Sunteți pe pagina 1din 0

Dimitrie

ISTORIA IEROGLIFIC{
*
CANTEMIR
APRECIERI
Cel ]nt`i istoric a fost Cantemir, un cap genial, c[ruia niciodat[ nu i-a
lipsit puterea de a str[bate prin problemele cele ]ntunecoase ale trecutului.
}n Etymologicum Magnum Romaniae, tom IV, B., 1898, p. VIII.
}n privirea literar[, dac[ nu =i ]n cea politic[, Dimitrie Cantemir va tr[i
c`t ]ns[=i limba.
Bogdan PETRICEICU-HASDEU, D. Cantemir, Descrierea Moldovei, Bu-
cure=ti, 1965, p. 318.
Adev[rata =i cea mai nobil[ curiozitate este aceea care se une=te cu o
cald[ iubire pentru scopul cercet[rilor ]ntreprinse. A=a a fost setea de =tiin\[,
rev[rsat[ asupra at`tor t[r`muri, a lui Dimitrie Cantemir, cel care a murit la
cincizeci de ani cu aceea=i ochi lacomi de a p[trunde tot ceea ce se g[sea ]n
raza lor de privire =i gata de a pune ]n c[r\i noi toate alte g`nduri.
El a fost ]n aceast[ nesf`r=it[ tinere\e a lui, desigur, un entuziast ]n cel
mai curat ]n\eles al cuv`ntului.
Nu i-a pl[cut numai de ce v[desc =i descop[r c[r\ile, ]n multe limbi, pe
care le-a r[scolit cu degetele ner[bd[toare ale frumoasei m`ini de st[p`nire.
Ci asupra fiin\ei omene=ti ]nse=i s-a ]ntins aceast[ patim[ nebiruit[, de care
s-a zbuciumat din anii celor dint`i ]ncerc[ri p`n[ ]n clipa c`nd moartea sin-
gur[ l-a ]mpiedicat de a merge mai departe.
N-are deloc aerul unui savant ve=tejit din pragul ]nsu=i al vie\ii publice
acel frumos t`n[r cu profil curat, cu buzele sub\iri umbrite de o fin[ mus-
ta\[, cu nasul sau, mai cur`nd, peruca de mod[ apusean[ cu buclele curg`nd
pe umeri, pe care-l ]nf[\i=eaz[ portretul lui, de un necunoscut pictor apu-
sean. Juc[ria cu prefacerea ]n dobitoace =i p[s[ri ale fabulei a cunoscu\ilor,
prieteni =i du=mani, din jurul s[u, din Istoria ieroglific[ arat[ c[-i pl[cea pe
376 Dimitrie Cantemir
vremea aceea a b[snui asupra istoriei, ]n care era ]nsu=i at`t de intim ames-
tecat, a vremii sale.
Cronicile vremii =i un grec ocrotit la curtea domnilor Moldovei ne arat[
pe un om care v[dit cauta s[-=i c`=tige prietenii bune pentru un scop mare,
pentru una din acele ]ncerc[ri ce hot[r[sc asupra vie\ii =i asupra unei \[ri
]ntregi. Ca un fiu pentru cei b[tr`ni, ca un frate pentru cei de-o seam[ cu
d`nsul, ca un p[rinte pentru cei tineri. Iubirea lui se ]ndreapt[ mai ales c[tre
acest tineret, care el ]nsu=i, =i de mult, alerg`nd sub toate steagurile cre=tine,
se lupt[, se cere la lucruri noi =i r`vne=te necontenit la ispr[vi extraordinare,
la mari vitejii, la lovituri de aventur[.
Nicolae IORGA, Sfaturi pe ]ntuneric. Conferin\e la radio, Editura Militar[,
Bucure=ti, 1976, p. 73-76.
Pentru a ]n\elege Istoria ieroglific[ , ]ntrebarea principal[ este motivul pen-
tru care a alc[tuit Dimitrie Cantemir aceast[ scriere =i c[rui scop era h[r[zit[.
