuri 'i proiecte diferite, r!m"ne t"n!r! mai mult timp. 81a -nt"mplat ce+a -n +iaa tat!lui t!u, -n ultimul timp, -nainte s! cad! 'i s!1'i rup! piciorulB ?tiu c! luna +iitoare e 6iua lui, +a -mplini 'ai6eci 'i cu ani. Qlumea adeseori, spun"nd c! la +"rsta asta face parte u. +"rsta a treia, c! +a primi -n sf"r'it bani de la gu+ern, dup! tot ce le1a dat el, e timpul s! recupere6e ce+a. cre6i c! asta ar putea a+ea o leg!tur! cu accidentul luiB 1 Accidentele ne atrag atenia asupra unei culpabilit!i pe care o -ntreinem. 0e a ut! s! con'tienti6!m acea culpabilitate 'i faptul c! ne condamn!m at"t de mult -nc"t +rem s! ne pedepsim. ?tii ce se -nt"mpl! cui+a care este declarat +ino+at, -n urma unui proces. trebuie s! pl!teasc! preul, fie -n bani, fie st"nd -nc3is -n -nc3isoare. >acem acela'i lucru atunci c"nd ne declar!m +ino+ai. ne asigur!m s! pl!tim preul. -n ca6ul unui accident, trebuie s! ne referim la partea corpului care a fost r!nit!, pentru a +edea -n ce domeniu este tr!it! acea culpabilitate... -n ca6ul tat!lui t!u, piciorul a fost r!nit 'i asta -l -mpiedic! s! mearg!... Iar cum picioarele sunt necesare pentru a -nainta -n +ia!, putem deduce c! se simte +ino+at fa! de +iitorul lui 'i fa! de +iitorul lui -n +iaa profesional!. Dac! tat!l t!u ar fi aici, a' putea s!11 -ntreb pe el pentru a1mi +erifica ipote6a. Dar, -n. general, corpul +orbe'te -ntr1un fel mai clar 'i cred c! mi1ar confirma ceea ce am spus. 1 Ai dreptate, 9ise. Acum, c"nd +orbe'ti, -mi amintesc c! 11am au6it spun"nd lucruri de genul. "Cei foarte tineri, de "a ser iciu, cred c de a(ia ateapt s p"ec de aco"o, d n pri irea "or c m 3udec pentru c sunt prea ncet%* 4au "nu e prea ese" s m(tr$neti, nu-i aa? Corpu" nu m mai ascu"t ca nainte% Dac uit une"e "ucruri si nu mai sunt "a fe" de atent, nu nseamn c nu mai sunt capa(i" s "ucrez% Cred c m-a descurca foarte (ine nc c$!i a ani% n fond, nu fac gree"i prea nari% )i-ar p"cea s-I d pe ei "a $rsta mea, de3a fac gree"i, dei sunt mu"t mai tineri dec$t mine%" 2 ade+!rat c! acum are sarcini mai puin solicitate. 9ucrea6! -ntr1un gara mare unde se ocup! de comen6i 'i de Materiale. Acum cinci ani, a fost mutat la birou cu ali doi colegi mai -n +"rst! 'i trebuie s! r!spund! la telefon. Da, cred Xa am -neles acum, cam de atunci a -nceput s! Hb!tr"neasc!. 5atronul lui, care -l aprecia6! pentru cei trei6eci 'i doi de ani de de+otament fa! de firm!, nu i1a 6is clar c! .+rea ca tata s! ias! la pensie la 'ai6eci 'i cinci de ani, dar i1a dat de -neles acest lucru. 7ata ne1a +orbit puin despre asta, s!pt!m"na trecut!. 5atronul lui -i +orbise iar despre asta, iar tata i1a r!spuns c! se simte -nc! -n form! pentru a munci. 2 ca 'i cum patronul lui nu era capabil s! ia deci6ia de a11 da afar! 'i +oia ca propunerea de a pleca s! +in! de la tata. 2i bine, o s! aib! uni+ersul gri ! de el, nu1i a'aB Cu accidentul s1a re6ol+at totul. Cre6i c! a' putea s!1i e4plic asta tat!lui meuB 1 7e simi -n largul t!u, s!1i +orbe'ti despre astaB Vrei astaB Atunci -i sugere6 s!1i e4plici ce ai aflat cu pri+ire la semnificaia afeciunilor, a bolilor 'i a accidentelor 'i s!11 -ntrebi dac! ar +rea s! afle o interpretare a accidentului lui. Dac! este desc3is, acest lucru l1ar putea a uta sigur. Dac! nu +rea, nu trebuie s! insi'ti. Important este s! te simi bine, -n faa a ceea ce i se -nt"mpl! 'i s! accepi acest lucru. Astfel, ai putea s!11 a ui s! se accepte pe el -nsu'i. M! surprinde -ntotdeauna c"nd constat efectul pe care -l are asupra cui+a faptul c! -l accept!m cu ade+!rat. 2ste un demers in+i6ibil, c3iar dac! este incon'tient de faptul c! nu se accept!. 7at!l t!u este incon'tient de dificultatea lui de a accepta s! -mb!tr"neasc!, dar faptul c! tu poi s! faci acest lucru, este o ideea important! pentru el. -n sc3imb, nimic nu te -mpiedic!, dac! ai oca6ia, s! -i spui, c! faptul de a se pensiona nu -nseamn! c! se opre'te

tot ceea ce -l stimulea6! -n +ia!. Aces lucru presupune mai degrab! o sc3imbare de acti+itate. 5oate profita pentru a face lucruri pe care nu a+ea timp s! le fc! -nainte, s! ia lecii de mu6ic!, de desen, de gr!din!rit, de golf, de orice. Modul ideal de a11 face s! +orbeasc! despre asta este s!11 -ntrebi ce i1ar pl!cea s! fac! sau ce ar fi +rut s! fac! de mai mult timp, -ns! nu a a+ut timp pentru acel lucru, din cau6a ser+iciului... Acum s! ne -ntoarcem la tine. ?tii de ce -i este at"t de greu s!1i -i +e6i pe p!rini t!i -mb!tr"nindB Ce anume reacti+ea6! acest lucru la tineB 1 Cred c! este nedrept s! ne -nc3eiem +iaa cu capacit!ile reduse, at"t cele fi6ice c"t 'i cele mentale. Dup! o +ia! de munc!, dup! multe sacrificii, -n ultima parte a +ieii, c"nd a+em mai puine responsabilit!i, din p!cate nu ne putem bucura de +ia! cu ade+!rat. Asta mi se pare dificil. 8imptZ fapt de a m! g"ndi c! mi se +a -nt"mpla 'i mie la fel, rna descura ea6!. 2'ti sigur! c! este singurul lucru care te deran ea6!B &na i-a re!inut respira!ia, m-apri it intens i,dintr-o dat am zut cum roete tot mai tare% 4-a uitat spre )rio i oc'ii i s-au ump"ut de "acrimi% & respirat ad$nc i a adugat+ 1 Jf; 2 greu s! spun la ce m1am g"ndit c"nd m1ai -ntrebat asta. 2 greu 'i pentru c! M!rio este aici. C s! spun totu'i. -mi dau seama c! M!rio are cu doispre6ece ani mai puin dec"t tata 'i c!, -n cur"nd se +a pensiona 'i el. M! -ntreb cum +oi tr!i asta, s!11 +!d -mb!tr"nind -naintea mea. 0u am +rut niciodat! s! +orbesc despre asta p"n! acum cu el. 81a -nt"mplat de c"te+a ori ca prietena mea, 9ucie s! m! -ntrebe dac! m1am g"ndit la aceste lucruri, dat fiind faptul c! -ntre noi sunt paispre6ece ani diferen!. C"nd M!rio +a a+ea 'apte6eci de ani, eu +oi a+ea cinci6eci 'i 'ase. Am sc3imbat -ntotdeauna subiectul spun"ndu1i c! -l iubesc at"t de mult pe M!rio, -nc"t faptul c! -mb!tr"ne'te mai repede dec"t mine nu ne +a afecta deloc dragostea. Cred c! +a trebui s! -n+! s! fac fa! situaiei, pentru a trece cu bine prin aceast! etap!, deoarece nu +reau s! tr!iesc -n relaie cu M!rio ceea ce tr!iesc acum, +!6"nd cum -mb!tr"ne'te tat!l meu. ?i -n plus, dac! M!rio +a fi obligat, ca 'i tata s! se pensione6e la 'ai6eci 'i cinci de ani, eu +oi a+ea atunci doar cinci6eci 'i unu de ani. Ce se +a -nt"mpla dac! eu +oi +rea s! continui s! lucre6 mai muli aniB Cum +oi gestiona o astfel de situaieB n timp ce &na mrturisea ceea ce triete, )rio se sim!ea inconforta(i" i se mica tot timpu"% /$n "a urm a scos o !igar din pac'et i m-a ntre(at dac poate iei s fumeze afar% &na a zis i ea c ia o pauz pentru a merge "a toa"et% Le-am spus s se ntoarc n zece minute n (irou i am profitat de pauz pentru a da c$te a te"efoane% C$nd s-a ntors, &na a ea oc'ii roii i )rio era foarte ner os, "i era greu s m pri easc n oc'i% 1 M!rio, +rei s! spui ce simi tu, referitor la ceea ce a m!rturisit Ana -nainteB 8unt -nc! -n stare de 'oc. Mi1a spus at"t de des, la -nceputul c!s!toriei noastre, c"t de mult -i pl!cea s! fie cu un b!rbat matur 'i c! nu ar fi putut tr!i cu cine+a de +"rsta ei. ?i atunci m1am g"ndit la diferena de +"rst! 'i cum +a fi c"nd +oi -mb!tr"ni. ?tiu c! dup! +"rsta de 'ai6eci de ani diferena e mai +i6ibil!, dec"t atunci c"nd suntem tineri, dar mi1am 6is -ntotdeauna c! dac! ar fi fost in+ers, c3iar dac! Ana ar fi fost plin! de riduri, acest lucru nu m1ar fi -mpiedicat s! o iubesc la fel de mult. Am cre6ut mereu c! +a fi la fel 'i din partea ei. Dar acum nu am au6it asta; 1 Ai putea s! -mi spui ce ai au6it acum, din ce a spus AnaB 1 A 6is c! i se pare foarte greu faptul de a m! +edea -mb!tr"nind rriai repede 'i c! nu ar putea accepta acest lucru, a'a cum se -nt"mpl! acum cu tat!l ei. 1 Din nefericire nu am niciun sfat referitor la ceea ce aspus Ana mai de+reme, dar pot asigura c! nu ceea ce a spus te deran ea6!. >aptul c! tu ai -neles -n felul t!u ceea ce a spus ea e un lucru care se -nt"mpl! frec+ent. Dac! ai 'ti de c"te ori ascult!m cu ego1ul nostru -n loc s! ascult!m cu inima. A asculta cu ego1ul -nseamn! c! lucrurile pe care le au6i sunt filtrate prin propriile tale temeri 'i credine. 2 ca 'i cum ai pri+i un peisa , purt"nd oc3elari cu lentile ro'ii. 7oate culorile s1ar sc3imba 'i tu ai fi con+ins c! ceea ce +e6i este realitatea, c"nd de fapt, oc3elarii t!i ar modifica realitatea. Ar fi cu at"t mai u'or s! cre6i c! +e6i realitatea, pentru c! nici m!car nu ai mai +edea culoarea ro'ie a lentilelor tale... 2go1ul nostru face acela'i lucru. Contribuie la deformarea realit!ii, deoarece nu poate funciona dec"t prin lucrurile -n+!ate -n trecut 'i e con+ins c! +ede realitatea pre6ent!. 0u poate tr!i momentul pre6ent. -ntr1o 6i +om fi at"t de con'tieni de acest lucru, -nc"t +om 'ti imediat dac! ego1ul nostru sau

inima noastr! decide 'i +om putea corecta imediat situaia, atunci c"nd ego1ul ne +a deforma percepiile. ...Cre6i, M!rio, c! ar fi posibil s! ai acelea'i temeri ca 'i Ana 'i p!rinii eiB >rica de a -mb!tr"ni, de a nu mai fi acela'i b!rbat, deci riscul a ceilali s! nu accepte s! te +ad! astfelB 7e -ntreb acest lucru, deoarece se pare c! asta ai -neles tu, din ceea ce a spus Ana, -n timp ce ea ne1a m!rturisit c! ar +rea s! fac! fa! situaiei din pre6ent, pentru a nu o retr!i cu tine, pentru a fi capabil! s! accepte c! tu +ei -mb!tr"ni cu c"i+a ani -naintea ei. 1 0u simt cu ade+!rat c! mi1e team! de a'a ce+a. 7ot ce 'tiu este c! a' suferi dac! Ana nu ar suporta faptul c! eu -mb!tr"nesc mai repede dec"t ea. -mi e fric! mai ales de faptul c! ar putea s! +rea s! g!seasc! pe cine+a mai t"n!r. 1 Ceea ce -neleg eu este c!, dac! unul dintre cei doi parteneri -mb!tr"ne'te mult mai repede dec"t cel!lalt, este posibil ca acesta din urm! s! -l p!r!seasc!. 2ste o credin! pe care o -ntreii tu. 0u te +oi -ntreba de unde pro+ine, dar faptul c! ai menionat1o este un semn c! cre6i -n ea. 5rin urmare, e normal s!1i fie fric! c! +ei -mb!tr"ni prea repede. -i aminte'ti, nu1i a'a, c! cu c"t ne este mai fric!, cu at"t se +a manifesta mai mult acea fric!B Iar pentru a diminua frica, -ncepem prin a o accepta. 1 5ot s! recunosc c! -mi este fric!. De ce ne este a'a de greu s! ne +edem temerileB Cred c! 'tiu. pentru c! ego1ului nostru -i con+ine s! nu ne +ad! fricile. 0u m! a'teptam s! descop!r asta, c"nd am +enit s! te +!d pentru a +orbi despre cele dou! +e'ti rele din s!pt!m"na trecut!. Credeam c! ne +ei spune mai degrab! cum s! -i a ut!m pe sora mea 'i pe cumnatul meu. A'a se -nt"mpl! mereuB >iecare e+eniment care ne emoionea6!, apare pentru a ne a uta s! ne descoperimB 0u e u'or tot timpul, nu1i a'aB Mai ales c"nd suntem singuri 'i c"nd nu e cine+a ca tine s! ne reaminteasc!. 2u 'i Ana eram a'a de emoionai de drama surorii 'i a cumnatului meu -nc"t nu ne1am fi g"ndit c! +om face un demers pentru noi. Dar, oricum nu cred c! putem +eni la tine de fiecare dat! c"nd se. -nt"mpl! ce+a. 1 Ai dreptate, M!rio. >iecare e+eniment perturbator din +iaa noastr!, e4ist! pentru a ne a uta s! -naint!m, pentru a ne a uta s! de+enim con'tieni de ce+a ce trebuie s! -n+!!m s! accept!m -n +ia!. Jneori -ns! ne este imposibil s! facem demersul de con'tienti6are imediat. 0u te -ngri ora, uni+ersul se ocup! -ntotdeauna de noi. >ace -n a'a fel -nc"t s! atrag! spre noi situaiile 'i persoanele de care a+em ne+oie pentru a de+eni con'tieni de aceast! non1acceptare... 8! ne -ntoarcem la teama de a -mb!tr"ni. Ai putea s! -mi spunei, Ana 'i M!rio, ce trebuie s! facem pentru ca ceilali s! accepte sc3imb!rile care se produc o dat! cu +"rstaB 1 Da, 'tiu, r!spunse Ana, e mereu acela'i lucru, nu1i a'aB C"nd ne accept!m pe noi -n'ine. Dar, -n ceea ce m! pri+e'te, Hu am oca6ia de a m! accepta, deoarece -nc! nu cred c! am Ztob!tr"nit. ?i atunci cum s! reu'escB 2'ti sigur! c! nu i se Ht"mpl! niciodat! s! spui c!, dac! ai a+ea dou!6eci de ani, aDace cutare 'i cutare lucruB 8au nu i1ai dori s! ai un corp frumos 'i suplu -n continuareB 1 Da, ai dreptate, mi se -nt"mpl! uneori. C"nd +!d corpul frumos al fiicei mele 'i al prietenelor ei, simt o oarecare nostalgie. 1 2i bine, este o oca6ie s! accepi faptul c!, o dat! cu trecerea timpului, corpul t!u fi6ic, corpul emoional 'i cel mental se transform! tot timpul. 24ist! sc3imb!ri care -i plac, altele mai puin. -n general, cele mai pl!cute sunt cele care au loc -n corpul mental 'i emoional. Cei care -n+a!, o dat! cu +"rsta s! de+in! mai -nelepi, mai puin stresai, mai puin emoti+i, -'i -mbun!t!esc cele dou! aspecte ale corpului. Deci, -n loc s! +e6i doar u6ura 'i transform!rile fi6ice, poi s! con'tienti6e6i sc3imb!rile po6iti+e 'i astfel s! a ungi la acceptarea dorit!... -n plus, Ana, ai oca6ia s! practici acest lucru cu p!rinii t!i acum. Cu c"t -i accepi mai mult, c3iar 'i dac! nu e'ti de acord, cu at"t te +ei accepta mai mult pe tine. Apoi, -n anii urm!tori, ceea ce +i se +a -nt"mpla lui M!rio 'i ie, +a fi total diferit. Vei putea s! +! tr!ii ultima parte a +ieii -ntr1un mod mult

mai senin... Acceptarea faptului c! la un moment dat +! +ei sc3imba acti+itatea 1 ceea ce unii numesc pensionare 1este foarte important!. Am obser+at c! un num!r prea mare de persoane au probleme cu acest moment. Am obser+at c! unii oameni se sinucid, atunci c"nd sunt obligai, forai s! se pensione6e 'i alii se -mboln!+eau la scurt timp dup! ce ie'eau la pensie. 2 ca 'i cum nu ar a+ea dreptul s! treac! acest prag cu bucurie. De aceea este important s! acceptai c"t mai repede faptul c! suntei fiine umane 'i +ei -nainta -n +"rst!, la fel ca toat! lumea. 1 ?i dac! accept!m am"ndoi, faptul de a -mb!tr"ni, acest lucru ne +a a uta s! -mb!tr"nim mai -ncetB -ntreb! Ana. 1 At"ta timp c"t +rei s! controlai re6ultatele, -nseamn! c" nu se poate +orbi despre acceptare. -i dai seama, Ana, c!, dac! spui c! accepi -mb!tr"nirea, atunci faptul de a -mb!tr"ni, nu ar trebui s! te deran e6eB Vei 'ti c! ai a uns la acceptare c"nd te +ei simi bine la ideea de a r!m"ne mai mult timp t"n!r! sau nu. 5ot s! te asigur c! faptul de a accepta o situaie ne a ut! -n general s! tr!im ceea ce +rem -n acea situaie... 8! lu!m e4emplul copilului care -n+a! s! mearg! pe biciclet!. 2i +rea s! reu'easc! s! fac! c"t mai repede acest lucru. Dar, dac! de fiecare dat! c"nd cade, se sup!r!, -'i lo+e'te cu piciorul bicicleta 'i -'i poart! pic! pentru c! nu reu'e'te, +a a+ea ne+oie de mai mult timp pentru a reu'i. Dac! -ns! -'i acord! dreptul de a c!dea, spun"ndu1'i c! nu e de acord 'i nu +rea acest lucru, +a a unge s!1'i -mplineasc! scopul mult mai repede. 8e -nt"mpl! la fel cu orice e4perien!... Mai e4ist! un lucru care este dificil de acceptat pentru ma oritatea dintre noi. ideea de a muri. Voi profita de subiectul discuiei noastre de a6i, pentru a sublinia acest lucru. Cum +! simii la ideea c! +ei muri -ntr1o 6iB 1 Mie nu cred c! -mi este fric! de moarte, 6ise Ana. -mi este mai team! c! +oi -mb!tr"ni 'i mai ales, c! +oi fi bolna+! 'i +oi fi -ngri it! de altcine+a. Ideea de a muri c"nd +oi fi b!tr"n!, nu m! deran ea6!, dar nu a' +rea s! mor acum, c"t timp fiica mea e at"t de t"n!r!. Mi1ar fi team! c! ea ar tr!i foarte greu acest lucru. ?i de asemenea, trebuie s! recunosc c!, dac! a' afla c! M!rio +a muri de a6i -ntr1o s!pt!m"n!, atunci mi1ar fi foarte fric!. M! bucur c! m! -ntrebi asta, 9ise, deoarece -mi dau seama c! nu e un subiect despre care s! +orbim, nici acas!, nici -n alt! parte. 5arc! ar fi un subiect tabu. 0ici m!car nu 'tiu dac! lui M!rio -i e fric! de moarte. 4e ntoarse spre )rio, emo!ionat% &tept ca e" s or(easc% &cesta ezit pu!in, i frec mani"e ner os i spuse+ 1 Da, -mi e fric! de moarte. 0u -ndr!6neam s! +orbesc despre asta, dar de c"te+a luni m! g"ndesc mai mult la acest lucru. Care pentru c! 8andra are acum paispre6ece ani, iar eu a+eam tot paispre6ece ani c"nd a murit tataB Iar acum, sinuciderea nepotului meu, care nu e deloc un subiect lini'titor. 0ici eu nu a' +rea s! mor acum, fiindc! sunt prea t"n!r 'i mi s1ar p!rea nedrept s! mor acum, c"nd am decis s! fiu responsabil de mine 'i +!d +iitorul -ntr1o lumin! mai bun!. 1 8! presupunem c! mai ai trei luni de tr!it, ce te1ar speria cel mai tareB Ideea de a le l!sa singure pe Ana 'i pe copii. 8impla ideea de a nu le mai +edea, m! nelini'te'te. C3iar dac! am economii care le +or a uta s! tr!iasc! f!r! gri i financiare, m! sperie ideea c! ar r!m"ne singure. C"t despre Da+id, cred c! +a 'ti s!1'i gestione6e +iaa 'i f!r! mine, m! simt lini'tit. -n plus, mi1e team! de ce s1ar putea -nt"mpla cu mine c"nd +oi fi mort. -nc! nu sunt gon+ins c! e4ist! +ia! dup! moarte. 5entru mine sunt noiuni foarte noi. Ana are dreptate c"nd spune c! nu +orbim destul de des despre acest subiect. 5"n! la urm! nu 'tiu ce m! sperie cel mai tare. 7ot ce 'tiu este c! a' accepta foarte greu dac! a' afla a'a ce+a. A' face tot ce -mi st! -n puteri ca s! nu mor, c3iar s!1mi c3eltui toate economiile pentru a g!si medicul care s! poat! s! m! +indece. 1 Ceea ce am -neles eu, este c!, ie, Ana, -i e team! mai ales pentru fiica ta 'i e foarte normal, -n ca6ul mamelor. Iar ie M!rio, se pare c! -i e fric! de acela'i lucru. pentru cei dragi. C"nd +ei reu'i s! aplicai legea responsabilit!ii, -n +iaa +oastr!, nu +ei mai a+ea astfel de temeri. A+em ne+oie doar de timp, pentru a face acest lucru -n mod natural, pentru a nu +! mai simi responsabili de alii... A+ei dreptate c"nd spunei c! oamenii ar trebui s! acorde mai mult timp pentru a e4prima ceea ce simt cu pri+ire la moarte. Ar fi mult mai u'or pentru ei -n situaia -n care ar ap!rea un deces nepre+!6ut. 7ot ce +! pot spune este c! eu cred c! este imposibil ca +iaa s! se opreasc! -n momentul -n care moare corpul nostru fi6ic... Cu siguran! ai -n+!at 'i +oi c! sufletul este nemuritor. Acest lucru -nseamn! c!, -n momentul morii, sufletul p!r!se'te corpul pentru a se -ntoarce -n lumea sufletelor 'i a re6uma ceea ce a e4perimentat -n +iaa aceasta. Astfel, se preg!te'te s! tr!iasc! alte +iei, spri inindu1se pe ceea ce a -n+!at -n +iaa dinainte, preg!tindu1se pentru +iaa urm!toare. Mai de+reme +orbeai despre nedreptateR M!rio. ?i mie -mi place ca +iaa s! fie corect!, iar faptul ca +iaa s! -ncete6e dup! moartea corpului nostru fi6ic mi s1ar p!rea cea mai mare nedreptate de pe p!m"nt. -mi place ideea c! nu e4ist!

dec"t dreptatea di+in! 'i c! sufletul nostru continu! s! tr!iasc! cu sutele 'i poate miile lui de corpuri diferite, p"n! c"nd +a reu'i s! tr!iasc! -n dragoste ade+!rat! pe p!m"nt. Acest lucru mi se pare foarte corect 'i lini'titor. 0e moti+ea6! pentru a ne responsabili6a c"t mai repede 'i a e+ita s! re+enim de foarte multe ori. 1 Dar nu i se pare nedrept, spuse M!rio, ca cine+a s! moar! foarte t"n!r, ca nepotul meu de e4emplu, sau un tat! sau o mam!, care au un copil mai micB De ce e4ist! oameni care ar +rea s! moar!, dar nu mor 'i alii care mor prea tineri, f!r! s!1'i doreasc! acest lucruB 7e -neleg, M!rio. ?tiu c! pare ce+a foarte nedrept, da c"nd +orbim de nedreptate, ne limit!m la +i6iunea material! a lucrurilor. C"nd alegem o abordare spiritual!, a+em o perspecti+! mai larg!, ca 'i cum am pri+i un drum de sus. putem +edea de unde +ine 'i unde merge, dac! e4ist! obstacole etc. C"nd cine+a moare prea de+reme sau prea brusc, din punctul nostru de +edere, trebuie s! ne reamintim c! nu cunoa'tem planul de +ia! al acelei persoane. A terminat ceea ce a+ea de f!cut -n acel corp 'i -n acest mediu 'i s1a -ntors -n lumea sufletelor pentru a1'i continua drumul -n alt mediu. 5oate, acel suflet a 3ot!r"t s! -nc3eie aceast! +ia!, c3iar dac! planul lui de +ia! nu era complet, spun"ndu1'i c! -l +a completa -ntr1o alt! +ia!, c"nd +a fi mai preg!tit s!1i fac! faa...2 ca 'i cum, un student s1ar 3ot!r- s!1'i ia un an de +acan! -nainte de a1'i -nc3eia studiile. Deci6ia -i aparine lui 'i nu pri+e'te pe nimeni altcine+a, deoarece el este singurul care -'i +a asuma consecinele alegerii lui. Astfel, e4ist! oameni care mor, c3iar dac! deci6ia lor este de obicei incon'tient!. 5entru +oi este o oca6ie foarte bun! s! -n+!ai s! acceptai o situaie c3iar dac! nu o -nelegei 'i nu suntei de acord cu ea. 2ste singurul mod prin care putem s! acept!m moartea celor dragi 'i propria noastr! moarte, -n lini'te 'i calm. 7u cum te simi, M!rio, la ideea c! nu mori niciodat!, ci -i +ei continua +iaaB 1 Din acest punct de +edere, e ade+!rat c! mi s1ar p!rea mai corect a'a. -n timp ce +orbeai, c3iar m1am g"ndit c! acest lucru m1ar determina s! fiu 'i mai responsabil, 'tiind c! nu e ce+a doar pentru +iaa aceasta, ci 'i pentru cele ce +or +eni. 1 De fapt, ai dreptate, M!rio. 7ot ceea ce faci, faci pentru tine, -n +iaa de acum 'i -n +ieile +iitoare. 1 Mi1ar fi pl!cut s! 'tiu toate astea -nainte, ad!ug! M!rio. De ce nu -n+!!m la 'coal! toate acest noiuni despre care +orbe'ti tuB Ana mi1a pus aceea'i -ntrebare, -n timpul unei alte +i6ite anterioare. 8unt de acord +a fi minunat c"nd copiii +or -n+!a toate aceste noiuni spirituale, de la +"rste foarte fragede. Dar, dup! cu am mai spus, profesorii nu sunt formai pentru acest gen de predare, nu face parte din sarcinile lor, cu e4cepia celor speciai6ai -n aceast! materie. 24ist! -ns! tot mai muli 5rofesori care transmit mesa e spirituale frumoase ele+ilor lor. Aste un plus fa! de ceea ce fac p!rinii, deoarece p!rinii sau bunicii ar trebui s! -i -n+ee aceste lucruri pe copii. V! putei imagina, c"nd se +a -nt"mpla acest lucru, c"te emoii, frici 'i culpabilit!i +or fi e+itate astfelB -ns! p!rinii nu +or putea transmite cu ade+!rat aceste noiuni copiilor lor, dec"t -n momentul -n care le +or aplica -n propria lor +ia!. Dac! le transmit, f!r! s! le pun! -n practic!, copiii nu +or putea adera la ele. 24emplul este cel mai bun profesor. )rio i &na m-au pri it c"tin$nd din cap n semn de apro(are% &poi s-au pri it z$m(ind% )rio a "uat m$na &nei i, st$ngnd-o puternic, mi-a zis+ 1 Ce bine e s! +orbim a'a 'i s! -nelegem de ce ni se -nt"mpl! toate aceste e4periene -n +ia!. De ce e at"t de u'or cu tine, 9iseB 1 8! nu uii c! sunt dou!6eci 'i cinci de ani de c"nd practic acest demers de introspecie. De c"nd am -nceput s! lucr!m -mpreun!, ai -nceput s! -nelegei metoda pe care o folosescB 1 Jn lucru e sigur, -mi r!spunse repede M!rio, am obser+at 'i am +orbit despre asta de c"te+a ori, c! folose'ti dou! te3nici, de fiecare dat!. 0u 'tiu ce +rei s! spui prin *metod!*. 5rima const! -n faptul c! ne readuci la problema despre care +rem s! +orbim, atunci c"nd ne abatem de la subiect. 0u ne la'i s! ne -mpr!'tiem -n toate sensurile. Cel de1al doilea lucru pe care 11am remarcat, e faptul c! ne pui foarte multe -ntreb!ri. Datorit! acestui lucru am a uns a6i la probleme referitoare la familia noastr! 'i, treptat, am descoperit temeri 'i credine care ne aparin. >oarte bine, a+ei un fin sim al obser+aiei. Ai reperat cel mai important aspect din metoda mea. s! r!m"n la problema iniial! 'i s! pun c"t mai multe -ntreb!ri. Ai obser+at c!, de fiecare dat! c"nd ai +enit s! m! +edei, prin -ntreb!rile pe care +i le1am pus ai reu'it s! g!sii ade+!rata problem!B 9a -nceput, nu +orbeai despre ade+!rata problem!, ci despre o situaie nepl!cut! pe care o tr!iai +oi. De e4emplu a6i, M!rio credeai c! problema ta e Dumne6eu care te punea la -ncercare prin nepotul t!u care s1a sinucis. Apoi, te simeai neputincios -n a1i a uta pe sora 'i pe cumnatul t!u 'i te simeai r!u la ideea c! +iaa ta e tot mai frumoas!, iar a lor se -nr!ut!e'te. Ai descoperit p"n! la urm! c! problema ta ade+!rat! este frica de a nu fi lipsit de inim! 'i cau6a ne-nelegerii legii responsabilit!ii. 7e credeai responsabil s! repari +iaa surorii tale 'i a cumnatului t!u, s! le alini durerea, lucru pe care nu -l poate face nimeni. 1 Iar eu, ad!ug! Ana, credeam c! problema mea era accidental tat!lui meu 'i faptul c! -l +!d -mb!tr"nind at"t de

repede. Apoi am descoperit c! mi1e team! de b!tr"nee 'i de faptul c! nu accept c! M!rio +a -mb!tr"ni mult mai repede dec"t mine. C s! spun ca 'i tine. ce diferen! mare e atunci c"nd pui -ntreb!rile potri+ite. te a ut! s! a ungi -n mie6ul lucrurilor. 1 8unt fericit! c! -nelegei utilitatea acestor -ntreb!ri. -n +iaa noastr! nu se -ndreapt! nimic atunci c"nd nu am g!sit problema ade+!rat! 'i retr!im mereu acelea'i situaii. 0u situaia e cea care ne a ut! s! g!sim soluia. Doar atunci c"nd g!sim ade+!rata problem!, -ntr1o situaie dat!, +om putea s! o re6ol+!m. A pune -ntreb!ri e o deprindere foarte bun!, la fel de important! -n +iaa de 6i cu 6i, ca 'i -ntr1o situaie anume cu re6ol+!ri specifice. Ar fi -n a+anta ul +ostru s! o folosii tot timpul, at"t -n +iaa personal! c"t 'i -n +iaa profesional!. Dac! ai 'ti c"te sc3imb! -ntr1o relaie faptul c! persoanele -n cau6! 'tiu s! asculte. >!r! o ascultare bun! nu poate e4ista o comunicare bun!... C"nd cine+a +rea s! g!seasc! imediat o soluie la problema altcui+a, nu o ascult! de fapt pe aceast! persoan!. -'i ascult! doar ego1ul care crede c! 'tie soluia pentru cel!lalt. Acest obicei prost e foarte bun pentru a ne 3r!ni ego1ul. Ai obser+at ce ego mare au persoanele care cred c! dein soluii pentru orice situaieB 5oate de+eni ce+a at"t de nepl!cut -nc"t nimeni nu mai +rea s! +orbeasc! cu ele. C comunicare bun! e un instrument formidabil pentru a a unge la dragostea ade+!rat! foarte repede, ne a ut! s! a+em relaii foarte bune... 8! ne -ntoarcem la ce +orbeam la -nceputul -nt"lnirii de a6i. 5utei s! +! imaginai, dup! ce ai -neles ce tr!ii 1 M!rio, -n relaia cu sora ta, iar Ana1 -n relaie cu tat!l t!u, cum ar fi fost dac! a' fi -nceput imediat s! +! spun ce s! facei 'i ce s! le spunei, -n loc s! merg -n direcia pe care am luat1o apoiB Ce ar fi fost diferit fa! de acumB 1 ?tiu c! nu m1a' fi simit la fel de bine cum m! simt acum, r!spunse Ana. 0u pot s!1i spun de ce, dar sunt sigur! c! nu aY simi lini'tea aceasta interioar!. A' pleca cu o direcie de urmat 'i mi1ar fi team! c! nu a' reu'i. M!rio, e la fel 'i pentru 8unt de acord cu tine, Ana. M! g"ndesc 'i eu c! a' fi plecat de aici continu"nd s! +reau s! -i a ut pe cei dragi 'i s! \m! simt r!u de fiecare dat! c"nd ei sunt nefericii. Cel puin acum 'tiu c! nu sunt obligat s! fac ce+a pentru sora mea 'i trebuie doar s! con'tienti6e6 c! toate acestea pro+in dintr1o credin! -n care poate +oi reu'i s! nu mai cred. M! bucur s! aflu c! toate situaiile acestea dificile au 'i o latur! po6iti+!. 0e a ut! s! descoperim ceea ce nu ne place destul. 7ot ceea ce a+em de f!cut -n lumea aceasta e s! ne iubim 'i +om +edea oamenii 'i situaiile -ntr1o alt! culoare. Mi1a pl!cut mult e4emplul acesta, 9ise. C"nd +reau s! tr!iesc o emoie, o s!1mi amintesc e4emplul cu oc3elarii. 1 V! mulumesc pentru m!rturiile +oastre frumoase. Acum, s! ne -ntoarcem la -ntreb!rile pe care le pun. =epet faptul c! a 'ti s! pui -ntreb!ri e secretul unei comunic!ri bune. -nc! nu am -nt"lnit pe nimeni care s! 'tie acest secret de la o +"rst! fraged!. Am fost -n+!ai c3iar contrariul, s! nu mai punem at"tea -ntreb!ri. Am -n+!at mai degrab! s! r!spundem la tot ce au6im, s! ne e4prim!m p!rerea sau sfaturile f!r! s! mai -ntrebam ce a'teapt! ceilali de la noi... Ana, s! lu!m e4emplul cu tat!l t!u pe care +rei s!11 a ui. ?tiu c! ai multe sfaturi bune pentru el, profit! deci de oca6ia aceasta pentru a1i da aceste sfaturi sub form! de -ntreb!ri, sugesti+e dac! sunt necesare. De e4emplu, -n loc s!1i spui c! nu e obligat s! recunoasc! faptul c! se pensionea6! 'i se preg!te'te s!1'i sc3imbe acti+it!ile, ai putea s!1i spui*?rit, tat, e ade rat c ai a3uns "a $rsta "a care mu"!i oameni se pensioneaz% Cum te sim!i "a ideea c ai a3uns ntr-un moment a" ie!ii c$nd e

timpu" s-!i sc'im(i acti it!i"e n "oc s spui c eti o("igat s te pensionezi?AA Ve6i diferenaB Apoi, oricare ar fi r!spunsul lui, fie c! e de acord sau nu cu ceea ce ai spus tu, pune1i o alt! -ntrebare. 7e asigur c! este o form! de comunicare -n care -l respeci mult pe cel!lalt. V! sugere6 s! e4ersai -mpreun! acest lucru 'i cu 8andra, m!car o dat! pe 6i 'i apoi s! -mp!rt!'ii la sf"r'itul 6ilei, cum +1ai simit pun"ndu1+! astfel de -ntreb!ri. Am o dificultate legat de asta, 9ise. Atunci c"nd mama -mi pune multe -ntreb!ri, am sen6aia c! +rea s! 'tie totul despre mine, uneori mi se pare foarte indiscret!. 0u o pri+e'te pe ea ce m!n"nc, ce se -nt"mpl! cu corpul meu. Vrea c3iar s! 'tie dac! fac economii pentru b!tr"neea mea. 2'ti sigur! c! e -ntotdeauna o ideea bun! s! pui -ntreb!riB Ai dreptate Ana, trebuie s! 'tii s! faci diferena -ntre -ntreb!rile moti+ate de o dorin! de control sau de team! 'i -ntreb!rile moti+ate de responsabilitate 'i acceptare. C"nd e4ist! control, simim -n -ntreb!rile celuilalt faptul c! are a'tept!ri 'i nu e preg!tit s! accepte orice. De aceea acest gen de -ntreb!ri -i deran ea6! 'i c3iar -i ener+ea6! pe unii. Din contr!, dac! -n relaia cu tat!l t!u e'ti -n acceptare, +a simi c! e'ti bine oricare ar fi r!spunsurile lui 'i c! singurul t!u interes e s!11 a ui s!1'i g!seasc! propriile r!spunsuri... Cea mai mare dificultate -n comunicare este s! r!m"i neutru c"nd cel!lalt +orbe'te despre problemele lui. Cel mai surprin6!tor e faptul c! foarte rar se -nt"mpl! ca cine+a s! cear! cu ade+!rat a utor atunci c"nd +orbe'te despre problemele lui 'i, cu toate acestea, primul r!spuns pe care i11 d! interlocutorul lui const! -n sfaturi sau -n p!rerea acestuia. 1 Da, 'tiu ce +rei s! spui, -ntrerupse M!rio. Dac! -i spun Anei c! sunt obosit, -mi spune c! trebuie s! m! odi3nesc sau c! ea e 'i mai obosit! dec"t mine 'i a a+ut o 6i foarte grea. ?i imediat ce -mi r!spunde a'a, nu mai +reau dec"t un singur lucru, s! ies din camer! 'i s! nu mai spun nimic. Acum -neleg ce +rei s! spui, dar m! derutea6!, pentru c! eu nu i1am cerut s! fac! comentarii la ce spuneam eu. ?i atunci ce ar trebui s! spun! Ana, dac! situaia se +a repetaB 1 C s! te las pe tine s! r!spun6i, Ana. ?i dac! tot +orbeam de -ntreb!ri, ai idee ce -ntrebare ar fi potri+it! -n ca6ul acestaB 1 A' putea s!11 -ntreb dac! +rea s! se odi3neasc! sau dac! crede c! e mai puin obosit dec"t mineB Eu i )rio am pufnit n r$s n ace"ai timp% 1 C3iar cre6i c! o s! te simi mai bine a'a M!rioB 0uB De ce nuB 1 -n realitate -mi spune acela'i lucru. 0ici m!car n1a' -nelege de ce -mi pune asemenea -ntreb!ri nu 'tiu cum s! e4plic, dar 'tiu c! nu m1a' simi mai bine. 1 Care pentru c! ai simit c! nu e interesat! cu ade+!rat ca ta s! g!se'ti r!spunsuri pentru tine, ci e mai degrab! interesat! s!1i transmit! propriile ei mesa eB Cricum, c"nd -ntreb!rile noastre nu se ba6ea6! pe acceptarea celuilalt, acesta ne transmite asta. =eacionea6! la -ntreb!rile noastre. 2 un mi loc bun pentru a rea"iza faptul trebuie s! punem -ntreb!ri diferite, mai ales -ntreb!ri -ndreptate spre cel!lalt, nu spre noi. M!rio, cum te1ai simi dac! Ana i1ar spune. "4pune-mi )rio, mi or(eti despre o(osea"a ta pentru c rei s-mi spui ce te-a o(osit azi sau faci asta doar ca s af"u c$t de o(osit eti?" 1 2i, da, -n ca6ul !sta m1a' simi mult mai bine. 2 ade+!rat c! uneori, c"nd +orbesc, e ca 'i cum m1 a' g"ndi mai departe la ale mele. 0u caut s! primesc un r!spuns sau o p!rere. Alteori, mi1ar face bine s! +orbesc despre lucruri care m! fr!m"nt!. Jf; Ce simplu pare aici, la tine la birou. C3iar e4ist! cu ade+!rat oameni care a ung s! comunice a'aB 1 5ot s!1i spun c! e ne+oie de mult! practic!. De cel puin cincispre6ece ani predau acest tip de comunicare 'i nici eu nu reu'esc -ntotdeauna. Jneori ego1ul este at"t de rapid -nc"t preia controlul 'i -mi dau seama apoi c! am s!rit la conclu6ii, uit"nd s! mai pun -ntreb!ri. Dificultatea aceasta se -nt"mpl! tuturor. 0u -nseamn! c!, dac! 'tim ce+a, suntem capabili s! aplic!m imediat acel lucru. De e4emplu, un professor de sc3i. Credei c! el nu cade niciodat!B Cade, -ns! cel puin 'tie de ce a c!6ut 'i cum s! se ridice... Ar fi la fel 'i pentru +oi doi. +! dai seama c! ai uitat s! punei -ntreb!ri 'i +! -ntoarcei la acel subiect, dac! e ca6ul. Cel mai important e s! +! acordai dreptul de a nu fi capabili s! aplicai ceea ce -n+!ai, tot timpul. Accept"ndu1+!, +ei +edea c! +a fi tot mai rar acest lucru 'i nu +ei mai tr!i emoii 1culpabilitate 'i furie 1 c"nd se +a -nt"mpla acest lucru. Vei reu'i poate c3iar s! r"dei c"nd +! +ei da seama c! ego1ul este cel care conduce. 1 Mulumesc, a r!spuns M!rio. Ce spui m! -ncura ea6! 'i +reau s! m! simt mai puin +ino+at dac! nu +oi reu'i s! fac tot ce a' +rea s! fac. ?i eu -i mulumesc, spuse Ana. 8per c! -ntr1o 6i nu +oi mai fi at"t de e4igent! cu mine -ns!mi. Imediat ce -mi dau seama c! e4ist! ce+a ce +a fi mai bun pentru mine, -mi promit c! +oi face acel

