COMENTARIU: I. ENUNAREA PROBLEMEI cap.

. 1:1-3 Solomon va urmri n aceast carte fiecare experienO sau domeniu de interes al omului pe pmnt, n ncercarea de a gsi mplinire si satisfacOie. n poziOia sa de mprat, Solomon avea deplina libertate de a face acest experiment si nu era limitat de motive financiare, asa cum nici puterea de a face aceste lucruri nu-i lipsea. El putea face orice i trecea prin minte, n orice domeniu. Rezultatul a fost, dup spusele sale, desertciune. Lipsa de satisfacOie si sentimentul de neputinO au fost concluziile fiecrui experiment. Aceste concluzii sunt omenesti, sunt enunOate de omul sub soare, omul deprtat de Dumnezeu. Acesta este rezultatul eforturilor omului fr Dumnezeu. S nu nOelegem gresit semnificaOia inspiraOiei atunci cnd spunem c Biblia este inspirat de Dumnezeu. InspiraOia garanteaz acurateOea cuvintelor din Scriptur, ns nu ntotdeauna si gndul care este exprimat. Trebuie s fim atenOi la contextul n care sunt spuse unele lucruri si la persoana care face afirmaOia respectiv. De asemenea, s nu pierdem n vedere circumstanOele n care face un personaj o anumit afirmaOie (de exemplu, n cazul trdrii lui Hristos de ctre Iuda, relatarea evenimentului este inspirat, dar actul n sine, al trdrii lui Iuda nu a fost inspirat de Dumnezeu, ci a fost satanic). n timp ce veOi citi aceast carte, s nu pierdeOi din vedere acest fapt: concluziile experimentelor sunt omenesti, nu reprezint adevrul lui Dumnezeu. Aici vorbeste omul sub soare, desprOit complet de Soarele neprihnirii care este Fiul lui Dumnezeu. II. REALIZAREA EXPERIMENTULUI cap. 1:4 12:12 1. Cutarea satisfacOiei n Studiul stiinOei sau al legilor naturii 1:4-11 v. 4 Pmntul este permanent; omul este trector. Continuitatea omenirii este menOinut prin nasteri. v. 5-7 Legile naturii sunt la fel de bine stabilite si de neschimbtoare ca si universul material. v. 8 Acesta este un verset care poate fi pus foarte bine pe televizoare. Omul nu poate epuiza toate lucrurile care sunt de explorat n acest univers. Cu ct afl mai multe descoper c mai are multe de aflat si de nvOat. Universul acesta este mult prea mare pentru om. v. 9-11 AfirmaOia c nu este nimic nou sub soare este contrazis vehement de cei care

inventeaz tot felul de aparate, dar acestia nu au dreptate. Se spunea c bomba atomic este ceva nou, dar atomul a existat cu mult nainte de fabricarea ei. De fapt, atomul a existat nainte de apariOia omului pe pmnt, desi omul l-a descoperit foarte trziu. Tot ce a reusit s fac omul a fost s transforme atomul ntr-un vecin foarte dificil. 2. Cutarea satisfacOiei n nOelepciune si Filozofie 1:12-18 v. 13 Experimentul Trans World Radio-Romania Itinerar Biblic SchiOa crOii Eclesiastul 3 v. 14 Toate sistemele filozofice duc ntr-o fundtur. v. 15 Filozofia si psihologia nu pot schimba natura omeneasc; nici mcar nu pot corecta vechea natur a omului. Copacul creste n direcOia n care se ndreapt tulpina. v. 18 Bucuria si satisfacOia nu cresc direct proporOional cu nOelepciunea sau cunostinOa. 3. Cutarea satisfacOiei n Plcere 2:1-11 v. 1-3 Aceasta este filozofia hedonist care nvaO c plcerea este scopul suprem al vieOii si c satisfacerea tuturor poftelor trupului este mplinirea unei obligaOii morale. Solomon ncearc s obOin satisfacOie si prin comedie ar fi fcut orice pentru a putea rde. v. 4-7 Solomon se nconjoar cu toate lucrurile care i pot aduce confort n viaO. v. 8 El are bani de cheltuial din belsug si i d pe tot felul de distracOii. v. 10 Solomon ncearc tot ce poate ncerca omul pentru a obOine plcere. v. 11 Cnd face adunarea, Solomon vede c rezultatul este zero. Omul sub soare nu gseste o satisfacOie permanent ci numai plcerile de o clip ale pcatului (Evrei 11:25). 4. Cutarea satisfacOiei n Materialism 2:12-26 (ViaOa trit numai pentru aici si acum) v. 12-16 Solomon observ c nu exist nici o diferenO esenOial si permanent ntre omul cu un coeficient de inteligenO ridicat si cel cu acest coeficient de inteligenO sczut, ntre cel instruit si cel neinstruit. Amndoi au acelasi sfrsit. v. 17-20 Dac strnge multe bogOii, le va lsa unui urmas care poate va fi nOelept, dar tot att de posibil este c va fi un nebun care i le va risipi.

