EFOCA REGULAMENTARA Sr URBANTSMUL cArEvA oBsERvATII GENERALE Nicolae Lascu

Regulamentele organice, intrate in vigoare in l83l in Jara RomSneasci qi 1832 in Moldova, au reprezentat acte fundamentale cu caracter constitulional, cum n-au existat in epocii - aprecia Vlad Georgescu -, in nici unul din marile iirperii veciner. Prevederilc institulionalizrte prin Regulamentele oryanice - introducerea unui rcgim de domnie

constilu(ionnle, sePararea deplind a puteril0r, uniformizarea Ei modernizarea administra3iei, stimularea dczvoltarii eoonomice, inclusiv prin liberalizarea oomerlului inte rn Ei internaiional ctc. - au ficut ca, in decurs de pu3ini ani, Pri-ncipatele Romdne se se integreze in lumea noud curopcani, de care fuseseri linute deoparte pena atunci2. Pentru domeniul urbanismului, perioada regulamentard a fost una dintre cele mai intcrcsante din istoria moderni a Romdniei. ln cele ce urmeazS, ne propunem sii subliniem c6tcva din aspectele care pun in evidengi o semnificativi schimbare de atitudine - deseori radicali in raport cu epoca fanarioti - falii de dezvoltarea localitrtilor Si a teritoriului. Refcririle vor fi in special asupra Jirii Rominegti. Perioada analizata este importanti din cel pulin doui puncte de vedere: - pe de o parie, a marcat inceputul legisla3iei urbanistice cu caracter modern in Principate. ln ansamblul de legi care alcituiesc cele doud Regulamente organice au fost incluse prevederi referitoare la amenajarea capitalelor - BucureEti gi lagi - a satelor Ei a teritoriului. l'aptul a fost remarcat, in 1933, de marele nostru urbanist Cincinat Sfin3escu, care reliefa, totodatS, importan3a perioadei in raport cu cele care i-au urmat3. Actele normative apSrute ultcrior, p6ni la revoluliile din l8rl8 (legi, regulamenre sau alte dispozilii legale), s-au bazat qi au dezvoltat, intro evolugie destul de rapida, nucleul modcrnizator din 1831-1832. - pe de alE panc, a reprezentat debutul proiectirii gi transpunerii pe teren a unor localiteli intregi (orage Ei sate), pe baza planurilor prestabilite, ca Ei realizarea unor intewen3ii ordonatoare, realizate Ei el dupe proiecte, in localitnli existcntel. I
VGEoRcEscLr. /s,qio lbidzm.
1832.

winilq- h

la

qifui fuA n dah eda lll-a BuorqE l99Z p.ll7. ^o6tt, irryrtrlt peiul
epoca aooe+ dec5

J .Atie la

ia Regulamrcle ot3infoe apar dip@itii urbalbtice destul dc

le compardm cu dispoziliile urbaaistir legele diltrc anii l88l

{i

189{-;.CINCTNAT Snh'fEscu, Urbanfu*ia gznmtn,

eap lhhninul dia ultim sb dt ui b Rndh h Uboiotrr, X lgal !i l-Z p.7l-88. 'Ibt C" Snnl*u (ogr cit.. p.74-82 t& l7tl81) a publicar I @matr! petrtru pdm ffii 'm
5i

litatum nq:tri

de

FrkEda patru cStra din on5elc duaircne: Iirnu Mllgurele, Briila (Planul din lt67), Giugiu, planul rclizet ultrbr (1E52) al on5ului OltelilA proictul lsalizat al oraqului Mavrodin. o li prcicctul dupe cre s-a relizat paretre dio am pielii St Ohorghe dir Bucurqtl
sPecialilale. planurile

