Sunteți pe pagina 1din 9

Raspunderea Internationala a Statelor

Raspunderea internationala a statelor a fost reglementata de ONU pentru statele membre in noiembrie 2001, in cadrul sesiunii 53 a Comisiei de Drept International !eria de 5" articole incearca sa formule#e, in functie de codificare si de#$oltarea progresi$a, regulile de ba#a ale dreptului international pri$ind raspunderea statelor pentru actiunile proprii catalogate ca fiind incalcari ale normelor de drept international %ccentul este pus pe conditiile generale care fac un stat sa fie catalogat responsabil pentru incalcarea unor norme de drept international &acesta putandu'se reali#a fie prin actiuni, fie inactiuni( si consecintele legale care re#ulta %rticolele nu incearca sa definesca continutul obligatiilor internationale ce re$in statelor, obligatii a caror incalcare ar da nastere responsabilitatii, aceasta fiind functia normelor primare de drept international )rima parte a documentului defineste conditiile generale necesare pentru nasterea raspunderii internationale a statelor %stfel, Capitolul I infatisea#a 3 principii de ba#a pentru raspundere din care re#ulta restul articolelor ca un intreg C*iar art 1 enunta + ,iecare act international international al unui stat catalogat ca fiind in-ust naste raspunderea internationala a acelui stat pentru respecti$ul act . %ctul catalogat ca in-ust nu repre#inta astfel nimic altce$a decat o incalcare a unei norme de drept international Curtea Internationala de /ustitie a fost ne$oita sa aplice acest principiu intr'un numar destul de mare de ca#uri &spre e0emplu ca#ul + ,osfatilor in 1aroc . in care CI/ a *otarat ca in ca#ul in care un stat comite un act international in-ust impotri$a unui alt stat, raspunderea internationala se constituie imediat ca si cum s'ar desfasura intre cele 2 state(, referindu'se la acest principiu si cand a afirmat ca refu#ul de a e0ecuta o obligatie nascuta dintr'un tratat naste raspunderea internationala In timp ce art 1 afirma ca orice fapt international ilicit al unui stat naste raspunderea internationala a acestuia, art 2 specifica conditiile necesare pentru calificarea unui fapt al unui stat ca fiind ilicit prin identificarea elementelor sale componente %stfel, 2 elemente sunt identificate 2 in primul rand conduita statului trebuie atribuita unei legi internationale, iar in al doilea rand acea conduita sa constituie o incalcare a unei obligatii internationale care incumba acelui stat la momentul respecti$ %ceste elemnte au fost catalogate uneori ca subiecti$e, mai ales cand se refera la atribuirea conduitei statului unei legi internationale, insa articolele e$ita o asemenea terminologie %ceste 2 elemente au fost identificate de CI/ &spre e0emplu in ca#ul + ,osfati in 1aroc .( care a legat crearea institutiei raspunderii internationale de e0istenta unui fapt care poate fi imputat unui stat ca fiind contrar dispo#itiilor unui tratat si contrar dreptului sau drepturilor altui stat O discutie e0ista si aici 3 anume daca aceste 2 elemente sunt suficiente pentru anga-area acestei raspunderi !e spune ca este ne$oie cateodata de mai multe elemente, in special pagube aduse unui alt stat, insa acest element este dependent de conditia primara, nee0istand o regula in acest sens %rt 3 se refera la un principiu care re#ulta implicit din art 2 si anume 2 calificarea actului unui stat ca fiind international ilicit este gu$ernata de legea internationala, acesta calificare nefiind afectata de catalogarea aceluiasi act ca fiind licit de legea interna In legatura cu acest principiu, CI/ a *otarat in ca#ul 45ratamentului Nationalilor )olone#i6 pri$ind formarea orasului liber Dan#ing ca un stat nu poate

