Examen , grile Tema 1 Managementul obiect de studio, evolutie si caracteristici - Definitia managementului si caracteristicile acestuia - Istoricul managementului - Scolile

e de gandire manageriala - Managementul romanesc Tema 2 Procesul managementului si functiile acestora - Procesul de management si caracteristici, ti uri de management - !unctiile rocesului de management Tema " !irma si relatiile sale cu mediul extern - Procesul de firma si intre rin#atorii - Mediul ambient al firmei - Ti ologia firmelor - Intre rinderile mici si mi$locii - !irma in evolutie Tema % Managerul - Definitia managerului - Elemente constitutive ale muncii managerial - Managerul si factorii de influenta si siteme de caracteri#are a stilurilor de management Tema & Deci#ia managerial

- Elementele com onente ale rocesului decisional si ti ologia deci#iilor Tema ' Structura organi#atorica a firmei - Elementele structurii organi#atorice - Ti uri de structure organi#atorice - (rganigrama Tema ) strategia firmei - Im ortanta si rolul strategiei in economia de iata - Ti ologia strategiilor de iata

*utori+ ,-eorg-ita .a rarescu - !undamentele stiintei organi#atiei, editura Prouniversitara /uc 2001 Ion 2erboncu Management editura economica /uc 2001 2alentina 3a-aria Management edit economica /uc 2004-2001 2alentina 3a-aria Management sinte#e editura universitara /uc 2010 2alentina 3a-aria si alti autori caiet de management editura universitara /uc 2010

Managementul obiect de studiu, evolutie si alte caracteristici

Definitie si caracteristiciile managementului Managementul ca stiinta a a arut relative recent la ince tutul sec al 5I5-lea rin contributia unui gru de s ecialist din intreaga lume6 7eferitor la definitia managementului exista mai multe uncte de vedere+ - 8ord americanii definesc managementul de e o#itia managerului unand accent e abilitatile manageriale ale acestuia - 2est euro enii definesc managementul ca e o stiinta care are rolul de a une la dis o#itia managerilor instrumente s ecific necesare t reali#area obiectivelor ro use6 - S ecialistii romani definesc managementul firmei ca fiind un ansamblu de rocese si relatii de management in vederea desco eririi legitatilor care le guvernea#a in sco ul reali#arii obiectivelor ro use in conditii de rofitabilitate maxima6 Managementul re#inta urmatoarele caracteristici+ *re caracter a licativ deoarece conce tele si metodele fundamentale t-eoretic sunt a licabile atat e ansamblul intre rinderii cat si in cadrul elementelor structurate ale acestora6 *re caracter metodologic deoarece une la dis o#itia managerilor instrumentarul s ecific necesar t reali#area obiectivelor ro use6 *re caracter economic acesta oate fi ex licat rin menirea managementului de a asigura cresterea eficientei economice dar si rin o tica economica in care managementul abordea#a roblemele6

 *re caracter multidisci linar deoarece im rumuta o serie de conce te de la alte disci line cum ar fi si-ologia , sociologia, economia e care le foloseste intr-o o tica s ecifica ro rie Managementul firmei este com onent cea mai im ortanta de#voltata si cunoscuta a stiintei managementului deoarece firma re re#inta agentul economic de ba#a, singura ca abila sa cree#e valoare si valoare de intrebuintare * ar rimele structure organi#atorice cu atributii bine reci#ate 9 ex+ 7egatul Persiei:6 In feudalism - Sistemul informational se diversifica odata cu a aritia ti arului si a -artiei6 In rocesul muncii sistemul motivational se diversifica folosindu-se forta si sanctiunea, amenintarea cu forta ,a ar rimele manufacturi6 In ca italism * a arut si s-a fundamentat managementul ca stiinta rin contributia unor s ecialist de renume 9*dam Smit- , !rederic; Ta<lor , Max =ebber:6 *cesti s ecialisti au fundamentat mai multe conce te+ - Sistemul de valori - Posturile de munca - Sarcini de lucru - Ec-i a de lucru - Salariu

