Adevărata carte SFÂRSITUL OMULUI. Zosima Pascal. Editia originala 1937 nemodificata tendentios de contemporani. Fara adausurile schismatice ale celor ce vor sa dezbine Sf. Bis. prin superstitia ca cip = pecetea lui antihrist
BIBLIA
ADIGA
DUMNEZERASCA SCRIPTURA
A
LEGI! VECHI $I A CELE! NOUA
a
TIPARITA
IN ZILELE MATESTATEI SALE
CARSE a
REGELE ROMANIEI
IN AL 49 AN DE SLAVITA DOMNIE
EDITIA SFANTULUI SINOD
BUCURESTI
TIPOGRAFIA CARTILOR BISHRICESTI
60.-—Strada Principaiele- Uniie -—60.
Ltoi 8. Sia zis ei Ingerul Domed :
Agar slujnica Sarei, de unde vii?
20. 2 lege 7,
1; Numeti 13, 33.
16, 2. 20. 18,
5. 3t, 53,
Si unde mergi? Si.a zis ea: dela
fafa Sarei sfapanei mele fug eu.
9. Sia zis ei Ingerul Domnului:
infoarce-te la st&pana fa $i fe sme-
reste supt mainile ei.
10, Si azis ei Ingerul Domnului :
inmulfind voiu inmulft simanfa ta,
si de mulfime nu se va numara,
11. Sit-a zis Ingerul Domnului:
iat tn pantece ai fu, si vei naste
fiu, si vei chema numele lui Ismail;
pentruca au auzit Domnul smere-
niea fa.
12. Acesta va fi om crud, mainile
lui improtiva tufuror, si mainile tu-
furor improfivalui, si inaintea fefii
tuturor frafilor sai va l&cui.
13. Sia chemat Agar numele Dom-
nului celui ce graia c&fre dansa: tu
Doamne carele m’ai cercefat, ca a
zis: ca si tnainte fe-am vazut cand
fe-ai arataf mie,
14, Pentru aceasta a chemat fan-
{ana aceea, fantana, finaintea careia
am vazul; intre Cadis si intre Va-
tad,
15. Si a nascut Agar lui Avram
fecior, si a pus Avram numele fe-
ciorului sau carei l-a nascut Agar:
Ismail.
16. Si Avram era de opizeci si
gase de ani cand a n&scuf Agar
pre Ismail lui Avram.
CAP. 17.
Téierea impreiur.
I cand a fosf Avram de nouazeci
si noua de ani, s’au aratat Dom-
nul lui Avram si i-au zis: éu sunt
Dumnezeul t&u, {4 ce este placut tn-
naintea mea, si fii {ra de prihand.
2. Si voiu pune leg&tura mea tn-
fre mine $i Inire tine; si te voiu
fnmulfi foarte.
3. Si a c&zut Avram pre fafa sa,
si iau grait Dumnezeu Ini zicand:
20.
1 14, 24, 62, 25, 11,
47. 1. 24, 40.
2, Rom. 4, 47.4, lat& eu si legadtura mea cu fine,
si vei fi fafa a mulfor neamuri.
5, Si nu se va mai chema nu-
mele tau Avram, ci va fi numele
tau Avraam; pentru ca tata a multe
neamuri fe-am pus pre tine.
6. Si fe voiu creste, foarte, foarte,
si fe voiu pune infru neamuri, $i
imp4rafi din fine vor iesi.
7. Si voiu pune leg&tura mea in-
tre fine si tntre samanfa ta dupa
fine tntru neamurile lor spre lega-
turd vesnicd, ca s& fiu Dummnezeu
fie si seminfiei tale dupa tine.
8. Si voiu da fie si semintiei tale
dupa tire pamantul tn care lacu-
esti, fof pamantul lui Hanaan spre
stapanire vesnica; si eu voiu fi lor
Dumnezeu.
9. Si au zis Dumnezeu cafre A-
vraam: tu s& pazesti legatura mea
si samanfa fa dupa tine tnfru nea-
murile lor.
10. Si aceasta este legadfura care
0 vei pazi fntre mine si tntre voi,
gi tntre seminfia ta dupa fine, in-
tru neamurile lor, se va t4ia voug
imprejur toata pariea barbateasca.
11. Si vefi faia tmprejur marginea
trupului vostru, si va fi semn de
leg&tura infre mine si tnfre voi.
12. Si pruncul de 8 zile se va
{aia voua tmprejur foata partea bar-
b&teasca infru neamurile voastre,
si cel n&scuf in casa fa, si cel
cumpéaraf cu argirf, si fof fiul strain
care nu este din s&manja ta.
13. Cu faiere imprejur se va {aia
cel n&scut alcasei fale, si cel cum-
parat cu arginf. Si va fi legdtura
qiea preste trupul vostru fniru le-
Qatura vesnicd.
et4. Si partea barb&teascd care
nu’si va {aia Imprejur marginea tru-
pului sau in ziua a opta, pierde-se-va
» Sirah 44, 20; Rom. 4, 17. 8 24, 7. Es
13, 5, 9. Fapt Ap 7, 2. 10, Lev. 12,
3; Lue, 2, 21; Ioan 7, 22; Fapt Ap. 7, 8.
11, 2 lege 10, 16. 12. 21,' 4, Rom. 4, 11.
sufletul acela din neamul s&u, pen-
truca a stricat leg4tura mea.
15. Si au zis Dumnezeu Ii A-
;Vraam: Sara femeea fa nu se va
chema numele ei Sara; ci Sarra va
fi numele ei.
16. Sio voiu binecuvanta pre dan-
sa, $i voiu da fie dintr'insa fiu, si-l
voiu binecuvanta pre dansul, si va
fi spre neamuri, si fmparafi neamu-
tilor dintr’insul vor iesi.
12. Sia cazut Avraam pre fafa sa
si ards, sia zis tn cugetul sau gra-
ind: au doara se va naste fiu celui
de o sut&de ani? Si Sarra de noua-
zeci deani find, audoara va naste ?
18. Siazis Avraam c&atre Dum-
nezeu: Ismail acesta sa traiasca tna-
infea fa.
19. Si au zis Dumnezeu lui Avraanr
aga: iafa Sarra femeea ta va naste
fie fiu, si vei chemanumele lui fsaac,
si voiu pune legdtura mea cu dan-
sul spre legatura vesnicd, ca sa fiu
Dumnezeul lui si seminjiei lui dupa
dansul.
20. lara pentru Ismail iat& c& fe am
jascultat si lam binecuvantat pre
dansul; il voiu creste si-l voiu tn-
mulfi pre dansul foarte; douaspre-
zece neamuri va naste, si-l voiu face
pre dansul neam mare.
21. lar& legdtura mea o voiu pune
cu Isaac, pre care fl va naste fie
Sarra tntr'aceasta vremeincellalt an.
22. Si au incetat Dumnezeu a grat
catre Avraam; si s'au suit Dumne-
zeu dela dansul.
23, Si aluat Avraam pre Ismail
fiul sau, pre fofi ceindscufi incasa
‘sa, Si pre fofi cei cumparafi cu ar-
gint, si pre tot b&rbaful dintre oa-
menii cei din casa lui Avraami, si
le-au fdiaf tmprejur margineatrupu-
luitn ziua aceea, dupa cum au gridit
Dumnezeu lui.
17. 18, 12, 19, 18, 10; 21, 1. 20. 16, 10;
21, 13; 25 12, 16. 21 Rom, 9, 9
22, 35, 13; Jud. 13, 20.24, Si Avraam era de nouazeci si
noua da ani cand si-a taiat tmpre-
jur marginea frupului s&u.
25. lar Ismail fiul Ini era de trei-
sprezece ani cand si a taiaf tmpre-
jur marginea trupului sau.
26. Si tof tn acea zi s’au taiat
tmprejur Avraem si [smail fiul lui.
272. Si tofi barbafii casei lui, si cei
nascufi in cas’, sicei cumparafi cu
argint dintr'alfe neamuri, i-au (iat
Imprejur pre ei.
CAP. 18.
Avraam primeste trei ingert,
is’au aralat Dumnezeului Avraam
la stejarul lui Mamvri cand sedea
el tn usa cortulni sau la amiazazi.
2. Si ridicnd ochii s&i,.a vazut:
si iat trei barbafistau din sus de
el, si vazandu-i pre ei a alergatdela
usa corfului sau intru intampinarea
lor, si s’a inchinaf pan3 la pam&nt.
3. Si a zis: Doamne, de am aflat
har tnaintea ta, nu trece pre robul
aul
4. S& se aduc& apa sis% se spele
picioarele voastre, $i va odihnifi supt
copaciu.
5. Si voiu aduce pdine si vefi
manca, si dupa aceea veji merge
in calea voastr4; pentru aceea aba-
lefi-v4 la sluga voasira; sieiau zis:
asa, {8 dup& cum ai zis.
6. Si a alergat Avraam tncort la
Sarra si.a zis ei: grbesfe si fra-
manta frei masuri de fin curata,
gsi {3 azime,
7. lar Avraam a _ alergat la vaci,
sia luat un vifel tanar si bun, si
la dat slugii s&-1 gafeasc& curand,
8. Sia luat urt si lapte si vife-
,lul care la g&tit, si le-a pus fnain-
tea lor, si ei au mancat; iar el sia
lang& dansii supt copaciu.
9. Si au zis catre dansul: unde
18-1. Evr 13. 2,
2.191. 4. 19,25 43.24,
6. 1, Imp, 28, 24 :
este Sarra femeea fa? Si réspunzand
a zis: iafa este tn cort.
10. Si au zis: iaf{ cand ma voiu
Infoarce, voiu veni la tine tn vre-
mea aceasta si in ceasurile acesfca,
si va avea fecior Sarra femeea ta;
iart Sarra a auzil dela usa cortului
fiind dup& dansul,
11. lar Avraam si Sarra erau ba-
trani, frecufi tn zile, si Sarrei Incc-
tase a se face cele femeesti.
12, Sia ras intru sine Sarra zi-
cand: inc& nu mi s’a facut aceasta
pan% acum, si Domnul meu este
batran. :
13. $i au zis Domnul c&tre Avraam:
pentruce a ras Sarra intru sine zi-
cand: au doar cu adevarat voiu na-
sie b&trana fiind 7
14, Au nu este cu pulin{a la Dum-
nezeu fot cuvantul? In vremea a-
ceasta si in ceasurile acestea ma
voiu intoarce la fine si va avea Satra
fecior.
15. Si a (8gaduil Sarra, zicand :
n’am ras, penfrucd s'a femut; si au
zis c&tre ea: ba, ci ai ras.
16. Si sculandu-se ‘de acolo bar-
bajii s’au uitat spre Sodoma si spre
Gomora, si Avraam mergea tmpre-
una cu ei pefrecandu-i.
12, far& Domnul au zis: au ascun-
de-voiu eu de Avraam sluga mea
cele ce eu voiu face?
18. lar Avraam se va face neam
mare si mult, si fntru el se vor
binecuvanta toate neamurilc paman-
tului.
19. C& sfiu, c& va invd{a pre fiii
si si casa sa dupa sine, $i vor
pazi caile Domnului ca sa facad drep-
tate si judecafa, pentruca s& aduc&
Domnul asupra lui Avraam toate
cate au grait cStre dansul.
20. $i au zis Demnul: strigarea
10,17, 19, 21, 1; Rom. 9, % 12. 17, 17;
1 Petr. 3 6, 14. Mat. 19, 26; Luc. 1, 37.
18. 12, 34 22, 8: 26, 4 19. Fapt. Ap. 3,
25; 2 lege 6, 7; Gal, 3, 8. 20. 13 13,19, 13.
‘Sodomei sia Gomorei s’a inmulfit
spre mine, si pacatele lor sunt mari
foarte.
21. Deci pogorindu-m& voiu ve-
dea de fac dupa strigarea lor, care
vine la mine; iar de nu, s& stiu.
22. Sitntorcandu-se de acolo bar- ;
bafii, au venif tn Sodoma; iar A-
yvraam tnc& sfa tnaintea Domnului,
23. Si apropiindu-se Avraam a
zis: S4 nu pierzi pre cel drepf cu
cei necredinciosi, si va fi drepful |
ca cel necredincios?
24. De vor fi cincizeci de drepfi
im cetate, au doara pierde-vei pre
ei? Au nu vei ierfa fof locul pentru
cincizeci de drep{i de vor fitntrinsa?
25. Nici cum nu vei face dupa |
cuvantul acesfa ca s& ucizi pre cel |
drept tmpreuna cu cei necredinciosi, |
si s& fie drepiul ca si cel necredin-
cios, nici cum. Tu cel ce judeci fot
pamantul, au nu vei face judecat3?
26. Si au zis Domnul: de se vor
afla in cetatea Sodomei cincizeci de
drepfi, voiu ierfa toata cefatea si tot
locul pentru dansii.
27. Si raspunzand Avraam a zis:
acum am inceput a grai catre Dom-
nul meu, si eu sunt pamant si ce-
nuse.
28. Dar de vor fi mai pufini de
cincizeci de drepfi, s& fie patruzeci
si cinci, au pierde-vei pentru patru-
zeci si cinci toafa cetatea? Si au
.
zis: nu o voiu pierde de voiu afla
acolo patruzeci: si cinci.
29. Si a adaos a gral c&tre Dom-
nul, si a zis: dar de se vor afla a-
colo patruzeci? Si au zis: nu o voiu
pierde pentru acei patruzeci.
30. Si-a zis: sa nu fie ceva Doamne
de_voiu mai grai: dara de se vor |
+ fla acolo treizeci? Si au zis: nu
0 voiu pierde de voiu afla acolo
treizeci.
21. 11 5; Jevem. 32. 19.
5, 27; Rom. 3, 6.
30. Jud. 6, 39.
25. Ps.7, 9; Ioan
26, Fimos, 7, 2.
FACEREA 18—]9 Bi
31. Si a zis: penfrucd pociu grat
c&tre Domnul, dara de se vor afla
acolo douazeci? Si i-au zis; nu o
voiu pierde de voiu afla acolo doua-
zeci.
32. Sia zis: s& nu fie ceva Doam-
ne, de voiu mai grai inca odata.
Dar de se vor afla acolo zece? Si
au zis: nu o voiu pierde pentru a-
cei zece.
33. Si s’au dus Domnul dupace
au tneefat a grai lui Avraam, si A-
vraam s'a infors la locul sau.
CAP. 19.
Peivrea Sodomei,
Si au venit doi tngeri Ja Sodoma
y seara, si Lot sedea la poarta So-
domei, si vazandu-i Lot s’a sculat
intru tntampinarea lor, si s’a inchi-
nat cu fafa la pamant, si a zis:
2. fat Domnilor, abatefi-va la casa
slugii voastre si ramanefi si spa-
lafi picioarele voastre, si dimineafa
sculandu-v&, vefi merge tn calea
voastra; iar ei au zis: nu, ci in u-
lifa vom manea,
3. Si fi silea pre ei, si s’au aba-
fut Ja dansul si au intrat in casa
lui; sia facut lor de mancare, si
azime a copt lor, si au mancat.
4. lar mai nainfe de ce s’au cul-
cat ei, barbafii cetajii Sodomii au
incunjuraf casa dela cel tanar pana
la cel b&fran si fof norodul im-
preuna.
5. Si au chemat afara pre Lot si
au zis cafre dansul: unde sunt bar-
bafii carii au intrat la tine noaptea?
| Scoate-i la noi ca s& ne impreu-
nam cu ei. :
6. Si a iegif Lot la ei tnaintea usii,
gi a tras usa dupa sine.
2. Sia zis c&tre ei: nicidecum
frafilor nu facefi rautatea aceasta.
8. Ci am eu doua fete care n’au
19. 1. 18, 1} Eve. 13, 2. 2. 18, 4.cunoscut b&arbat, pre acelea voiu
scoafe la voi, si va facefi freaba cu
ele dupa cum va plicea voud%, nu-
mai asupra barbafilor acesfora s&
nu facefi nedrept; pentruca au in-
traf sup{ acoperemantul casei mele.
9 Tar ei au zis Iui: du-te in colo,
ai venif s4 lacuesti aici sau jude-
cata s& judeci? Acum dara te vom
chinui mai ru pre tine decat pre ei;
gi sileau pre Lot foarte, si s’au a-
propiat la use s& o strice.
10. lar barbafii finzand mainile
au fras pre Lot la sine in casa, si
au tnchis usa casei.
11. Tara pre b&rbafii carii erau la
usa casei i au lovit cu orbire dela
cel mic pana la cel mare, si s’au
ostenit cautand usa.
12. Si au zis caire Lot barbafii: ai |
tu pre cineva aici? Gineri, au feciori,
au fete? Sau pre altcineva din ai
tai? De sunt tn cefate, scoate’i din
locul acesta.
13, C4 vom s& stricim noi locul
acesta, pentrucé s'a inalfat striga-
rea lor inaintea Domnului, si ne-au
trimis_pre noi Domnul sa’l stricém
pre dansul.
14. Siiesind Lot a grait c&tre gi-
nerii sai, carii luase pre fetele dui,
si le-a zis: sculafi-va si iesifi din
locul acesta, pentruc’d Domnul va
$4 piarza cetatea.
“15. Si se parti a vorbi gluma inain-
tea ginerilorssai. [ara dac& s’a facut
diminea{%, grabiau ingerii pre Lot,
zicand: scoala-te si ia femeea ta
si cele doua fete ale fale care ai, si
iesi ca sa nu pieri si tu fmpreund
cu fGraddelegile cetafii.
16. Si ei s’au furburat, iar Ingerii
au apucat de m&an&@ pre el si pre
femeea lui si pre cele doua fete ale
lui, pentruc’ nu s’au tndurat Dom-
nul de dansul; si scofandu’i pre ei
afara, au zis:
9.2 Petru 2, 8. 71. Infelep. 19, 16,
13, 18, 20, 15. 2 Petru 2, 6, 7.
17. Mantuind m&ntueste sufletul
{4u, 3 nu te uifi inapoi, nici sa stai
fn vre un loc de prin prejur, in munte
fe mantueste ca s& nu te prinzi im-
preuna cu ei.
18. Sia zis Lot catre dansii: ro-
gu:ma Doamne.
19. Fiindca a aflat sluga ta mila
tnainiea {a, si ai marif drepfatea fa
care faci cu mine, ca s& fie viu su-
fleful meu, eu nu voiu pufead s& ma
mantuesc in munte, ca s& nu ms
prinza relele, si voiu muri.
20. laf& cetfatea cea de aproape
ca s& scap acolo, este micd, si a-
colo m4 voiu mantul; au nu este
| mic&? Si va fi viu sufletul meu pen-
tru fine.
21. Si i-au zis lui: iaf& m’am mi-
taf de fafa ta si de cuvantul acesta,
ca sanu stric cetatea pentru care
ai grit.
22. Grabeste dar ca s& fe man-
{uesti acolo, ca nu voiu putea face
jucrul pana vei merge fu acolo, pen-
fru aceea au chemat numele cetafii
aceea: Sigor.
23. Soarele a rasdrif pre pamant,
si Lot a infrat in Sigor.
24. Si Domnul au plouat preste
Sodoma si preste Gomora pucioasa
si foc dela Domnul din cer.
25. Si au surpat cetafile acestea
si foata tmprejurimea, si pre fofi
cafi locuiau tn celafi si toate cafe
rasar din paméant.
26. Si s’a uitaf femeea lui inapoi,
si s'a facut stalp de sare, ,
27. Sia manecat Avraam a doua
zi la locul unde a st&fuf tnainfea
Domnului.
28. Si a cautat spre Sodoma si
spre Gomora si spre paémantul de
prin prejurul focului, si a vazut: si
iaf4 se suia para de foc din pamant
ca 0 vapaie de cupfor.
i 19. 6 8
17. Infelep. 10, 6 22, Intelep,
10, 6. 24. 2 Lege 29, 23; Ierem. 50, 40; Luc
17, 29; 2 Petr. 2, 6, 25. lezechil 16, 48.
26, Luc. 9, 623 17, 32.29. Sia fost cand au strica! Dom-
nul foate cetafile de prin prejur, s'au
adus aminte Dumnezeu de Avraam,
gi au scos pre Lot afaré din mijlo-
cul surp&rii cand au surpat Dom-
nul cetafile in care lacuia Lot.
30. Si a iesit Lof din Sigor si se-
dea in munte el si amandoua fe-
fele lui cu dansul, ci s’a temut a
lacui tn Sigor si au lacuif fn pe-
steré el si amandoua fetele lui cu
dansul.
31. Si a zis cea mai in varsta ca-
fre cea mai tanara: tatal nostru este
batran si nimenea nu este pre pa-
mani care s& infre la noi, dupa
cum este obiceiul a tof pamantul.
32. Vino dar s& ad&p&m pre ta-
{al nostru cu vin si sa dormim cu
dansul, si s& ridic3m din tat@l no-
stru samanfa.
33. Si au ad&3pat pre fatal lor cu
vin tn noaptea aceea, siintrand cea
mai in varsté a dormif cu fatal ei
fn noaptea aceea, si el n'a stiut
cand a dormif ea si cand s’a sculat.
34. Si a fost a doua zi a zis cea
mai tn varst& c&tre cea mai tanara:
iaf{ am dormit jeri cu fatal nostru,
sal adapam pre dansul cu vin si
infr'aceasta noapte, si intrand te
culca fu cu el, si sa ridicém din ta-
141 nosfru saman{a.
35. Siad¶ si tntr’acea noapte
pre fatal lor cu vin, si intrand cea
mai {andr a dormit cu tafal ei, $i
el n'a stiut cand s’a culcat ea si
cand s’a sculat.
36. Si au zamislit amandoua fe-
fele din tat&l lor.
37. Si a n&scut cea mai mare fe-
cior, gi achemat numele lui : Moav,
zicand: din fatal meu. Acesta etafa
Moavitenilor panain ziua de ast&zi.
38. Si a nascut sicea mai tanara
fecior, si a chemat numele lui: A-
man, zicand: fiul neamului meu. A-
32, Lev. 18, 7, 38. 2 lege 2, 19,
cesta este fafa Amanitfenilor pana
in ziua de astazi.
CAP. 20.
Avraam in Gherara,
5) s'a dus de acolo Avraam spre
pamantul cel cafre amiazazi, si a
lacuit Intre Kadis si tnire Sur, sia
nemernicit in Gherari.
2. Sia zis Avraam de Sarra fe-
meea sa: cA sora este mie, ca s’a
femutf s& zicd: femeea mea este, ca
nu cumva s&-l uciga pre el oame-
nii cetafii pentru ea, si a frimis A-
vimeleh imp&ratul Gherarilor {si a
luat pre Sarra.
3. Si au intrat Dumnezeu la Avi-
meleh in somn noaptea, gi i-au zis
lui: iat tu ai s&@ mori pentru fe-
meea care ai luat, ca.ea are barbat.
4. Si Avimeleh nu s’a atins de ea,
sia zis: Doamne, au pierde-vei neam
drept care nu stie?
5. Aunu ela zis mie: sora imi
este? Si ea mi-a zis : frate imi este;
cu inima cural& si cu maini drepte
am facut aceasta.
6. Si i-au zis Dumnezeu tn somn:
eu am cunoscut c& cu inima curata
ai facut aceasta, si eu nu m’am in-
durat de fine, ca sa nu p&catuiesti
tu improfiva mea, si pentru aceea
nu te-am lasat s& fe atingi de dansa.
7. lar acum d&@ tnapoi femeea
omului, ca prooroc este si se va
tuga pentru tine si vei fi viu; iara
de nu o vei da inapoi, s& sfii ca
vei muri fu gi toate ale fale.
8. Si de dimineaf& sculandu-se
Avimeleh, a chemat pre toate slu-
gile sale, si a graif foate cuvintele
acestea in urechile lor, si s’au fe-
mut fofi oamenii foarte.
9. Sia chemat Avimeleh pre A-
vraam, sia zis lui: de ce ai facut
noua aceasta? Au doara am gresit
QO. 2. 12, 13, 26, 17. 3. 31. 24,
7, 26, 11} ps. 104, 15, 9 12, 18; 26, 10.ceva tmprofiva ta de ai adus pre-
sfe mine si preste tmparafia mea
pdcat mare? Lucru care nimenea
nu l-ar face, ai facut mie.
10. Si a zis Avimeleh c&tre Avra- |
am: ce al socotif de ai facufaceasia? |
11. Sia zis Avraam: pentruca am
gandit c& nu va fi frica lui Dum-
nezeu in locul acesta, si pre mine
ma& vor omor? pentru femeea mea.
12, Si cu adevarat sor& este mie
dupa tata, iar nu dup& mama; iar
acum s’a facut mie si femee.
13. Si a fost cand m’a scos Dum-
nezeu din casa falalui meu, am zis
ei: aceasta dreptate s& faci cu mine
In fot locul unde vom intra, zi pen-
fru mine: ca frate imi este.
14, Si a luat Avimeleh o mie de
drahme si oi si vifei si slugi si
slujnice, si a dat lui Avraam, si i-a
dat inapoi si pre Sarra femeea Iui.
15. Si a zis Avimeleh c&tre Avra-
am: iaf4 pamantul meu inaintea ta,
unde’fi va pl&cea lacueste.
16. lar c&tre Sarra a zis: iat& am
dat o mie de drahme fratelui (au,
acestea vor fi jie intru cinstea fefii
tale si a futuror, care sunt cu fine,
si tniru toafe adevarul s& spui.
17. Sis’a rugai Avraam Ini Dum-
nezeu, $i au Ins§natosat Dumnezeu
pre Avimeleh si pre femeea lui si
pre slujnicile tui si a tnceput a naste.
18, Pentrucd inchisese Domnul fot
mifrasul in casa lui Avimeleh, pen-
tru Sarra femeea lui Avraam.
CAP. 21.
Nasterea lui Isaac,
i Domnul au cercetat pre Sarra
dup& cum au zis, si au facut Dom-
nul Sarrei precum au grdit.
2. Si zamislind Sarra a n&scut
11, 26,9. 12. 12, 13. 14. 12, 19,
18 Fac, 16, 2; 1 Imp. 1, 5,
1. 17, 19; 18, 10.
24.
2: 25, 19; 1 Paralip. 1, 34; Mat. 1, 2; Fapt.
Ap. 7, 8; Gal. 4, 23; Evrei 11, 11,
‘
lui Avraam fiu la batranefe, pe vre-
mea dup% cum graise lui Domnul.
3. Si a chemat Avraam numele fi-
ului s&u pre carelel-a n&scut Sarra:
Isaac.
4. Si a i8iat Imprejur Avraam pre
Isaac in ziua a opfa, precum, i-au
fost poruncit Dumnezeu lui.
5. Si Avraam gra de o sulfa de
ani, cand s'a nascut Isaac fiul sau.
6. Sia zis Sarra: ras mi-au facut
Domnul, pentrucd cine va auzi, se
va bucura impreuna cu mine,
7. Si a zis: cine va spune lui A-
vraam c& Sarra apleac& prunc? C&
am nascut fiu la batranefele mele,
8. Si a crescut pruncul si s’a in-
farcat, sia facut Avraam ospaj mare
in ziua tn care s’a tnfarcat fiul sdu
Isaac.
9. Si vazand Sarra pre fiul Aga-
rei Eghiptencii, care se n&scuse lui
Avraam, jucandu-se cu Isaac fiul sau,
10. A zis lui Avraain: goneste pre
slujnica aceasta $i pre fiul ei, c&
nu va mosteni fiul slujnicii cu fiul
meu Isaac,
11. Si foarte greu s’a p&rut cu-
vantul acesia tnainfea lui Avraam
pentru fiul séu Ismail.
12. Si au zis Dumnezeu lui Avra-
am: s& nu fie greu tnainfea ta cu-
vantul cel pentru prunc si pentru
slujnica; toate cate va zice fie Sarra,
ascull4 de cuvantul ei, pentruca in-
fru Isaac se va chema {ie sAman{a.
13. Dar gi pre fiul slujnicii ace-
sieia neam mare fl voiu face, pen-
fruc& samanfa ta este, :
14. Si s’a sculat Avraam dimi-
neafa, $i luand paini si un foale cu
apa a dat Agarei, si a pus pre u-
marul ei si pruncul si o a slobozit
pre dansa; si ea mergand rafacea
prin pustie catre fantana juraman-
tului.
9.1%) 12. 5. Mat. 1, 2.
12, Rom. 9, 7; Eve. 11, 18,
10. Gal, 4, 30.
13. 17, 205 25,12.15. Si s’a sfarsif apa din foale, $i
a lepadaf pruncul supf un brad.
16. Si mergand a sezut fn preajma
lui departe ca o aruncatura de arc,
penfrucd a zis: nu voiu vedea moar-
fea pruncului meu, si a sezut tna-
infea lpi, $i Strigand pruncul a plans.
17. Si au auzit Dumnezeu glasul
pruncului din Jocul unde era, si a
strigaf ingerul lui Dumnezeu pre A-
gar din cer si au zis ei: Ce este A-
gar? Nu fe teme, c{ au auzif Dum-
nezeu glasul pruncului tau din locul
unde este. ,
*18. Scoala-te, ia priincul si’l fine
cu mana ta, cA neam mare fl voiu
face.
19. Si au deschis Dumnezeu o-
chii ei si a v’zut fantand de apa
vie; si mergand a umplut foalele de
apa si a ad&pat pruncul.
20. Si era Dumnezeu cu pruncul;
si a crescut si a Jacuit tn pustie
si s'a facut van&tor,
2i. Sia lacuit in pustia Faran,
si i-a luaf lui muma&-sa femee din
p&amantul Eghipetului.
22. Si a fost in vremea aceea $i
a grait Avimeleh si Ohozat, care
luase pre nora sa si Fihul Voevo-
dul puterii lui ctre Avraam zicand:
Lumnezeu este cu fine iniru toate
cate faci.
23. Acum dar jura-te mie pre Dum-
nezeu c& nu’mi vei face stramba-
tafe, nici seminfiei mele nici numelui
meu; ci dupa drepfatea care am [a-
cut cu fine, vei face cu mine si p&-
m&ntului tniru care te-ai salasluif.
24. Sia zis Avraem: eu ma jur.
25. Si a mustrat Avraam pre A-
vimeleh pentru fantanile apei, care
le-au luat slugile lui Avimeleh.
26. Si Avimeleh a zis lui: n’am
stiut cine a facut fie lucrul acesta:
nici fu nu mi-ai spus, nicieu nam
auzit tara numai astazi.
18, 25, 16, 22, 26, 26. 25, 26, 15, 18
227. Sialuat Avraam oi si vifei
sia daft lui Avimeleh; si au facut
amandoi leg&tura.
28. Si a pus Avraam sapte mic-
lusife de oi singure.
29. Si a zis Avimeleh lui Avraam:
ce suntaceste sapte mielusife ale oi-
lor acesfora care le-ai pus singure?
30. Sia zis Avraam: aceste sapte
mielusele veilua dela mine, ca sa’mi
fie mie m&rturie cum c& eu am s&-
pat aceasta fantana.
31. Pentru aceea a chemat numele
locului aceluia, {antana juramantu-
lui, c& acolo au jurat amandoi.
32. Si au facut amandoi legatura
la fantana juramantului, si s'au scu-
laf Avimeleh si Ohozat, care {inea
pre Nora sa si’ Fihul mai marele
puterii lui, si s’av infors in p&man-
tul Filistenilor.,
33. Sia sadit Avraam farina la
fantana juramantului, si a chemat
acolo numele Domnului, Dumnezeu
vesnic.
34. Sia lacuit Avraam tn paman-
tul Filistenilor zile multe,
CAP. 22.
Isaac adus spre jerifa.
ia fost dup& cuvintele acesiea
Dumnezeu au ispitit pre Avraam
si i-au zis: Avraame, Avraame, iar
el a zis: iat& ev.
2. Si au zis: ia pre fiul 1u cel ine
bit pre Isaac pre care ai iubit si
mergi in pamantul cel inal, sil adu
pre el acolo jertfa intr’un munte,
care’fi voiu spune fie.
3. Si sculandu-se Avraam de di-
mineafa a pus $aoa pre asinul su,
gi a luat cu sine doua slugi si pre
Isaac fiul sau; si find lemne pen-
iru jertia, sculandu-se a mers, si a
freia zi a venif la locul care i-au
zis lui Dumnezen.
31, 26, 33. 33, Isaia 57, 15.
22. 1, Iudit 8, 22; Eve. 11, 17.4. Si cautand Avraam cu ochii
sai a vazut locul de departe.
5. Sia zis Avraam slugilor sale:
sedeji aici cu asinul, iar eu si prun-
cul vom merge pan’ colea; si in-
chinandu-ne ne vorn tntoarce la voi.
6. Sia luat Avraam lemnele cele
pentru jertf& si lea pus tn spina-
rea lui Isaac fiul sau; si a luat in
maini foc si cufit si s’au dus aman-
doi fmpreuna.