in$oca altuia pre$ederile constutionale ale celui din urma, ci numai norme internationale acceptate de ambele state Capitolul 2 defineste circumstantele care -ustifica atribuirea conduitei international' ilicite unui stat /urisprudenta internationala a *otarat sa nu asimile#e counduita ilicita a unor persoane pri$ate statului ai caror cetateni sunt %cest principiu a fost enuntat spre e0emplu in ca#ul 5ellini din 1"23 cand un grup de membri ai comisiei internationale italiene delegati cu delimitarea granitei dintre 7recia 8 %lbania, au fost asasinati pe teritoriu grecesc Curtea a decis ca statul poate fi tras la raspundere pentru crima politica numai in conditiile in care nu a asigurat toate masurile necesare de protectie fata de comisia internationala si9sau nu a reali#at procedurile legale de urmarire si condamnare a responsabililor !tatul este tinut responsabil in dreputl international ca un intreg, impreuna cu toate organele sale, c*iar daca acestea au reglementare autonoma in dreptul intern 3 se enunta de asemenea principiul conform caruia legea internationala are un caracter prioritar fata de cea interna %ceasta se concreti#ea#a in faptul ca dispo#itii ale legilor internationale nu pot fi e$itate in$ocandu'se dispo#itii interne %cest al doilea capitol este constiuit din : articole %rt ; enunta regula de ba#a potri$it careia conduita unui organ intern al statului, indiferent de felul acestuia &e0ecuti$, legislati$, -udiciar(, este asimilata conduitei sub imperiul legislatiei internationale Urmatorul alineat al aceluiasi articolul completea#a cu faptul ca orice persoana sau entitate sunt considerate ca formand acel organ conform legislatiei interne %rt 5 se refera la conduita entitatilor in$estite cu autoritatea gu$ernamentala in statul respecti$, iar art < se refera la acele ca#uri speciale cand un gu$ern al unui stat este pus la dispo#itia altui stat si tinut sa e0ercite autoritatea gu$ernamentala a acelui stat %rt = clarifica impre-urarea in care autoritatea gu$ernamentala a unui stat este atribuita acestuia pe plan international, c*iar daca aceasta s'a reali#at in afara limitelor legale ale acelui stat %rticolele de la : la 11 se refera la anumite ca#uri aditionale unde conduita unor organe sau entitati care, desi nu apartin statului, ii sunt asimilate din punct de $edere al conduitei 5oate conditiile astfel impuse de ONU sunt cumulati$e, dar sunt si limitati$e In absenta unui te0t de lege e0plicit &le0 specialis( statul nu poate fi tras la raspundere pentru conduita unor entitati ale sale nespecificate de acest capitol Capitolul 3 are ca obiect de discutie incalcarea unei norme de drept international Capitolul de#$olta aceasta notiune atat cat este posibil in termeni generali >senta unui fapt international ilicit re#ida in neconformitatea conduitei statului in raport cu conduita pe care ar fi trebuit sa o adopte ca parte semnatara la o anumita obligatie internationala O asemenea conduita da nastere unor noi raporturi legale, cunoscute sub denumirea comuna de + responsabilitate internationala . %stfel capitolul incepe cu o descriere generala a situatiilor in care putem $orbi despre o incalcare a unei asemenea norme &art 12( si anume2 + !e poate $orbi despre o incalcare a unei obligatii internationale de catre un stat atunci cand un act al acestuia nu este in conformitate cu obligatia respecti$a, indiferend de originea sau natura acesteia . Re#ulta deci ca dispo#itiile articolului sunt de generala aplicare 3 ele au incidenta indiferent daca obligatii sunt nascute din tratate, reguli cutumiare, sau principii generale ale dr International !pre e0emplu in ca#ul )roiectul 7abci?o$o 8 Nag@maros, CI/ s'a referit la proiectul de articol pro$i#oriu adoptat de Comisie in 1"=<, in spri-inul fragmentului care afirma 2 + atunci cand un stat a comis un fapt international ilicit, raspunderea sa internationala poate fi in$ocata indiferent de natura obligatiei pe care nu a reusit sa o respecte . Conclu#ia este ca in materia dr international nu e0ista distinctie intre regimul responsabilitatii pentru incalcarea unei

