FORMULE LOGICE

LOGICA PROPOZITIONALA
TIPURI DE FORMULE CU PROPOZIȚII COMPUSE

• Formulã = expresie din logica propoziționalã a cãrei structurã logicã este redatã cu
ajutorul literelor propoziționale (variabile propoziționale), al parantezelor și al
conectorilor logici.
• În general, în acest tip de logică, prin formulă logică se înțelege o propoziție compusă complexă.
• Formulele se clasifică în funcție de următoarele criterii:
• Operatorul/conectorul principal: implicație, disjuncție, conjunție etc.
• Rezultatul obținut prin calcul logic (metoda matriceală/a tabelelor de adevăr): tautologii, contingente
și inconsistente
 TAUTOLOGII

• Spunem despre o formulã cã reprezintã o tautologie sau o lege logicã dacã este adevãratã
indiferent de valorile de adevãr ale componentelor sale, adicã dacã pe coloana
corespunzãtoare ei din tabelul de adevãr asociat formulei în cauzã vom avea numai
valoarea 1 (adevărat)
• Exemple de tautologii: p ∨ ¬p, p → p, p ↔ p, p → (p ∨ q), (p & q) → p, etc.
p q p∨q p→(p∨q)

1 1 1 1
1 0 1 1
0 1 1 1
0 0 0 1
FORMULE CONTINGENTE

• O formulã poate fi caracterizatã drept contingentã dacã, în funcție de valorile de adevãr

ale componentelor sale, uneori este adevãratã, alteori falsã. Așadar, printre valorile sale
din tabelul de adevãr regãsim atât valoarea 1, cât și 0.
• Exemple de formule contingente: (p ∨ q) → p, p → (p & q) etc
p q p∨q (p∨q)→p
1 1 1 1
1 0 1 1
0 1 1 0
0 0 0 1
FORMULE INCONSISTENTE.

• O formulã este inconsistentã dacã este falsã indiferent de valorile de adevãr ale
componentelor sale, adicã dacã pe coloana corespunzãtoare ei din tabelul de adevãr
asociat formulei în cauzã vom avea numai valoarea 0.
• Orice negație a unei tautologii reprezintã o formulã inconsistentã.
• Exemple de formule inconsistente: p & ¬p, ¬(p ∨ ¬p), p ↔ ¬p etc.
p ¬p p&¬p
1 0 0
0 1 0
INFO-LOGIC

• Douã formule logice sunt reciproc inconsistente • Dacã o formulã logicã al cãrei operator principal
dacã, pentru nici o combinație a valorilor lor de este o implicație este tautologie, atunci aceasta se
adevãr, cele douã formule nu sunt niciodatã numește implicație logicã.
simultan adevãrate.
• Oricãrei inferențe valide îi corespunde o implicație
• Orice formulã și negația sa vor constitui o pereche logicã.
de formule reciproc inconsistente.
• Din punct de vedere logic, toate tautologiile sunt
• De remarcat însã cã douã formule pot fi reciproc formule logic echivalente între ele.
inconsistente și dacã nu au valori de adevãr opuse
pentru orice combinație a valorilor componentelor
sale; acestea pot avea împreunã valoarea „0“
pentru oricâte astfel de combinații.
FORMULE LOGICE

Formule consistente

Tautologii Formule contingente Formule inconsistente

Legi logice

Formule valide Formule nevalide

TAUTOLOGII REMARCABILE
IATÃ CÂTEVA LEGI LOGICE FUNDAMENTALE:
• p → p (principiul identitãții)
• p ∨ ¬p (principiul terþului exclus)
• ¬(p & ¬p) (principiul noncontradicției)
• ¬¬p ↔ p (legea dublei negații)
• (p & p) ↔ p (idempotenþa conjuncției)
• (p & q) → p (contragerea conjuncției)
• (p ∨ p) → p (idempotența disjuncției)
LEGI LOGICE FUNDAMENTALE
• p → (p ∨ q) (extinderea disjuncției)
• (p → q) ↔ (¬p ∨ q) (echivalența implicației cu o
disjuncție)
• (p & q) ↔ (q & p) (comutativitatea conjuncției)
• (p ∨ q) ↔ (q ∨ p) (comutativitatea disjuncției)
• [(p & q) & r] ↔ [p & (q & r)] (asociativitatea
conjuncției)
• [(p ∨ q) ∨ r] ↔ [p ∨ (q ∨ r)] (asociativitatea
disjuncției)
TAUTOLOGII REMARCABILE

• „Legile lui De Morgan“redau (p & q) ↔ ¬(¬p ∨ ¬q) respectiv ¬(p & q) ↔ (¬p ∨ ¬q)
raportul de dualitate dintre conjuncție și
disjuncție.
(p ∨ q) ↔ ¬(¬p & ¬q) respectiv ¬(p ∨ q) ↔ (¬p & ¬q)
Acest raport de dualitate revine la a
observa cã dacã în tabelul de adevãr al
conjuncției înlocuim peste tot pe 1 cu 0 și
pe 0 cu 1, vom obține tabelul de adevãr al
disjuncției, și reciproc:
TAUTOLOGII REMARCABILE

• (tranzitivitatea implicației) • (legea inversãrii premiselor)

[(p → q) & (q → r)] → (p → r) [p → (q → r)] → [q → (p → r)]

• (contrapoziția implicației) • (legea lui Peirce)

(p → q) → (¬q → ¬p) [(p → q) → p] → p
• (echivalența echivalenței cu o dublã implicație)
(p ↔ q) ↔ [(p → q) & (q → p)] • (distributivitatea implicației fațã de conjuncție)
[p → (q & r)] → [(p → q) & (p → r)]
• (legea exportației)
[(p & q) → r] → [p → (q → r)]
• (distributivitatea implicației fațã de disjuncție) [p
• (legea importației) → (q ∨ r)] → [(p → q) ∨ (p → r)]
[p → (q → r)] → [( p & q) → r]
EXERCIȚIU

Aceste formule, ce constituie legi logice, reprezintã scheme valide de raționamente în limbajul natural.
Sã luãm, de exemplu, urmãtorul raționament:
„Dacã alerg repede pânã în stația de autobuz, voi prinde autobuzul de ora douã. Dacã voi prinde autobuzul de ora
douã, atunci voi ajunge la timp la film. Deci, dacã alerg repede, atunci voi ajunge la timp la film.“
Avem aici urmãtoarea schemã de raționament:
(alerg repede pânã în stația de autobuz)→(voi prinde autobuzul de ora douã)
(voi prinde autobuzul de ora douã)→(voi ajunge la timp la film)
(alerg repede pânã în staþia de autobuz)→(voi ajunge la timp la film)
EXERCIȚIU

Schema raționamentului corespunde unei formule prezentate mai înainte, respectiv

tranzitivitãții implicației: [(p → q) & (q → r)] → (p → r).
Cum aceasta reprezintã o lege logicã, raționamentul este valid.

Notă:
În cazul în care nu putem identifica schema logicã a unui raționament cu o tautologie
(pentru că nu am ținut minte acest lucru) vom construi tabelul de adevãr corespunzãtor
formulei în cauzã și îi vom testa astfel validitatea. Tautologiile sunt formule valide!
TEMĂ

• Folosind metoda matriceală, numită și metoda tabelelor de adevãr, arătați că toate

formulele date spre exemplu, la tautologii remarcabile, sunt într-adevăr tautologii.