Cele patru mituri fundamentale ale lumii Anghel Valeriu - ScoalaOnline

Miturile memoriale sunt pastratoarele faptelor ancestrale si se poate presupune ca ele au inregistrat fie psihoze colective provocate de evenimente de mari proportii cu caracter insolit (ipostezele cunoasterii focului, revolutia agrara), fie incercarea empirica de a explica diverse fapte neobisnuite, petrecute de obicei la confluenta existentiala a doau populatii de nivel spiritual foarte diferit. Aici se pot subclasifica mai multe manunchiuri mitologice, pe care le-am putea numi :(a) interferenta erelor (miturile varstei de aur a salbaticiei arcadice, adica preagrare, dar si miturile animalelor fabuloase, de la popoarele de maimute vorbitoare-poate hominizii, pana la balauri si dragoni -descriind primele contacte ale omului cu regnul animal in genere sau infatisarea, vazuta hipertrofic, a unor fosile pe atunci inca vii, cunoscute azi din paleontologie) ; (b) omul primordial (primele grupuri umane care au inceput a se socoti superioare animalelor si chiar hominizilor coexistenti dar - constranse de mutatia agrara, apoi de cea neolitica sa paraseasca raiul liber al cadrului salbatic -si-au exprimat regretul izgonirii din acel rai sau dintr-un teritoriu edenic parasit in urma altei constrangeri ; (c) revelatia initiala (descoperirile inteligentei primordiale : iubirea, familia, cunoasterea de sine si cunoasterea cadrului- de unde si impactul intre moral si amoral, definint prima data notiunea de imoralitate, ca si ciocnirea inevitabila intre inteligenta si candoare, intre cunoastere si ignoranta, iar in simbol- intre spiritul divin si spiritul luciferic) ; (d) evenimentele insolite (categoria dintre viziunea profetului Iezechil si prabusirea fiului solar haethon) ;(e) inventia uneltelor (armele si mecanismele magice, vehiculele pendente de imblanzirea calului, corabiile salvatoare de la potop, carele ceresti) ; (f) modificarile conditiei umane (revolutiile succesive :pastoreasca, agrara, neolitica, metalurgica-implicand, odata cu inchegarea treptata a societatii umane, si schimbarea structurala a modului de trai, de relatii si interese, ca si a tipului de alimentatie, odata cu inventarea satului, cetatii, statului si a ordinii sociale) ; (g) razboaiele ceresti (conflictele de dimensiuni apocaliptice, intre categoriile de divinitati adverse, traducand fie impactul omului cu dezlantuirile extraordinare de forte naturale, fie observarea empirica a unor dereglari astrofizice) ; (h) potopul si reconstructia universului postdiluvian (invaziile acvatice sau solare, urmate de repunerea in ordine a regiunilor afectate, uneori poate la scara sincronic planetara). Miturile fenomenologice privesc fenomele de nivel cosmic, alcatiund naratiuni explicative in !urul marilor intrebari omenesti asupra existentei omului si a cadrului sau vizibil si nevazut : (a) actul cosmogonic ( facerea lumii mai ales din haosul primordial, adesea acvatic, sau din intalnirea principiului feminin cu cel masculin, sau prin pornirea timpului inert ; (b) antropologia (crearea omului, ca pereche arhetipala sincronica sau diacronica, printr-un singur act definitiv sau in cateva etape experimentale ; (c) escatologia (vizand ideea de moarte- unica sau periodica, naturala sau prin accident catastrofal- a insului si a universului sau) ;(d) repetitia manifestarilor naturii (succesiunea zilelor si a noptilor, anotimpurilor, erelor terestre si cosmice) ; (e) regnurile fabuloase (formand indeobste structura unora dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, care poarta intre ele formele rudimentare de conceptie ambientala din animismul initial ori din ciclul formelor totemice de cult ale epocilor prevanatoresti si vanatoresti carora li s-a adaugat cadrul alegoric din epoca domesticirii animalelor, a cultivarii plantelor, a descoperirii pietrei utilizabile si apoi a metalelor, ca si unor reactii chimice naturale) ; (f) cadrul astral (astrele fiind, in conceptia mitologica, nu corpuri ceresti ci ,,luminatori"" pendenti de vointa patronala a anumitor zei, locuinte divine, iar uneori chiar formele vizibile de intruchipare a zeilor) ; (g) elementele (apa in toate ipostazele sale inerte sau active, focul viu si apoi cel tehnic, focul cosmic si cel meteorologic, pamantul static si dinamic, fertil si distrugator, aerul ca forma de miscare cereasca si ca regenerator perpetuu al vietii, alteori ca tampon

