AFACERI IN MEDIU INSTABIL 2013 2014 MODUL 1

Prof. dr. Daniela Hincu d_hincu@yahoo.com

AIMI 2013 - 2014

Cuprins:
Introducere concepte, relevanta subiectului Simptome ale instabilitatii. Metode de analiza -pentru

mediul intern/extern pentru o entitate economica Teme de discutie:

Banca Mondiala 3I Evaluari ale competitivitatii macro. Romania in strategia Europa 2020

AIMI 2013 - 2014

 Instabilitate concepte asociate, simptome si metode de

analiza

Concepte asociate

(des)Crestere economica Competitivitate Criza (Dez)Echilibru Hazard Incertitudine Perturbatii Risc Variabilitate Volatilitate Vulnerabilitate

AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilitii n mediul economicosocial (1)

viteze mai mari de desfurare a unor fenomene:
Cresterea emisiilor de CO2, Epuizarea la nivel global a resursei de APA (de o anumita calitate) Intensificarea somajului noi segmente ale populatiei afectate major Reducerea ciclurilor de viata ale produselor /tehnologiilor /industriilor Ritmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de inrautarire a unor conditii de mediu

schimbri/ruperi/inversri de ritm pentru indicatori macroeconomici:

indicatori ce exprima cresterea economica rata de crestere anuala a PIB schimbri de tendin (de exemplu, legi de cretere exponenial rata de penetrare
telefoniei mobile, subtierea calsei de mijloc)

dificultatea de a raspunde unor cerinte (de ex., generate ridicarea unor

standarde de calitate sau ale unei suprastructuri)

Romania - rate mici de absorbtie a fondurilor europene Noi tipuri de riscuri economice, sociale, tehnologice . riscuri cibernetice

AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilitii n mediul economico - social (2)

instabilitate in dinamic ptr. diversi indicatori, volatilitate, oscilatii, amplitudini mai mari ntre limitele maxime i minime ale unui indicator

Exemplu: oscilatiile cursului de schimb valutar ptr. Romania. Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de la Maastricht, de a caror indeplinire depinde adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. Romania are ca obiectiv intrarea in zona euro in 2014. Potrivit criteriilor de la Maastricht, moneda nationala poate fluctua intr-o banda de variatie de plus/minus 15%, variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentuala maxima fata de media ultimilor doi ani. Incertitudinea genereaz volatilitate de ex., evoluia indicelui BET-FI . Piaa de capital are, prin definiie, un caracter mai volatil dect alte piee (cea de mrfuri)

dispersii mari fa de medie

media europeana

ex. exprimarea decalajelor, convergenta slaba fata de

Incertitudine in crestere dificultatea de a face previziuni pe termen lung sau impredictabilitate / complexitate crescut a formelor de desfurare a unor procese de exemplu: manifestarea unor ntrzieri, apariia unor noi modele sociale/de afaceri (in mediu virtual): publicitate online, forumuri ale clientilor, grupuri de lobby, retele sociale, triburi digitale evidenierea unor legturi netradiionale de tip feed-back, formarea de parteneriate inedite etc.;

AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilitii n mediul economicosocial (3)

ieirea din tipare tradiionale
Ex: legea Pareto sau legea 20/80 - "80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. Legea a fost enuntata de Vilfredo Frederico Pareto (18481923) in legatura cu posesia unor terenuri in proportie de 80% de catre 20% din cei mai bogati oameni ai timpului; este folosita ca principiu al managementului 20% din personal realizeaza 80% din rezultate, 20% din produsele vandute aduc 80% din cifra de afaceri, etc. Mai ramane valabila Legea Pareto in economia digitala? Ex: Orase falimentate Ex: superdatele, braindrain Ex: noi forme de munca

ndeprtarea fa de tendine (divergena fa de o zon/regiune)

Ex: digital divide, convergenta in UE aparitia unor noi legi legea Moore, legea randamentelor in crestere pentru resursa
informationala
Legea Moore - 1965, revista Electronics Magazine a publicat o lucrare a lui G. Moore, in care acesta observa ca numarul de circuite integrate se va dubla in fiecare an, proces ce va fi insotit de o reducere pe masura a preturilor. Cunoscuta sub denumirea de "Legea lui Moore", aceasta observatie a stat la baza unei dezvoltari extraordinare a tehnologiei in intreaga lume. Moore si-a revizuit observatia in 1975, pentru a adauga faptul ca numarul tranzistorilor inclusi intr-un circuit integrat se dubleaza la aproximativ doi ani. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pe care au fost create microprocesoare de catre o industrie a semiconductorilor in plin avant. Aceste "creiere ale computerelor", alaturi de alte tipuri de circuite integrate, au facut posibila aparitia si dezvoltarea PC-ului, a Internetului, a telefoanelor mobile si a jocurilor video. Impact economic. In afara acestei observatii cu privire la cresterea complexitatii circuitelor integrate, "Legea lui Moore" sugereaza si o scadere a costurilor. Pe masura ce componentele pe baza de siliciu castiga in performanta, pretul lor de productie scade. Microprocesoarele din ziua de azi conduc totul, de la jucarii la schimbarea luminilor semaforului. O carte postala muzicala in valoare de doar cativa dolari contine un microprocesor mai puternic decat cele mai rapide calculatoare mainframe produse cu cateva zeci de ani in urma.

agravarea unor decalaje in timp/dispariti (regionale, de ex.) extremizarea saraciei

severe, excluziune sociala

AIMI 2013 - 2014

Simptome ale instabilitii n mediul economico-social (4)

transformarea unor probleme economice n fenomene sociale:

somaj saracie crestere economica conditionarea unor surse de instabilitate din anumite zone culturale sau sociale n efecte economice negative conflicte religioase/etnice, stramutari masive ale unor populatii, migratii ale lucratorilor Tema de discutie: Cercuri virtuoase in cresterea economica/dezvoltarea umana Cercuri vicioase .
AIMI 2013 - 2014 7

Metode de analiz
Analiza SWOT (Strenght, Weakness, Opportunity, Threat) Analiza SPIN (Situation, Problem, Implication, Need Pay Off) Analiza STEEP (Social, Technological, Economical, Environmental and Political) Analiza de impact CIA (Cross-impact analysis), TIA (Trend impact analysis)

Metode de tip analiz a eficienei/eficacitii (analiza cost-beneficiu, analiza risc-beneficiu, analiza cost-utilitate etc.)

AIMI 2013 - 2014

Raportul de avertisment privind potenialul de criz - early warning

Conceptul a fost dezvoltat pentru situaiile de prevenire a conflictelor i de violene pe scar larg. Recent, experiena din sud-estul Europei, mai ales din perspectiva UNDP, a impus lrgirea acestui concept. Crizele din aceast parte a lumii au fost provocate de proasta conducere a unor economii instabile, de incapacitatea statului de a furniza bunuri publice de baz, cum ar fi meninerea ordinii i impunerea legii, de incapacitatea actorilor politici de a mpri echitabil resursele ntre diversele grupuri etnice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza politicile, aceste rapoarte ar trebui s avertizeze asupra erorilor de politici publice i s ofere soluii de rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea evoluiilor politice, sociale i economice, n special a celor care risc s degenereze n situaii de criz. Extinderea conceptului este justificat i de o alt realitate sud-est european: statele de aici sunt fie prea noi, fie prea slabe, astfel nct n aproape toate aceste ri are loc un proces de redefinire a rolului statului.

AIMI 2013 - 2014

 Strategia Europa 2020

(http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm)
Obiective, indicatori, tinte pentru SM (state membre) Starea curenta si progres Cazul Romania

(http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-yourcountry/romania/country-specificrecommendations/index_en.htm)

AIMI 2013 - 2014

10

Strategia Europa 2020

In prezent, Europa se confrunt cu provocri structurale majore - globalizarea, schimbrile climatice i

mbtrnirea populaiei. Criza economic imprim tuturor acestor probleme un caracter mult mai presant, fapt ce impune un rspuns mai hotrt i mai coerent la nivel politic. Restabilirea stabilitii macroeconomice i redirijarea finanelor publice ctre o cale durabil sunt eseniale pentru creterea economic i ocuparea forei de munc. Pornind de la acest tablou socio-economic, Uniunea Euroepeana a trebuit s-i defineasc direcia n care i propune s evolueze pn n anul 2020, avnd ca punct de plecare - ianuarie 2011, dat la care Agenda Lisabona 2000, va fi deja expirat. 3 mari formule de cretere economic, n decada urmatoare: 1. cretere economic inteligent (consolidarea cunoaterii, inovaie, educaie, societate digital); 2. cretere economic durabil (creterea eficienei n producie i a competitivitii); 3. cretere economic inclusiv (participare sporita pe pieele muncii, dobndirea de noi abiliti profesionale i diminuarea srciei). Noul plan strategic european i redefineste ambiia de a face din economia Europei cea mai performant din lume i propune, n schimb, un model economico-social care s rspund provocrilor actuale, cum sunt globalizarea accelerat, mbtrnirea populaiei i schimbrile climatice. Comisia European a propus cinci obiective principale, care ar trebui ndeplinite pn n 2020: 75% din populaia cu vrsta cuprins ntre 20 i 64 de ani ar trebui s aib un loc de munc; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit n cercetare-dezvoltare; ndeplinirea obiectivului 20/20/20 n materie de clim i energie; rata abandonului colar timpuriu ar trebui redus sub nivelul de 10% i cel puin 40% din generaia tnr ar trebui s aib studii superiore; numrul persoanelor ameninate de srcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
AIMI 2013 - 2014 11

Pentru cele cinci obiective propuse de CE in noua strategie, optiunile Romaniei pot fi schitate astfel: Rata de ocupare a populatiei cu varsta intre 20 si 64 de ani minimum 75 %. In stabilirea obiectivelor
complementare, tinerii trebuie vizati atat din perspectiva participarii lor la educatie si formare, cat si din perspectiva evitarii riscului de excluziune sociala. Nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare 3% din PIB-ul UE. Mentinerea pentru 2020 a obiectivului de 3% ar putea fi realista pentru unele SM, dar pentru Romania va reprezenta o serioasa provocare, chiar presiune, cu atat mai mult cu cat obiectivele fixate in contextul strategiei Europa 2020 sunt interconectate. In cazul Romaniei, la constrangerile de natura bugetara si financiara se adauga dificultatile generate de o slaba capacitate de absorbtie a fondurilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii (atat cele de la bugetul de stat, conform Planului national de cercetare dezvoltare si inovare, cat si din sursele comunitare). Atingerea obiectivului 20/20/20 (sau 30/20/20, in cazul respectarii anumitor conditii) referitor la schimbarile climatice si energie. Romania nu intrevede dificultati in atingerea obiectivului de 20% aferent surselor regenerabile de energie (RES) si considera ca potentialul national in acest domeniu, sistemul de promovare al RES si aplicarea prevederilor Directivei 2009/28/CE vor avea contributii importante in acest sens. In ceea ce priveste eficienta energetica, obiectivul de 20% este indicativ si este importanta analizarea oportunitatii stabilirii de obiective obligatorii. Romania are in vedere necesitatea mentinerii perspective de crestere a consumului de energie pentru relansarea economica scontata. Referitor la emisiile de gaze cu efect de sera, Romania considera fundamentala respectarea deciziei Consiliului European din decembrie 2009 privind efectuarea de catre COM a evaluarii compatibilitatii obiectivelor asumate de tarile terte, pentru a asigura un level playing field global pentru standardele de mediu. Numai in baza acestei evaluari poate fi avuta in vedere posibilitatea modificarii angajamentului UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30 % pana in 2020. Rata abandonului scolar timpuriu situatia nationala actual nu este de natura sa sustina un obiectiv national prea ambitios dar, prin intensificarea eforturilor de coordonare a politicilor educationale cu cele sociale, este posibila scaderea semnificativa a acestui indicator. Reducerea cu 20 de milioane a cetatenilor europeni amenintati de saracie. Realizarea acestui obiectiv este dificila chiar la nivelul UE, avand in vedere conditiile economice specific SM. Asadar, Romania impartaseste abordarea COM cu privire la modul in care se pot asigura perspective mai bune pentru economia UE si sustine asigurarea convergentei eforturilor comunitare si ale SM in efortul comun de a-si depasi actual criza si de a define un cadru de consolidare a competitivitatii europene pentru urmatorul deceniu.
AIMI 2013 - 2014 12