Scoli de gandire manageriala

In literatura de s ecialitate exista mai multe clasificari rivin scolile de management6 In managementul romanesc se utili#ea#a " criterii t clasificarea scolilor de management+ 16 Dictionarul de management in ra ort cu dictionarul de management sunt identificate urmatoarele scoli de management+ - Scoala cantitativa - Scoala clasica - Scoala em irica - Scoala relatiilor umane - Scoala sistemelor sociale - Scoala sistemica 26 .once tia s ecialistilor romani in conformitate cu gandirea s ecialistilor romani se delimitea#a urmatoarele scoli+ - Scoala conducerii functionale - Scoala relatiilor umane - Scoala sistemelor de comunicatie - Scoala teoriei deci#iei - Scoala conducerii rin matematica "6 8atura conce telor metodelor si te-nicilor utili#ate in cadrul rocesului de management in functie de acest criteriu scolile de management se ot gru a astfel+ - Scoala clasica - Scoala be-aviorista

- Scoala cantitativa - Scoala sistemica Scoala clasica traditionala - Pune accent e utili#area conce telor economice res ective rofit , c-eltuieli, investitii6 - 7elatiile de management sunt utili#ate in ansamblul lor unandu-se accent e functia de organi#are6 Scoala be-aviorista - Pune accent e toate functiile rocesului de management+ > functia de revi#iune > functia de organi#are > functia de coordonare > functia de antrenare > functia de control evaluare - ?tili#ea#a cu rioritate conce tele si-ologice si sociologice cum ar fi + > sistem de valori > cultura organi#ationala > atitudini > a titudini - *sea#a e rimul lan in rocesul de management factorul uman si relatiile inter ersonale6

Scoala cantitativa - ?tili#ea#a cu rioritate conce tele si metodele statistic matematice intr-o maniera s ecifica@ - Pune un accent deosebit in cadrul rocesului de management e functia de revi#iune Scoala sistemica - 7e re#inta o sinte#a a scolilor recedente fiind scoala cea mai sim la, com lexa si dinamica@ - !oloseste un evantai com lex de conce te , metode si te-nici im rumutate de la alte stiinte+ Economia Psi-ologia Sociologia *nali#a economica - 7elatiile de management sunt anali#ate in ansamblul lor cu accent deosebit e functia de control evaluare6 - *corda o im ortanta deosebita factorului uman, singurul ca abil sa armoni#e#e si sa sincroni#e#e actiunile individuale si de gru ale membrilor organi#atorici6

Managementul romanesc

7eferitor la stiinta managementului in tara noastra au fost intre rinse o serie de masuri inca inainte de rimul 7a#boi Mondial6 9introducere a sistemului organi#atoric al muncii la tesatoria de bumbac din Pitesti:6 Introducerea in lanul de invatamant al academiei de inalte stiinte comerciale , a disci linei, conducerea intre rinderii disci lina sustinuta la acea vreme de catre rof6 2irgil Madgearu6 Du a cel de-al II-lea 7a#boi Mondial asistam la o serie de actiuni in domeniul managementului+ .rearea institutului roman de organi#are a muncii rin contributia unor re utati oameni de stiinta, A2irgil Madgearu , ,-eorg-e Marinescu, Dimitrie ,usti , ,-eorg-e TiteicaB Traducerea unor lucrari de s ecialitate din literature international * aritia rimei reviste a institutului roman de organi#are a muncii *filierea institutului de organi#are a muncii la consiliul international al muncii Partici area cercetatorilor romani la conferinte international In erioada instaurarii comunismului anali#am 2 erioade+ 11'0 11)& , in aceasta erioada managementul a inregistrat un salt calitativ odata cu de#voltarea marilor orase industriale in '& de orase din tara au fost organi#ate comitete entru organi#atia stiintifica a roductiei si a muncii, iar in intre rinderi au fost organi#ate birouri t organi#area muncii 11)& 1110 , asistam la o erioada de regres in domeniul managementului, erioada in care intre teoria si ractica

managerial a a arut un decala$ uternic marcat de doctrina comunista decala$ care s-a adancit tot mai mult odata cu cri#a comunismului6 Du a anul 1110 , odata cu incercarea de trecere la economia de iata in domeniul managementului au fost intre rinse o serie de actiuni+ - *u fost infiintate scoli t regatirea managerilor , managementul ca atand o tri la calitate + rofesie , stiinta si arta - *u fost elaborate o serie de lucrari de s ecialitate - *u fost traduse din literature traditional lucrari de s ecialitate - .olectivele de cercetatori romani au artici at la elaborarea unor contracte de cercetare in domeniul managementului finantate de ?6E6 - S ecialistii romani au artici at la conferinte si congrese nationale si international

