Sunteți pe pagina 1din 18

MOARTEA SUBITA

Definiii

Moartea subita, MS, este decesul care survine brusc, neasteptat si inexplicabil la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau la care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat. Exista diferente intre diferiti autori in ce priveste rapiditatea instalarii ortii subite! fara si pto e pre onitorii si pto e " #$ ore de la aparitia acestora si pto e " %# ore si pto e " % ora MS este o oarte neviolenta, care este deter inata de un fond organic clar constituit, tanatogenerator prin el insusi si&sau co plicatiile sale. Aparitia decesului in plina sanatate aparenta repre'inta circa $() din totalul deceselor, in proportie de *(+,() fiind de natura cardiovasculara. -n fata unei deces subit trebuie sa se aprecie'e daca aceasta este de cau'a cardiovasculara , posibil cardiovasculara sau de cau'a&cau'e noncardiaca.

CLASIFICAREA MS DUPA ASPECTELE NECROPTICE

Clasificarea aspectelor necroptice (Simonin !r"p"l #$ %moartea s"&ita or!anica c" le'i"ni e(i)ente si e(ol"tie rapi) mortala (e*!* infarct miocar)ic+ etc* !r"p"l ,$ %moartea s"&ita or!anica fara le'i"ni caracteristice pentr" o an"mita &oala (sta'a+ petesii+ e)em p"lmonar+ etc* ce se pot intilni in infectii+ into-icatii+ etc* !r"p"l .$ %moartea s"&ita f"nctionala c" stare patolo!ica pree-istenta (se constata le'i"ni or!anice cronice )ar fara pre'enta "nei patolo!ii recente ac"te se(ere * !r"p"l /$ %moartea s"&ita f"nctionala prin in0i&itie* !r"p"l 1$ %moartea s"&ita f"nctionala esentiala (2necropsia%al&a3 *

CLASIFICAREA MS DUPA MI4LOACELE DE IN5ESTI6ATIE

.au'a decesului evidenta! le'iuni orfopatologice obiective tanatogeneratoare, confir ate /istopatologic si&sau toxicologic. .au'a decesului poate fi pusa in evidenta prin explorari co ple entare u'uale 0/istopatologie, tanatoc/i ie, toxicologie, etc.1. .au'a decesului poate fi pusa in evidenta prin explorari co ple entare avansate 0i uno/istoc/i ie, genetica, icrodisectie, etc.1 .au'a decesului nu poate fi pusa in evidenta la nivelul actual ori cu i2loacele avute la dispo'itie dar apare ca deductibila in ur a unor procese diagnostice deductive, de excludere, etc., prin interpretarea clinicii, ana ne'ei, datelor de tanatoc/i ie, fi'iopatologie si cercetare funda entala. .au'a decesului apare neevidentiabila si nedeductibila 0foarte rar1! cau'a ortii necunoscuta 0acceptind faptul ca nici un deces nu se poate produce fara o cau'a ateriala, ca'ul apare in afara posibilitatilor edico+legale de diagnostic ale o entului1+grupul 3 Si onin+.

SINDROAME TANATO6ENERATOARE* TANATO6ENE7A

Sindro ul tanatogenerator este o asociatie de se ne si si pto e clinice, avind o etiologie diversa, corespun'ind insuficientei unui organ sau unui siste 0S4., siste cardiovascular, siste respirator1 si care in evolutia sa obisnuita conduce la deces. Tanatogene'a repre'inta stabilirea cau'elor ortii si a ecanis elor prin care acestea au deter inat oartea 0 ecanis e tanatogeneratoare1. Exista o tanatogeneza explicita cau'ala 0se suprapune in general cu cau'ele ortii1 o tanatogeneza implicita patofi'iologica si o tanatogeneza intima 0celulara1. Tanatogene'a unui ca' poate fi ase anata cu un aisberg la care tanatogene'a explicita se afla la vedere.