Europa 2020 accent pe cunoastere

Cresterea economica bazata pe cunoastere:
noua strategie trebuie sa ofere conditii cadru adecvate pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente si punerea in comun a resurselor publice si private. Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-un Spatiu European al Cercetarii eficient, eficace si cu finantare adecvata. Politicile de educatie vor trebui reformate astfel incat randamentul lor sa creasca si sa conduca la combaterea excluziunii sociale si a saraciei.

Educatia si cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioritati pentru realizarea societatii europene bazata pe cunoastere. Trebuie intreprinse
masuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale sa fie folosite la potentialul lor maxim. Dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza incluziunea: Beneficiile economiei bazate pe cunoastere depind de contributia directa a fortei de munca, competentele acesteia constituind un element central pentru cresterea economica europeana. Flexicuritatea va ocupa un loc central in urmatorul deceniu, fiind instrumentul care poate raspunde adecvat provocarilor impuse de noi locuri de munca care necesita competente noi. Mobilitatea fortei de munca trebuie sa contribuie la o mai buna corelare a cererii si ofertei pe piata muncii, dar si la asigurarea necesarului de noi competente.

Intarirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiva in asumarea riscurilor si a capacitatii de inovare reprezinta un instrument care
contribuie la asigurarea competitivitatii.
AIMI 2013 - 2014 13

EU 27
Europe 2020 a strategy for jobs and smart, sustainable and inclusive growth, is based on five EU headline targets which are currently measured by eight headline indicators. Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa .eu/portal/page/portal/europ e_2020_indicators/headline _indicators

AIMI 2013 - 2014

14

Romania 2013

AIMI 2013 - 2014

15

PIB-ul pe cap de locuitor n fiecare regiune NUTS2 ca procent din media UE-27 / Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power
standard (PPS),by NUTS 2 regions, 2010 (% of the EU-27 average, EU-27=100)
(NUTS 2 sunt importante pentru identificarea eligibilitii pentru fondurile structurale)

PIB-ul din regiunile NUTS 2 din UE s-a situat ntre 6500 SPC (27% din media UE-27) n Severozapaden (Bulgaria) i 80300 SPC (328% din media UE-27) n zona central a capitalei Regatului Unit, Londra; factorul dintre cele dou valori extreme ale distribuiei a fost de 12,4 la 1.

AIMI 2013 - 2014

16

Dispersia PIB pe regiuni NUTS 2, 2000 i 2009 (%)

Surs: Eurostat (nama_r_e0digdp), (nama_r_e2gdp) i (demo_r_d3avg)

AIMI 2013 - 2014

17

Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power standard (PPS), by NUTS 3 regions, 2009 (% of the EU-27 average, EU-27 = 100)
The graph shows the range of the highest to lowest region for each country; the black vertical line is the average (mean); the green circular marker is the capital city region; the name of the region with the highest value is also included; Spain, 2007 (except for Asturias (ES120), Cantabria (ES130), Navarra (ES220), La Rioja (ES230), Madrid (ES300), Murcia (ES620), Cueta (ES630) and Melilla (ES640)); note that two NUTS 3 regions exist for the capital city of the United Kingdom (Inner London - West and Inner London - East). Source: Eurostat (online data code: nama_r_e2gdp)