intre pamant si cer, in fine mai rar, eterul, element al straturilor ceresti divine, constituind inca in observatia primitiva un ansamblu de conditii esentiale ale existentei cosmice). Miturile cosmografice includ intregul cadru divin, adica pe zei si locuintele lor universale : (a) teogonia (poate cel mai straniu dintre actele mitice, intrucat zeii insisi se autocreeaza sau sunt creati, multiplicarea lor apartinand unei conceptii ulterioare, influentate probabil de endogamia tribala si apoi de diviziunea profesionala a indeletnicirilor) ; (b) panteonul (sau totalitatea zeilor- cu numar variabil dupa epoca si zona geogafica- fluctuand intre monoteismul rigid, unde zeii si sfintii devin accesorii tehnice sau divinitati subalterne ale unui singur zeu teologic admis ca suprem, si amplitudinea elastica a politeismului numarand, de pilda, in religia romanilor peste #$.$$$ de zeitati) ; (c) lumile coexistente (de obicei trei fundamentale :cerul, pamantul si subpamantul, adica lumea divina, cea umana si cea demonica, dar in unlele mitologii si mai multe :la scandinavi noua ;de asemenea, si anumite lumi paralele, parahumane, neconfirmate insa de vreuna din teologii si conservate mai cu seama in folclorul mitologic). Miturile transcedentale, consacrate de omul primitiv elucidarii contradictiile existentiale aparente, pe care el nu le accepta decat ideal : (a) eroul arhetipal (nu stramosul totemic, ci modelul de la care porneste sirul, un model absolut si deci inegalabil, de aceea si divinizat) ;(b) suprastructura demonologica (reprezentand transferul in mitologie a credintei animiste in duhurile si in demonii care ar guverna universul -integral ca si in detaliila palpabile) ; (c) destinul (ca lege in sine sau sistem de legi implacabile si intrepatrunse, supunandu-si intregul univers, pana la detalii, omul, omenirea si chiar zeii) ; (d) universul dual (conceptul diviziunii lumii in principii antagonice, care completeaza in mod general intregul :lumina-intuneric, caldura-frig, miscare-repaos, mascul-femela, viatamoarte si in ultima amaliza bine-rau) ;(e) simbolurile conditiei umane (aspiratie omului de a-si depasi conditia, de obicei prin imitarea unor valori ambientale : de pilda zborul icaric, care nu este decat traducerea alegorica a invidiei omului fata de pasare, dar nu si intelegerea deosebirii structurale) ;(f) viata si moartea (ca antiteza acuta suprema in care miturile nu admit totusi termenii antitezei, preferand ideea de stari diferite ale aceeleiasi existente, intrucat thanatofobia conceptuala, care trabuce instinctul de conservare, nu scuteste de suferinta intrebarii nici o fiinta ganditoare) ; (g) aria timpului (timpul uman mensurabil si timpul divin, deci numenal, inaintea acestora si dupa ele, unele mituri admitand si absenta timpului). Legenda Oltului si a Muresului ovestitorii sunt Alina,Alin si Ionut de la %coala &enerala nr.'# (g.)ures inv. &abriel *odrut )orariu In vremurile de demult, cand se nascoceau povestile fermecatoare, pe varful unui munte din *arpatii +asariteni se vedea o cetate cu doua turnuri. *raiul si craiasa aveau doi fii gemeni, care semanau ca doua picaturi de apa. ,eciorii erau asemanatori la infatisare, dar aveau firi cu totul diferite. -na-doua se luau la cearta si se bateau pana la sange, de rai ce erau. Asa-i lasase .umnezeu/ *and crescusera mari, craiul iesi din cetate cu oastea si se duse la razboi,de unde n-a mai venit. *raiasa a trimis calareti spre toate zarile, in cauterea sotului ei, dar solii nu l-au gasit pe stapan nicaieri. )urise craiul departe, intr-o batalie sangeroasa. .ar craiasa nu stia taina asta. ,,*e-am sa ma fac eu,cu feciorii mei naravasi01 se framanta craiasa ,,%e tot bat fara astampar. 2e-am facut doua turnuri aparte. In turnul de miazanoapte locuieste )ures, iar in turnul de miazazi sta 3lt. -ite, sunt printi buni de insuratoare, si tot nu se inteleg.1 -,rate 3ltule, zise )uresul, care era mai cumpatat. )ama plange intruna dupa tata,craiul.*e facem0 -4u zic, frate )ures,sa lasam ciondaneala copilareasca dintre noi si sa plecam in cautarea

craiului. oate e undeva intr-o temnita,si are nevoie de a!utorul nostru,sa-l eliberam. 3ltul si )uresul s-au dus la mama lor,craiasa si i-au vorbit de hotararea lor de a-si cauta tatal.Auzind ce spun,mama lor a varsat lacrimi de durere,dar si de fericire. .e fericire pentru ca feciorii ei erau vrednicisi indar!iti,si de durere pentru ca se despartea de ei si-i era frica sa nu-i piarda. -5ine,baietii mei/ se indupleca pana la urma craiasa. lecati in cautarea craiului. )uresule si tu,3ltule/6a sfatuiesc sa stati mereu impreuna, precum caii la trasura, si nedezlipiti unul de altul/ %i au plecat printii..ar de indata ce au iesit din cetate, au pornit sa se certe pe ce cale sa apuce. *aci, cum v-am zis, erau diferiti la fire si la ganduri. -%a plecam spre miazanoapte/a propus )uresul. -5a nu/%-o luam spre miazazi/a racnit 3ltul. %i,ca in copilarie,au inceput sa-si care la pumni cu nemiluita. ana la urma,n-au ascultat sfatul mamei si-au vorbit astfel: -4u am crescut in turnul de miazanoapte si plec indata intr-acolo/zise )uresul. -Iar eu am crescut in turnul de miazazi, si plec intr-acolo/ tipa 3ltul. %-au despartit.)uresul cel intunecat la fire a pornit-o spre nord, iar 3ltul cel iute din fire s-a repezit bolborosind spre sud. .upa o vreme,pe )ures l-a razbit dorul dupa fratele sau: -7e ciondanim noi,si-a zis )uresul,dar tinem unul la altul. )ama ne-a rugat sa nu ne despartim.*e-ar fi sa ma intorc din drum,ca sa-l caut pe fratele 3lt0 e o vale, )uresul s-a intors spre miazazi,dar nu l-a mai gasit pe 3lt.%-a ratacit si-a luat-o spre apus,prin campii asa de frumoase,incat si-a uitat fratele geaman. In cetatea de scaun,craiasa primi vesti de la solii ei: -*hiar de la poarta,marita craiasa, 3lt si )ures s-au certat si s-au despartit, incalcand porunca mariei tale. %uparata,craiasa a alergat sa-si intoarca feciorii din drum, dar nu i-a mai putut a!unge , deoarece fugeau strasnic in parti diferite. %-a pornit sa planga navalnic,curgand izvoaredin ochii ei: -.oamne, te rog sa povatuiesti pasii feciorilor mei. 2-am pierdut pe crai. ,a,.oamne,orice numai sa nu piara niciodata baietii mei nastrusnici. .umnezeu a ascultat ruga craiesei si,pe data,a hotarat sa-i prefaca in rauri nemuritoare. %i rauri au ramas pana astazi, pastrandu-si numele: )-+4%-2 si 32(-2. )uresul curge lin spre campie, cuminte si cu speranta ca, dupa multe cotituri, isi va gasi fratele geaman. Iar oamenii il canta astfel: Mures,Mures,apa lina, Trece-ma-n tara straina Si-mi fa parte de hodina. e cand 3ltul cel iute si nabadaios,se izbeste in pietrele muntilor, le rascoleste tumultuos, spumega si se insangereaza la (urnul +osu , iar potrivit:oamenii i-au nascocit un cantec: Oltule,rau blestemat, Te-ai facut adanc si lat