Etiolo!ia morii s"&ite


.au'e cardiace 0*()1 .au'e respiratorii 0#5+#6) 1 .au'e intracraniene 06+*)1 .au'e digestive 0,)1 .au'e renoureterale .au'e etabolice .au'e endocrinologice .au'e ginecologice si obstetricale .au'e ultiple 0ex. insuficienta pluriviscerala, 7ocul1

MS de etiologie cardiaca
A* Ca"'e car)iace

ISC8EMICE CORONARIENE (PESTE 9:;


Boal8 coronarian8 aterogen8 cu angin8 pectorala sau infarct Boal8 coronarian8 neaterogen8 0autoi une, etc.1 Tro be bolie&e bolie coronarian8 Spas coronarian

iocardic acut, IMA

NONISC8EMICE Coronariene

Boal8 coronarian8 f8r8 angin8 sau IMA 0ano alii coronariene, anevris ul disecant de coronar8+patologie postpartu + etc.1 Focale Ruptur8 iocardic8 acut8 9seudotu orale Mixo atrial Difuze :ipertrofia ventricular8 st;ng8 .ardio iopatii Obliterative 0restrictive1! a iloido'a, /e ocro ato'a, sarcoido'a. .ongestive! alcoolis ul cronic 0dilatativ81, cardio iopatia peripartu , iocardita cronica idiopatica, iocardita toxica 0.obaltul si Adria icina1 :ipertrofice! auto'o al do inanta 0(,#) din popula<ie1 .ardio iopatie arit ogen8 a ventriculului drept 0displa'ie arit ogen8 a ventriculului drept1 Miocardit8! infectii 0bacterii, ric=etsii, virusuri, proto'oare, fungi1, boli de colagen 0poliartrita reu atoida1, iocardita eo'inofilica

Afectri miocardice

Boli valvulare
9rolapsul de valva Steno'a aortica itrala

Boli endocardice

Endocardit8 >ibroelasto'a endocardic8

Boli pericardice

Ta ponad8 pericardic8 acut8 Malfor atii congenitale ale siste ului excitoconductor sindro ?olf+9ar=inson+?/ite sindro @T alungit for a congenital8, alte ano alii genetice Bloc A3 co plet Ionopatii ale canalelor e branare sindro ul Aev+Aenegre sindro ul intervalului @T alungit 0etiologie co plex81 ta/icardie ventricular8 poli orf8 catecola inergic8 fibrila<ie ventricular8 idiopatic8 0boala electric8 pri itiv8 cardiac81 sindro ul Brugada 0etiologie 0etiologie co plex8! Bn #() din ca'uri cu etiologie genetic81 Sindro ul bolii nodului sinu'al

Tulburri de electrogenez i electroconducere

Boli congenitale ale cordului (tetralogia Fallot, etc. Anomalii genetice


defect pe cro o'o ul %p%+%C% uta<ia Bn gena receptorului cardiac rDanodine 0RDR#1&.a din reticulul sarcoplas ic al iocitului alterarea E./I9# cu sc8derea consecutiv8 arcat8 a curen<ilor specifici de potasiu sindro ele a2orit8<ii ionopatiilor canalelor e branare 0Aev+Aenegre, 0Aev+Aenegre, intervalului @T alungit Fla 6()+, Brugada+la #()+, ?9?, ta/icardie ventricular8 poli orf8 catecola inergic8 , fibrila<ie ventricular8 idiopatic8 , etc.1 antecedente de MS. sau stop cardiac resuscitat Bn fa ilie

<* Ca"'e noncar)iace


GSd. mor!ii "ubite a "ugarului GSd. #ic$%ic$ GSd. Marfan GSubmer"ie G&mboli"m pulmonar GCauze to'ice (droguri recre!ionale G(b"truc!ia cilor aeriene ("ufocare, etc. GCommotio cordi"

Moartea subita cardiaca

DEFINITIE* E-ist= o oarecare (arietate )e )efiniii asem=n=toare )ar n" neap=rat i)entice care s"&linia'= )i(ersitatea concepiilor care sta" la &a'a fenomen"l"i morii s"&ite car)iace+ MSC+ pornin) )e la re'"ltat"l final care este >ntot)ea"na acela?i* Dac= sf>r?it"l este c"nosc"t >n sc0im& etiolo!ia este a)esea neclar= aspect ce in)"ce mai m"lte mo)"ri )e a&or)are* Astfel$

