Iubirea adevarata - despre iubire

fragment din cartea Arta de a trai de Cristian Turcanu

A iubi este insasi legea vietii, asa cum reiese din articolul legea iubirii. Este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Daca invatam plini de iubire (cu pasiune) vom memora si vom intelege mult mai usor. Daca ascultam cu iubire, vom auzi mai multe si mult mai bine. Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare. Daca vom adormi cu dragostea in suflet, somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire. Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui si mai patrunzatoare decat sagetile lui Arjuna. oate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra. A iubi inseamna a trai viata celuilalt. !a uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta. Dumnezeu este iubire. "and facem loc iubirii in sufletul nostru, practci ii facem loc lui Dumnezeu insusi. #entru ca iubirea sa poate intra in noi, egoul trebuie sa plece. Daca intra egoul, iubirea pleaca. Daca pleaca egoul, intra iubirea. $n om egoist nu va putea sa iubeasca. Egoul si iubirea se e%clud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina. "ei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. &ulti imi spun' ()*am iubit din toata inima, iar el nu mi*a raspuns niciodata iubirii(. Dar daca l*ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te*a iubit+ ,u stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta ,I"I-DA A, dar absolut niciodata, ,I&I" in schimb. Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarat.

Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea !a de dragostea noastra pentru El, am sucomba cu totii intr*o clipa. Iubirea inseamna daruirre totala, inseamna uitare de sine. !i, asa cum se intampla in lumea spirituala, plina de parado%uri,. abia atunci cand vom uita de sine vom incepe sa ne reamintim de !I,E. Atat timp cat tu ceri ceva in schimbul iubirii tale, inseamna ca nu ti*ai depasit egoul. "um poate sa incapa nelimitatul in ceva limitat+ Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamna cu iubirea, dar nu este iubire. #oate fi atractie se%uala, poate fi mila, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. #e toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat refle%e limitate ale iubirii nelimitate. !a invatam sa iubim cu adevarat, fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre. .a din potriva, sa ne bucuram ca ni se permite sa manifestam iubirea. #ar nebunesti aceste cuvinte astazi cand o asemenea iubire este aproape de negasit. ,*o mai intalnim nici in filme (nici macar in filmele de desene animate). Dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste, mai e%ista o speranta ca ea sa renasca. Iubiti*va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire. /oarte multi oameni se urasc pe ei insisi, de cele mai multe ori fara un motiv real, doar din plictiseala sau o ignoranta crasa. Iubiti*va asa cum sunteti daca doriti sa va transformati. ,u asteptati sa va transformati pentru a ajunge sa va iubiti, pentru ca nimic nu poate fi transformat in bine, in lipsa iubirii. (Iubeste*ti aproapele ca pe tine insutui(, dar cum sa*ti iubesti aproapele cand tu nu te iubesti pe tine insuti+ Asa cum te ingrijesti de propria ta viata, ingrijeste*te de viata tuturor si atunci viata ta va capata o dimensiune sublima. &ulti sunt de acord ca iubirea adevarata e minunata si ma intreaba cum sa ajunga la ea. Ea este deja in voi, nu e%ista nici o reteta magica a iubirii pure. Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Gratia Divina te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, din tot cugetul tau si din tot sufletul tau. dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii).

Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o

densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/).

51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii). Zpada (numit1 i omt sau nea) este o form1 solid1 de precipitaie, care este nimic altceva dec0t ap1 2ngheat1, aflat1 2n stare cristalin1 const0nd dintr*o multitudine de fulgi de z1pad1. "1derea precipitaiilor sub form1 de z1pad1 se numete 3ninsoare4. Deoarece este compus1 din particule mici, z1pada este un material granular. Are o structur1 deschis1 i moale, cu o densitate sc1zut1. !upus1 unei presiuni, densitatea z1pezii poate crete, aa cum se 2nt0mpl1 de e%emplu 2n straturile inferioare ale unei cantit1i mari de z1pad1. 51pada se formeaz1 de obicei c0nd vaporii de ap1 trec prin procesul de depoziie 2nalt1 2n atmosfer1 la temperaturi mai sc1zute de 6 7" (sau 89 7/). 51pada reflect1 peste :6; dintre razele ultraviolete 2napoi 2n atmosfer1. Din acest motiv, persoanele e%puse o perioad1 2ndelungat1 la lumina reflectat1 de z1pad1 manifest1 un disconfort la nivelul ochilor (m0nc1rimi, l1crimare intens1 etc.) denumit oftalmie (orbirea z1pezii).