Sunteți pe pagina 1din 100

Non-actiunea: CaIea de "reinviere din mori", de a ne

intoarce acas, de Ia "starea de recipient" Ia "starea de


izvor", de Ia vuInerabiIitate Ia invuInerabiIitate
Non-action: The Way of "resurrection from the dead", to return at home, from "state of
container" to the "state of source", from vuInerabiIity to invuInerabiIity/ Non-agir: La Voie
de Ia "rsurrection d'entre Ies morts", pour retourner Ia maison de I'tat de rcipient"
"I'tat de source", de Ia vuInrabiIit I'invuInrabiIit.
Dan Mirahorian
Wei Wu Wei We Wu We Ba Y Ba []
PrincipiuI Non-aciunii. Le principe du non-agir.
The PrincipIe of Non-action. Rpuuuun Heponymeuun ec1nu
Das Prinzip des Nicht-HandeIns.II Principio di Non-Azione.
El principio de No-Accin.
Motto: "Numai ignorantii cred c stiu totuI.
Doar mandria ii face pe unii oameni sa trag
concIuzii prea devreme"
"Si vous croyez savoir, vous ne savez pas".
"If you think you know, you do not know"
Wei Wu Wei renuntarea Ia Iupta si trecerea Ia functionarea hoIografica (functionarea
nonduaIista in care dispare duaIitatea sau ruptura subiect-obiect )
Wei Wu Wei I'abandon de Ia Iutte et Ie fonctionnement hoIographique (Ie fonctionnement
dans IequeI Ia duaIit ou Ia scission sujet-objet disparat)
Wei Wu Wei abandon of struggIe and the hoIographic functioning (non-duaIist functioning
in which the duaIity or division of subject and object disappears)
Rezumat/Abstract/ Rsum:
Acest articoI se refera Ia accesuI Ia starea de Wei Wu Wei (actiune in non-actiune), care este
caIea deschiderii catre manifestarea gratiei divine omniprezente, in care se reaIizeaza
unirea cu Dumnezeu, reintoarcerea Ia UNU, disparitia separarii dintre noi si intreg, dintre
noi si scanteia divina din noi (detasarea de identificari). Daca dvs veti inteIege despre ce
este vorba in non-actiune atunci se poate produce o reactie in Iant(chain reaction) care sa
va eIibereze, care sa eIimine ceea ce v separ de starea divin de invuInerabiIitate
(incIusiv Ia maIadii). Aceasta stare este ca iubirea in care cazi (nu poti face iubire) si in care
dispare egouI, dopuI, bIocajuI din tubuI fIautuIui, si in care redevenim "fIautuI in care cant
divinitatea" . A experimenta cderea inseamn a cunoaste Ievitatia. A "cdea in iubire(faII
in Iove)", a "cdea in tot" inseamn a cunoaste Iatura feminin Yin a fiecruia dintre noi.
Orice cderea este o miscare hoIografic, care nu este insotit de reactiune. Acest articoI
vizeaz trecerea Ia un nou niveI de inteIegere care s permit eIiminarea virusrii,
abandonarea ascezei voIuntariste a discipoIiIor centrati in ego (o ascez intemeiat pe
Iupt, iar nu pe detasare, abandonare si predare)]. Acest articoI este o compIetare Ia: "CeIe
patru atitudini corecte", pubIicat anterior pe: http://www.scribd.com/MIRAHORIAN
This articIe refers to the access in the state of Wei Wu Wei (action inside non-action) in
which is manifested the InvuInerabiIity (incIuding to diseases), which compIetes the articIe
"The four right attitudes 'previousIy pubIished on: http://www.scribd.com/MIRAHORIAN
Cet articIe fait rfrence I'accs I'tat de Wei Wu Wei (action au sein de Ia non-action)
dans IequeI se manifeste I'invuInrabiIit (y compris aux maIadies), qui compIte I'articIe
"Les quatre bonnes attitudes pubIies antrieurement sur:
http://www.scribd.com/MIRAHORIAN
Cuprins /Content
1. Ce inseamna Wei Wu Wei ?
1.1. Care este deosebirea intre actiune, inactiune si non-actiune ?
1.2. DuaIitatea inactivitate-activitate este una de tip Yin-Yang, adica feminin-mascuIin
1.3. Succesiune sau simuItaneitate, in serie sau in paraIeI
1.4. MoaIeIe(apa) invinge tareIe(stanca) adica Yin(femininuI) invinge Yang(mascuIinuI)
1.5. Eroarea Iuptei, controIuIui
2. Non-actiunea(Wu Wei) in mesajuI Iui Lao Zi /Lao Tzu/ Lao Tseu
2.1. Termeni cheie si capitoIeIe unde se intaInesc
3. Non-actiunea Wu Wei in mesajuI Iui Zhuang Zi /Chuang Tzu /Tchouang-tseu
4. Non-actiunea Wu Wei in mesajuI Iui Lie Zi /Lieh Tzu /Lie Tseu
5. Conexiuni in aIte traditii spirituaIe
5.1 Yi King
5.2. Hinduism
5.2. 1. Karma Yoga
5.2. 2. Raja Yoga
5.2. 3. PatanjaIi-Aforisme privind AIinierea
5.3. Buddhism
5.3.1. BuddhismuI Zen
5.4. Traditia NahuatI(maya) si toIteca(CarIos Castaneda)
5.5. Arte martiaIe externe si interne
5.6. Conexiuni in fizica cuantica- Tao aI fizicii
ArticoIe si cercetari despre nonactiune
Taoism: Ganduri despre wu wei/Taoism: Thoughts on "Wu-wei" John R. Mabry
LioneI GiIes; Herbert GiIes The Doctrine Of Inaction
We Wu We : Le principe du non-agir
Lao Zi e iI non agire(Dominique Musorrafiti)
II wu wei taoista
Mod de prezentare aI caractereIor din Ib. chineza foIosit in dictionar/ Presentation mode
used in this dictionnary/ Mode de prsentation utiIis dans ce dictionnaire/ Presentation
Mode oder DarsteIIungsform verwendet in diesem Wrterbuch:
BIBLIOGRAFIE /BIBLIOGRAPHY/ /BIBLIOGRAPHIE/ BIBLIOGRAFIA
Ce inseamn Wei Wu Wei ?
Nimeni nu poate transmite prin cuvinte reaIitatea unei experiente directe. CuvantuI este un
deget care indic reaIitatea, iar nu inssi reaIitatea. O hart nu este inssi teritoriuI pe
care iI desemneaz sau reprezint.
MiezuI invtturii taoiste este reprezentat de conceptuI de Wei Wu Wei [] (non-
actiune; actiunea fr Iupt si subiectivitate; actiunea fr reactiune, actiunea nonduaIista
sau paradoxaIa; actiunea din mijIocuI inactiunii), care ne indic atitudinea si modaIitatea de
a parcurge CaIea (Tao) spre CentruI omniprezent aI universuIui hoIografic (care contine in
fiecare parte intreguI; invariant cu scara Ia care este cercetat), centru situat incIusiv in noi
insine, caIea de a ne reintregii si de a eIimina separarea de izvoruI care ne finaneaz.
Asa cum veti descoperi in randurile care urmeaza exista trei cai: 1. calea actiunii(din starea de
veghe), 2. calea inactiunii(repausului) si 3. calea actiunii paradoxale(wei wu wei din starile
paradoxale de veghe si somn). Actiunea paradoxala iese din realitatea succesiunii si a timpului din
ciclul activitate-repaus (veghe-somn; incordare-relaxare; sistola-diastola) si intra in realitatea
sincronica, atemporala din Acumsi aici, in care activitatea si repausul (inactivitatea) sunt simultane.
Actiunea paradoxala este dincolo de dualitatea subiect-obiect, activitate-repaus si realizarea sa
inseamna trecerea la cunoasterea directa a realitatii si la actiunea nemijlocita.
Lao Tzu se refera in capitolul 33 la cele doua cai de cunoastere a realitatii care definesc pe "a
vedea" (cunoasterea directa sau nemijlocita; calea centripeta) si pe "a privi(cunoasterea mijlocita;
calea centrifuga).

33.1. Cel ce cunoate pe al[ii [lumea exterioar] are erudi[ie [are experien[; rmne toat via[a n
"mica sal a inteligen[ei", prizonier al cunoaterii mijlocite]/ He who knows others has knowledge
[erudition; experience; remains a prisoner of second reality or indirect knowledge projectet on the
mental screen,on the wall of the of Socrate's cave]

33.2. Doar cel ce este constient de Sine este luminat[doar cel ce se cunoate intr n "marea sal
luminoas inteligen[ei", unde se manifest cunoaterea nemijlocit sau "adevrata
cunoatere"]./The one who is aware of himself is Enlightened [he enters mahat, the great
enlightened hall of direct knowledge]
Cele doua tipuri de cunoastere(mijlocita si nemijlocita; directa si indirecta) confera fiintei umane
doua categorii de puteri ( sa ne amintim: "cunoasterea inseamna putere/knowIedge means
power") la care Lao Tzu se refera tot in capitolul 33. Calea de cunoastere indirecta a realitatii
(prin proiectii, umbre, impulsuri) conduce la putere mijlocita (tehnologica; instrumentala, magica),
in timp ce calea de cunoastere directa, indreptata catre cunoasterea de sine infloreste ca putere
nemijlocita(spirituala; capacitatile divine ale fiintelor umane, la care se face referire in toate
traditiile spirituale de pe Terra, ca perfectiuni, desavarsiri, siddhis, haruri, daruri, efecte ale
ajungerii la ALTAR, vibhuti(cenusa), ce intra in posesia maestrilor, sfintilor, celor treziti):

33.3. Cel ce nvinge pe al[ii [ce controleaza exteriorul in mod mijlocit] are for[ exterioar [pare
tare],/ The one who conquers others has physical force.

33.4. Doar cel ce se nvinge pe Sine este cu adevrat puternic[doar cel ce-i stpnete propriile
pasiuni este unit cu for[a Spiritului (Shen); devine flautul in care canta Divinitatea]. / The one who
conquers himself is strong(is the flute in which the Divine(Shen) sings].
O functionare nemijlocita sau directa in domeniul cognitiv si efector (al actiunii) se petrece la
trecerea in regimul de functionare nondualista, holografica sau divina (cand dispare separarea
subiect-obiect). Acest regim de functionare nondualista, holografica sau divina al fiintei umane
este numit actiune paradoxala, non-actiune si este cunoscut in toate traditiile spirituale ale omenirii
sub diferite denumiri: wu-wei( in taoism), naishkarmya(in Karma Yoga), vairagya(in Yoga Sutra),
wu-wei zi ran in lb . chineza si mu i ji nen / mu i shi zen (in lb . japoneza in buddhismul
zen). Fiinta umana trezita (iluminata) poate functiona stabil in acest regim. Celelalte fiinte umane
simt gustul indumnezeirii doar in momentele de transa mistica (samadhi) sau in rarele clipe in
care sunt rapiti sau abandonati in fluxul iubirii autentice.
Aceasta este caIea ctre perfeciune sau desvarsire, ineIese ca reintregire, iar nu ca
pariaIitate subiectiv, intemeiata pe separarea contrariiIor, pe ierarhizare artificiaI a
vaIoriIor estetice(frumos-urat), moraIe(bine-ru) si cognitive(adevrat-faIs).
Vedeti eIiberarea din mintea care mesteca(separa, compartimenteza, anaIizeaza si tranzitia
de Ia distinctie Ia indistinctie.
i aceste dou cuvinte (perfeciune si reintregire) trebuie s fie reamintite mereu: nu
ncercai s fii o fiin uman perfect, dup stardandeIe si modeIeIe ceIor care v-au
programat si castrat; ncercai s fii o fiin uman totaI, compIet (si nu uitati compIet =
impariaI, Iipsit de partinire). Dumneavoastr sunteti deja o perfectiune, care a fost bIocat
in cursuI procesuIui de domesticire (conditionare, programare, speciaIizare) pentru a
rspunde nevoiIor unui organism sociaI, care are nevoie de ceIuIe dresate, speciaIizate, de
executanti, de roboti, iar nu de de fiinte divine. Pentru a va regasi desavarsirea trebuie sa
descoperiti cum sa intrati in starea de wu-wei, situata dincoIo de duaIitatea actiune-
inactiune, dincoIo de identificarea cu partea(vazuta ca subiect ori obiect)
TotaIitatea sau desavarsirea este ntotdeauna vie. Perfectiunea ca speciaIizare este
ntotdeauna rupta de intreg, adica moarta. Pentru a inteIege acest Iucru vedeti paragrafuI
despre DuaIitatea inactivitate - activitate este una Yin-Yang, feminin-mascuIin.
Odata intrati in aceasta stare de wei wu wei (actiune in non-actiune) este eIiberat drumuI pt
ca gratia divina sa se manifeste in noi. Inainte de a intra in acest subiect meditati asupra
cuvantuIui act, actiune(in Ib. sanskrita: karma). Constientizati ce cuvinte contin
act/actiune ?
De piIda: actor, actiune, reactiune, react (a reactiona), practice(practica), acting(a actiona; a
juca), contact, abstraction(abstractiune), fact(fapt), attractive(atractiv), exactly(exact),
character(caracter). Descoperiti cine este autoruI acteIor grosiere(fapte, actiuni, vorbe) si
subtiIe (ganduri, intentii, atitudini)
Ce semnificatie au ceIe dou caractere ?
[] w wu2 mo2 mou4 in japoneza: mu: R: nimic, neant, vid, non-existenta; "non-existent", nefiinta, nu
exist, nu are; fr; nu; golul; vidul, nonexistenta[ceea ce nu are caracteristici si deci nici nume] ; w
gui fara urme; E: not existing, there is not, "non-being", nothing, no, without, un, -less, used for RS8506
wu :origin, mother, ncr 14 the left hand = the holding hand; wu can be translated as oneness of emptiness
and fulness: a holding hand + one = oneness;fire + crossed fire = yin and yang of fullness and emptiness,
a polarity which changes to oneness; w gui trackless F: ne....pas; sans; rien; G:nicht vorhanden, es
gibt nicht, nichts, kein, ohne, un-, -los, gebraucht fr RS8506 (wu) = rt80 origin,mother; ncr14 die linke
Hand= die haltende Hand; vedeti: cuplul primordial you-wu existenta si non-existenta(yu yu ; yu
wu: tre et non-tre; toutes les choses du monde sont nes de l'tre; l'tre est n du non-tre; being and
non-being/ 1, 2, 11, 40; vedeti: dualitate, contrarii ; relativitate, bine si rau; paradoxuri/relativity, good and
evil, paradoxes: 2, 7, 20, 36, 40, 45, 58, 63
[] wi; wi wei2,4 wei: Japanese on reading: i ; Japanese kun reading: tsukuru, nasu, tame; R:
a face, a actiona, a fptui; a fi; a administra; a servi drept; a actiona ca; a deveni; n numele; a cauza;
pentru c; din pricin c; motiv; E:do, act, act as, serve as, make, let, make, form, to serve as, shall be
construed as, become, be, mean, together with [suo3 so actually;place]to indicate a passive
structure;indicating the object of one's act of service; F: faire, agir, pratiquer, tre utiliss comme, sont
considrs,pour; ; afin de; en vue de; wi su y wi agir sa guise / se conduire en matre
absolu / se conduire en despote; G:tun,handeln, ben, machen, lassen, veranlassen, bilden, sein, dienen
als-, gelten als-, (4) zur Bestimmung als Objekt; 2.7;
[] w wi in japonez: mu i R: non-actiune; actiunea fr lupt; actiunea centrat in
Acum(fara planificare, asteptri); actiunea neconditionat; pura constient impartial sau prezent
in Acum; fr prtinire, alegere, preferinte; actiunea fr lupt; actiunea fr subiectivitate; starea
nedomesticit, neconditionat; actiunea fr reactiune; actiunea nondualist (in care are loc
uniunea subiect-obiect); actiunea paradoxal; actiunea din mijlocul inactiunii; actiunea simultan
cu inactiunea; E: "without pretension do-nothing, plan-nothing; unconditioned; un-domesticated; "Pure
human awareness, prior to experience or knowledge.", 'no thing', his: "nothingness"), F: non-agir, sans
agir, non-faire, (en les laissant suivre) leur impulsion inne, sans subjuguer, sans avoir visit,
sans-saveur :1[Par le non-tre, saisissons son secret; par l'tre, abordons son accs], 2[sans qu'il
en soit l'auteur; l produit sans s'approprier. l agit sans rien attendre. Son oeuvre accomplie, il ne
s'y attache pas. Puisqu'il ne s'y attache pas,son oeuvre ne passera pas], 3, 10 [sans tche; ne pas
agir; te passer de toute connaissance? produire sans s'approprier, agir sans rien attendre, guider
sans contraindre], 15[peut subir l'usage sans se renouveler], 23, 27, 29, 30, 32, 33, 37 ["tao insusi
nu actioneaza si totusi totul se face prin el/le tao lui-mme n'agit pas, et pourtant tout se fait par lui
"], 43, 47[sans sortir, sans regarder, sans marcher], 48, 51, 57, 60, 63 64["sfantul nu actioneaza si
nu esueaza/le saint n'agit pas et n'choue pas"], 64, 75, 80, nu lupta; non-lupta/non-strife/ne
dispute point: 3, 7-9, 22, 24, 66, 73, 81
The heart of the Taoist teaching is the concept of Wei Wu Wei [] (non-action;
action that does not invoIve struggIe and subjectivity), used to show us the attitude and
method for entering the Way (Tao), toward the ubiquitous or omnipresent center of the
hoIographic universe, (incIuding in ourseIves) , the way to reestabIish our whoIeness and
to eIiminate the separation from the source of Iife which supports us. Once inside this
state, the way is open for the divine grace to be manifested in us/ Le coeur de
I'enseignement taoste se situe dans Ie concept de Wei Wu Wei [] "(non-agir;
action sans Iutte et subjectivit), qui sert nous indiquer I'attitude et Ia modaIit pour
naviguer dans Ia Voie (Tao), vers Ie centre omniprsent de I'univers hoIographique (y
compris en nous-mmes), Ia voie de rtabIir notre pInitude et pour Iiminer Ia sparation
de Ia source de Ia vie qui finance nous. Une fois entr dans cet tat, Ia voie est ouverte Ia
grce divine pour tre manifeste en nous.
Adesea tradus ca non-aciune sau inaciune conceptuI de "Wu-wei" desemneaz absena
interveniei voIitive (Iipsa de "wei") si a impIicarii din partea minii noastre subiective. Tinta
non-actiunii este reintoarcerea Ia starea reintregita a fiintei, reconectarea cu intreguI si
presupune intrarea intr-o stare de functionare paradoxaI, hoIografic non-duaIist
("starea de non-interferen; fr Iupt; fr subiectivitate"). La aceasta destinatie se ajunge
prin eIiminarea activittii artificiaIe determinat de identificarea constiintei (vztoruIui; ceI
ce este) cu mintea(traficuI, spectacoIuI proiectat pe ecranuI mentaI, care perturb
exprimarea noastr spontan i fireasc).
Often transIated as non-action, or inaction the concept of "Wu Wei" means the absence of a
voIuntary intervention (Iack of "Wei") and invoIvement from our mind in order to enter into
a paradoxicaI hoIographic state of non-duaIity ("the state of non-interference"; "without
struggIe", "without subjectivity") by removing the artificiaI activity determined by the
identification of our consciousness (the seer, he who is) with the mind, which disrupts our
naturaI and spontaneous expression.
Souvent traduit par Ia non-agir, non-action ou I'inaction Ie concept de "Wu Wei" signifie
I'absence d'une intervention voIontaire (manque de "Wei") ou d'une I'impIication du notre
mentaI pour raIiser I'entre dans un tat paradoxaI hoIographique non-duaIiste ("I'tat de
non-interfrence"; "tat de non-ingrence", "sans Iutte", "sans subjectivit"), en
supprimant I'activit artificieIIe dtermine par I'identification de Ia conscience (Ie voyant;
ceIui qui est) avec
I'esprit, ce qui perturbe notre expression spontane et natureIIe.
O astfeI de stare de non-interferen se reaIizeaz prin practica prezentei constiente( vedeti
cartea Constienta a Iui Anthony de MeIIo) in vederea eIiminrii identificrii cu mintea si cu
"faIsuI eu" in cursuI actiuniIor ziInice (Karma Yoga), prin asezare constient in acum si aici
(zazen in buddhismuI Zen, subiect abordat in Puterea Iui Acum a Iui Eckhart ToIIe), prin
intrarea constienta in repaus imobiI sau necIintire (PatanjaIi, Lao Tzu, Mirahorian- metoda
reIaxare piIotat pt trezire si vindecare) sau prin predare ctre Dumnezeu, din cursuI
practicii devotionaIe a rugciunii autentice (Bhakti Yoga, Rugaciunea Isihast, Arsenie
Boca-Crarea Imprtiei). [Vedeti: Nota1]
CartiIe indicate mai sus sunt retraduse si se gasesc Ia adreseIe din Iista materiaIeIor de
instruire pt trezire, care se soIicita Ia adresa: mirahorian@gmaiI.com
Such a state of non-interference is achieved by the practice of mindfuI presence in
eIiminating the identification with the mind and "the faIse I" during our daiIy actions (Karma
Yoga), by anchoring in the here and now (Zen, Eckhart ToIIe), by entering into a state of
conscious rest, stiIIness or immobiIity (PatanjaIi, Lao Tzu, Mirahorian's Guided ReIaxation
Method for Awakening) or by the totaI surrender in the devotionaI practice of the reaI
prayer(Bhakti Yoga, Arsenie Boca, Crarea Imprtiei). Un teI I'tat de non-interfrence est
raIis par Ia pratique de Ia presence consciente pour I'Iimination de I'identification avec
I'esprit et Ie fausse moi au cours de nos actions quotidiennes (Karma Yoga), par I'ancrage
consciente dans I'ici et maintenant(Zen, Eckhart ToIIe), en entrant consciente dans un tat
de repos ou d'immobiIit (PatanjaIi, Lao Tzu, Mirahorian - Ia reIaxation piIote) ou par Ia
remise ou de soumission totaIe dans Ia pratique dvotionneIIe de Ia prire
authentique(Bhakti Yoga, Arsenie Boca, Crarea Imprtiei).