lucru -n +iitor. Apoi, -mi port pic! pentru c! nu mi1am inut promisiunea, m! fac -n toate felurile 'i a ung tot la +ec3ile mele obiceiuri. Dup! ce ai spus, cred c! +oi nota ceea ce +reau pe m!sur! ce descop!r acest lucru 'i +oi reciti lista c"t mai des, pentru a nu uita, spun"ndu1mi c! nu pot s! fac totul 'i s! sc3imb totul dintr1o dat!. 2 o idee bun!, nu1i a'aB 1 :ra+o, pentru am"ndoi. V!d c! suntei foarte 3ot!r"i s! +! ocupai de +oi. -nainte de a pleca, mai a+ei o alt! -ntrebareB 1 0u 'tiu dac! poi s!1mi r!spun6i imediat, spuse Ana, dar +reau s! te -ntreb de mai mult timp dac! ai putea s! -mi dai o e4plicaie legat! de cifra paispre6ece, care tot re+ine -n +iaa noastr!. 2 ce+a normalB Ar trebui s! facem ce+a legat de astaB 1 Vrei s! -nelegi ce se -nt"mpl! pentru c! te nelini'te'te sau doar din curio6itateB 1 Cred c! din ambele moti+e. -n realitate, cred c! mai degrab! pentru c! m! nelini'te'te. 81au -nt"mplat di+erse e+enimente nefericite, legate de cifra aceasta. Cre6i c! a' putea face ce+a s! pun cap!t acestei situaiiB 1 Iar +rei s! controle6i totul, drag! Ana. 7e -neleg -ns!, deoarece atunci c"nd credem c! suntem la mila a, ce+a ce nu putem controla, ne simim at"t de neputincio'i -nc"t +rem s! oprim acel lucru. =eacia ta e normal! 'i omeneasc!. C s!1i dau e4plicaia pe care o cunosc. 8e -nt"mpl! uneori s! se repete anumite situaii legate de o cifr!, de o culoare sau de o dat!. 5oate fi +orba 'i despre un miros sau despre un loc. 8e -nt"mpl! mai ales atunci c"nd apare o situaie tr!it! foarte puternic la ni+el emoional, pe care o -nregistr!m -n memorie -n acela'i timp cu o persoan! sau un lucru. 5ot s!1i dau c"te+a e4emple... Jn b!ieel de patru ani st! pe scar! 'i +ede un b!rbat -mbr!cat -n negru anun"nd1o pe mama lui c!, soul ei 1 tat!l b!ieelului1 a murit -ntr1un accident. Vede reacia mamei lui care -ncepe s! urle 'i s! ipe, c! nu e ade+!rat, trebuie s! fie o gre'eal!. :!rbatul -n negru de+ine foarte ferm cu mama copilului 'i a unge s! o scuture pentru a o face s! re+in! la realitate. 5"n! la urm! mama le'in!, iar copilul se ascunde -n camera lui. 91am cunoscut pe acel copil, c"nd a de+enit adult. A+ea -n ur de patru6eci 'i cinci de ani 'i era an4ios de fiecare dat! c"nd +edea un b!rbat -mbr!cat -n negru, c3iar 'i -ntr1un film. 0u 'tia de ce. A f!cut o regresie -n trecut pentru a descoperi ceea ce I se -nt"mplase c"nd a+ea 5atru ani, deoarece uitase ce +!6use atunci. Asociase 3ainele negre cu o +este rea 'i cu moartea cui+a drag... ...Jn alt b!iat a+ea cincispre6ece ani c"nd a murit tat!l lui. 2ra cel mai mare copil dintre cei cinci copii ai familiei. A frebuit s! renune la studii pentru a1'i a uta mama. A muncit mult pentru ca familia lui s! r!m"n! -mpreun!, deoarece e4ista tot timpul ameninarea de a plasa copiii -n di+erse familii 'i mama singur! nu reu'ea s!1i 3r!neasc! 'i s!1i -mbrace. C"nd l1am cunoscut eu, a+ea patru6eci 'i patru de ani, era c!s!torit de optspre6ece ani 'i reu'ise foarte bine -n +iaa profesional!. A+ea propia lui afacere 'i era c3iar fericit. C"nd fiul lui a -mplinit cincispre6ece ani, b!rbatul s1a -mboln!+it gra+. Medicii i1au f!cut tot soiul de teste dar nu au g!sit de ce suferea. Atunci m1a cunoscut pe mine 'i metoda mea 'i dup! ce am descifrat sensul bolii, -n timpul unei consultaii, 'i1a dat seama c! ascociase moartea tat!lui s!u cu +"rsta de cincispre6ece ani. :oala lui era de fapt manifestarea durerii pe care o tr!ise la moartea tat!lui s!u pe care nu o e4primase atunci, deoarece de+enise la r"ndul s!u, tat!. A f!cut tra+aliul de doliu 'i 'i1a acordat dreptul de a suferi 'i, -n plus de a11 ierta pe tat! lui, deoarece nu a reu'it s!1'i continuie studiile a'a cum ar fi +rut 'i nici s!1'i tr!iasc! +iaa de adolescent... ...Am cunoscut mai multe ac6uri -n care oamenii se -mboln!+esc c"nd a ung la +"rsta pe care o a+ea p!rintele lor de acela'i se4, atunci c"nd a murit. Mai ales c"nd e +orba despre un deces brusc, care nu a fost acceptat. >oarte des se -nt"mpl! ca un copil s! aib! resentimente fa! de p!rintele care moare... Cu c"t suntem mai con'tieni, cu at"t mai u'or ne d!m seama ce fel de asociaii am f!cut din copil!rie 'i c3iar din alte +iei. C"nd se produce acest fenomen al asocierilor, acest lucru -nseamn! c! primul incident, foarte marcant, nu a fost acceptat. 0e este foarte fric! s! +edem c! se manifest! din nou. -n ca6ul +ostru, probabil c! +i s1a -nt"mplat ce+a important, fie pe data de paispre6ece sau la +"rsta de paispre6ece ani 'i ai 3ot!r"t c! acel num!r +! aduce g3inion 'i probleme. 0ici m!car nu trebuie s! descoperii c"nd s1a -nt"mplat acel e+eniment poate fi +orba de o alt! +ia! sau c"nd erai foarte mici am"ndoi. Acesta e un element care +1a atras unul spre altul. -ntotdeauna, ceea ce se -nt"mpl! -n noi este magnetul care atrage o alt! persoan! -n +iaa noastr!. Astfel, ne a ut!m s! descoperim 'i s! gestion!m ceea ce ne -mpiedic! s! fim fericii... 5entru a1i r!spunde la -ntrebare, Ana, a' spune s! nu faci nimic cu pri+ire la acest subiect, ci s! accepi faptul c! ai luat deci6ia c! cifra paispre6ece spune ce+a important 'i a+ei moti+e s! fii ateni, deoarece s1a -nt"mplat ce+a. 0ici m!car nu e ne+oie s! descoperii c"nd ai luat aceast! deci6ie. Acceptai doar faptul c! aceast! credin! a e4istat -n +iaa +oastr!, pentru un timp, iar acum trecei la altce+a. Dac! nu +! +ei aminti niciodat! de incidentul important, legat de cifra paispre6ece, +a trebui doar s! acceptai ceea ce nu a fost -nc! acceptat din acel incident... Ai obser+at c"t de des sublinie6 importana accept!rii, importana de a spune da unei situaii, f!r! a o

udeca sau a +! udeca pe +oiB &u ncu iin!at am$ndoi% ?i 'tii de ceB 1 Deoarece i1e team! c! nu am -neles bine importana acestui lucru 'i +rei s! te asiguri c! am asimilat noiunea, r!spunse M!rio. 1 0u a' spune c! mi1e team!, dar, -ntr1ade+!r, +reau s! m! asigur c! nu +a mai e4ista o re6isten! din partea ego1ului +ostru. V! aducei aminte c! ego1ul se 3r!ne'te din memoria noastr!. Deci, nu poate accepta o noiune nou!. -n sc3imb, repet"nd ce+a nou, a ungem s! memor!m acel lucru, apoi -l e4periment!m pentru a11 integra 'i mai bine. C"nd memoria asimilea6! un nou concept, ego1ul se obi'nuie'te 'i opune re6isten! tot mai puin. ?tii, sunt con+ins c! nu ai tr!it probleme doar -n leg!tur! cu cifra paispre6ece. Cu siguran! le1ai tr!it 'i la alte date 'i la alte +"rste. >aptul de a crede, incon'tient -n cifra paispre6ece, +! dai seama c! ai f!cut s! coincid! cu unK fapt, cu o -ncercare, mai ales tu Ana, nu1i a'aB 2 mai bine s! nu +! mai fi4ai pe acest lucru, iar treptat, credina se +a diminua. Am r!spuns la -ntrebarea ta, AnaB Da, mulumesc mult. 0u1mi d!deam seama c"t de mult putem asocia un e+eniment cu altce+a. 24emplele tale m1au a utat mult. -ntotdeauna ne este team! pentru noi 'i nu pentru alii. 2go1ul nostru ne face s! credem c! ne e team! pentru ceilali. A accepta faptul c! ne este team! doar pentru noi -n'ine -nseamn! c! ne asum!m responsabilitatea pentru noi 'i nu pentru ceilali. 7ot ceea ce este -n leg!tur! cu legea responsabilit!ii pare a fi cel mai greu de acceptat pentru noi. 7rebuie s! ne repet!m acest lucru, pentru a integra bine noiunea. 5e moment, credem c! am -neles1o bine, dar o uit!m repede 'i re+enim la +ec3ile noastre credine. 1 Consecina cea mai negati+!, -n faptul de a crede c! ne este fric! pentru altcine+a este s! r!m"nem -n emoii puternice, mai ales culpabilitate 1 at"ta timp c"t cel!lalt nu se 3ot!r!'te s! fac! ce+a pentru a1'i sc3imba +iaa. Astfel, suntem dependeni de aciunile celorlali. 1 At"ta timp c"t o persoan! nu cere a utor, nu folose'te la nimic s!1i impunem cu fora a utorul care credem noi c! e bun pentru ea. Apoi, c"nd acea persoan! ne cere a utorul, dac! ceea ce cere ne dep!'e'te capacit!ile, trebuie s!1i m!rturisim acest lucru 'i s! o a ut!m, dac! e posibil, s! g!seasc! o persoan! care ar putea s! o a ute 'i i1ar putea oferi suportul necesar. 1 De -ndat! ce ne acord!m dreptul de a a+ea limite, acestea se +or transforma imediat 'i +om reali6a c! limitele noastre nu mai sunt at"t de importante ca -nainte. 1 >iecare suflet are un moti+ foarte precis pentru a fi pe p!m"nt 'i dac! decide c! planul lui de +ia! i se pare prea dificil de atins -n +iaa aceasta 'i prefer! s! se -ntoarc! -ntr1un alt corp, -ntr1o alt! +ia! pentru a relua acela'i plan de +ia!, cine suntem noi s! spunem c! acel suflet nu are dreptul s! fac! ce +reaB Acesta este marele respect pentru +ia!. 1 -n general, sinuciderea cui+a -i a ut! pe cei apropiai lui s! e+olue6e. C"nd pentru cine+a este foarte dificil! moartea unei persoane dragi, atunci acea persoan! trebuie s! -n+ee deta'area. 7rebuie s! -nelegi, o dat! pentru totdeauna, c! toi membrii familiei noastre sunt suflete care au decis s! mearg! o parte din drum -mpreun! pentru a -n+!a iubirea ade+!rat!, acceptarea. 1 2 foarte -ncura ator s! nu uit!m c! atunci c"nd a ungem la acceptarea complet!, nu mai suferim niciodat! -ntr1o situaie asem!n!toare, dac! aceasta se repet!. 1 Jn accident ne atrage atenia asupra unei culpabilit!i pe care o -ntreinem ne a ut! s! con'tienti6!m acea culpabilitate 'i faptul c! ne condamn!m at"t de mult -nc"t +rem s! ne pedepsim, credem c! trebuie s! pl!tim un pre. 1 Aproape -ntotdeauna ascult!m cu ego1ul nostru, -n loc s! ascult!m cu inima. N 1 A asculta cu ego1ul -nseamn! c! lucrurile pe care le au6im sunt filtrate prin propriile noastre frici 'i credine. 2 ca 'i cum am pri+i realitatea prin ni'te oc3elari cu lentile ro'ii. Culorile se sc3imb! 'i noi suntem con+in'i c! ceea ce +edeam e realitatea, -n timp ce oc3elarii no'tri transform! realitatea. 2 cu at"t mai u'or s! credem c! +edem realitatea, cu c"t nu mai +edem culoarea ro'ie a lentilelor noastre. 2go1ul nostru face acela'i lucru. Contribuie la deformarea realit!ii, deoarece nu poate funciona dec"t cu lucrurile -n+!ate -n trecut 'i e con+ins c! +ede realitatea pre6ent!. 0u poate tr!i momentul pre6ent. -ntr1o 6i, omul +a fi at"t de con'tient -nc"t +a 'ti imediat dac! cel care conduce e ego1ul sau inima lui 'i +a putea s! -ndrepte imediat situaia, atunci c"nd ego1ul -i +a deforma percepia. 1 >iecare e+eniment perturbator din +iaa noastr! na a ut! s! -naint!m, s! de+enim con'tieni de ce+a ce trebuie s! accept!m -n +iaa noastr!. Dac! nu putem face acel lucru acum, uni+ersul +a face -n a'a fel1-nc"t s! ne atrag! din nou situaii 'i persoane de care a+em ne+oie pentru a de+eni con'tieni de dificultatea noastr! de a accepta. 1 8ufletul este nemuritor. Acest lucru -nseamn! c!, -n momentul morii p!r!se'te corpul pentru a se -ntoarce -n lumea sufletelor 'i a +edea ce a e4perimentat -n aceast! +ia!. 8e preg!te'te astfel s!

tr!iasc! alte +iei, plec"nd de la ceK a -n+!at -n +iaa aceasta, ceea ce -n+a! cu g3idul lui din lumea sufletelor 'i +iaa continu!. Dac! +iaa ar -nceta dup! moartea corpului fi6ic, ar fi o nedreptate foarte mare. 2ste foarte, lini'titor s! 'tim c! e4ist! dreptatea di+in! datorit! c!reia sufletul continu! s! tr!iasc! -n sute 'i poate mii de corpuri diferite, p"n! c"nd a unge s! tr!iasc! -n iubire necondiionat! pe p!m"nt. Acest lucru ne moti+ea6! s! ne responsabili6!m c"t mai repede 'i s! e+it!m astfel s! re+enim de prea multe ori. 1 C"nd +orbim despre nedreptate, ne limit!m la o +i6iune material! aspura lucrurilor. C"nd opt!m pentru o +i6iune spiritual!, a+em o perspecti+! mult mai larg!, ca 'i cum am 5ri+i un drum de la -n!lime. putem +edea de unde +ine 'i Jnde merge, dac! e4ist! obstacole pe drum etc. C"nd cine+a Kfloare prea t"n!r sau prea brusc, din punctul nostru de + edere, e bine s! ne amintim c! nu cunoa'tem planul de +ia! 5 acelui suflet. A -nc3eiat ceea ce a+ea de f!cut -n acel corp 'i fri acel mediu 'i se re-ntoarce -n lumea sufletelor pentru a1'i continua drumul de +ia! -ntr1un alt conte4t. 5oate acest suflet a decis s! -nc3eie aceast! +ia!, c3iar dac! planul lui de +ia! nu este complet, spun"ndu1'i c! -l +a completa -n alt! +iaa c"nd +a fi mai preg!tit s! -i fac! fa!. 2 ca 'i cum un student s1ar 3ot!r- s!1'i ia un an de +acan! -nainte de a1'i -nc3eia studiie. Deci6ia -i aparine 'i este doar a lui, el este singurul care -'i asum! consecinele. 24ist! oameni care mor astfel, c3iar dac! deci6ia lor este incon'tient!. 2ste o oca6ie minunat! de a -n+!a s! accepi o situaie, c3iar dac! nu o -nelegi 'i nu e'ti de acord cu ea. 2ste singurul mi loc de a reu'i s! accept!m moartea celor dragi, precum 'i propria moarte -n lini'te 'i calm. 1 5rofesorii nu sunt formai pentru a preda copiilor noiunile spirituale. 0u face parte din sarcinile lor, cu e4cepia celor speciali6ai -n aceast! materie. Dar e4ist! tot mai muli profesori care transmit mesa e spirituale foarte frumoase copiilor, atunci c"nd este posibil. Acest lucru este f!cut mai mult de p!rini sau de bunici care trebuie s!1i -n+ee pe copii aceste noiuni. 5!rinii nu -i pot -n+!a cu ade+!rat dec"t dac! aplic! aceste noiuni -n +iaa lor. Dac! -i -n+a! pe copii, dar nu pun -n practic! aceste lucruri, copiii nu pot adera la ele. 5ractica este cel mai bun profesor. 1 Jn mi loc foarte rapid 'i eficient de a re6ol+a o situaie nepl!cut! este de a r!m"ne la problema iniial!, de a nu de+ia la alte subiecte 'i de a pune -ntreb!ri pentru a descoperi ade+!rata problem! din spatele soluiei. >oarte puini oameni +orbesc direct despre problema ade+!rat!, -ncep prin a +orbi de situaia dificil!. A pune -ntreb!ri este o deprindere foarte bun!, at"t -n +iaa de 6i cu 6i c"t 'i -ntr1o situaie particular! de re6ol+at o problem!. 24ist! o diferen! clar! -ntr1o relaie atunci c"nd persoanele -n cau6! 'tiu s! asculte. 0u e4ist! o comunicare bun! f!r! o ascultare bun!. C"nd cine+a +rea s! g!seasc! imediat o re6ol+are la problema celuilalt, f!r! ca cel!lalt s!1i fi cerut p!rerea sau a utorul, atunci nu -l ascult! de fapt pe cel!lalt. -'i ascult! doar propriul ego care crede c! a g!sit o soluie potri+it! pentru cel!lalt. Acest obicei prost este foarte potri+it pentru a alimenta ego1ul. 5ersoanele care cred c! au r!spuns la toate problemele au, -n general, un ego foarte puternic. 5oate de+eni at"t de nepl!cut -nc"t nimeni nu mai +rea s! +orbeasc! cu ele. C comunicare bun! este un instrument e4traordinar pentru a g!si repede iubirea ade+!rat!, ne a ut! s! a+em relaii e4celente. 1 7rebuie s! 'tim s! facem diferena -ntre -ntreb!rile moti+ate de dorina de control 'i fric! 'i -ntreb!rile moti+ate de responsabilitate 'i acceptare. C"nd e4ist! un control, se simte -n -ntreb!rile celuilalt c! acesta are a'tept!ri 'i nu este preg!tit s! accepte orice r!spuns. De aceea, acest gen de -ntreb!ri deran ea6! 'i c3iar -i ener+ea6! pe ceilali. C"nd -ns! cel!lalt este -n acceptare, se simte c! oricare ar fi r!spunsul pe care -l d!m, -l +a accepta, se simte mai ales c! singurul lui interes este s! ne a ute s! ne g!sim propriile r!spunsuri. Cea mai mare dificultate -n comunicare este de a r!m"ne neutru c"nd o alt! persoan! +orbe'te despre problemele ei.. Ceea ce este cel mai surprin6!tor, este faptul c! se -nt"mpl! foarte rar ca o persoan! s! cear! a utor cu ade+!rat c"nd +orbe'te de problemele ei 'i, cu toate acestea, primul lucru pe care -l spune cel!lalt, este s! -i dea sfaturi sau opinii. 1 Dac! 'tim ce+a nu -nseamn! c! suntem capabili s! aplic!m acel lucru tot timpul. Cel mai important este s! ne acord!m dreptul de a nu fi capabili s! aplic!m tot ceea ce -n+!!m -n fiecare moment al +ieii noastre. Accept"ndu1ne, +om +edea c! acest lucru se +a -nt"mpla tot mai rar 'i nu +om mai tr!i emoii puternice 1 culpabilitate sau furie1 c"nd se +a -nt"mpla acest lucru. Am putea c3iar s! r"dem atunci c"nd ne d!m seama c! ego1ul este cel care ne conduce. 2go1ul se 3r!ne'te doar din memoria noastr!. Deci, nu poate accepta o noiune nou!. -n sc3imb, prin repetarea unei noiuni noi, a ungem s! o memor!m apoi o e4periment!m pentru a o integra mai bine. Cu c"t memoria asimilea6! mai bine un nou concept, cu at"t se +a obi'nui mai repede ego1ul 'i re6istena lui +a fi mai

mic!. 1 Cu c"t de+enim mai con'tieni, cu at"t ne d!m seama mai mult c"t de multe asocieri am f!cut din copil!rie 'i c3iar din celelalte +iei p"n! acum. C"nd se produce o astfel de asociere, acest lucru -nseamn! c! primul incident, care a fost foarte marcant, nu a fost acceptat. ?i ne este foarte fric! de o nou! manifestare.