}n aceast[ carte care arunc[ un v[l poetic =i filozofic asupra realit[\ii ur`te
=i triste, autorul a scris ]n ascuns ceea ce nu putea striga ]n gura mare, a
notat pentru posteritate ceea ce nu putea spune pentru vremea lui, cel pu\in,
pentru cei mai mul\i din vremea lui. Istoria ieroglific[ este o oper[ semnifica-
tiv[, se cite=te greu, dar cu folos pentru ]n\elegerea vremilor, a g`ndirii auto-
rului =i a gradului la care ajunseser[ literatura =i g`ndirea rom`neasc[.
Autorul a adoptat aceast[ form[ literar[ pentru scrierea lui, deoarece
dezv[luia secrete politice =i personale, fapte care ar fi putut fi primejdioase
pentru autor dac[ le-ar fi dat ]n vileag ]n chip public. Mai ales c[ aceste fapte
ating onoarea unor familii boiere=ti =i domne=ti.
Este evident c[ Istoria ieroglific[ a fost o istorie secret[ , citit[ sub manta,
destinat[ unor oameni de ]ncredere =i posterit[\ii. Se poate ca unele copii
s[ fi circulat f[r[ cheie, l[s`nd pe cititor s[ b[nuiasc[ numai.
}n literatura bizantin[ exist[ un caz celebru de asemenea scriere istoric[
secret[. Procopios din Cesarea, dup[ ce scrisese istoria oficial[ a lui Iustini-
an, a scris =i Istoria secret[ , d`nd pe fa\[ scandalurile =i imoralitatea care se
ascundea sub str[lucirea de suprafa\[ a acelei domnii. Este sigur c[ Dimitrie
Cantemir a cunoscut operele lui Procopios, pe care-l folose=te ]n Hronicul
vechimii a romano-moldo-vlahilor. Pe de alt[ parte, se =tie c[ ]n Apus, ]n seco-
lul al XVII-lea pamfletul politic ajunsese la forme literare superioare. Dimi-
377 Istoria ieroglific[ . Vol. II
trie Cantemir l-a combinat cu o imagina\ie aproape oriental[ de basme,
cre`nd un gen literar cu totul inedit.
P. P. PANAITESCU, Dimitrie Cantemir. Via\a =i opera, Editura Academiei
Rom`ne, Bucure=ti, 1958, p. 75-90.
Opera literar[ viabil[ a lui Dimitrie Cantemir este Istoria ieroglific[ ,
adev[rat Roman de Renard rom`nesc, ]ns[ cu scopuri polemice. Metoda de
a travesti observa\ia asupra oamenilor ]n figura\ie zoologic[ e de o tradi\ie
str[veche =i durabil[ =i l[s`nd la o parte genul fabulistic, ilustrat de Firen-
zuola, de La Fontaine, ]n 1802, abatele Casti relua, aproape cantemirian,
tema ]n Gli animali parlanti. Fraza scriitorului s-a limpezit acum =i dac[ mai
p[streaz[ sintaxa ampoloas[ latin[, caden\a de imperfecte ]n care inten\ia
rimei persiflatoare e adesea v[dit[, inven\ia verbal[ extraordinar[, portre-
tistica groteasc[ dau istoriei o savoare rar[. Scolasticismul din Divan este
aici cultivat cu con=tiin\[ ]n scopuri caricaturale, dup[ procedeul lui Voltaire.
Pe Eliodor, scriitorul l-a urmat ]n punerea ]nceputului la mijloc =i a mijlocu-
lui la ]nceput. To\i cei care au r[sfoit Istoria ieroglific[ s-au interesat numai
de substratul istoric, lu`nd ]n serios ca document fiece punct. Totu=i chiar
f[r[ cifru, =i oricine vede c[, f[r[ a dest[inui mult peste ceea ce =tie, roman-
cierul s-a compl[cut ]n fic\iune.