Nota 1:
Lao Tzu recomanda eliberarea din lumea iluzorie a luptei dintre contrarii, prin practicarea non
actiunii[Wei Wu-Wei] la nivel mental, verbal si comportamental. (vedeti articolul: CeIe patru
atitudini corecte pt supravietuire si trezire ).
Aceasta abandonare a luptei trebuie inteleasa la nivel cognitiv si apoi extinsa prin meditatie, pt a
impregna intreaga fiinta. Majoritatea semenilor nostri sunt victime ale filosofilor materialisti, care
au subliniat importanta luptei de clasa, a luptei pt supravietuire, a revolutiilor, a razboaielor.
n realitate aparenta lupta dintre contrarii nu este decat un proces de oscilatie sau de basculare
intre cele doua polaritati Yin- Yang(noapte-zi; feminin-masculin, relaxat-incordat; atractie-
respingere; iubire-ura) aIe unei entitati unice, cu doua aspecte, ca si cele doua fete ale aceleiasi
monede. Entitatea foton are doua aspecte, care aparent se exclud: particuIa(caracter localizat;
discontinuu; faza potentiala; infasurata; materiala) si unda(caracter delocalizat; continuu; faza
libera; desfasurata; cinetica; energetica)
Sfantul practica nondiferentierea(indistictia), egalitatea mentala fata de contrarii("pentru sfant
aurul si colbul de pe drum au aceeasi valoare"); contrariile sunt realitati complementare, sincronice
- care deriva una din cealalta si nu pot exista independent; daca eliminam "scundul unde mai este
"inaltul; veninul devine remediu in functie de doza; disparitia multor specii si distrugerea
echilibrului ecologic de pe Terra au fost cauzate de acesta conditionare(programare; instruire)
care a condus la etichetarea gresita ca nocive, rele ori daunatoare a multor specii de animale si
plante ("buruienile" au salvat cerealele degradate genetic in urma exploatarii intensive );
promovarea conformismului si a supunerii in detrimentul creativitatii a condus la inghetarea
progresului si la pierderea multor generatii de copii creativi; un proverb chinezesc subliniaza
eroarea luptei cu raul si pericolul identificarii cu agresorul: "cand luptati cu un demon, aveti grija sa
nu deveniti unul" (vedeti cum aratau inchizitorii).
Procesarea logic liniar(analitica) ne conduce la erori sistematice, de care nu vom scpa decat
atunci cand vom renunta la functionarea cu o jumatate din creier (emisfera stang; care
lucreaz in timp, in succesiune; diacronic) si vom elimina cenzurarea emisferei cerebrale
drepte (analogic, magic, intuitiv; sincronic). De pild credem c un anumit efect are
intotdeauna o singura cauz, si ne grbim s tragem concluzii gresite. n realitate oricare
dintre noi poate sa descopere o multime de ci de a face focul(frecare, compresie adiabatic,
concentrarea luminii cu o lentil, scanteie electric), multiple modalitati de a produce
lumina(ardere chimic, descrcare electric, ciocniri particule, jonctiuni semiconductoare) ori
pt. a genera caldur(chimic, sonic, ultrasonic, electric, nuclear).
Un proverb spune c " cel care se grbeste s trag concluzii, nu e un medic bun ", fiindc
acelasi efect (de pild: hipertensiunea) poate avea multe alte cauze (circulatorie, renal,
toxic)
Efectul care ne intereseaz acum este intrarea in starea holografic, caracterizata de nondualism
(este situata dincolo de dualitatea subiect-obiect, eu-tu), in care se manifesta vederea
nemijlocit
a sfintilor, a maestrilor sau a orbilor antrenati in acest sens ( revedeti filmul : Zaitochi, Furie oarba)
si actiunea divin sau direct asupra realittii(in lb. skrt.: siddhis).
Osho exempIifica f. cIar diferenta dintre actiune si non-actiune expIicand eroarea ascunsa
in expresia "a face dragoste/ Iovemaking".

n Occident se ntmpl destul de des sa fie confundate. Se spune acum "a face dragoste/
lovemaking" pentru actul sexual. Acest "a face dragoste/lovemaking" este absolut prostesc - nu
poti face dragoste, fiindca iubirea sau dragostea nu este un act. "n the West it is happening too
much. Now for the sexual act they say lovemaking. This lovemaking or making love is
absolutely foolish you cannot make love, love is not an act.
Sexul este un act, iubirea nu este un act, este o stare de a fi - po[i fi n ea, dar nu o poti face.
Cazi n ea(fall in love), te indragostesti iar acesta nu este un efort. Sexul se poate face, nu iubirea.
O prostituat poate sa iti dea sex, nu iubire - deoarece cum po[i s te indragostesti la comand
pentru bani? mposibil! Cum po[i s faci iubire/sa te indragostesti pentru bani? Ea vine pe cont
propriu. Ea are propriile sale ci misterioase. Nu o po[i controla, pute[i fi doar sa fi[i controlati de
aceasta. Dumneavoastra nu o puteti poseda, pute[i fi doar sa fiti posedat de ea. Asta este wu
wei.
Sexul poate fi fcut, nu iubirea. Pute[i face sex, dar nu pute[i face dragoste - pute[i fi numai sa fiti
ndragostiti ....
Intrarea in somn, in iubire, in transa mistica este posibiIa doar prin abandobarea Iuptei, prin
non-actiune prin wu-wei
Femininul vrea si se las s fie cucerit - i aceasta este wu-wei, este la fel ca si adormirea.
Somnul vine doar dac atepta[i pur i simplu, i nu faci nimic. Somnul este o stare in care intrati,
nu o actiune. Nu puteti face somn. Orice lupta de a dormi nu face decat sa prelungeasca excitatia
si deci insomnia. Este ca iubirea si dragostea: o invitam si doar asteaptam. Ea vine atunci cnd se
coace, cand a sosit momentul.
ncercati sa va fortati sa adormiti atunci cand suferiti de insomnie si veti constata ca nu veti reusi
decat sa o prelungiti pana dimineata(amplificand excitatia corticala). Somnul(mica moarte) nu
poate fi facut de catre ego(cati parinti nu impun copiilor sa "faca nani) si este un exemplu de non-
actiune naturala. El poate fi indus iar cantecul de leagan are acest rost. ntrarea in starea de
transa mistica(samadhi; moartea mistica) este similara fiindca nu se realizeaza prin lupta si
actiune, ci prin abandonare, predare, trebuie s o lasi sa se instaleze, sa o permiti, numai atunci
poate sa infloreasca extazul, renaterea la adevarata viat, experienta trezirii, "a doua nastere.
Wu Wei nu se practic, nu este o disciplina captiva a mintii sau sub controlul egoului.
Feminitatea este cea care caracterizeaza deosebirea dintre un profesor si un maestru
spirituaI
Un profesor este gata sa predea - un Maestru nu este niciodat gata sa predea. Un profesor este
agresiv, activ (masculin) - un Maestru este non-agresiv, inactiv (feminin)
Non-actiunea si feminitatea(stare Yin)
Wu Wei este o stare careia ii permitem s ne ia n posesie total. Aceasta stare se triete, dar nu
se practic. O transa sub controlul egoului este una centrifuga(sub comanda periferiei: auto sau
hetero), iar nu centripeta sau mistica(sub comanta centrului veritabil al fiintei si al universului).
Religia nu este o disciplin pentru practicantul taoist, ci o experien[ direct care nu este realizat
prin efort, ci printr-o in[elegere profunda. Experien[a mistic nu este ceva impus din afar, nu este
un control exercitat de minte sau de ego(transa auto-hipnotica), este ceva care curge din interior.
Nu exista nici o distan[are ntre practicantul taoist i experien[a mistic.
O fiinta umana cu adevarat religioasa, nu are caracter religios - nu poate avea un caracter.
ncerca[i s n[elegeti acest lucru: cineva isi dezvolta un caracter pentru c ii este fric de fiin[a sa;
isi va dezvolta moralitatea pentru c ii este fric de imoralitatea sa interioara; isi va impune un
anumit mod de via[, va purta o masca, pentru c tie ca daca va trai n mod spontan si natural va
deveni un pctos, iar nu un sfnt. Daca cuiva i s-a implantat conceptia/virusarea/credinta ca este
o fiinta pacatoasa si rea in cursul conditionarii/domesticirii din copilarie, asta o va face sa ii fie frica
de fiinta sa; din aceasta cauza va evita sa fie spontan si natural si va construi un caracter in jurul
sau. Caracterul este o armura, o cuirasa, un zid care o va proteja de altii, dar si de sine. ar fara
spontaneitate si firesc nu se poate intra in starea in care este posibila non-actiunea.
Care este deosebirea intre actiune, inactiune si non-actiune ?
Exist trei ci sau modalitati de a func[iona:
1. Prima optiune: s fii n aciune i s uii de inaciune. Vei fi o fiinta umana prizonier a lumii.
Calea actiunii, specific omului profan cere efort, lupta si este urmata de suferinta, ca urmare a
suportarii reactiunilor, consecintelor faptelor fcute. Aceasta calea in care exist lupt cu
contrariile este una a incordarii, a rigiditatii, tarelui, a fracturilor si a mortii, care invinge prin
pastrarea formei, prin cuirase(escaladarea inarmarii: tancuri, scuturi). Cel ce urmeaz aceast
cale a actiunii dualiste se ataseaz de rezultatele faptelor sau de fructele actiunilor sale, fiindc se
considera autor(subiect) si fiindc crede c a obtinut rezultatele, victoriile prin eforturile
sale(exprimare ego). Aceasta cale a actiunii dualiste intareste egoul si forma (mandria, trufia,
modelul stancii rigide), separa de realitate(duce la epuizare, boala si imbatranire prematura) si
transforma fiintele din jur in obiecte(cuceriri)
2. Cea de a doua posibiIitate: eIimina aciunea, renun Ia Iume, mut-te in muni i s rmi
inactiv. Vei fi un om nelumesc. Calea inactiunii, specific celor care s-au retras si au tiat toate
legturile cu lumea(asceti, sihastrii, pustnici) si in care se practic meditatia, contemplatia,
rugciunea a fost minat prin virusare(lupta cu rul; ruperea de intreg), astfel incat foarte putini
oameni mai descoper calea si realizeaz trezirea.
3. A treia posibiIitate este caIea non-actiunii sau a actiunii nonduaIiste, fr ego: trieste n
pia, dar nu permite pieei s Iocuiasc n tine. Actioneaz fr a fi activ, mic-te, dar rmi
nemicat n interior; urmeaz modelul apei care trece de orice obstacol(invinge rigidul si tarele) pt
ca ia orice form, dar isi pstreaz invarian[a interioar, rmanand in esen[ tot ap, chiar dac
apare sub aspectul oceanului, norilor, a raurilor, a ploii, a fulgilor de zapada ori a aisbergurilor;
Osho exprima acest lucru astfel: Vorbesc cu dumneavoastr i exist tcere n interiorul meu -
vorbesc i nu-vorbesc simultan. M deplasez i nu m misc. Actionez i nu ac[ionez. n cazul n
care actiunea si lipsa de ac[iune se intalnesc, atunci apare armonia.
Aceast stare paradoxala de inactiune in mijlocul actiunii este reprezentata in diagrama starilor de
constiint, asociata cuplului Yin-Yang, sub forma unui ciclon de inactivitate in mijlocul starii yang
de activitate(veghe) sau de activitate(somn cu vise) in mijlocul starii yin.
ata cum intelege Osho non-actiunea: "Prin urmare, sfantul isi administreaz afacerile fr
ac[iune ... El nu scap de lume fugind in Himalaya. El rmne n lume.
El isi conduce afacerile, dar fr nici o ac[iune. El nu este activ n interior, ac[iunea rmnand in
afar. n centrul su el rmne inactiv. Asta este ceea ce Lao Tzu numeste Wu Wei - gsirea
centrului ciclonului, gasirea imobilitatii si a inactiunii in mijlocul miscarii si actiunii . La un ciclon
miscarea este in exterior, dar n centrul nimic nu mic, nimic nu se agit.
Tot universul este plin de spirale, de galaxii in permanenta miscare, dar nimeni nu observa ca
toate spiralele sunt de fapt repetari ale modelului ciclonului, in al carui ochi se face trecerea catre
realitatea sursa din care provine si in care se reintoarce totul. Egoul este centrul unui ciclon
iluzoriu local situat in periferie, intr-o lume a umbrelor, fara legatura cu realitatea. Adevaratul ciclon
este Sinele, golul fecund inepuizabil din centru care este untea cu tot ce exista.
Calea paradoxala a non-actiunii, este specific omului extraordinar (sfntul practica non-actiunea,
wu-wei, si nimic nu rmane nefcut), care trieste in mijlocul lumii(in piat). Aceasta cale este
simpl fiindc cere non-efort, relaxare, let go, a da drumul; in aceasta cale nici chiar meditatia nu
este de vreun folos sau de ajutor ci doar intelegerea; aceasta e calea ctre iubire, cunoastere
direct si virtuti autentice (capacittile extraordinare sau divine nu sunt decat manifestri ale
trecerii la cunoasterea direct si la actiunea nemijlocit).
Aceasta cale este diferit de cea urmat de oamenii profani, care alearg s obtin efecte,
confirmari, umplere(placeri-senzatii placute, cunoastere), fr s se ocupe de cauza sau de sursa
lor( care este reintregirea, eliminarea separarii de intreg); de aici esecul scolilor moraliste, care
predica modelul moral de dorit intr-o anumita societate, si al celor legaliste- diareea legislativ nu a
impiedicat, ci a amplificat intotdeauna faptele antisociale. Acesta este calea in care nu exist lupta
cu contrariile( in aceasta cale se foloseste forta, energia si informatia adversarului ca in judo,
aikido si homeopatie, dupa principiul atacul/agresiunea vine cu remediul "cui pe cui se scoate",
"similarul se vindec prin similar" sau similarul vindeca similarul; "Similia similibus curantur").
Calea non-actiunii este un pas important pt intrarea in regimul de functionare holografica sau
nondualista. n cele ce urmeaza este bordata tema dualitatii subiect-obiect, cunoscator- cunoscut,
actiune-inactiune pt a usura intelegerea caii de a realiza non-actiunea.
DuaIitatea inactivitate-activitate este una de tip Yin-Yang, adica feminin-mascuIin
Activitatea (veghe) si inactivitatea (repausul, somnul, relaxarea, calmul, tacerea) sunt doua fete ale
aceleiasi monede, care se creaza si se sustin una pe cealalta. Activitatea este sustinuta prin
inactivitate. Fara repaus(somn, odihna, inactivitate) nu poti ramane in activitate(veghe, miscare).
nactivitatea(aspectul Yin) este mentinuta prin activitate(aspectul Yang). nactivitatea sub forma
tacerii, calmului, imobilitatii si somnului nu pot fi mentinute la infinit, fara sa fie distrusa viata, care
este un echilibru, o alternanta, un ritm al celor doua.
Calmul vine, tcerea vine, dar cine le poate men[ine mult timp?
Prin activitate le pute[i men[ine. Dac ncerca[i s-l men[ineti prin inactivitate continu acesta va fi
imposibil, unul are s se deplaseze n contrariul su pentru a rmne mereu viu i, de asemenea,
transcedental. Ziua lucra[i, noaptea dormi[i. Dac ve[i lucra continuu timp de douzeci i patru de
ore pe zi, aceasta va conduce la epuizare si moarte; daca ve[i dormi continuu timp de douzeci i
patru de ore pe zi, aceasta va conduce, de asemenea, moartea. Viata este posibila doar ca
alternanta a contrariilor.
Activitatea sub forma miscarii, incordarii, efortului fizic, starii de veghe, incordarii nu poate fi
mentinuta la nesfarsit fara sa apara epuizarea si moartea. Alternanta dintre activitate(contractie;
sistola) si inactivitate(repaus, relaxare, diastola) permite inimii sa bata sau sa functioneze o viata
intreaga, aparent fara intrerupere. Reamintiti-va mereu ca viata este o impletire a contrariilor, o
profunda armonie. Un ritm, un cantec in care se aud pe rand ambele voci, ale actiunii si inactiunii.
Suprema armonie este cantecul divin si se manifesta atunci cand intreaga fiinta reintra in spatiul
din afara spatiului, in inima, in ACUM, in timpul din afara timpului cand alternanta actiune-inactiune
este inlocuita de simultaneitate
Succesiune sau simuItaneitate, in serie sau in paraIeI
n planul diacronic (tranzitoriu sau a manifestarii curgerii timpului) totul ne apare a fi in
succesiune, in serie, ca si in lantul cauzal. Actiunea(efortul; activitatea) este urmata de
inactiune(repaus, odihna) si aceasta din urma din nou de actiune intr-un ciclu numit viata. n acest
plan avem iluzia ca eliberarea se realizeaza prin trepte, pasi succesivi, etape si ca trezirea este
progresiva. n realitate eliberarea din ciclu este posibila pe doua cai: 1.moarte fizica, prin ruperea
echilibrului dintre contrarii(activitate/repaus); 2. moarte mistica(transa mistica), prin iesirea din
dualitate si succesiune. La acest lucru ne referim in cele ce urmeaza.
n planul sincronic(din afara timpului; in acum) totul este simultan, in paralel. Actiunea este
simultana cu inactiunea si aceasta stare nu are un contrariu, care sa-i urmeze, iar succesiunea
ciclica si dualitatea inceteaza. n acest plan putem intra de la primul pas, de la prima treapta,
fiindca odata intrati nu mai exista timp, pasi succesivi, etape, iar trezirea este brusca.
Pentru a ajunge la acest efect au fost elaborate multe modalitati, care au fost reunite ulterior, sub
forma de ramuri sau brate (in skrt.: anga) ale aceleiasi ci. Ulterior s-a pierdut din vedere, de catre
urmasi, faptul c actualele ramuri(in skrt.: anga) din caile de sinteza sunt chiar fostele cai(Jnana,
Bhakti, Karma, Mantra Yoga), care fiecare in parte conducea la aceeasi destinatie. Odata ce ati
ajuns la destinatie printr-o singura ramura/cale constatati ca ati ajuns simultan la destinatiile
propuse de celelalte ramuri/cai ( fiindca in transa mistica totul este asezat si pacificat: corpul,
respiratia, simturile, atentiile), fara a mai fi necesare trepte sau etape ulterioare, care vizeaza
asezarea corpului (asana), a respiratiei(pranayama), a simturilor(pratyahara), a atentiilor.
Adica nu exista stadii sau trepte pentru acces Ia modaIitatea de functionare nonduaIista
sau hoIografica, cum se crede si azi in Occident. Acest subiect este cIarificat in cartea:
Instructiuni de aIiniere (Yoga Sutra) a Iui PatanjaIi, tradusa si comentata de
Mirahorian(vedeti: http://www.scribd.com/MIRAHORIAN )
Invatai dansuI interior si exterior
nvata[i cum s dansa[i n exterior, doar ca un antrenament, ca exercitiu, astfel nct dansul interior
s devin posibil. Dans este o stare de spirit, o atitudine, un climat, care nu are nimic de-a face cu
actiunea de a dansa. Dansul este un mod de a invata non-actiunea
n alternanta dintre yin si yang destinatia oricarei miscari este nemiscarea, repausul. Cand
ajungem la tinta ne oprim, activitatea devine inactivitate si ciclul se reia la infinit.
esirea din acest cerc al dualitatii inactivitate activitate (Yin-Yang) se realizeaza prin nonactiune,
prin fuziunea dintre actiune si inactiune. Punctele de iesire sau de eliberare din miscarea circulara
permanenta in jurul cozii in care orice veghe se transforma in somn, sunt cele doua stari
paradoxale unde apare fuziunea Yin-Yang(vedeti diagrama starilor de constiinta)
Orice exces este o actiune
O povestire sufi spune ca un sihastru a practicat 18 ani rugaciunea in scorbura unui copac.
Nemultumit ca nu s-a iluminat/trezit, s-a gandit ca rugaciunile sale nu au fost auzite din cauza
bogatei coroane a copacului si a parasit scorbura. Un cersetor a gasit aceasta scorbura, fiindca s-
a simtit chemat de ea. Dupa numai 18 ore de sedere in ea s-a iluminat.
Care este misterul ca se poate realiza in 18 ore ceea ce nu s-a putut obtine in 18 ani ?
ExcesuI de rugaciune(18 ani) si coroana de expectatii(asteptari, dorinte, Iacomie) erau
obstacoIuI (ruperea de prezent) care-I impiedicau sa se trezeasca pe sihastru, iar nu
coroana copacuIui; cersetoruI s-a trezit in 18 ore fara sa faca nimic, decat sa simta
chemarea si atractia scorburii
Cersetorul nu facea nimic..el cadea.. El a inceput sa cante fara efort. Cantecul lui nu era nimic
altceva decat "Doamne, Doamne si se repeta de la sine in ciuda sa. El nu-l canta, el nu era
faptuitoruI, el nu putea decat sa fie martor la el- la ceea ce se petrecea.
Ce fac ?, s-a intrebat el. Dar corpul sau se misca de la sine, el nu mai era stapanul lui. El voia sa
scape, sa nu mearga in padurea intunecoasa in care-l duceau pasii, era ceva care-l infricosa,
ceva absolut periculos, ii era frica si tremura dar era complet neajutorat in fata atractiei scorburii.
Dar cand a ajuns langa scorbura a inteles(scorbura impregnata de rugaciune era un spatiu
sacru care atragea si trezea), atunci a inteles.
Era ca i cum el s-ar fi aflat pe malul unor ocean cosmic i valurile seismice succesive veneau i-l
acopereau complet inundandu-l de - "Doamne, Doamne, Doamne " - un val de ocean nimicitor
venea peste mal, el era doar malul.
Scldat de valurile succesive, transmutat, el a murit i a fost renscut n acea noapte de un milion
de ori. Sihastrul a rmas acolo optsprezece ani i nimic nu s-a ntmplat..i n optsprezece ore
un ceretor a devenit un Buddha(trezit).
Care este secretul acestei intamplari? Pare un pic ira[ionala: omul care s-a rugat timp de
optsprezece ani nu a atins nimic i omul care niciodat nu s-a rugat a atins totul n optsprezece
ore. Care este cheia secret pentru a n[elege aceast poveste?
Lao Tzu are un cuvnt. Cuvntul este Wu Wei(non-actiune). Aceasta nseamn: ac[iune fr
ac[iune. Aceasta inseamna: o ac[iune ca o inac[iune. Aceasta nseamn: a fi activ i a nu fi activ
mpreun. Aceasta este cheia secret. Sihastrul a actionat in exces, el nu s-a putut men[ine n
mijloc.
El a exagerat, i exagerarea sau excesul inseamna ntotdeauna a face, a actiona. Viata este un
echilibru, i el nu a putut ajunge la un echilibru. n lcomia lui de a atinge, n ambi[ia sa de a
obtine, s-a deplasat la o extremitate i a devenit prea activ.
Si ori de cte ori sunteti prea activ, ori de cte ori sunteti doar activ, doar in actiune(fara sa fiti
simultan in inactiune) atunci doar lucrurile din aceasta lume(a timpului, tranzitorie, efemera), se
pot ntmpla in dumneavoastra, dar lucrurile din cealalta lume(atemporala, unde se manifesta
sicronicitatea, simultaneitatea) nu se pot ntmpla - fiindc daca sunteti prea entuziasmat, prea
excitat, prea febril, nu va afla[i nc in starea necesara de receptivitate.
Starea de receptivitate necesara este realizata doar de acea fiinta care este echilibrata: care
realizeaza echilibrul ntre activitate i inactivitate, echilibrul ntre activitate i pasivitate, echilibrul
ntre toate contrariile.
Sihastrul a fost un om prea bun: buntatea a devenit dezechilibru. El a evitat ntreaga lume, s-a
deplasat la o extrem, el a renun[at, iar apoi a devenit un om care astepta rezultate, care ateapt
continuu. Coroana frumoasa de frunzi a copacului nu a fost o barier- ci obstacolul sau bariera a
fost coroana urata de frunzi formata din propriile ateptri/expectatii (trairea in expectatii
inseamna trairea in viitor, adica ruperea de prezent)
Da, rugciunile sale nu puteau ajunge la Dumnezeu - dar nu din cauza coroanei de frunze a
stejarului. Stejarul era absolut nevinovat. Rugciunile sale nu au putut ajunge la Dumnezeu,
pentru c el a fost umbrit, acoperit de ateptrile. Rugciunile lui erau frumoase, dar in adancul lor
viermele urt al egoului era prezent acolo prin ateptarile si dorintele sale.
Reactualizarea amintirii lui Dumnezeu prin rugaciunea permanenta a fost continua, dar n spatele
acestei reamintiri era mereu umbra de lcomiei, a dorin[ei i ambi[iei. Aceasta a distrus totul
fiindca poarta este mereu Acum.
Acum/Now
De obicei oamenii cred c timpul este mpr[it ntre trecut, prezent si viitor. Ei se ineal total.
Timpul este mpr[it ntre trecut i viitor, prezentul nu este de loc o parte a timpului. Dimensiunea
sau masura clipei ACUM este zero. Nu poti prinde sau tine prezentul n timp. ncerca[i acest lucru
i veti eua. ncerca[i s-l apuca[i i va fi ntotdeauna in afara razei dumneavoastr de ac[iune,
deoarece prezentul este o parte din eternitate(realitatea atemporal, etern, omniprezent) i nu
o parte a timpului.
Prezentul este locul in care eternitatea intersecteaz timpul si trece in timp. Este un punct de
ntlnire unde eternitatea(realitatea atemporal, surs) i temporalul( realitatea tranzitorie,
manifestat) se ntlnesc. n prezent este cunoaterea direct, n trecut este cunoaterea
indirect.
People ordinarily think that time is divided between past, future and present. They are absolutely
wrong. Time is divided between past and future, present is not a part of time at all. You cannot
catch hold of it in time. Pursue it and you will miss. Try to grasp it and it will always be out of your
reach, because it is part of eternity not part of time.Present is eternity crossing time. t is a meeting
point where eternity and the temporal meet. n the present is knowing, in the past is knowledge.
MoaIeIe(apa) invinge tareIe(stanca) adica Yin(femininuI) invinge Yang(mascuIinuI)
De ce elementul moale dizolva si invinge elementul tare? Deoarece tarele se opune(rezist),
deoarece ceea ce este dur are o forma pt care lupta sa si-o mentina, deoarece ceea ce este tare
se afla in pozitie defensiv de la nceput - asta il uzeaza, il oboseste. Si moalele nu este un
lupttor. De la bun nceput trebuie sa intelegem c elementul moale nu doreste sa lupte, sa
dizolve sau sa distruga pe cineva. El se duce pur i simplu spre un loc gol(groapa de potential;
starea de stabilitate maxima) si urmeaza cursul su - asta e tot.
Elementul moale nu este inamicul nimanui de la bun nceput. Dar elementul tare este contient,
alert, ntr-o stare de spirit de lupt, de a se opune(rezista)- chiar aceasta rezisten[a, opozi[ie
risipeste energia si il ucide. A te opune, a rezista inseamna a te epuiza, a obosi, a intra in
depresie si a muri, a adormi(pierderea starii de meditatie; somnul este pt ciclul de o zi ceea ce
este moartea pt ciclul unei intregi vieti).
La nceput toate aparentele spun c stanca(starea de actiune) va ctiga in lupta cu apa, pentru
c ea este o piatr de granit i cealalta este precara apa, fr nici o putere n ea, chiar i fr nici
o forma proprie, fr nici o rezisten[, lipsita de orgoliu, fr nici un ego, aa de umil c
ntotdeauna caut un loc jos i gol pentru a aseza, fr ambi[ie, nu ncearc s mearg nicaieri
important si este ridicata la cer de razele soarelui; apa doar merge spre un loc gol, doar coboar,
cade, doar este acolo - aceast ap, cum poate ctiga? Adevrul pare a fi ca apa, si este ca apa.
Neadevarul, minciuna este ca o piatr de granit: adevrul invinge i neadevrul este nvins, prin
erodarea continua produsa de curentul de apa al faptelor. Este posibil s dureze un timp
ndelungat, poate dura nc apte mii ani pana cand un fluviu sa dizolve un munte, ca sa ajunga
in mare, dar ce sunt apte mie de ani n eternitate? Nimic, nici mcar cat o secunda pt un an de
zile.
Eroarea Iuptei, controIuIui
Nu Iupta cu ruI /Nu va impotrivii ruIui (Matei 5:39) /Resist not eviI (Matthew 5:39)
isus are o foarte, foarte frumoas afirmatie, una incredibil de frumoas i de paradoxal.
El zice: "Nu v impotrivi[i rului /Nu lupta[i cu rul" (Matei 5:39). Jesus: "Do not resist to evil
/Resist not eviI" (Matthew 5:39);
Teologii cretini nu au fost in stare s explice aceasta afirmatie care a ramas o problem pentru
ei, o enigm.
Nu rezista/nu te opune rului/nu lupta cu rul ? Ce este nv[tura lui isus? isus preda
calea(Tao). isus preda secretul wu wei. El spune: nu va impotrivi[i rului i rul va muri. Si
dumneavoastr veti supravie[ui pentru c rul este ntotdeauna auto-protectiv, ntotdeauna n
stare de aprare, mereu vinovat, mereu contient, ra[ionalizeaza, i face mereu noi planuri de
aprare. Rul va muri de la sine, dac pur i simplu nu v opuneti, daca nu il finantati prin lupta
moare de la sine. Acum poate prea c este o stanc acum, o piatra granit foarte tare - i non-
rezistenta dumneavoastr este la fel ca apa - atat de moale incat niciodat nu pute[i crede c ve[i
ctiga, dar ve[i invinge ....
Dac va uita[i la eternitate, mai moalele este mereu victorios i mai tarele este nvins; dar dac te
ui[i cu o minte foarte, foarte mioapa, cu atat mai greu este s vezi va ctiga. Dac -a[i vedea pe
Buddha i pe Alexandru stand unul alaturi de celalalt, puteti oare sa credeti c Buddha va castiga?
Desigur, ca nu.. Toate logica va spune c Alexandru va castiga. Dac -a[i vedea pe Lao Tzu
stnd alaturi de Adolf Hitler, pute[i concepe c Lao Tzu va ctiga? Lao Tzu va fi att de umil i
Hitler atat de arogant. Hitler este o piatr de granit, dar uita-te mai departe in timp, priveste in
perspectiva i ve[i vedea cum to[i Hitleri deveni nisip, to[i Alexandri Macedoni se transforma n
nisipuri. Lao Tzu i i Buddha ... ei merg pe calea ctigtoare. Ei nu lupta i vor ctiga, i cei
care lupt, ei sunt nfrn[i.
Traditia wu-wei este mult mai veche. Traditia spirituala egipteana de abandonare a luptei a ajuns
pana la noi prin afirmatia zeitei sis (Isis- zeita maternitatii, magiei i fertiIitatii): "Cu ceea ce
luptam si ne opunem il finantam cu energia noastra(energizam)"/"Whatever you take on
and oppose you are energizing.." "La orice te opui persista /Whatever you resist persists "
De este nevoie sa abandonam Iupta/controIuI ?
Fiindca fara abandonarea luptei nu e posibila eliberarea din dualitate si se mentine captivitatea in
realitatea secunda a umbrelor. Fiindca lupta este o actiune ineficienta in raport cu non-actiunea
Lupta cu viciile ( dependente; fumat; alcool) sau lupta calugarilor cu "pacatul"(nevoile firesti) este
sortita esecului(duce la halucinatii sexuale), fiindca apare finantarea energetica a centrului spre
care ne indreptam atentia.
Sfintenia nu a fost realizata de misticii crestini prin lupta, ci prin abandonarea ei in cursul
identificarii cu isus. Lupta este o virusare care prelungeste si intareste dualitatea in domeniul in
care ea trebuie sa fie depasita(in functionarea holografica eu si tu una suntem; isus: "Eu si TataI
Meu una suntem). dentificarea nu este o imitatie ci o intrare in stare divina realizata prin
simpatie, iubire. Dualitatea si ancorarea in minte persista atunci cand se practica simpla imitatie
descrisa de Thomas a Kempis in cartea " Despre imitarea lui isus Hristos" ["De mitatione Christi"
Thomas a Kempis(1380 - 1471)] si forma virusata a rugaciunii lui isus.
Practica isihast popularizat in Romania de Vasile Andru sub forma "Oratio mentis", nu a condus
pe nimeni la trezire, la iluminare, ci doar la mentinerea dualitatii si a ancorarii in ego si minte, la
anesteziere(sedare, linistire). Nu se poate iesi din Pestera in care suntem captivi(Platon,
epu!lica "##), daca se intareste dualitatea(tu, pe mine;), culpa!ilizarea(milueste$ma, pacatosul) si
se a!andoneaza prezenta(constienta)% daca ne !agam capul in nisip, pre&acandu$ne ca nu am
primit inca acest dar divin al prezentei constiente'.
(ateva motive care sustin abandonarea luptei/controlului
1. pt a eIimina egouI, subiectivitatea, infrangerea, esecuI
Cine lupta, cine controleaza ? Cine este beneficiarul victoriei ?
Egoul. Adica exact padurea pe care nu o vedem din pricina copacilor. Degeaba stingem toate
actiunile si toate fluctuatiile mentale (in lb. sanskrita: vrittis, ganduri, umbre, impulsuri cognitive
analitice si analogice..) daca nu le vedem izvorul(sustinerea falsului centru al constiintei
Non-actiunea va elibereaza din cercul vicios al infrangerilor, esecurilor prin eliminarea celui care le
sustine( prin eliberearea din minte si ego; programate/virusate pt esec). Fara lupta nu exista
crearea de karma prin infrangere, esec(suferinta, reactiuni), dar nici victorie, succes(placere,
satisfactie, intarirea falsui eu; captivitate karmica).
2. pt a eIimina haIucinatiiIe, somnuI, epuizarea
Fiindca finantam exact lucrul pe care dorim sa-l stingem. Cine lupta cu insomnia sustine excitatia
corticala si nu mai doarme pana dimineata. Cine lupta cu pacatele ajunge la amplificarea lor in asa
masura incat noaptea, cand cenzura cade, somnul este perturbat de halucinatii. n acelasi mod
prin lupta se maresc dependentele(tabac, alcool, sex). Fiindca pe noi ne intereseaza domeniul
subtil al stingerii gandurilor(umbrele, proiectiile de pe ecranul mental) care mentin prizonieratul in
realitatea secunda, atunci atitudinea de lupta este bine sa fie inteleasa ca obstacol.
Sa incercam sa intelegem in loc nu sa actionam orbeste.
Cine este partea pe care dorim sa o infrangem ?
O parte din fiinta noastra care cauta sa se exprime, sa ajunga in centrul atentiei, sa primeasca
finantare (de pilda o parte care cauta repetarea unei experiente placute). Atitudinea profana fata
de un anumit impuls, dorinta este fie sa fie satifacuta(sa fie retraita si intarita prin repetare) fie sa
fie suprimata, blocata(prin lupta, opozitie). Ultima optiune este tot o finantare energetica.
Dupa epuizarea prin lupta impotriva impulsurilor venite partea care suprima oboseste iar partea
suprimata revine la suprafata cu o forta amplificata sub forma halucinatiilor.
2. pt a eIimina somnuI, epuizarea
Putem verifica daca prezenta constienta este o actiune(lupta) sau o non-actiune(non-lupta) dupa
fructul sau. O lupta e urmata de epuizare, oboseala si somn(inconstienta), in timp ce o non-actiune
Este urmata de largirea constientei
3. pt a ne eIibera din cercuI vicios aI Iuptei, confIicteIor
Practica neutralitatea(upeksha), prezenta impartiala, egalitatea mentala, detasarea, indiferenta;
non opozitia, non rezistenta fata de cuplurile de contrarii(defecte; dependente; pericole; vicii) si nu
deveni un emitator de frica, ura, agresivitate sau ostilitate. Renunta la lupta; nu judeca"; "nu
critica","nu te opune", nu lupta cu raul"( fiindca il finantezi energetic); abandoneaza lupta cu raul,
care-l sporeste; nu admira raul (nu-ti fa idoli, modele din: banditi, hoti, corupti, gangsteri, delicventi,
criminali) si nu aprecia violenta, agresivitatea, conflictele, daca nu doresti sa raspandesti in
societate modele eronate de realizare-efectul filmelor americane; abandoneaza lupta cu raul care-l
sporeste; raul, nocivul, ceea ce nu este de dorit nu se trateaza prin frica, panica, lupta,
opozitie(finantare negativa), iubire, admiratie(finantare pozitiva), ci prin constienta impatiala
sau prin mila ( practicati empatia ca fata de o boala)
4. pt a eIimina identificare cu agresoruI
"nu te teme de rau"- pt a nu declansa identificarea cu agresorul(escaladarea dezumanizarii este
redata in proverbul chinezesc: "ai grija cand te lupti cu cei rai sa nu devi ca si ei");
5. pt a eIimina ingustarea atentiei, transa accidentaIa si infrangerea
evita frica, "nu te teme de rau"- fiindca aceasta declanseaza hipnoza involuntara(transa
biciclistului incepator), ingustarea atentiei sau campului de constiinta si " implinirea profetiei"("de
ce iti e frica nu scapi");
Rugaciunea si non-actiunea (wu wei)
Actiunea este yang, masculin, emisiv. nactiunea este yin, feminin, receptiv
Deoarece toate ac[iunile sunt emisii ele sunt agresiuni in diferite grade de subtilitate, toate ac[iunile
sunt masculine. n orice ac[iunea exist mirosul ovinismului masculin, n chiar fenomenul ac[iunii,
exist agresiune. ubirea, dragostea nu pot fi ac[iuni; iubirea nu e ceva care poate fi fcut; iubirea
e o stare in care cdem, este doar lipsa actiunii, o inactiune. Rugciunea nu poate fi o ac[iune,
deoarece este cea mai nalt form de iubire rugaciunea autentica poate fi doar inac[iune,
deschidere, predare, receptivitate.
De aceea acel sihastru sufi a euat iar ceretorul a atins. Sihastru sufi a fost prea activ, se ruga
in continuu, el era fctorul care intreba fara sa astepte raspunsul, care se ruga fara sa- lase loc
lui Dumnezeu sa existe in el. Nu putem sa fim identificat cu partea(egoul; fctorul; eu sunt-
existenta separata) fara ca prin aceasta sa nu ne rupem de intreg. Ego-ul sihastrului trebuie s fi
devenit tot mai subtil i tot mai puternic. Ego-ul sihastrului trebuie s fi devenit ca o lam de sabie,
ascu[it, subtil i puternic. Ceretorul putea atinge, el era doar un ceretor(nu intamplator viata
monahala in buddhism incepe cu trimiterea noului venit cu bolul la cersitul hranei zilnice) i el nu
facea, era dus de val in oceanul existentei, se ntmpl.
Nu exist nici o compara[ie cu acel moment, pentru extazul i fericirea care se ntmpl brusc i
te ia n posesie - sunteti posedat, transportat, rapit intr-un alt taram. Doar in tcere este auzit i
cunoscut, n tcere, este sim[it i trit, n tcere ai devenit una cu totul. Atunci tu si toul una sunteti.
Toate actiunile ne tin captivi in lumea timpului in care am cazut. Nu printr-o ac[iune vei ajunge la
taramul de dincolo de timp si dualitate, la starea divina in care se instaleaza starea de functionare
holografica, ci prin tcere i non-actiune(actiune si inac[iune simultan).
Non-actiunea nu nseamn s ne retragem ntr-o peter i s stam acolo renuntand la toate
ac[iunile. Asta e ceea ce a fcut sihastrul, care a stat timp de optsprezece ani i a euat. Nu este
nevoie s mergem nicieri, fiindc este o iluzie c in alt parte putem s scpm de noi. Mai
degrab, ncerca[i s n[elege[i in ce mod puteti echilibra ac[iunea i inac[iunea. Chiar n timp ce
faceti lucruri reaminti[i-v permanent, ca nu dvs sunteti fctorul, ntregul este autorul. ntotdeauna
aminti[i-v c ntregul este de lucru prin tine, iar dvs. nu sunteti mai mult dect o trestie, un flaut
dintr-o trestie. Vocea, cntecul, muzica, toate acestea sunt ale Lui, toate sunt ale intregului.
n Bhakti Yoga practicantul este sfatuit sa daruiasca toate fructele actiunii sale sa se predea
divinitatii. n Karma Yoga discipolul este pregatit sa se videze de ego, sa inteleaga ca nu el
actioneaza si sa faca astfell sa dispara punctul care primeste reactiunile faptelor, sa intre in starea
invulnerabila la reactiuni (naishkarmya).
n cursul ac[iunii reaminti[i- v permanent c ac[iunea este a Sa, ca tu eti doar un observator, un
martor. Atunci, inac[iunea intr n ac[iune. Cnd ac[iunea devine simultan inac[iune, cnd ambele
sunt mpreun, echilibrate, atunci dvs nu mai faceti parte din aceast lume; dualitatea dispare n
aceast echilibrare sau sincronizare. n aceast sincronizare, aliniere sau centrare dispare
dualitatea, v-ati eliberat, ati trecut dincolo de iluzie(maya). Tao este calea de a trece dincolo,
transcenden[, adevarul este transcenden[.