rcaliale in

aesti

120

NrcoLAE

Ilscu
Amenajarea teritoriului

EpNa rcgulamcntari 5i urbanismul

t?l

Cele doui direclii sunt complementare Si au acoperit (aga cum vom vedea mai departe), cel pulin ca intenlie, mare parte din domeniul urbanismului Ei amenajdrii teritoriului. Daci proiectarea integralS a unor localitd(i a constituit o noutate absoluti pentru ,,practica urbanS" a epocii, incercdri de reglemenrare a dezvolterii oraEelor au existat qi in perioada fanarioti. Sunt cunoscute, de exemplu, diferite acte domneEti emise pentru reglementarea extinderii Bucureqtiului sau care privesc aspecte ale construcliei urbane a caPitalei lSrii Romineqtis. De alttel, multe dintre prevederile Regulamentului orgaoic sunt inspirate din cele din perioadele anterioare6, fie ci este vorba de delimitarea oraEului sau de alinierea cl5dirilor, fie de diferite misuri edilitare. lmportantl este acum otganizatea structurilor administrative (sfaturile oriqeneEti), care urmireau aplicarea Si respectarea reglementirilor ca Ei faptul ci in aceasth perioadi a existat o politici suficient de coerentd Ei, in orice caz, constantS, de aplicare a prevederilor respective. ,,Instrumentul" tehnic nou, modern, pe care s-au bazat acliunile de sistematizare au fost planuile topografice. Acestea au fost utilizate, pe scarA largd, pentru prima oard in Principatele Romine ca mijloc de reprezentare exactr, la scarh, a unei anumite situatii existente, atat la nivel teritorial (stabilirea perimetrelor moEiilor Ei a vetrelor satelor), cdt gi In interiorul localitt(ilor. Printr-o lege din 183^5, din timpul domniei lui Alexandru Ghica, se prevedea chiar,,misurdroarea cadastrald in tot Prinlipatul"7, infiin(area unei comisii tehnice centrale, modul de lucru al topografilor etc. Daca aceasti lege a fost impusi de necesitatea realizirii exacte a hotdrniciilor de moqiis, planurile topografice au devenit un instrument indispensabil in sprijinul administra(iilor oresenesti. Din aceastd perioadi dateazd cele dintii ridicari topografice ale unor ora6e precum Caracal, Iaqi, Craiova sau bine cunoscutul plan Boroczyn al Bucuregtiului (1846)'gAceste planuri au pentlu noi o valoare istorici excepSionali, cici prezintd situa3ia ora5elor la sfArqitul perioadei de dezvoltare spontanS, organicS, inainte de intervcnliile modernizatoare din a doua jumetate a secolului al XIX-lea. Tiebuie remarcat un fapt caracteristic epocii, Ei anume ce inginerii angaja(i pentru efectuarea ridicirilor topografice devin, in acplasi timp, autori ai planurilor de organizare a teritoriului, de proiectare a satelor qi oraEelorr0. De multe ori, aceeaEi expresie - ,,a ridica planol" - are o dubld semnificagie: a executa planul topografic qi a elabora un proiect urbanistic destinat unei localitd3i. Maiorul Boroczyn, de exemplu, autorul planului amintit al Bucuregtiului, a proiectat prima parcelare ordonata cunoscuta, de la Piala Sf. Gheorghe, dupe cum tot el a adus imbunSteliri, in 1834, planului Brdilei, elaborat anterior. AceeaEi dubl5 ipostazi poate fi regesita la inginerul Moritz von Ott, la inginerul Scarlat Popovici Si la mulli al(ii.

AceastS perioadi marcheazi inccputul dc7-volterii teritoriului in baza unei strategii tot mai cocrente gi de o complcxitatc mult sporita faqd de trecut. lJnul dintre domeniile cele mai importantc a fost accla al cailor dc comuniclrgic. Modernizarea rcgclei de drumuri a fost, printre altolc, scopul unui proiect dc logo dirr l840rr, in care, prin reorganizarea corpului ingineresc al statului, o scc[ie urnra sa alcituiascd ,,un ploiect dc indreptare 5i dreapra aliniere" a principalelor drumuri ale larii. S-a urmirit rcgularizarea principalelor rfluri, existdnd chiar proiecte pentru a lc lacc navigabile sau pentru realiz.area unor canale de legdtu16 intre anumite cursuri de apall, iar in Moldova au exislat, spre sfirgitul perioadei regulamentare, proiecte de construire a unor cai feratelr. O acliunc la fel de importanta a fost accea privind satele, aflatc totdeauna in raportul cel mai strSns cu teritoriul. Desgelcnirca unor noi terenuri in vederea exploatirii lor agricole, stabilirea unor noi amplasanentc pentru vatrn satelor pe difcrite moqii, restringerea vetrei in cazul multor sate existcnte etc au ficuf ca ordonarea aEezirilor rurale s5 devine una 6inrre celc mai exrinse ac(iuni de sistematizare ale perioadeill. Satele nou aparute sau cele str,mutarc au fost proiectate pe planuri regulate, simplc, liniare sau dc forme mai comPlexe. 'foatc casele noi urmau s5 fie aqezatc pe alinierca srabilitd (.,pe linie"), iar locuinlele mai vcchi trebuiau Si ele sa se ordoneze in timp15. l-ln exemplu dintre cele mai edificatoare al dezvoltrrii teritoriale este, [iri indoiald, cel al oragelor dundrene cu plan prcstabilit. Creqterea importangei Dunarii, ca urmare a preve<terilor picii de la Adrianopol, a ficut ca rolul economic al porturilor si sporcasce rapid. Tuturor localitaSilor importante aflate de-a lungul DunSrii le-au fost intocmite, pe parcursul a circa patru decenii, noi planuri urbanistice. Este, dupi opinia noastrA, materializarea unei evidente strategii teritoriale in ceea ce privegte rcteaua de localitali. Oraqele au fost legate prin drumuri Ei gosele care incep si fie modernizate, se deschid noi drumuri, iar mai tdrziu, nu intamplitor, prima cale ferate din Jara Romdneasca a fost realizali intre Bucureqti Ei Giurgiu.