* * *
Cantemir are talent, evident ]n muzica frazei, ]n ideea de a percepe con-
cret figurile simbolice ale constela\iilor. Cronicarii au farmec lingvistic =i dar
de povestire, Cantemir e scriitor, creator, aduc`nd idei =i combina\ii. Figura
lui, umbrit[ p`n[ azi, e a unui om superior. Voievod luminat, ambi\ios =i
blazat, om de lume =i ascet de bibliotec[, intrigant =i solitar, m`nuitor de
oameni =i mizantrop, iubitor de Moldova lui dup[ care t`nje=te =i aventuri-
er, c`nt[re\ ]n tambur[, \arigr[dean, academician berlinez, prin\ rus, croni-
car rom`n, cunosc[tor a tuturor pl[cerilor pe care le poate da lumea, Dimi-
trie Cantemir este Lorenzo de Medici al nostru.
G. C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent,
Funda\ia Regal[ pentru Literatur[ =i Art[, Bucure=ti, 1941, p. 44, 47.
Dac[ nu s-ar cere s[ caracterizez prin anticipa\ie =i ]n chip fabulos figu-
ra lui Dimitrie Cantemir, nu a= alege ca simbol nici ]ngerul din alte t[r`muri,
378 Dimitrie Cantemir
nici leul, nici vulturul din lumea noastr[, ci o fiin\[ pe jum[tate real[, pe
jum[tate de poveste =i legend[: unicornul. Simbolul ar fi desigur cel mai po-
trivit s[ lege la un loc contururile p[m`nte=ti =i cele nep[m`nte=ti ale
apari\iei ce ne preocup[. Interesant e c[ ]n Istoria ieroglific[ , oper[ ]n care
Cantemir poveste=te ]n form[ alegoric[ ]nt`mpl[rile printre care via\a p`n[
la o anume v`rst[, cu at`tea fund[turi =i ie=iri, l-a amestecat sau l-a ]ncur-
cat, boierii moldoveni =i munteni figureaz[ sub numiri, unii de dobitoace,
al\ii de p[s[ri, =i iar[=i al\ii sub numiri de corcituri mitologice. Ni se vorbe=te
aici despre corb =i vidr[, despre stru\oc[mil[, leopard =i elefant. Sub aceste
numiri se ascund personaje istorice precum Constantin Br`ncoveanu, cu-
tare Duca, cutare Racovi\[ }n fabulos deghizata Istorie ieroglific[ , Dimit-
rie Cantemir ]nsu=i ]=i joac[ rolul sub ]nf[\i=area Inorogului, numele slav,
adoptat de cronicarii no=tri, al Unicornului. Inorogul, animal cu copite
nedespicate, av`nd un fantastic corn lung, ce izbucne=te drept ]nainte din
mijlocul frun\ii, reprezint[ una din pl[smuirile cele mai sugestive ale
imagina\iei mitologice. Inorogul, animal de o s[lb[ticie de nedomesticit, dar
sublimat totodat[, unealt[ a miraculosului adesea, era ]n literatura medi-
eval[ un simbol al castit[\ii, =i prin deriva\ie apoi =i un animal al puterii spir-
ituale.
Via\a lui D. Cantemir e o via\[ la r[scruce de vremuri =i rezum[, prin
profilul ei abrupt, prin peripe\iile ce o ]nal\[ =i o sf`=ie, un ansamblu de situa\ii
dintre cele mai dramatice ale istoriei noastre.
Lucian BLAGA, Izvoare, Editura Minerva, Bucure=ti, p. 141-147.
