Sunteți pe pagina 1din 6

CURS Factori economici particulari semnificativi în procesul globalizării

Se poate considera că de câteva decenii există un nou stadiu în dezvoltarea economiei

capitaliste, un nou tip de capitalism dezvoltat la scară globală. Acesta poate fi descris prin apel la mai mulţi factori economici particulari. Fireşte, factorii în cauză sunt strâns legaţi între ei, dând naştere unui proces pe care îl putem aprecia ca fiind „organic”.

- de exemplu, un telefon mobil este important (dacă nu chiar „decisiv” în zilele noastre) din punct de vedere economic, atât ca produs finit, în sine, ca obiect ce este cumpărat de anumiţi oameni pentru a fi posedat de ei, dar şi ca un facilitator de contacte / tranzacţii economice, de schimb de informaţii financiare etc. – cu alte cuvinte ca mediu de afaceri sui generis.

În plus, factorii economici ce vor fi evidenţiaţi în continuare sunt individualizaţi doar din raţiuni pedagogice, căci ei fac parte dintr-un complex funcţional ce cuprinde şi ceilalţi factori semnificativi: politici, culturali, sociali, demografici etc.

Dacă e să plecăm de la concepţia în această privinţă a lui Giddens, principalii factori economici care au favorizat procesul de globalizare sunt următorii:

- Dezvoltarea tehnologiilor informaţiei şi ale (tele)comunicaţiilor: înlocuirea tehnicii analogice cu cea digitală în transmiterea informaţiei; comunicaţiile prin cablu şi prin satelit; telefonia mobilă; internetul etc. Efectele acestui proces sunt economice, financiare, dar şi politice, culturale, sociale, chiar antropologice; la modul general, aceste efecte au fost descrise David Harvey prin „comprimarea spaţiului şi a timpului” (space-time compression).

o Un exemplu: „Some of the most gripping events of the past two or three decades - such as the fall of the Berlin Wall, the violent crackdown on democratic protesters in China's Tiananmen Square and the terrorist attacks of 11 September 2001- have unfolded through the media before a truly global audience. Such events, along with thousands of less dramatic ones, have resulted in a reorientation in people's thinking from the level of the nation-state to the global stage.

Individuals are now more aware of their interconnectedness with others and more likely to identity with global issues and processes than was the case in times past.” (Giddens 130)

- Apariţia unui tip nou de economie, caracterizată alternativ ca prin expresii ca „societate postindustrială”, „societate informaţională”, „societate bazată pe cunoaştere” sau „noua economie” – ceea ce presupune o economie „lipsită de greutate” (weightless economy – Quah), în care decisivă valoarea informaţională sau cognitivă inclusă în produsul finit şi, într-o măsură descrescătoare, materia primă propriu-zisă).

o Iată cum defineşte Quah conceptul de weightless economy:

“By the weightless economy, I mean that part of the economy comprising the following four categories:

1. Information and communications technology (ICT), including the

Internet.

2. Intellectual property, including not only patents and copyrights but more

broadly, namebrands, trademarks, advertising, financial and consulting services, health care (medical knowledge), and education.

3. Electronic libraries and databases, including new media, video

entertainment, and broadcasting.

4. Biotechnology, which includes carbon-based libraries and databases, as

well as pharmaceuticals.” (Quah 1)

- apariţia unei astfel de economii nu ar fi fost posibilă fără “configurarea” unui nou tip de individ care să susţină, prin consum, producţia şi comercializarea unor asemenea produse, a unor oameni care să îşi desfăşoare propria viaţă prin(tre) acestea:

o „The emergence of the knowledge society has been linked to the development of a broad base of consumers who are technologically literate and eagerly integrate new advances in computing, entertainment and telecommunications into their everyday lives.” (Giddens 132)

o

Trebuie remarcat faptul că individul-consumator este şi un efect şi totodată şi o cauză a economiei capitaliste globale actuale, fiind un element care accelerează procesul evoluţiei acesteia.

o

Există unele teorii care situează în zona consumului esenţa procesului globalizării. După Edward Comor, „the edifice of the contemporary political economy is, in fact, built on the grounds of a consumption- dependent framework. In the context of the contemporary globalization

project, this framework’s construction is secured more through consumerist identities than workplace satisfactions, more as a result of acquisitive aspirations than civic achievements.” (Comor X)

1. Acelaşi autor adaugă: „Despite the ecological implications of

our systemic compulsion to produce and consume evermore, and the geopolitical ramifications of this dynamic (involving a deepening dependency on both oil and cheap labour), consumption itself arguably has become the core indice of not just individual ‘success’ but also national ‘development’. Capitalist consumption - as a historically constructed way of thinking, acting and relating - constitutes an essential but contradiction-laden institution. Its core agent - the much- vaunted ‘sovereign’ consumer - is ideally free to do virtually anything except withdraw from consuming. After all, if that choice were acted upon, the edifice would collapse.” (Comor

X)

2. Astfel că, în viziunea lui Comor, devine justificat să ne

întrebăm dacă asistăm la crearea unei global civil society sau a unei global consumer society, cu alte cuvinte dacă ceea ce susţine procesul globalizării este existenţa unei conştiinţe politice cosmopolite şi democratice sau faptul că avem de-a face cu resorturi de tip consumerist abil speculate şi întreţinute.