Echilibra[i (sattva) fiecare dualitate(rajas-tamas; agita[ie-inertie) i brusc ua se deschide. Ua a
rmas ntotdeauna deschis, doar ca dvs a[i fost att de ocupa[i sa actiona[i att de mult angaja[i
n ac[iuni inct nu a[i avut ragazul pentru a vedea c usa este deschis.
De Ia un instrument muzicaI vrem un raspuns, iar nu o reactie
Am auzit ca un muzician isi intreba instrument su muzicaI inainte de a canta: Am voie? Si atunci
el atepta. Si, uneori, se ntmpla ca el sa spuna: Nu instrumentuI nu este gata, nu ma vrea. n
acest moment eu nu sunt suficient de curat. Eu va trebui s atep. Astzi, eu nu pot canta. Acesta
e un lucru dificil s fie n[eles pentru mintea din Occident. Pentru el un instrument, nu are nevoie
s fie ntrebat. l poate forta, obliga, comanda - dar acolo nu va fi un rspuns, va fi o reac[ie. O
reac[ie este ca un viol al unei femei, un rspuns este ca rspunsul de la iubita ta. Acestea sunt
total diferite.
Mintea este inchisoarea fiinei/Mind is the bondage on the being.
Lao zi/Lao Tzu/Lao Tseu si Zhuangzi /Chuang Tzu /Tchouang-tseu consider c izvorul rului sau
cauza profund a suferintelor umanittii const in partiaIitatea oamenilor, care au pierdut
indistinctia primordiaI si originea comuna a contrariilor si astfel si-au uitat originea comun.
"A gandi inseamna a mesteca(a fragmenta, a separa, a compartimenta) in idei/concepte/modele
abstracte, delimitate si incompatibile o realitate complexa a carei esenta concreta este
indivizibilitatea. A actiona inseamna a alege una dintre aceste idei abstracte si de a le exclude
astfel pe toate celelalte cu care se afla in legatura intima. A depasi orice artificiu al mintii care
mesteca(care proceseaza analitic realitatea, fragmenteaza, analizeaza- observati prizonieratul in
emisfera cerebrala stanga) si prin aceasta orice alegere/partinire a omului care prin definire este
arbitrara, inseamna a regasi fericirea primordiala a umanitatii scufundate in armonia universala
"Penser, c'est morceler en ides nettes et incompatibles le rel complexe, dont l'essence est
l'indivisibilit concrte ; agir, c'est choisir une de ces ides abstraites et exclure ainsi toutes autres
ides abstraites qui lui sont troitement lies. Surmonter tout artifice de l'intelligence morcelante et
par l tout choix ncessairement arbitraire de l'homme, c'est retrouver le bonheur primitif de
l'humanit plonge dans l'harmonie universelle".
Citam aici mitul f. sugestiv care descrie cu uimitoare precizie asasinarea indistinctiei primordiale de
catre inteIigenta care mesteca
"Le souverain de la mer du Sud s'appelait Rapidement ; le souverain de la mer du Nord s'appelait
Soudainement ; le souverain du Centre s'appelait ndistinction. Un jour, Rapidement et
Soudainement s'taient rencontrs au pays d'ndistinction qui les avait traits avec beaucoup de
bienveillance. Rapidement et Soudainement voulurent rcompenser son bon accueil et se dirent :
L'homme a sept orifices pour voir, couter, manger, respirer. ndistinction n'en a aucun. Nous
allons lui en percer . S'tant mis l'ouvre, ils lui firent un orifice par jour. Au septime jour,
ndistinction mourut." (Tchouang-tseu, Chapitre 7 L'idaI du souverain et du roi; Oeuvre
complte, introduction et trad. Liou Kia-hway).

Tchouang-tseu crede ca putem extirpa samanta tuturor conflictelor pt a asigura pacea si fericirea
in lume prin renuntare la mintea care mesteca si la partialitatea actiunilor
C'est en renonant tout morcellement de l'intelligence et toute partialit de l'action humaine
que Tchouang-tseu cro t extirper le germe des conflits humains et asurer ainci la paix du monde
Prin urmare este vorba s renun[m la orice mestecare(fragmentare) elaborata de catre
inteligen[ i de a accepta cu seninatate si calm tot ceea ce vine, indiferent de ceea ce se
ntmpl, pn cand omul i natura fuzioneaza. Trezirea, reprezinta sfritul separarii de intreg,
capatul divizarii de sine, sfritul dualitatii.
l s'agit donc de renoncer tout morcellement de l'intelligence et d'accepter avec srnit tout ce
qui arrive, jusqu' ce que l'homme et la nature fusionnent. L'Eveil, c'est la fin de la division du soi,
la fin de la dualit.
http://phiIippe.annaba.free.fr/DeIagnoseaIatheorie.htmI
[.]Unitatea fundamental a universului nu este numai caracteristica central a experien[ei
mistice, este de asemenea una dintre cele mai importante revela[ii ale fizicii moderne/ L'unit
fondamentale de l'univers n'est pas seulement la caractristique centrale de l'exprience
mystique, elle est aussi l'une des rvlation les plus importantes de la physique moderne. [Fritjof
Capra, Le Tao de la Physique, page 134].
Pentru a analiza i n[elege realitatea, tiin[a este obligat s decupeze/separe ceea ce ea
studiaz in mai multe bucati/piese pe care le considera independente. Ori fizica cuantica arat c
totul n univers se afla n interac[iune reciproc, i ca suma caracteristicilor elementelor nu poate
explica cu adevarat ntregul.
ntregul nu se poate reduce la suma pr[ilor sale. [ un televizor nu poate fi redus la gramada de
piese componente din care este alcatuit]. Chiar i creierul nu este doar o gramada de celule sau
re[ea complex de conexiuni.
Deja textele taoiste au artat c, n ncercarea de a n[elege totul, inteligen[a noastr este obligat
s mestece/sparga realitatea, ignornd interdependen[a extrem a tuturor lucrurilor. Dar adevrul,
n[elegerea adevrat este in starea primordial de indistinctie, de "principiul unic", din care ia
nastere tot ce exista in univers.
Toate fenomenele naturale sunt n cele din urm interdependente si interconectate i, pentru a
explica pe oricare dintre ele, trebuie s n[elegem pe toate celelalte, lucru care este n mod
evident imposibil. Ceea ce a permis avansul tiin[ei a fost descoperirea faptului c sunt posibile
aproximri. Dac ne multumim doar cu o "n[elegere" aproximativa a naturii, atunci puem sa
descriem grupuri selectate de fenomene, neglijnd pe toate celelalte ca mai pu[in relevante
Toate teoriile i toate modelele tiin[ifice sunt aproximri de adevratei naturi a lucrurilor [.]
[n cursul experien[elor mistice] universul apare ca o retea perfecta de rela[ii reciproce, n care
toate fenomenele i evenimentele interac[ioneaz, astfel c fiecare le con[ine n sine toate
celelalte(ca intr-un sistem holografic) [.]
Le sutra Avatamsaka montre que cette interpntration est essentiellement dynamique et se
produit non seulement dans l'espace, mais aussi dans le temps. L'espace et le temps sont
considrs comme s'interpntrant.
[Fritjof Capra, Le Tao de la Physique, pages 292 et 298.]
Potrivit lui Shankara, concentrarea pe Brahman sau asupra Totului/ntregului, conduce la o
intelegere intuitiva a non-dualitatii, oferind accesul la eliberare/ salvare.
Selon Sankara, la concentration sur le brahman ou sur le Tout, dboucherait sur une saisie
intuitive de la non-dualit, donnant accs la dlivrance.
Vedeti: MariIe Ziceri (Mahavakya) si UniversuI HoIografic
http://www.scribd.com/doc/28005586/
isus a spus ... "Eu sunt Totul: Totul a iesit din mine, i Totul a ajuns pana la mine.
Despicati un lemn: Eu sunt acolo, ridica[i piatra, si ma veti gasi acolo"[Evanghelia lui Toma,
Logion 77].
Jsus a dit. "Je suis le Tout : le Tout est sorti de moi, et le Tout est arriv jusqu' moi.
Fendez du bois : je suis l ; levez la pierre, et vous me trouverez l". [vangile de Thomas,
Logion 77].
Un gnd situat complet dincolo de dualismul din Ocident, care, diferentiaza, mintea i corpul, unul
ca fiind imaterial, celalalt material, n timp ce Totul este doar Energie. Si, dup cum se explic
Ouspensky, acestea nu sunt decat cele dou extreme ale aceluiai lucru.
Ca un b[ are dou capete, asa cum yin este alturi de yang, ca peche de nedespartit. In fapt,
totuI n Iume este micarea, si mai precis vibraie.
Totul este n rezonan[, n schimb de vibra[ii, de informa[ii, de energie ... materia este formata
din unde mai largi, din valuri mai mari, mai lente care con[in energie in forma condensata(defazata
cu 90 de grade fata de planul energiei libere), n timp ce mintea este un trafic de ondula[ii mai
fine ... n medita[ie, fiinta umana i sistemul planetar intra n armonie ondulatorie
...La hindui, potrivit Shivasutra, suprema vibra[ie a lui Shiva pune n micare de manifestare
infinita varietate de lucruri. Vibra[ia este puterea gratuita care lumineaz, d via[ i micare la tot
ce exist; aceasta vibratie este Constiinta Universala, i cum totul este vibratie, totul este
constiinta! De ce ar trebui s fie inzestrat doar omul cu o contiin[ i nu i Pmnt (Gaia), la
marea, universul.
Nu exist nici spirit i nici materie, totul este energie, totul este vibratie, totul este constiinta, totul
este via[a. David Bohm (1917-1992), n cartea sa Plintatea universului, face presupunerea sau
ipoteza c nu exist, de fapt, nici spirit, i nici materie, ci doar o realitate superioara sursa, care le
este comun i care le genereaz(ca doua proiectii).
" Termenii "materie" i "energie ", desemnau anterior entit[i separate; acum faimoasa ecua[ie
E = mc unific cele dou concepte. La fel se petrec lucrurile pentru spa[iu i timp, care sunt acum
doua dimensiuni legate n noua mecanica relativist. Dou evenimente nu mai sunt separate n
spa[iu de ctre o distan[ absoluta si nici de un interval de timp fix pentru to[i observatorii. "
(Michel Fleury, Atomul i eternitatea /L'atome et l'ternit.)
Plus nous pntrons dans le domaine inframicroscopique et plus nous ralisons que le physicien
moderne, comme le mystique oriental, en est arriv comprendre le monde comme un systme
compos d'lments indivisibles et interdpendants, et en mouvement perptuel, l'homme tant
partie intgrante de ce systme [.]
Alors que traumatise par le totalitarisme du sicle dernier, la doxa contemporaine ne cesse
d'insister sur la promotion des diffrences, la ncessit de la "diversit", la qute du mtissage
(cet pouvantable mot consacr par le Code noir tout de mme), l'amour du pluralisme, enfin tout
ce qui est altrit en apparence, il est frappant de voir que pour Tchouang-Tseu, comme pour
Plotin et tant d'autres sages du temps pass, le Mal, c'est la perte de l'unit, la volont d'tre soi et
non l'Un, la pluralit "morcelante" et non plus l'indistinction dans l'Union. Pour Tchouang Tseu, ce
qui loigne de la source, c'est la pense ; pour Plotin, c'est ce qui y ramne, allez savoir. Pour
Plotin, retrouver l'Un ncessite de se dpouiller de tout ce qui n'est pas Lui, et donc choisir ; pour
Tchouang Tseu, il faut cesser de vouloir choisir ; il n'y a pas de libert hors de l'illusion.
Osho afirma in cartea Tao-Cele trei comori: Am trimis oameni pentru douzeci i una de zile de
tcere. Via[a lor a devenit un adevrat iad dup patru, cinci zile. Ei nu faceau nimic - li se permitea
doar s stea cu ochii nchii, cu urechile nchise, sa se miste, sa mearga pe jos - dar nu s te uite
n jur, doar s se uite pe poteca pe care pasesc doar cel mult la urmatorii patru pasi nainte; s
mnnce, sa se odihneasca - nimic, special, doar s-si relaxeze sim[urile, sa-si inchida
deschiderile senzoriale ... Dup ziua a patra sau a cincea mintea ncepea sa se revolte.
send people on twenty one days silence. t becomes really a hell after four, five days. They are
not doing they are allowed just to sit with closed eyes, with closed ears, to move, walk but not
to look around, just to look on the path that they are following four feet ahead at the most; to eat,
rest nothing in particular, but just to relax the senses, close the apertures...
After the fourth, fifth day the mind starts rebelling.
Dac ei puteau continua atunci in preajma zilei a paisprezecea ori a cincisprezecea mintea
incepea sa accepte faptul - la fel ca o persoana care moare n spital; atunci cnd i se spune:
Sunteti pe moarte el vrea s nege, sa respinga faptele, dar incet incet accepta fiindc ce poate
el s fac? Neajutorat el accept; o dat ce el a acceptat, atunci nu mai exist nici griji.
Atunci el se relaxeaz.
n ziua a paisprezecea ori a cincisprezecea, dac ve[i continua, i rmneti indiferen[i fa[ de
constant preocupare a min[ii de a cuta mai mult, mai multa hrana pentru ea, mintea se
relaxeaza. Si odat ce mintea se relaxeaz n tine fiinta voastra ncepe sa nfloreasca. Mintea este
inchisoarea fiin[ei.
f they can continue then near the fourteenth or fifteenth day mind starts accepting the fact just
like a person who is dying in hospital; when you say to him: You are dying he wants to deny,
reject the facts but by and by what can he do? Helplessly he accepts; once he accepts, then there
is no worry. Then he relaxes. On the fourteenth, fifteenth day, if you continue, and remain
indifferent to the constant hammering of the mind to seek more, more food for itself, the mind
relaxes. And once mind relaxes within you your being starts flowering. Mind is the bondage on the
being.
Uneori s-a ntmplat ca oamenii sa devena iluminat atunci cnd s-au imbolnavit. Cu febr mare, i
zacand in paturile lor, fr a face nimic, brusc ei s-au trezit intr-o dimensiune cu totul diferit.
ntinsi in paturile lor, fr a face nimic, neocupati, nimic de facut, minte a fost tcut; o odihn
profund. Si ei trebuie s se fi bucurat de ea.
Viata isi schimba culorile sale in functie de interpretrile dumneavoastr. Boala arata ca inamic.
Dac sunte[i familiariza[i doar cu atitudinea alopata, atunci boala este inamicul. Dar dac sunte[i
familiariza[i cu atitudinea homeopat, atunci boala nu este inamicul, ci un prieten. Ea este o criza
sau o reactie in cursul careia organismul este curatat de toxine, de otrvuri.
O febra este un prieten, iar nu un duman. Ea a venit pentru a v ajuta sa va curatati organismul,
iar lucrarea este att de intens, de aceea v sim[i[i att de fierbinte.
David Hume a incercat sa mediteze
S-a ntmplat la unul dintre ceie mai penetranti gnditori pe care Occidentul le-a produs vreodata,
s-a ntmplat lui David Hume. Refernul tuturor invataturilor din Orient este: interiorizeaza-te, du-te
nauntru; nchide ochii. Asa ca intr-o zi a zis sa vedem: S ncercm, tiind bine c nu exist nimic.
Aceti oameni din Est sunt nebuni, ilogici, ira[ionali, introvertitii, se pclesc pe ei nisi i pe
nimeni altcineva. El si-a spus, mai bine, cel pu[in sa ncerc. El a nchis ochii doar un singur minut -
apoi i-a deschis i a scris n jurnalul su: Nu este nimic altceva dect ntuneric, cteva gnduri
care plutesc, cateva senzatii, i nimic altceva ...
Nu fi att de nerbdtor. Ateapt. Lsa lucrurile sa se aeza n interior, asta cere un timp. Ai
agitat lucrurile pe durata la att de multe vie[i, aezarea va lua un pic de timp, e nevoie de un pic
de rabdare - i nimic altceva nu este necesar. Nu trebuie s ncerca[i s le aeza[i, pentru c le
ve[i tulbura din nou, le ve[i agiai mai mult; pur si simplu nu faci nimic. pentru c orice interventie a
ta le va tulbura din nou
Acesta este semnificatia expresiei wu-wei a lui Lao Tzu, a face prin a nu face. Dvs. pur i simplu
nu face[i nimic i se ntmpl; asta este a face prin a nu face. Doar nchide[i ochii i atepta[i i
atepta[i i atepta[i i ve[i vedea straturi de perturba[ii care cad, se aeaz, lucrurile intra in
fgaul lor, intr n locurile lor, i intr tcere; i incet incet ntunericul devine lumin, i acel Unu
este cunoscut prin cunoaterea direct prin care totul este cunoscut. Fiindca Unu este samanta iar
"Acela(Brahman; Dumnezeu) tu esti
Lao Tzu spune in capitolul 47: "De aceea, sfantul tie fr s ias in afara casei, vede fr s
priveasc, realizeaz fr s fac.
Si aceasta este cea mai mare realizare, ceea ce se realizeaz fr a face absolut nimic. Aminti[i-
v, orice ai face TU nu poti merge dincolo de tine, cum ai putea merge?
Dac o faci, acesta va rmne mai mica dect tine, nu poate sa mearga mai sus dect tine. Orice
ai face tu va fi o parte din mintea ta, nu poate fi ceva transcendental. Orice ai face tu se va face de
ctre ego, nu poate fi fiin[a ta. Deci, non-actiunea, non-facere este singura cale de a face acest
lucru.
Stnd nemiscat, fiind asezat in linite, a nu face nimic, lasi iarba sa creasca de la sine. Si apoi
efortul, actiunea de face, ingheat. O tcere extraordinar i vast coboar peste tine ...
Un poem japonez indic aceast stare: "Fr ca o pasre sa cnte, muntele He este nc i mai
neclintit
Atunci cnd nu exist nici o facere, chiar i psrile nu mai cnt, cand nimic nu mai este acolo,
totul este calm i tacut, brusc devii constient ca nu a lipsit nimic de la nceput; ceea ce cautai- tu
ai fost dintotdeauna Acela. Dintr-o data iti dai seama ca Maestrul tuturor maestrilor sta acolo pe
tron. Si incepi sa rzi.
Bokuju a devenit iluminat - iluminat? Nu lua[i cuvntul foarte in serios, nu este nimic serios, acesta
este distrac[ia finala, aceasta este ultima gluma - Bokuju a devenit luminat i el a nceput s rd,
un rs din burta, el a devenit nebun. Oamenii s-au adunat, i au nceput s intrebe, Care este
problema? V rugm s ne spune[i, ce sa ntmplat? El a spus, nimic nu s-a ntmplat, i am fost
nebun, am cutat i am tot cutat pt ceva care este deja acolo, n mine. Ce gluma !
Dvs. aveti deja i dvs. a[i fost in cutarea i gsirea acestui lucru i dvs nu puteati gsi, nu pentru
c nu ar fost acolo, dar pentru c era att de mult acolo si era atat de aproape de tine c nu-l
puteati vedea.
Ochii pot vedea ceea ce este departe, cu ochii se poate vedea c ceea ce este ndeprtat pentru
c ochii au nevoie de o perspectiv, minile pot atinge ceea ce este diferit i distant, urechile pot
auzi ceea ce este n afara - de aceea Lao Tzu spune c el vede fr s priveasc, deoarece cum
poti sa te privesti pe tine cu ochii fizici ?
Cine va vedea pe cine? Vztor i vazut sunt unul acolo, dar nu ochii fizici sunt necesari. Ochii
fizici transforma realitatea in impulsuri, in umbre proiectate pe ecranul mental. Cine o poate face?
Cine va face efortul? Acesta va fi la fel ca un caine care alearga dupa propria coad, acesta va fi
pur i simplu o nebunie .... Si acest lucru este tocmai ceea ce faci, iti urmaresti propria coad.
Opreste-te i intelege ca este coada ta, nu este necesar s o urmresti, i prin urmrire nu veti
ajunge sa o prindeti vreodat. Prin urmrire pierde[i, prin non-urmarire realiza[i.
Si atunci timpul dispare. Apoi procesul de cunoastere dispare, deoarece procesul de cunoatere
este acolo pentru a ti ceva, este o facultate de a ST; odata ce ai cunoscut, nu exist nici un
punct rmas necunoscut asa ca pur i simplu aceasta facultate dispare.
Timpul dispare pentru c timpul a fost creat ca rspuns la frustrare, a fost creat de frustrare dvs.,
astfel nct dvs. s pute[i spera in rezolvarea problemei in viitor i s pute[i cumva suporta i
tolera frustrarea, s v pute[i consola.
Mintea i timpul nu sunt doua lucruri diferite, ci doar doua aspecte ale unui singur lucru. Atunci
cnd ambele dispar pentru prima dat tu te afli n gloria ta absolut. Spune-o n acest fel - a[i
devenit un zeu, un Buddha. Si intrebati pe cei treziti: ei spun toti acelai lucru, c aceasta stare
trebuie s fie realizat fr nici un efort din partea dvs. Efortul este cel care a creat ntreaga
mizerie i suferint. Dati drumul/abandonati orice efort, doar asezati-va n tcere cutand
inlauntru - wu-wei.