Planurile oragelor dunirene Analiza planurilor elaborate in perioada regulamentari pune in eviden!5 cdteva caracteristici prin care acestea igi demonstreaza noutatea concepliei in contextul general al
ePocll.

1. Tbreruil urban.Ptin pacea de la Adrianopol erau realipite Jdrii Rom6neEti qi fostele raiale turceqti. Preluarea teritoriilor $i a localitd(ilor propriu-zise s-a facut conform art.43l din Regulamentul organic, care prevedea ca bunurile imobiliare se fie date,,dupe drePtate

VeL de emplu.

VAr-GeoRcEscrr,

EMANUET-A

PoPEfli. Ledslalia urbonn a

fdi bd,Anefli (175G1782),

tl

I.C. F|LI'IT!.
alc

op.

cit.. p.87-{3.

BucureEti 195. 6lbidem.

nA

PANOttr. Din opqo de

eitnaiw
p.30-36.

tqilqiubi in ecoful

al XIX-lu - Anraajma novigabiln o principlelo

riui

ptii,

in

A,

l9t(

or.

' I C. FrLtrrr, Dmnilz mine sub Rzgulomantl *guic. 1834-1648, Bucurelti. 1915, p.Zl-:8. r tn horirniciile anterioare reolului al XIXlea nu se fac, de erenplu, refairi la vatra stelor qi la mmpozilia
lauinlelor. A,PANotu,Arhitectwa$sistnoiworuahh iudegl Mehedinli
BucureEti, 1983. p.50. e Al.gulu
ro
(sec-

l,

ro lnc5

WILXil),lt Muul
pitacul din

Naliaol,
in
r5

VSLAvEscu, Vrchi poiecte de cA ferute i^ Moldow 1846'1E5/, in RGR Y l94Z [oc.l-ll' erru. de la sfarliiul aului l&32 s itrtamie un proiecl de lege "Pentru intimpinara stramutirii lcuilorilor de prin mte gi de a re lua misuri spre a1i clidi lcuitrlele regulate gi & odihnn"tvsi dPANoltl, Atiilecrura

tdiiaolit rcmdtucit 5 dmbrie

A
anterioari.

in secolul al XIX-lea (l)

Aliaiaa satelo,in A, l%4,

p.

nr' 4, p.31-46

cerur, inci din t819, ridi6ttz unui plan topografc al Bucuregtiului; vei V A. URECHTA Isoia Romaikv, Bucurc{ti 1898, vol. V p 285-?90.
A
PANoru, op. .ir., p.50-52

sisemotima woli, op- cit, in speial dz orgmiw a ,eirqtului h woful d XIX-lu, ia RMMMIA,
PANoru, ,4r*irectum si

23-76; Idern, Diz olxm dt

19&1

sisnaim rurcli 5i rr.1, p.62-S; vei 5i artiolul citat la nola

t22

NrcoLAE l.Ascu

inapoi adeviraSilor stdpdni", iar cele fird stipen sau nepreluate intr-un anumit termen, se formeze un inceput de domeniu al statului16. Aceste terenuri,in mare parte neconstruite, au fost atribuite mai ales strSinilor, atragi astfel si se stabileascd in oragele respcctive. Asupra acestor terenuri n-a mai ac(ionat protimisisul (dreptul de preempliune), care dominase timp de secole dreptul de proprietate rurale Si apoi cea urband. In anul 1836 - mai int6i la Braila, apoi la Giurgiu Ei la Turnu Severin - iar mai tArziu la Calafat, Corabia etc. se consacra dreptul de proprietate liber5, absolute, de tip burghez, asupra lerenurilor urbane, at6t pentru striini cet qi, ceva mai tdrziu, pentru romini 17. Realizarea oraqelor ,,noi" a contribuit, astfel, la accelerarea procesului de desfiin3are a structurilor juridice feudale. Pe unele planuri originale (de exemplu Turnu Migurele sau Oltenila) apar diferenlia.te, prin culoare, trei zone distincte, cele trei zone avind insi parcele de dimensiuni identice. Aceasti reprezentare grafic5 indici ,,ruptura" cu complicatul sistem feudal de posesie a terenului urban.gi mai ales a transmiterii acestuia: singurul lucru care prezinte importan3S este valoarea materialS a proprieailii urbane, in funclie de importanla stabilitd prin proiect a fiecirei zone: culoarea roqie (clasa I) pentru terenurile cele mai scumpe, culoarea albastre (clasa II) peotru terenurile cu valoare medie qi culoarea galbeni (clasa III), pentru cele mai ieftine terenurirE. Aceastd clasificare este corelatd cu structura generald compoziSionalS gi cu ,,zonificarea funcgiona[5" a fiecdrui oraE. 2. Comp<.tzi1ia planului. Este, fdrd indoiali, elementul cel mai spectaculos ce caracierizeazi oraEele dunirene; sc poate spune ci este semnul ex(erior al modernizirii intregii perioade. ln aceasta privingS, ruptura este totali (sau in proporgie covdrgitoare) cu vechile structuri urQane, rezultate ale unei evolugii indelungate de tip spontan. a. Situarea oragelor in zona de c6mpie, pe terenuri in general orizontale, a permis realizarea celor mai multe dintre proiecte cu o trame regulatS, ordonatS, uniformi - deseori monotoni - cu strizi perpendiculare, delimitand insule, de cele mai multe ori, de dimensiuni egale. Singura exceplie, din acest punct de vedere, este BrSila, situati pe un teren in pantr, orientat sub fotma de amfiteatru spre Dundre. b. Diferenlele de compozilie planimetrici sunt, totusi, notabile. Ele sunt, in bund mesurS, rezultatul raportSrii la aEezirile existente anterior. Din acest punct de vedere, oraEele dundrene pot fi clasificate in trei categorii: - restructureri esen(iale ale localitelilor anterioare, pilstrand, totusi, fragmente ale acestora. Este cazul oraEelor Briila Ei Giurgiu, unde trama stradele, Ei, prin urmare, compozilia de ansamblu, este condilionad, in mesuri considerabilS, de configuralia localitdtii
anterioare
i

i:H{

,6

il

extinderi ale vechilor orage - Galali; orase ale ciror planuri nu par a fi fost condilionate de aEezdri anterioare - Tirrnu Severin, Turnu Md gurele, Alexandria, Zimnicea. c. Dintre toate localitalile de pe malul Dunirii pentru care au fost elaborate, in secolul trecut, planuri urbanistice noi, cele mai multe (7) au suferit aceaste transformare in perioada regulamentard: Briila, Giurgiu, Turnu Severin, Turnu Migurele,Zimnicea Ei Galali. Acestora

ih
H
I

{d

t I

il
l.

16

VALGEoRcEscu,

humliuu in Ltuio dnptlui miure.

Bucure{ti 1965, p358; LCFILrrn, hinciptde

il

rmbte

de la 1828 lo 183r', Bucuret( f934, p 7G71. VALGEoRcEscu, op.cit, p.158-!6O; ltlca, la pCnpb ct

b E ait dbts lc dxit ftdd d.

Volochb

dc

MoAovie. Asrycc de shtdw er dc rtaptid,'D NEH, Bucurelti. 1965, p. l8t-I3. ri [z Briila cele trei etegorii de tseo r vindau cu 4lei 2lei gi cpctiv I leu stAnjerul Ftrat; lswiql qoylui &oila, Bucuregti 1968, p- f65.

CC.GIURF.SCU,

Epqa regulamfllari

5i urbanismul

t25

le putem adduga oraEul Alexandria, care a avut un rol economic bine definit in relalie cu porturile dunirene. in anii'50 ai secolului trecut au fost elaborate planurile oraEelor Ciliraqi, Olteni(a Ei Calafat, iar la inceputul anilor'70 planurile localitS(ilor Corabia Ei Bechet.
Este uEor de remarcat cA actiunea de reconstrucgie a oraqelor a inceput cu cele mai Ei, iir primul 16nd, cu fostele-raiale turcesti, vechi qi importante porturi medievale, puncte strategice defensive la Dunire. In etapa a doua, releaua a fost completati cu porturi de importanle secundard, pentru ca, la inceputul anilor '70 si fie adiugate doui localitali cu rol minor. Se poate observa ca, in general, aceasti ierarhie s-a plstrat pAni astizi. Mai trebuie adeugat cI cele mai interesante compozi(ii planimetrice aparlin oraEelor realizate p6nd la sfArgitul anilor'30: Brdila, Giurgiu, Turnu Severin, Galagi, Turnu Mdgurele. e. Bucuregtiul nu poate fi inclus in categoria oraEelor nou realizate sau reconstruite. Cu toate acestea, capitala JSrii RomAneqti s-abucurat de un regim special : in Regulamentul organic ii este dedicat un capitol special - Regtlament Pentru slarea sdnnfilii Ei pam bunei orhnduieliin plilia Bucurcstilorte - in care sunt reglementate problemele considerat urgente pentru dezvoltarea oraquluiz0. Abia in partea final5, intitulatd ,,Bdgarc de seam5", este exprimatS aceeaEi inten(ie de intewenlie modernizatoare, similard cu cea din oraqele-porturi2l.

importante dintre ele

tt.

