Ma numesc Stroe Cristina Teodora,am 20 de ani si sunt actualmente studenta la Facultatea de Limbi si Literaturi straine din cadrul Universitatii

Bucuresti. Povestea mea incepe in 1 2 in data de 1! mai,cand mama m"a adus pe lume in micul orasel #alomitean, Ur$iceni. C%iar primele mele clipe de viata au &ost putin ciudate caci,dupa cum spun eu si mama,nu prea voiam sa ma nasc. 'dica pe toata perioada sarcinii am &ost &oarte &oarte cuminte in burta,mama adesea temandu"se ca poarta in pantece un &at mort. #n momentul nasterii, pentru ca travaliul a durat prea mult iar eu se pare ca nu voiam sa ies,contractiile mamei au incetat si era cat pe ce sa mor su(rumata. )upa ce intr"un &inal m"am nascut, a urmat perioada copilariei. *vident partea de inceput nu mi"o aduc aminte,dar din relatarile alor mei am inteles ca eram &oarte cuminte,&oarte somnoroasa si bine inteles mancacioasa.+ 'devarul este ce aceste caracteristici le mai am si asta$i., #nteresant mi se pare &aptul ca tata,cre$andu"i pe medicii care i"au spus ca sunt baiat, a cumparat un trenulet inainte sa ma nasc si eu pana pe la vreo - ani m"am tot .ucat cu el,ca un baiat adevarat. Partea copilariei mele de care imi aduc &oarte bine aminte s"a petrecut intr"o continua naveta,perceputa de mine atunci ca o plimbare. 'm stat o vreme la o &erma,unde lucra bunicul din partea mamei ,apoi la Ur$iceni ,unde am &acut (radinita, iar vara mai mer(eam si pe la Bucuresti, la matusa din partea tatalui. La &erma pot spune ca am avut parte de cea mai &rumoasa perioada. #mi placea &oarte mult livada mare cu visine si cirese dar si &antana din curte cu apa rece ca (%eata. Tin minte ca mereu era a(lomeratie acolo,caci erau muncitori,&emei si barbati din Maramures,an(a.ati se$onier pentru muncile campului. *i aveau o cladire separata,lan(a cladirea casei noastre, iar eu ma &urisam din casa si ma duceam la ei ca stiam ca au iaurt bun si /poale"n brau0. Strabunica din partea mamei lucra si ea aici la &erma1era bucatareasa la cantina. Tin minte oalele imense in care &acea ciorba si &asolea si sala de mese care se umplea de oameni si apoi de $(omot. *ra obositor sa stai acolo cand toata lumea incepea sa vorbeasca si sa soarba ciorba. *u nu prea aveam voie in sala de mese si mai ales sa ma ase$ cu oamenii la masa,dar mereu se (asea vreo &emeie sau un barbat caruia sa ii placa &ata mea bucalata de copil si sa ma invite la masa. *u,ca o &ata buna ce eram,nu re&u$am,desi poate ca mancasem cu 10 minute inainte. Tot aici,la &erma,ma duceam in (radina strabunicii si &uram rosii,salata,ceapa si alte le(ume si le tocam cu ciobul apoi presaram nisip peste ele si $iceam ca &ac salata. Cand venea bunicul +(inerele strabunicii mele , de la camp , il invitam sa (uste din salata mea. Saracul om intra in .ocul meu si se pre&acea ca (usta,ba c%iar ma lauda $icand ca e &oarte buna.

Mama,care locuia tot aici, la &erma,era un soi de contabila si avea birou si acte. *u eram &oarte entu$iasmata de &oile ei si cand ma saturam sa &iu bucatareasa si sa &ac salate ase$onate cu nisip, ma duceam la ea si ii ceream o &oaie si un pi2 3sa &ac acte0. Mereu o vedeam pe mama ca bea ceva ne(ru dintr"o ceasca si intr"o $i am intrebat" o4 3Mami, tu bei ta&ea50 . *vident ca de atunci,cand ma duceam la biroul mamei voiam si eu 3ta&ea0 dar primeam in sc%imb ceai sau Cola. Le(at de &erma se intampla in mintea mea un &enomen ciudat4 la &erma mereu era vara6 +asta pentru ca iarna eu stateam in Ur$iceni,dar mintea mea de copil probabil ca nu constienti$a &oarte bine mutarea, Totusi,intr"un an7s"a &acut iarna si la &erma. 'tunci am va$ut pentru prima oara cum se taie porcul si am mancat sorici. L"am va$ut pe tata cum se lupta cu animalul si cum tra(ea de el si apoi cum il parlea si nu intele(eam de ce se inne(reste soriciul. )upa toate acestea ,bunicul a iesit la pensie si a trebuit sa ne mutam la Ur$iceni,atat eu cu mama si cu tata cat si bunicul si strabunica. *u cu mama si cu tata am stat o vreme in acelasi apartament cu bunica din partea tatalui +mamaia Mia ii $ic , si cu bunicul +tataia 8i(i,. *u ma duceam la (radinita care era &oarte aproape de casa iar mama si tata erau la serviciu. )upa amia$a mamaia Mia venea si ma lua de la (radinita si mereu ma intreba daca vreau ceva de la ma(a$inul de lan(a casa. Ce"i drept,mamaia Mia ma lua mai rar de la (radinita de cat ma lua strabunica. *a venea mereu si ma aducea,dimineata la 9 iar seara la 1! ma aducea inapoi acasa. Tot ea,din mica ei pensie,imi platea (radinita. #mi placea &oarte tare la (radinita si eram apreciata si de doamnele educatoare,care mereu imi dadeau roluri importante in diversele scenete or(ani$ate de 1 Martie sau de Craciun. )ar cel mai mult si cel mai mult imi placea ciorba de carto&i, servita in bolurile de ino2. *ste si la ora actuala cea mai buna ciorba,pe care nici eu,nici mama si nici mamaia nu o poate reproduce din punct de vedere al (ustului. Sin(ura &emeie care detine secretul ciorbei 3 de la (radi0 este bucatareasa,tanti Maricica. Tot la (radinita mi"am intalnit si una dintre cele mai bune prietene,pe Marina. 'm &ost in aceeasi (rupa si am dormit in paturi alaturate. 'poi,in clasa intai am &ost cole(e de banca,tot la &el si in (imna$iu si mai apoi in liceu. :evenind la (radinita si #a perioada ; lun(a" petrecuta in Ur$iceni,tin minte momentul Craciunului cand toata &amilia se aduna la masa. *vident ca mama,tata si cu mine trebuia sa mer(em atat la bunicii din partea tatalui,adica la mamaia Mia si la tataia 8i(i cat si la bunicii din partea mamei,adica la mamaia Mona,tataia Lica si mamaia Lenuta+strabunica,. La &iecare mesele erau imbelsu(ate si eu mancam tot ce"mi po&tea inima. )ulciurile si pra.iturile cele mai bune le &acea mamaia Mona,iar cea mai buna &riptura la cuptor era &acuta de mamaia Mia. Tata avea mereu o nelamurire in ceea ce

