Simbolica

Marea comunitate In fiecare an, cind in perioada cuprinsa intre 19 februarie si 20 martie, Soarele parcurge cel de-al doisprezecelea semn zodiacal, Pestii, se incheie a treia faza a anotimpului iernii. Sa nu cautam explicatia acestui semn in afara, in ocind, bunaoara, constelatia Pisces sau stelele fixe care o formeaza. Pestii, ca semn, isi leaga numele de portiunea din zodiac ce se intinde intre !!0" si !#0" longitudine$ aceasta felie de !0" incheie c arta care, plecind de la solstitiul de iarna, a%unge la echinoctiul de prima ara. Prin e olutia catre acest semn &0" 'erbec( se incheie, o data cu al doilea hemiciclu inceput in 'alanta, intregul ciclu al zodiacului, 'erbecul inaugurind un nou circuit al uni ersului nostru sideral. In emisfera noastra, este legat de )momentul) precis al sfirsitului iernii. Pentru natura, este remea topirii zapezilor si a ultimelor ploi de iarna$ su oaiele acopera intinsele cimpii manoase$ iiturile au un rol de lichefiere, de dizol are, de potop purificator$ legaturile sint desfacute, fortele de coeziune dispar$ constiinta aspira la neant. Si totusi, natura se desprinde alene din toropeala frigului saturnian al iernii$ caldura si zilele incep sa conteze$ o iata noua, inca in gestatie in izibila, cauta sa musteasca spre a se exterioriza. In mediul acesta apos semintele capata o igoare care le a face sa plesneasca in 'erbec$ un puseu de se a, de o senzualitate nepasatoare, cuprinde egetatia, care incepe proliferarea mugurilor. *ar in lumea asta tranzitorie de semisomn in care focul mocneste sub cenusa, nimic nu este inca precizat, totul se mentine intr-o stare informa$ nici un hotar nu se poate trasa intr-un asemenea uni ers unde domnesc neimpartasite lipsa de determinare si confuzia. *aca sintem in zorii unei ere noi, ne aflam si la sfirsitul unei mari etape, cel din urma semn zodiacal marcind incheierea unui lung proces ciclic care, incepind cu 'alanta &punct median(, ede implinindu-se intoarcerea substantei la esenta, dupa domnia primului hemiciclu care se intindea de la plesnirea grauntei &'erbec( pina la culegerea spicului matur &+ecioara(. )*e-a lungul celorlalte unsprezece semne, toate alorile ietii, carnii si singelui si-au urmat a entura cosmica a realului. In semnul oceanic al Pestilor, aceste alori se implinesc prin parasirea limitelor lor respecti e sau, mai degraba, prin depasirea lor, spre a de eni comunitate. ,eea ce era mare in sine de ine mic spre a atinge imensitatea. ,erul si pamintul se or uni aici in irtutile colecti e, in organizarea unui uni ers. In izibilul se raspindeste in lumea izibila si izibilul se resoarbe in sinul lumii in izibile. -ste momentul re elatiei, aceleia a erbului$ momentul iluminatiei, aceleia a tacerii, dar si a misticului... .oate deosebirile se intemeiaza pe tacere. Simbolul figurati al semnului reprezinta doi pesti alaturati in sens in ers,, unul urcind si celalalt coborind, cu un fir care le leaga gurile opuse/ aici intr-ade ar s-a gasit solutia interna a contradictiilor externe. 0ieroglifa ii prezinta indeobste pe cei doi pesti &doua linii curbe in hiperbola( legati printr-o trasatura mediana orizontala &firul care ii leaga(. 1r fi mai natural sa se reprezinte, cei doi pesti orizontal si suprapusi, unul mergind inainte si celalalt inapoi, dar subconstientul colecti care se exprima in figurile simbolice are desigur moti ele sale care depasesc simtul comun, mai ales la un asemenea semn zodiacal. Se stie ca in ordinea marilor etape cosmice ale omenirii, legate de miscarea de precesiune a echinoctiilor, era semnului Pestilor care, ca toate celelalte, a domnit timp de circa doua milenii, e cea a crestinismului. In fapt, primii crestini din catacombe au adoptat pestii gasind mintuirea in apele botezului. In masura in care

,ristos este in mod simbolic mintuitorul omenirii, nu poate fi el considerat cea mai mare personificare a semnului, izba itor si sal ator intre toti2 *oua milenii s-au scurs si pestele ramine animalul %ertfit la masa de ineri... 3eferindu-ne la repartitia alorilor in )4mul-5odiac), cele doua picioare sint partea corpului atribuita celui deal doisprezecelea semn zodiacal/ ultimul semn este legat de terminatii, de extremitatile intregului corp, precum coada pestelui care e terminatia corpului sirenei. 6a drept orbind, este mai putin orba de o corespondenta anatomica de asta data, cit de o legatura metafizica ce ar merita un studiu aprofundat si anume un sonda% psihanalitic, daca ne gindim la importanta pe care o capata picioarele, pasii, talpile in operele creatorilor marcati de acest semn, ca un 0ugo sau un 7an 8ogh la care 'erbecul si 9arte dominanti se con%uga cu Pestii... 1cum, spre a ne largi cunoasterea semnului, putem sa-1 situam fata de diferitele etape ale duodenarului caruia ii apartine. Pestii participa la cuaternarul 1pei si, in triunghiul zodiacal al acestui element, ei ocupa ultimul loc. Primul termen este reprezentat de 1pa-cardinala din 3ac$ acest semn e expresia apei la nasterea sa si in raport cu nasterea$ in acest sens, inchipuie atit iz orul prelungit de piriul care brazdeaza alea, cit si apa originara, apele-matrice din care deri a orice forma de iata organica. 1l doilea termen este cel al 1pei-fixe din Scorpion$ acest semn simbolizeaza atit apa statatoare si moarta a lacului, mai exact apa mocnita, namoloasa si fetida a mlastinilor, loc predilect pentru batracieni, cit si, in alt plan, apa ietii, la a ulcanica sau lichidul seminal. Pestii constituie punctul )terminus) al procesului ac atic$ ei reprezinta in mod esential masa miscatoare si anonima a apelor marine in care se arsa tot, imensitatea oceanica. -xaminata de aproape, aceasta apa are o dubla proprietate/ de fecundare si dizol are. +ecunditatea ei, toata proliferarea si profuziunea misunind de iata al carei sediu se afla in mediul marin, cu strafundurile sale inepuizabile$ proprietatea sa dizol anta este greu sesizabila cu haosul su oaielor furtunoase, care erodeaza si inghit paminturile. 1pa din Pesti prezinta analogii cu cea a unui potop inundind intinderile terestre$ ea este si expresia imensitatii fluide si difuze care ne in aluie din toate partile$ este insusi simbolul subconstientului colecti care prelungeste si leaga indi idul de specie, umanul de supraomenesc. Intr-o perspecti a ciclica, e sfirsitul sau implinirea oricarui lucru si a lumii. 6umea sensibila, purificata si idealizata inca din zodia 7arsatorului, se indreapta spre dezagregare si trece in starea lichida spre a se intoarce in haosul primiti . ,onform unei conceptii spiritualizante, spiritualul este definiti disociat de material si sufletul, eliberat de in elisurile sale terestre, re ine la iz orul di in/ partea imateriala din om se uneste cu creatorul sau... 4 ultima conceptie despre semn ne este furnizata de raportul dialectic pe care il intretine cu semnul opus/ +ecioara. Pe linia mediana dintre polul originar si polul final, +ecioara este mai aproape de multiplul absolut, iar Pestii, de absolutul lui :nu. ,u cit primul semn pune