Istoria ieroglific[ poate fi asemuit[ unui roman social prin toat[ acea sub-
structur[, pe care se ]ntemeiaz[ fabula\ia =i care nu e alta dec`t ]ns[=i via\a
principatelor, moldovenesc =i muntenesc, ]n decurs de =aptesprezece ani, ]ntre
1688 =i 1705 cu alte cuvinte ]ntre ]nceputul domniei lui Br`ncoveanu =i
cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, Elefantul sau Filul pe iero-
glifice=te, =i pe care mezinul nu-l cru\[ defel de s[ge\i din cele mai bune ,
via\a politic[ ]n primul r`nd, ale c[rei i\e r[sucite =i ]ncurcate de continue
rivalit[\i pentru domnie sunt trase cu brutalitate de la Poart[, din Cetatea
Epithimii sau a Poftei, cum ]i spune Cantemir ]n romanul s[u
+i toat[ aceast[ desf[=urare de ]nt`mpl[ri, toat[ aceast[ ]ncruci=are de
drumuri, tot acest r[zboi al r`vnelor =i dezam[girilor, toat[ aceast[ g`lceav[
a patimilor, tot acest machiavelism de Fanar, se desf[=oar[ ]ntr-un ritm at`t
de viu =i de sus\inut, ]nc`t impresia c[ deschizi, ]n m`n[ cu singurul fir ari-
379 Istoria ieroglific[ . Vol. II
adnic al sc[rilor t`lcuitoare, ]n labirintul geometric al unui pasionant roman
de aventuri, st[ruie tot timpul. Negre=it: roman social, memorii =i roman de
aventuri Istoria ieroglific[ este toate acestea la un loc, cu precizarea numai
c[ ]n modul care toate acestea se realizeaz[ e unul perpetuu alegoric, c[
drumul nu e din cele mai lesnicioase =i c[ multe din p[r\ile str[juite ale aces-
tui castel din basme pot =i trebuie s[ fie for\ate, f[r[ ca dup[ canaturile dense
=i enigmatice s[ p`ndeasc[ amenin\[tori ochi de balauri. +i cu aceasta ne
]ntoarcem la arta literar[ a lui Dimitrie Cantemir, la expresia romanului s[u,
la timbrul s[u particular, la stilul socotit obscur c`nd nu =i greoi, la toate acele
note specifice ce \in de ]ns[=i natura Istoriei ieroglifice.
}n ce m[sur[ ]ns[ toat[ aceast[ construc\ie, inaccesibil[ la prima vede-
re, este, totu=i, ]n ciuda ornamenta\iei prea ]nc[rcate, mai pu\in opera unui
alexandrinism steril =i, dimpotriv[, rodul viabil al unui artist hr[nit nu nu-
mai la izvoarele celor mai iscusi\i dasc[li ritorice=ti, dar =i la acelea autentic
populare, nimic n-ar putea-o mai bine ar[ta dec`t un popas la c`teva din
paginile acestei complexe fic\iuni.
PERPESSICIUS, Men\iuni de istoriografie literar[ =i folclor, 1948-1956, ES-
PLA, Bucure=ti, 1957, p. 286-304.
Desigur, cronicarii moldoveni Grigore Ureche =i Miron Costin, sau urma=ul
s[u de o genera\ie cu d`nsul, Ioan Neculce, au scris mai limpede ca el =i s-
au f[cut mai accesibili, lectura lor necer`nd din partea cititorului mijlociu
un efort oarecare. Ca Dimitrie Cantemir, cei doi sus-numi\i ]nainta=i au bene-
ficiat de aproximativ aceea=i =coal[ latineasc[, dar nici ei, nici Neculce nu
=i-au ]mpletit ]nv[\[turile acesteia cu lecturile baroce ale stilisticii Orientu-
lui Apropiat, care =i-a pus pecetea pe fraza =i pe imagina\ia mai ]nv[\atului
lor emul. De ce am ascunde-o. Dac[ socotim Istoria ieroglific[ , f[r[ exage-
rare, capodopera scriitorului, ]n plenitudinea talentului s[u la data compu-
nerii ei, trebuie s[ recunoa=tem ]ns[ c[ aceast[ oper[ capital[, monument
al imagina\iei =i al expresiei poetice, a primit altoiul unei culturi r[s[ritene,
turco-arabo-persane =i c[ peste arborele ]nfipt ]n huma generoas[ a |[rii
Moldovei a crescut, ]nf[=ur`ndu-l din toate p[r\ile, vi\a de vie s[lbatic[ a
c[rei s[m`n\[ a fost adus[ de v`nturile meleagurilor ]ndep[rtate. Fraza ]ns[=i
cu rime interioare, cu verbele la acela=i timp, caden\ate monoton, ]ntr-o ar-
borescen\[ totu=i impresionant[, este str[in[ de geniul limbii noastre, dar
lexicul =i sucul acestuia st[ruie cu vitalitate, p[str`ndu-i farmecul.