Ca vii mare,spumegat, Si cu sange-amestecat.

Legenda albinei si a paianjenului

3 femeie saraca avea doi copii: un baiat si o fata. 4i au plecat 8n lume, spre a-si c9stiga cele necesare traiului. 5aiatul a intrat ucenic la un tesator de p9nza, iar fata cara pietre pentru zidari. :n ceasul mortii, mama 8si chema copiii l9nga ea. ,ata a venit imediat, dar baiatul nu a vrut sa vina. )ama l-a iertat, dar dupa moartea ei, fata s-a prefacut 8n albina, iar baiatul 8n paian!en. .e atunci, paian!enul traieste singur, vesnic singur, fara frate si fara surori si fara parinti. 4l fuge de lumina si vesnic 8si tese p9nza prin locuri 8ntunecoase, si e posomor9t si suparat, iar oamenii 8l urgisesc si, oriunde 8l afla, 8i strica p9nza si pe el 8l fugaresc si 8l omoara. Albina, de atunci, este vesela si toata ziua zboara de pe o floare pe alta si traieste cu parintii ei, cu fratii si cu surorile ei la un loc. 3amenii o iubesc si o vad cu drag, caci ea cu toti 8si 8mparte ceea ce aduna si tuturor le da mierea ei. Legenda Martisorului I Isabela %tefanut - %coala3nline A fost odata ca niciodata, o vreme in care %oarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. %tiind care este noua pasiune a %oarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau. asarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon. Intr-una dintre zile, un tanar cura!os a decis sa coboare in beci si sa salveze %oarele. )a!oritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon. *alatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. 2a sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat %oarele. %i a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant. ,ara puteri si ranit, tanarul a eliberat %oarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. 7atura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. %angele cald din ranile sale cadea pe zapada. In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. *and ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil. .e atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. 2a inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc. *uloarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara. %emnificati literara a martisorului este: micul martie. -n martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa. Legenda Martisorului II Ana +aluca Iliescu A fost odata un om sarac. Acesta confectiona tot felul de lucruri pentru papusi: fundite, snurulete, hainute. Apoi le vindea la piata. Intr-o zi, omul vazand ca i s-au terminat materialele, a gasit prin casa doua suluri de ata alba si rosie. %e gandea, se gandea, ce poate sa faca cu ele. 7u dupa mult timp stiu ce sa faca cu ele. 2ua cele doua ate, rupse din fiecare si le impleti. ,usese foarte fascinat de ceea ce crease. %i adauga un mic tablou de care prinse snuruletul. %-a tot gandit. -*um sa denumesc aceasta creatie0 %tiu/ )artisor, deoarece suntem in luna martie si suntem in prima zi a lunii. Aceste lucruri vor fi daruite de catre barbati, femeilor drept cadou. %i facu mai multe modele. Asa s-a dus vestea, despre acest lucru, in toata lumea. %i oamenii sarbatoreau aceasta zi, deoarece doreau sa pastreze in memorie acea zi in care