Giurgfu

3 Ordonarea lesutului urban este date amt de trama stradald, in cele mai multe cazuri ortogonald, de insulele rezultate, de formd dreptunghiulard c6t gi de impirgirea acestora in parcele de dimensiuni Ei, deci, suprafele egale. In anumite cazuri (Ttrrnu Migurele, Olteniga), latura scurti a parcelei, orientati totdeauna spre stradi, este jumatatea laturii lungi. Suprafelele parcelelor depind, intre anumite limite, de situalia concreta a fiecerui oraq. in exemplele de mai sus, suprafeSele variaziinare cca. 1200 mp (24x 12 stinjeni) la Tirrnu Migurelez gi cca.800 mp la Oltenila. Din comparalia fdcutd cu planurile celorlalte oraqe

eJFr^tEgLul

trALAT I
[rf,il Htm t]lErtttCtrtE

(r-\

dundrene rezulte cd suprafelele parcelelor se inscriu, in general, in aceste limite. Dimensiunile relativ mari ale parcelelor permit utilizarea unei perli a lor ca supra[a(5 cultivabilS, 1in5od cont cA mul[i locuitori au provenit din aqezdrile rurale invecinate. in timp, suprafala parcelelor va scddea, capntand un caracter urban mult mai accentuatzl. Aceste parceldri din oragele dunSrene au constituit, pentru fara Rom6neasci, o primd dimensionare a suprafelelor de teren urban, fiind, piin urmare, un reper pentru opera(iile.ulterioare. . ljn exemplu de parcelare urbanS, proiectati spre sfirqitul perioadei regulamentare, este cea din zona bisericii S[.Gheorghe Nou din Bucuregti. Dupd incendiul devastatof din 1847, maiorul Boroczyn elaboreaza noul plan al zonei, av6nd la baza principii compozilionale
re EvARTosu, I.VARTo6u, H.OpREscu,
20

lnceptrui elilitoe

11130-1832,

BucureSti, 193'6,p.?F48.

Vsi

Si I. EvoLcF-A.NU, hinciSiile

pttru sitemotiwa

Casitahi

apin*

in legiu!;le

insole Re$Menrul.uguic

ol Ta;i Ronarerri. in I, 1954. aL3, p.?2-31. 2t ,Stiut 6te tuturor c5 priu mhalale ou numi ede sunt prea rari dar ;i muhe lcuri pierdute, ingridiri mri de cu4i mu gridini firi rici ua folc gi multe leuri slobode 6ri nici o trebuinli' unde fqre arunci gunoaie: s-ar putea dar, ridicSndu+ plaoul oragului, si s dehizi priu mbalale drumuri lugi 5i pu* pe linie ... Cu acest mijlc, pini a re iadema particolili e si faci zidiri pe a6te ulile s-ar puta sSdi in tqti lungima lor, pe
amiodoua pi(ile, @pac[
va aremioa cu
ce

e si inchipuiui aleiuri . -. $i a5a dupi o rcurgere de ueme . . . rcana Bucuregtilor e wrta tutuor cagelor EuofEi, unde etale e se zie vche, 6le @ mai uriii vedere. in vreme

etats ce noui arali o frumusle dffebiti, un aer foloitor. mullumire Ei sinitate elor e Ecuiac inlr-fnsa" Vei planul ora5ului 'Itmu Migurele, Plu d'ue ville i fmdzr it Tivmo, dbtia d'Oltou, ir Bhhoteco Acadcmiei Romine, abiaetil de hi(i, H. 1068 - D. X)O(35. Dimensiunile parelelor - Z X 12 st6njeni - sutrt notate pe plan. ,! [, Bucurlti. de eremplu, prin Planul Diretor de sistmtizare din 1939 (5i implicil. in Regulamentul de
,2

Construclii din

'1939),

suprafelele admire pentru noi pareliri variazi, peniru ertierele de vile, intre 500 5i D0 mp.

Epca regulamtari

Ei

urbanismul

t27

W ffi
Gffi

ffiP

similare celor folosite la oragele dunirene, radical diferite de situalia anterioari: ordonarea tramei stBdale, impSrlirea rationald a insulelorin parcele de formd dreptunghiular5 etc. Cu aceaste ocazie se aplicd, probabil pentru prima oard in Jara RomdneascS, principiul comasSrii qi relotizirii2a. Acest exemplu prezinti importan!5 Ei pentru ce'demonstreaza evolulia in privinSa proiectarii urbane in cadrul perioadei la care ne refeiim. in acelaEi spaliu avusese loc un alt incendiu, in 1832; atunci insi intervenlia administraliei a fost mult mai redusS, proprietarii fiind doar obligali s6-Ei retragd clidirile (reconstruite pe aceeaEi formd a parcelei, respectandu-se trama stradal5 veche), conform reglementirilor din 183125.