mai mult accent pe detaliu, pe particularitate, pe limita, frontiera, ingradire, centura lucrurilor si traieste intr-o lume de norme, cadre, reguli si formule, lume in care rationalul trece prin punctul cel mai ascutit... cu atit cel de-al doilea se prezinta ca lumea ansamblului, a globalului, a nelimitatului, a infinitului, irtualului, latentului, inclasabilului, insesizabilului, inefabilului... in care nerationalul si suprarationalul domnesc pe deplin. *oua dimensiuni se afla in prezenta, specificind de altfel doua tipuri diametral opuse/ in +ecioara, biologul care, aplecat asupra microscopului, sondeaza lumea celor infinit de mici, sau ceasornicarul concentrat asupra minusculelor piese ale mecanicii de precizie$ in Pesti, astronomul care, la luneta telescopului, deschide omenirii caile infinite ale galaxiilor. 1ceasta nu este o simpla imagine desprinsa din real/ om edea mai departe ce au )dat) Pestii in materie de mari astronomi. Si in timp ce tipul +ecioara este un indi idualist indepartat la maximum de )participarea mistica) a turmei, un )neutru) care isi amena%eaza in mod inteligent niste bariere protectoare de care in sa se sparga alurile

oceanului lumii, tipul Pesti a%unge uneori sa piarda orice notiune de indi idualitate si-1 intruchipeaza pe )cetateanul lumii) care, precum picatura de apa in mare, se pierde in imensa comunitate planetara. - desigur e ident ca acest semn simbolizeaza oceanul comunitatii tuturor oamenilor de pe pamint. contine tot ceea ce este inecat si contopit, adica ce nu e inca diferentiat, lumea informului si lucrurile stadiu de crisalida - concomitent cu alorile a ceea ce nu mai este, depasind frontierele indi iduale ederea participarii la comunitate/ intregul popor al pamintului intre zero si infinit, uniunea sacra credinciosilor... -l in in a

.raditia a gasit de cu iinta sa aseze Pestii sub tutela celor doua planete de fecunditate/ ;upiter, pentru stapinire, si 7enus, nascuta din spuma alurilor, pentru exaltare. In masura in care ;upiter corespunde unui proces de dilatare si de in adare, el concorda efecti cu semnul zodiacal. *ar astrologiei moderne nu i-a fost greu sa-i gaseasca alt stapin, mult mai potri it, in zeitatea <eptun. Poseidon nu este oare zeul mitologic cu tridentul care parcurge alurile marii in to arasia monstrilor marini2 4r, proprietatile astrului, desprinse prin obser atie, seamana cu atributele mitologice. +ie ca reprezinta, precum .itea, namolul originar, materia prima, 1pa-primordiala sau pulberea infinitului cosmic, fuziunea finala, <eptun este arhetipul disolutiei sau integrarii uni ersale, al carui registru afecteaza o gama de alori calitati e/ nediferentiere, confuzie, permeabilitate fata de mediu, in adare, participare la grup, adeziune la unitatea superioara, identificare, contemplare, intensitate afecti a, destindere psihica, comuniune... -l dizol a, dilata pina la extrem, repune in cauza intreaga unitate pentru lichidarea sau depasirea ei/ in gama, este zona infra si ultra= <u e de mirare deci daca tipul neptunian, cel caruia <eptun ii este planeta dominanta, %oaca pe o cla iatura ce pune in rezonanta mai ales gra ele si acutele, prelogicul sau prerationalul la un capat, si suprarealismul la celalalt/ stare crepusculara a comatosului sau schizofrenicului la care domneste confuzia perfecta, adeziunea nemasurata, noaptea ininteligibila a amestecului dintre eu si non-eu$ stare intermediara a )pre iziunii) care este un fel de explorare a inconstientului cosmic$ stare exceptionala a