PRINCIPALELE LEGI LOGICE

I PROPRIETĂŢILE OPERATORILOR LOGICI:

Comutativitatea operatorilor de disjuncţie şi conjuncţie:

1) Comutativitatea operatorului de disjuncţie: (pVq)≡ (qVp

)
Exemplu: Ion este primar sau este şeful administraţiei publice locale este echivalent cu Ion este
şeful administraţiei publice locale sau este primar.

2) Comutativitatea operatorului de conjuncţie: (p&q)≡ (q&p)

Exemplu: Ion este primar în comuna x şi este ordonator principal al comunei x este echivalent cu
Ion este ordonator principal al comunei x şi este primar în comuna x.

Asociativitatea operatorilor de disjuncţie şi conjuncţie:

3) Asociativitatea operatorului de disjuncţie: (pVq)V r ≡ pV(qVr)

4) Asociativitatea operatorului de conjuncţie: (p&q)&r ≡ p&(q&r)

Distributivitatea operatorului de conjuncţie faţă de disjuncţie şi a disjuncţiei faţă de
conjuncţie:
5) Distributivitatea operatorului de conjuncţie faţă de disjuncţie: p&(qVr)
≡ (p&q)V(p&r)

Exemplu: p= Ion este primar.

q= Ion este membru al partidului x.
r= Ion este membru al partidului y.
Dacă şi numai dacă Ion este primar şi este membru al partidului x sau este membru al
partidului y, atunci Ion este primar şi este membru al partidului x sau Ion este primar şi este
membru al partidului y.

6) Distributivitatea operatorului de disjuncţie faţă de conjuncţie: pV(q&r) ≡ (pVq)&(pVr)

Exemplu: p= Ion este primar.

q= Ion este membru al partidului x.
r= Ion este membru al alianţei y.
Dacă şi numai dacă Ion este primar sau este membru al partidului x şi al alianţei y,
atunci Ion este primar sau este membru al partidului x şi Ion este primar sau este membru al
alianţei y.

Legile de idempotenţă:

7) p&p≡ p

8) pVp≡ p

1
 II REFLEXIVITATEA ŞI TRANZITIVITATEA IMPLICAŢIEI ŞI A ECHIVALENŢEI:

9) Reflexivitatea implicaţiei: p⊃ p

10) Reflexivitatea echivalenţei: p≡ p

11) Tranzitivitatea implicaţiei: [(p ⊃ q)&(q ⊃ r)] ⊃ (p

⊃ r)

12) Tranzitivitatea echivalenţei: [(p≡ q)&(q≡ r)] ⊃ (p≡ r)

III RELAŢIILE DE ECHIVALENŢĂ ÎNTRE FORMULELE LOGICE:

13) Scrierea implicaţiei cu ajutorul negaţiei, respectiv a disjuncţiei: (p⊃ q) ≡ (∼ pVq)

Legile absorbţiei:

14)
[p& (pVq)]≡ p

Exemplu: Ion este primar şi Ion este primar sau este cel mai bun gospodar al comunei, totul este
echivalent cu Ion este primar.

15) [pV(p&q)]≡ p

Exemplu: Ion este primar sau Ion este primar şi este cel mai bun bun gospodar al comunei, totul
este echivalent cu Ion este primar.

Legile dublei negaţii:

16) Negaţia lui non p implică p : ∼ (∼ p) ⊃ p

Exemplu: Primarul diferă de prefect.

Dacă nu este adevărat că primarul nu diferă de prefect, atunci primarul diferă de prefect.

17) Negaţia lui non p este echivalentă cu p:

∼ (∼ p) ≡ p
Exemplu: Prefectul este înalt funcţionar public.
Dacă şi numai dacă nu este adevărtat că prefectul nu este înalt funcţionar public, atunci
prefectul este înalt funcţionar public.

Legile lui De Morgan:

18) Negaţia disjuncţiei: ∼ (pVq)

≡ (∼ p&∼ q)

2
Exemplu: Nu este adevărat că un infractor vorbeşte frumos sau este paşnic este echivalent cu un
infractor nu vorbeşte frumos şi nu este paşnic.

19) Negaţia conjuncţiei: ∼ (p&q) ≡ (∼ pV∼ q)

Exemplu: Este fals că prefectul este alesul colectivităţii locale şi şeful administraţiei publice
locale este echivalent cu prefectul nu este alesul colectivităţii locale sau nu este şeful
adiministraţiei publice locale.

IV LEGILE IMPLICAŢIEI MATERIALE:

20) Adevărul decurge din orice:

p ⊃ (q ⊃ p)

21) Falsul implică orice:

(∼ p) ⊃ (p ⊃
q)

V LEGILE REDUCERII LA ABSURD:

22) [p ⊃ (∼ p)]
⊃ (∼ p)

23) [(p ⊃ q)&( p ⊃ ∼ q)]

⊃ (∼ p)

Orice conjuncţie implică orice parte a sa:

24) (p&q)⊃ p

25)
(p&q)⊃ q

Disjuncţia este implicată de orice parte a sa:

26) p⊃ (pVq)

27) q⊃ (pVq)

28) Legea lui Moduss Ponens: [(p ⊃ q)&p]⊃ q

29) Legea noncontradicţiei: ∼ (p&∼ p)

pV(∼ p)

3
30) Legea terţului exclus: