Autor

Mihail Sadoveanu este un scriitor cu individualitate distins n literatura romn i universal. Este un realist cu viziune romantic;Scriitorul evoc istoria unuipopor, dndu-i dimensiuni mitice, individualiznd-o. Coperta: dan stan, editura: agora 2005 bucuresti Titlu-Creanga, cum se vede, desemneaza iubirea imateriala si eterna, contopirea spirituala dintre doua fiinte carora le e interzisa iubirea trupeasca prin destinul lor de exceptie Carte Romanul Creanga de aur aprut n 1933, prezint episoade din istoria Bizanului anului 787. Este un roman mitic deoarece este oper epic n proz, cu un numr mare de personaje i o aciune complex, avnd ca tem expunerea vremii arhaice a magilor care continu iniierea n tainele lumii. Creanga de aur se structureaza in 17 capitole, dintre care cel introductiv indeplineste functia prologului, cu timpul fixat in contemporaneitatea autorului. Actiunea se petrece in Dacia prefeudala si se desfasoara intre 780 - 797, mutandu-si locul in functie de avatarurile personajului central: pe Muntele Ascuns (cap. II - III), in Bizant (cap. IV - XVI), din nou la Munte (cap. XVII). Primul capitol reprezinta efectiv o introducere in ideologia romanului, Autorul se face cunoscut in persoana batranului profesor Stamatin care, in 1926, conduce un grup de studenti intr-o expeditie speologica spre inima Carpatilor, in tara necunoscuta' o ,/egiune neviolata" cu. Povestea istorica incepe in anul 780 d.Hr., cand , urca pe muntele cel ascuns" spre pestera Magului, al treizecisidoilea Decheneu, preot al Daciei vechi. Locul este sacru, tainuit, si nimeni, in afara monahilor alesi, nu poate patrunde in aria lui. Batranul mag nu se arata pamantenilor de la campie decat la cinci sau sapte ani o data. Spre a intretine magia locului, Mahnit de inlocuirea religiei vechi cu crestinismul, batranul preot pagan - il alege, dintre ucenicii sai, pe Kesarion Breb spre a-l trimite intr-o expeditie initiatica. Mai intai, trebuia sa petreaca sapte ani in Egipt, spre a se initia in filosofia egipteana, dupa care trebuia sa se opreasca in Bizant, de unde se propaga noua lege" a ortodoxiei: ,As dori sa aflu daca popoarele lor sunt mai fericite si daca preotii legii noua au sporit c-un dram intelepciune". Partea cea mai substantiala a romanului se refera la cunoasterea vietii din Bizant, unde Kesarion traieste aproape zece ani. La inceputul capitolului al patrulea, Kesarion Breb al anului 787 intra in Bizant, insotit de slujitorul sau, munteanul Constantin, si de asinul intelept Santabarenos (descins aievea din romanul antic latin). Bizantul se infatiseaza Egipteanului" ca un paradis, chiar daca inselator: Intre cerul ca o bolta de peruzea si intre lucirea de oglinzi a Propontidei toate erau intocmite sa para un paradis. Insa toate cele omenesti sunt parere si sub lumina viermuiesc putreziciunile". imparateasa Irina - luptatoarea pentru ortodoxie impotriva

arienilor" - care a preluat conducerea imperiului dupa moartea lui Leu-imparat, , reinnoise credinta. Capitolele urmatoare ale istoriei bizantine (V-IX) stau sub semnul cautarii miresei. Pentru a-si tine fiul departe de prigonitorii iconoclasti", imparateasa ii cere episcopului Platon sa-i caute o sotie nu numai cea mai frumoasa si cea mai dorita, dar si cea mai binecredincioasa intru ortodoxie". Episcopul, inzestrat cu har divin are previziunea fecioarei alese, care s-ar afla printre nepoatele cuviosului Filaret, un filantrop scapatat din Amnia, pe malul Pontului Euxin. Kesarion Breb ii promite episcopului, cu care se imprietenise, ca va pleca in cautarea miresei". Ajuns la curtea lui Filaret, Egipteanul - cum il denumesc localnicii care ii atribuiau in taina puteri imprumutate de la Demon" - o cunoaste pe nepoata acestuia, Maria, care il face sa exclame admirativ: O! vedenie a frumusetii eterne". Este momentul declansator al iubirii interzise. in acest punct, prozatorul introduce motivul Cenusaresei, intr-o forma contaminata de povestea bizantina. Kesarion probeaza condurul adus cu sine care se muleaza perfect pe piciorul Mariei Dupa nunta imparateasca, insa, se ivesc semnele infernale in Bizant. Sub stralucirea aparenta a vietii bizantine se vadesc lucruri nu tocmai bine mirositoare". Constantin isi paraseste adesea sotia, petrece noptile in desfrau si comploteaza cu polemarhul Alexie. imparateasa Irina afla de complotul acestora, il ameninta pe Constantin cu moartea si il obliga sa se caiasca, in timp ce complicele lui se refugiaza in Armenia. intre timp, moare sotia lui Filaret, Teosva, si la inmormantarea ei are loc intalnirea decisiva dintre cei doi indragostiti nemarturisiti, Breb si Maria. Este, fatalmente, ceasul plecarilor si despartirilor".

"Insa toate cele omenesti sunt parere si sub lumina viermuiesc putreziciunile." (Mihail Sadoveanu-"Creanga De Aur")