Def* #* Moartea s"&ita car)iac=+ MSC (s"))en car)iac )eat0 + repre'int= "n )eces nea?teptat )atorat "nei ca"'e sa" mecanism primar car)iac (Merc@ Man"al+ #AAB * Def* ,* MSC implica "n colaps &r"sc care apare in mai p"in )e # or= )e la )e&"t"l simptomelor (OMS * Def* .* MSC este )eces"l care se )atorea'= pr=&"?irii &r"?te a f"nciei car)iace la o persoan= c"nosc"t= sa" n" c" &oli car)iace pCn= >ntr%o or= )e la )e&"t"l simptomelor (American 8eart Association * Se pro)"ce nea?teptat* In literat"ra an!lo%sa-ona MSC este "neori n"mit= stopDoprire car)iac(= %car)iac arrest%* Def* /* MSC este "n )eces nea?teptat care s"r(ine netra"matic+ ne(iolent prin oprirea s"&it= a cor)"l"i >n primele B ore )e la )e&"t"l simptomatolo!iei la o persoan= s=n=toas=* (S0arma et al+ #AAE* <r* 4* Sports Me)* * Def* 1* MSC este moartea nea?teptat= care apare rapi) (s"& # or= )e la )e&"t >n "rma "nor ca"'e car)iace la o persoan= c"nosc"t= sa" n" c" &oli car)iace ?i la care n" a" fost p"se alte )ia!nostice letale ()i(ersi a"tori *

>RE.3E4TA .enter Hisease .ontrol raportea'8 c8 MS. poate fi considerat8 drept uciga7ul nr.% in SUA ! Bn %III a deter inat circa $*(,((( decese 0%#*( decese&'i1J la un total de #,%.(((.((( locuitori 0recens8 ;ntul din #((#1, revin circa % ! *(, ca'uri. Aa nivel european Bn cadrul K<8rilor vestice industriali'ateL inciden<a este apropiat8 de cea Bnregistrat8 Bn SUA de7i nu la fel de are. He exe plu Bn Anglia se produc circa 56(( decese de tipul MS. Bntre %*+*$ ani 0circa %(&'i1 la un nu 8r de $I.%5,.,5% locuitori 0,5.* ) din popula<ia total8 a Regatului unit al Marii Britanii confor recens8 ;ntul din #((%, #((% .ensus1 ceea ce insea na circa %!%$.($( ca'uri 0Bn #((%1. -n Ro ania din datele furni'ate de Institutul 4ational de Statistica 0confor codificarii I.H+%(1 re'ult8 #$$.,6!%((.((( 0Anglia M,##!%((.(((1. 9revalen<a 7i inciden<a se afla Bn perioada #(((+ #((% cre7tere continu8.

.lasificare clinico+necroptica a MS.


Este )e )orit a )eose&i concept"al MSC )in p"nct )e (e)ere clinic si necroptic* P"tem scin)a concept"l clinic )e MSC in , cate!orii )in p"nct"l )e (e)ere al le'i"nilor necroptice$

(# MSC etiolo!ica (Moarte s"&ita )e ca"'e car)iace $ cor) macroscopic anormal pre'entin) )e e-empl" aterosclero'a coronariana F E:; )in s"prafata en)ol"minala+ anomalii coronariene+ infarct miocar)ic+ trom&o'a coronariana+ miocar)ite+ etc* (, MSC 2)e (ero3 (etiolo!ie neclara sa" c0iar nec"nosc"ta $ anamne'a si c"noasterea antece)entelor poate )iferentia , s"&cate!orii$

(,a cor) anatomic normal c" 0istolo!ie normala si c" t"l&"rari electrice pree-istente c"nosc"te (asa%n"mita moarte car)iaca f"nctionala sa" fi'iolo!ica $ sin)rom GPG+ sin)rom HT (con!enital %4er(ell%Lan!e%Nielsen+ Romano%Gar)% sa" )o&in)it% )ro!"ri+ )iselectrolitic+ 0ipotensi"ne+ anore-ie ner(oasa+ )ieta c" proteine lic0i)e% + &loc"l atrio%(entric"lar+ etc*

In aceste sit"atii oprirea rapi)a a cor)"l"i este in)"sa )e factori con)itionali I e-* isc0emia% care initia'a t"l&"rari electrice si aritmii mali!neJ

(,& cor) anatomic normal c" 0istolo!ie normala si fara t"l&"rari electrice pree-istente c"nosc"te*

In aceste sit"atii oprirea rapi)a a cor)"l"i poate fi in)"sa )e factori con)itionali similari c" (,a care initia'a t"l&"rari aritmo!ene mali!ne pe fon)"l "nor alterari meta&olice siDsa" )iselectrolitice I e-* aci)o'a meta&olica+ 0ipo!licemie+ etc*%+ fa(ori'ate (circ"mstantiate )e factori c" acti"ne episo)ica prec"m stress%"l+ into-icatia etilica ac"ta s"&letala+ (iro'e respiratorii+ etc*

MS de etiologie respiratorie

Epiglotita 0:ae op/illus influen'ae1

E bolii pul onare


Trombembolii pulmonare 0cu punct de plecare flebite, tu ori1 Alte e bolii 0e bolia grasa, ga'oasa, a niotica1 sunt predo inant violente.