+erban CIOCULESCU, Itinerar critic, vol. II, Editura Eminescu, Bucure=ti
1976, p. 81-87.
380 Dimitrie Cantemir
Istoria ieroglific[ ne ]nf[\i=eaz[ efortul unui mare scriitor, care este =i un
mare ]nv[\at, de a da limbii rom`ne o form[ literar[.
Prin cultura lui poliglot[ =i cunoa=terea aprofundat[ a limbii rom`ne vor-
bite, Dimitrie Cantemir a fost pus ]n situa\ia de a cunoa=te =i a m`nui expre-
sii =i cuvinte rare. Dar Cantemir nu este numai un me=ter al cuv`ntului. }n
munca sa de scriitor, el a f[cut apel la literaturile occidentale =i orientale, pe
care le cuno=tea deopotriv[.
Istoria ieroglific[ trebuie deci considerat[ ca o ]ncercare f[cut[ de un om
de talent de a crea o limb[ literar[ rom`neasc[ cu un moment mai devreme.
A trebuit s[ treac[ mai bine de un veac pentru ca, ]n ]mprejur[ri favorabile,
s[ se iveasc[ o pleiad[ de scriitori care, independent de Cantemir, vor relua
munca sa =i vor reu=i ]n aceast[ ]ntreprindere. Opera lui Dimitrie Cantemir,
cunoscut[ prea t`rziu pentru a fi contribuit ]n mod util la formarea limbii
noastre literare, apare, ]n izolarea ei, ca un monument de pre\ al culturii
rom`ne=ti din secolul al XVIII-lea.
Al. ROSETTI, Buletin =tiin\ific, Sec\iunea de =tiin\a limbii, literatur[ =i art[,
tom I, nr. 1-2, 1951, p. 15-23.
Sim\i, parcurg`nd scrierile sale care dep[=esc ]n num[r =i varietate
orice alt[ oper[ anterioar[ a vreunui creator rom`n succesiunea anotim-
purilor vie\ii, de la contemplarea lacom[ a lumii, cu orgia de imagini ]n cu-
lori pe care o proiecteaz[ ]n oper[, la experien\a oamenilor =i a vie\ii, n[sc`nd
satira =i melancolia, apoi ]mplinirea ]n edificii monumentale de vast[ exploa-
tare documentar[, de profund[ g`ndire =i de incisiv[ ironie.
Istoria ieroglific[ este o poem[ eroi-comic[ ]n proz[, inspirat[ din adev[rul
societ[\ii contemporane, un roman cu t`lc, menit a fi gustat de contemporani
]n felul s[ zicem al Bietului Ioanide, dar pe care ast[zi ]l citim pentru
pura literatur[ dintr-]nsul, deta=a\i de modeleleposibile sau inventate. Scriin-
du-l, Cantemir, care avea geniul satiric al lui Budai-Deleanu, a dat curs voca\iei
sale scriitorice=ti. Opera este f[r[ ]ndoial[ =i un catarsis al am[r[ciunilor =i al
veninului acumulat de omul politic contrariat ]n aspira\iile sale, dar adev[rata
valoare st[ ]n faptul c[ autorul uit[ de caracterul critic al personajelor, ani-
male, p[s[ri =i pe=ti, l[s`ndu-se furat de lumea fabuloas[ c[reia i-a dat na=tere.
George IVA+CU. }n Istoria literaturii rom`ne, Vol. I, Editura +tiin\ific[,
Bucure=ti, 1969, p. 243-249.
381 Istoria ieroglific[ . Vol. II
Istoria ieroglific[ , scris[ la Constantinopol ]n 1705, este opera literar[ cea
mai ]nsemnat[ a lui D. Cantemir, roman alegoric cu personaje din lumea
animal[ ca Le roman de Renard, =i pamflet politic asemenea Istoriei secrete
despre domnia ]mp[ratului Justinian de Procopios din Cesarea. Autorul a
]mprumutat numai un procedeu tehnic din Etiopica lui Eliodor (punerea
mijlocului la ]nceput =i a ]nceputului la mijloc), ]n rest servindu-se de deco-
ruri din Halima, de m[=ti din Bestiarii, de parabole populare =i de cuget[ri
din Homer, Hora\iu, Hesiod, Sf. Augustin =i Miron Costin.