privea pra.iturile mamaiei si mereu o intreba4 3Bre,da< pra.iturile matale nu au si ele mi.loc,au decat colturi5 Ca vad ca numai colturi sunt pe &ar&uria asta.0 +mamaia avea prostul obicei ca pentru noi,ai casei, sa puna pe masa mar(inile si &eliile mai uratele,pastrand bucatile mai &rumoase si mi.locul pentru eventualii musa&iri , #n perioada prescolara toata &amilia ma intreba ce vreau sa ma &ac cand o sa &ie mare. Mereu raspundeam ca vreau sa ma &ac avocat caci matusa din partea tatalui incepuse &acultatea de drept,renuntand pe parcurs,iar eu imi doream sa ii continui visul si sa devin 3dreapta &amiliei0. Totusi imi aduc bine aminte ca in &ata tatalui meu am raspuns alt&el. Luata la o discutie sa $icem &ilo$o&ica,am inceput sa discut cu tata despre Statele Unite ale 'mericii,despre istoria lor si alte c%estii de acest &el. #n acel moment am avut ca un soi de revelatie,&oarte &oarte %aioasa si in&antila. #"am spus tatei ca vreau sa devin presedintele 'mericii. Curios este ca tata nu a bu&nit in ras,cum o &ac eu acum,aducandu"mi aminte. Mi"a e2plicat &oarte clar de ce practic este aproape imposibil acest lucru dupa care,va$andu"ma probabil putin de$ama(ita , a luat o po$a de"a mea si a scris pe spatele ei 4 ST:=* C:#ST#>' ; T*=)=:' P:*S*)#>T*L* S.U.'. Si a$i po$a asta imi da cura. si ma (andesc la importanta viselor pe care un om le are si mai ales la importanta urmarii lor. *2act asa ma simt si acum,participand la Masterc%e&4 cu un vis aproape imposibil de reali$at dar totusi atat de maret incat imi cere sa il urme$ si sa nu il las in stadiul de vis. Trebuie sa devina realitate, iar daca se va intampla voi &ace o po$a pe spatele careia si(ur va scrie ST:=* C:#ST#>'" T*=)=:' M'ST*:C?*F :=M'>#'6 Plus semnatura mea pe o sumedenie de dis%" uri. )e nepretuit6 :evenind la copilaria mea7. Cand am &acut aproape 9 ani, am intrat la scoala, in clasa intai. ' &ost o $i memorabilia caci m"am dus la scoala urec%eata putin de mama. Mi"a curs san(e din nas si imi patasem maleta cea alba. Mama cand a va$ut mi"a dat vreo doua palme peste &ata. #n &ilmarea cu mine in prima $i de scoala se vede ca sunt putin bosum&lata. C%iar is cameramanul ma intreaba ce am,iar eu &oarte trista si cu toate corabiile inecate ii raspund4 3*%%%7m"a batut mama70 Tot cand eram in clasa intai s"a mai intamplat un eveniment placut4 s"a nascut &ratele meu. *ram &oarte &ericita ca in s&arsit voi avea un &ratior,e2act asa cum mama il avea pe &ratele ei, 8%ita. +unc%iul meu, Fericirea mea a durat insa numai pana cand l"am va$ut cu adevarat pe &ratele meu. *vident ca tata a dorit sa &ilme$e prima $i in care &ratele meu intra in &amilie si cand toata &amilia s"a adunat in .urul patutului lui Leo iar eu eram putin ne(li.ata,a inceput sa imi treaca &ericirea. 'm devenit brusc &oarte (eloasa si de (elo$ie l"am muscat atat de tare de &und incat a inceput sa plan(a. Mama s"a speriat &oarte tare cand l"a au$it pe &ratele meu plan(and brusc. Prima in lista de suspecti eram eu dar nu am recunoscut nimic. 'bia peste cativa ani s"a a&lat boacana mea.