Capitolul I6

Acceptarea r(nilor

8andra a intrat -n birou 'i i1am f!cut semn s! se a'e6e pan! -nc3ei o con+orbire telefonic!. Am +!6ut c! era foarte dr!gu!, cu faa rotund!. 0u e gras!, dar e bine f!cut! 'i agreabil!. V!d c! 'tie s! se mac3ie6e foarte bine 'i -'i ascunde cu succes co'urile de pe fa!. 0u e -n largul ei, nu prea 'tie cum s! se a'e6e cu fusta ei cea scurt! care se tot ridica. 0ici m!car nu -ndr!6nea s! se uite -n urul ei. M1am gr!bit s! -nc3ei discuia la telefon. 1 :un! 6iua 8andra. 8unt fericit! s! te cunosc. Mama ta mi1a 6is c! e6itai s! +ii s! m! +e6i, a'a cum te1a sf!tuit ea. V!d c! te1ai r!6g"ndit. 1 Da, mi1am dat seama c! nu +oiam s! +in fiindc! nu mai +reau ca mama s! se amestece -n +iaa mea. Am -neles -n sf"r'it c! +oia s! m! a ute. -n plus, nu mai pot suporta problema aceasta de piele 'i m1am 3ot!r"t s! re6ol+ problema. Ceea ce se -nt"mpl! -ntre mama 'i mine de c"te+a s!pt!m"ni, mi1a dat -ncredere -n dumnea+oastr!. -nainte, r"deam de mama c"nd -mi ar!ta cartea dumnea+oastr! despre boli. Apoi, treptat, c"nd nu a mai +rut s!1mi impun! acest lucru, am mai citit c"te ce+a din carte. 5entru problema mea cu co'urile, am citit -n carte lucuri care mi potri+esc, dar c3iar dac! am citit tot, co'urile nu au disp!rut. 8igur a r!mas ce+a ce nu am -neles. 7rebuie s! recunosc c! -mi este greu s! cred c! o afeciune sau o boal! nu este doar o problem! a c!rei cau6! se afl! -n corpul nostru fi6ic, ci mai degrab! -n cel emoional 'i mental. 1 Ce ai f!cut p"n! acum pentru a re6ol+a problemaB Am consultat un dermatolog care mi1a 6is c! e normal s! am co'uri -n perioada pubert!ii. Mi1a dat creme 'i alifii s! le aplic pe fa! de dou! ori pe 6i. Dar nu m1a a utat deloc. -n timpul unei +i6ite la medical nostru de familie, pentru o alt! problem!, acesta mi1a sugerat s! iau tranc3ili6ante, u'oare, pentru c!, -n opinia lui, adeseori stresul este cau6a. Am luat c"te+a s!pt!m"ni dar nu s1a sc3imbat nimic. Apoi nu am mai luat pastilele. Am tot cump!rat tot ce g!seam -n farmacii. Jneori se atenua cam um!tate din problem!, eram bucuroas! c! g!sisem remediul, dar apoi co'urile re+enau dup! c"te+a 6ile. Am -ncercat c3iar 'i s! scot din alimentaie tot felul de alimente precum ro'iile, sucurile, aluaturile, cre6"nd c! acestea erau cau6a problemei mele. Dar cum nimic nu a funcionat, mi1am 6is c! trebuie s! acu6 cau6a dincolo de partea fi6ic!. Am stat c"te+a minute pentru a face decodarea obi'nuit!, care ne a ut! s! descoperim cau6ele unei boli. 1 Dup! r!spunsurile tale, -neleg c! ceea ce te deran ea6! este faptul c! -i stric! aspectul fi6ic. co'urile te sup!r!, te st"n enesc 'i trebuie tot timpul s! g!se'ti un mi loc s! le ascun6i. 7e -mpiedic! s! te la'i +!6ut! a'a cum e'ti, natural! 'i nu e'ti deloc -n largul t!u c"nd cine+a te pri+e'te de aproape. 2 'i mai greu pentru tine c"nd e +orba de un b!iat care -i place -n mod special, deoarece nu +rei ca el s! se apropie de tine 'i s!1i +ad! fardul gros pe care l1ai aplicat pentru a1i ascunde co'urile. 5rintre ceea ce am spus, ce te deran ea6! cel mai multB 1 >aptul c! -i -ndep!rte6 pe b!iei. 2i nu -neleg de ce m! retrag c"nd se apropie de mine 'i a ung s! nu mai fie interesai de mine. 7oate prietenele mele au un prieten, doar eu nu am. 1 Mi1ai mai spus c! problema aceasta te -mpiedic! s! fii natural!, s! fii tu -ns!i, s! fii dorit! de un b!iat, s! fii frumoas!. Care dintre acestea i se pare cel mai important aspectB 1 Jf,toate sunt importante. 8! spunem c! a fi dorit! de un b!iat. 1 =!spunsurile pe care mi le1ai dat -mi spun c! -n acest moment ai o mare dorin! de a fi natural!, de a fi tu -ns!i, de a fi frumoas! 'i mai ales, de a fi dorit! de un b!iat. 2'ti de acord p"n! aiciB A -ncu+iinat 'i am simit c! era emoionat!. A+ea lacrimi -n oc3i, era tensionat!, corpul ei se str"ngea, se f!ucuse mic 'i -mi str"ngea genunc3ii cu m"inile. M! pri+ea cu oc3ii tri'ti. 1 Mama ta mi1a spus c! problema ta de piele a ap!rut dup!

5rima menstruaie. Ce s1a -nt"mplat atunci, un lucru de care te ru'inai, pe care +oiai s!11 ascun6i 'i care te -mpiedica s! fii tu -ns!i, natural! 'i frumoas!B A -nceput s! tu'easc! sec 'i a fugit s! ia un pa3ar de ap! de la toalet!, nu +!6use c! a+ea un pa3ar cu ap! pe m!sua de l"ng! fotoliul ei. 2ra prea preocupat! de problema ei. Am i!sat1o s! ias!, simind c! a+ea ne+oie s! se i6ole6e. 81a -ntors dup! dou! minute, mai lini'tit!, cer"ndu1'i scu6e. 1 8tai lini'tit!. 8e -nt"mpl! des s! te sufoci, cum ai p!it tu acum, atunci c"rid e atins ce+a important -n interiorul t!u. 2 +orba despre ce+a ce +rea s! ias! la suprafa!, dar pe care -l bloc!m incon'tient. 5oi s! -mi spui ce ai simit -n momentul -n care te1ai sufocatB 1 0u 'tiu. 2 ca 'i cum a+eam prea mult! sali+! 'i nu mai puteam s! -ng3it. 1 -nc3ide oc3ii 'i obser+! ce se petrece -n tine dup! ce -i +oi spune ce+a... 2 posibil ca prima ta menstruaie s!1i fi confirmat faptul c! e'ti femeieB C dat! -n plus, 8andra s1a g3emuit din nou -n fotoliu. A desc3is oc3ii ro'ii de lacrimi 'i mi1a r!spuns. 1 Da, simt c! ai atins ce+a foarte important. Mama a spus adeseori c! ar fi +rut s! aib! un b!iat, dar c! a fost fericit! c"nd a aflat c! sunt fat!. 0u am acordat niciodat! atenie acestui fapt. -n sc3imb, m1 am g"ndit des c! tata m1ar fi iubit mai mult dac! a' fi fost b!iat. 0u 'tiu de ce am cre6ut asta fiindc! nu mi1a spus niciodat! a'a ce+a. Dar de ce nu m! -mbrac ca un b!iat, dac! nu +oiam s! fiu femeieB 8unt derutat! acum. 1 5oate te -mbraci c"t mai se4i pentru a11 face pe tat!l t!u s! reacione6eB C"nd nu accept!m o anumit! situaie, putem s! reacion!m la cele dou! e4treme. Asta face ca o persoan! s! nu mai fie ea -ns!'i. reacionea6!. 1 Dac! am -neles bine, -mi spunei c! faptul c! m! -mbrac se4i este pentru c! +reau s!1i atrag atenia tat!lui meuB 2ste +alabil pentru toate fetele care se -mbrac! se4iB 1 0u neap!rat. >iecare are propriile ei moti+e. 5entru unele poate acest lucru le a ut! s! fie mai mult ele -nsele. Dac! se accept! astfel, cei din ur nu le critic!. 7otu'i, nu -neleg de ce mama este cea care pare cea mai afectat! de comportamentul meu. -mi +orbe'te mult mai des dec"t tata despre asta. -n acela'i timp, -mi dau seama c! tata nu m! mai pri+e'te la fel. Asta este, am g!sit; M! pri+e'te ca un b!rbat care se uit! la o femeie. Credei c! asta o deran ea6! pe mama, ar putea fi geloas!B 1 Crice este posibil. Va trebui s! +erifici aceste ipote6e, fiindc! nu e bine s! sari direct la conclu6ii. Cel mai important pentru tine e s! recuno'ti c!, comportamentul mamei tale -i atrage atenia asupra faptului c! tu nu te accepi pe tine -ns!i. Dat fiind c! ea e mama ta, simte acest lucru mai puternic dec"t tat!l t!u. ?tii ca 'i mine c! b!rbaii sunt e4peri -n a1'i ascunde emoiile. Au -n+!at acest lucru. De aceea e mai greu s! 'tie e4act ce anume simt... Acum -ncepi s! +e6i leg!tura cu co'urile taleB Ai fi +rut s! ascun6i, fa! de ceilali 'i fa! de tine, faptul c! e'ti femeie, cre6"nd c! astfel +ei fi iubit! mai mult. Iar cum corpul fi6ic este oglinda a ceea ce se -nt"mpl! -n interior, modul lui de a reflecta ru'inea 'i frica ta de a fi o femeie dorit!, a fost prin co'urile de pe fa!. Mi1ai 6is mai de+reme c! co'urile de pe spate te -mpiedicau s! pori costumul de baie, +ara, e tot un mod de a1i ascunde feminitatea. Acum +e6i dualitatea din tineB >aci totul pentru a nu fi dorit! 'i, -n acela'i timp faci totul pentru a fi dorit!, subliniind acele p!ri din tine care -i plac, precum s"nii 'i talia ta subire, de e4emplu... M1a pri+it, a ridicat capul 'i am obser+at c! -ncerca s!1'i pun! ordine -n g"nduri. 1 8! re+enim la ceea ce +rei cu ade+!rat. 5oi s! repei ce ai 6is adineauriB Ce +rei s! fiiB 1 Vreau s! fiu eu -ns!mi, natural!, frumoas! 'i... dorit! de b!iei. 1 ?tii ce +rei cu ade+!rat, dar din cau6a co'urilor, nu reu'e'ti. 2 clar pentru tine c! ego1ul este cel care te 5l!c!le'teB Vrea s! te fac! s! cre6i c! din cau6a co'urilor nu -i 5oi asculta ne+oile. -n realitate, co'urile -i atrag atenia asupra unei credine pe care o -ntreine ego1ul t!u. 8unt ca o sonerie de alarm! care sun! pentru a11 ateniona pe un 5asager -ntr1o ma'in!, c! a uitat s!1'i prind! centura de 8l guran!. 0u soneria de alarm! e problema, e doar element"l necesar pentru a con'tienti6a ce+a. Ve6i c"t de intelligent e corpul nostruB 2 un instrument e4traordinar care ne. a ut! s! con'tienti6!m ceea ce nu +rem s! +edem pe plan mental 'i emoional. Mesa ul t!u, din corpul fi6ic este un strig!t de a utor, pentru a1i ar!ta c! e4ist! un aspect -n tine pe care nu -l accepi. C"t de noroco'i suntem s! a+em un instrument at"t de minunat cu noi 'i pe tot parcursul +ieii noastre, nu cre6iB 1 Da, acum -neleg mai bine ce -nseamn! e4presia *corpul ne +orbe'te tot timpul*. Ce o s! mi se

-nt"mpleB Co'urile +or disp!rea acum, dup! ce am f!cut leg!tura cu frica mea de a de+eni femeieB 1 Mergi prea repede. 5entru a 'ti e4act ce anume trebuie s! accepi, mai trebuie s! dep!'e'ti o etap!. 24ist! o, parte din ego1ul t!u care crede cu ardoare c!, dac! -ndr!6ne'ti s! fii tu -ns!i, natural!, frumoas! 'i mai ales, dorit! de b!iei, i s1ar putea -nt"mpla ce+a nepl!cut, ce+a greu de dep!'it pentru tine. 5"n! acum am +!6ut c! tu cre6i c!, dac! ai fi fost b!iat, ai fi fost mai iubit!. -n plus, ai spus c! i1e team! ca mama ta s! nu fie geloas! pe tine. Dar, pentru a 'ti ce anume se ascunde dup! toate astea, e ne+oie s! r!spun6i la urm!toarea -ntrebare. Ce r!u i s1ar putea -nt"mpla dac! i1ai acorda dreptul s! fii frumoas!, natural! 'i dorit! de b!ieiB 1 Mi1e team! c! tata ar reaciona mai tare ca mama 'i nu m1ar mai l!sa s! ies 'i s! am prieteni. Mie team! 'i s! de+in ca alte fete de la 'coal! care se -nt"lnesc cu muli b!iei. Deocamdat! eu nu sunt ca ele. ?i le spun prietenelor mele c! e din cau6! c! mi1e ru'ine de pielea mea 'i asta e o scu6!. Am dorine 'i eu, mai ales c"nd -mi place un b!iat. 0u 'tiu c"t +oi putea s! -nfr"ne6 elanul unui b!iat ca 5aul Care mi se parte foarte frumos, cu oc3ii lui sen6uali. ?i mai e ce+a. Dac! nu mai am scu6e, ar trebui s! fac la fel ca prietenele mele, dac! +reau s! mai fiu acceptat! de ele. ?i sigur +a fi r!6boi cu mama. Dup! cum +edei, am mai multe frici, nu1i a'aB 1 ?i dac! toate aceste temeri s1ar manifesta, de ce te1ai acu6a tuB 8!u de ce te1ai teme c! te +or acu6a ceilaliB 1 C! sunt o stricat!, o t"rf!, o femeie u'oar!. 1 -i dai sema c! poate e4ist! persoane care te udec! acum a'aB Au6ind aceste cu+inte a ro'it p"n! la urec3i 'i 'i1a dus m"na la gur!. 0u a 6is nimic, parc! nu mai respira. 1 ?tii de ce spun asta, nuB 2 felul -n care te -mbraci. fusta foarte scurt!, burta goal!, decolteul ad"nc 'i mult mac3ia . ?i felul -n care -i mac3ie6i oc3ii, 'tii s! -i pui -n +aloare. Cu toate astea, 'tim am"ndou! c! nu e'ti nici pe departe o t"rf!... Ceea ce +reau s! te fac s! +e6i este c!, din teama de a fi udecat! ca fiind o t"rf!, o femeie u'oar!, nu i1ai acordat dreptul de a fi tu -ns!i, de a fi natural! 'i ai f!cut totul pentru ca b!ieii s! nu te doreasc!, de'i tu +oiai s! fii dorit!. Acum c"nd -i dai seama c! oricum poi fi udecat! a'a, nu cre6i c! ar fi mai bine s! fii tu -ns!i, o fat! frumoas!, dorit! 'i s! tr!ie'ti e4periena de a descoperi dac! -ntr1ade+!r fricile tale sunt fondate 'i dac! se +or manifestaB M1a pri+it intens 'i treptat, oc3ii ei au -nceput s! 6"mbeasc!. 5!rea s! clarifice ce+a -n ea. 1 8! facem un e4erciiu -mpreun!. 9a -nceput, descrie1mi cum ar fi o 8andra natural!, frumoas!, atr!g!toareB 8! presupunem c! m"ine te tre6e'ti 'i e'ti cu ade+!rat tu, cum ai fiB 1 9a -nceput, m1a' mac3ia mai u'or, mi1a' da doar cu loiunea care -mi usuc! faa 'i ascunde co'urile, at"t. ?i m1a' mac3ia doar puin. 2 destul de mult de munc! s! fac asta -n fiecare 6i, totu'i. M1a' -mbr!ca mai des -n pantaloni, -n loc de fuste foarte scurte. 0u a' mai fi at"t de alertat! s! obser+ dac! cine+a +rea s! m! pri+easc! de aproape. Dac! un b!iat s1ar apropia de mine, a' uita de problemele mele de piele 'i i1a' +orbi natural, f!r! s! m! g"ndesc c! -i st! mintea doar la se4. 9e1a' spune prietenelor mele c! nu +reau s! m! culc cu oricine, doar ca s! fiu popular!. 0u m1am g"ndit niciodat! la toate astea. 0u1mi +ine s! cred c! am spus toate astea. 1 :ra+o; Ai spus mai de+reme c! te1ai s!turat s! ai co'uri. Cred c! +oiai s! Kspui c! te1ai s!turat s! te la'i controlat! de fncile tale 'i e'ti preg!tit! s! fii tu -ns!i. 8! continu!m e4erciiul... 8! +edem -mpreun! care sunt probabilit!ile ca aceste frici s! se manifeste dac! e'ti a'a cum ai spus adineauri... Am notat temerile despre care +orbeai 'i acum, l"ng! fiecare team! poi s! note6i, pe o scar! de la 1 la 1%, posibilitatea ca acea fric! s! se manifeste. A citit cu atenie lista. 2ra foarte concentrat! 'i, pe m!sur! ce o parcurgea, o +edeam 6"mbind tot mai mult. Mi1a ar!tat apoi cifrele notate. 1 >oarte bine; V!d c! peste tot ai trecut $ sau 3 din 1%, cu e4cepia fricii, pe care ai notat1o cu 5, a nu fi -n stare s!11 opre'ti pe 5aul, dac! el i1ar face a+ansuri. Cum te simi acumB 1 Mult mai bine. M! mir! c"t de multe frici ne putem in+enta, frici care poate nu se +or -nt"mpla niciodat!. Mama mi1a +orbit de c"te+a ori despre lucrurile astea, dar n1am ascultat1o cu ade+!rat. 2ram prea ocupat! s! fiu -n defensi+!. Cred c!, -ncep"nd de acum, cu e4periena pe care o tr!im acas! de ce+a timp 'i cu ceea ce am -n+!at a6i, +om +orbi mai des despre astfel de lucruri. 1 8andra, s! recapitul!m ce am descoperit ast!6i. cau6a ade+!rat! a problemei tale de piele era