AIMI 2013 - 2014

18

Gross Domestic Product (GDP) per capita and Actual Individual Consumption (AIC) in the Member
States ranged from 45% to 274% of the EU27 average in 2011
GDP per capita, expressed in PPS, published by Eurostat, the statistical Office of the European Union (covering the 27 EU Member States, three EFTA countries, one acceding state, four candidate countries and two potential candidate countries). Actual Individual Consumption per capita in the Member States ranged from 44% to 150% of the EU27 average While GDP per capita is often used as an indicator of countries' level of welfare, it is not the only such indicator. An alternative welfare indicator, better adapted to reflect the situation of households, is Actual Individual Consumption (AIC) per capita4. Generally, levels of AIC per capita are more homogeneous than those of GDP but still there are substantial differences between the Member States. In 2011, AIC per capita expressed in PPS ranged between 44% of the EU average in Bulgaria to 150% in Luxembourg. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUB LIC/2-20062012-AP/EN/2-20062012-APEN.PDF

AIMI 2013 - 2014

19

Exemplificare: Disparitati regionale baza in anul 2008 (2)

Indici de disparitate PIB/locuitor - calculai conform metodologiei Institutului
Naional de Statistic, prin raportarea nivelului regional la nivelul naional.
Sursa: Proiecia principalilor indicatori economico sociali n PROFIL TERITORIAL pn n 2016, Comisia Nationala de Prognoza

AIMI 2013 - 2014

20

Exemplificare: Disparitati regionale (2)

Decalaje regionale - Fiecare

regiune fa de regiunea Vest (regiunea Bucureti Ilfov nu a fost luat ca baz - outlier), aflat pe locul doi din punct de vedere al dezvoltrii economice pe ntreaga perioad.

Sursa: Proiecia principalilor indicatori economico sociali n PROFIL TERITORIAL pn n 2016, Comisia Nationala de Prognoza

AIMI 2013 - 2014

21

EUROSTAT - Regional gross domestic product (PPS per inhabitant), by NUTS 2 regions ROMANIA
GDP (gross domestic product) is an indicator of the output of a country or a region. It reflects the total value of all goods and services produced less the value of goods and services used for intermediate consumption in their production. Expressing GDP in PPS (purchasing power standards) eliminates differences in price levels between countries. Calculations on a per inhabitant basis allow for the comparison of economies and regions significantly different in absolute size. GDP per inhabitant in PPS is the key variable for determining the eligibility of NUTS 2 regions in the framework of the European Union's structural policy. Every region in the EU is covered by cohesion policy: however, most structural funds are directed to NUTS level 2 regions whose GDP per inhabitant is less than 75 % of the EU-27 average (on the basis of a three-year average). Source: Eurostat (tgs00006)
140

120

117 111 111

100

92
80

84 77 68 63

60

56

57

59

40

20

18

20

21

22

24

23

25

26

29

30

29

0 2000

Nord-Vest 2001

Centru 2002

Nord-Est 2003

Sud-Est 2004

Sud-Muntenia 2005

2006

Bucuresti-Ilfov 2007

Sud-VestOltenia 2008 2009

Vest

2010

AIMI 2013 - 2014

22

Proportion of resident population in economically stronger and weaker regions

Regions whose GDP per inhabitant, in PPS, moved upwards or downwards over the 75% threshold of the average EU-27. by NUTS 2 regions, average 2005-07 compared with average 1998-2000

AIMI 2013 - 2014

23

Teme de discutie: Evaluari ale competitivitatii

Global Competitiveness Report 2013-2014. Modele teoretice preluate in metodologiile de evaluare Diamantul Porter, Global Entrepreneurship Monitor (GEM) IMD World Competitiveness Yearbook. The 2013-2050 Roadmap

Rapoartele de competitivitate
Evaluarea economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale Knowledge Assessment methodology - KAM:
www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopment www.worldbank.org/kam The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005 Source: Measuring knowledge in the worlds economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index
AIMI 2013 - 2014 24

Evaluari ale competitivitatii WEF

Sursa: The Global Competitiveness Report 2012-2013, World Economic Forum; autori: Michael E. Porter, Harvard University; Klaus Schwab, World Economic Forum Competitiveness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the level of productivity of a country; Productivity of an economy - is measured by the value of goods and services produced per unit of the nations human, capital, and natural resources. Productivity depends both on the value of a nations products and services, measured by the prices they can command in open markets, and the efficiency with which they can be produced. The level of productivity sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy; more competitive economies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens. determines the rates of return obtained by investments in an economy. Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital, and natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on the microeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both local and subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and the externalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries. Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.