saracul a inventat acest simbol al primaverii si reinnoirii. %i in zilele noastre se sarbatoreste prima zi de martie . Legenda calului

fermecat
:ntr-o noapte furtunoasa o batr9na a venit la castelul printului pentru ai cere adapost. Acesta cum a vazut-o a 8mpins-o 8napoi si i-a spus: "*um 8ndraznesti sa treci pragul printului0 )unceste pentru a avea adapost aici." Atunci batr9na s-a transfomat 8ntr-o printesa si i-a spus: " entru ca nu ai mila de oameni si nu ai nici un pic de suflet te vei transforma 8ntr-un cal, iar vra!a se poate rupe doar daca o fata 8ti va darui "ceva" din inima. Au trecut ani si ani si printul era nefericit. :i parea rau de nedreptatea pe care o facuse. :n toti acesti ani printese au venit sa-i aduca daruri crez9nd ca vra!a se va rupe si vor mosteni bani. .ar fara nici un rezultat. :ntr-o buna zi o pastorita pe nume &iralda, care era 8ndragostita de print culese o cala pe care o pregatise cu gri!a. e spatele h9rtiei 8n care era 8mpachetata cu gri!a pura si stralucitoarea cala, era scris cu rosu "martisor". *9nd s-a 8nfatisat 8n fata printului el si-a spus 8n g9nd: ".e unde cunosc ochii acestia limpezi si at9t de sinceri0" ,ata i-a dat cadoul spun9ndu-i: " Acesta este un simbol al iubirii care o am fata de tine, printe/". *9nd printul a atins martisorul si-a recapatat 8nfatisarea. %i au facut nunta mare si cu multa veselie. rintul a hotar9t ca 8n fiecare an de ' )artie sasi aminteasca de aceasta 8nt9mplare si baietii sa le daruiasca fetelor martisoare 8n semn de recunostinta si iubire.

Legenda Neamului Romanesc

3dinioara,traia pe aceste meleaguri o mama care avea mai multe fiice. 2e pusese nume frumoase, dupa chipul naturii si frumusetilor ei, al padurilor, muntilor si apelor: (+A7%I26A7IA, )32.36A, 5-*36I7A, *+I%A7A, )-7(47IA, 32(47IA, .35+3&4A. Avea si doi flacai pe cinste. e unul il chema )A+A)-+4% si pe celalalt 5A7A(. .ar, iata ca la rastimpuri se abatea pas strain prin aceste tinuturi si-i rapea cate o fiica. )ama se intrista nespus dupa fiecare, deoarece tinea la ele ca la trupul si inima sa. %angera si se indurera. .ar, de plans nu a plans niciodata si nici nu s-a plecat. 4ra falnica precum un ste!ar sau ca )untii *arpati ce-i stra!uiau in prea!ma, ori ca .unarea ce o incingea ca o salba. Avea stramosi destoinicisi neinfricati, pe dacii nemuritori si pe romanii cutezatori. .e aceea, nici ea nu se temea si nu da inapoi. 2upta vite!este pentru a-si regasi fiicele si a le readuce acasa, in sanul familiei: si (ransilvania cea mareata, si 5ucovina fagilor frematatori, si .obrogea cea aproape de mare,3ltenia cea sagalnica ori *risana cea mladioasa. %e mangaia la gandul ca avea alaturi pe )oldova si )untenia, ori pe feciorii cei semeti si voinici. %i, uite asa, luptand neobosit, a reusit sa-si aduca din nou toate fiicele acasa, unindu-le in !urul ei ca un copac maiestuos, cu ramuri bogate. %i, in clipa cand le-a simtit pe toate langa ea, a fost fericita si a intinerit dintr-o data. entru ca unirea ii dadea putere, iar setea de dreptate si libertate a facut-o nemuritoare.