"O cItorie de o mie de miIe ncepe cu un pas. .... CeI care acioneaz, stric; CeI care
apuc Ias s aIunece. Deoarece SfantuI nu acioneaz, eI nu stric. Pentru c eI nu apuc,
eI nu scap" (Tao Te Ching 64 ).
n mod continuu Lao Tzu aduce vorba despre acelai lucru din nou i din nou, aceasta este nota
fundamental cantecului lui despre Calea(Tao) de reconectare cu intregul: a face, fr a face, wu-
wei. Ac[iunea fr ac[iune. Efortul lipsit de efort. Dificil de n[eles, dar nu greu de fcut.
Deoarece dac ncerca[i s n[elege[i, intelectual este un nonsens brevetat. Pentru intelect este ca
si cum am vorbi in pasareasc. Asta e ceea ce Arthur Koestler a relatat Occidentului. El a venit n
Orient pentru a studia buddhismul Zen - i buddhismul Zen este Buddha i Lao Tzu mpreun. Cel
mai nalt vrf de n[elegere din ndia este Buddha, i cel mai nalt vrf de n[elegere din China este
Lao Tzu, i buddhismul Zen este o ncruciare ntre acestea dou. Un copil al ambelor ci.
Asa ca nu este nimic ca buddhismul Zen - aceasta este cea mai rar floare din lume. Nimic nu
ajunge la adncimea la care ajunge buddhismul Zen. Nimic nu atinge punctul culminant pe care il
atinge buddhismul Zen.
ubirea este mai mare dect egoul. Daca vreti sa iubiti trebuie s fiti un non-facator; acest lucru
este wu-wei, ac[iune n inac[iune. Dar sa uitam iubirea, fiindc iubirea este un fenomen rar. At[ia
oameni cred c ei iubesc, dar iubirea autentica este la fel de rara ca orice alt mare art. Mul[i
oameni care canta in baie - cred c ei sunt cntre[i. nsa foarte pu[ini sunt cntre[ii al cror
cntec poart in el tcerea lor interioar, care cnt ceea ce nu poate fi cntat, care ncearc s
transmit ceea ce este inexprimabil, inefabil asta se ntmpl rar.
Exista iluzia ca toti putem face poezie, dar constatam ca poe[ii sunt rari in lume. Poezia nu poate
fi fcut, desi n fapt, toat lumea ncearc intr-o zi sau in alta s scrie poezie. Exist o vrst
cnd toat lumea este destul de nebuna pentru a ncerca sa scrie poezie. Dar apoi abandoneaza.
Pute[i avea ritm, metru, gramatica totul asa cum trebuie, i nc poezia nu este prezenta acolo.
Pentru c nu este ceva ce puteti sa faceti, este un poet se naste, nu este fcut. O poezie este o
stare transpusa intr-un text. O fiinta care iubeste, de asemenea, se naste, nu este fcut. Un om
care iubeste este la fel de rar ca si un mare poet, la fel de rar ca un mare muzician, la fel de rar ca
un mare pictor. Dar oamenii care au iluzia ca iubesc se pot consola c sunt, de asemenea, fiinte
care iubesc. ubirea autentica nu se naste decat dupa trezirea din somn, dupa moartea iluziilor.
Pana atunci nu iubesti fiinte reale, ci propriile proiectii mentale. ubirea impusa de precepte morale
nu este autentica, ci un rol, un machiaj care dispare la primul conflict.
Fiecare in lume crede la un moment dat c iubete, dar experien[a este extrem de rar, pentru c
a iubi inseamn a cunoaste cel mai mare secret al non-actiunii(wu-wei). Ve[i deveni iluminat, daca
iubiti. Dac iubiti inseamna ca dvs deja ati atins, pentru c titi secretul - acelai secret v v-a
deschide si calea catre iluminarea. Toate religiile autentice sunt cai feminine,intemeiate pe
receptivitate i trebuie s fie astfel;i tot aa ceea ce este lumesc are orientare masculin; ego-ul
masculin intemeiat pe emisie, actiune, initiativa.. pentru a cuceri!
Cum se reaIizeaza wu-wei:
1. aceasta este o stare care nu poate fi exprimata verbaI;
Cum poate fi exprimat adevrul atunci cnd nu a fost experimentat ? Chiar i n via[a obinuit, un
lucru neexperimentat nu poate fi spus. Vor fi transmise numai cuvinte.
ncercati sa intelegeti fraza: "In aciune, f nimic - acesta este secretuI ceI mai profund aI Iui
Lao Tzu. EI spune c atunci cnd IucruriIe se pot face prin non-facere, de ce te deranjezi s
faci ? Cnd IucruriIe se pot face prin non- facere, dac tu faci, dac ncerci s faci, vei crea
numai probIeme pentru tine.
Containerul va ajunge, dar con[inutul va fi pierdut. Un cuvant gol se va deplasa catre dvs, il veti
auzi si veti crede c a[i n[eles fiindc ii cunoasteti sensul su literal, dar veti pierde adevrata sa
semnificatie. Sensul real, autentic vine prin experien[ existen[ial. Trebuie s-l titi din experien[,
nu exist nici o alt cale. Nu exist nici o scurtatur care sa va conduca rapid la intelegere
autentica. Adevrul nu poate fi transferat prin cuvinte.
Adevrul nu se poate fura, nu se poate darui cuiva, nu se poate mprumuta, nu il po[i cumpra, nu
se poate jefui, nu pute[i s-l cersiti - nu exist nici un alt mod in afara de experienta directa.
Cu exceptia cazului n care aveti o astfel de experienta (verbul este "a fi " iar nu "a avea " ), nu o
pute[i avea, ca urmare a comunicarii verbale. Deci, ce se poate face?
No experience can be communicated... leave truth aside. f you have never known love, when
somebody says something about love, you will hear the word but you will miss the meaning.
Lsand deoparte problema adevrului putem descoperi ca nici o experien[ nu poate fi
comunicata .... Dac cineva nu a cunoscut niciodat iubirea, atunci cnd ii vrti vorbi despre iubire,
va auzi cuvntul, dar va pierde semnificatia.
Cuvntul este n dic[ionar. Chiar daca cineva nu il intelege il poatei cuta n dic[ionar i va tii ce
nseamn.
Dar sensul este n dumneavoastra Pute[i ajunge la el prin non-minte, mintea il scap; adevrul
este ntotdeauna realizat n tcere, fr sunete, fr ganduri. Cnd vorbirea interioar s-a oprit,
atunci este realizat. Lumina nu pot fi comunicata verbal. Ceva poate fi spus despre Dumnezeu,
dar Dumnezeu nu poate fi spus; ceva poate fi spus despre UBRE, dar iubirea nu se poate
exprima in cuvinte , trebuie traita
2. non-actiunea nu poate fi exprimata verbaI fiindca este o experienta
n[elegerea vine prin experimentare. Dac a[i iubit pe cineva, atunci ti[i ce semnificatie are
cuvntul "iubire." Sensul literal este n dic[ionar, n limbaj, n gramatic. Dar sensul experimental,
sensul existen[ial este n dumneavoastra. Dac a[i cunoscut experienta, atunci imediat cuvntul
"iubire" nu mai este un recipient gol; cuvantul con[ine ceva.
Dac spun unui orb din nastere ceva despre lumina, cuvantul lumina este gol, cu excep[ia cazului
n care reuseste sa experimenteze lumina. Cnd experimentezi, atunci cuvantul sau eticheta
verbala incepe sa aib semnificatie; altfel rmne gol - la nivelul simbolurilor vide, cuvintelor i
vorbelor.
Sigur ca mintea care lucreaza cu umbrele realitatii poate sa elaboreze teorii, modele despre
realitatea luminii si ca pot exista orbi care sa devina savanti, eruditi si experti in lumina, fara sa o fi
intalnit vreodata. Asa se petrec lucrurile cu lumina necreata care apare dupa trezire sau iluminare.
Despre aceasta lumina vorbea isus cand spunea ca ziua nu ne impiedicam cand mergem fiindca
este prezenta lumina soarelui, dar noaptea ne impiedicam fiindca nu folosim ochii pe care toti ii
avem, fiindca nu scoatem la iveala lumina, fiindca tinem lumina sub obroc. Azi toate armatele
avansate de pe Terra folosesc dispozitivele de vedere pe timp de noapte, dar aceasta capacitate o
are orice fiinta umana. isus se refera la Lumina nterioara/nner Light
"isus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se
impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi; ar daca umbla cineva noaptea se impiedica,
pentru ca lumina nu este in el. (oan 11.9-10).
Jesus answered, "Are there not twelve hours of daylight? A man who walks by day will not
stumble, for he sees by this world's light. t is when he walks by night that he stumbles, for he has
no light(inside)." (John 11:9-10).
see also: Matei 6:22; Matthew 6:22 "The light of the body is the eye: if therefore thine eye be
single, thy while body shall be full of light"
Pentru Socrate acesta era indiciul ca suntem prizonieri intr-o pestera intunecoasa(vedeti imaginile
in album), fiindca suntem orbi, fara o sursa externa de lumina fenomenala(lumanare, lumina
solara,bec..), dar vedem perfect fara a apela la ochii fizici, atunci cand parasim accidental sau
deliberat corpul fizic(Out of Body Experience) sau cand traim experienta din apropierea
mortii(Near Death Experience)
Non-actiunea este calea relaxarii, flexibilitatii, moliciunii si a apei care invinge si trece de orice
obstacol tocmai fiindca renunta la forma exterioara pastrandu-si constanta esenta. Aceasta este
calea vietii(tot ce este mort este uscat, rigid, tare, lipsit de flexibilitate) care impiedica
fracturile(tehnica caderii in artele martiale tine cont de relaxarea care il apara pe betiv de fracturi-
zeul betivilor).
Aceasta victorie prin abandonarea luptei cu contrariile trebuie inteleasa la nivel cognitiv si apoi
extinsa prin meditatie, pt a elimina virusarea anterioara si pt. impregna intreaga fiinta. Majoritatea
semenilor nostri sunt victime ale filosofilor materialisti, care au subliniat importanta luptei de clasa,
a luptei pt supravietuire, a revolutiilor, a razboaielor.
Oamenii au fost educati eronat sa considere contrariile ca entitati separate iar nu ca parte a unui
proces unic care are doua polarizari, ca doua fete ale aceleiasi monede [conditionare,
programare, virusare dresare, domesticire]
Lao Tzu spune in capitolul 2 :
2.1 , 2.1 tian1 xia4 jie1 zhi1 mei3 zhi1 wei2 mei3 , si1 e4 yi3 ;
2.2 . 2.2 jie1 zhi1 shan4 zhi1 wei2 shan4 , si1 bu4 shan4 yi3 .
2.1.Aici jos(sub Cer)toat lumea ia frumosul drept frumos i din asta i are obria urtul;
2.2.[Aici jos (sub Cer)]toat lumea ia binele drept bine i din asta apare rul;
2.3. Tot astfel You[existenta; manifestarea; fiecare lucru] i Wu[nonexistenta; nemanifestarea;
contrariul fiecrui lucru] se nasc simultan, ngemnate.
2.4. Uorul i dificilul sunt laolalt[se completeaz];
2.5. Lungul[marele] i scurtul [micul]se genereaz unul pe cellalt
3
2.6. naltul i josul[umilul]se ating[trim ntr-o realitate circular;cel din urm e cel dinti]
2.7.Sunetul i tcerea
4
dau armonia.
2.8.nainte i dup se urmeaz.
5
(dar putini inteleg cauza; prin crearea unui model, standard, ierarhie estetica, sau morala ai indicat
automat si ceea ce este diferit, urat, rau, nedorit; modelul de frumusete feminina la arabi, africani
este diferit de cel european)
De ce credeti ca abordeaza Lao Tzu acest subiect de la inceput in mesajul sau ?
Fiindca doreste sa introduca nonactiunea, tacerea, instruirea non-verbala
2.9.De aceea sfntul[nteleptul] consider nonactiunea[nondiscriminarea; lipsa de prtinire;
contienta n starea de martor impartial ;Wu-Wei] drept ntia sa datorie,
2.10.Si practic Bu Yan (tcerea sau instruirea nonverbal)6 7
2.11.Toate lucrurile din lume apar fr ca sfntul s se simt autor[sfntul accept aparitia i
curgerea lucrurilor fr s le directioneze; le privete egal] ;
2.12.El fptuiete[le hrnete] fr s caute fructele actiunii[fr s le posede;nu are preferinte i
nu se ataeaz ;nu-i nsuete actiunile i fructele acestor actiuni];8
2.13.El actioneaz fr s atepte nimic[privete totul cu egal consideratie]
2.14. ar odat opera sa mplinit , el nu se ataeaz de ea. 9
2.15.Si pentru c nu-i atribuie realizrile opera sa dinuie[nu-i nsuete meritele ce decurg din
realizrile sale];
2.16.De aceea meritele nu-l prsesc niciodat.
Toata lumea vorbeste de binefacerile vipasana/vipassana si ale constientizarii, dar putini inteleg ca
prin usa din dos a oricarui proces de aplicare a atentiei intra mintea programata sa filtreze si
egoul(identificarea cu existenta separata rupta de oceanul din care se manifesta tot ce exista,
insula, localizarea) daca nu este eliminata constientizarea acaparata de ego si de minte (usor de
recunoscut pt ca este partinitoare, alege, prefera, respinge, apuca si este ahtiata dupa efecte,
rezultate, traieste in viitor, grabita, asteapta, doreste; expectatia, asteptarea rasplatii= centrare in
ego), daca nu este inteleasa atentia impartiala(care este o forma subtila de wu wei).
Oamenii au fost educati sa aleaga mereu frumosul, binele si atunci uratul si raul, care sunt
umbrele celor dintai sunt respinse(aruncate in inconstient); pt a face constientizarea impartiala e
nevoie sa eliminam subiectivitatea, alegerea, judecarea, apucarea, respingerea, asteptarea
rezultatelor(trairea in viitor). Go to a rosebush. See the fIower and the thorns. Those thorns are
not against the flower, they protect it. Those thorns are not against the flower, they
protect it. They are guards around the flower: security, safety measures. n a really beautiful
person, in a really harmonious person, nothing is rejected. Rejection is against existence.
Everything should be absorbed. That's the art. f you reject, that shows you are no artist.
Everything should be absorbed, used. f there is a rock in the way don't try to reject it, use it as a
stepping-stone. Nietzsche says that a tree that wants to reach to the sky has to go to the
deepest earth. The roots have to go to the very heII, deep down; onIy then can the
branches, the peak, reach to the heaven. An organic unity exists in existence between the
opposites: being and non-being, difficuIt and easy, Iong and short, high and Iow.Take
everything as it is, don't choose.[ Lao Tzu se ocupa de depoIarizarea atentiei; de
impartiaIitate; de deprogramare, de scoaterea atentiei de sub controIuI mintii si aI faIsuIui
centru: ego; care aIege, judeca, respinge; Rejection is against existence; If you don't
choose the mind drops] Don't choose, Iive Iife as it comes - fIoat. Don't make any effort to
reach anywhere. Don't move
towards a goaI; enjoy the moment in its totality and don't be bothered by the future or the past.
Alegeti si veti fi in dificultate fiindca insasi alegerea va divizeaza viata, va face sa va pierdeti
obiectivitatea. Nu alegeti, fiti fara preferinte, lasati viata, respiratia, gandurile sa curga de la sine;
contrariile sunt doua fete ale aceleiasi monede. Nu alegeti. Observati-le pe ambele. Permiteti
ambelor sa fie prezente si atunci va disparea intunericul, si se va dizolva zidul dintre constient si
inconstient.
n realitate aparenta lupta dintre contrarii nu este decat un proces de oscilatie sau de basculare
intre cele doua polaritati Yin- Yang (noapte-zi; feminin-masculin, relaxat-incordat; atractie-
respingere; iubire-ura) ale unei entitati unice, cu doua aspecte sau polarizari, ca si cele doua fete
ale aceleiasi monede. Entitatea foton(lumina din care este alcatuit intreg universul manifestat) are
doua aspecte, care aparent se exclud: particuIa(caracter localizat; discontinuu; faza potentiala;
infasurata; materiala) si unda(caracter delocalizat; continuu; faza libera; desfasurata; cinetica;
energetica). Teleportarea omului extraordinar este posibila fiindca tot ce exista este o realitate
simultan localizata si delocalizata. Toate fiintele din univers se pot teleporta biologic(actiune
directa) si tehnologic dar la fiintele umane de pe Terra aceasta capacitate a fost blocata prin
virusare care sa elimine cunoasterea nemijlocita, care sa mentina prizonieratul in lumea
umbrelor(vedeti: de ce este cunoasterea mijIocita ceI mai important obstacoI in trezire in
articolul Puterea Iui Socrate sau efectuI acceptarii propriei noastre ignorante
http://www.scribd.com/doc/45237938
http://www.scribd.com/doc/44568669/
Atitudinea de renuntare la lupta cu contrariile ["vairagya" , starea de constienta incolora, impartiala
in Yoga Sutra; "naishkarmya" lipsa/invulnerabilitatea la reactiuni in Karma Yoga; "wei wu wei
nonactiune in mijlocul actiunii in taoism] caracterizeaza toate ramurile(anga) practicii alinierii sau
conjunctiei (Yoga)[Yama(reguli de impacare cu semenii), Niyama(reguli de impacare cu noi
insine), Asana(pacificarea sau asezarea corpului grosier sau fizic: Anna-maya kosha),
Pranayama(asezarea suflului sau a corpului energetic subtil: prana-maya kosha),
Pratyahara(asezarea, retragerea sau detasarea senzoriala vizeaza pacificarea mano-maya
kosha), Dharana(asezarea atentiei; pacificarea Vijnanamaya kosha), Dhyana(curgerea atentiei;
intrarea in coerenta; ananda-maya kosha invelisul facut din beatitudine, preafericire (ananda)
numit si karana sharira(corpul cauzal sau karmic) si Samadhi(transa centripeta, in care se
instaleaza functionarea holografica sau nondualista)](vedeti si Bhagavad-Gita); Vedeti in
comentarii darurile sau capacitatile divine (siddhis) pe care le confera practicarea celor cinci Yama
si Niyama;
Nonviolenta(abandonarea luptei, urii si a violentei) face parte si din regulile restrictive Yama.
Patanjali revine la cele 4 atitudini corecte ce conduc la eliberare in Sadhana Pada[Partea despre
Realizarea practica](YS 2.30-45), atunci cand face referire la regulile de abtinere Yama [" pt
pacificarea cu semenii"] si la regulile permisive Niyama["pt pacificarea cu sine insusi"];
TiparuI Iuptei a fost denuntat de Iisus si de Buddha
isus:"u luptati cu raul) (Matei 5:39)/Jesus:"Do not resist to evil" (Matthew 5:39);
Lupta cu viciile ( dependente; fumat; alcool) sau lupta calugarilor cu "pacatul"(nevoile firesti) este
sortita esecului(duce la halucinatii sexuale), fiindca apare finantarea energetica a centrului spre
care ne indreptam atentia.
Sfintenia nu a fost realizata de misticii crestini prin lupta, ci prin abandonarea ei in cursul
identificarii cu isus. Lupta este o virusare care prelungeste si intareste dualitatea in domeniul in
care ea trebuie sa fie depasita(in functionarea holografica eu si tu una suntem;isus: "Eu si TataI
Meu una suntem*).
Rugaciunea virusata
Dualitatea si ancorarea in minte persista atunci cand se practica simpla imitatie ["De mitatione
Christi" Thomas a Kempis(1380 - 1471)] si forma virusata a rugaciunii lui isus. Practica isihast
popularizat de Vasile Andru sub forma ,Oratio mentis", nu a condus pe nimeni la trezire, la
iluminare, ci doar la mentinerea dualitatii si a ancorarii in ego si minte, la anesteziere(sedare,
linistire). Nu se poate iesi din Pestera in care suntem captivi(Platon, epu!lica "##), daca se
intareste dualitatea(tu, pe mine; milueste$ma), culpa!ilizarea(pacatosul) si se a!andoneaza
prezenta(constienta)% daca ne !agam capul in nisip, pre&acandu$ne ca nu am primit acest dar
divin'
Inactiunea din mijIocuI actiunii si creativitatea dupa Osho
Modelul taoist al non-actiunii este exemplificat de ap (Lao Tseu, capitolul 8) care joac rolul de
maestru de la care trebuie sa invtm s nu fim rigizi, ci s fim flexibili, adptandu-ne
circumstantelor la periferie(apa ia orice forma), fr s ne pierdem invarianta interioara- identitatea
profund (dar rmane intotdeauna apa, desi pare altceva cand devine gheat sau nori).
Creativitatea la care se refera Osho in textul de mai jos este despre calea de reintoarcere la
"starea de izvor" (creativitate; de fiintri eterne, de fiinte care traiesc sub domnia verbului "a fi ",
pt a exista). Aceasta stare a fost pierdut, ca urmare a programrii si conditionrii pt a fi
transformati in "recipiente" (in fiinte ingropate de vii, care "triesc" sub domnia verbului "a avea",
pt a se umple) ca urmare a identificrii cu o fals form exterioara (falsul eu; mintea, numele,
faima, averea, ranguri, statutul profesional).
Trecerea de la starea de morti de vii("starea de recipiente") la starea de invulnerabilitate si de
creativitate a fiintelor trezite("starea de izvor") se realizeaza prin wei wu wei
ata ce spune Bhagavan Shree Rajneesh(Osho) in "Creativitatea/ Crativit" Editions Almasta
Nota:
n traducerea de mai jos, realizat de Dan Mirahorian, explicatiile si notele se afl in parantezele
textului din lb. roman.