extazului resimtit de sfint ori de )samadhih), de >oghin... Pe plan social, neptunianul se integreaza miscarilor colecti e asa cum oceanul antreneaza picaturile de apa$ el se realizeaza anonim prin intermediul unei miscari$ aspiratiile sale personale sint cele ale unui ,grup, ale unei clase, ale unei colecti itati. Procesul neptunian degradat duce la anarhie, la demagogie, la fermentatie, la scandal, la haos$ intr-un stadiu elaborat, il edem exprimindu-se prin misticile populare si prin colecti isme/ democratie, sindicalism, socialism$ in zilele noastre, isi gaseste afirmarea extrema in uni ersalismul marxist. *e fapt, con%unctia Soare-<eptun &Soarele alorizeaza astrul( se intilneste la uni ersalisti sau la oamenii politici care, fata de mediul lor, se afla )la stinga)/ democrati, socialisti, comunisti &6enin, 'ulganin, .ito, 9atteotti, 8or?i, Saint-;ust, 6amartine, 'riand, 'lum, Salengro, 'enes, .ruman, 8an> *a is...($ in schimb, con%unctia 9arte-<eptun este prezenta la 3obespierre, *anton, Stalin... in sfera esteticului, <eptun face sa pre aleze latura irationala, inconstienta, afecti a, oceanica, halucinatorie sau izionara, si a produs, intre altele, sensibilitatea preromantica a lui ,hateaubriand, )sufletul lamartinian) aplecat spre is si contemplatie, ratacirea lui <er al in comuniune cu lumea corespondentelor uni ersale, parasirea oluptuoasa a lui 7erlaine in lumea muzicii sale interioare, impresionismul fluid al lui *ebuss>, atmosfera cetoasa a lui ,arriere... -ste de inteles, asadar, ca in practica astrologul se gaseste in fata unui complex Pesti-<eptun, completat de ;upiter si in parte de 7enus, la care asociaza alorile ,asei a @II-a, omoloaga celui de-al doisprezecelea semn &orice ocupare planetara a acestei ,ase intareste alorile perechii in discutie(, acest al doisprezecelea sector reprezentind lumea incercarii, a ispasirii, a innamolirii obscure si a eliberarii, aceea care populeaza spitalele, inchisorile, minastirile, azilele si alte locuri de capti itate... Iata in fine, semnificatia pozitiei planetelor in Pesti:

Soarele si 1scendentul afirma, subliniaza semnul in stare pura, fara a-1 orienta in mod special. 6una in Pesti indruma isul spre marginea iziunii fantastice, a halucinatiei, a mediumnitatii sau confera imaginarului o forta izionara$ aspiratie spre infinit sau simt al inefabilului &'riand, 'razza, ;acAues ,artier, *aumier, 8oethe, 0offmann, 6a +ontaine, 9ichelangelo, Petrarca, Poe, 7inci(. 9ercur in Pesti/ este un )exil) pentru zeul inaripat care se ineaca aici$ pozitia aceasta produce in mod esential inteligenta tipului Pesti &'riand, 'ernanos, *arBin, 0ugo, 9allanne, 9ontaigne, Schopenhauer(. 7enus in Pesti/ modul de sensibilitate tipic pentru Pesti se afirma in personalitatea nati ului, cuprins si framintat de o afecti itate in adatoare, exaltanta, romanesca, stranie sau mistica &'ach, *ic?ens, 0ugo, 6e 'run, 6essing, 9oliere, Poe, *oamna de Stael(. 9arte in Pesti/ agresi itatea planetei poate sa fie anarhica precum minia haosului, muscatoare ca rechinul sau turbulenta ca ciocnirea curentelor opuse ale apei intr-o iata &*aumier, 3enan, 7an 8ogh(. ;upiter in Pesti/ forta si amploarea astrului radiaza in toate directiile sau intr-o expansiune nelimitata$ altfel generozitatea poate duce la mecenat &,arol Cuintul(. Saturn in Pesti/ este simbolul singuratatii din inchisoarea intunecoasa din care sufletul ar rea sa e adeze$ tinde spre complezenta morbida si spre masochism &0u>smans, 6econte de 6isle, <eBton, Schopenhauer(.