AIMI 2013 - 2014

25

Economia cunoasterii si performanta economica

Corelatia dintre acumularea de cunoastere (masurata de KEI) si nivelul de dezvoltare economica (PIB/capita) este estimat prin coeficientul de determinare de 87%.

AIMI 2013 - 2014

26

Relatia dintre KEI si rata medie de crestere viitoare a PIB/lucrator

That higher KEI values are associated with higher rates of future economic growth (with other factors held constant) suggests that larger stocks of knowledge stock do indeed cause higher levels of economic growth and development. A one-unit improvement in the KEI - equivalent to an increase in ranking of one decile or 13 positions- leads to an increase of 0.49 percentage points in economic growth, after accounting for initial conditions. AIMI 2013 - 2014 27

Evaluarea KAM ptr. Romania (basic scoreboard)

AIMI 2013 - 2014

28

Evaluarea Bancii Mondiale KAM Romania in 2012 si in 1995

Bariere tarifare 9.3 si netarifare, 2011 10 Numar de utilizatori Internet la 1000 pers, Calitatea reglementarii, 2009 9 2009 8 6.92 7 5.86 6 Numar computere la 1000 pers, 2008 Legislatie, 2009 5 6.1 5.96 4 3 2 1 6.4 Numar linii telefonice la 1000 pers, 2009 6.62 Plati si taxe de redevente (US$/pop.) 2009 0

Rata bruta de inmatriculare in invatamantul 8.37 superior, 2009

6.55

6.41 Nr de articole in reviste de Stiinta si 5.62

Inginerie / Mil. Pers, 2007

Rata bruta de inmatriculare in invatamantul Brevete recunoscute de USPTO / Mil. mediu, 2009 Pers, medie 2005-2009 7.72 Numar mediu de ani de scolarizare, 2010

2012

1995

AIMI 2013 - 2014

29

KEI in dinamica 1995-2012

AIMI 2013 - 2014

30

KEI in dinamica
10
KEI 2012

9 8

Estonia 7,94; 8,4

RO 5,91; 6,82
7 6 5 4 3 2 1 0 0 2 4

y = 1.0781x - 0.6923 R 2 = 0.9438

Uzbekistan 4,78; 3,14

KEI 1995

10

12

AIMI 2013 - 2014

31

Cadrul economic 2012 Romania

Gr. Capital Formation as % of GDP, 2005-2009 Press Freedom (1-100), 2010 Control of Corruption, 2009

Political Stability, 2009

5.34 6.37

Voice and Accountability, 2009

6.3 4.86

10 97.68 8 7 5.76 6 4.68 5 4 3 2 1 0

Trade as % of GDP, 2009

9.3

Tariff & Nontariff Barriers, 2011

Soundness of Banks (1-7), 2010

3.28 4.51

Exports of Goods and Services as % of GDP, 2009

Government Effectiveness, 2009

7.29 Interest Rate Spread, 2009 4.35

5.96
Rule of Law, 2009

4.04 6.92 5.39 7.52

5.15

Intensity of Local Competition (1-7), 2010

Regulatory Quality, 2009 Cost to Enforce a Contract (% of Debt), 2011

Domestic Credit to Private Sector as % of GDP, 2009

Cost to Register a Business as % of GNI Per Capita, 2011 Days to Start a Business, 2011