'm uitat sa mentione$ ca &ratele meu nu era sin(urul 3praslea 3 din &amilie. Unc%iul +din partea mamei, si matusa tocmai devenisera si ei parinti pentru prima data cu o luna inainte. )eci tataia Lica si mamaia Mona erau de doua ori &ericiti4 aveau doi nepoti,pe Leo si pe ?oria. Stiu ca ma ama(esc,dar imi place sa cred ca de la prea multa &ericire,la apro2imativ doua luni distanta,tataia Lica a murit. ' &ost pentru mine un moment devastator,mai ales ca eu eram lan(a el cand a murit. =bisnuiam sa ma .oc cu tataia. *l se pre&acea ca este pacient si eu sunt doctorita. Tot intr"un ast&el de moment a murit tataia,lan(a mine. >u voi uita toata viata cum mama statea cu &ratele meu in dormitor alaptandu"l iar cand m"a au$it ca tip si incep sa plan( ca a murit tataia a sarit imediat din pat si s"a sc%imbat la &ata. 'poi la inmormantare,&amilia,stiind cat il iubesc pe tataia,nu m"a lasat sa vin si sa asist la inmormantare. Totusi eu am &u(it de la scoala si am venit. ' &ost intr"adevar dureros. Trecand peste acest moment neplacut ,atat eu cat si &amilia mea, am constienti$at ca lucrurile incep sa se sc%imbe si situatia sa se in(reune$e. Mamaia Mona a ramas sin(ura cu mama ei in timp ce eu cu parintii mei eram de.a mutati in apartamentul nostru. Lucrurile incepusera sa intre in rutina. La scoala lucrurile mer(eau bine pentru mine. Participam la olimpiade,in special de limba si literatura romana ,caci mi"a placut mereu sa citesc si sa scriu intr"un mod sa spunem mai interesant. Bineinteles ca eram printre &avorita pro&esorilor dovada &iind si diplomele obtinute la s&arsitul anului scolar si de asemenea mediile mereu peste .-0. Cand am trecut in (imna$iu ai mei au decis ca e nevoie sa ne mutam din apartamentul nostru asa ca au cumparat o casa mai la peri&eria orasului. #n spatele acestei deci$ii au stat la inceput si motive mai putin placute. 'i mei aveau diverse discutii contradictorii le(ate de bani si uneori ,sper ca mai mult in (luma decat in serios, s"a pus si problema divortului. *u am a&lat toate aceste detalii mult mai tar$iu,caci atunci eram inca mica si nu as &i putut intele(e cu adevarat situatia. Cert este ca,din &ericire,ideea de a divorta le" a iesit din minte dupa ce au cumparat casa. *ste o casa destul de mica pe care si asta$i o avem. Pentru ca avea putine camere si de.a incepuse sa se crape pe alocuri,tata a decis sa o mareasca si sa adau(e constructiei ori(inale un livin(, o baie si un dormitor. 'ceasta deci$ie era bine venita mai ales ca tata isi sc%imbase .ob"ul si cu a.utorul unc%iului meu a.unsese sa lucre$e ca so&er pentru o &irma de anvelope din Bucuresti. Tata mereu a &ost so&er si mereu era plecat de acasa. Poate din cau$a asta povestesc mai putin despre el,totusi mereu am avut o relatie deosebita in care ne intele(eam din priviri. #mi era &rica de mama,caci ma mai atin(ea cand &aceam prostii si imi tinea morala,dar de tata imi era rusine6 >iciodata nu m"a atins tata,dar cand se uita la mine intr"un anume &el,simteam nevoia sa intru in pamant de ciuda si de rusine. Spre