26 Procesul de management Procesul de management caracteri#are , continut , ti uri de management Inainte de a define rocesul de management este necesar sa definim rocesele de munca si rocesele de executie6 Procesele de munca sunt rocese care se desfasoara in orice activitate umana6 *cestea re re#inta 2 com onente+ - Procesele de executie

- Procesele de management Procesele de executie sunt activitati rin care omul actionea#a asu ra obiectelor muncii cu a$utorul mi$loacelor de munca in sco ul reli#arii unor roduse sau restarii unor servicii6 Procesele de management sunt com onent ale roceselor de munca si se caracteri#ea#a rin fa tul ca o arte a elementului uman adica o minoritate actionea#a asu ra ma$oritatii t reali#area obiectivelor ro use in conditii de rofitabilitate maxima6 Procesul ti ic de management se reali#ea#a in " eta e+ !a#a revi#ionala !a#a de o erationali#are !a#a finala de evaluare si inter retare a re#ultatelor

!a#a revi#ionala se caracteri#ea#a rin re onderenta functiei de revi#iune6 In cadrul aceste eta e se refigurea#a evolutia viitoare a intre rinderii si se stabileste reteaua de obiective6 !a#ei revi#ionale ii cores unde managementul de ti antici ative care stabileste obiectivele e care trebuie sa le reali#e#e intr inderea intr-o anumita erioada de tim in viitor6 !a#a de o erationali#are se caracteri#ea#a rin re onderenta functiei de organi#are dar si a functiilor de antrenare si coordonare intr-o masura mai mica6 In fa#a de o erationali#are se reali#ea#a im artirea roductiei e activitati, e gru uri de munca si e ersoane6

!a#ei de o erationali#are ii cores und managementul de ti o erativ care resu une ado tarea unor deci#ii curente, strategice si tactice6 !a#a finala de evaluare si inter retare , aceasta fa#a se caracteri#ea#a rin re onderenta functiei de control evaluare6 In cadrul acestei fa#e are loc com ararea re#ultatelor a reali#arilor cu obiectivele stabilite initial in fa#a revi#ionala6 !a#ei finale ii cores unde managementul de ti ost o erativ care marc-ea#a terminarea sau sfarsitul unui rocess de management si regateste ince erea unui nou rocess de management6 In literature de s ecialitate sunt consemnate & functii ale rocesului de management+ - !unctia de revi#iune - !unctia de organi#are - !unctia de coordonare - !unctia de antrenare - !unctia de control evaluare

!unctia de revi#iune cu rinde un ansamblu de activitati rin care se asigura identificarea tendintelor existente se refigurea#a fenomenele viitoare , se stabilesc obiectivele ce trebuie inde linite si resursele necesare materiale, financiare si umane t inde linirea obiectivelor ro use6 In rocesul de manifestare a functiei de revi#iune se disting % eta e+

Eta a 16 Elaborarea rogno#ei sau a strategiei intre rinderii@

Eta a 26 Elaborarea lanurilor de durata scurta si medie@ Eta a "6 Elaborarea rogramelor sau bugetelor@ Eta a %6 7econsiderarea rogno#ei sau a strategiei firmei6

Eta a16 Elaborarea rogno#ei sau a strategiei intre rinderii este denumita generic rogno#a6 Progno#a re re#inta evaluarea robabila a unui domeniu de activitate t o erioada determinate de tim de cativa ani6 Esenta rogno#ei este sa ofere intre rinderii o anumita strategie6 (rice strategie trebuie sa ras unda la urmatoarea intrebare+ .e oate sa reali#e#e intre rinderea in viitor C Eta a 26 Elaborarea lanurilor , denumita lanificarea re re#inta un ansamblu de activitati orientate s re stabilirea si fundamentarea obiectivelor ce trebuie reali#ate si a resurselor necesare6 Instr lanificarii sunt lanurile de durata medie si scurta6 Eta a "6 Elaborarea rogramelor sau bugetelor , denumita rogramarea6 Programarea re re#inta defalgarea obiectivelor e erioade de tim , #ile , sa tamani , luni in s atiu si e com artimente de munca si ersoane si coordonarea activitatii care conduc la reali#area obiectivelor6 Eta a %6 7econsiderarea rogno#ei sau a strategiei , denumita reconsiderarea , are la ba#a un sir de evaluari ale tuturor com onentelor revi#iunii+ rograme , bugete , lanuri in ra ort cu conditiile concrete in care se afla organi#atia6