Construc\ia latin[ a frazei, ascunderea eroilor sub nume de animale
adesea himerice, ]ncifrarea ]nt`mpl[rilor ]n ieroglife, propor\iile neobi=nuite
ale scrierii (edi\ia Academiei trece de peste 400 de pagini) sperie pe citi-
torul dornic de a p[trunde arcanele fabulei; adev[rul este c[ romanul, com-
plicat din punct de vedere stilistic p`n[ la baroc =i bombasticism, nu dezv[luie
prea multe lucruri inedite din via\a autorului =i a contemporanilor s[i.
Imagina\ia epic[ e s[rac[, ]n schimb darul de a vedea aspectul grotesc, cari-
catural, al lucrurilor =i fiin\elor, gustul fic\iunii fantastice sunt, tot at`tea la-
turi ale talentului lui Dimitrie Cantemir.
Tendin\a principal[ a scrierii r[m`ne cea satiric[, =i ]n aceast[ direc\ie
scriitorul a ]ndreptat toate mijloacele artistice de care dispunea. Mai mult
dec`t un roman cu subiect epic =i caractere, Cantemir a vrut s[ fac[ un pam-
flet politic pornind de la fapte =i eroi reali, c[rora ochiul s[u le-a dat aparen\e
bufone comice. Scriitorul a fost nevoit s[ recurg[ ini\ial la forma alegoric[
pentru a se pune la ad[post de urm[ri =i a oferi o carte cu sensuri, de citit
sub manta, numai mai t`rziu dezv[luite prin scar[.
Istoria ieroglific[, scris[ la v`rsta de 32 de ani, este opera literar[ cea mai
important[ a lui Dimitrie Cantemir =i ]nt`ia crea\ie adev[rat[ din literatura
noastr[.
Alexandru PIRU, Istoria literaturii rom`ne Perioada veche, vol I, Edi-
tura Didactic[ =i Pedagogic[, Bucure=ti,1970, p. 336-365.
Pamflet =i carte de ]n\elepciune, povestire cu prefigura\ii de roman =i re-
actualizare a scrierilor din genul Fiziologului, Istoria ieroglific[ ]l intereseaz[
pe cititorul de azi pentru bog[\ia ei uimitoare, chem`ndu-l s[ dezlege tainele,
pecetluite de un ermetism sur`z[tor, s[-i cuprind[ frumuse\ile, m`ng`iate
de inteligen\a ce nu se las[ am[git[, =i s[-i cuprind[ versul uman, asem[n[tor
celui din epopeile homerice. Lectura nu e u=oar[, a=a cum autorul =i-a aver-
382 Dimitrie Cantemir
tizat cititorul contemporan cu el; a devenit mai grea pentru noi, mai ales
datorit[ faptului c[ nu mai practic[m acela=i gen de lectur[ ca cititorii din
vremea Inorogului: ]n locul lecturii intensive, care nu p[r[sea o pagin[ p`n[
nu-i descoperea toate straturile ]n\elesurilor =i felurimea frumuse\ilor, noi
practic[m lectura extensiv[, care acumuleaz[ c`t mai multe c[r\i. }n numele
acestei practici s-a vorbit despre faptul c[ scrierea principelui s-ar preta la
selec\ia soldat[ cu mutilarea ]n cele mai frumoase pagini. Ca =i Divina Come-
die, istoria lui Cantemir nu cuprinde pagini frumoase =i pagini ]ngropate de
timp; ea formeaz[ un tot. +i de aceea trebuie citit[ ]n clipele de r[gaz, even-
tual ]n paralel cu cine =tie ce povestire mai diluat[.
