Capitolul 1- Introducere in sociologie generala

Problematica sociologiei Fiinta umana, fiind prin excelenta un zoon politikon, adica o fiinta sociala (Aristotel), isi pune mereu intrebari cu privire la existenta sa in societate, in grupurile sociale din care face parte. Conform conceptiei filosofului elen, omul nu si poate desavarsi conditia decat in interiorul societatii din care face parte. !ntelectul este cel care scoate omul din ignoranta existentei sale plasandu l pe o treapta superioara de evolutie fata de alte fiinte. "evoia omului de a sonda mediul incon#urator, fenomenele si procesele naturale, era din ce in ce mai mare, cu atat mai mult cu cat explicatiile dogmatice, teologice nu mai erau suficiente si nici relevante pentru formarea unor adevaruri viabile. Fiinta umana si a dat seama ca el este singurul detinator al adevarurilor deoarece capacitatile sale intelectuale impreuna cu operatiile gandirii de care dispune ii pot oferi raspunsurile la intrebarile pe care si le punea. Asadar aparitia intrebarilor cu privire la mediu si la societate au aparut in momentul in care si intelectul uman a evoluat, omul problematizand din ce in ce mai mult evenimentele din istoria sa.

Aparitia si dezvoltarea sociologiei Comparativ cu alte stiinte, sociologia este relativ tanara. !nceputurile sociologiei stiintifice pot fi plasate in a doua #umatate a secolului al $!$ lea, odata cu petrecerea a doua evenimente importante pentru sc%imbarea mentalitatii asupra societatii de pana atunci& 'evolutia Franceza si 'evolutia !ndustriala (urg%eza. )in perspectiva simtului comun, a cunoasterii comune, ii putem atribui sociologiei o genealogie foarte indepartata plecand de la preocuparile unor filosofi ca *o%n +ocke, ,%omas -obbes, .ontes/uieu, *. *. 'ousseau si, bineinteles, 0laton si Aristotel.

Constituirea sociolgiei propriu zise, a sociologiei ca stiinta, a fost posibila si necesara o data cu sc%imbarile economice, politice, sociale si intelectuale survenite la sfarsitul secolului al $2!!! lea. 0rima revolutie industriala a determinat sc%imbari importante in conditiile de munca , in relatiile socio profesionale, in raporturile sociale dintre clase. !ndustria si orasele inlocuiesc din ce in ce mai mult agricultura si satul ca mod de viata. 3nii sociologi, precum 4arl .arx, au fost preocupati de fundamentarea sociologica a unor sc%imbari sociale de anvergura in favoarea proletariatului sau de amelioarare a conditiilor de viata a muncitorilor. 'evolutia Franceza din 1567 si perioada napoleoniana au avut consecinte importante asupra conceptiilor si ideologiilor din 8uropa. 9 au intensificat preocuparile pentru stabilirea unei noi ordini sociale, pentru restructurarea raporturilor politice iar aparitai sociologiei a fost puternic influentata de aceste preocupari. 9ociologia a aparut din dorinta omului de a multiplica raporturile economice, culturale, religioase cu societati de pe alte continente prin acumularea unei bogate documentatii etnografice si antropologice ce au rasturnat in cele din urma europocentrismul. )iversitatea a creat societatea. Fondatorul sociologiei ca stiinta este Auguste Comte, fiind preocupat de ameliorarea problemelor societatii. Acesta credea ca o societate poate deveni una mai prospera numai in momentul in care avem o stiinta care sa cunoasca exact care sunt fundamentele unei vieti sociale bune. 3rmasii lui Comte, influentati puternic de studiile sale, au fost -erbert 9pencer si 8mile )urk%eim. Herbert Spencer este considerat cel de al doilea fondator principal al sociologiei. Facand analogie cu organismul uman, sociologul englez concepe societatea ca pe un sistem, ca pe un intreg cu parti aflate in interactiune. 9pencer fundamenteaza o perspectiva evolutionista conform careia statul nu trebuie sa intervina in procesele naturale ale societatii. Karl Marx considera sistemul social ca fiind dublu structurat. Fiecare societate se caracterizeaza printr un mod de productie, care este format din mi#loace de productie si relatii de productie. 'olul dinamizator in sc%imbarea sociala revin mi#loacelor de