norme a unui tratat sau a unei alte norme, responsabilitate + e0 contractu . sau + e0 delictu . De asemenea nu se face distinctie legata de originea normei incalcate 3 ea poate fi o norma ci$ila sau una criminala Conceptul de ba#a fiind definit, restul capitolului este re#er$at de#$oltarii aplicarii acestui concept unei multime $ariate de situatii In particular capitolul se refera la problema incalcarii unei dispo#itii inter$enite mai tar#iu %stfel trebuie retinut ca un stat este tinut responsabil pentru incalcarea unei obligatii numai daca aceasta a$ea forta obligatorie pentru stat la momentul incalcarii &art 13(, cu intrebarea la fel de importanta a solutiei data in ca#ul unei incalcari continuate &art 1;(, si cu problema stabilirii daca si cand a e0istat o incalcare a unei norme de dr International in ca#ul incalcarii unei obligatii care nu este reglementata separat, ci ca un intreg, spre e0emplu unde re#ida esenta incalcarii in ca#ul unei serii de acte calificate ca ilicite Re$enind la ca#ul infractiunii continuate in art 1; se arata 2 ' incalcarea unei norme de dr International de catre un stat inter$ine la momentul producerii, c*iar daca efectele sunt continue ' incalcarea unei norme de dr International care are un caracter continuu, este considerata ca o incalcare pe intreaga perioada in care se produce ' incalcarea unei norme de dr International de catre un stat in scopul pre$enirii unui anumit e$eniment, inter$ine odata cu e$enimentul si se e0tinde pe intreaga perioada cat e$enimentul are loc 1ergand mai departe, art 15 arata situatiile i$ite in ca#ul unei pluralitati de acte ilicite %stfel, art 15 enunta 2 ' incalcarea unei obligatii internationale de catre un stat printr'o serie de actiuni9inactiuni constituie fapta ilicita in momentul cand actiunile sau inactiunile sunt suficiente pentru constituirea faptei international ilicite ' in acest ca#, incalcarea se e0tinde pe intreaga perioada, incepand cu momentul primei actiuni9inactiuni %ceasta pluralitate de infractiuni pre#entata in art 15 este limitata de o serie de incalcari ale unor obligatii care se refera la o totalitate de fapte $a#ute in ansamblu ilicite si nu la o singura fapta in sine >0emplele includ obligatii pri$ind genocidul, crimele impotri$a umanitatii, discriminarea rasiala, etc >ste $i#ibil ca cele mai gra$e incalcari ale unor norme internationale sunt definite in raport cu caracterul lor comple0 %stfel genocidul este definid de Con$entia Drepturilor Omului ca fiind + uciderea membrilor unui grup rasial, etnic, religios, sau national, cu intentia de a distruge acel grup ca atare, in intregime sau partial . Re#ulta deci ca genocidul nu este comis pana cand nu s'a acumulat un numar suficent de crime, acte de $iolenta care sa demonstre#e intentia pentru a satisface conditia ceruta de art 2 din Con$entie In timp ce acest concurs de actiuni9inactiuni definite ca fiind in ansamblu ilicite, nu este e0clus ca ele sa fie constituite din fapte care pri$ide in mod indi$idual constituie incalcari ale unor norme de dr Internationa Re$enind la genocid, acesta este compus de o serie de fapte care sunt catalogate drept gra$e incalcari ale unor norme internationale Capitolul ; pre#inta raspunderea unui stat in legatura cu actele unui alt stat Desi se pune accent &Capitolul I( pe raspunderea indi$iduala a statului pentru propriile fapte, practica nu e0clude situatiile in care faptele international ilicite sunt opera mai multor state, sau se poate i$i situatia in care mai multe state comit o asemenea fapta printr'un organ comun De asemenea mai poate aparea situatia in care un stat actionea#a in numele altui stat pentru reali#area obiecti$ului mentionat 5rei situatii sunt detaliate de acest capitol2 art 1< se ocupa de ca#urile in care un stat acorda a-utor sau asistenta unui alt stat in $ederea a-utorului acestuia din urma la comiterea unui fapt

international ilicit, art 1= se ocupa de ca#urile in care un stat este responsabil de faptul international ilicit comis de alt stat, ca urmare a presiunilor e0ercitate asupra primului stat, iar art 1: reglementea#a ca#urile e0treme in care un stat in mod deliberat constrange un alt stat la comiterea unui fapt international ilicit In oricare dintre cele trei ca#uri, actul in sine este comis, cu sau fara acordul statului $ino$at in prima instanta 3elementul comun al acestor situatii fiind implicarea unui stat secund Insa e0ista diferente categorice intre aceste situatii %stfel in ca#ul art 1< statul primar responsabil este statul care e0ecuta actul, statul care a acordat spri-in a$and mai mult un rol de spri-in9suport In ca#ul art 1=, in mod