Dac[ ar fi fost tip[rit[ ]n timpul vie\ii scriitorului, cu siguran\[ c[ mul\i ar
fi citit-o pentru a r`de pe seama lui Racovi\[, a lui |ifescu, a Rusete=tilor;
dar, nu este mai pu\in sigur, c[ mul\i ar fi parcurs-o pe ]ndelete, relu`nd
pove=tile =i ]nv[\`nd pe dinafar[ sentin\ele.
Alexandru DU|U, Prefa\[ la Istoria ieroglific[ , edi\ia a II-a B. P. T. , Edi-
tura Minerva, Bucure=ti, 1983, p. XIX.
Oper[ de ur[ =i r[zbunare Istoria ieroglific[ ]=i sacrific[ acest caracter
pentru a putea vorbi despre om =i nelini=tile lui de todeauna. De la un nivel
al s[u, cartea ]nceteaz[ s[ fie numai o istorie ieroglific[ ; ea devine o istorie a
situa\iilor fundamentale. Prin aceasta tocmai Istoria ieroglific[ departe de
a fi o apari\ie surprinz[ toare, aproape improbabil[ poate fi ]nscris[ ]ntr-o
tradi\ie a literelor rom`ne=ti, cu str[lucire ilustrat[ de c`teva c[r\i scrise p`n[
la 1705. Ne g`ndim la acele opere av`nd caracter de interoga\ie asupra ros-
turilor =i =anselor omului, situate pe un segment evolutiv m[rginit, la cel[lalt
cap[t, de }nv`\[ turile lui Neagoe Basarab. Fiecare dintre ele rezum[ o expe-
rien\[ =i o prezen\[ ]n a=a fel ]nc`t s[ c`=tige adeziunea la valorile supreme
pe care le proclam[ =i care sunt, ]ntotdeauna, acelea ale vie\ii.
Doina CURTIC{PEANU, Melanholia neasemuitului Inorog, Editura Dacia,
1973, p. 16.
Dimitrie Cantemir se prezint[ ]n ]nchipuirea noastr[ ca o imagine supe-
rioar[ a erudi\iei. Dorin\a lui de a cunoa=te legile universului =i mecanismul
vie\ii sociale e uria=[, asociindu-se ]n con=tiin\a noastr[ cu eforturile eroilor
de legend[. A=a apare el ]n scrisul s[u, care poart[ semnul ]ndr[znelii. Dar,
]nainte de a fi om erudit, D. Cantemir un om de ac\iune. Fiecare din scrie-
383 Istoria ieroglific[ . Vol. II
rile sale se na=te dintr-o confruntare cu realitatea istoric[ a concep\iilor sale
despre om =i societate, despre popor =i drepturile lui la libertate.
* * *
Istoria ieroglific[ e o capodoper[ a literaturii rom`ne=ti. Ea ]mbin[ per-
fect cugetarea senten\ioas[ filosofic[ cu expresia literar[, limbajul logic cu
imaginea poetic[, r[m`n`nd o crea\ie aproape irepetabil[ ]n istoria spiritu-
al[ a poporului nostru.
* * *
Este Istoria ieroglific[ , cum se sus\ine, un pamflet? P[rerea aceasta nu
poate fi acceptat[, nici sub titlu de tendin\[. Dac[ ne-am orienta la sentin\ele
romanului, am putea clasa opera lui Cantemir la genul caracterelor, de felul
acelor ale lui Teofrast sau La Bruier. Fragmentele cele mai mari =i mai nume-
roase ale c[r\ii se ]ncadreaz[ perfect ]n genul dialogurilor. }n sf`r=it, satira,
deseori violent[, nu d[ dreptul de a trece aceast[ scriere la pamflete. Ter-
menul cel mai adecvat pentru Istoria ieroglific[ r[m`ne, totu=i, acela vechi de
roman satiric, ac\iunea baz`ndu-se pe nara\iune, descriere, dar nu pe dis-
curs.
Vasile COROBAN, Dimitrie Cantemir scriitor umanist, Editura Cartea
moldoveneasc[, Chi=in[u, 1973, p. 157, 183, 281.