Principii urbanisticc in perioada rcgulamentar6

ffiffi'ffiE T Hffi"#Hfl
E ffi+Hf,ffi
Severin

n I I I ftf-]

I ll r r r r r.l t r r I I I I

intre 1831-1848 au fost introduse cSteva principii urbanistice importante, in cea mai mare parte de o noulale absoluta pentru Principatele RomSne; cele care au consrituit Si inainte o pre(rcupare se integreazS, iD acest nou context, intr-un ansamblu de misuri mult mai complex. Acest'e principii sunt caracteristice in primul rdnd oraqelor, dar intr-o mdsurd mai mici pot n regasite uneori gi in proiecte de sate. Noile concepSii urbanistice pot fi desprinse nu numai din practica construcgiei oraEelor dunirene, ci gi din legislaSia cu caracter urbanistic (care a insolit uneori realizirile concrete), care, pentru prima oari in Principate, incepe si reglementeze intregul domeniu.

l.

Perimetrul localildlilor. Limitarea teritoriului urban capitd contururi precise, fie

ci

esie vorba de noile planuri de orage (unde separara de

teritoriul inconjuritor este impliciti,

prin proiectul insuqi al oragului), fie ci este vorba de localitS!i existente Pentru Bucuregti, de exemplu, in documentul amintit mai sus, integrat Regulamentului organic, sunt descrise pentru prima oard in mod exact elemente fizice (strizi, clSdiri, propriet5(i etc.), care definesc limita oraqului26; transpusin 18216 pe planul Boroczyn, a oferit administraliei posibilitatba de a avea o imagine reali asupra oragului. Degi ridicirile topografice, care incepeau se devin5 obignuite, ar fi permis 9i stabilirea virtuald a limitelor localit5lilor pe planuri, perimetrele localitS!ilor au fost marcate in continuare pe teren prin diverse mijloace: borne de piatr5 (Bucure$ti), strezi dublate spre exteriorul localitaiii de ganguri (Br5ila) sau spa(ii verzi oriEenegti (Turnu Migurele). Inlrarea qi ieEirea din localitate se fecea prin locuri precis stabilite (bariere), urmirindu-se asigurarea unui control care se voia c6t mai eficient.
2. Ztnifaarca. Diferftele acliuni intreprinse in perioada regulame ntari privind distribulia anumitor funcliuni sau a tipurilor de construc3ii in teritoriul urban ne permit, credcm, si utilizarn aceaste formulare, apirutd mult mai tirziu in terminologia urbanisticS. a. 'lnnificarea funcaionalS este pusi ln evidengi prin intenlia de grupare a anumiror funcgiuni gi, in anumite cazuri, de separare a acestora de zoneli de locuit. S-au proiectat gi realizat dotdri de interes public (inexistente p6ni atunci) - clSdiri administrative, qcoli, teatre, dar Ei carantine sau spitale - unele dintre acesaea ca urmare a prevederilor i:xprese cuprinsc

z. C. SF|\TESC'U. op. cit., p.74, z, APAr-otu. Note beditc p mugiaea incqdiului Euqteflfului din
Ghc.orXhe. 16

wl

1&47-

lntrA1m g,idiaii p/bne Sfoul

in

l.

1985,

nr.2 p37-3&

D<xumcnlek'care menlioneue

Milgurele

ele citea incerciri anteriore, din mleli XVI-XVIIL & a slivili crStsea Buoreltiului nu conlin nici un tel de indicalii in misura si De pemit:i aralia mlutiei rcale a supnfelei onqului-

128

NtcorAE L{scu

Epca r8ulamotari

gi urbaaismul

129

in Regulamentul organic. AcceaEi Preocupare poate 0 observata si in cazul agezdrilor rurale2T (case de sfat, qcori, biserici, hanuri, circiumi, itagii de poEte gi zalhanare;, unae se utirizeaz, chiar proiecte-tip.