similar, statul care a comis fapta este tinut responsabil, desi fapta a fost comisa sub influenta unui alt stat !ituatia este diferita in ca#ul art 1: unde se considera ca statul care se face $ino$at in prima instanta de comiterea faptei este mai mult instrumentul manipulat al celui de'al doilea stat O e0plicatie a solutiei art 1< este aceea ca un stat care acorda a-utor financiar unui alt stat nu poate fi tinut responsabil penturu comiterea unei fapte ilicite de cel din urma, acesta putand in$oca e$entual a-utorul acordat, ca o modalitate de presiune In continuare art 1" reglementea#a efectele actiunilor pre#entate in acest capitol Intalnim 3 idei2 in primul rand se pastrea#a responsabilitatea statului care a comis fapta, c*iar daca cu a-utorul9asistenta sau c*iar presiunea unui alt stat !e recunoaste ca diri-area, coercitia asupra unui stat nu atrag raspunderea acestuia In al doilea rand art arata ca pre$ederile capitolului ; nu aduc nici un fel de pre-udicii in $ederea stabilirii responsabilitatii statului care a reali#at a-utorul, coercitia, etc &A( 5otusi e0sita situatii care pot rasturna problema responsabilitatii &forta ma-ora, art 23( In al treilea rand se pastrea#a responabilitatea oricarui alt stat caruia I s'ar putea atribui conduita international ilicita 1ai departe, Capitolul 5 enunta < circumstante care inlatura raspunderea statelor %ceste circumstante ofera acoperire statelor impotri$a unor fapte care in mod normal sunt catalogate ca fiind ilicite si conduc la tragerea la raspundere a acestora3 aceste cau#e ne ne$ino$atie sunt2 intelegerea &art 20(, legitima aparare &art 21(, contramasuri &art 22(, forta ma-ora &art 23(, distress &art 2;( si starea de necesitate &art 25( %rt 2< arata in mod clar ca nici una din aceste situatii nu poate fi in$ocata daca se intra astfel in conflict cu o norma de ba#a, elementara de drept international %rt 2= reglementea#a anumite consecinte legate de in$ocarea unei asemenea cau#e %ceste cau#e de inlaturare a raspunderii internationale sunt de generala aplicare3 ele pot fi aplicate in ca#uri oricaror fapte, atata timp cat prin lege nu se pre$ede altfel >le nu inlatura obligatia statelor3 mai degraba aduc o -ustificare sau o scu#a pentru neactionare in ca#ul unor circumstante care ar fi cerut acest lucru %cest lucru a fost accentuat de CI/ in ca#ul 7abci?o$o 8 Nag@maros unde Ungaria a moti$at sistarea lucrarilor la )roiect, lucrari pe care se obligase sa le faca in 1"==, pe moti$ de necesitate CI/ a aratat ca + !tarea de necesitate in$ocata de Ungaria 8 c*iar daca ar fi e0istat 8 nu ne'ar putea permite sa afirmam ca aceasta ar -ustifica incetarea obligatiilor la care Ungaria era semnatara din 1"== %m putea cel mult sa spunem ca, a$and in $edere circumstantele de fata, Ungaria nu ar putea fi trasa la raspundere pentru felul in care a actionat . !e poate spune ca aceste circumstante actionea#a mai degraba ca un scut, o protectie, decat o sabie Curtea a completat ca in ipote#a in care c*iar ar e0ista o cau#a de necesitate, aceasta nu constituie o cau#a de re#iliere a unui contract pe care statul l'a semnat3 poate fi cel mult o cau#a de suspendare pe durata starii de necesitate

%rt 2< se refera la compatibilitatea cu normele obligatorii de drept international &jus cogens( si afirma ca niciodata aceste clau#e de inlaturare a raspunderii internationale nu pot fi aplicate cand se incalca o norma cu caracter de jus cogens Daca se are in $edere art 53 din Con$entia de la Biena pri$ind legea tratatelor, un tratat care este in conflict cu o norma generala de drept international este in$alid !ub incidenta art <;, un tratat mai $ec*i care intra in conflict cu o noua norma de drept international de$ine in$alid si ia sfarsit Intrebarea care se pune este ce implicatii au aceste pre$ederi asupra clau#elor pre#entate in Capitolul 5 In timp ce e0ista un conflict e$ident intre normele primare de drept international, care se rasfrang in mod direct asupra statelor, este e$ident ca o obligatie cu caracter de + -us cogens . trebuie sa aiba prioritate in fata altor reglementari )rocesul aplicarii normelor ar trebui sa re#ol$e asemenea probleme