v. 21-23 Nici mcar omul nOelept nu este scutit de nefericire, boal si moarte. v. 24-26 Solomon ajunge s spun c lucrul cel mai bun pe care-l poate face este s mnnce si s bea, s se concentreze la clipa de faO, la ce se ntmpl aici si acum, pentru a scoate ct mai mult de la viaO. Fr gnduri pentru ziua de mine, pentru viitor. Totusi, nici acest mod de viaO nu-l satisface. 5. Cutarea satisfacOiei n Fatalism 3:1-15 v. 1-8 Prea adesea ncearc unii s extrag un adevr crestin din aceste versete. Totusi, acesta este fatalismul pgn cel mai crud. Dac acest lucru ar fi adevrat, omul nu ar fi cu nimic mai bun dect un robot, un calculator, o masinrie la care apesi pe un buton pentru a ndeplini o funcOie. Acest mod de gndire nu las loc voinOei libere a omului si nici intervenOiei harului si ndurrii lui Dumnezeu. chiar si momentul morOii poate fi schimbat (vezi Exod 32:10 si Isaia 38) de ctre Dumnezeu, dac aceasta este voia Lui. v. 11 Dumnezeu l-a lsat pe om s-si aduc toat lumea n inima lui pentru ca s vad c nc mai exist loc. Nimic nu poate umple acest loc n absenOa lui Dumnezeu. v. 14 Desi voia lui Dumnezeu este cea care conteaz, fatalismul nu las loc ndurrii si harului lui Dumnezeu. Dumnezeu rspunde la rugciuni. 6. Cutarea plcerii n Egoism 3:164:16 (Dragostea excesiv de sine. Interesul exclusiv pentru propria persoan este singurul scop al vieOii.) v. 16 ToOi oamenii sunt ri si nelegiuiOi. Nu poOi avea ncredere n nimeni. Acesta este un punct de vedere cinic asupra rasei umane, dar este ct se poate de adevrat. v. 18, 19 Acest punct de vedere nu accept concluziile optimistului. EvoluOionismul spune c omul a fost un animal. Egoismul spune c omul este un animal. Aceast concepOie l determin pe orice individ s-i dispreOuiasc pe alOii. Este teoria care a dus la apariOia sistemului castelor n India si cel al claselor sociale n restul lumii. v. 20 El vorbeste aici numai despre trup. Chiar si Martorii lui Iehova cred c sufletul doarme, nu se ntoarce n Orn. v. 21 Omul este diferit de animale.

v. 22 Singurul lucru demn de luat n seam este ca omul s se identifice cu lucrrile sale. Aceasta este versiunea strveche a filozofiei hippy. Capitolul 4 v. 1 Egoistul se rzvrteste mpotriva autoritOii, asupra sistemului statal. v. 6 Acest om vrea s fac numai ce vrea el, s-si vad el de treaba lui. v. 9-11 Acesta este singurul motiv pentru a face echip cu altcineva. v. 16 Aceast filozofie duce la o existenO fr sens si fr rost. 7. Cutarea satisfacOiei n Religie 5:1-8 Religia a fcut mai mult ru oamenilor dect orice alt lucru. GndiOi-v ce s-a ntmplat cu religiile pgne din trecut si ce efect au avut acestea asupra oamenilor (n India, China, n lumea musulman). De analizat sunt si lumea romano-catolic si protestantismul liberal. Foarte mulOi oameni au acceptat s mearg la biseric dup cel de-al doilea rzboi mondial, dar au rmas departe de Dumnezeu si de stabilirea unei relaOii personale cu Isus Hristos. v. 1 ndemnul lui Solomon ar fi s fii religios, dar s te implici ct mai puOin. v. 2 Nu lua decizii sub presiunea emoOiilor, a sentimentelor. PoOi s plngi la filme, dar nu si la biseric. Nu semna nici un angajament, nu accepta nici o nsrcinare. Asta spune Solomon aici. v. 4-6 Dumnezeu are foarte multe de spus despre importanOa jurmintelor, a promisiunilor fcute naintea Sa. v. 7 Visele si cuvintele nu pot nlocui o relaOie personal cu Dumnezeu. v. 8 Crestinul ar trebui s fie implicat ntr-un program de ajutorare a celor sraci. 8. Cutarea satisfacOiei n acumularea de BogOii 5:9-6:12 v. 10 A fi bogat nu este un lucru ru n sine. Dragostea de bani este rdcina tuturor relelor (1 Tim. 6:10). A strnge avere de dragul de a avea ct mai mult este un lucru gresit. Avarul crede c banii sunt fcuOi sub form de bancnote subOiri pentru a putea fi strnsi n teancuri; risipitorul crede c sunt sub form de monede rotunde pentru a fi rostogoliOi usor, adic pentru a fi cheltuiOi ct mai repede. v. 12 Cel srac este adesea mai fericit dect cel bogat. Capitolul 6