productie care produc sc%imbarea relatiilor de productie. !n conceptia sa, intreaga istorie se prezinta ca o lupta intre clasele sociale. Emile ur!"eim a fost preocupat si el de ameliorarea vietii sociale si de realizarea ordinii prin consens social. !n conceptia sa, faptele sociale trebuie private ca fiind lucruri, adica ceva care se intampla individului fara voia sa. Max #eber a desfasurat la fel ca si 4arl .arx o activitate diversa&economica, istorica, politica, sociala. 0entru el, sociologia reprezinta, in primul rand, studiul actiunii sociale. 9pre deosebire de cercetarile de dinaintea sa, din alte domenii, sociologul nu se rezuma la o analiza pur obiectiva, ci urmareste sa inteleaga actiunea sociala imaginandu se in situatia oamenilor pe care ii studiaza si identificandu se cu acestia. Aparitia sociologiei in $omania 9ociologia in 'omania s a dezvoltat relativ tarziu fata de tarile din vestul 8uropei. 0utem vorbi insa de o protosociologie romaneasca initiata de "icolae (alcescu, ;eorge (aritiu, !on !onescu de la (rad, .i%ai 8minescu. Caracteristica sociologiei romanesti o constituie latura puternic actionala si rationala a acesteia.

e%initia sociologiei Sociologia este studiul stiinti%ic al societatii sau studiul organizarilor sociale si al sc"imbarilor sociale& Conform lui Ant"on' (iddens) sociologia este studiul vietii social umane) a grupurilor si societatilor& *unctiile sociologiei 1. %unctia cognitiva- cunoasterea faptelor si fenomenelor sociale prin intermediul mi#locelor si instrumentelor sociale potrivite.

<

:. %unctia expozitiva- descrierea si prezentarea faptelor si proceselor sociale asa cum au loc. <. %unctia explicativa- stabilirea de relatii de determinare intre diversele aspecte ale vietii sociale. =. %unctia aplicativa+ pragmatica,- utilizarea rezultatelor cercetarii sociologice in elaborarea politicilor sociale.

Perspective in sociologie 2iata sociala are o infinitate de aspecte si poate fi privita din ung%iuri foarte diferite. )iversele scoli de sociologie impreuna cu reprezentantii de seama ale acestora au propus o serie de perspective in sociologie& 1& evolutionista.& con%lictualista/& %unctionalista0& interactionista& Perspectiva evolutionista a fost formulata in sociologie de Comte si 9pencer. Aceasta perspectiv explica pe larg originea societatilor si evolutia lor. A avut o perioada de maxima inflorire in a doua #umatate a sec al $!$ lea. Perspectiva %unctionalista a fost formulata atat in lucrarile lui 9pencer cat si in cele ale lui Comte, dar mai ales in cea a lui 8mile )urk%eim. Functionalistii privesc societatea ca pe un sistem, un intreg format din mai multe parti componente aflate intr o deplina interactiune, fiecare parte din intreg indeplinind o anumita functie. Functiile sistemului social sunt asigurate de controlul social. )aca functiile nu sunt indeplinite atunci apare dezec%ilibrul social. Cercetarile in sociologie au a1uns la concluzia ca pentru a mentine ec"ilibrul social este nevoie de un consens) un acord al membrilor

societatii asupra a ceea ce este bun) drept si moral& In obtinerea consensului social) un rol important il are procesul de socializare& Perspectiva con%lictualista concepe conflictul ca pe o sursa a sc%imbarii sociale> consensul social este mai degraba o iluzie decat un factor de ec%ilibrare a vietii sociale iar acesta nu poate fi impus decat prin constrangere. 0rincipalul initiator al acestei perspective este Karl Marx& Perspectiva interactionista a carui fondator este (eorge Herbert Mead considera ca societatea este creata in permanenta prin interactiunea indivizilor. !ndivizii nu ar putea interactiona daca nu ar avea acces la sistemul de simboluri si valori proprii, recunoscute de catre toti in parte. ?amenii sunt fiintele care dau sens lumii.

$amurile sociologiei 9ociologia se ocupa cu studiul stiintific al vietii sociale, al oamenilor si al rezultatelor interactiunii lor de grup. Acest domeniu de studiu este foarte vast sin u poate fi analizat in toata profunzimea sa. 9 a impus cu necesitate crearea mai multor ramuri in sociologie& sociologia comunicarii, a muncii, educatiei, deviantei, medicala, a tineretului, etc. Importanta sociologiei 9ociologia ne permite sa percepem lumea sociala din mai multe perspective. "e a#uta sa ne formam constiinta diferentelor culturale. Cercetarea sociologica ofera un a#utor practic in afirmarea rezultatelor initiativelor politice> sociologia ne inzestreaza cu constiinta de sine.