deosebire de tata,mama era mai apropiata de mine,caci puteam si inca pot sa discut cu ea absolut orice,dar era mai dura. Mereu imi spunea ca imi e2plica orice si imi spunde de toate,tocmai pentru ca nu vrea sa &iu proasta. ' e2istat totusi si un moment cand am simtit ca mama s"a inmuiat si ca are incredere in mine. )upa ce am cumparat casa mai sus amintita,mama a su&erit un accident rutier in urma caruia s"a ales cu piciorul stan( &racturat +&ractura de tibie,. ' su&erit o interventie c%irur(icala in urma careia s"a ales cu o ti.a metalica si cu @ suruburi. )upa vreo 2 saptamani in spital,la Floreasca, a &ost e2ternata avand inca piciorul in (%ips si &iind nevoita sa stea la pat pentru inca apro2imativ A luni. #n acele momente atat eu cat si tata am avut (ri.a de ea. )esi la inceput toata &amilia a incercat sa ma prote.e$e dupa un timp a &ost nevoie sa intervin si sa a.ut si eu. 'st&el mama a &ost nevoita sa se ba$e$e pe mine la propriu. *u o a.utam sa mear(a la baie,sa se spele,sa &aca mancare,sa isi sc%imbe pansamentele. #ncercam sa &iu cat mai de a.utor,atat pentru ea cat si pentru tata. Tot atunci, pro&itand de imobilitatea mamei mele,eu si tata am complotat si am luat"o pe cateaua noastra. Mama nu era de acord cu animalele mai ales cu cainii,dar eu si tata tineam neaparat sa avem un caine. Tatei ii placeau lupii si visa sa imi cumpere un caine lup care sa ii sperie pe eventualii /%uli(ani0care ar vrea sa imi &aca vre"un rau. + Tatii de &ete si (ri.ile lor6, *u pe de alta parte imi doream un :ottBeiler,asa ca am (asit o cale de mi.loc4 o catea metis :ottBeiler cu lup. Catelusa mea este bine sanatoasa si in $iua de a$i si ma asteapta de &iecare data acasa. Perioada (imna$iului se apropia de s&arsit si ma astepta e2amenul de capacitate. #nsa din pacate inainte de acest moment am su&erit o alta pierdere dureroasa. C%iar in ultima $i de scoala din clasa a @"a,cand totul parea sa &ie mai mult decat in re(ula,am a&lat ca tata murise intr"un accident de masina,la >albant, in .udetul Tulcea. Masina lui a iesit de pe carosabil si pur si simplu s"a incolacit din lateral in .urul unui copac. Tata a &ost sin(ura victima,caci era sin(ur in masina. Cei de la &irma de anvelope la care lucra au &ost sunati si anuntati ca o masina de"a lor este implicata intr"un accident,apoi &irma a sunat" o pe mama. ' &ost cea mai trista $i din viata mea. 'm &ost in stare de soc ore intre(i si imi doream sa primesc alt tele&on in care sa &iu anuntata ca totul e o (reseala,ca tata traieste si ca e pe drumul spre casa. Coiam sa ma lupt cu toti,sa plec pe .os in cautarea lui,apoi sa ma duc la mama sa imi spuna ca vise$...dar ea plan(ea si tremura si tipa4 />u *dD6 SPU>*"M# C' >U * *)E60 #mediat mama si unc%iu au plecat la >albant sa il aduca acasa pe tata...dupa trei $ile a urmat inmormantarea. *ram la tara,era vara ,cald...tata era lovit rau la picioare si la abdomen. Tamplele ii erau moi cum este crestetul unui nou"nascut. Medicii de pe ambulanta care a.unsese la locul accidentului ii spusesera mamei ca tata nu a murit pe

loc. ' re$istat pana aproape de spital intreband tot drumul de mama, de mine si de &ratele meu. 'u $is medicii ca a avut o inima puternica,de taur +poate nu de(eaba a &ost nascut in $odia asta, dar daca re$ista ar &i &ost invalid. Scaunul masinii ii $drobise picioarele... #n cele trei $ile de prive(%i am avut (ri.a de tata. #i puneam pun(i cu (%eata pe sub %aine,ii tamponam tamplele moi cu apa rece si totusi...speram sa se tre$easca.... 'tat pentru mine cat si pentru mama viata e trebuit sa mear(a inainte. *u am sustinut e2amenul de capacitate si apoi am admis la cel mai bun liceu din Ur$iceni. 