"Lao Tzu ia dat un nume frumos, Wei-wu-wei, ac[iune prin inac[iune. Acesta este paradoxul
creativittii("strii de izvor"). Dac ne uitm la un pictor care picteaz, vom descoperi c acesta
este, desigur, activ, chiar foarte activ, la nebunie de activ - este numai ac[iune. Sau, dac ne uitm
la un dansator care danseaz, el este numai ac[iune. Cu toate acestea mai in adnc, nu exist nici
un actor, nimeni nu actioneaz, nu exist dect linistea...tcerea. De aceea spun c aceast stare
din care ia nastere creativitatea este o stare paradoxal.
"Lao Tseu lui a donn un beau nom, wei-wu-wei, l'action par l'inaction. C'est le paradoxe de la
crativit. Si vous regardez un peintre peindre, il est bien sr actif, tout fait actif, follement actif
il est tout action. Ou si vous regardez un danseur danser, il est tout action. Et pourtant au plus
profond, il n'y a aucun acteur, personne n'agit, il n'y a que silence. C'est pourquoi je dis que la
crativit est un tat paradoxal.
Toate strile de sublim sau in care suntem rpiti de frumuse[e sunt paradoxale. Cu cat mergem
mai in profunzime, cu att mai mult vom ptrunde n adncurile paradoxului realit[ii.
Ac[iunea suprem este legat de relaxarea suprem(repausul suprem; neclintirea) - la suprafat,
se petrece o mare ac[iune, n profunzime nu se ntmpl nimic, sau pur si simplu doar nimicul se
ntmpl. Creativitatea inseamn sa ne pliem in fata puterii exterioare, care nu este a noastra, s
ne predm in fata unei puteri care ne depseste.[asa cum apa isi abandoneaz forma, atunci cand
trebuie sa treaca de un munte sau de un alt obstacol). Medita[ia inseamna creativitate
(reintoarcerea la planul cauzal sau karmic la "starea de izvor"; vedeti diagrama corpurilor si a
invelisurilor in manualul de relaxare pilotat).
Tous les tats de beaut sont paradoxaux. Plus vous allez haut, plus vous pntrez les
profondeurs du paradoxe de la ralit. L'action suprme lie la relaxation suprme en surface,
une grande action se passe, en profondeur rien ne se passe, ou bien seulement rien se passe. La
crativit, c'est plier devant un pouvoir qui n'est pas le vtre, c'est s'abandonner un pouvoir qui
vous dpasse. La mditation est crativit.
Cnd ego-ul(falsul eu) dispare, dispare si rana interioara; sunteti vindecati, sunteti din nou
completi, deplini - ego-ul(falsa forma) este boala umanittii. Atunci cand ego-ul dispare, nu mai
sunteti adormiti, ve[i ncepe s fiti treziti(bodhi), incepeti sa curgeti. Veti curge catre imensitatea
oceanului reprezentat de fluxul a ceea ce exist.
Quand l'go disparat, votre blessure intrieure disparat; vous tes guri, vous tes entier l'go
est votre maladie. Lorsque l'go disparat, vous n'tes plus en sommeil, vous vous mettez
couler. Vous coulez dans l'immensit du flux de l'existence.
Ego-ul este moartea dvs. Moartea ego-ului nceputul vie[ii dvs. reale. Adevrata via[ este
creativitate.[vedeti traducerea explicata in Nota]
L'ego est votre mort. La mort de l'ego est le commencement de votre vraie vie. La vraie vie est la
crativit.
Nota: mplantarea Ego-ului(a falsul eu) a inseamnat moartea, uciderea capacittilor divine ale
fiintei umane (castrarea) sau ingroparea adevratei dumneavoastr identitti (transformarea
"izvoruIui" in "recipient"). Moartea ego-ului(falsului eu; stingerea mintii) inseamn trezirea, "a
doua nastere", eliberarea(moksha), nceputul vie[ii dvs. reale. Adevrata via[ inseamn s ne
reintoarcem la starea initial (de "nou nscut"), s redevenim ceea ce suntem( izvor):
creativitate.
Nu ave[i nevoie sa mergeti la o coal pentru a studia creativitatea(reintoarcerea la "starea de
izvor"). Tot ce aveti nevoie este sa mergeti inluntrul vostru i s ajutati ego-ul s se dizolve(prin
prezent constient, in cursul practicii wei wu wei). Nu-l sprijiniti, nu-l intriti, nu-l hrniti(prin lupta-
vedeti: "Cele patru atitudini corecte"). Odat ce ego-ul nu mai este, totul este sublim, frumos,
benefic. n acest moment, tot ce se ntmpl este bun.
Vous n'avez aucun besoin d'aller dans une cole pour tudier la crativit. Tout ce dont vous avez
besoin, c'est d'aller en vous et d'aider l'ego se dissoudre. Ne le soutenez pas, ne le renforcez
pas, ne le nourrissez pas. Ds que l'ego n'est plus, tout est vrit, tout est beau. A ce moment-l,
tout ce qui arrive est bon.
Nu spun c ve[i deveni toti Picasso sau Shakespeare. Nu spun asta. Unii dintre dvs. vor deveni
pictori, al[ii vor deveni cntre[i, altii muzicieni, cativa dansatori - nu aici se afla problema. Fiecare
dintre dumneavoastra va deveni creativ n felul su.
Je ne dis pas que vous deviendrez tous des Picasso ou des Shakespeare. Je ne dis pas a.
Certains d'entre vous deviendront des peintres, d'autres deviendront des chanteurs, d'autres des
musiciens, quelques uns des danseurs l n'est pas la question. Chacun de vous deviendra
cratif sa faon.
Sau poate veti deveni buctar, dar cu creativitate. Vous serez peut tre cuisinier, mais avec
crativit.
Fiecare poate sa fie creativ, n cazul n care fiecare este meditativ (absorbit in prezenta constienta
a ceea ce este acum si aici) si fr ego: atunci Dumnezeu, curge prin el(in el cant si se manifest
Divinitatea).
Chacun peut tre cratif, si chacun est mditatif et sans ego : dieu coule travers lui.
Dumnezeu ncepe s locuiasc forma. (Si incepe sa se manifeste in fiecare fiinta umana ca in
fiecare floare) dupa capacitatile sale, n func[ie de poten[ialul su - atunci totul este bun".
Dieu se met prendre forme. .()selon ses capacits, selon son potentiel alors tout est bon.
Foarte muIti oameni s-au grbit s inteIeag actiunea paradoxaI sau direct, pe care o
numim actiune in mijIocuI nonactiunii [] (Wei Wu Wei) drept inactiune,
desi pt aceasta Lao Tzu foIoseste aIte caractere: Many peopIe rushed to understand the
paradoxicaI or direct action that we caII action in the middIe of non-action [ ]
(Wei Wu Wei) as inaction, aIthough Lao Tzu uses other characters for this:/Beaucoup
de gens se prcipitrent pour comprendre I'action paradoxaIe ou directe que nous
appeIons I'action dans Ie miIieu du "non-agir"[ ] (Wei Wu Wei) comme
inaction, bien que Lao-tseu utiIise d'autres caractres pour I'inaction:
Lao Zi a foIosit pentru "a nu face" expresia [bu4 wei2] iar nu "Wu-Wei" [] in
propozitia :
Lao Tzu has used for "not doing" the expression [bu4 wei2] and not "Wu Wei" [] in
the sentence:/Lao Tseu a utiIis pour ne pas faire I'expression [bu4 wei2] et non
"Wu Wei" [] dans Ia phrase:
3.3., bu4 gui4 nan2 de2 zhi1 huo4,
Nu pretui ceea ce este greu de dobndit[IuxuI; averea]/By not vaIuing goods that are hard
to obtain/En ne prisant pas Ies biens qui sont difficiIes obtenir,
3.4: !"#. shi3 min2 bu4 wei2 dao4 .
"Pentru ca oamenii s nu savarseasca [] furturi[#]".
That peopIe wiII not act Iike thieves/ Que Ies gens n'agissent pas comme des voIeurs

In reaIitate [] (Wei Wu Wei) este o capacitate extraordinara (in Ib. skrt.:
siddhis) [actiune prin inactiune] de cunoastere si de actiune nemijIocit a reaIittii si o
atitudine care transcede cupIuI de contrarii Wei (actiune) si Wu-Wei(inactiune), efort si
non-efort, pIin-goI, yang-yin.
In fact [ ] (Wei Wu Wei) is an extraordinary capacity (in Sanskrit: Siddhis) of
knowIedge and direct action [action through inaction] of reaIity and an attitude that
transcends the coupIe of opposites Wei (action) and Wu-Wei (inaction), effort and non-
effort, fuII-empty, yang-yin.
En fait [ ] (Wei Wu Wei) est une capacit extraordinaire (en sanscrit: Siddhis)
[action par I'inaction] de Ia connaissance et I'action directe de Ia raIit et une attitude
qui transcende Ie coupIe d'opposs Wei (action) et Wu-Wei (inaction), I'effort et non-
effort, pIein-vide, Ie yin-yang.
In mod simiIar poate s fie inteIeas adevrata nonvioIen (in skrt.: ahimsa), care
transcede actiunea si inactiunea, fiind de fapt o atitudine de prezen constient
binefctoare, care radiaz iubirea, impcarea si ineIegerea interuman, dup ce a fost
reaIizata stingerea vioIenei in fapte, vorbe si ganduri. In a simiIar way be understood
the true nonvioIence (in Sanskrit: Ahimsa), which trancede action and inaction, being in
fact a conscious attitude of benevoIence towards Iife, that radiates Iove, reconciIiation
and inter-human understanding, after we manage to reaIize the extinction of vioIence
from our deeds(actions)speach and thoughts. D'une manire anaIogue peut tre
compris Ia vrai non-vioIence (en sanskrit: Ahimsa), qui trancede action et I'inaction,
tant en fait une attitude consciente de bienveiIIance envers Ia vie, qui mane I'amour,
rconciIiation, paix et Ia comprhension inter-humaine, aprs nous parvenons raIiser
Ie extinction de Ia vioIence de nos actes (actions), de Ia paroIe et de penses.
Pentru a descoperi ceea ce este "actiunea din mijIocuI nonactiunii" [] (Wei
Wu Wei) vom anaIiza semnificatia fiecrui caracter din aceasta expresie./ In order to
discover what is "action in the middIe of non-action"[ ] (Wei Wu Wei) we wiII
anaIyze the significance of each of the characters in this expression/Pour dcouvrir ce
qui est "I'action dans Ie miIieu du non-agir"[ ] (Wei Wu Wei) nous aIIons
anaIyser Ia signification des caractres utiIiss dans cette expression
Wu Wei (in lb.chineza simplificat: ; in lb.chinez tradi[ional: ; pinyin: w wi) este un
concept important de taoism (daoism), care implic trecerea dincolo de minte, ceea ce este cu
totul altceva decat s tim cnd s ac[ionm i atunci cnd s nu ac[ionm, cum se explica in
Wikipedia la acest subiect (http://en.wikipedia.org/wiki/Wu_wei)
Wu wei (simplified Chinese: ; traditional Chinese: $; pinyin: w wi) is an important concept
of Taoism (Daoism), which involves going beyond the mind, which is something else than to know
when to act and when not to act, as is explained on: http://en.wikipedia.org/wiki/Wu_wei /
Wu Wei (chinois simplifi: ; chinois traditionnel: , pinyin: w wi) est un concept important
du taosme (taosme), qui implique d'aller au-del de l'esprit, qui est autre chose que de savoir
quand il faut agir et quand ne pas agir.
Oamenii nu au inteles ce este "actiunea din mijlocul nonac[iunii" [] (Wei Wu Wei)
din taoism, daca o confunda cu o norm moral confucianist, prezentat pe acelasi site in limba
germana, care defineste eronat Wu Wei drept inac[iune, n sensul de "ab[inere de la
msurile/actiunile ndreptate luate mpotriva naturii" (Nichthandeln im Sinne von "Enthaltung eines
gegen die Natur gerichteten Handelns" ) http://de.wikipedia.org/wiki/Wu_wei/ The people have not
understood the Taoist attitude of non-action [] (Wei Wu Wei) if this is identified
with a Confucianist moral rule, defining it as naction within the meaning of "abstention directed
action taken against nature".
Les gens n'ont pas compris ce qui est l'attitude taoste de non-action ou le "non-agir" [
] (Wei Wu Wei) si cela est identifi une rgle morale confucianiste, en la dfinissant comme
une inaction, dans le sens de "l'abstention dirig les mesures prises contre la nature".

Wu [] poate fi tradus ca "nu are; gol; vid" sau "fr"; Wei [] poate fi tradus ca a face, a
ac[iona, a servi drept, a guverna, sau ca efort.
Wu [] may be translated as not have or without; Wei [] may be translated as do, act,
serve as, govern or effort.
Wu [] peut tre traduit comme ne pas avoir ou non; Wei [] peut tre traduit comme faire,
agir, servir, de gouverner ou d'effort.
Sensul literal al Wu Wei este "fr ac[iune" i este adesea inclus n paradoxul Wei Wu Wei:
"ac[iune fr ac[iune" sau " ac[iune lipsit de efortul de a face".
The IiteraI meaning of Wu Wei is "without action" and is often incIuded in the paradox wei
wu wei: "action without action" or "effortIess doing".
Le sens IittraI de Wu Wei est sans action et est souvent incIus dans Ie paradoxe Wei Wu
Wei: L'action sans action ou sans effort Ia pratique".
[] w wi; wu2 wei2,4 wu wei: 2.52; 2.53; R: non-actiune; E: without action; F: faire,sans
agir,
G: Nichthandeln
[] wi; wi wei2,4 wei: R: a face,a actiona,a fptui;a fi;a administra;a servi drept;a actiona ca;a
deveni;n numele; a cauza;pentru c; din pricin c;motiv; E:do, act, act as, serve as, make, let, make,
form, to serve as, shall be construed as, become, be, mean, together with [suo3 so actually; place]to
indicate a passive structure; indicating the object of one's act of service; F: faire, agir, pratiquer, tre utiliss
comme, sont considrs,pour; ; afin de; en vue de; wi su y wi agir sa guise / se conduire
en matre absolu; se conduire en despote; G:tun,handeln, ben, machen, lassen, veranlassen, bilden,
sein, dienen als-, gelten als-, (4) zur Bestimmung als Objekt; 2.7;
[] w wu2 mo2 mou4 wu R: nu exist, nu are;fr; nu; golul; vidul,nonexistenta[ceea ce nu
are caracteristici si deci nici nume] ; w gui fara urme; E:not existing, there is not, nothing, no,
without, un, -less, used for RS8506 wu :origin, mother, ncr 14 the left hand = the holding hand; wu
can be translated as oneness of emptiness and fulness: a holding hand + one = oneness;fire +
crossed fire = yin and yang of fullness and emptiness, a polarity which changes to oneness;
w gui trackless F: ne....pas; sans; rien; G:nicht vorhanden, es gibt nicht, nichts, kein, ohne, un-,
-los, gebraucht fr RS8506 (wu) = rt80 origin,mother; ncr14 die linke Hand= die haltende Hand;
"Dao De Jing", este destul de clar cu privire la forta naturii. Daca am folosi for[a fizic sau moral,
pentru a ne mbunt[i pe noi nine sau lume, noi pur i simplu ne-am risipi de energia i am
deveni mai vulnerabili./The "Tao Te Ching" is quite clear on the power of nature. f we use physical
or moral force to improve ourselves or the world, we simply wasting energy and weaken us.
Le "Tao t king" est assez clair sur la force de la nature . Si nous employons la force physique ou
morale pour nous amliorer nous-mme ou le monde, nous gaspillons simplement de l'nergie et
nous nous affaiblissons .
Utilizarea fortei este urmat de pierderea puterilor. Rezult c cei care au mizat pe rzboi, au de
suferit mai trziu. Un om violent va muri de o moarte violent. The use of force is followed by loss
of strength. t follows that those who bet on the war, suffer later. A violent man will die a violent
death. La force est suivie par la perte de force . l s'en suit que ceux qui parient sur la guerre,
souffrent par la suite . L'homme violent mourra de mort violente .
Prin contrast, a urma calea (Tao) apei este de multe ori cel mai bun mod de a ctiga.
Sub cer nimic nu este mai slab, mai moale, mai suplu i nu cedeaza(se preda) mai usor ca apa.
Dar pt a infrange tarele, rigidul, puternicul, nimic nu este mai bun decat apa, care nu are egal (Lao
Zi, capitolul 43)
By contrast, follow the Way(Tao) of water is often the best way to win. Nothing under heaven is
more weak, soft, tender, supple and pliant to surender than the water. But to defeat the solid, stiff,
hard and strong, nothing is better than water that has no equal. (Lao Tzu chapter 43).
En revanche, suivre la Voie (Tao) de l'eau est souvent le meilleur moyen de gagner. Rien sous le
ciel est plus faible, doux, tendre, souple et flexible surender que l'eau. Mais pour vaincre le
solide, le rigide, dur et fort, rien n'est meilleur que l'eau qui n'a pas d'gal.(Lao Tseu, chapitre 43)
Slabul invinge puternicul, moalele nvinge rigidul. Blnde[ea i pacea, recomandate de taoistii nu
sunt o forma de supunere defetista, ci un apel la utilizarea eficienta si creativa a energiei .
The weak overcomes the strong, the soft overcomes the stiff. Gentleness and peace
recommended by the Taoists are not a form of submission defeatist but a call to the effective and
creative energy. Le faible surmonte le fort, le souple surmonte le raide . La douceur et la paix
recommandes par les taostes ne sont pas une forme de soumission dfaitiste mais un appel
l'emploi efficace et cratif de l'nergie .
Lao Tzu recomand practica non-ac[iunii, a muncii fr fortare. n conceptul lor de "Wu-wei",
taoistii nu se refera la non-ac[iune, cu semnificatia de iner[ie, ci condamna mai degrab ceea ce
este contrar activitatii naturii. Ceea ce transmite mesajul lor nu este lene , ci o munc fr efort,
anxietate i complica[ii.
Lao Tzu recommends the practice of non-action, without labor. n their concept of "wu-wei",
Taoists do not call for non-action in the sense of inertia, but rather condemn what is contrary to the
activity of nature. Their message is not laziness or idleness, but work without effort, anxiety and
complications./ Lao Tseu recommande la pratique de la non action, du travail sans faire . Dans
leur concept du "wu-wei", les taostes n'exhortent pas la non action dans le sens d'inertie, mais
condamnent plutt ce qui est contraire l'activit de la nature . Leur message n'est pas de la
paresse ou le dsoeuvrement, mais un travail sans effort, l'anxit et de complications.
Asa cum am vazut termenuI wu-wei este tradus prin " non-actiune ", " non-efort " : de Ia
"wu", "nu are... ", si "wei" "act, efort, a face, a ndepIini ". Dar aceasta traducere induce in
eroare, fiindca sugereaza idea de pasivitate si de inactivitate. Ori, in taoism "actiunea din
mijIocuI nonactiunii" [] (Wei Wu Wei) nu este inactiune, ci actiunea directa
perfecta, paradoxaIa modaIitatea de a parcurge caIea(Tao) si maniera in care actioneaza
reaIitatea hoIografica pt. a reaIiza, mentine si controIa reaIitatea manifestata.
Lao Tzu in 37.1:
%& dao4 chang2 wu2 wei2
Tao(CaIea) intotdeauna utiIizeaz Wu-Wei [actioneaz direct din mijIocuI non-actiunii(Wu-
Wei)]
The Way (Tao) invariably uses Wu-Wei /The Way (Tao) is aIways "not-doing"
La Voie (Tao) utiIise invariabIement Ie Wu-Wei/ La voie(Tao) est terneIIement sans agir
'er2 wu2 bu4 wei2 .
i totui nu rmne nimic, care s nu fie fcut
And yet there is nothing Ieft undone. /Yet there is nothing it doesn't do
Cependant tout est fait par Iui /Et pourtant rien ne se fait sans eIIe.
Exist justificri magice n spateIe aceastei idei de putere de cunoastere si de infIuent
direct obinuta prin intermediuI "non-aciunii". Acestea se intemeiaz pe teoria
"corespondenei" (simiIitudinii) din fiIosofia chineza si pe cea a "sincronicitatii" Iui Jung, n
care macrocosmosuI este refIectat (sau chiar repetat in piecare parte a unei hoIograme sau
a unei structuri fractaIice) n microcosmos. Prin intrarea in starea de "non-aciune" se
reaIizeaz accesuI Ia puterea nemijIocit, prin care tot ce este manifestat este cunoscut,
creat, mentinut si controIat(actiune hoIografic).
There are magicaI justifications behind this idea of power of infIuence obtained through
"non-action". It is the theory of Chinese "correspondence" and that of the "synchronicity"
of Jung, where the macrocosm is refIected (or even dupIicated) in microcosms. By entering
into the state of "non-action" it is reaIised the access to the direct power or force, by which
everything that is manifested is known, created and controIIed (hoIographic action).