fara a se mai recurge la norme secundare In teorie se poate naste un conflict intre o obligatie a unui tratat, aparent legala si inocenta ca scop, si o norma peremptorie Daca un asemenea ca# s'ar i$i, ar fi prea mult sa se in$alide#e intregul tratat doar pentru ca aplicarea lui in ca#ul de fata nu a fost pre$a#uta Dar se pare ca in practica nu au fost intalnite asemenea situatii C*iar daca s'ar i$i, normele peremptorii de drept international sunt sustinute de principii puternice care ar re#ol$a toate sau ma-oritatea conflictelor aparente >ste totusi preferabil sa se afirme cu claritate ca circumstantele care e0clud raspunderea nu permit sub nici o forma derogarea de la normele + -us cogens . 3 de e0emplu genocidul nu poate -ustifica contra'genocidul Criteriul pentru identificarea normelor peremptorii in dr international este restricti$ %rt 53 al Con$entiei de la Biena cere ca norma in cau#a sa intrunesca toate criteriile pentru recunoasterea ei ca norma de dr International de catre intreaga comunitate internationala ca un intreg )ana in pre#ent foarte putine norme au fost recunoscute ca atare Insa numeroase tribunale, nationale si internationale, au legat ideea normelor peremptorii de conte0te nu neaparat legate de $aliditatea tratatelor internationale %cele norme care sunt general acceptate ca a$and caracter 4-us cogens6 sunt2 inter#icerea agresiunii, genocidului, scla$iei, crimelor impotri$a umanitatii, torturii si dreptul la autodeterminare In legatura cu consecintele in$ocarii unei clau#e de inlaturare a raspunderii, in primul paragraf al art 2= se arata ca aceste cau#a nu inlatura obligatia statelor, iar din moment ce aceasta incetea#a, e0ecutarea acesteia trebuie reluata %l doilea alineat al art se refera la despagubiri in anumite ca#uri In timp ce in prima parte a se $orbeste despre generale pentru in$ocarea raspunderii internationale, in partea a doua a documentului se $orbeste despre continutul efecti$ al raspunderii internationale a statelor >ste ade$arat ca un stat poate suferi consecinte legale si in afara sferei problemelor discutate, fara sa fi comis un fapt international ilicit 3 aceste consecinte pot decurge din simpla incalcare a unui tratat 5otusi partea a doua a lucrarii se focali#ea#a pe noua relatie legala care se naste intre comisie si un stat care a comis un fapt international ilicit Capitolul 1 al partii secunde cuprinde < articole care definesc in mare consecintele comiterii unui astfel de act de catre un stat Incalcarile indi$iduale ale legii internationale poate $aria de la e0trema ca#urilor minore pana la cea a incalcarii unor gra$e norme cum ar integritatea teritoriala, supra$ietuirea unor comunitati de oameni, independenta politica sau conditiile de mediu ale unor regiuni intregi Dar trecand peste aceste aspecte, sanctiunile internationale sunt foarte importante in pastrerea unei ordini si respectarea normelor de drept international Capitolul incepe cu parte introducti$a &art 2:( care reafirma principiul conform caruia un act calificat ca fiind international ilicit, potri$it dispo#itiilor primei parti,

incumba statului care se face $ino$at raspunderea internationala a acestuia In urmatoarele articole se discuta incetarea acestor actiuni si asigurarea unor garantii de incetare a acestora %rt 31 stabileste o regula generala de reparare a pre-udiciilor aduse ca urmare a incalcarii unei norme de drept international %stfel se considera ca statul $ino$at de comiterea unui astfel de fapt este tinut sa repare in totalitate pre-udiciile cau#ate de actiunea9inactiunea sa 5ermenul folosit + pre-udicii . include pagubele atat de ordin material, cat si cele de ordin moral !e arata in continuare &art 32( ca un stat nu se poate ba#a pe legea sa interna pentru a e$ita obligatiile de incetare si reparare a pre-udiciilor asa cum sunt stabilite in partea a doua ,inalul acestui prim capitolo se refera la scopul obligatiilor enuntate >ste e$identiat ca aceste obligatii ale unui stat pot fi datorate unui alt stat, mai multor state, sau intregii comunitati internationale ca un intreg, depin#and de natura incalcarii &art 33( !e poate lua ca e0emplu