- Apariţia unui nou mod de desfăşurare a afacerilor şi de a înţelege competitivitatea economică, bazat pe cooperare / colaborare cu alte firme în

atingerea scopului propus (în dauna unei independenţe totale), ca şi pe apartenenţa decisivă la reţele economico-financiare:

o

„In order to be competitive in globalizing conditions, businesses and corporations have restructured themselves to be more flexible and less hierarchical in nature. Production practices and organizational patterns

have become more flexible, partnering arrangements with other firms have become commonplace and participation in worldwide distribution networks has become essential for doing business in a rapidly changing global market.” (Giddens 132)

o

Un exemplu: alianţele realizate de companiile de transport aerian: Star Alliance, Skyteam etc.

- dezvoltarea companiilor transnaţionale, i.e. a companiilor care îşi desfăşoară activitatea în mai mult de două ţări. Aceste devin în multe cazuri factori de decizie mai importanţi decât multe dintre ţări, condiţionând şi chiar subordonând politicile economice ale acestora (introducerea de modificări legislative: economice, sociale, legate de mediu etc.).

o

Pentru a înţelege ce determină această stare de lucruri, oferim un citat din Giddens: Some 500 transnational corporations had annual sales of more than $10 billion in 2001, while only 75 countries could boast gross domestic products of at least that amount. (…) In fact, the combined sales of the world's largest 500 transnational corporations totalled $14.1 trillion - nearly half of the value of goods and services produced by the entire world.” (Giddens 133)

o

Condiţionarea apare şi în sens opus, în măsura în care falimentul unei singure companii transnaţionale puternice poate duce la reacţii în lanţ, antrenarea unei întregi crize economice locale, regionale, naţionale sau chiar globale. Vezi, în acest sens, falimentul Lehman Brothers, a patra banca din SUA la momentul respectiv (dar care oferea servicii financiare la nivel global) din 2008, care a dus la declanşarea unei crize la nivel mondial, ale cărei efecte le resimţim încă şi astăzi.

o

Un rol fundamental în acest proces de dezvoltare a companiilor transnaţionale îl joacă (cf. Giddens) existenţa a aşa-numitelor global commodity chains – lanţuri globale de producţie, i.e. faptul că pentru realizarea unui produs finit concură mai multe etape de producţie care se realizează în ţări diferite, în funcţie de profitabilitatea producerii acestora în locaţiile respective (materiile prime, costul şi calificarea

pentru mâna de lucru, reţeaua de transport, facilităţile economico- financiare etc.)

- existenţa unei economii electronice din ce în ce mai dezvoltate, care modifică structural economia clasică.

o

aspecte semnificative: posibilitatea de a te informa despre existenţa unor agenţi şi activităţi economice (accesul la informaţia economică); posibilitatea de a contacta practic instantaneu acele entităţi din aproape toată lumea care pot susţine propria activitate economică, pe toate palierele, de la unităţi de extracţie a materiilor prime, operatori de transport, organe statale intermediare, firme de angajare personal, firme de consultanţă economică şi financiară, comercializarea produselor finite etc.; posibilitatea de a face publicitate produselor în toate regiunile globului printr-un sistem de plată electronică deosebit de facil.

o

Un aspect extrem de important este tocmai sistemul de plată electronică, care conectează bănci, firme, clienţi, instituţii ale statului etc.

Teme recapitulative:

- Daţi exemple de efecte ale procesului de dezvoltare accelerată a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor în varii domenii.

- Ce înseamnă o economie „lipsită de greutate”?

- Prezentaţi şi comentaţi un caz concret vizând legătura dintre o companie transnaţională şi politicile la nivel naţional

Bibliografie:

Edward A. Comor, Consumption and the Globalization Project : neo-imperialism and the annihilation of time, Palgrave MacMillan, Houndmills / New York, 2008 Anthony Giddens, Sociology, 6th edition, revised and updated with Philip W. Sutton, Polity Press, 2009 Ray Kiely, Industrialization and Development, UCL Press, London, 1998

Danny T. Quah, „The Weightless Economy in Growth”, The Business Economist, Vol. 30, No. 1, pp. 40–53, March 1999 (se găseşte la adresa:

http://econ.lse.ac.uk/~dquah/)