faptul de a crede c! a fi tu -ns!i, frumoas!, atr!g!toare 'i natural! ec3i+ala cu a fi o femeie u'oar!, o t"rf!. -n general, o astfel de credin!,+ine de foarte departe 'i este -ntreinut! de toi membrii familiei, inclusi+ de cei ai noii familii, create prin c!s!torie. 5entru a a unge s! nu mai credem -ntr1un lucru care ne face r!u, prima etap! este s! reali6e6i c! familia ta 'i tu ai cre6ut mult timp -n ea, cre6"nd c! +! prote ai astfel, pentru a nu de+eni o persoan! de condamnat 1 -n ca6ul t!u, o t"rf!. -i sugere6,, imediat ce +ei a+ea oca6ia, s! +erifici cu tat!l t!u 'i mama ta, dac! au 'i ei aceea'i credin!. Din ceea ce mi1au spus, acum c"te+a s!pt!m"ni, sunt aproape sigur! c! da. Am constatat de mii de ori felul -n care toi membrii unei familii sunt atra'i unii de alii din cau6a credinelor lor identice. Ceea ce este foarte important -n demersul pe care -l +ei face este c! astfel -i +ei a uta pe mama 'i pe tat!l t!u, -n mod direct, s! reali6e6e acela'i lucru. -n plus, acest demers +! +a a uta s! +! +indecai r!nile. Mama ta i1a +orbit despre r!niB 1 Da, am au6it1o +orbind 'i c3iar mi1a sugerat s! citesc cartea ta, ei 'i tatei i1a pl!cut mult. Credei c! m! +a a utaB Da, sunt sigur!. 5entru problema ta de piele, -i sugere6 s! cite'ti de mai multe ori capitolele despre r!nile de respingere 'i de umilire. Vei mai g!si c"te+a elemente, pe l"ng! ceea ce am descoperit -mpreun!. -nainte de a pleca, a' +rea s! -nelegi faptul c! nu e suficient s! descoperi o credin! pentru ca aceasta s! dispar! de tot. -n funcie de cum se +a manifesta apariia co'urilor, +ei +edea gradul de acceptare pe care l1ai atins. De fiecare dat! c"nd +a reap!rea o fric! 1 +ei aplica un strat gros de fard pentru a1i ascunde co'urile 1 a te accepta presupune s!1i acor6i dreptul de a a+ea frica aceasta 'i de a nu1i purta pic!. C"nd corpul -i +orbe'te, nu1i spune s!1i sc3imbi comportamentul -ntr1un mod radical, te a ut! s! descoperi ceea ce +rei s! fii. Vrea mai ales s! te a ute s! te accepi a'a cum e'ti -n acel moment, c3iar dac! nu este e4act ceea ce +rei s! fii acum. ?tiai c! nu poi a unge s! fii ceea ce +rei s! fii, at"ta timp c"t nu te accepi -n ceea ce nu +rei s! fiiB 0otea6!1i acest lucru pe foaia unde am scris lista cu fricile tale 'i recapitularea pe care am f!cut1o... Vei 'ti c! i1ai atins scopul c"nd nu te +ei mai udeca -n situaii -n care nu e'ti a'a cum +rei s! fii 'i nu -i +ei mai udeca pe ceilali c! sunt astfel. 7reptat, +ei de+eni ceea ce +rei s! fii 'i c3iar dac! nu +ei fi -ntotdeauna a'a, +ei reu'i totu'i. Mai ai -ntreb!riB 1 Deocamdat! nu. -nc! sunt 'ocat! de tot ceea ce am descoperit a6i. Am ne+oie s! m! g"ndesc la toate astea. Cred c! -mi +oi scrie toate ideile, -n drum spre cas!. >ac o or! cu autobu6ul 'i o s! am timp. 1 A' +rea s!1i atrag atenia asupra a -nc! unui aspect. 2ste posibil ca tu s!1i fi udecat la un moment dat mama, c! este o t"rf!, deoarece a de+enit amanta unui b!rbat -nsurat 'i a fost -ns!rcinat!, -nainte s! se c!s!toreasc!B 0u e ne+oie s! r!spun6i acum. -n mod normal, c"nd cui+a -i este fric! s! fie -ntr1un anumit fel, -nseamn! c! a udecat pe cine+a c! este a'a. Dac! e ade+!rat, -n ca6ul t!u, +a fi ne+eoie de un proces de reconciliere cu mama ta, iar ea -i poate e4plica cum s! faci acest lucru. C s! -i mai +!d pe p!rinii t!i, a'a c! poi s!1mi transmii +e'ti prin intermediul lor. Drag! cititorule, ai putut remarca -n e4emplele citate de la -nceputul c!rii, faptul c! r!nile stau la ba6a suferinelor noastre. Am constatat c! 8andra are probleme de piele din cau6a celor dou! r!ni. de respingere 'i de umilire. Are acelea'i r!ni ca 'i mama ei. -n plus, se pot obser+a 'i caracteristicile fi6ice ale r!nilor, rana de respingere este +i6ibil! la Ana, prin faptul c! nu +oia s! aib! o fat!, resping"nd femeie din ea 'i pe propria ei mam!. 8andra tr!ie'te acela'i lucru, se simte respins! 'i nu +rea s! fie ca mama ei. >oarte des, aceast! respingere se e4prim! prin acnee, care constituie un mi loc excelent ca ceilali s! ne resping!, reflect"nd altfel propria noastr! respingere. =ana de umilire se +ede din faptul c! 8andrei -i este fric! s! nu fie udecat! drept o t"rf! 'i -i este ru'ine de dorinele ei se4uale. ?i cum acion!m -n funcie de fricile noastre, e normal ca 8andra s! aib! un comportament pro+ocator, c3iar dac! -i este fric! s! nu fie udecat! astfel. Cu c"t suferim mai mult de respingere, cu at"t ne respingem pe noi mai mult. Cu c"t suferim mai mult de abandon, cu at"t ne abandonam pe noi mai mult, renun!m la noi sau la proiectele noastre. Cu c"t suferim mai mult de umilire, cu at"t ne umilim mai mult, ne -n osim, ne este ru'ine. C"nd suferim de tr!dare, ne tr!d!m pe noi -n'ine, nu ne p!str!m promisiunile, nu ne asum!m responsabilit!ile. ?i cu c"t suferim mai mult de nedreptate, cu at"t suntem mai nedrepi fa! de noi -n'ine. 0u ne respect!m limitele, cerem prea mult de la noi. 2go1 ul nostru este at"t de puternic -nc"t nu +rea s! recunoasc! faptul c! suferim din cau6a credinelor pe care le -ntreinem, pentru a nu ne simi r!nile. 2l se str!duie astfel s! -i acu6e pe ceilali pentru c" ne fac s! suferim din cau6a r!nilor care sunt ale noastre. 0u +edem c! atragem din partea celorlali e4act
***

ceea ce facem noi -n'ine. Cum poi s! -i accepi r!nileB Mai -nt"i accept"nd faptul c! le1ai creat de1a lungul -ncarn!rilor tale. ?i cum suntem fiine e+aluate, ceea ce -nseamn! c! am tr!it nenum!rate alte +iei, ne1am de6+oltat treptat frici, create de tema de a retr!i anumite r!ni. >rica este un sentiment necesar pentru fiina uman! 'i pentru tot regnul animal. 5uterea de a alege a fiinei umane a ap!rut pe planet! -n acela'i timp cu de6+oltarea corpului mental 'i emoional. Am -nceput s! credem c! frica nu ,era ce+a bun, deoarece ne face s! suferim 'i trebuie s! o e+it!m cu orice pre. -n realitate -ns! e necesar! pentru a ne a+erti6a -n faa unui pericol -n plan fi6ic 'i emoional, ne a ut! s! descoperim moduri de g"ndire care nu sunt bune pentru noi. 24ist! oameni care -'i neag! toate fricile, se auto1con+ing c! nu le e fric! niciodat!. 8! ne imagin!m prima oar! c"nd un suflet tr!ie'te e4periena na'terii, cu o mama care nu -'i dore'te copii. Acest suflet poate alege s!1'i spun! c! mama lui are dreptul de a nu1'i dori un copil deocamdat!, dar circumstanele au f!cut ca ea s! r!m"n! -ns!rcinat!. -n plus, faptul c! mama nu a a+ortat copilul, e un semn c!, incon'tient, -l dorea. Deci sufletul accepta dorina mamei, f!r! s! se simt! r!nit. 7otu'i, sufletul poate alege o alt! reacie. -'i poate spune c! mama lui nu -l dore'te, nu se +a ocupa de el, tr!ind astfel respingerea. -'i poate imagina tot felul de scenarii 'i a unge s!1'i de6+olte frica. Iar cum frica e format! din g"nduri, care -'i au propria lor +oin! e a tr!i, cu c"t +a fi mai 3r!nit! 'i acti+!, cu at"t se +a manifesta mai mult. Acel suflet de6+olt! astfel o ran! de respingere. Va trebui s! re+in! pe p!m"nt at"ta timp c"t nu +a +indeca acea ran!. 24ist! 'ansa s! tr!iasc! mai multe re-ncarn!ri, atr!g"nd spre ea di+erse situai de respingere, -nainte de a -ncepe s! in+erse6e procesul de creare a r!nii.K Citind istoria popoarelor, putem remarca c"t de pre6ente sunt cele cinci r!ni -n toate ci+ili6aiile. A+em 'ansa de a tr!i -ntr1o epoc! -n care primim mult a utor pentru a con'tienti6a tot ceea ce a dus mai degrab! la in+oluia umanit!ii, dec"t la e+oluia ei. =!m"ne ca fiecare dintre noi s! folosim nenum!ratele mi loace pe care le a+em la -ndem"n!. Vindecarea r!nilor se poate face doar prin ACC257A=2. 0u e sufficient s! 'tii c! suferi de o anumit! ran!. 7rebuie s! fii atent, mai ales, la situaiile -n care este acti+at! o ran!. C ran! este reacti+at! atunci c"nd credem c! r!nim pe cine+a, c"nd ne simim r!nii de ceilali sau c"nd ne r!nim noi -n'ine prin udecarea 'i non1acceparea de sine sau a celuilalt. Zudecarea 'i non1acceptarea accentuea6! teama ca ran! s! fie reacti+at!. Cu c"t este mai intens! frica, cu at"t este mai profund! rana. 2 ca 'i cum, -n loc s! +indec!m o ran! fi6ic!, am infecta1o. rana s1ar agra+a tot mai mult, ne1ar durea tot mai tare 'i ne1ar -mpiedic! s! facem o mulime de lucruri -n +ia!. 9a fel se -nt"mpl! 'i cu r!nile sufletului. De e4emplu, -n ca6ul Anei, ea se respinge c"nd crede c! fiica ei ar prefera s! tr!ias! cu tat!l ei, nu cu ea. -'i respinge fiica, neaccept"nd felul ei de a fi se4i. C respinge pe mama ei, acu6and1o c" e nedreapt!. 8andra o respinge 'i nu +rea s! fie ca ea. >iecare dintre aceste situaii nu este acceptat!. >ie Ana se respinge pe sine, pentru c! este a'a, fie o respinge pe mama ei1 Ana -'i +a accepta rana atunci c"nd -'i +a acorda dreptul de a1i spune 8andrei c! nu este capabil! s! accepte un anumit comportament sau o atitudine 'i ar prefera s! fie de acord cu Xt ceea ce +rea s! fac! fiica ei, dar c! pentru moment a'a ce+a H fi imposibil. A ne accepta pe noi -n'ine -nseamn! c! ne acord!m dreptul de a fi ceea ce nu +rem s! fim, c! este posibil ca cel!lalt s! nu accepte felul nostru de a aciona 'i s! se simt! r!nit din cau6a comportamentului nostru 'i aceasta e situaia deocamdat!. 0u +reau s! spun c! trebuie s! -ncepem s! respingem, s! abandon!m, s! umilim, s! tr!d!m sau s! fim nedrepi cu ceilali -ntr1un mod con'tient 'i +oluntar, spun"ndu1ne c! *2 problema lor dac! sufer! din cau6a mea.* 5ropun mai degrab! s! ne acord!m dreptul de a putea r!ni pe cine+a, ascult"ndu1ne propriile noastre ne+oi. Dac! se -nt"mpl! acest lucru, accep!m c! nu a fost intenia noastr!, dar este posibil ca cel!lalt s! fie r!nit. De altfel, e4ist! probabilitatea ca cel!lalt s! nu se simt! r!nit. C s! descoperii c!, cu c"t +! acordai dreptul de a fi ceea ce +rei, cu at"t mai mult ceilali +! +or acorda 'i ei acest drept. Vor -nelege c! intenia +oastr! este de a +! asculta ne+oile 'i limitele actuale 'i nu de a1i face s! sufere. -n situaiile citate de la -nceputul c!rii, ai putut obser+a c! foarte rar se -nt"mpl! ca cine+a s! acione6e cu intenia de a1i face r!u cui+a. Dac! acest lucru se -nt"mpl! Ode e4emplu, dac! ai tr!it mai multe situai de nedreptate cu aceea'i persoan! 'i deci6i s! te r!6buni 'i s! o faci s! sufereP spune1i c!, -n ad"ncul t!u, nu e'ti o persoan! rea, ci suferi mult. C"nd cine+a +rea s! se r!6bune, atunci rana lui este acti+at! at"t de puternic -nc"t ego1ul preia controlul -n totalitate 'i decide s!11 fac! s! sufere pe cel!lalt , cre6"nd c! astfel +a suferi el mai puin. C"nd suntem ec3ilibrai 'tim -ns! c! aceast! soluie aduce 'i mai mult! suferin!. Dar, din nefericire, c"nd rana este prea profund! 'i ego1ul nostru preia controlul, acesta nu cunoa'te consecinele pe care aciuna lui le +a a+ea asupra noastr!. C"nd este reacti+at! o ran! 'i nu mai suntem noi -n'ine, deoarece atunci purt!m o masc! pentru a ne prote a, atitudinea ideala este de a ne re1ec3ilibra c"t mai repede posibil, obser+"nd c! a+em un comportament influenat de partea care sufer!. 2 ca 'i cum ne1am p!r!si corpul 'i ne1ara obser+a

g"ndurile, gesturile, +orbele. 5utem s! ne spunem. *Acum sunt foarte furios, +reau s! ip 'i s!11 acu6 pe cel!lalt12i bine, a'a sunt acum, pe moment. Am dep!'it limitele suportabilit!ii mele 'i m1am l!sat in+adat de partea care sufer! -n mine. 0u este preferina mea, dar a'a sunt -n acest moment.* 8au -ntr1 o situaie de tristee. *?tiu c! acum m! simt foarte singur. 8uf!r din cau6a r!nii mele de abandon. =ana nu a fost -nc! +indecat!, deci nu pot dec"t s! obser+ ce tr!iesc.* Acesta reflectare se poate face foarte repede 'i practic"nd1o de+ine tot mai u'or de f!cut. 8implul fapt de a reali6a c! acu6!m sau ip!m la cine+a, pl"ngem, ne lament!m, sau ne facem gri i, -nseamn! c! ne centr!m pe noi 'i ne obser+!m. Dup! c"te+a momente, -n urma acestei obser+aii, comportamentul nostru se sc3imb!, se lini'te'te. A ungem c3iar s! respir!m mai ad"nc. >aptul de a ne acorda dreptul de a a+ea r!ni 'i a 'ti c! aceastea ne fac s! suferim, ne permite s! acord!m celorlali dreptul de a a+ea 'i ei r!ni reacti+ate, ca 'i noi. 0u e deloc +orba despre negare, s! ne prefacem c! situaia nu ne deran ea6! sau s! ne control!m puternic pentru a nu fi udecai. C astfel de reacie 3r!ne'te rana 'i o agra+ea6!. Acceptarea sau obser+aia, a'a cum am descris1o mai sus, are efectul unui balsam asupra r!nii 'i contribuie treptat la +indecarea ei. Jn factor foarte important pe care trebuie s! ni11 reamintim este c! e imposibil s! acion!m, s! g"ndim sau s! +orbim -ntr1un mod care s! plac! tuturor. 8untem foarte diferii 'i e foarte important s! con'tienti6!m c! faptul de a fi a'a cum +rem noi tot timpul, poate s! nu plac! tuturor, fie c! e ce+a po6iti+ sau negati+. >aptul de a accepta c! nu putem r!spunde a'tept!rilor celorlali ne a ut! s! reali6!m c! nici ceilali nu pot r!spunde a'tept!rilor noastre. C"nd +ei obser+a c! rana ta se reacti+ea6! tot mai puin 'i mai rar 'i c! durerea pe care o simi e tot mai slab!, o dat! cu trecerea anilor, +ei 'ti c! e'ti pe cale s! te +indeci. >oarte des, mi s1au pus urm!toarele -ntreb!ri. *De c"t timp e ne+oie pentru a +indeca definiti+ r!nileB Ce se -nt"mpl! c"nd r!nile sunt +indicateB Vom a+ea un corp perfectB* 9ucre6 cu situaii legate de r!ni de cincispre6ece ani 'i -nc! nu am -nt"lnit pe nimeni care s! nu mai sufere de nicio ran!. Ii sugere6 mai degrab! s! +e6i dac! suferi mai puin 'i dac!, cu fiecare an, +iaa ta se ameliorea6!. Dac! poi r!spunde da la aceste -ntreb!ri, +ei fi pe calea cea bun!. C"nd aspir!m doar la un re6ultat final, +rem s! a+em control asupra lucrurilor. 2ste mai bine ca, de1a lungul c!l!toriei noastre pe p!m"nt s! ne fie bine, -n loc s! a ungem la cap!t pentru a ne fi bine. De altfel, de unde 'tii c!, ceea ce i se pare *a a unge la cap!t* este ceea ce ai tu ne+oie. Viaa e -ntotdeauna plin! de surpri6e frumoase 'i sunt con+ins! c!, pe m!sur! ce descoperim fore, talente 'i nout!i, alte comori de acest fel se +or crea. 2+oluia nu se opre'te niciodat!, -ntotdeauna +a e4ista loc pentru mai bine -n +iaa noastr!.

De reinut din pri"a parte a acestui capitol

2go1ul nostru ne p!c!le'te de fiecare dat! c"nd +rea s! ne fac! s! credem c! din cau6a problemei noastre fi6ice 1 boal! sau afeciune1 nu ne putem asculta propriile ne+oi. -n realitate, problema aceea e4ist! pentru a ne atrage atenia asupra unei credine pe care ego1ul nostru o -ntreine. Dificultatea fi6ic! este ca o sonerie de alarm! care a+erti6ea6! pasagerul unei ma'ini c"nd a uitat s!1'i pun! centura de siguran!. 0u alarma este problema, ea este doar elemental necesar pentru a con'tienti6a un anumit lucru. Corpul omenesc este foarte intelligent. 2ste un instrument e4traordinar, care ne permite s! de+enim con'tieni de ceea ce nu +rem s! +edem pe planul emoional 'i mental. Crice mesa din corpul fi6ic este J0 87=IQA7 D2 AZJ7C= A9 >II0I2I 0CA87=2, pentru a ne indica c! e4ist! un aspect al nostru pe care nu -l accept!m. C"nd identific!m credina care a cau6at un bloca important -n +iaa noastr!, putem s! presupunem c! aceast! credin! este -ntreinut! de c!tre membrii familiei, inclusi+ noua familie creat! prin c!s!torie. 5entru a a unge s! nu mai credem -n ce+a care ne face r!u, prima etap! este s! reali6!m c! -ntreaga nostr! familie 'i noi -n'ine am cre6ut -n acel lucru, fiind con+in'i c! astfel ne prote !m, pentru a nu fi udecai de ceilali. Imediat ce a+em oca6ia, e important s! +erific!m al!turi de membrii familiei noastre, dac! 'i ei au acea credin!. Membrii unei familii sunt atra'i unul spre altul din cau6a credinelor identice pe care le au. 0u -nseamn! c!, dac! am identificat o credin! sau o boal! fi6ic!, aceasta +a disp!rea complet. Afeciunea e4ist! pentru a ne indica gradul de acceptare pe care l1am atins. De fiecare dat! c"nd o fric! asociat! unei credine, reapare la suprafa!, singurul lucru pe care -l putem face este s! o accept!m, adic! s! ne acord!m dreptul de a a+ea acea fric! 'i s! nu ne acu6!m. C"nd corpul nostru ne +orbe'te, nu ne spune s! ne sc3imb!m comportamentul -ntr1un mod radical, +rea s! ne a ute s! descoperim ceea ce +rem s! fim 'i mai ales s! ne a ute s! ne accept!m a'a cum suntem -n acel moment, c3iar dac! -nc! nu ,este e4act ceea ce +rem s! fim. Nu pute" a&un#e s( fi"

ceea ce 're" s( fi" at)ta ti"p c)t nu ne accept(" *n ceea ce nu 're" s( fi"+ ?tim c! ne1am atins scopul atunci c"nd nu ne mai udec!m -n situaiile pe care le tr!im, -n care nu suntem ceea ce +rem s! fim 'i nu -i mai udec!m pe ceilali c! sunt astfel. 7reptat, +om de+eni ceea ce +rem s! fim 'i c3iar dac! nu suntem mereu a'a, ne +a fi oricum mai bine.