de fapt ilicit poluarea marii care, daca este semnificati$a, afectea#a intreaga comunitate, sau regiunea statelor de coasta 3 este la fel de ade$arat ca aceasta poate afecta si un singur stat, depin#and de intindere 5e0tul completea#a ca obligatiile de raparitii nu pot fi datorate de catre un stat unei persoane fi#ice sau oricare entitate, alta decat statul In Capitolul 2 se au in $edere formele de raparare a pre-udiciilor, detaliind in fapt principiul enuntat in art 31 5e0tul pre$ede ca reparatiile pot consta in restituiri, compensatii sau declaratii, sau mai multe din aceste elemente combinate, a$andu'se in $edere situatia din practica Obligatiile primare incalcate -oaca un rol important in ceea ce pri$este stabilirea reparatiilor In particular, ca#urile care nu implica restituirea unor persoane apartinand statului $ictima, notiunea de re$enire la situatia initiala + status Cuo ante . trebuie aplicata a$and in $edere drepturile si competentele statului implicat !e poate intalni ca#ul in care incalcarea consta in inter#icerea statului $ictima de a aplica anumite atribute substantiale ale puterii sale 3 repunerea in situatia initiala in acest ca# nu poate acorda dreptul statului din urma de a putea e0ercita mai multe puteri decat ar fi facut'o in ca#ul neagresiunii primului stat %stfel se caracteri#ea#a restiutuirea ca prima forma de reparatie, constand in repunerea in situatia initiala Compensatiile inter$in in ca#ul in care restituirea nu mai poate opera, ca urmare a producerii unor pagubile materiale9morale ce nu mai pot fi recuperate ca atare !e $orbeste in acest ca# despre despagubirile materiale prin capital financiar asa cum se pre$ede de parti sau de Curte !e face o delimitare de asemenea intre pagubele materiale si cele morale In ceea ce pri$este pagubele materiale, acestea sunt tratate separat in art 3<, urmand ca art 3= sa fie dedicat unei alte forme de reparatie + satisfaction ., aceasta putand fi in$ocata in ca#ul pagubelor morale In practica CI/ compensatiile sunt cea mai frec$enta forma de reparatii &ca#ul 7abci?o$o 8 Nag@moros( 3 curtea a indicat ca aceste compensatii corespund pierderilor de capital suferite de statul $ictima ca urmare a actiunii9inactiunii in acest ca# a statului care se face $ino$at O alta situatie in care statele pot cere compensatii sunt cele de poluare Ca urmare a prabusirii satelitului rus Cosmos'"5; in 1"=: pe teritoriu canadian, statul canadian a cerut compensatii pentru locarea, recuperarea, testarile impotri$a elementelor radioacti$e si curatarea #onei Rusia a platit in 1":1 3 milioane D canadieni &ec*i$alentul a 50E din suma pretinsa de Canada( Cu asemenea ca#uri s'au confruntat si autoritatile nord'americane in ca#ul in$a#iei FuGeit'ului de catre Ira?, acesta din urma distrugand mediul si o serie de resurse naturale

<

Insa problema pagubelor ecologice este una delicata, deseori punandu'se problema stabilirii cuantumului despagubirilor, deaorece aceasta are o $aloare mai mult calitati$a, imposibil uneori de recuperat 5e0tul reglementea#a si o alta forma de reparatie a pre-udicului &art 3=( constand in recunoasterea incalcarii unei norme de dr International, o e0presie a regretului sau c*iar o scu#a formala dupa ca#, in ca#ul in care pre-udiciul ca atare nu poate face obiectul restituirii sau a compensatiilor %ceasta forma poate fi folosita si atunci cand cele doua forme principale nu au acoperit complet pre-udiciul, aceasta fiind o metoda e0ceptionala ce poate opera in completarea sau independent de celelalte forme ONU completea#a ca trebuie pastrata o proportie intre pagubele produse si declaratiile la care este tinut responsabil statul $ino$at 8 acestea nu trebuie sa fie umilitoare pentru acesta din urma Ca o forma accesorie a platilor compensatorii sau reparatorii este pre$a#uta si dobanda &art 3:(, despre care se spune ca trebuie platita atunci cand este necesar, si numai in scopul de a repara in totalitate pre-udiciul cau#at %stfel modul ei de calcul si $aloarea finala se $or raporta numai la acest scop )lata doban#ii $a curge de la data platii sumei principale pana in #iua in care pre-udiciul a fost complet