Hay justificaciones mgicas detrs de esta idea deI poder de Ia infIuencia obtenida a travs
de "no accin". Es Ia teora de Ia "Correspondencia" de China" y eI de Ia "Sincronicidad"
de Jung, donde eI macrocosmos es refIejado (o incIuso dupIicado) en eI microcosmos. AI
entrar en eI estado de "no accin" que se reaIiza eI acceso aI poder directo, por Ia que se
manifiesta en todo Io que se conoce, creado y controIado (accin hoIogrficas).
II y a des justifications magique derrire cette ide de Ia puissance de I'infIuence obtenue
grce Ie "non-agir". C'est Ia thorie du chinois correspondance et ceIui de Ia
synchronicit de Jung, o se refIte Ie macrocosme (ou mme en doubIe) dans Ies
microcosmes. En entrant dans I'tat de "non-action, iI se raIise I'accs Ia puissance
directe, par IequeI tout ce qui se manifeste est connu, cres et contrIes (action
hoIographique).
Ci sono giustificazioni magica dietro questa idea deI potere di infIuenza ottenuta attraverso
Ia "non azione". E 'Ia teoria di cinesi "corrispondenza" e queIIa deIIa sincronicit "di Jung,
in cui iI macrocosmo si rifIette (o anche ripetuto) in microcosmi. Entrando in uno stato di
"non azione" reaIizzato I'accesso aI potere diretto, con iI quaIe tutto ci che si manifesta
noto, creata e controIIata (azione oIografica).
Doar cunoasterea si actiunea hoIografic(nemijIocita, nonduaIist), care imprumut
trsturiIe reaIittii hoIografice imuabiIe(Tao) poate conduce dincoIo de pereteIe pesterii, in
care suntem prizonieri(reaIitatea secund a umbreIor proiectate), descris de Socrate,
despre care reIateaz discipoIuI su, PIaton, in RepubIica VII. Aceasta este semnificatia
indemnuIui fcut de Marcus AureIius de a " tri in conformitate cu natura", care nu este
doar reaIitatea manifestata, ci si InteIigenta universaI, Constiinta cosmic (reaIitatea
hoIografica sursa) omiprezent. OnIy a hoIographic action imprinted by the characteristics
of immuabIe hoIographic reaIity (Tao) can Iead beyond the waIIs of the cave in which we are
prisoners (the second reaIity of the shadows), described by Socrates, and toId us by his
discipIe PIato,in RepubIic VII. SeuIe une action hoIographique empreint par Ies
caractristiques hoIographiques de Ia raIit immuabIe hoIographique (Tao) peut conduire
au-deI de Ia paroi de Ia grotte, dans IequeIIe nous sommes prisonniers (Ia raIit de
seconde), dcrit par Socrate, et racont par son discipIe PIaton, dans Ia RpubIique VII.
Nonactiunea (Wei Wu Wei) a fost numit si actiune fr reactiune, actiune fr fortare,
actiune hoIografic (campuI gravitationaI exercit o forta hoIografic, asupra fiecrui atom
aI corpuIui care este acceIerat in cdere, si oricine a czut stie c nu apar reactiuni, inertie),
actiune magic, paradoxaI, actiune impartiaI ancorat in prezent (Iipsit de expectatii,
asteptri: succes, esec), actiune neutraI, Iipsit de intentii (fr poIarizare motivationaI;
ueuo1unuponuuoc1; unmotivated), actiune detasat de un scop exterior(ne ancorm in
ceea ce facem acum, iar nu in rezuItate, care ne depIaseaz spre viitor sau spre trecut-
amintirea esecuriIor anterioare), actiune fireasc (fara efort, in care renuntm Ia interventii
si "dm drumuI" "Iaissez-faire, Iet go).
"OmuI superior actioneaza fr intenie/The superior man does so without intent/Der EdIe
tut es ohne Absicht/L'homme suprieur fait sans intention"[Lao zi , Dao de jing 37]
"Fr scop, dar totusi nu rmne nimic neimpIinit"/"Sans dessein, rien pourtant ne
demeure qui ne soit favoris"/"Without purpose, but nothing remains
unfurthered"/Ohne Absicht bIeibt doch nichts ungefrdert"; [ () *+,-. K'un
-The Receptive Second Iine Yijing, Yi jing, Zhou yi, I Ching, Yi King, The Book of
Changes; Cartea MutatiiIor; I Ging]
Wu Wei nu nseamn c nu acionm, ci s inIturm acteIe care apar din zeIuI orb i din
activismuI faIsei identitti(ego), care sunt obstacoIe. Doar eIiminarea identificrii cu
mintea si cu faIsuI ego determin incetarea finantrii energetice a mintii si stingerea
agitatiei, care conduce Ia o stare de caIm interior, in care se manifest aciunea direct,
fr nici un efort de voin.
Din aceasta cauz Wei Wu Wei caracterizeaz o stare care se afI dincoIo de duaIitatea
actiune-inactiune, care se reaIizeaz dup reintoarcerea Ia origine. Reintoarcerea Ia
origine, poate avea Ioc numai n cazuI n care gndirea duaIist este suspendat i
aceasta conduce Ia accesuI Ia cunoasterea si actiunea direct naturaI i spontan din
Wei Wu Wei. Acest concept acoper simuItan atitudinea care permite accesuI chiar Ia
secretuI insusi.
In taoism perfectiunea este considerata a fi vid, moaIe i spontan, i, prin urmare asa ar
trebui s fie si aciunea, adic fr nicio intervenie din partea mintii duaIiste, o
adaptare Ia situaia reaI, obtinuta prin cunoastere directa(intuitiv).
Unii consider c cea mai bun traducere a conceptuIui Wu Wei-ar fi, de: "non-intervenie"
sau "o aciune prin non-aciune", un feI de pasivitate creatoare. The best transIation of the
concept of Wu Wei wouId thus be "non-intervention" or "action by non-action", and it is a
kind of creative passivity. La meiIIeure traduction de Ia notion de Wu Wei serait donc non-
intervention ou I'action de non-action", et c'est une sorte de passivit cratrice. Die beste
bersetzung des Begriffes Wu Wei wre somit Nicht-Eingreifen" bzw. HandeIn durch
Nicht-HandeIn", und es handeIt sich um eine Art von kreativer Passivitt.
Laissez-faire(Ietting go; a da drumuI) este un curent de gndire(in poIiticiIe economice si in
psihoterapie), nscut din practica care se opune poIiticiIor intervenioniste si
tendinteIor directive aIe mintii (aIegerea unei tinte/target) care eIimina spontaneitatea.
Nonactiunea (Wei Wu Wei) este principiuI de actiune aI inteIeptuIui(sfantuIui) care
actioneaza in armonie cu Tao, in exterior, ca si in interior.
Dup John BIofeId, Nonactiunea (Wei Wu Wei) inseamna de " a nu merge dincoIo de
actiunea spontan, care rspunde nevoiIor asa cum se prezint eIe, de a nu se angaja in
actiuni caIcuIate cu miestrie si de a nu actiona cu intentia de a depsi strictuI minim
necesar sau pentru a obtine rezuItateIe dorite. " [Le taosme vivant, d. Albin Michel].
Regsim aici Iegea economiei Ia care se refer si principiuI nou aI Iui Musashi. Cu aIte
cuvinte, e nevoie sa actionm mentinndu-ne prezenta constient, eIiberati de
incordare, si s gsim atitudinea corect in fata evenimenteIor, circunstanteIor,
conditiiIor, mentinndu-ne starea de imobiIitate sau de necIintire (I'tat d'ataraxie), de
caIm, de impacare sufIeteasca(tranquiIIit d'me) si de egaIitate (quanimit) mentaI.
n echiIibruI dintre "a stii cum sa faci"(know how; savoir-faire; competene) i a stii "cum sa
fii" (savoir-tre; deprinderi de via) se afI secretuI.
Wu-wei este Iegat de conceptuI de viziune corect aI Iui Buddha i tot ce decurge din
aceast concept, din punct de vedere practic, n speciaI atitudinea corect, care face s ne
ascuItm vocea interioar si s acionm n mod spontan, corect, eficient, sigur [. ..] chiar
fr sa ne gndim Ia ceea ce urmeaz s facem ", spune BIofeId, "asa cum fIoriIe se nvart
ctre soare".[Le taosme vivant, d. Albin Michel].
Laissez-faire/Iet go inseamna o eIiberare de restrictii din partea cenzurii mintii pt. a Isa
corpuI Iiber s se exprime, s fac cei pIace, s se intoarc acas ". Este o form
puternic de a menine si restabiIi echiIibreIe, care nu ar trebui s fie confundat cu o
form de anarhism fiIozofic sau cu o stare de "Iaisser aIIer" [de nepsare, dezinteres,
de inactiune; de a nu face nimic].
n fiIozofia chinez, "a da drumuI" sau "a te Isa Iiber s faci" este un principiu pe care-I
gsim n Dao De Jing i inima taoismuIui sau sau a confucianismuIui. Dans Ia
phiIosophie chinoise, Ie Iaisser faire est un principe que I'on retrouve dans Ie Dao De
Jing et au cur du taoisme ou du confucianisme.
De asemenea, este gsit si practicat n arteIe mariaIe cum ar fi Tai Chi sau n Zen, n cazuI
n care aceasta permisivitate din "a da drumuI" (Iaisser faire) conduce Ia eIiberarea de
sub infIuenta controIuIui rigid aI mintii (ego), pentru a permite organismuIui si corpuIui
sa vorbeasc, sa revin in acum.
"Laissez-faire, acesta ar trebui s fie motto-ul oricarei autoritati publice, de cand lumea este
civilizat. Detestabil principiul aceluia care nu doreste s creasca, decat prin scderea vecinilor
sai! Nu este altceva decat rutate i malignitate a inimii sa obtinem satisfactie prin incalcarea lui
laissez-faire, dei interesul propasirii generale este opus. Lasati liberi sa se faca, la naiba! Laissez
faire!"(Marquis d'Argenson)"
Care este semnificatia "Wu Wei"? Mai nti de toate, trebuie s cutm cheia pentru
neIegerea "Wu Wei" n conceptuI Iegat de virtute sau putere (Te/De). De - este o for
metafizica care d forma Ia Iucruri, cu energia din Tao. Wu-Wei desemneaza starea
paradoxaIa de pasivitate contempIativa (contempIative passivity) indicata de starea
yin(pasiva) din mijIocuI yang(activitatii)
"Wu Wei" nseamn ac[iune natural - ca obiectele care cad in campul gravitational fara sa faca
nimic, ca planetele care graviteaz n jurul soarelui, dar fr "a face" aceasta; sau ca arborii care
cresc, dar fr "a face"./"Wu Wei" means natural action - as the planets which revolve around the
sun, they "do" this revolving, but without "doing" it; or as trees grow, they "do", but without
"doing"./"Wu Wei" signifie action naturelles - comme les plantes qui tournent autour du soleil, ils
font ces mouvements de rvolution, mais sans rien "faire" exprs, ou que les arbres poussent,
ils font, mais sans le faire.
Astfel, atunci cnd cunoatem momentul(i modalitatea; cand si cum), a ac[iona nu este o
cunoatere n sensul c cineva ar putea gndi "acum" este momentul oportun pentru a face
"acest lucru", ci mai degrab inseamna doar a face ceea ce e nevoie, si atunci actiunea devine un
lucru firesc. Thus knowing when (and how) to act is not knowledge in the sense that one would
think "now" is the right time to do "this", but rather just doing it, doing the natural thing. Ainsi, le
savoir quand (et comment) pour agir n'est pas la connaissance dans le sens que l'on pourrait
penser "maintenant" le moment est venu de faire "a", mais plutt juste le faire, faire ce qui est
naturel.
Practica Wu Wei i eficacitatea Wei Wu Wei sunt principiile fundamentale n gndirea chinez i
au fost subliniate de ctre coal taoista. Scopul Wu Wei este de a realiza o stare de echilibru
perfect, sau de aliniere cu Tao(realitatea holografica omniprezenta), i, ca rezultat, conduce la
ob[inerea unei forme irezistibile de putere si de influenta "moale si invizibil" The practice of wu
wei and the efficacy of wei wu wei are fundamental tenets in Chinese thought and have been
mostly emphasized by the Taoist school. The aim of wu wei is to achieve a state of perfect
equilibrium, or alignment with the Tao, and, as a result, obtain an irresistible form of "soft and
invisible" power. La pratique du wu wei et l'efficacit du wei wu wei sont des principes
fondamentaux dans la pense chinoise et ont t surtout soulign par l'cole taoste. L'objectif de
wu wei est de parvenir un tat d'quilibre parfait, ou l'alignement avec le Tao, et, par
consquent, obtenir un forme de pouvoir irrsistible mous et invisibles
Exist si o alta semnificatie a Wu Wei la care se face referire mai rar si desemneaza "ac[iunea
care nu implic lupta sau un efort excesiv".
There is another less commonly referenced sense of wu wei; "action that does not involve struggle
or excessive effort". l ya un autre sens moins couramment rfrencs de wu wei, "action qui ne
ncessite pas la lutte ou l'effort excessif".
n acest caz, Wu nseamn "fr" i Wei nseamn "efort". n this instance, Wu means "without"
and Wei means "effort". Dans ce cas, Wu signifie sans et Wei signifie effort.
Aceeasi strategie, care conduce la eliminarea agitatiei si la adevarata wu-wei, apare si in mesajul
lui Lao Tzu: "Catre mintea care este necIintit ntreguI univers se preda"/"To the mind that is
stiII the whoIe universe surrenders"/" I'esprit qui est sans mouvement ou inbranIabIe
I'univers tout entier se rend "/
"Ctre mintea care este in repaus imuabil ntregul univers se pred/ l'Univers tout entier se rend
l'esprit immuable "
Buddha a spus: " Daca veti reusi s v fixai inima/mintea intr-un punct(daca veti stinge
agitatia), atunci nu mai este nimic imposibiI pentru dvs." /Le Bouddha a dit: "Si tu fixes
ton coeur/ esprit sur un seuI point, aIors rien ne t'est impossibIe"/The Buddha said:
When you fix your heart/mind on one point, then nothing is impossibIe for you".
Fixarea mintii intr-un punct inseamna stingerea oricarei agitatii sau fluctuatii mentale(vrittis), adic
exact strategia indicata de Patanjali in Yoga Sutra( Aforisme despre Aliniere), Sutra 1.2:
Breaking the CuIturaI Trance - Discover StiIIness
Spargerea tipareIor-Descoperiti starea de repaus
Some insight into the quotation "To the mind that is stiII the whoIe universe surrenders (Lao
Tzu , Buddha, Chuang Tzu)
Know that deep inside, you have immense power that can, and will, change the world. You are the
change..
By stilling the mind (activities or wei; realizing wu-wei) you allow the holographic universe to work,
to flow and manifest through you. This give birth to direct vision and action- namely to
supernormal or divine powers(siddhis). "Therefore the Master can act without doing anything
and teach without saying a word.( Lao Tzu 2)
"The Tao of the saint is work(action) without effort(action)" (Lao Tzu 8). .Wu-wei is not inaction or
non-action but a return to the simplicity of formless substance(37). "Empty yourself of
everything. Let the mind rest at peace". (Lao Tzu 16)
The same strategy of stilling the mind is described in Patanjali's Aphorisms (Yoga Sutra ) in the
second sutra of the first chapter ( Samadhi Pada) in which yoga is defined as a stilling or
calming of the activities or impulses (vrittis) in the mind (yoga chitta vritti nirodha).Yoga(the
unified state beyond the duality of subject-object;the holographic state) [is realised by ]
nirodha[stilling;cessation]of the vrittis (activities,fluctuations,
modifications,impulses, the thought forms,workings) of the mind (chitta)
When you are surrendering to the universe(shvara pranidhana), the universe is surrendering to yo
Cateva clarificari legate de afirmatia :"pentru mintea care e nemiscata intreg universul se preda.
(Lao Tzu , Buddha, Chuang Tzu).
Descopera ca in profunzimea fiintei tale se afla punctul fix,axul universului care iti confera puterea
imensa de a schimba lumea.Tu esti schimbarea..
Prin calmarea mintii (care este un proces, un trafic de impulsuri, valuri, activitati) trebuie sa
intelegem stingerea,oprirea sau golirea (vidarea) mintii de valuri sau de activitati(in lb.
chineza:wei;adica sa realizam starea de repaus,de completa relaxare,starea vidata de
activitati:in lb. chineza: wu-wei) ceea ce permite universului holografic sa actioneze, sa curga
si sa se manifeste prin noi(asta conduce la revenirea la armonie,vindecare).Atunci apare
vederea nemijlocita a realitatii (dispare dualitatea subiect obiect si se instaleaza functionarea
holografica).Din acest moment incep sa se manifeste puterile supranormale sau capacitatile
nemijlocite ori divine(siddhis) de cunoastere si de actiune(universul se preda sau devine
plastic).
ntalnim aceeasi strategie a stingerii activitatilor mentale in Aforismele Yoga ale lui Patanjali
descrisa in a doua sutra din prima carte(Samadhi Pada).
Yoga (starea unificata; in care dispare dualitatea subiect obiect; in care se manifesta functionarea
holografica) se realizeaza prin nirodha [ oprire, punere in repaus, calmare,
stingere, racire, golire, vidare] de vrittis(agitatie,vartejuri;impulsuri;fluctuatii;valuri;modificari
,oscilatii,gandurile;emotii) din chitta (minte); Atunci cand ne predam universului(shvara
pranidhana), universul ni se preda.
Mai jos sunt citate care subliniaza cunoasterea aceleiasi strategii a linistirii mintii pt. cunoasterea
scanteii divine si a luminii necreate :isus(Matei 23:24-26),David( Psalms 46:10), Upanishade..
Textul in limba romana pt Lao Tzu si Patanjali se afla in cartii publicate de Dan Mirahorian care pot
fi solicitate autorului la adresa: danmirahorian@yahoo.com
However, a quiet mind is imperative. Saints and sages have long recognized and cherished the
value of the quiet mind. From Taoism we learn, "To the mind that is still the whole Universe
surrenders."
David, the Psalmist, alluded to the quiet mind as "the secret place of the most high." We discover
the truth that sets us free by being still and retreating to the "secret place of the most high."
Jesus said, "Cleanse first that which is within the cup and platter that the outside of them may be
clean also" (Matthew 23:24-26). James, brother of Jesus and author of "The Letter of James,"
said, "Purify your hearts, ye double minded." Jeremiah said, "Wash thine heart from
wickedness that thou mayest be saved." "Washing our heart from wickedness" is the same
thing as purifying our heart . the same thing as "cleaning the inside of the cup and the
platter."
When our heart is pure, we know ourselves. Otherwise, we are under the guidance of the false
ego-self that always wants to appear special and important and always brings mental turmoil
and suffering.
When we know ourselves, we have peace, joy and happiness. We discover our true self we
purify our heart by being still and communing and understanding with our heart. There
is no other way!
Lao Tzu:"Stop thinking, and end your problems."
Lao Tzu:"To die and not be lost, is the real blessing of a long life."
Everything written on these pages can be summarized in one admonition found in Psalms 46:10:
"Be still and know that am God".
Or, following a continuous thread of truth through cultures and time, we read from the Taoist, Lao
Zi (Lao Tzu ) and Chuang Tzu (Zhuang Zi): "To a mind that is still the whole universe
surrenders".
sa Upanishad " The Spirit, without moving, is swifter than the mind; the senses cannot reach him
: He is ever beyond them. Standing still, he overtakes those who run. To the ocean of his
being, the spirit of life leads the streams of action.
Katha Upanishad -VI - "When the five senses and the mind are stiII, (during meditation) and
reason itseIf rests in siIence, then begins the Path supreme"
Non-actiunea(Wu Wei) in mesajuI Iui Lao Zi /Lao Tzu/ Lao Tseu
Suprema eficacitate apartine nonactiunii()/La suprme efficacit du Non-agir() /
The uItimate effectiveness of non-action ()
Cartea intituIata Dao De Jing/Tao Te Ching/Tao Te King este dedicata in intregime non-
actiunii, fiindca in orice traditie spirituaIa autentica care vizeaza eIiberarea din reaIitatea
secunda a umbreIor si ancorarea in reaIitatea sursa caIea de a ajunge Ia destinatie este
identica cu scopuI. CaIea(wu-wei) si scopuI(reintregirea, desavarsirea, reconectarea Ia
reaIitatea hoIografica numita Tao/Dao, intinerirea, invuInerabiIitatea) sunt entitati simuItate
in reaIitatea atemporaIa a Iui "Acum si aici".
Am intaInit o muItime de traductori si de comentatori care au indicat doar cateva
capitoIeIe din Dao De Jing in care non-actiunea este mentionat expIicit [ capitoIeIe: 2, 37,
47]
O Iectur totaI confirm ins bnuiaIa c ori de cate ori intaInim o negatie(nu, non, fr,
Iipsit de) inaintea unui verb, care desemneaz o actiune [nuverb], se face tot o aIuzie Ia
non-actiune, Ia Wu-Wei .
In Iista capitoIeIor care se refer Ia wu-wei nu este niciodat incIus primuI capitoI desi in
acesta se prezint ceIe dou modaIitti de functionare:
1.5. Iat de ce ntotdeauna adoptnd modaIitatea Wu [a non-actiunii; vidrii; trind sub
domnia Iui a fi] i vom vedea nemijIocit esenta [centruI; adevrata fat a reaIittii],
1.6. Iar adoptnd modaIitatea You [a actiunii; a umpIerii; trind sub robia Iui a avea]
i vom vedea doar suprafata[periferia; aparenta; iIuzia; umbreIe; dosuI reaIittii ].