Rau ast atic :e opti'ii 9neu otorax spontan al n.n. 9neu opatii interstitiale

MS de etiologie intracraniana

Epilepsia (#%,; Afecti"ni t"morale T"mori cere&rale primiti(e (/E; astrocitoame si !lio&lastoame Afecti"ni infectioase Menin!ite (f* rar+ cel mai frec(ent la copii+ )eterminata frec(ent )e$ 8emop0il"s Infl"en'ae+ menin!ococemie 8i)rocefalia Afecti"ni psi0iatriceJ s%a constatat o frec(enta cresc"ta a mortii s"&ite la sc0i'ofrenicii tratati c" fenotia'ine (la )o'e terape"ticeK Trom&o'a sin"s"l"i sa!ital s"perior 8emora!ii intracraniene 8emora!ii s"&ara0noi)iene (r"pt"ra a "nei malformatii arterio%(enoase netra"matice tra"matisme minore 8emora!ii intracere&rale pro!nostic$ L.1; min"te%ore+ )in rest"l A:; L in primele ,/ ore*

MS de etiologie dige"tiva

Ciro'a 0epatica$

encefalopatie portala r"pt"ra )e (arice esofa!iene$)etermina 0emora!ii masi(e ins"ficienta 0epatica ac"ta (atrofia 0epatica rosie sin)rom 0epatorenal (a'otemie crescin)a care n" este )e ca"'a prerenala+ 0iponatremie+ oli!"rie pro!resi(a+ so)i"l"i care sca)e "rinar s"& 1mmolDL trom&o'a (enelor s"pra0epatice )iselectrolitemii se(ere )"pa e(ac"ari intempesti(e ale lic0i)"l"i )e ascita 0emora!ii intraa&)ominale netra"matice (a" aspect )e 0emora!ii Min pin'aM *

8epatita f"lminanta$ ori!ine (irala sa" to-ica (Acetaminofen+ paracetamol Ulcer )"o)enal perforat intr%"n (as mare R"pt"ra spontana )e splina (la tra"matisme minore % este rara Pancreatita ac"ta f"lminantaDnecrotico%0emora!ica Ocl"'ii intestinale oli!osimptomatice la &atrini

MS de etiologie renoureterala

Ureterale

Infectii urinare 9ielonefrite Nlo erulonefrite Insuficienta renala cronica&acuta Tu ori

Renale

MS de etiologie metabolica

Metabolis

glucidic

Hiabet 'a/arat
.o a cetoacidotica .o a /iperglice ica .o a /ipoglice ica

3ariatii ale electrolitilor

:iper=alie ie este una din cele ai frecvente cau'e de oarte subita la scolari, adolescenti si adulti tineri! oartea subita se produce in ti pul sau dupa un efort fi'ic. Se banuieste existenta unui defect al e branelor fibrelor usculare, ceea ce deter ina /iper=alie ie de efort 0do'area post orte a =alie iei este neutila1. :iponatre ia, definita ca fiind scaderea concentratiei 4a in ser&plas a "%56 l&A, este unul dintre cele ai obisnuite anor alitati electrolitice intilnite in clinica. Unii autori au identificat o rata de $#) ortalitate la pacientii cu O/iponatre ie nosoco ialaL 0alternante de /ipo si /iper4a in aceeasi internare1. Modificari cu 6 ol&A ale nivelului seric al 4a conduc la o crestere aproape liniara a ortalitatii 0r+(.,61, cu atit ai i portanta 0circa 6()1 cu cit variatiile natre iei depasesc #( ol&A

MS de etiologie endocrina

>eocro otocito Insuficienta cortico+suprarenala


Boala Addison de cau'a autoi una Boala Addison de cau'a TB., /istoplas o'a, coccidio ico'a, torulo'a, Dcosis fungoides, a iloido'a, atrofie suprarenala congenitala 0P+lin=ata1, adrenoleu=odistrofie 0P+lin=ata1 4ecro'a /e oragica a suprarenalelor 0sindro ?ater/ouse+ >riedric=sen1! eningococe ie dar si dupa pneu ococ, stafilococ, :e op/ilus Influen'ae.

Tiroidita cronica

MS de etiologie ginecologica) ob"tetricala

Ninecologice

Tu orale etc. Sarcina extrauterina rupta Ecla psie 9lacenta praevia! /e oragie de Ruptura uterina .ardio iopatie dilatativa

Obstetricale

are a ploare