reparat Capitolul III al documentului se refera la incalcari gra$e ale unor norme peremptorii cu caracter + -us cogens . ce decurg din insasi principiile de drept international Capitolul contine doua articole care definesc scopul aplicatiei &art ;0( si consecintele ce decurg dintr'o asemenea incalcare !'a discutat problema diferentierii obligatiilor internationale intre state ca parti contractuale ale unui tratat si cele care inter$in intre un stat si comunitatea internationala in ansamblu CI/ a e$identiat in ca#ul + Harcelona 5raction . ca o asemenea distinctie este esentiala %rt ;0 stabileste doua criterii de delimitare a incalcarilor gra$e de norme peremptorii fata de alte incalcari )rimul se refera la caracterul normei, care trebuie sa deri$e dintr'o norma + -us cogens . a dreptului international, iar al doilea criteriu clasifica intensitatea incalcarii care trebuie sa fie gra$a prin natura )rimul criteriu recurge la art 53 al Con$entiei de la Biena pri$ind legea tratatelor care defineste norma peremptorie ca fiind accea norma acceptata de comunitatea internationala ca ansamblu, norma de la care nu se poate deroga si care poate fi modificata numai de alta norma subsec$enta a$and acelasi caracter Cat pri$este consecintele care decurg din incalcarea unor asemenea norme, art ;1 enunta un prim principiu al colaborarii intre state in $ederea incetarii unei astfel de incalcari, insa nu se detalia#a forma acestei obligatii po#iti$e de a colabora 3 totusi acesta $a fi organi#ata intr'un cadru international competent, a$and ca prim destinatar ONU Un al doilea principiu enuntat de acest articol se refera la obligatia de abtinere a statelor, de a nu recunoaste o asemenea situatie ca fiind legala si de a nu face nimic de natura a prelungi e0istenta unei asemenea situatii Obligatia de a nu recunoaste situatia ca fiind + legala . incumba inclusi$ statului care a comis fapta De asemenea, statul $ictima nu poate prin considererea situatiei ca fiind legala sa absol$e raspunderea statului responsabil, deaorece o asemenea incalcare pri$este intreaga comunitate internationala in ansamblu )artea a treia a documentului se refera la Implementarea Normelor de Drept International Desi raspunderea statelor reiese independent din normele de drept international, este totusi inca necesar sa specificam ce pot9trebuie sa faca alte state confruntate cu incalcari ale unor norme de dr Internationa 3 se face referire la acest aspect sub denumirea de mise-en-uvre )artea a treia consta in doua capitole, primul referindu'se la in$ocarea raspunderii de catre alte state si a unor anume intrebari

asociate, iar al doilea capitol de#$olta contramasurile ce pot fi luate pentru a forta statulu responsabil sa incete#e conduita sa si sa acorde reparatii pre-udiciilor >lementul central al in$ocarii raspunderii internationale este statul pre-udiciat 3 acesta este statul al carui drept indi$idual a fost negat, incalcat sau negli-at prin e0ecutarea actului %cest concept este introdus de art ;2, dar se recunoaste ca e0ista o serie mai larga de state care pot a$ea interes in in$ocarea acestei raspunderi internationale Intr'ade$ar in anumite situatii, toate statele pot in$oca aceasta raspundere, desi nici unul dintre ele nu este direct atins de incalcarea unei norme de drept international 3 acesta posibilitate este pre$a#uta de art ;: Desi art ;2 este editat la singular + stat pre-udiciat ., mai multe state pot fi pre-udiate si deci calificate sa in$oce raspunderea internationala %cest aspect este clarificat de art ;< Nici art ;2 si ;: nu se e0clud reciproc 2 un singur stat poate fi pre-udiciat sub incidenta art ;2, nefiind e0clusa posibilitatea in care un alt stat sa in$oce raspunderea internationala sub incidenta art ;: De asemenea, capitolul I pune in discutie o serie de alte probleme 2 necesitatea unei informari in situatia in care un stat doreste sa in$oce raspunderea unui alt stat &art ;3(, anumite aspecte legate de admisibilitatea cererii &art ;;(, pierderea dreptului de a in$oca raspunderea internationala &art ;5( si ca#urile in care mai multe state pot in$oca raspunderea internationala in