7. Sia zis Isaac c&fre Avraam
talal su: tata, iar el a zis: ce este
fiule? Sia zis: fafa focul si lem-
nele, unde esie oaea pentru jertia?
8. Sia zis Avraam: Dumnezeu
{si va tngriji pentru oaie de jerti&
fiul meu
9. Si mergand amandoitmpreund,
au venit la locul care i-au ardatat
Dumnezeu lui; si a zidit acolo A-
vraam altar si a pus lemnele dea-
supra, si legand pre fiul s&u Issac,
l-a pus pre alfar deasupra lemnelor.
10. Si a tins Avraam mana sa s&
ia cufitul sa junghie pre fiul sau.
11. Si la strigat pre darisul tn-
gerul Domnului din cer zicand: A-
vraame, Avraame, iar ela zis: iat&aeu.
12. Si i-au zis: s4 nu pui mana
fa pre prunc, nici sai faci lui ni-
mic; ci acum am cunoscut ca te
temi tu de Dumnezeu, si nu fi s’a
facut mila de fiul tau cel iubit pen-
fru mine.
13. Si cautand Avraam cu ochii
sai, a vazut: si iafa un berbece era
incutcat cu coarnele fnfr’un copac
stufos; si s’a dus Avraam sia lvat
berbecele si lea adus jertfa fn lo-
cul luj Isaac fiul stu. ‘
14. Sia chemat Avraam numele
locului aceluia: Domnul au vazut, ca
s& se zicd pan& ast&zi: in muntele
acesta Domnul s’au ar&tat.
15. Sia strigat ingerul Domnu-
10. Iacov 2, 21.
lui pre Avraam a doua oara din cer
zicand:
16, Asupra mea insu’mi m’am ju-
taf zice Domnul, pentruc&% ai facut
cuvantul acesta si nu fi s’a facut
mila de fiul fau cel iubif pentru mine,
17. Pentru aceea cu adevarai bine-
cuvantand te voiu binecuvanta, si
inmulfind voiu inmulfi s&manfa ta
ca stelele cerului si ca nesipul cel
de pre farmurile marii; si va mo-
steni s’manfa ta cet&file neprieti-
nilor.
18. Si se vor binecuvania inirn
saman{a ta toate neamurile paman-
fului, pentrucd ai ascultaf glasul
meu.
19. Si s’a fnfors Avraam la slu-
gile sale, si sculandu-se s’au dus
fmpreund la fantan& juramantului ;
si au lacuit acolo la fantana juré-
mantului.
20. Si a fost dup& cuvintele ace-
siea sis’avesfif lui Avraam zicand:
iafé a nascut Melha si ea fii lui Na-
hor fratele tau.
21. Pre Uz celintaiu nascut si pre
Vanes fratele lui si pre Camuil ta-
1] Sirilor.
22. Si pre Hazad sipre Azav sipre
Faldes si pre leldaf si pre Vatuil.
23. lara Vatuil a nascut pre Reveca.
Acestia sunt cei opt fii pre carii-a
nascut Melha lui Nahor fratele lui
Avraam.
24. lara fiitoarea lui anume Revma
ana&scut si ea prea Tavec si Taam
si pre Tohos si pre Moha.
CAP. 23.
Moartea $i mormantul Sarrei.
i afost vieaja Sarrei o sut& doua-
zeci $i sapte de ani.
2. Sia murit Sarra tn cetatea Ar-
16, Ps. 104, 9; Sivah 44, 21; 1 Macab. 2, 52;
Luc. 1, 73; Evr. 6, 13, 14. 17. Egiv, 32, 13;
Eve. 11, 12, 18. 12,33 18, 18; 26, 4; Fapt.
Ap. 3, 25; Gal. 3, 8; 11, 29. 23, 24, 15.
QB. 2. 35, 27; Is. Navi 14, 15.voc, care este tn vale; aceasta este
Hevron tn pamantul Hanaan; iar
Avraam a venit sa planga pre Sarra
si s’o jeleasc’.
3. Si s’a sculaf Avraam dela mor-
ful sau si a gr&it fiilor Ini Het 2i-
cand ;
4, Strein si nemernic sunt eu la
voi; dafi’mi dar mosie de mormant
dela voi, ca s& tngrop pre mortul
meu.
5. Si au raspuns fiii lui Het catre
Avraam zicand :
6. Nu doamne, asculfa-ne pre noi:
imparat dela Dumnezeu esfi tu in-
tre noi; fn mormanturile noastre cele
alese ingroapa’fi mortul tau, c& nici
unul ditfre noi nu fe va opri ca s&
nu’fi Ingropi mortul tau acolo.
7. Si sculandu-se Avraam s’a tn-
chinat inaintea poporului paman-
tului fiilor lui Het.
8. Si a grait cdtre dansii Avraam
zicand: de voifi cu sufletul vostru
ca s& fngrop morful meu dela fafa
mea, ascultafi-ma si graifi pentru
mine lui Efron al lui Saar.
9. Sami dea mie pestera cea tn-
doifa care o are el, ce este fn par-
tea farinei lui, pre argint cat va pre-
ful ca sf 0 am aceasfa fntre voi
mosie de mormant.
10. lar Efron sedea tn mijlocul
fiilor lui Hef, si raspunzand Efron
Hefeul c&tre Avraam, a zis tn auzul
fiilor lui Het gi a tuturor celor ce
intrau in cetate, zicand :
11. Langa mine fii doamne si ma
asculla: farina si pestera care este
intr’insa fie o dau, tnaintea tutv-
ror cetajenilor mei dafu-o-am fie, fn-:
groapa mortul tau.
12. Si s’a inchinat Avraam tnain-
fea poporului pamantului.
13. Sia zis lui Efron la auz tnain-
fea a fot poporului pamantului: de
vreme ce esti pentru mine ascul-
{4-ma ; argintul farinei ia’l dela mine
gi voiu fngropa mortul meu acolo.
14. Sia raspuns Efron lui Avraam
zicand :
15. Nu doammne, ci am auzit: c& pa-
mantul este de patru sute de drahme
de argint, ce poate fi aceasta tnire
mine si tntre fine? lar tu tngroa-
pa’fi morful tau.
16. Si a asculfat Avraam de Efron
si a plait lui Efron argintul, care
a graif la auzul fiilor lui Het, patru
sute de drahme de argint ales la
negu{atori.
17. $i farina lui Efron in care era
pesiera cea indoifa spre faja Mam-
vrei, farina si pestera care era tntru
ea si lofi copacii cari erau fn fa-
rin si fof ce era in hotarile ef im-
prejur.
18. S’a dat lui Avraam mosie tnain-
tea fiilor lui Hef si tnainfea tuturor
celor ce intrau tn cetate.