!unctia de organi#are , (rgani#area este atributul rocesului de management care asigura coerenta actionala ,disci lina , ordine functionala si ca acitatea firmei de ada tare la sc-imbarile generate de mediul ambient6 .om arativ cu revi#iuna care stabileste obiectivele ce trebuie reali#ate organi#atia urmareste sa gru e#e salariatii sa ordone#e sarcinile si activitatile si sa stabileasca legaturi necesare t reali#area obiectivelor ro use6 *bordarea conce tului de organi#are se oate reali#e din mai multe uncte de vedere+ - .a functie managerial - .a factor de crestere a rofitului - Du a forma - Du a continut

.a functie managerial organi#atia stabileste arametrii constructive si functionali ai structurii managerial recum si modalitatile de reali#are a roceselor manageriale6 *bordarea organi#atiei ca functie managerial acorda o im ortanta deosebita factorului uman si realtiilor inter ersonal care se stabilesc intre manageri si membrii gru ului6 (rgani#atia ca factor de crestere a rofitului firmei , se refera la un com lex de metode, te-nici conce ute de manageri in vederea structurarii elementelor com onent ale firmei rocese de roductii , o eratii , gru area lor e salariati si osture de muncasi dis unerea in tim si in s atiu a resurselor necesare t reali#area obiectivelor ro use in conditii de eficatitate6

(rgani#atia ca factor de crestere a rofitului firmei , oate fi organi#atia de ansamblu si organi#atia structural6 (rgani#atia de ansamblu stabileste structura organi#atorica , sistemul informational , delegarea autoritatii si descentrali#area activitatilor firmei6 (rgani#atia structurala se refera la organi#atia activitatilor continute in functiunile ma$ore ale firmei6 *bordarea du a forma organi#atia oate fi + - (rgani#atie e rodus - Du a client - ,eografica - Du a criteriul tim *bordarea du a continutul sau organi#atia oate fi + - Procesuala - Structural

!unctia de coordonare , re re#inta armoni#area si sincroni#area actiunilor individuale si colective din cadrul firmei si orientarea acestora s re inde linirea obiectivelor in conditii de rofitabilitate maxima6 In rocesul de reali#are a functiei de coordonare a ar o serie de comunicatii care ot fi ori#ontale stabilite intre manageri si subaltern situati e acelasi nivel ierar-ic si comunicatii vertical care a ar intre manageri si subordonati , situati e niveluri ierar-ice diferite6 In functie de rocesul de comunicare coordonarea imbraca 2 forme+

 .oordonare bilaterala care este un roces de comunicare ce se stabileste intre un manager si un subordonat6 .oordonare multilateral fiind un rocess de comunicare care se stabileste intre un manager si mai multi subordonati6

!unctia de antrenare , este strans legata de relatiile inter- ersonale care se stabilesc intre manageri si subordonatii lor si resu une stimularea lor in sco ul reali#arii obiectivelor stabilite luand in considerare factorii care ii motivea#a e oameni in rocesul muncii6 !unctia de antrenare are c-aracter o erational si ras unde la urmatoarea intrebare+ De ce ersonalul firmei artici a la reali#area obiectivelorC 7as unsul la aceasta intrebare il constituie motivarea6 In legatura cu motivarea in literatura de s ecialitate au fost formulate mai multe teorii+ Teoria clasica , care sustine ca cea mai buna motivarea a omului consta in bani Teoria necesitatilor sau a nevoilor , orneste de la idea ca omul are un ansamblu de nevoie e care trebuie sa-si inde lineasca in mod tre tat Teoria celor 2 factori , conform acestor teorii exista 2 categorii de factori+ - !actori care roduc satisfactie - !actori care roduc insatisfactie !actorii care roduc satisfacere +

- Salariu - Politica de ersonal - Programul de lucru - 7elatiile inter- ersonale *tunci cand sunt luati in considerare acesti factori roduc satisfactie , in ca# contrat roduc insatisfactie Teoria stimulentelor , are la ba#a idea ca rocesul de motivare este influentat de evenimente care au avut loc in trecut6 De aceea com ortamentul uman este orientat s re surse de satisfactie cautand sa inlature evenimentele de insatisfactie care au avut loc in trecut Teoria ec-itarii , are la ba#a urmatoarea idDe+ oamenii trebuie sa obtina o com ensatie ec-itabila in functie de munca de usa6