legatura cu acelasi act international ilicit %stfel raspunderea nu poate fi in$ocata daca cererea nu este in concordanta cu nici o regula legata de nationalitatea cererii Iegat de pierderea dreptului de a in$oca raspunderea, art ;5 este analog art ;5 al Con$entiei de la Biena pri$ind legea tratatelor si deosebeste doua situatii In ca#ul unei pluralitati de state pre-udiciate, fiecare stat in parte poate in$oca raspunderea internationala a statului responsabil In situatia opusa, cand este $orba despre o pluralitate de state responsabile, raspunderea fiecarui stat in parte poate fi in$ocata in legetura cu acea fapta Insa se preci#ea#a ca acesta forma de raspundere nu poate permite unui stat $ictima sa recupere#e pe calea compensatiilor mai mult decat a fost pre-udiciat In ca#ul mai multor state responsabile pentru aceeasi fapta ilicita, cuantumul compensatiilor se discuta intre ele Nu e0ista nici un pre-udiciu adus dreptului de recurs pe care un stat responsabil il are impotri$a unui alt stat responsabil In ceea ce pri$este in$ocarea raspunderii de alt stat decat cel pre-udiciat, acesta poat fi facuta numai daca obligatia incalcata era datorata unui grup de state din care face parte si acesta din urma, sau daca obligatia incalcata pri$este intreaga comunitate in ansamblu %cesta are dreptul sa ceara de la statul responsabil incetarea incalcarii, asigurarea unor garantii de incetare si repararea pre-udiciilor Capitolul II al acestei parti de#$olta contramasurile ce pot fi luate in asemenea ca#uri In alte cu$inte se refera la masurile ca pot fi luate, care in alte circumstante ar fi contrare obligatiilor internationale statului pre-udiciat fata de statul responsabil %cestea nu sunt luate de catre primul stat pentru a inceta fapta ilicita si a da curs reparatiilor 3 sunt o trasatura a unui sistem descentrali#at care permit statelor sa'si reclame drepturile si sa'si refaca relatia legala cu statul care le'a adus atingere acestor drepturi >ste recunoscut atat de gu$erne, cat si de tribunalele internationale ca aceste contramasuri sunt -ustificate in anumite ca#uri Contramasurile constau intr'o conduita ce implica derogari de la normele unui tratat international, derogari ce sunt permise in anumite situatii e0ceptionale 3 aceste masuri sunt esentialmente temporare, menite sa atinga un anume scop, care odata atins nu mai -ustifica folosirea unor asemenea masuri Contramasurile trebuie sa fie proportionate si nu trebuie sa implice

o neconcordanta cu obligatiile nascute din tratat %poi acestea nu sunt opo#abile + erga omnes ., ci trebuie limitate numai intre cele doua state In ceea ce pri$este conditiile procedurale, statul responsabil trebuie c*emat sa isi indeplineasca obligatiile, notificat in ca#ul deci#iei de a lua contramasuri si oferta de a negocia cu acesta In ca#ul in care fapta ilicita a incetat, contramasurile nu pot fi luate, iar daca au fost luate trebuiesc suspendate imediat Ultima parte a documentului enunta o serie de pre$ederi generale aplicabile articolelor in ansamblu, specificand scopul sau anumite probleme nediscutate In primul rand art 55, facand referire la principiul + le0 specialis ., arata ca articolele au un caracter re#idual Daca acestea sunt gu$ernate de o regula speciala a legii internationale, aceasta din urma nu poate fi e0tinsa Corelati$, art 5< arata ca articolele nu sunt e0*austi$e si deci nu afectea#a aplicabilitatea altor regului de drept international nediscutate in pre#entul document %rt 5= e0clude din scopul articolelor problemele legate de raspunderea organi#atiilor internationale si a statelor pentru faptele unor organi#atii internationale %rticolele nu aduc de asemenea nici un pre-udiciu persoanelor care actionea#a in numele statului asa cum se arata in art 5: In sfarsit art 5" enunta ca aceste articole nu aduc nici un pre-udiciu Carte ONU, in sensul ca in ca#ul unui conflict intre o dispo#itie a pre#entelor articole si o dispo#itie a Cartei ONU, aceasta din urma $a fi luata in considerare Iar articolele $or fi interpretate in conformitate cu pre$ederile Cartei ONU

)oGered b@ *ttp299GGG referat ro9 cel mai tare site cu referate

"