'u urmat cei patru ani de liceu in care m"am distrat alaturi de cole(ii mei de clasa. Bine inteles ca am ca$ut prada micilor tentatii tipice varstei,adica am &umat o perioada,am c%iulit la unele ore,dar totul in limitele acceptabilului. Tot in liceu am e2perimentat si prima dra(oste iar mai apoi prima de$ama(ire in dra(oste. Totusi liceul repre$inta un loc unde m"as intoarce daca as putea si as &ace e2act aceleasi lucruri pe care le"am &acut inainte,sau poate c%iar mai bine. Tot in liceu am inceput sa ma apuc de (atit la modul mai serios,e2perimentand diverse retete va$ute pe la emisiunile culinare. 'm inceput cu salate,caci mi se pareau usor de &acut si in acelasi timp avide de inovatii. Mereu mi s"a parut ca oamenii au tendinta sa banali$e$e si sa sece de &armec o salata. 'st&el eu doream sa sc%imb asta,cel putin la mine in &ar&urie. 'm inceput sa &ac salate cu alune,cu nuci,cu c%ilii,cu miere,cu multe plante aromatice,cu bran$eturi,cu iaurt. *vident, pentru bucatari sau macar pentru persoanele cu o oarecare e2perienta si in&ormare in domeniu,ast&el de inovatii sunt irelevante. )ar toate lucrurile au un inceput iar acesta a &ost inceputul meu. )e aici pana la nopti nedormite de dra(ul emisiunilor culinare si oale arse de dra(ul incercarii, nu a &ost decat un sin(ur pas. Un sin(ur lucru mi se pare e2trem de (reu4 curatatul oualor &ierte6 >u imi place sa &ac asta si cred ca nici nu ma pricep. Mananc &oarte rar oua &ierte tocmai din cau$a asta. Cand eram mica,strabunica mea imi curata ouale caci eu nu reuseam niciodata sa las oul per&ect neted. Mereu ciupeam si din albus iar apoi ma enervam ca oul meu nu este uni&orm. Plus ca nu aveam rabdarea necesara sa le las sa se raceasca si mereu ma &ri(eam. La s&arsitul clasei a 10"a m"am an(a.at pentru prima oara caci aveam nevoie de bani pentru manualele scolare. 'm &ost a.utor in bucatarie,la restaurantul unuia dintre &ostii se&i ai tatalui meu. Terasa era recent desc%isa si din pacate situata intr"o $ona peri&erica a orasului,asa ca nu erau multi clienti. *u nu aveam cine stie ce de &acut,decat sa spal vasele,sa mentin ordinea si sa mai curat din cand in cand carto&i. Cu toate acestea,intr"o seara am &ost nevoita sa stau mai mult si e2act dupa ce bucataresele plecasera si eu ramasesem cu barmanul,au inceput sa vina clientii. Comen$ile cur(eau si nu puteam sa spun ca nu am bucatarese. 'm limitat meniul cat

am putut,pastrand doar ce am considerat ca pot sa le (atesc si m"am apucat de treaba. Carto&i pra.iti,piept de pui Caldostana,croc%ete de bran$a si papanasi au &ost unele din preparatele pe care le"am (atit in seara aceea. 'm va$ut ca oamenii mancau, ba c%iar aveam si &ar&urii complet (olite. 'tunci a &ost momentul cand am constienti$at ca pot intr"adevar sa (atesc,ca oamenilor le place mancarea mea si mai ales ca &ac &ata in bucatarie. Sentimentul pe care l"am avut cand am tras cu oc%iul in restaurant si am va$ut ca toti acei oameni mananca mancarea mea a &ost e2traordinar. Simteam nevoia sa ma duc lan(a &iecare si sa il intreb duios daca ii place pentru a ma convin(e ca am &acut bine. 'nul urmator,cand strabunica mea a decedat am &ost nevoita sa ii tin locul mamei mele la munca,ea &iind receptionera. 'sa am a.uns sa vad ce inseamna un restaurant adevarat pentru un motel de trei stele. 'm va$ut si partile bune si partile rele ale bucatariei. 'm va$ut cat este de (reu si cata munca se depune,mai ales in bucatarie, pentru or(ani$area unui eveniment precum o nunta sau un bote$ dar am observat si cum dansea$a bucatarii printre &ri(idere si mese cand aud mu$ica din salon si cand au un moment de respiro. 