AIMI 2013 - 2014

32

Tema de discutie
Banca Mondiala 3 I

AIMI 2013 - 2014

33

Banca Mondial a pus punctul pe 3 I": INOVARE, INCLUZIUNE I INTEGRARE - Afacerile de tranziie din Romnia,
caracterizate prin "nvare i experimentare"
In perioada de tranziie, mediul de afaceri din Romnia a fost orientat ctre experimentare i nvare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrrile i ieirile de firme de pe pia, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondial (BM). Oficialii BM au publicat un studiul "Inovare, incluziune i integrare: De la tranziie la convergen n Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic", ce include concluziile Bncii Mondiale referitoare la perioada de tranziie a rilor din Europa de Est i fostul bloc sovietic, precum i sugestii legate de msurile ce vor trebui s fie luate de aceste state odat cu finalizarea procesului de tranziie (iunie 2008). Printre concluziile la care au ajuns analitii BM se numr creterea productivitii, considerat ca fiind singura cale viabil ctre o prosperitate de durat, existena "n aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurena i finanarea, care determin comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare i convergen n direcia celor existente n economiile de pia dezvoltate din Europa Occidental, precum i creterea slab a ocuprii pretutindeni, reflectnd interaciunea dintre creterea numrului de locuri de munc n noile firme private care au putut ocupa nie de pia inexistente n economia centralizat planificat, i reducerea acestuia n ntreprinderile de stat i privatizate. Banca Mondial susine faptul c "rile din Europa Rsritean i fosta Uniune Sovietic se confrunt acum cu o a treia tranziie - mbtrnirea populaiei lor, care va ncetini ritmul creterii economice dac numrul participanilor la fora de munc nu se va mri, dac resursele nu vor fi mai eficient utilizate i dac sistemele de pensii i sntate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
AIMI 2013 - 2014 34

Banca Mondial a pus punctul pe 3 I": INOVARE, INCLUZIUNE I INTEGRARE - Afacerile de tranziie din Romnia,
caracterizate prin "nvare i experimentare (cont.)
Revenind la situaia romnilor n acest context, analitii Bncii Mondiale au sesizat "productivitatea sczut a firmelor nou intrate pe pia n Ungaria i Romnia, comparativ cu cele deja existente". Mai mult dect att, aceasta este urmat de "o inversare a situaiei n circa doi ani de la nceperea activitii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat ctre nvare i experimentare. Totodat, n cazul Romniei, datele incluse n raportul BM arat c n primul an de la nceperea activitii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca n doi ani de la intrarea pe pia s obin un ctig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se meninea relativ constant nc doi ani, pentru ca ulterior, la apte ani de la intrarea pe pia, companiile s aib un ctig de productivitate cu puin peste 10%. Rata de supravieuire a noilor afaceri depea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% n primii patru ani de la intrarea pe piaa din Romnia a unei firme. Acelai raport arat c firmele cu "via" de 7 ani aveau cota de supravieuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaie, incluziune i inovare" vizeaz perioada 1993-2005). Firmele au fost forate s gseasc metode de supravieuire. n sprijinul ideilor menionate anterior, studiul subliniaz faptul c "n Romnia i Ucraina, ratele de supravieuire pentru primii patru ani erau relativ asemntoare, de circa 70%. Nou intrai erau cu aproximativ 30% mai puin productivi n Romnia, comparativ cu firmele existente, n timp ce n Ucraina erau cu 30% mai productivi".
Raportul BM arat c n timpul procesului de tranziie de la o economie centralizat la una de pia, companiile au fost forate s gseasc diverse metode noi de a rezista pe pia. n cazul celor ce nu au reuit s se adapteze n perioada menionat au ieit de pe pia, pe cnd firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea c intrrile i ieirile de pe pia au contribuit, n statele din regiune, la creterea competitivitii mediului de afaceri devine perfect valabil.
AIMI 2013 - 2014 35

The Ernst & Young: Turn risks and opportunities into results 2013
Top 10 risks and opportunities, in rank order:

*Risks and opportunities which 2012 survey respondents believe to be even greater than those surveyed in 2011. AIMI 2013 - 2014 36