Capitolul 6

Acceptarea st(rii planetei

5rofit de ultimele capitole ale c!rii pentru a completa noiunile legate de acceptare. Ce +or de+eni oare Ana, M!rio 'i familia lorB 2 imposibil s! 'tim; 8e poate ca s!1'i fi -nsu'it lecia -ntr1un sens bun sau nu. Important este s! 'tim c! -ntotdeauana e4ist! o soluie pentru a ameliora o situaie dificil!. Dac! persona ele din carte +or re+eni la +ec3ile obiceiuri, acest lucru nu +a dura foarte mult deoarece au e4perimentat acum ce -nseamn! s! tr!iasc! -n acceptare. ?i mai ales, nu pot uita o atitudine pe care au adoptat1o de a 'i care i1a a utat. Aceasta e dorina mea cea mai mare. s!1'i reaminteasc! c"t mai repede posibil e4perienele benefice pe care le1au tr!it. 7ot mai muli oameni m! -ntreab! ce +om de+eni, ce s1a +a -nt"mpla cu noi, din cau6a st!rii actuale a planetei. 2 ade+!rat c! a+em moti+e serioase s! ne -ntrebam acest lucru. 5"n! acum am +i6itat mai bine de patru6eci de !ri, de pe cele cinci continente 'i peste tot am +!6ut acelea'i probleme ca 'i aici. -n fiecare 6i, polu!m 'i mai mult planeta, contamin"nd aerul din urul nostru, oceanele 'i apele. 24ist! tot mai multe boli, -n ciuda miliardelor c3eltuite -n cercetarea medical!. Consum!m tot mai multe medicamente, suntem saturai de produse c3imice. Ceea ce m"nc!m 'i respir!m se imprim! -n noi. 8unt tot mai multe di+oruri, rupturi, sinucideri. 5opulaia e -n continu! cre'tere, at"t de mare, -nc"t s1a pre+!6ut ca -n $%5% s! fie nou! miliarde de locuitori, ceea ce +a antrena 'i cre'terea de'eurilor. Conform staticticilor, producem -n medie Jn Ailogram de de'euri pe locuitor, -ntr1o 6i. C"nd ne g"ndim la de'eurile pe care le arunc!m 'i nu sunt bio1degradabile, ne putem -ntreba cum +a reu'i planeta noastr! s! mai respire cu toate aceste de'euri. 2 o imagine foarte trist!, nu1i a'aB 2cologi'tii persist! -n a Cere gu+ernelor s! fac! noi legi pentru protecia mediului. 2u cred c! acesta 3ot!r"re trebuie luat! de fiecare dintre noi. Qu+ernele nu sunt dec"t oglindirea ma orit!ii locuitorilor unei !ri. 5utem compara un gu+ern al unei !ri, cu corpul nostru. Dac! +om -ncepe s! ne ocup!m de fiecare parte a corpului nostru, treptat -ntreg corpul +a fi mai bine 'i se +a sc3imba. Imaginea planetei noastre, -n plan fi6ic este reflectarea a ceea ce tr!im ma oritatea dintre noi -n plan psi3ologic 'i spiritual, -n loc s! ne 3r!nim cu sentimente de dragoste, ne l!s!m in+adai de fric!, de nelini'te, de +iolen!. 0e polu!m 'i -i l!s!m pe ceilali s! ne otr!+easc! e4istena, nu doar -n plan fi6ic, ci 'i -n plan mental 'i emoional. Fiecare este sin#urul st(p)n al propriei sale 'iei -i ni"eni nu poate lua o deci,ie *n locul nostru+ 5entru a se petrece o sc3imbare pe planeta noastr!, trebuie mai -nt"i s! ne accep"m responsabilitatea, suntem in+adai -ntr1un mod at"t de subtil -nc"t ne tre6im -n fiecare diminea! -ntr1o situaie -n care trebuie s! ne responsabili6!m. Am obser+at acelea'i situaii dificile peste tot -n lume dar am +!6ut 'i c"t de multe persoane s1au decis s! acione6e 'i s!1'i sc3imbe modul de +ia!. Am fericirea de a fi -n contact permanent cu oameni ca tine, care +or s!1'i -mbun!t!easc! calitatea +ieii. 5entru a reu'i, trebuie s! accept!m c! tot ceea ce +edem -n e4terior e4ist! pentru a ne atrage atenia asupra a ceea ce tr!im -n interior. 2ste etapa cea mai important! de dep!'it. Apoi este bine s! ne -ntreb!m ce +rem cu ade+!rat -n +ia! 'i s! trecem la aciune. 5oi s! iei 3ot!r"rea de a face tot ceea ce poi pentru a1i polua mai puin lumea fi6ic!, precum s! folose'ti produse de cur!are biodegradabile, s! m!n"nci produse naturale etc. e ne+oie de r!bdare, de timp 'i de determinare pentru a ne sc3imba aceste obi'nuine, dar, dac! e'ti 3ot!r"t s!1i ameliore6i calitatea +ieii, precum 'i pe cea a planetei, +ei reu'i. Maga6inele cu produse naturale e4ist! peste tot 'i c3iar 'i supermarAeturile au tot mai multe produse biologice. 5oi s! -ncerci tot timpul s! cumperi produse naturale. 7reptat, +a de+eni un obicei. =ecent s1a demonstrat, dup! mai multe cercet!ri, c!, -n general, acestea nu sunt mai scumpe dec"t produsele c3imice. 2 doar un nou obicei de -n+!at. >aptul de a m"nca alimente de calitate superioar! presupune o cantitate mai mic! de alimente pentru organism. ?i acesta e un mod de a face economii 'i de a1i -ngri i corpul, -n acela'i timp. 2forturile pe plan fi6ic +or a+ea un re6ultat direct asupra interiorului nostru. Iar cum cele trei corpuri.

fi6ic, emoional 'i mental1 nu pot fi disociate, faptul de a sc3imba ce+a -n plan fi6ic, duce automat la o sc3imbare -n celelalte dou! planuri, f!r! ca m!car s! -i dai seama. 5olu"nd mai puin mediul fi6ic,K +ei +edea treptat c! te +ei l!sa mai puin poluat de fricile 'i de credinele celorlali. 2 important s! fim interesai de ceea ce se -nt"mpl! cu planeta noastr!, dar nu e bine s! ne descura !m. Din p!cate, e4ist! muli oameni care -'i spun. * La ce (un s po"uezi mai pu!in? &t$ta timp c$t e*ist mi"ioane de oameni care continu s po"ueze, efortu" meu nensemnat, nu mai conteaz de"oc%" Dac! g"nde'ti astfel, este p!cat, deoarece nu este ade+!rat. Cricum, de a ai c"'tigat deoarece, faptul de a polua mai puin -i +a afecta +iaa -ntr1un mod benefic, -n toate domeniile. Iar efortul a c"te+a sute de oameni 1 sau a c"te+a mii1 +a conta -n cele din urm!. 5utem compara acest lucru cu dorita cui+a de a sl!bi. Dac! acea persoan! -'i spune c! nu contea6! dac! +a pierde doar un Ailogram, c"nd crede c! trebuie s! piard! cinci6eci de Ailograme, nu +a reu'i niciodat! s!1'i ating! scopul. Dar dac! se concentrea6!, -n ritmul capacit!ilor 'i a limitelor ei, s! sl!beasc! c"te un Ailogram, treptat 'i nu se concentrea6! pe restul care a r!mas, +a a+ea 'anse s! reu'easc!. C"nd ne preocup! situaia planetei naostre, facem acest lucru pentru noi, deoarece 'tim c! ne +om -ntoarce -n alte +iei 'i atunci +om culege ceea ce sem!n!m acum. C"nd faci curat acas!, 'tii c! tu +ei beneficia de faptul de a locui -ntr1o cas! curat!, care miroase frumos 'i unde -i face pl!cere s! te -ntorci seara, dup! o 6i de lucru. 0u +ecinul se +a bucura de efortul t!u de a face ordine. 9a fel se -nt"mpl! 'i -n ca6ul planetei. >acem acest lucru pentru propriul nostru interes. Dac! consideri c! e4ist! prea mult! +iolen! pe p!m"nt, manifestat! prin r!6boaie, +iolena din filme, +iolena din ocurile +ideo pentru copii, +iolena dintre p!rini 'i copii, uitate -n interiorul t!u. -n ce moment simi aceast! +iolen!B De fiecare dat! c"nd nu -i asculi ne+oile, c"nd acione6i din teama de ce+a, c"nd te umile'ti, te acu6i, atunci -i produci o Holen!. >olose'ti +iolena -n relaiile cu ceilali, nu doar pe 5lan fi6ic, dar 'i atunci c"nd -i acu6i, c"nd ipi la ei, c"nd +rei s! -i domini 'i s! -i controle6i. 2 +orba despre +iolena psi3ologica. 9u"nd deci6ia de a aduce mai mult! pace -n +iaa ta, +ei contribui astfel la pacea planetei. -i reamintesc importana de a1i accepta limitele. 0u -nseamn! c!, dac! decidem s! tr!im -n pace, acest lucru se +a -nt"mpla imediat. 5rebuie s( *i acor,i dreptul de a fi ceea ce nu 'rei s( fii, *nainte de a reu-i s( fii ceea ce 'rei s( fii+ De fiecare dat! c"nd -i dai seama c! e'ti +iolent fa! de tine -nsui sau fa! de altcine+a, -i sugere6 s! -i acor6i timp pentru a descoperi frica ce se ascunde -n spatele acelui comportament, s! te accepi, ca fiin! uman! 'i s!1i spui c!, -ntr1o 6i, +ei tr!i tot mai des -n pace. Jn alt subiect care pare s!1i afecte6e pe oamenii din toate !rile de6+oltate este cre'terea ta4elor 'i a impo6itelor pe care le au de pl!tit. -n 6iua -n care conabilul m1a anunat c! pl!team gu+ernului #5@ din +eniturile mele anuale, inclusi+ diferitele ta4e 'i impo6ite, am a+ut un 'oc timp de c"te+a s!pt!m"ni. Mi se p!rea ce+a foarte nedrept 'i am criticat aceast! realitate. Ceea ce criticam mai mult era felul -n care gu+ernul gestionea6! toi banii pe care -i ia de la contribuabili. Depl"ngeam mai ales faptul c! se folosesc sume enorme pentru r!6boaie, peste tot -n lume. M! g"ndeam c! nu sunt singura care are de f!cut estfel de critici. 5"n! la urm!, mi1am l!sat ego1ul deoparte 'i am obser+at ce anume m! deran a at"t de mult. =!spunsul era c! 'i eu m! acu6am de faptul c! nu -mi gestione6 bine c"'tigurile, c"nd c3eltui bani pentru lucruri nu tocmai necesare. 5lec"nd de la ideea c! gu+ernul este reflectarea ma orit!ii locuitorilor unei !ri, reali6!m faptul c! trebuie s! fim responsabili, +erific"nd de ce anume acu6!m gu+ernul 2u -l acu6am e incompeten! 'i de nedreptate, pe cei care gestionea6! finanele publice, deoarece 'tiu persoane care nu -'i pl!tesc impo6itele 'i nu sunt penali6ate. -i acu6am 'i pentru faptul c! c3eltuie -ntr1un mod lipsit de inteligen!. Alii -i acu6! c! fur!, c! sunt necinstii sau escroci etc. =!m"ne s" facem e4erciiul cu oglinda, +erific"nd -n ce situaii ne acu6! ceilali e acela'i lucru 'i c"nd ne acu6!m noi -n'ine de aceste lucruri, de care -i acu6!m pe ceilali c"nd acion!m contrar credinelor noastre. -n 6iua -n care ne +om responsabili6a 'i ne +om face Lprocesul banilor*, adic! ne +om accepta limitele -n loc s! ne acu6!m imediat ce acion!m contrar a ceea ce am -n+!at, de abia atunci, gu+ernul nostru se +a sc3imba treptat. Acum 'tim c! nimic nu se poate sc3imba at"ta timp c"t nu e4ist! acceptarea a ceea ce nu +rem s! fim. Acord"ndu1ne timpul necesar pentru a -n+!a s! ne gestion!m inteligent banii, nu ne +om mai simi +ino+ai c"nd nu +om reu'i acest lucru. 8! nu uit!m c!, profesorii no'tri ne1au -n+!at c! nu este bine s! c3eltuim inutil, nu este re6onabil, deoarece nici ei nu -'i acordau dreptul de a fi uneori c3eltuitori sau neateni cu cump!r!turile lor. fie se controlau din frica de a nu se simi apoi +ino+ai, fie, c"nd se l!sau -n +oia c3eltuielilor, se acu6au 'i -'i promiteau s! nu mai fac! acest lucru. De aceea insistau at"t de mult ca noi s! reu'im, -n ceea ce le era lor at"t de greu s! fac!.nu 'tiau c! este imposibil s! de+enim ceea ce +rem s! fim, -nainte de a ne simi bine cu noi -n'ine, c"nd acion!m contrar a ceea ce +rem.

-n conclu6ie, s! accept!m faptul c!, dac! ast!6i planeta este -ntr1o stare critic!, acest lucru ne reaminte'te starea de urgen! -n care se afl! oamenii. 5laneta ne -ndeamn! s! tr!im -n funcie de ordinea natural! a lucrurilor, dup! starea natural! a +ieii, dup! legile naturii. 7rebuie s! aplic!m aceste noiuni -n toate domeniile +ieii, at"t pe plan personal, c"t 'i profesional. M! doare s! constat starea de indiferen! la care am a uns, la fel cum m! bucur -ns! s! constat marea sc3imbare care se produce pe planet!. -n toate !rile, e4ist! oameni care se responsabili6ea6!, care +or s! -mbun!t!easc! situaia 'i sunt con'tieni de r!spunderea lor pentru ceea ce se -nt"mpl!. >iecare persoan! care este con'tient! poate influena, -n medie cel puin alte 6ece persoane, c3iar dac! nu 'tie acest lucru. 2 un fenomen e4eponenial. Imaginea6!1i c! cine+a face un cadou altor 6ece persoane, iar ace'tia fac acela'i lucru. A doua oar!, 6ece persoane +or primi cadoul, apoi o mie ?i a'a mai departe. 9ucrurile pot e+olua destul de repede. Deci6ia noastr! de a accepta c! suntem cu toii responsabili de situaia actual! a planetei ne poate a uta s! readucem planeta la starea ei actual!, mult mai repede dec"t am crede acum. Drag! cititorule, s! nu uii un lucru esenial. pentru a reu'i s" tr!im astfel, trebuie mai -nt"i s! con'tienti6e6i momentele -n care nu 1reu'e'ti s! faci acest lucru. Dac! te critici, +ei repeta mereu acela'i comportament. De e4emplu. deci6i s! polue6i mai puin planeta, refolosind sacii de plastic pentru gunoi, folosind prosoape de p"n6! -n loc de cele de 3"rtie, 3"rtie reciclabil! etc. Astfel, a ui la sal+area unor copaci 'i produci mai puine de'euri. 9a un moment dat obser+i c! ai aruncat un 'er+eel de 3"rtie la gunoi. Ai uitat de deci6ia ta de a folosi prosoape din p"n6! acesta e momentul con'tienti6!rii. 8ecretul, o dat! con'tienti6at, este s! te felicii c! i1ai dat seama, c3iar dac! nu1i mai poi retrage gestul, -n loc s! te acu6i c! nu i1ai inut promisiunea. Vei +edea c!, pe 6i ce trece, +ei fi tot mai con'tient 'i +ei aciona tot mai mult -n funcie de propriile tale dorine. 0oiunea de acceptare este at"t de important! 'i de nou! pentru ma oritatea dintre noi -nc"t este mai dificil de integrat, de asimilat 'i de pus -n practic!.

Capitolul 6I

Acceptarea celorlali
Am +!6ut, prin intermediul mai multor e4emple c!, ma oritatea dintre noi a+em dificult!i -n a accepta ceea ce +or s! fie ceilali, ce +or s! fac! sau s! aib!. 2go1ul nostru este at"t de con+ins c! are dreptate, c! deine ade+!rul cu pri+ire la comportamentele ideeale pentru a fi fericit, -nc"t +rem tot timpul s! ne impunem credinele celor apropiai nou!. 2 interesant de obser+at c! -ncerc!m s!1i con+ingem pe ceilali de ceea ce noi nu reu'im s! de+enim. Vrem s! ne sc3imbam la fel de mult c"t +rem s! -i sc3imb!m pe ceilali. De aceea e important s! acord!m mai mult! atenie discuiilor 'i acu6aiilor pe care le aducem, moralei 'i culpabili6!rilor pe care le impunem, mai ales celor apropiai. Dac! -i spui c! +rei de fapt s! -l a ui pe cel!lalt s! se sc3imbe, deoarece tu -nsui ai reu'it s!1i sc3imbi comportamentul, cum +ei putea 'ti de ce anume are ne+oie cel!lalt s! tr!iasc!, s! e4perimente6eB A decide c! altcine+a are acelea'i ne+oi ca 'i noi se nume'te orgoliu. ne consider!m mai buni dec"t cel!lalt 'i -l facem s! se simt! inferior at"ta timp c"t nu +a reu'i s! fie la fel ca noi. -n acela'i timp, este un semn c! nu ne1am acceptat +ec3iul comportament. 8! lu!m e4emplul unei persoane care bea mai multe sticle de cola, pe 6i iar apoi a reu'it s! nu mai bea. 8e simea mult mai bine, la ni+el fi6ic 'i energetic. 2ra a'a de m"ndr! de ea, -nc"t +rea s! -i con+ing! pe cei apropiai s! fac! la fel. Acest comportament indic! faptul c! acea persoan! se controlea6!, c! s1ar simi +ino+at! dac! ar mai bea cola. 0u s1a acceptat -nc! -n faptul c! a bea o b!utur! foarte dulce, -nseamn! mai ales a fi dependent. De aceea -i este greu s! accepte ca ceilali s! bea -n continuare 1 lucru pe care ea 'i 11a inter6is. Cei din urul nostru ne a ut! mult s! ne cunoa'tem pe noi -n'ine. -n e4emplu de dinainte, dac! persoana -n cau6! le 5o+este'te celorlali c"t de bine se simte acum, dup! ce nu mai bea cola, f!r! s! le sugere6e s! fac! 'i ei acela'i lucru 'i f!r! s! tr!iasc! o emoie c"nd -i +ede f!c"nd -n continuare acel lucru, +a 'ti atunci c! s1a acceptat la ni+elul dependenei ei. Jn alt mi loc de a +erifica dac! s1a acceptat -ntr1ade+!r, este c! +a fi capabil!, din c"nd -n c"nd, s! bea o cola f!r! s! se simt! +ino+at!. Deci6ia ei de a nu mai a+ea acest obicei sau aceast! dependen!, +a fi ba6at! pe ceea ce are sens