'm inteles tot atunci ca ospatarii si bucatarii adesea se intele( ca Tom si FerrD. Mi"a placut &oarte tare sa stau sa anali$e$ munca bucatarilor adevarati dar mi"a parut rau ca atunci nu am avut cum sa e2erse$ mai mult. )upa e2amenul de bacalaureat a urmat admiterea la &acultate. 'm continuat pe ideea mea din copilarie si am dat la Facultatea de )rept si la Facultatea de Limbi si Literaturi Straine. )in pacate nu am intrat la )rept, dar am intrat la Limbi Straine,la sectia de &ilolo(ie clasica. #mi place ce studie$ acum insa nu renunt la visul meu si intr"o buna $i voi &i si absolventa a Facultatii de )rept,poate dupa ce casti( Masterc%e& :omania. La &acultate am avut norocul sa imi duc mai departe pasiunea pentru bucatarie (ratie actualului meu prieten. )e &apt el, mama si matusa mea au &ost primele persoane care m"au sustinut in acest sens si care m"au convins sa ma inscriu in aceasta competie. Pot spune ca eu si prietenul meu am avut de la inceput discutii despre mancare. #nainte sa stiu multe lucruri despre el stiam ca ii place mancarea buna. Pe masura ce relatia a evoluat am a.uns sa (atesc pentru el,in bucataria lui unde marturisesc ca ma simt cel mai bine. Prima oara cand i"am (atit aveam emotii &oarte &oarte mari. Pentru mine ,el si mama repre$inta cei mai sinceri si asprii critici ai mei. Cu toate acestea atat mama cat si el savurea$a cu placere mancarurile &acute de mine. Prietenului meu ii plac &oarte tare pastele Bolo(nese. )upa ce am incercat diverse retete " de la piept de pui cu alune ca.u si &istic,la currD de can(ur ; lui inca ii plac pastele mele in stil Bolo(nes cu masline ver$i si capere. ' &ost c%iar amu$ant cand dupa ce ne"am intors din mini"vacanta in :oma,imediat ce am intrat in casa,el mi"a

cerut sa ii &ac paste Bolo(nese. M"am simtit oarecum &latata,caci daca nu in #talia,unde sa te saturi de paste5 *i bine,el nu se saturase si inca ii placeau ale mele. Mama pre&era mancarurile traditionale romanesti sau mancarurile rapide. >iciodata nu am va$ut"o c%inuindu"se in bucatarie1in mana ei cutitul si ti(aile par ca lucrea$a sin(ure iar mancarea este de &iecare data delicioasa. 'vand in vedere ca nu prea mai stau pe acasa,ci mai mult in Bucuresti,mama inca nu a apucat sa (uste toate retetele mele ca sa isi poata da seama de ce sunt in stare si ca sa ma corecte$e cum se cuvine. Tocmai de aceea,anul aceste,de Craciun am preparat un cotlet de porc special pentru ea. 'vea scortisoara,(%imbir si portocala si l"am servit cu piure de morcovi si carto&i. Spre uimirea mea i"a placut &oarte tare,atat ei cat si &ratelui meu si amandoi au cerut inca o portie. #n ceea ce priveste participarea mea la Masterc%e&,doar bunica +din partea mamei, este mai sceptica si mereu ma tac%inea$a spunandu"mi ca o sa a.un( bucatareasa la popota. *ste si ea mandra de mine dar probabil nu vrea sa ma entu$iasme$ prea tare ca apoi sa nu am o deceptie in ca$ul unui esec. Si cred ca mai este ceva4 probabil ii pare rau ca nu ma pricep asa de bine la dulciuri cum se pricepe ea. >u am reusit sa ii &ur din talent si pricepere. Mereu i"am spus ca patiseria si co&etaria mi se par surori cu c%imia. )aca o pra.itura nu imi iese ma panic%e$ si tot ce pot sa spun e /Mamaie,a.uta" ma60 Tot ce imi doresc la momentul actual este sa reusesc sa demonstre$ ca sunt capabila de multe in bucatarie,ca pot sa invat repede si mai ales ca imi pot &ace &amilia mandra de mine. Simt ca le datore$ asta tuturor membrilor &amiliei mele,ca multumire pentru toata increderea pe care o au ei in mine. )ar mai ales,imi doresc sa reusesc in aceasta competitie pentru tata6