19, Dup& acestea a tngropat A-
vraam pre Sarra femeea sa tn pe-
stera farinei cea tndoit&, care este
impreajma Mamwvrei, aceasta esfe
Hevron in pamantul lui Hanaan.
20. Si s’a Inf&rit farina gi pestera
care era intr’tnsa lui Avraam mosie
de tnmormantare dela fiii lui. Het.
CAP. 24.
Casif6ria Iwi Isaac,
Awe era b&fran trecut tn zile,
si Domnul I-au binecuvantat tn-
fru toate.
2. Sia zis Avraam slugii sale ce-
lei mai b&trane a casel sale, care
era mai mare p este toate ale sale:
pune mana fa supt armul meu.
3. Si te voiu jura pre Domnul Dum-
nezeul cerului si al pamantului, ca
feciorului meu lsaac s& nu’i iei fe-
mee din fetele Hananeilor tntre ca-
rli lacuesc eu;
17, 49, 30; 50, 18
20, 95, 9. 10; 49, 29
QA, 2 15, 25 47, 29. 3, 28, 1,
19, 25, 9,35, 27; 49, 31,4. Ciin pamantul meu unde m'am
n&ascuf eu, la neamul meu vei merge
si vei lua femee fiului meu Isaac
de acolo.
5. Sia zis c&fre d&nsul sluga:
dar de nu va vrea femeea sa vie
cu mine in pamantul acesta, tntoar-
ce-voiu pre fiul fu acolo In paman-
ful de unde ai iesif?
6, lar Avraam a zis c&tre dansul:
ia aminte s& nu intorci pre fiul meu
acolo,
7. Domnul Dumnezeul cerului si
Dumnezeul pamantului, cel ce m’au
luat din casa tatalui meu si din pa-
mantul tn care m’am nascuf, cel ce
mi-au grait si s’au jurat mie zicand:
fie voiu da p&amantul acesta si se-
minfiei fale, acesta va frimife pre
fngerul sau inainiea ta, si vei lua
femee feciorului meu de acolo.
8. lara de nu va vrea femeea s&
vie cu fine in pamantul acesta, cue
rat vei fi fu de juramantul meu, nu-
mai pre feciorul meu s& nu’l tnforci
acolo.
9. Si a pus sluga mana sa supt
armul Iui Avraam stapanul sau, si
a juraf lui penfru cuvantul acesta.
10. Si a luat sluga zece camile
din camilele sfapanului s%u si din
foate bunatafile stapanului sau cu
sine, si sculandu-se s’a dus tn Me-
sopotamia cetafea lui Nator.
11. Si a asezat c&milele s& odih-
neasca afara de cefate lang fan-
fana cu ap&,.catre sear’ cand ies
cele ce scot apa.
12. Si a zis: Doamne Dumnezeul
st@panului meu Avraam, [8 cale bund
Inaintea mea asfazi, si f& mila cu
sfpanul meu Avraam. :
13, laf{ eu stau la izvorul apei,
si fetele celor ce lacuesc in cetate
ies, ca Sa scoafa apa.
14. Sifecioara careia eu voiu zice:
pleac& vadra ta s& beau, si ea va
2, 12, 75 17, 8.
zice mie: bea tu si c&milele tale le
voiu adapa pana ce vor incela a
bea, aceasta va fi g&fita lui Isaac
slugii fale; si intru aceasta voin cus
noaste c& ai facuf mil’ cu sf&panul
meu Avraam.
15. Si a fost mai tnainte de a sa-
varsi el graind in cugetul su, si
iat a iesit afaraé Reveca fafa lui
Vatuil feciorul Methei femeea lui Na- -
hor fratele lui Avraam, avand va-
dra pre umarul sau.
16. Si fecioara era frumoasa la
fafa foarte, fecioara era, barbat nu
0 a cunoscui pre ea, si pogorin-
du-se la fanfana a umplut vadra si
s’a suit.
17. Si a alergat sluga tnaintea ei
gia zis: d&-mi s& beau pufind apa
din vadra ta.
18. lar ea a zis: bed doamne si
grabind a slobozit vadra pre braful
sau, si +a adapat pana a incetat
a bea,
19. Sia zis: si c&milelor tale voiu
scoale apa pana .ce vor bea toate.
20. Si grabind a desertat vadra in
adpaloare, si iarasi a alergat la
fantana sa scoa{% apd, si a adapat
foate c&milele.
21. lar omul o privea pre ea si
f4cea, ca s& cunoascd, tndreptat-au
Dumnezeu calea lui sau nu ?
22. Si a fost dupace au fncetat
toate c&imilele a bea, a luaf omul
doi cercei de aur, cari trageau cate
o drahma, si i-a pus tn urechile ei,
gi doud brafari tn mdainile ei, cari
trageau zece masuri de aur.
23, Si a intrebat-o pre dansa si
i-azis:a cui fala esti ? Spune’mi de
este la tafal fauloc sa salasluim noi.
24. lar ea a zis Ini: fafa sunt a
lui Vatuil fiul Methei, pre care la
nascut ea Ini Nahor.
25. Si i-a zis lui: si paie si fan
15, 22, 23. 17, loan 4, 7.\
mult esfe fa noi, precum gi loc de
salasluit.
26. Si bine p%rand omului s‘a fn-
chinat Domnului, zic&nd:
272, Binecuvantat este Domnul Dum-
nezeul sfapanului meu Avraam, cel
ce n'a p&arasif dreptatea sa si ade-
varul dela stapanul meu; si pre mine
m’au indreptat Dommul la casa fra-
felui sf&panului meu.
28. Si alergand fecioara a spus
fn cas§ mumei sale dup& cuvintele
acestea.
+29. lara Reveca avea frafe anume
Lavan, si a alergat Lavan fa om a-
fara la fantana.
30. Sia fost dac& a vazut cerccii
si brafarile in mainele svrorii sale,
gi auzind cuvintele Revechii surerci
sale care zicea: asa mi-a graif omul;
gi a venif la om unde sia el cu ca-
milele la fantana.
31. Si a zis lui: vin-o, infra tnla-
untru binccuvantate al Domnului,
pentruce stai afara? Eu am gitit
casa si loc cdmilelor tale.
32. Si a intrat omul tn casa $i a
desc&rcat camilele, a dat paie sifan
camilelor si apa de spalat picioa-
relor lui si picioaretor oamenilor ce-
lor ce erau cu el.
33. Sile-a pus lor pdine s& ma-
nance, iar el a zis: nu voiu manca
pana ce nu voiv grai cuvintele mele;
gi ei au zis: graeste.
34. Si a zis: sluga lui Avraam
sunf eu. 3
35. Si Domnul au binecuvantat
pre sfapanul meu foarte, si s’a ma-
tif si i-au dat lui oi si vifei si argint
si aur si siugi si slujnice si camile
gi asini.