pentru ea 'i nu pentru c! cine+a i1a 6is c! e4ist! ingrediente noci+e -n cola 'i este nes!n!tos s! bei a'a ce+a. Mi locul cel mai sigur de a a unge s!1i accept!m pe cei din ur, este noiunea de responsabilitate. Din e4periena mea 'tiu c! aceasta este noiunea cea mai greu de acceptat, dintre toate noiunile spirituale. C"nd predau aceast! noiune, -n atelierele mele, +!d c! -n general, participanii consider! c! este un mod foarte bun de +ia!, dar e4ist! o re6isten! at"t de mare din partea ego1ului, -nc"t -'i dau seama c! e4ist! multe dificult!i -n practica -n cotidian. Aceast! noiune spune c! nu e'ti niciodat! responsabil de consecinele deci6iilor tale, de aciunile sau de reaciile celorlali. C"nd ai integrat bine aceast! noiune, de+ine u'or de acceptat c!, oricare ar fi deci6ia celor apropiai, ace'tia +or trebui s!1'i asume consecinele. Cum putem s! integr!m aceast! noiune at"t de important!B 5rin practic!, -n fiecare 6i; 0u e4ist! un alt mi loc de a a+ea o nou! atitudine care s! fac! parte integrant! din tine. Am +!6ut, din e4emplele din carte, de c"te ori Ana 'i M!rio au a+ut dificult!i -n accepta alegerile celor dragi. Iar cau6a acestei dificult!i este faptul c!, cred c!, dac! li s1ar -nt"mpla ce+a r!u celor dragi, ei s1ar simi +ino+ai. Din momentul -n care accept! c! ceilali +or -n+!a ce+a asum"ndu1'i consecinele pentru faptele lor, +or putea s! renune 'i s!1'i dea +oie s! fie fericii, c3iar dac! ceilali nu sunt deocamdat!. >aptul de a1i l!sa pe ceilali s!1'i asume responsabilit!ile ne a ut! mult -n comunicare. Am +!6ut c! o comunicare bun! implic! o ascultare bun!. C"nd ne este team! pentru noi 1 lucru care care se -nt"mpl! atunci c"nd ne asum!m r!spunderea pentru noi 1 este imposibil s! ascult!m cu ade+!rat. Cine+a care 'tie s! asculte -l las! pe cel!lalt s! se e4prime, f!r! s! -i fac! moral! sau s!1i dea sfaturi pe care acesta nu le1a cerut. -i pune -ntreb!ri pentru a11 a uta s! g!seasc! propriile sale r!spunsuri. -l a ut! pe cel!lalt s! descopere ceea ce +rea cu ade+!rat 'i ce este preg!tit s! fac! pentru a1'i atinge obiecti+ul. 5ersoana care ascult! nu crede c! este obligat! s! fac! totul pentru ca cel care -i +orbe'te s!1'i ating! obiecti+ele, deci s!1'i asume r!spunderea pentru el. Iin"nd cont c! cel!lalt este resaponsabil pentru +iaa lui, -l +a a uta s!1'i asume consecinele pentru alegerile lui. C"nd ne consider!m responsabili pentru ceilali +rem -n sc3imb ca 'i ceilali s! fie responsabili pentru noi. Acesta e un mod ideeal de a -ntreine relaii dificile; Doar prin acceptare 'i prin practica responsabili6!rii ne putem ameliora definiti+ relaiile. Dac! -n+!!m s! comunic!m +om fi mai clari -n ceea ce pri+e'te anga amentele noastre. Multe dintre non1accept!rile celorlali pro+in din faptul c! a+em prea multe a'tept!ri, f!r! s! fi f!cut o -nelegere -n acest sens. De fiecare dat! c"nd suntem de6am!gii fa! de comportamentul cui+a, putem +erifica dac! e4ist! o -nelegere -n acest sens. Am +!6ut -n e4emplul -mp!ririi sarcinilor casnice, -ntre Ana 'i M!rio, atitudinea lui M!rio fa! de fiul lui, care a ales o alt! meserie, relaia dintre Ana 'i M!rio etc. 2ra e+ident c! niciuna dintre aceste persoane nu se anga ase sau nu promisese celuilalt s! se ocupe de frica lui. -n fond, c"nd a+em a'tept!ri fa! de cine+a, ne este fric! pentru noi -n acea situaie, iar cel!lalt nu r!spunde a'tept!rilor noastre. Iar cum ma oritatea oamenilor nici m!car nu 'tiu c! le este team! pentru ei, cum ar putea s! pretind! de la altcine+a s! se ocupe de propriile sale friciB De aceea este at"t de important s! ne descoperim fricile, pentru a reu'i s! le accept!m. C"nd tr!im o decepie, fa! de o alt! persoan!, putem deduce c! a+em a'tept!ri. Iar acel incident ne a ut! s! con'tienti6!m o fric! despre care nu 'tiam p"n! atunci. De e4emplu, o mam! care e de6am!git! deoarece nici fiul, nici fiica ei care tr!iesc acum singuri, nu o in+it! la ei acas!. 2a -i prime'te des 'i crede c! 'i ei ar trebui s! o in+ite. >aptul c! este de6am!git! implic! credina ei, c! un p!rinte bun 'i un copil bun ar trebui s! -i in+ite pe cei dragi la ei. 5entru a le do+edi dragostea 'i recuno'tina lor. Mama nu -'i acord! dreptul de a nu -i mai in+ita pe copii la ea 'i este de6am!git! atunci c"nd copiii -ndr!6nesc s! fac! ceea ce ea -'i inter6ice* s! fac!. Acest incident o a ut! pe mam! s! descopere ceea ce nu accept!, precum 'i teama pe care o simte pentru ea -ns!'i. Asum"ndu1'i responsabilitatea, -'i +a da seama c! copiii nu 'i1au luat niciodat! anga amentul de a o in+ita la ei. -n plus, +a putea s! comunice mai bine cu ei. Va putea -mp!rt!'i copiilor frica ei 'i -i +a putea -ntreba dac! sunt de acord, pentru a1i face ei pe plac, s! o in+ite, de e4emplu o dat! la trei luni, la ei acas!, p"n! c"nd ea +a putea s!1'i sc3imbe acel mod de a g"ndi. 2i -'i pot lua acel anga ament sau nu, dar oricum, lucrurile +or fi clare -ntre ei. Acesta este e4emplul cui+a care -'i acord! dreptul de a fi ceea ce nu +rea s! fie, pentru a a unge s! fie ceea ce +rea. -'i acord! dreptul de a pune la -ndoial! dragostea copiilor ei, pentru a afla dac! o iubesc, c3iar dac! nu o in+it! la ei acas!. 0imeni nu are dreptul s! fore6e pe cine+a s!1'i ia un anga ament. Anga amentele sunt necesare pentru a da o direcie unei relaii, fie c! e personal!, fie c! este profesional!. -n general, oamenii sunt obi'nuii s! aib! -nelegeri pe plan professional, dar, din nefericire, nu este sufficient. -n

cele mai multe firme, patroriii au a'tept!ri fa! de anga ai 'i ace'tia fa! de patron, de'i nu e4ist! o -nelegere prealabil!, mai ales cu pri+ire la sarcinile fiec!ruia 'i la remuneraie. >iecare dintre noi trebuie s! ne e4prim!m cererile, nu s!1i l!s!m pe ceilali s! g3iceasc!, at"t pe plan personal, c"t 'i profesional. 8! lu!m e4emplul unui cuplu, -n care partenerii se -nt"lnesc de un an. >emeia este preg!tit! s! se anga e6e -ntr1o relaie e4clusi+!, -n timp ce b!rbatul nu +rea acest lucru. Dac! ea -l amenin! c! -l +a p!r!si, deoarece el nu +rea s!1'i ia un anga ament, -nseamn! s! e4ercite un control. +rea s!11 fore6e s! se anga e6e. Cricum, nimic nu o -mpiedic! s!1'i ia ea un anga ament fa! de el. 2a 'tie ce +rea 'i el la fel. Doar c! fiecare +rea altce+a. 2ste o situaie foarte des -nt"lnit! -n cuplu, este imposibil ca cei doi parteneri s! +rea mereu acela'i lucru, -n acela'i timp. 2 mai bine s! 'tii c! cel!lalt nu +rea s! se anga e6e, dec"t s! tr!ie'ti o situaie -n care cel!lalt se anga ea6! doar pentru a a+ea lini'te, nea+"nd cu ade+!rat intenia de a1'i respecta promisiunea. 24ist! peroane care se anga ea6! cre6"nd sincer c! +or putea s!1'i in! promisiunea, dar nu s1au g"ndit destul de mult la consecinele unei astfel de promisiuni. Apoi -'i dau seama c! s1au anga at prea mult, c! acest lucru este peste limitele lor. Ce poi face c"nd cine+a -'i ia un anga ament fa! de tine, dar nu1'i poate respecta promisiuneaB 2 suficient s! folose'ti te3nica oglin6ii. Am +orbit despre acest demers de mai multe ori -n aceast! carte 'i -n alte c!ri, dar a' +rea s! recapitule6 aceast! te3nic!, pentru tine, deoarece este un instrument foarte puternic pentru a ne -mbun!t!i relaiile cu ceilali. De ce se folose'te cu+"ntul og"ind? Deoarece, conform multor -n+!!turi, din cele mai +ec3i timpuri, am aflat c! mediul din ur este reflectarea noastr!. Acest demers trebuie folosit mai ales pentru a con'tienti6a ceea ce accepi la tine 'i ceea ce nu accepi. C"nd constai un anumit comportament la cine+a, fie c! e po6iti+, fie negati+ 'i e'ti capabil doar s!11 obser+i, f!r!1s!11 udeci sau s!1i critici 'i f!r! s! fii tulburat , 'tii c! te accepi 'i pe tine c"nd ai un astfel de comportament. C"nd te deran ea6! comportamentul celuilalt, prime'ti mesa ul c! de fapt, nu comportamentul -n sine te deran ea6!, ci mai degrab! de ce anume o acu6i pe acea persoan! -n momentul -n care acionea6! astfel. C"nd tu e'ti astfel, nu te accepi, ceea ce -nseamn! c! te controle6i pentru a nu fi niciodat! astfel, negi faptul c! uneori e'ti a'a sau, dac! e'ti con'tient c! e'ti a'a, -i pori pic! sau nu te iube'ti -n acele momente. Marele a+anta -n a folosi te3nica oglin6ii, imediat ce te deran ea6!, atitudinea sau comportamentul cui+a, este c! obser+i tot ceea ce trebuie pentru ca, e+entual s! nu te mai deran e6e acel comportament 'i pentru a1i ameliora astfel relaiile. At"ta timp c"t te tulbur! ce+a 'i +rei s!11 sc3imbi pe cel!lalt, +a mai fi -ntotdeauna cine+a care +a aciona -n a'a fel -nc"t -i +a atrage atenia asupra ceea ce ai acceptat la tine -nsui. 8! re+enim la e4emplul cuplului -n care partenerul nu +rea s!1'i ia un anga ament serios. Dac! partenera lui -l acu6! c! este la' 'i indecis, ea trebuie apoi s! se -ntrebe -n ce momente sau -n ce aspecte partenerul ei ar putea s! o acu6e de acela'i lucru. -n general, oamenii spun c! sunt diferii de cei pe care -i udec!. De aceea, acest demers se nume'te og"inda+ pentru a ne reaminti c! ceea ce credem c! +edem la ceilali este ceea ce +edem c"nd ne pri+im -n oglind!. 2ste ce+a ce ne aparine nou!, nu oglin6ii. C3iar dac! +om sc3imba oglinda, ne +om sc3imba partenerul, +om +edea acela'i lucru 'i -n urm!toarea oglind!. 8oluia ideeal! este de a +erifica cu persoana pe care o udec!m -n ce momente aceasta ne udec! de acela'i lucru. 2ste posibil ca cel!lalt s! nu ne r!spund! imediat, dar, dup! c"te+a 6ile, +a g!si cu siguran! cel puin o situaie. -n e4emplul de dinainte era posibil ca b!rbatul s! -i spun! partenerei lui c! o consider! la'! c"nd e +orba s! fac! sport sau s!1'i fac! ordine -n dulap, o consider! ne3ot!r"t! c"nd trebuie s! ia o deci6ie 'i se -ntreab! tot timpul ce s! fac!. 5rin acest e4emplu, poi +edea c"t de important este s! +erifici c"nd -l acu6i pe cel!lalt, la ni+elul lui a fi pentru a folosi din plin te3nica. De ce este at"t de dificil pentru ego1ul nostru s! recunoasc! c! ceilali sunt oglinda noastr!B Deoarece ne este team! c! nu +om fi iubii dac! -ndr!6nim acest lucru. Cu c"t ne accept!m mai puin 'i facem eforturi de a nu fi ca o anumit! persoan!, cu at"t mai mult +om de+eni ca ea. Cu c"t ni se pare mai neacceptabil! o situaie, cu at"t +rem s! neg!m mai mult faptul c! suntem astfel Oca 'i -n e4emplul acelei femei. ar fi putut r!spunde c! nu este ne3ot!r"t!, ci se g"nde'teP. Jrm!toarea etap!, -n ca6ul partenerei este s! se -ntrebe care este intuiia sau moti+aia ei c"nd ea are acel comportament pe care soul ei -l consider! la' sau indecis. Va +edea foarte repede c! este la'! deoarece este dincolo de limitele ei s! fac! e4erciii fi6ice -n mod regulat 'i este indecis! deoarece -i este fric! s! nu fac! o eroare. Din momentul -n care +a afla ce se ascunde -n spatele comportamentului ei, +a -nelege ce tr!ie'te partenerul ei. pentru el, a se anga a serios -n relaie este ce+a peste limitele lui 'i -i este fric! s! nu se -n'ele. Dac! folose'ti te3nica aceasta de fiecare dat! c"nd ai o dificultate cu cine+a, +ei obine un efect magic, nu doar cu persoanele care nu -'i respect! anga amentele, ci 'i pentru orice alt! situaie relaional!.

Acest demers te a ut! s! de+ii con'tient de ceea ce mai ai de acceptat la tine. -i indic! faptul c! trebuie s! -i acor6i dreptul de a fi diferit de ceea ce ego1ul t!u consider! a fi *bine*. `iua -n care acea femeie -'i +a acorda dreptul de a fi uneori la'! 'i indecis!, nu o +a mai deran a acel comportament la ceilali -n plus, faptul de a1'i acorda dreptul de a fi ceea ce nu +rea s! fie, o +a a uta s! se -ndrepte mai mult spre ceea ce +rea. Va obser+a treptat c! -i +a fi mai u'or s! ia deci6ii 'i s! fac! ordine. Ceea ce +rea s! fie +a ocupa tot mai mult loc -n +iaa ei 'i, uneori, c"nd +a fi contrariul a ceea ce +rea s! fie, nu o +a deran a acest lucru, deoarece +a 'ti c! de acel lucru are ne+oie pentru moment. 0imeni nu poate fi doar un aspect al acelea'i atitudini, dec"t dac! se controlea6!. Un co"porta"ent este tr(it cu ade'(rat in ar"onie atunci c)nd ne acord(" dreptul de a tr(i at)t aspectul po,iti' c)t -i aspectul ne#ati' al acelui co"porta"ent+ >olosesc te3nica oglin6ii de mai bine de trei6eci de ani 'i nu am g!sit p"n! a6i nici un alt mi loc care s!1 fie la fel eficient 'i de rapid pentru a te accepta 'i, prin urmare, pentru a1i accepta pe ceilali. 2ste cel mai bun mi loc de a -mbun!t!i orice relaie. Acesta te3nic! nu trebuie folosit! dec"t pentru a te a uta -n aspectele pe care nu le accepi la tine 'i nu pentru a te fora s! de+ii imediat ceea ce +rei s! fii. A te fora -nseamn! a te controla pentru a fi perfect conform normelor ego1ului nostru iar acest lucru nu duce dec"t la o pierdere a controlului -ntr1un comportament sau altul. De e4emplu, persoana care se controlea6! pentru a nu ridica niciodat! +ocea, din team! de +iolen! a unge s! fie +iolent! -nr1un alt fel, fie prin gesturi, pri+ire, intenii etc. Cu c"t se controlea6! mai mult, cu at"t este mai mare riscul de a de6+olta o boal! +iolent! sau de a1'i pierde definiti+ controlul 'i a comite gesturi pe care apoi le +a regreta profund. Dintre persoanele din ur, toi cei pe care -i atragi spre tine sunt ni'te oglin6i. Ai ne+oie de fiecare dintre aceste persoane. Datorit! lor, con'tienti6e6i foarte repede anumite aspecte din tine pe care le accepi sau nu. Cu c"t te deran ea6! mai mult cine+a, cu at"t acea perosna! oac! un rol mai important -n +iaa ta, pentru a1i atrage atenia asupra a ceea ce trebuie s! accepi la tine -nsui. Aceast! teorie a oglin6ii se aplic! de asemenea 'i la aspectele pe care le admiri la altcine+a. Adic!, fiecare tr!s!tur! de caracter pe care o dore'ti de la altcine+a, fiecare faet! pe care cre6i c! nu o ai sunt -n realitate aspecte care fac parte din tine, dar pe care nu +rei s! le recuno'ti. 8ingurul moti+ pentru care refu6i faptul c! poi fii ca cei pe care -i admiri este teama c! nu +ei fi iubit, dac! -ndr!6ne'ti s! fii a'a. =!m"ne s! accepi acesta fric! care te -mpiedic! s!1i recuno'ti calit!ile, pentru a te a uta s! le pui -n e+iden!. De e4emplu, dac! admiri r!bdarea cumnatei tale, acest lucru arat! faptul c! nu -ndr!6ne'ti s! admii c! e'ti o persoan! r!bd!toare. C"nd +ei descoperi de ce -i e fric! dac! e'ti r!bd!toare, poate +ei 'ti de ce nu -i acor6i dreptul s! fii astfel. 5oate -i e team! c! ceilali +or profita de tine dac! e'ti prea r!bd!toareB -ntreab!1i pe cei apropiai dac! te consider! o persoan! r!bd!toare. Vei a+ea surpri6a s! descoperi c! ceilali +!d aceast! calitate la tine 'i tu e'ti singura persoan! care nu recunoa'te asta. 7reptat, te +ei simi bine, fie c! e'ti r!bd!toare, fie c! nu. Asta -nseamn! o acceptare toatl!; Ce 'ans! a+em s! tr!im -n societate. suntem -ncon urai de oglin6i peste tot.

Capitolul 6II Am +orbit de mai multe ori -n aceast! carte despre marea putere a accept!rii. 7rebuie s! 'tim s! facem diferena -ntre a accepta, a se resemna 'i a se supune. 5entru a afce acest lucru e ne+oie s! fim ateni la ceea ce simim. 8! lu!m e4emplul lui 0icole, o participant! la cursurile 'i la atelierul &scu"t-!i corpu", care mi1a po+estit c! a aflat c! c3irurgul ei a gre'it diagnosticul 'i i1a scos uterul, c"nd nu era necesar s! fac!K acest lucru. Cre6"nd c! -'i asum! responsabilitatea, 0icole 'i1a spus c! trebuie s! accepte situaia 'i c! probabil ea a atras acel incident. C"nd am -ntrebat1o cum se simea -n urma acelei accept!ri, mi1a r!spuns c! nu se simea bine 'i c! ar fi preferat s! nu se -nt"mple a'a ce+a. Din acest e4emplu reiese c! 0icole s1a resemnat de fapt, -n loc s! accepte. 2 ade+!rat c! are partea ei de r!spundere, adic! 'i1a atras o situaie de acest gen pentru a -n+!a ce+a. C"nd am -ntrebat1o ce o deran ea6! cel mai mult -n acel incident mi1a spus c! este faptul c! nu mai poate a+ea copii 1 a+ea doar un copil 'i ar fi +rut s! mai aib! m!car unul. C parte din ea +rea -nc! un copil, -n timp ce o alt! parte se teme at"t de tare -nc"t a atras un incident care o oblig! s! nu mai aib! copii. Dup! mai multe -ntreb!ri, am aflat c! de fapt soul ei nu mai +rea -nc! un copil fiindc! i se pare c! e de a uns unul, care