v. 1-12 Omul bogat mnnc tot trei mese pe zi, doarme ntr-un singur pat o dat, iar viaOa lui tot nu e mai lung dect a sracului. ViaOa omului bogat este doar o umbr. Iov, care a fost un om bogat, a spus c a venit pe pmnt fr s aduc nimic cu el si va prsi aceast viaO fr s ia nimic cu el. Este o desertciune s-Oi dedici viaOa acumulrii unor lucruri care nu-Oi vor aduce fericire aici si nu au nici o valoare n vesnicie. 9. Cutarea plcerii n Moralitate viaOa bun 7:1-12:12

Omul bun si moral, dup standardul su, alege calea de mijloc, un mod de via usor si confortabil, cldicel, nici prea-prea, nici foarte-foarte. v. 1 O reputaie bun si un discurs frumos la nmormntare ar fi lucrurile cele mai bune pe care si le-ar putea dori cineva. v. 2 De la felul n care se folosesc tacmurile la mas pn la serviciul funerar, totul se fa ce ntrun mod foarte demn si respectabil. v. 3 S rzi tot timpul, pn cnd pornesti pe drumul spre cimitir. v. 4 Omul trieste n prezena morii. v. 5-29 Ia-o usor; mergi ncet; nu adopta poziii extreme; evit s treci la dreapta sau la stnga drumului, mergi doar pe mijloc; nu face compromisuri; nu te lupta, mai degrab schimb aliatul. Capitolul 8 Nici cald, nici rece: cldicel. Solomon observ faptul c nu pare s fie o deosebire prea mare ntre cel nelegiuit si cel drept (v. 14, 15). v. 2-5 Respectai legea. Ferii-v de ncurcturi. Nu v implicai n nimic. v. 8 Oamenii sunt egali n faa morii. Chiar dac nu sunt nscui egali, n faa morii sunt egali. v. 9 Fii ateni la acest sub soare. Aceast concepie omeneasc este exact opusul concepiei lui Dumnezeu. v. 11 Nu putei scpa de consecine. Oamenii se nsal singuri dac cred c pot pctui linistii pentru c Dumnezeu nu judec imediat. Capitolul 9 Concluziile gresite ale omului si pseudo-filozofia sa datorat ignoranei, prejudecilor si premiselor false. Expresia Sub soare apare de 4 ori n acest capitol. v. 1, 2 Toi vor ajunge la acelasi sfrsit. Aceasta duce n mod fals la ideea nsusit de unii conform creia toi oamenii vor fi mntuii pn la urm.
Trans World Radio-Romania Itinerar Biblic Schia crii Eclesiastul 5

v. 3 Moartea este un factor egalizator: toi oamenii sunt egali n faa morii. v. 4 Ct trieste, omul are speran. v. 5 Contrar opiniei unora, aici nu este vorba de somnul sufletului. Solomon se refer la trup aici. Vezi si versetul 10. v. 9 Si au trit fericii pn la adnci btrnei. v. 10 Aceasta este o referire clar la trup. Orice gseste mna ta s fac f acel lucru acum, pentru c nu va mai putea fi dus la ndeplinire din mormnt. Mna aparine trupului, nu sufletului. Trupul este pus s doarm n mormnt; trupul este cel nviat (vezi 1 Tes. 4:13 -18). Duhul sau sufletul merge la Dumnezeu (vezi 12:7). v. 11, 12 Viaa este o chestiune de noroc sau sans. Capitolul 10 Nedreptatea ce poate fi observat n via sugereaz adoptarea unui mod de via moderat. v. 1 O noapte n oras poate nsemna o via ntreag n ntunericul bolii sau chiar moarte. O mam dedic 21 de ani educrii fiului su nvndu-l s fie nelept si vine o fat si face din el