36. Si Sarra femeea stapanului
meu, a n&scut un fecior sfapanului
meu dupace. a imbatranif el; si i-a
dat Ini toate cate a avut.
37. Si m’a juraf stapanul meu
31, 26, 29. 36. 21, 2
zicand: s& nu iei femee fiului meu
din fetele Hananeilor, tntre carii 14-
cuesc eu fn pamantul lor;
38. Ci la casa fasalui men sa
mergi, la neamul meu si vei lua
femee feciorului meu de acolo.
39. lar eu am zis st&panului meu:
dar de nu va vrea s& vie cu mine
femeea ?
40. Si mi-a zis Domnul Dumne-
zeu tnainfea c&ruia bine am placut,
acela va frimile pre ingerul sau cu
fine si va tndrepta calea fa si vei
lua femee fiului meu din neamul
meu si din casa fatalui meu.
41, Alunci curat vei fi de bleste-
mul meu, daca vei veni la neamul
meu si nu vor da fie, si fu vei fi
curat de juramantul meu.
42. Si venind eu astazi la fantana
am zis: Doamne Dumnezcul sfapa-
nului meu Avraam, de vei ndrepia
fu ealea mea pre care acum merg.
43. lata stau la fantana apei si
fetele oamenilor cetafii vor iesi ca
s& ia apa si va fi fecioara careia eu
voiu zice: da-mi sa beau pufind apa
din vadra ta.
44, Si ea imi va zice: si iu bea
si camilelor tale voiu scoate ap3,
aceasta este femeea care au g&tif-o
Domnul lui Isaac slugii sale, si tn-
tru aceasta voiu cunoaste c& ai fa
cul mila cu stapanul meu Avraam.
45. Si a fost mai inainte de a
sfarsi eu graind in cugeful meu,
indat& a iesit Reveca cu vadra pre
umar, si s’a pogorif la fantana si a
scos apa si am zis ei:da’mi sa beau.
46. Si ea grabind a slobozit vadra
pre braful s&u si a zis: bea tu $i
:c&milele tale le voiu adapa; si am
baut si camilele le-a ad&pat.
47. Si am intrebat o pre ea si am
zis: a cui fata esfi 1u, spune mie?
Si ea a zis; fat& sunt a lui Vatuil
feciorul tui Nahor pre care f-a na-
scut Inui Melha, si am pus ei cercei
gi brafarile pre mainile ei.48. Si parandu’mi bine m'am in-
chinat Domnului si am binecuvan-
fat pre Domnul Dumnezenl st&pa-
nului meu Avraam, cel ce m’au fn-
dreptaf tn calea adevarului, ca s&
iau pre fata fratelui st4panului mev,
fiului stu.
49. Deci de vefi face voi mila si
dreptate cu st&panul meu ori de nu
spunefi'mi, ca s& m& itnforc spre
dreapta sau spre sfanga.
50. Si r8spunzand Lavan gi Va-
fuil au zis: dela Domnul a iesif lu-
crul acesfa, nu vom putea gral fie
Improftiva, nici rau, nici bine.
51, laté Reveca inaintea ta este,
ia-o $i te du, si s& fie femee fecio-
rului s{§panului tau dup& cum au
graif Domnul.
52. Si afost dupace a auzit sluga
lui Avraam cuvintele lor, s’a tnchi-
nat pana la pamant Domnului.
53. Si scojand sluga vase de ar-
gint si de aur si imbracaminte a dat
Revechii, si daruri i-a daf si frate-
lui ei si mumei ei.
54. Si a mancat si a baut el si
oamenii cei ce erau cu dansul, si au
dormit; si sculandu-se dimineaja a
zis: slobozifi-ma s& m& duc la sta-
panul meu.
55. Si au zis frafii ei si muma sa:
s& r&mae fafa cu noi ca vre-o zece
zile si dupa aceea se va duce.
56. lar el a zis care ei: nu ma
optifi, c4 Domnul a indreptat calea
mea tntru mine, slobozifi-ma ca s&
merg la st&panul meu.
57. lar ei au zis: s{ chem&m fata
gi s’o Infreb&am; si au chemat pre
Reveca si i-au zis ei: merge vei-cu
omul acesta?
58. lar ea a zis: voiu merge.
59. Si au slobozif pre Reveca sora
sa si averile ei si pre sluga Iwi A-
vraam $i pre cei ce erau cu dansul.
60. Si au binecuvantat pre Reveca
60. 22, 17,
si i-au zis ei: sora noastra esti, fa-fe
intru mii de zeci de mii si s& mo-
steneasca sdmanja ta cet&ile ne-
prietenilor.
61. Si sculandu-se Reveca si sluj-
nicile eis’au suif pre camile si s’au
dus cu omul, siluand sluga pre Re-
veca s’au dus.
62. lar Isaac mergea prin pustie
spre fantana vedeniei, si lacuia in
pa&mantul cel de c&tre amiaz&zi.
63. Sia iesif Isaac casa se prim-
ble la camp de c&tre seara, $i cau-
fand cu ochii a vazut camilele ve-
nind.
64. Si cautaénd Reveca cu ochii
a vazut pe Isaac si a s&rif de pre
camila.
65. Sia zis cafre sluga: cine este
omul acela care merge pre camp
spre infampinarea noastra? Si a zis
sluga: acesta este slapanul meu;
iar ea luandu-si valul s’a acopetit.
66. Sia spus sluga lui Isaac toate
cate a facut.
67. Si a infrat Isaac incasa mu-
mei sale, si a luat pe Reveca sis’a
fAcut lui femee, si a iubit o pre dansa,
gis'a mangaiat Isaac pentru Sarra
muma-sa.
CAP. 25.
Casétoria a doua a Ini Avraam,
Si Avraam $'a luat alt’ femee a
c&reia numele era Hetura.
2. Sia n&scutlui pre Zomvran si
pre lezan si pre Madal si pre Ma-
diam si pre lezvoc si pre Soie.
3. Si Iezan a nascut pre Sava si
pre Taman si pre Dedan; iardé fiii
lui Dedan au fost: Raguil si Navdeil
si Asuriim si Latusiim si Laomim.
4. Si fii iui Madiam: Ghefar si A-
fir si Enoh si Avida si Eldaga: fofi
acestia erau feciorii Heturei,
62, 16, 14. 67. 25, 20.
Q5. 1.1 Paralip. 1° 31,
4.1 Paralip. 1, 33.
Adevărata carte SFÂRSITUL OMULUI. Zosima Pascal. Editia originala 1937 nemodificata tendentios de contemporani. Fara adausurile schismatice ale celor ce vor sa dezbine Sf. Bis. prin superstitia ca cip = pecetea lui antihrist