Dra#ostea cu 2D2 "are

presupune mult! munc! 'i responsabilitate. -nainte de a face cancer de uter, 0icole uitase intenionat s! ia pilula contracepti+!, de mai multe ori, deoarece +oia s! r!m"n! -ns!rcinat!, dar -n acela'i timp se simea foarte +ino+at!. 2ra obsedat! de dorina ei de a a+ea un copil 'i c3inuit! de frica de a nu1'i pierde soul dac! -ndr!6nea s! mai aib! un copil. Con'tienti6"nd faptul c! frica ei a atras eroarea medicului, m1a -ntrebat ce ar trebui s! fac!. s! accepte c! ea este responsabil! pentru tot sau s! accepte faptul c! 'i medicul are partea lui de responsabilitate -n acel incident. I1am 6is c! a+ea dreptate, c! am"ndoi erau implicai -n acea situaie. Iar medicul, a+ea ce+a de -n+!at din acea gre'eal! 'i nu era r!spunderea ei s! -i impun! s! con'tienti6e6e acest lucru. In sc3imb, nimic nu o -mpiedica s! depun! o pl"ngere la asociaia medicilor, pentru a cere desp!gubiri. 5oate folosi acest fapt pentru a1'i +erifica gradul de acceptare. C dat! ce +a face demersul necesar fa! de medic 'i +a renuna cu pri+ire la re6ultatele procedurii -ntreprinse 1+a 'ti c! -ntr1ade+!r a acceptat situaia. 0icole m1a sunat dup! un an pentru a1mi da o +este bun!. primise o sum! important! de bani din partea asigur!rilor medicale. Medical c3irurg -'i ceruse scu6e spun"nd c! -i pare r!u pentru eroarea comis!. 0u a mai +enit la mine, deoarece dep!'ise acest incident cu bine. -n conclu6ie, a renuna la ce+a -nseamn! a te l!sa -n m"inile uni+ersului 'tiind c! am f!cut tot ce ne1a stat -n putin!. Acest e4emplu -'i propune s! arate c! dac! accept!m o situaie, nu -nseamn! c! trebuie s! ne l!s!m manipulai, s! r!m"nem pasi+i. Deoarece 0icole a acceptat situaia 'i consecinele ei, apoi totul a continuat -n lini'te 'i calm, f!r! stress 'i fric!. 0u e4ist! niciodat! e4periene bune sau rele, e4ist! doar modalit!i bune sau rele de a le gestiona. -n capitolul precedent am +orbit despre importana noiunii de responsabilitate care este indispensabil! pentru a reu'i s! accept!m oamenii a'a cum sunt, l!s"ndu1i s!1'i asume consecinele alegerilor lor. 2ste o noiune foarte important! pentru a reu'i s! te accepi, s! te iube'ti a'a cum e'ti. Amintindu1i c! nu e'ti niciodat! responsabil de fericirea altora -i oferi ie mult! dragoste. ?i cu c"t mai mult! dragoste -i oferi ie, cu at"t mai mult! +ei primi de la ceilali. C"nd uii noiunea de reponsabilitate 'i -i faci gri i pentru cine+a, te simi obligat s! -l sal+e6i, -nc"lci spaiul +ital al celuilalt 'i al t!u. 5oi s! 'tii dac! alegi s! a ui pe cine+a din dragoste 'i nu din fric!, +erific"nd cum te simi. Dac! e'ti capabil s! a ui, s! sf!tuie'ti o persoan! care are o dificultate 'i s! te simi bine, c3iar dac! nu s1a sc3imbat nimic pentru acea persoan! deoarece nu +rea sau nu poate s" sc3imbe situaia, acest lucru indic! faptul c! oferi un a utor ade+!rat, f!r! s! ai a'tept!ri. >aci acest lucru pentru c! ai ce+a de -n+!at din acea e4perien! sau pentru c! inima ta +rea s! fac! acest lucru. Din nefericire, a'a ce+a se -nt"mpl! destul de rar. Mai degrab! +edem persoane care se cred obligate s!1i a ute pe cei care au o problem!, mai ales pe cei apropiai. C3iar dac! ace'tia nu sunt -n dificultate. ceilali sunt cei care -i percep astfel. Aceste persoane nu pot tr!i cu bucurie at"ta timp c"t cei apropiai lor nu sunt bine. 8e cred egoiste dac! se simt bine iar ceilali nu sunt fericii. C s! repet definiia egoismu"ui, a'a cum apare -n al doilea capitol. & fi egoist nseamn a rea ca ce""a"t s pun pe primu" "oc ne oi"e me"e, naintea ne oi"or "ui, este a face ce a pentru sine, n detrimenta" ce"ui"a"t, a crede c ce""a"t este respons(i" de fericirea ta, cre$nd astfe" mu"te ateptri% Este tota" opus de a te uita pe sine, pentru a te ocupa de ne oi"e ce"or"a"!i% Dificultatea de a te ocupa de propriile ne+oi este de obicei cau6a lipsei de timp de care sufer! ma oritatea oamenilor. >aci parte dintre cei care se pl"ng tot timpul c! nu au detul timp s! se ocupe de eiB Dac! da, -i sugere6 s! fii mai atent la ceea ce faci -n fiecare 6i. C ideea bun! ar fi s! note6i tot ceea ce faci 'i nu este producti+ 'i ceea ce faci 'i este producti+. Vei fi surprins s! descoperi num!rul de ore petrecut cu o ocupaie care -i place, deoarece de multe ori credem c! ne petrecem 6ilele f!c"nd di+erse lucruri din obligaie. 2 +orba despre teama de a fi egoist, de a fi centrai pe noi -n'ine, care ne -mpiedic! s! +edem c! realitatea e mult mai pl!cut! dec"t credem. 5oi de asemenea s! note6i tot ce i1au adus acti+it!ile producti+e din timpul 6ilei. >ie c! le faci pentru tine sau pentru altcine+a, +ei +edea c! -n mare parte le faci pentru tine. 8unt multe persoane care se pl"ng c! nu au destul timp pentru ele, dar sunt 'i altele care se spun c"t de mult le1ar pl!cea s nu fac nimic ntr-o zi% Dac! e'ti -n utlima categorie, ce cre6i c! -nseamn! a nu face nimic? 8! stai 'i s! contempliB Mi1am dat seama, -n timp, c! *a nu face nimic* pare ce+a foarte greu, c3iar imposibil pentru persoanele foarte acti+e din fire. -n ceea ce m! pri+e'te, fiind o astfel de persoan!, *a nu face nimic* -nseamn! *a nu face nimic producti+*. C"nd merg pe os prin natur!, nu fac nimic. In sc3imb, dac! merg ca s!1mi p!stre6 silueta, fac ce+a producti+. >aptul de a nota aceste lucruri timp de cel puin trei luni te +a a uta mult s! -i ameliore6i relaia cu timpul. Dac! obser+i c" faci multe acti+it!i care nu -i plac din obligaie, e un semn c! acione6i mai mult din team! dec"t din dragoste pentru tine. 7rebuie s!1i re+i6uie'ti anga amentele, in"nd cont mai mult de ne+oile tale. A te accepta 'i a te iubi -nseamn! a1i da dreptul de a te g"ndi -n primul r"nd la tine. Dac! tu nu te

ocupi de ne+oile tale, cine +a face acest lucruB Vei 'ti c! te accepi cu ade+!rat, -n ascultarea ne+oilor tale atunci c"nd ceilali te +or admira pentru asta, -n loc s! te acu6e c! e'ti egoist sau egocentric. Dac! te critic! sau te udec! astfel, +ei 'ti c! nu te accepi. 8pune1le c! criticile lor te a ut! s! de+ii con'tient de acceptarea pe care trebuie s! o faci. Vei +edea c! dup! aceea +ei de+eni mai atent la autocriticile tale. 5entru cei ca noi, care c!ut!m mereu o -mbun!t!ire a calit!ii +ieii noastre 'i care folosim toate mi loacele pentru a de+eni mai con'tieni, e4ist! un aspect unde pare mai greu s! aplici noiunea de dragoste ade+!rat!, acceptarea necondiionat!. 2ste +orba despre domeniul spiritual. Adeseori aud persoane care -mi spun c! nu -neleg cum anga aii de la centul &scu"t-!i corpu" 'i eu, putem fi bolna+i, -n ciuda lucrurilor pe care le 'tim 'i le pred!m. M! g"ndesc de e4emplu la Daniel aemp 1 cel care a creat -n <uebec teoria copilului 7eflon 1 'i a murit din cau6a unui cancer de colon. Ma oritatea oamenilor nu puteau accepta faptul c! el, o fiin! at"t de e+oluat!, care preda de la optspre6ece ani, a sf"r'it astfel. 2ste important s! accept!m faptul c! suntem cu toii fiine care a+eam de luat ni'te lecii de +ia!. Cum te1ai simi dac! ai afla c! +oi muri de o boal! gra+!B Care ar fi prima ta reacieB =!spunsurile la astfel de -ntreb!ri indic! gradul t!u de acceptare la faptul c! ai limite. 0e accept!m pe noi -n acela'i fel -n care -i accept!m pe ceilali. 8! fii atent. 0u -nseamn! c! dac! de+ii mai spiritual nu +ei mai fi niciodat! bolna+. 8copul de a -n+!a s! g!se'ti cau6a unei boli nu este de a controla aceast! boal!, ci de a -n+!a mai multe despre tine. Am a+ut fericirea de a petrece momente foarte frumoase cu Daniel aemp, c3iar -nainte de a muri 'i 'tiu c!, datorit! bolii, a f!cut un demers important de iertare 'i de acceptare -n +iaa lui. Iar acest lucru este important. Ceea ce a -mplinit -n +iaa aceasta -i +a fi cu siguran! util -n urm!toarea lui c!l!torie pe p!m"nt 'i cred c! 'ederea lui -n lumea sufletelor a fost mai pl!cut! astfel. Mi locul prin e4celen! de a te iubi pe tine -nsui 1 'i prin urmare 'i pe ceilali1 este s! la'i inteligena s!1i conduc! +iaa. Ce -nseamn! o persoan! inteligent!B 2ste o persoan! con'tient! de legea cau6!1efect, care e con'tient! de consecinele 'i de deci6iile ei 'i care se g"nde'te -nainte de a aciona 'i a +orbi, dac! ceea ce +rea s! fac! este inteligent pentru ea 'i pentru cei din urul ei. Jn criteriu important al inteligenei este utilitatea. ?i -ntreb"ndu1ne dac! ceea ce +rem s! a+em, s! facem, s! spunem, s! fim, este util, -n+!!m astfel s! tr!im inteligent. Iat! c"te+a e4emple de inteligen!. N A te anga a -n ce+a c3iar dac! ceilali nu +or s! fac! acest lucru, este un lucru inteligentK pentru sine, deoarece astfel +iaa noastr! cap!t! o direcie 'i nu deran ea6! nici cum deci6iile celorlali, N A face complimente 'i a +edea mai -nt"i calit!ile celorlali, -naintea defectelor, e un lucru inteligent pentru c! +om primi acela'i lucru din partea celorlali, N A1i permite s! fii fericit c3iar dac! cei apropiai nu sunt, este un lucru inteligent. Doarece a te abine nu -i face fericii 'i -n plus +a mai fi -nc! o persoan! fericit!, N A ne ocupa de problemele noastre este un lucru inteligent, pentru c! astfel ceilali ne +or l!sa s! ne tr!im +iaa. A ne ocupa de problemele celorlali ne asigur!Dc! 'i ceilali se +or ocupa de treburile noastre. N A m"nca -ntr1un mod natural este un lucru inteligent, deoarece corpul nostru are multe de c"'tigat astfel. N A m"nca atunci c"nd ne este foame este un lucru inteligent, deoarece contrariul nu ne aduce dec"t o munc! -n plus pentru corpul nostru, consum"ndu1ne astfel energia. N A1i mulumi corpului nostru c"t de des este posibil, este un lucru inteligent, deoarece, simindu1se apreciat, +a +rea mai mult s! ne a ute, s! ne spri ine. N A reduce poluarea planetei este un lucru inteligent, deoarece +om beneficia astfel de un mediu mai s!n!tos. A te odi3ni 'i a te distra -n mod frec+ent, este un lucruinteligent, deoarece astfel corpul nostru se regenerea6! 'i rec"'tig! din energie. A te ocupa s! tr!ie'ti -n abunden! este un lucru inteligent deoarece astfel le poi da 'i celorlali, -n loc s! de+ii dependent de ei. A cump!ra doar lucruri utile este un lucru inteligent. astfel a ut!m la reducerea supra1 consumului 'i a de'eurilor de pe planet!. A1i acorda dreptul de a tr!i numeroase e4periene este un lucru inteligent, deoarece acest

N N N

lucru ne permite s! de+enim con'tieni de aceea ce a+em ne+oie cu ade+!rat. A' +rea s! -nc3ei acest capitol cu referiri la importana capital! de a1i accepta pe ceilali 'i de a te accepta pentru a tr!i -n dragoste necondiionat!, r!spun6"nd la urm!toarea -ntrebare, care -mi este adresat! foarte des. "Cum putem ti, fr nici o ndoia", c ne-am acceptat cu ade rat?" Mai -nt"i, trebuie s! 'tim c! -nainte de a a unge s! fim capabili s! ne accept!m orice ar fi, trebuie s! fim con'tieni de faptul c! nu ne accept!m pe noi -n'ine. 24ist! mai multe etape de e+oluie a acestei con'tienti6!ri. 1. 8untem incon'tieni c! a+em o credin! care ne -mpiedic! s! ne fie bine. $. 0u ne acord!m dreptul s! fim astfel, deoarece nu este bine. 0e control!m pentru a nu ne simi +ino+ai sau suntem f!r! s! ne d!m seama ceea ce crede credina noastr! c! este r!u. 3. De+enim con'tieni c! suntem ceea ce nu +rem s! fim 'i nu ne iubim astfel. (. Vrem s! e4periment!m s! fim ceea ce +rem s! fim, dar ne simim +ino+ai, deoarece nu ne acord!m dreptul de a fi diferii de ceilali 5. 8untem ceea ce nu +rem s! fim, acord"ndu1ne dreptul de a fi astfel, accept"ndu1ne, deoarece 'tim c! frica de a nu fi r!nii ne1a f!cut s! acion!m astfel. A ungem s! fim ceea ce +rem s! fim, tot mai des, f!r! s! ne mai fie team!. 8! lu!m e4emplul lui M!rio. 2l credea c! nu e bine s! mini. A de+enit con'tient de faptul c! el -nsu'i e mincinos, +!6"nd c! e -ncon urat de oameni care mint 1 Ana, fiul lui 'i nora lui. Dup! o lung! reflectare 'i1a amintit c! a tr!it multe situaii -n care -l acu6a pe tat!l lui 'i pe mama lui c! sunt mincino'i. A trecut de la etapa dificil! de a recunoa'te c"t de incon'tient a fost de acest lucru, la etapa de a1'i da seama c! 'i el minte adeseori. -'i purta pic! pentru faptul c! se minea astfel. 7reptat a fost capabil s! pri+easc! teama care ap!rea -n el de fiecare dat! c"nd minea 'i a acceptat faptul de a1i fi fric! 'i de a mini pentru a1'i ascunde frica. Astfel a a uns s!1'i dea seama c! minind, -'i crea o alt! fric! 'i c! era bine s! spun! imediat ade+!rul, lucru care apoi -l lini'tea. ?tim c! ne accept!m atunci c"nd a ungem la ultima etap!. De altfel, a+em 'i aspectele po6iti+e 'i cele negati+e -ntr1o atitudine. ?tim c! este imposibil s! tr!im doar un aspect din fiecare stare de a fi. De e4emplu, este imposibil s! fii mereu r!bd!tor, rapid, -neleg!tor, energic, bine dispus, disponibil etc. -n acceptarea total! 'tim c! uneori e4ist! circumstane -n care tr!im partea negati+! c3iar dac! +rem s! tr!im partea po6iti+!. Vom tr!i acest aspect, a+"nd compasiune pentru noi, pentru limitele noastre, pentru capacit!ile noastre temporare. 7reptat a ungem s! fim tot mai mult 'i mai des ceea ce +rem s! fim. Jnele persoane m! -ntreab! cum este posibil c! -nainte tr!iau -n acceptarea a ceea ce sunt, dar c! acum nu mai reu'esc acest .lucru. De e4emplu, cunosc o persoan! care, ast!6i, nu se accept! pentru c! nu mai poate s! ia nicio deci6ie -n mod spontan. -mi spunea c! -nainte lua foarte repede deci6iile, ca 'i cum se arunca n piscin fr s erifice dac era p"in cu ap% Am -ntrebat1o dac! credea sincer c! spontaneitatea ei era ce+a bun pentru ea. "#u crezi c a sri ntr-o piscin fr ap poate fi un "ucru pericu"os?" Mi1a r!spuns c! e doar o figur! de stil, c! nu a f!cut niciodat! a'a ce+a. Dac! obser+i c! ai un comportament contrar a ceea ce -i pl!cea s! faci -n trecut, este un semn c! nu ai acceptat ceea ce f!ceai -n trecut. Ai a uns s! adopi un comportament contrar, care nu este la r"ndul lui acceptat. -n e4emplul de mai sus, aceast! persoan! se +a accepta cu ade+!rat c"nd -'i +a acorda dreptul de a fi uneori spontan!, uneori prudent!, -n funcie de circumstane. Jn alt mi loc pentru a 'ti c! am acceptat o situaie este de a +edea dac! am fi preg!tii s! o retr!im, dac! ar fi s! ne lu!m +iaa de la cap!t, pentru ceea ce ne1a -n+!at. -n conclu6ie, aminte'te1i c! tr!ie'ti pe aceast! planet! pentru tine 'i nu pentru altcine+a. 7oate persoanele pe care le -nt"lne'ti, inclusi+ cei apropiai, e4ist! -n +iaa ta pentru a a unge s! -n+ei s! te cuno'ti prin intermediul lor. 8unt ca ni'te alarme mici care -i amintesc ceea ce trebuie s! accepi la tine -nsui. De asemenea, sunt un mi loc foarte bun de a de+eni con'tient de ceea ce accepi la tine. 7oi a+em aceea'i misiune. aceea ce a con'tienti6a ce fiin! e4traordinar! suntem, de a fi con'tieni c! suntem fiecare dintre noi e4presia perfeciunii di+ine. A fi Dumne6eu nu -nseamn! a de+eni fiina perfect! pe care a in+entat1o ego1ul nostru. -nseamn! a fi pur 'i simplu. 8untem aici pentru a tr!i, -n acceptare di+erse e4periene de a fi, -n+!"nd treptat care sunt inteligente pentru noi. 7rebuie s! ne -ntoarcem pe ceasta planet! de c"te ori +a fi necesar pentru a a unge s! accept!m toate etapele fiinei, positi+e 'i negati+e, pe care le putem tr!i pe p!m"nt.

-n realitate, misiunea noastr! este foarte simpl!. Din nefericire, ne1am creat un ego at"t de puternic -nc"t ne1am complicat 'i ne1am -nt"r6iat mult misiunea. Ast!6i a+em o 'ans! foarte mare de a a+ea o desc3idere imens! astfel -nc"t putem fi con'tieni de singura noastr! raiune de a fi. 8per ca peste dou!6eci de ani s! asist!m la o sc3imbare important! pentru noi toi. 8unt fericit! s! +erific -n fiecare an aceste sc3imb!ri, aceast! e+oluie -n mai multe !ri 'i e un lucru foarte -ncura ator. Iar pe tine, pot doar s! te -ncura e6 s! continui s! +rei s!1i -mbun!t!e'ti calitatea +ieii 'i datorit! milioanelor de persoane ca tine +om a unge la aceast! pace planetar!, la care aspir!m cu toii. >iecare dintre noi poate tr!i tot mai mult -n pace interioar! 'i con'tiina colecti+! a p!cii se +a r!sp"ndi tot mai mult pe planet!.

Etape pentru a te reconcilia cu cel(lalt -i a te ierta pe tine *nsui+

7+ E%/IE 8 ACU9ARE De ce ai acu6at o alt! persoan!B Cum te1ai simit -n acea situaieB :+ RES4/NSABI I5A5E De ce anume -i este fric! pentru tineB Ce a'tept!ri a+eai -n acea situaieB Acord!1i timp pentru a accepta c! acele a'tept!ri au fost cau6a pentru ceea ce ai tr!it. ;+ REC/NCI IERE 5une1te -n pielea altcui+a obser+"nd c! a simit acela'i lucru ca 'i tine, deoarece a tr!it aceea'i fric!. Q!se'te situaiile -n care acea persoan! te1a acu6at de acela'i lucru.
(. IER5AREA DE SINE Oetapa cea mai important!P -ncearc! s! ai compasiune pentru partea din tine

care 11a acu6at pe cel!lalt 'i care a acionat ca cel!lalt din cau6a temerilor tale, cau6ate de o ran! ne+indecat!. <+ D/RINA DE A E64RI%A 5entru a +erifica dac! etapele de reconciliere 'i de iertare au fost f!cute, +erific! cum te simi 'i e4prim!1i celuilalt primele trei etape Odac! e6ii 'i -i este team! -nseamn! c! cele dou! etape nu sunt -nc! -nc3eiate. Acord!1i timp pentru a reu'i acest lucruP. 6. A $EDEA 4ERS/ANA =N CAU9 24prim!1i ceea ce ai tr!it 'i +erific! -mpreun! cu ea dac! te1 a acu6at de acela'i lucruri -n1 aceea'i situaie sau -ntr1o situaie diferit!. -ntreab1o dac! a tr!it acelea'i temeri ca 'i tine. >+ E?5URA CU UN 4RIN5E $erific( *n ce circu"stane ai tr(it acela-i lucru @senti"e fric( -i acu,aiiA *n relaia cu p(rintele de acela-i seB persoana cu care ai tr(it acelea-i e"oii+ Este indicat refac( acelea-i etape cu acel p(rinte+ @Dac( a "urit, etap se pot face sub for"( de destindere+A