un nebun n numai 5 minute. v. 7 Dac muncesti din greu, economisesti bani si nvei pn noaptea trziu nu nseamn neaprat c vei deveni un om de succes. Nebunul de lng tine poate mosteni o sum impresionant de bani, fr nici un effort. v. 8, 9 Nu ncercai s v rzbunai. v. 11 Vezi Romani 3:13, 14. v. 20 Nu stii niciodat cine-i aude spusele. Capitolul 11 Acesta este drumul cel mai bun de urmat pentru omul moral. v. 1 Nu te teme s faci binele, desi rsplata poate veni mult mai trzi u. v. 3 Putem sti cnd plou, asa c ar fi bine s lum o umbrel la noi. Este greu s mui un copac dup ce a fost retezat si a czut de-a curmezisul drumului. Este ntotdeauna mult mai bine s ai o nelegere clar a lucrurilor nainte de a ncepe s lucrezi la ceva. v. 6 Fii gata s-i asumi riscul, dac stii ce faci. v. 9 Tinereea este vremea oportunitilor, a bucuriei, a deciziei. Tinerii vin la Hristos mult mai usor dect cei btrni. La tineree este momentul s decizi s-L primesti pe Isus Hristos n inima ta. Capitolul 12 O imagine poetic a vrstei a treia, dar nu este una foarte frumoas si ncurajatoare. v. 1 Aceasta este o chemare pentru tineri s ia n considerare cuvintele lui Hristos. La btrnee s-ar putea s fie prea trziu. Poemul vrstei senectuii (v. 2-7) v. 2 Slbirea vederii ne poate face s credem c soarele, luna si stelele sunt mai palide. Timpul zboar si experienele triste urmeaz una dup alta; norii se ntorc dup ploaie. v. 3 Paznicii casei ncep s tremure minile, picioarele, glasul. Cele tari sunt picioarele care nu mai au puterea de a susine trupul. Cei ce macin sunt dinii. Cei ce se uit pe ferestre sunt ochii. v. 4 Auzul celor btrni slbeste, de asemenea si vocea are de suferit. Dac n tineree era nevoie de un ceas destepttor pentru a te trezi din somn, la btrnee pn si ciripitul unei psri i poate ntrerupe somnul. Omul btrn nu mai poate cnta la fel de bine ca atunci cnd era tnr, nu mai poate duce melodia corect pn la capt. v. 5 La btrnee, oamenii se tem de lucruri care altdat nu aveau nici un efect asupra lor. Lucruri pe care le fceau cu usurin si plcere n tineree acum devin mpovrtoare. Prul albeste (dac nu cade de tot). Pofta de dragoste dispare. Vine moartea. v. 6 Funia de argint este mduva spinrii. Vasul de aur este creierul, gleata de la izvor reprezint plmnii si roata de la fntn este inima. v. 7 Trupul este adormit, dar duhul sau sufletul se nal la Dumnezeul care l-a fcut. v. 12 Scrisul si studiatul nu sunt un scop n sine.
III. REZULTATUL EXPERIMENTULUI 12:13, 14 (nvaO-ne s ne numrm bine zilele, ca s cptm o inim nOeleapt (Ps. 90:12) v. 13 Teama de Dumnezeu este si mesajul crOii Proverbe. n lumina experimentului fcut sub soare, lucrul cel mai nOelept este temerea de Dumnezeu, care implic reverenO, nchinare si ascultare de El. Si pzeste poruncile Lui nseamn s mplinesti condiOiile lui Dumnezeu pentru mntuire care sunt aceleasi n orice vreme ntemeiate pe credinOa n Dumnezeu. Pentru Cain a nsemnat

aducerea unui miel ca jertf. Pentru Avraam a nsemnat s cread n fgduinOele lui Dumnezeu. Pentru poporul lui Israel a nsemnat apropierea de Dumnezeu prin jertfele din cort si din templu. Pentru noi, este: Crede n Domnul Isus Hristos si vei fi mntuit (Fapte 16:31). v. 14 Dumnezeu i va judeca pe toOi oamenii pentru c toOi oamenii sunt pctosi vinovaOi naintea Lui. Hristos a murit pentru ca noi s putem fi iertaOi. Pcatele noastre sunt fie asupra lui Hristos, prin credinOa noastr n El, fie asupra noastr, ceea ce nseamn c nfruntm judecata dinaintea scaunului de judecat mare si alb al lui Dumnezeu.