!unctia de control evaluare se refera la ansamblul activitatii rin care re#ultatele obtinute sunt com arate cu standardele obiectivele stabilite initial si determinarea corectiilor care se im un6 Pentru reali#area functiei control evaluare trebuie arcurse urmatoarele eta e+ 16 .om ararea re#ultatelor a reali#arilor cu obiectivele stabilite initial si evidentierea abaterilor 26 *nali#a abaterilor si reci#area cau#elor care le-au generat "6 Efectuarea corectiilor , ot fi corectate numai abaterile ositive %6 *ctionarea asu ra cau#elor care au determinat abaterea

!unctia de control evaluare t a fi eficienta trebuia sa aiba caracter continuu , adica sa se reali#e#e controlul e tot arcursul rocesului de management , sa aiba caracter reventiv , adica sa aiba ca acitatea de a reintam ina deficientele, sa aiba caracter corectiv , adica sa oata sa corecte#e abaterile ositive , sa aiba caracter flexibil sau ada tibil care consta in functia de control evaluare de a ermite ada tarea firmei la sc-imbarile generate de mediul ambient

" 6 !irma si relatiile sale cu mediul extern

a: .once tul de firma si de intre rindere

!irma re re#inta o entitate economica sociala care are rolul de a roduce bunuri materiale sau de a resta servicii in sco ul satisfacerii nevoilor de consum si obtinerii unui anumit rofit6
In functie de obiectul sau de activitate firmele ot fi de roductie industrial , agricola si restatoare de servicii comerciale , financiare6 !irma trebuie sa aiva un anumit obiect de activitate , un numar de anga$ati si resurse materiale si financiare t reali#area obiectului sau de activitate6 In aceasta calitate firma oate fi anali#ata ca organi#atie te-nico roductive, organi#atie economica si organi#atie sociala, rivita ca organi#atie te-nico roductive firma trebuie sa asigure mi$loacele

materiale si te-nologice necesare t reali#area in bune conditii a rocesului de roductie6 In calitate de organi#atie economica firma trebuie sa artici le la circuitul economic national si international , sa-si cree#e o anumita imagine si daca este osibil o marca ro rie6 In calitate de organi#atie sociala firma inde lineste rolul de centru de deci#ie si in acest sens o arte a elementului uman , o minoritate actionea#a asu ra ma$oritatii t reali#area obiectivelor ro use in conditii de eficacitate6

.once tul de intre rin#ator Intre rin#atorul este o ersoana care singura sau in asociere infiintea#a o anumita afacere asumandu-si riscul de a investi ca ital si de a o conduce si administra afacerea6 Pt a conduce si administra intre rin#atorul trebuie sa osede o serie de trasaturi ersonale si abilitati6 In rimul rand trebuie sa aibe energia si uterea de a initia afacerea6 In aces sens intre rin#atorul trebuie sa-si invinga teama de riscul ierderii ca italului investit si sa de aseasca erioada extreme de dificila de la ince utul afacerii6 In al doilea rand intre rin#atorul trebuie sa aiba cunostinte de s ecialitate care ot fi gru ate in % domenii+ cunostinte financiar contabile , te-nice , managerial si de mar;eting6 In al treilea rand intre rin#atorul trebuie sa osede abilitati mentale concreti#ate in inteligenta , ca acitate de anali#a si sinte#a, gandire creative , ca acitatea de conce tuali#are6

In al atrulea rand intre rin#atorul trebuie sa osede abilitati de comunicare sa aiba ca acitatea de a transmite mesa$e orale si scrise clare, sintetice si usor de inteles6 Intre rin#atorul trebuie sa fie in#estrat cu abilitati rivitoare la relatiile umane care se concreti#ea#a in ca acitatea de a stabili realatii inter ersonale bune , s irit sociabil, stabilitate com ortamental6 Intre rin#atorul trebuie sa aiba ca acitatea deci#ionala adica sa aleaga cea mai buna variant E solutie din mai multe variante osibil

Mediul ambiant al firmei In general firmele isi inde linesc obiectivele ro rii in mod inde endent insa t reali#area unor obiective comune firmele intra in contact cu alte firme t a artici a la reali#area rocesului de ansamblu al roductiei sociale6 Mediul ambient re re# conditiile de natura eterogena care isi exercita influenta asu ra modului in care firma isi inde lineste obiectivele ro rii6 In functie de caracteristicile sale mediul ambient se re#inta sub urmatoarele forme+ - Mediul stabil - Mediul instabil - Mediul turbulent