stabilitl pentru fiecare stradi, a inceput nu numai ordonarea construc!iilor realizate pSnd atunci dupi dorin!a proprietarului, dar Si conturarea spaliului urban al strezii Si pielei;
proiectarea gi realizarea de parcuri Ei gridini urbane la BucureEti (gridina CiEmigiu Kiseleff), la Turnu Severin, Briila, Turnu Mrigurele sau Giurgiu. Apar, totodate, spalii anume previzute pentru ,promenadS" - strezi sau alei, avdnd plantalie de aliniament qi se previd piege publice; - reglementarea modului de construc(ie a clidirilor publice Si particulare a contribuit, in mdsurd considerabil5, la configurarea spaliului urban. La IaEi, de exemplu, se impunea ddfimarea clSdirilor parazitere, astfel ca mSnestirile qi bisericile ,,sd infdligeze o privialS mdreaJd"t'. La Briila, clSdirile din piata mare trebuiau si fie realizate numai din cdrimidS, sd aibi o anumiti fagad;rt. La Bucuregti, Reguhnentul pentru aliniei ;i clddrtt2 din 1848, conlinea, in 6ne, nu numai prevcderi foarte precise privind modul de construclie Ei materialele care puteau fi utilizate, ci gi indicalii asqpra configuraliei faladei: dispunerea golurilor, profilatura, balcoanele etc. Plastica arhitecturala a clSdirilor incepea si devind un element fundamental al spatiului urban. Nu toate principiile urbanistice apirute sau reluate in perioada regulamentari pot fr identificate in fiecare oraE; chiar dacA apar, el nu sunt de aceeaEi importan36. ln ansamblu insd, totalitatea prevederilor legislative Ei a principiilor de proiectare efectivi contureaze in mod convingitot w FoSrum uhanistic nou pentru epocd, aparlin6nd societilii burgheze in curs de formare. Un ultim aspect general, de mare interes, pe care il semnalSm doar, Ei care va trebui aprofundat in viitor, este acela al modelelor culturale preluate. Este limpede cd intreaga activitate urbanisticd Ei de amenajare a teritoriului a fost refluxul caracterului reformator al Regulamentului organic Si a necesitSlilor de innoire structurala a societalii rom6neEti. Dar vastitatea problemelor puse, rapiditatea cu care a fost inchegat nucleul legislagiei urbanistice (care a stat la baza tuturor evoluSiilor ulterjoare), ca $i elaborarea Si executarea planurilor pentru suita de orage dunirene, nu ar fi fost posibile fird asimilarea unor influenSe gi experienge externe. Pe de o parte, influenla ruseasce s-a exercital in mod direct, Principatele Romdne afl6ndu-se sub ocupalia lor pAni in 1834, iar Imperiul Rus avea deja o experien35 bogati in realizarea noilor localitili. De altfel, primul plan al Briilei, din 1830, a fost elaborat de un

- prih -

aEezarea clddirilor nou construite 9i,

in timp, a celor

existente, pe alinicrea

Ei grSdina

ofiler rus.
parte, cultura tratcezd era larg difuzati in Principate, fapt semnalat de romflnesc33. in perioada regulamentari, la BucureEti activau arhitecgi francczi, precum Santjuan sau Vilacrosse. Este foarte probabil ci influen3a ftancezd si fi determinat in buni misure Si evolugia spectaculoasi a domeniului
Pe de

alti

multi vreme de toli cercetetorii secolului XIX

,o

!r
2' A PANorrr.,{rrrirucaoa

Riglnat a4aairyc - MoAoic, i

CCGIURESCU, op.cir. uDUi. ditrtre

Siblbr@

AdaA Roinc, rc

fr. 169, epitolul

III aen

H, art

[XXIll.

tdilbtald rqiucred h

scorur

d xlX-ha (II).

cfficra seiolahurol gi dministruivc, itr ,{, 19g5, Dr- p. 3}39. 6 2r L M. Bruonarxu, Cilcaiuw dc lrtiabib R@dtici ledi gi a<i. BucurcSli, 1g73, p%2_911. 2'cSrtnJesctr opcit, rcmilq rhimbara de op$ci ir lcgislage: daci pari b RgularEDtul '

hoiccre ,ip pcnoy

Fogm.

ohitecturab

3, I. M. BUJoREANU, op. cit, p-9419O.

!r Autorul
ou a

rte Domtive

eEu

ciatat erluiv

sprc problerete

&

organic diferirele

5i mi durabiE q'u firile de un rc@I, de la incputul vaolui al XIX-la Ei

ele mi rmte ctudii Nagu Eluvar4 apreia c5: .Niciieri ir Europa ia0uenp frane.i

fct mi prcfurdi

Ronire...

hrtem spuae, Iiiri

mgaaq ci

tirop de mai bine

cirola3ie, dupi tg32 ar umdrit

.li

,olonia3i' de Fra14 tdrd prag

dupi primul ri.6oi moldial, roroAnii au f6t literalmente @loDiaiorului' : N. DJwAx.A. ls Poy Mnaire am Oiat er Occidcnt.

pili

6tetfua..

kris,

19t9, p.30&

130

Nrcor-AE

lascu

urbanismului, atAt in mod direct, c5t Ei in mod indirect, prin intermediul Rusiei, lara in care cultura francezi era, dc asemenea, foarte prezentS3{. Este demn de rlevat, totodatS, ci in perioada in care toate 3irile balcanicc culosteau profunde schimbiri, iar Imperiul Otoman se afla el insuEi in anii aplicirii reformelor interne (Thnzimat), Principatele RomSne au fost printre primele !5ri care au p55it pe drumul modernizirii oraqelor Ei, in general, a concep(iilor urbanistice35.