Mediul stabil a are ca o exce tie , este un moment de scurta durata si se manifesta la interval mari de tim 6 Este ti ul de mediu ideal t toate firmele6 Mediul instabil 9 sc-imbator: re#inta modificari ermanente si oblige firmele sa aiba o vi#iune ros ective6 Este ti ul de mediu obisnuit cu care se confrunta foarte multe firme in eta a actuala6 Mediul turbulent se manifesta rin sc-imbari accentuate , frecvente in directii im revi#ibile6 Toate aceste modificari su un firma unor resiuni obisnuite ridicandu-i robleme dificile de ada tare greu de antici at6 Mediul ambient re# 2 com onente+ - Micromediul 9intern: - Macromediul 9extern:

%6 Ti ologia firmelor Din unct de vedere managerial cel mai des utili#at criteriu de clasificare a firmelor il re re#inta forma de ro rietate6 In functie de forma de ro rietate firmele se gru ea#a in 2 sectoare Sectorul ublic Sectorul rivat

Sectorul ublic este re re#entat de totalitatea intre rinderilor ublice6 Intre rinderile ublice sunt intre rinderile in care uterile ublice sunt re re#entate rin stat sau colectivitati ublice care

detin ro rietatea asu ra atrimoniului6 Du a modul de infa tuire a autonomiei managerial intre rinderile ublice ot fi+ - Intrer inderi semi ublice - Intre rinderi ublice ro riu #ise

Intre rinderile semi ublice se caracteri#ea#a rin fa tul ca uterile ublice au o contributie artiala la finantarea activitatii si in consecinta artici area lor la conducere si control este limitata6 Du a modalitatile de functionare sti ulate in statut intre rinderile semi ublice ot fi intre rinderi in concesiune si intre rinderi cu ro rietate mixta6 Intre rinderile ublice ro riu #ise sunt unitati economico sociale in care intregul ca ital este detinut de catre uterile ublice care isi asuma rerogativele conducerii rin intermediul agentilor sai6 In functie de autonomia deci#ionala intre rinderile ublice ro riu #ise sunt organi#ate sub urmatoarele forme+ - 7egii autonome - Societati nationale

Sectorul rivat gru ea#a firmele definitorii asu ra ca italurilor, in functie de numarul osesorilor de ca ital intre rinderile rivate ot fi intre rinderi individuale si intre rinderi de gru 6 Intre rinderile individuale sunt intre rinderile finantate de un singur ro rietar si care conduce si organi#ea#a afacerea6

Intre rinderile de gru se caracteri#ea#a rin fa tul ca dre tul de osesiune asu ra ca italului se exercita de cel utin 2 eroane6 .ele mai ras andite intre rinderi de gru sunt intre rinderile societare6 Intre rinderile societare re#inta dre t caracteri#are sociala asocierea iar rinci alul element al asocierii il re re#inta ca italul6 In tara noastra intre rinderile societare sunt organi#ate sub urmatoarele forme+ - Societatea de ersoane - Societatea in nume colectiv - Societatea de ca italuri - Societatea intermediara

Societatea de ersoane re#ulta rin asocierea mai multor ersoane cu ca italurile lor in sco ul desfasurarii unei activitati de dimensiuni modeste, care de obicei se limitea#a la o afacere familiala6 Societatea in nume colectiv este o societate comerciala constituita rin asociere e ba#a de incredere reci roca a unor arteneri cunoscuti care aduc a orturi atrimoniale artici and active in caddrul societatii6 Societatea de ca italuri este o societatea e actiuni si are dre t caracteri#are definitorie im artirea atrimoniului intr-un anumit numar de arti denumite actiuni6

Societatea intermediara este o combinative intre societatea de ersoane si societatea de ca italuri6 *ceasta se re#inta sub urmatoarele forme+ - Societatea in comandita sim la - Societatea in comandita e actiuni - Societatea cu ras undere limitata - Societatea cu ca ital variat

Intre rinderile mici si mi$locii IMM sunt intre rinderi cu maxim &00 salariati , inde endente din unct de vedere $uridic in care conducatorul isi asigura res onsabilitatea financiara te-nica si sociala IMM-urile re#inta urmatoarele caracteristici+ - Managementul este inde endent - Managerul fiind de regula ro rietarul firmei - .a italul este asigurat de o ersoana sau cativa asociati - *ria geografica de activitate este locala c-iar daca iata este mai extinsa - Intre rinderea este mica in com aratie cu cei mai im ortanti concurenti din ramura res ectiva - Demografia este extreme de dinamica intr-o erioada de tim 9de obicei 1 an:

- In ciuda dis onibilitatilor financiare reduse alocate cercetarii de#voltarii, otentialul ovational este ridicat6

!irma in evolutie .resterea firmei este un mi$loc de reali#are a indicatorilor economic financiari , rentabilitate, rofit dar si t asigurarea imaginii firmei si cresterea notorietatii acesteia6 In functie de modalitatile de reali#are cresterea firmei se oate reali#e e cont ro riu 9 crestere interna : sau se oate reali#e in relatie cu alte firme si se numeste crestere externa6

.resterea interna , resu une crearea de catre firma a unor noi ca acitate utili#and mi$loace su limentare de roductie reali#are cu resurse ro rii financiare , umane , te-nice6 .resterea interna resu une fabricatia de catre firma a activelor fixe 9 ex o firma roduce masini si utila$e : sau cum ararea de active fixe 9ex o firma cum ara sau inc-iria#a masini t a-si asigura cresterea:6 .resterea externa , se reali#ea#a rin cum ararea altor firme sau a unor active dD$F existente materiale, imateriale si financiare6 Pt reali#area cresterii externe trebuie sa existe firme concurente firme cu alt obiect de activitate6 *socierea firmelor , indiferent de marimea lor firmele nu ot ramane i#olate iar t inde linirea unor obiective commune cum ar fi+ van#are- cum arare , im orturi, s eciali#area activitatii este nevoie sa se asocie#e6

Ga ba#a asocierii firmelor stau acordurile de arteneriat6 *cordurile de arteneriat reunesc firme inegale in cadrul carora fiecare firma isi im une conditiile sale intr-un caiet de sarcini, iar fiecare firma artenera la asociere este autonoma din unct de vedere $uridic dar oate fi de endent fata de cealalta firma care oate sa exercite asu ra ei efecte de dominatie6 In functie de conditiile im use in caietul de sarcini acordul de arteneriat se re#inta sub urmatoarele forme+ - Subfurnitura - .oncesiunea - !ranci#a Subfurnitura re re#inta reali#area in exterior a unei arti din activitatea firmei astfel o intre rindere denumita donator de ordine in loc sa roduca anumite com onent roduse incredintea#a reali#area lor unei alte intre rinderi denumita subfurni#or6 .oncesiunea este un contract inc-eiat e o erioada mai mare de tim intre 2 firme6 16 .edant 26 .oncesionar .edantul se anga$ea#a sa a rovi#ione#e concesionarul sau cu roduse care oarta marfa sa si sa ii asigure asistenta de s ecialitate6 !ranci#a este un contract inc-eiat e o erioada mai mare de tim intre 2 firme+ - !ranci#or - !ranci#at

!ranci#orul foloseste franci#a t a extinde reteaua van#arilor si t a-si asigura o cifra de afaceri si un rofit cat mai mare !ranci#orul foloseste franci#a t a crea o intre rindere si t a obtine rofit6 7egru area firmelor se reali#ea#a rin fu#iune6 !u#iunea re re#inta un rocedeu de regru are a activitatii economice a firmelor si se concreti#ea#a rin a aritia unei alte ersoane $uridice sau rin mentinerea ersoanelor $uridice existente in dimenisunile si structurile organi#atiei noi6 !u#iunea se oate reali#a+ 16 Prin rocess de to ire sau a 2 sau mai multe firme intr-o noua firma care are o noua ersonalitate $uridica@ 26 Prin absortie atunci cand o firma reia artial sau in totalitate dre turile si obligatiile altei firme@ "6 Prin a ortul artial de active atunci cand o firma adduce la alta firma anumite elemente active@ %6 Prin crearea unei filial commune atunci cand mai multe firme subscriu ca ital la constituirea altei firme care devine filiala comuna a intre rinderii creatoare@ &6 Prin sci#iune atunci cand activele unei firme sunt reluate de catre alte firme6

Referat Strategia FIRMEI , sau DECIZII STR TE!ICE , curs reali"at in #ord de $uD%Z&R , seria $ anul ' MTC( Succes tuturor la invatatura , si sa ne au"im cu bine