URBANISMUL MODERN
INTERFERENTE MORTOLOGI CE URBAI{E ix canrrBnur, ARADUL Nou Emil Anghel

UEPOQUE DU RIGI-EMENT ORGANIQUE ET UUREANISME

QUELQUES OBSERVATIONS GTNERALES
R6sum6

En ce qui concerne I'urbanisme, la pdriode du REglement Organique fut l'une dcs plus interessantes pdriodes de I'histoire moderne de Roumanie. Pcndant I'intervalle de moins de deux dicennies (1831-1848) on a commencd l'laboration des plans nouveaux pour lesvilles danubiennes, on a dress les acres norrnatifs pour le ddveloppement rdgulier des villagcs, on a 6tabli les premiers rEglements de construction pour les villes ct on a pr6vu des mesures spcialcs pour la modernisation des deux capitalcs - Bucarcst et lassy. Dans ce contexte gnral on a affirm6 les principcs urbanistiques qui contribueront, dans une grande mesure, i la modernisalion Progressive de nos villes: lc ddbut du zonage fonctionnel et constructif, I'intrt pour l'espace public urbain, l'embellissement des villes etc.

Aradul Nou este una dintre cele mai vechi aEeziri de coloniEti germani din Banat. Astazi este un cartier al municipiului Arad. ln secolele XVIII 5i XIX a fost o localitate distinit5, invecinati Aradului, dincolo de MureE, la sudul r6ului, aparlinind Banatului. Aceasti aqezare fusese in perioada stnpanirii romane la limita nordicd a Provinciei romane. Pe teritoriul acestui cartier ar5dean este atestate prezen!a legiunii a IV-a Flavia Felixl. Mai tArziu, in secolul al X-lea, acest teriaoriu ficea parte din voievodatul bdni3ean al lui Glad. Atestarea arheologicd a aEezerii romanegti de la Aradul Nou dateazi din secolul al Xl-lea2. in evul mediu, a5ezirile de pe malurile Muregului s-au dezvoltat Si datoriti aptului ca r6ul era o importantd cale de rransport a serii din centrul liansilvaniei (Ocna Mureq) spre Tisa. Locurile de depozitare a sdrii erau denumite generic ,,SCHELA", apelativ care se pdstreazS 9i astizi in lungul MureEului sub formi de toponime (,,ScheiuE" lSngd BirchiE, Schela l6ngi Radna). Vechea denumire a localitdgii Aradul Nou era Schela. incepSnd cu 1552, turcii ocupi Banatul Ei linuturile Aradului. Renumitul cildtor turc Evlia Celebi descrie la 1650 Palanca Aradului Ei imprejurimile ei ardtind ci pe locul de care ne ocupim, actualmente cartierul Aradul Nou, adicS la caPetul sudic al podului peste Mure5, erau 200 de case de cregtini, acoperite cu stuf Si gindrilS. Este vorba agadar de satul rom6nesc
Schela.

Vom amioli

St Pelmburg a
35 ALEr(ANDRA

doa c5 Rcgulamcarul orBnic, lltcmit sub gw6!rc geomlului rus Kidcff 5i aprobar la fcr sis 'u limbe fmo-,' 5i epoi tnduc il lm5nt; Iblla, plJB, qtl the lannotln of aati<nol idaLty in hc YERoLYMPCE, A m cty fa o nau staE. City furir|

La sfdrEitul secolului al XVIIiea, infrdngerile turcilor de cetre austrieci consnnlesc prin pacea de la Karlowitz, din 1699, grani!2 lmpeilului Habsburgic pe Mures, Aradul devenind oraq de granild. conform planului generalului Starhemberg, incepind din iunie 1701, se stabilesc Pe MureE primele unitS3i de griniceri, iar in mai 1702, Aradul Nou devine unul din centrelc de retribuire a grinicerilor. Zonzgrinic*rcasci de pe MureS iEi pierde importanla dupa rizboiul din 171G1718, incheiat cu pacea de la Passarowitz (1718), in urma cireia intreg Banatul trece sub stip5nirea austriac5. Dr.Anton Peter Petri citeazi dintr-un iz'tor, pe care-l (tumeste important, Hiskria hmus, referitor la colonizarea germanilor in Aradul Nou: .... Nu se poate stabili exact cind s-au asezat primii germani la Aradul Nou. Sigur insi este ce in 1700 deja un anume Matthias Philipp Zimmernrann a fost chemat de rudcle
Ei cunostinlele

lui, a venit direct din Germania la Aradul Nou gi 5i-a construit casa lange
istoria Araiutui, Bucuregti, 198C, p.59-50.

I lvl BARBU, E IvANoF, Civiliutio doi.n'n fi1ib oidaqi Sudii privhd

2 R CoNsrAN-flNEsco,

Doleqs (l&$-19ms),

i Pbtaig futpcaiw,S

(199!, qATZS7.

Gsud dit Cad -

u sqiilq ol aaului

1000,

Annqia

/aii.

Bucurelti, 1984, planli p.41