Par Ie non-tre, saisissons son secret; par I'tre, abordons son accs.
Ainsi c'est par Ie nant permanent que nous vouIons contempIer son secret,
c'est par I'tre permanent que nous vouIons contempIer son accs (Liou Kia-hway 1)
CeIe doua modaIitati de functionare conduc Ia doua capacitati diferite de cunoastere si de
actiune(vedeti capitoIuI 33 din Dao De Jing)
Puterea superioar (nemijIocit) nu actioneaza si nu are scop
Puterea inferioar (mijIocit, indirect) actioneaz si are scop (vedeti capitoIuI 38 din Dao
De Jing in traducerea Iui Mirahorian )
La vertu suprieure n'agit pas et n'a pas de but.
La vertu infrieure agit et a un but.( Liou Kia-hway 38)
Acum sa revedem intreguI capitoI care joac roI de titIu:
TitIu:Tao-o aIta reaIitate[Adevarata reaIitate; reaIitatea verticaIa]
1.1. Tao[CaIea] care poate fi urmat [parcurs; descris; spus] nu este Tao [CaIea]
imuabiI[ n varianta divergent: CaIea orizontaI indirect, captiv a timpuIui, care poate
fi urmat este diferit de CaIea verticaI, omniprezent, etern, permanent, de adevrata
fat a reaIittii, care conduce Ia izvor, in centruI imuabiI i goI aI cicIonuIui, Ia care se face
referire n textuI ce urmeaz; niciodata caIea orizontaIa a mintii nu te scoate din timp, nu te
eIibereaza din reaIitatea secunda] .
1.2. NumeIe care poate s-o numeasc nu este NumeIe etern .
1.3. Wu, non-existenta desemneaz izvoruI CeruIui i aI PmntuIui.
1.4. You, existenta desemneaz Muma "ZeciIor de mii de fpturi".
1.5. Iat de ce ntotdeauna adoptnd modaIitatea Wu [a non-actiunii; vidrii; trind sub
domnia Iui a fi] i vom vedea nemijIocit esenta [centruI; adevrata fat a reaIittii],
1.6. Iar adoptnd modaIitatea You [a actiunii; a umpIerii; trind sub robia Iui a avea] i
vom vedea doar suprafata[periferia; aparenta; iIuzia; umbreIe; dosuI reaIittii ].
1.7. CeIe dou[fete aIe reaIittii] au aceeai obrie, dar nume diferite.
1.8. Impreun sunt numite ViduI [ / xuan
2
; negru; transa mistica; moartea mistica adncuI;
profunzimea; dimensiunea verticaI;]
1.9. Dac pIonjezi n profunzimea (transei mistice; "mortii sacre", care conduce Ia "a doua
nastere") vei gsi poarta tuturor minuniIor [aItaruI; izvoruI tuturor puteriIor, virtutiIor,
haruriIor; daruriIor, mutatiiIor].
De piId in capitoIuI 47 in care este iIustrat functionarea hoIografic (direct sau
nemijIocit in pIanuI cunoasterii si aI actiunii), Ia care se ajunge fr s iesi din cas/corp,
fr s privesti umbreIe de pe pereteIe pesterii/ecranuI mentaI, fr s mergi, se face o
referire impIicit Ia Wu-wei, care devine expIicit doar in concIuzie(propozitia finaI).
47. 1. Fr iei din cas [fara sa parasesti corpuI; caracteruI fara virguIa de deasupra
inseamna corp]
47. 2. Poti cunoate [ntreguI] universuI,
47. 3. Fr s priveti pe fereastr [fr s foIoseti ferestreIe simturiIor],
47. 4. Poti vedea CaIea CeruIui [poti descoperi principiiIe ce guverneaz toate IucruriIe]
47. 5. Cu ct mergi mai departe [cu ct cauti mai muIt n afar (cu ct te risipeti; te
exteriorizezi)],
47. 6. Cu att mai putin cunoti [cu att te ndeprtezi de adevrata cunoatere].
47. 7. De aceea sfntuI [nteIeptuI] cunoate, fr s cItoreasc, [afI, fr s caute n
exterior; eI nu merge i ajunge (Ia omnicunoatere)],
47. 8. Vede, fr s priveasc [nteIege;reaIizeaz vederea nemijIocit din IIuminare; fr s
caute gsete]
47. 9. Duce totuI Ia bun sfrit, fr s actioneze [practicnd nefptuirea, nonactiunea (Wu-
Wei) reaIizeaz].
Ceea ce vizeaz Lao Tzu in toate capitoIeIe este non-actiunea(wu wei), desi dup o Iectur
izoIat a unor pasajeIe rupte din context s-ar prea ca vorbeste despre apa, moaIe-tare,
feminitate, vid, Iupta, pace, razboi si guvernare. CapitoIeIe 57, 68 i 69, dezvIuie ceea ce
nteIege Lao Tzu prin non-actiune. In materie de rzboi i de guvernare a unui stat: Nu
ndrznesc s iau initiativa; mi pIace mai muIt s atept. Nu ndrznesc s naintez cu un
deget; prefer s dau napoi cu un pas. Este vorba de un principiu bine cunoscut n arteIe
martiaIe, care este aceIa de a te pstra n stare de repaus, ceea ce poate avea ca efect
agasarea adversaruIui, sau determinarea acestuia s se arunce grbit ntr-o micare
greit. Wu-Wei este i mai bine descris prin atitudinea unei femeIe(ea se Ias nvins, dar
ea este aceea care triumf, n finaI, asupra mascuIuIui) sau prin actiunea apei(apa este
moaIe i sIab n timp ce roca este dur,tare i puternic,i totui apa este aceea care
uzeaz i nfrnge roca; cap.78).
In arteIe martiaIe[aikido, judo sau caIea moaIeIui, femininuIui si fIexibiIitatii] triumf
ntotdeauna ceI care utiIizeaz Wu-Wei i aceasta se petrece atunci cnd este foIosit chiar
forta adversaruIui pentru a-I nvinge. Aceasta presupune eIiminarea atacuIui preventiv
[atacuI nu este cea mai bun aprare, ci o risip de resurse i este utiI doar pentru ceI care
are n fat un adversar neatent -nu poti surprinde un adversar cu adevrat atent ].
Intr-o demonstratie de arte martiaIe, desfaurat Ia Paris n 1983, a rmas ceIebru faptuI c
cei doi maetri care se confruntau s-au privit n ochi timp de dou ore, far s se
desfoare nici un atac. Intrebati, dup aceea , de ce nu a avut Ioc Iupta, Ia care pubIicuI se
atepta, fiecare din ei a spus c nu a gsit un moment n care mintea adversaruIui s nu fi
fost vid. In nici o cIip mintea nu a fost ocupat cu un atac i a rmas ntr-o stare de
atentie invuInerabiI. n buddhismuI japonez se foIosete termenuI shikantaza(a fi aezat -
zafr nimic-shikans intIneti-ta) pentru a desemna starea caracterizat de o atentie
sustinut, vie i eIiberat de orice gnduri, care nu se fixeaz de nici un obiect i nu se
ataeaz de nici un continut- aceasta constituie forma cea mai pur i mai eIevat a
zazen].
Traducerea convergent a capitoIuIui 2
TitIu: PIaseaz-te dincoIo de contrarii [pstreaz-ti impartiaIitatea; Nu separa reaIitatea n
contrarii -contrariiIe sunt dou fete compIementare aIe aceIeai reaIitti; vedeti reaIitatea ca
ntreg, iar nu mprtit n contrarii]
2.1. Aici jos(sub Cer) toat Iumea ia frumosuI drept frumos i din asta i are obria urtuI
[definirea frumosuIui sau a unei ierarhii estetice aduce dup sine si aparitia contrariuIui
su];
2.2.[Aici jos (sub Cer)]toat Iumea ia bineIe drept bine i din asta apare ruI[definirea
bineIui sau a unei ierarhii moraIe aduce dup sine si aparitia contrariuIui su];
2.3. Tot astfeI You [existenta; manifestarea; pIinuI, aspectuI Yang-mascuIin, fiecare Iucru] i
Wu[nonexistenta; nemanifestarea; goIuI, viduI, aspectuI Yin-feminin, contrariuI fiecrui
Iucru] se nasc simuItan, ngemnate.
2.4. UoruI i dificiIuI sunt IaoIaIt[se compIeteaz];
2.5. LunguI[mareIe] i scurtuI [micuI] se genereaz unuI pe ceIIaIt
3
2.6. InaItuI i josuI[umiIuI] se ating [trim ntr-o reaIitate circuIar; ceI din urm e ceI dinti]
2.7. SunetuI i tcerea
4
dau armonia.
2.8. Inainte i dup se urmeaz.
5
2.9. De aceea sfntuI[nteIeptuI] consider nonactiunea[ Wu-Wei; indistinctia,
nondiscriminarea; Iipsa de prtinire; contienta n starea de martor impartiaI] drept ntia sa
datorie,
2.10. Si practic Bu Yan (tcerea sau instruirea nonverbaI)6 7
2.11. Toate IucruriIe din Iume apar fr ca sfntuI s se simt autor[sfntuI accept aparitia
i curgerea IucruriIor fr s Ie directioneze; fr s aIeag, Ie privete egaI] ;
2.12. EI fptuiete [Ie hrnete] fr s caute fructeIe/rezuItateIe actiunii [fr s Ie posede;
nu are preferinte i nu se ataeaz; nu-i nsuete actiuniIe i fructeIe acestor actiuni];8
2.13. EI actioneaz fr s atepte nimic[ramane ancorat in Acum; fara dorinte, expectatii,
subiectivism, ego; privete totuI cu egaI consideratie]
2.14. Iar odat opera sa mpIinit, eI nu se ataeaz de ea. 9
2.15. Si opera sa dinuie pentru c nu-i atribuie reaIizriIe [nu-i nsuete meriteIe ce
decurg din impIiniriIe sau fapteIe saIe];
2.16. De aceea meriteIe nu-I prsesc niciodat.
2.11: 0123'4. wan4 wu4 zuo4 yan1 er2 bu4 ci2
"Toate IucruriIe [01 wan4 wu4] apar fr ca [sfntuI] s se simt autor[sfntuI accept
aparitia i curgerea IucruriIor fr s Ie directioneze; Ie privete egaI] " ; (Lao Zi, Dao De
Jing, CapitoIuI 2)
"Toutes choses surgissent sans qu'iI en soit I'auteur." (Lao Tseu, Tao-t-king chapitre 2)
"AII things arise without there being the author" (Lao Tzu, Tao-te Ching, Chapter 2).
0[5] wan4 wan R:zece mii; un mare numr;mii si mii; nenumrate;foarte numeroase;
totul;absolut;complet;un nume;01wan4 wu4 : zece mii de lucruri; E:ten thousand, 01wan-wu (the
myriad creatures); very large number, unnumerable, utmost, extremely, perfectly well, a thousand kinds of;
G:zehntausend, sehr groe Anzahl,unzhlig, alle, uerst, durchaus, tausendfltig, Familienname;
1wu4 wu : R: creatur,obiect,lucru;substant;materie;manifestare(continut,subiect,fond) a examina; E:
living being, substance, essence, creature, nature,the outside world, other people, being, thing,
matter, cloth,cinch,subject,object,content,product,good,commodity, subject, mass, thing, matter, the outside
world, other people, content, substance; taurus-of-being [vezi/see: cap.16];G:Lebewesen,Wesen, Ding,
Sache, Gegenstand, Ware, Stoff, Masse; Stier-des-Seins;1.22;
2 zuo4 tso : R: a lua loc; a face; a fabrica;a ndeplini; a actiona; a se purta ca , a juca rolul de;
a fi; E:do, make, act as, be, regard as; F: 2 ts, faire ( on dit mme en franais faire sa demeure de tel
ou tel lieu); Pauthier G., Vindiciae Sinicae. Dernire rponse M. Stanislas Julien, suivie d'un parallle de
sa nouvelle traduction du Lao Tseu, avec une traduction prcdente, Paris,1842,p.42; G:tun, handeln,
machen, herstellen, hervorrufen, sein, werden, gelten als-, stehen fr-, dienen als -,schreiben,
kleine Werkstatt, Handwerk;
3yn1 yen : R: A.aici;3(b yn):n alt parte;minte absent; B.cum?de ce?unde?C.sufix
adverbial; particul final cu functie descriptiv; E: here, herein, rhetoricaI how... G: wie?,
warum?, wie knnte hier, dies, erst dann, nur wenn; 2.64;
' r er2 r erh; R: A. ("astfel; n acele circumstante, n calitate de:) sufix n frazele adverbiale; particul
de legatur: apoi;atunci, si nc, si, dar,ns; B. tu;dvs; C. particul final; E: express coordination, similar
to but or yet, connect cause and effect, aim and means or action, indicate a change from one state to
another;F: et ; mais ; tandis que; alors que; G:und dabei, und demgem,gleichwie, aber, sonder, und
doch, gleichwohl, indessen, du dein, leeres Wort am Satzendende;
b bu4 pu p'u : R: nu ; non;fr; negatie; (prefix negativ);unii comentatori consider c forma veche,
care a fost ulterior simplificat ca : este: 6huai2 [a gandi la; a nutri (un sentiment, o sperant); a pstra
cu duiosie, a pstra n suflet;minte;inim;san; termen folosit pentru a indica non-actiunea, decizia de a
realizaeliberarea,libertatea ntre anumite limite]; [vezi: Comentariu n Glosar de termeni chinez-roman];
E: no,not, negation, used to form a negative,used to indicate indifference, used to indicate a choice to get
free, freedom within limits; F: (plac avant un mot au quatrime ton) ne... pas G: grundstzliche, absolute
Verneinung, nein, nicht, (nicht so sein, nicht da sein, nicht tun), un-, -los, verneinende Befehlsform, wolle
nicht, tue ja nicht, noch nicht, gebr. fr erheblich, sehr sich frei machen, sich lsen, Freiheit in Grenzen;
4[7] c ci2; Canton: ci4 jap.: ji, shi ; tse : R: cuvnt; expresie; discurs, dicton, vorbire, fraz;
afirmatie; marturie; a pleda; acuzatie; a se scuza, a acuza; a demisiona; a abdica, a demite, a
renunta; a decade; a se apleca; a cobor; a lua concediu; lua rmas bun, la revedere, a refuza; a
abandona ; a evita, a se sustrage; forma poetica; E: term, word, expression, sentence, speech,
statement, testimony, opinion, instruction, accusation, charge, take leave of; to resign, dismiss,
abdicate, abandon; avoid, evade; vacation, to reject, to abstain, poetic form; F: terme; parole; la
diction, dmission, prendre cong, le dclin prendre cong de qn ; dmissionner ; licencier ; viter;
se soustraire; adieu, dire au revoir; G: Worte, Ausdruck, Satz, Rede, Aussage, Anweisung,
Anklage, Abschied nehmen, abdanken, urlaub, ablehnen, verzichten, aufgeben, Gedichtform;2.67;
2.9. 89: ;< shi4 yi3 sheng4 ren2 chu4 wu2 wei2 zhi1 shi4 ,
De aceea sfntuI[nteIeptuI] consider nonactiunea[nondiscriminarea; Iipsa de prtinire;
contienta n starea de martor impartiaI; Wu-Wei] drept ntia sa datorie/Aussi Ies Saints
oeuvraient seIon Ie non agir(par CIaude Larre)
2.10. => ? . xing2 bu4 yan2 zhi1 jiao4 .
Si practic Bu Yan (>) (tcerea sau instruirea nonverbaI)
Et s'adonnaient I'enseignement sans paroIe
Bu Yan (>) fr cuvinte, tcerea sau instruirea nonverbaI
Toate cupIuriIe de contrarii prezentate in capitoIuI 2 au drept prim termen o
caIitate/caracteristica asociata pIinuIui, existentei( mare, in frunte, zgomot) si drept termen
secun o caracteristica asociata goIuIui, viduIui, non-existentei( mic, in spate, tacere)
Dac Lao Tzu nu s-ar fi referit Ia tcere si in propozitia 2.7[SunetuI i tcerea dau
armonia] atunci nu se justific concIuzia din afirmatiiIe care urmeaz: De aceea
sfntuI[nteIeptuI] consider nonactiunea [ Wu-Wei (Ia niveI mentaI); nondiscriminarea;
Iipsa de prtinire; contienta n starea de martor impartiaI] drept ntia sa datorie i practic
Bu Yan (>fr cuvinte, tcerea sau instruirea nonverbaI);
In randuriIe care urmeaza vedem mesajuI Iui Lao Zi din Dao De Jing, capitoIuI 43:
43.1.@A BC tin xi zh zh ru ch chng
Aici jos sub cer( ) [IucruriIe] ceIe mai (@) sIabe (A) [moi; fIexibiIe] (A), biruie rapid(B
C) / Ici-bas sous Ie cieI [Ies choses] qui sont Ies pIus maIIabIe I'emporte rapidement
(sur) / Down here under the sky ( ) the most (@) soft [things] quickIy overcome(B
C)
43.2. @Dtin xi zh zh jin
[LucruriIe] ceIe mai (@) tari (D) [puternice; dure; rigide] din Iume( )/
[Les choses ] Ies pIus(@) dures(D) du monde( ) /
The utmost (@) hard (D) [things] of the worId( )
43.3.EFw yu r w jin
Iar nimicuI () [imperceptibiIuI; viduI; non-existenta, nefiinta, ceea ce este fr form;
ceI mai mic, infinitesimaIuI] intr [ptrunde pretutindeni] (E) (chiar i) n ceea ce nu are
fisuri (F)
[n ceea ce pare de neptruns; ce nu are Iacune (Iipsuri; fracturi; gauri; faIii) [conexiune cu
infIuenta subIiminaIuIui, a infinitezimaIuIui(in interactia gravitationaIa, in recIama ascunsa
si in ampIificarea efectuIui remediiIor homeopatice]./ Le rien (I'InsubstantiaI, infinitsimaIe,
nant, Ie vide; Non-Etre) pntre I'impntrabIe [(peut mme) pntrer (E) tout chose sans
aucun espace (F) sans interstice, crevasse, intervaIIe) [connexion avec I'infIuence des
signaux sous IiminaIes et infinitsimaIes (dans I'interaction gravitationneIIe et dans
I'ampIification de I'effet d'un remde homopathique)]; Nothingness() [the
InsubstantiaI, infinitesimaI, Non-Being], (can even) penetrate (E) [aII things] without any
gap (F)[without interspace, crevice); [connection with the subIiminaI manipuIation and
the infIuence of the infinitesimaI signaIs (in the gravitationaI interaction, in hidden
advertising and in the ampIification effect of a homeopathic medicine)]
43.4. G89 H, w sh y zh w wi zh yu y,
De aceea eu cunosc suprema eficacitate(H) a nonactiunii()/C'est par ceIa que je
connais Ia suprme efficacit du Non-agir() / Therefore I know (G89) the uItimate
effectiveness( H ) of non-action ()
43.5.>?, b yn zh jio,
Instruirea(?) fr cuvinte (>)[tcerea; instruirea direct sau teIepatic]/
I'enseignement(?) sans paroIes(>)[par Ie siIence; pubIicit cachs sous
IiminaIes ]/wordIess teaching
43.6. 06. H w wi zh y
i beneficiiIe(H) nonactiunii () / Les avantages (H) de I'action sans action () / The
benefits of the Action without action()
43.7.IJtin xi x j zh.
In Iume( ) rareori(I) sunt atinse (J) [neIese; obinute, reaIizate, desi nimic nu
egaIeaz beneficiiIe nonactiunii ()]/ Dans Ie monde( ) sont atteintes(J) que
rarement(I); dans Ie monde, rare sont ceux qui Ies atteignent /In the worId onIy rareIy (I)
are reached(J) [attained, achieved; understood]
Potrivit Iui Lao Tzu "Cei ce caut s modeIeze [s reformeze; s o cucereasc prin fort]
Iumea, tiu bine c nu vor reui [niciodat]. Lumea seamn cu un "vas spirituaI" [KL
(shen2 qi4) care poate fi spart n orice moment; care este imprevizibiI]; Pe care nu ai voie
s-I modeIezi [atingi; modifici]; CeI care ncearc s-I modifice [s-I Iefuiasc] distruge
vasuI [va suferi un eec]. CeI ce vrea s-i nsueasc [s-I tin; Iimitndu-i micarea
naturaI] I va pierde".(Lao Zi, Dao De Jing, CapitoIuI 29).
According to Lao Tzu, "f someone wants to take over the world and manipulates them to suffer
very bad. For the world - is a sacred vessel, which can not be manipulated. f someone wants to
manipulate it, destroy it. f someone wants to assign it to lose its"(Lao Tzu, Tao-te Ching, Chapter
29).
Selon Lao Tseu: Quiconque veut s'emparer du monde et s'en servir cour l'chec - Le monde
est un vase sacr qui ne supporte pas - Qu'on s'en empare et qu'on s'en serve. - Qui s'en sert, le
dtruit, - Qui s'en empare, le perd.. "(Lao Tseu, Tao-t-king chapitre 29)
Lumea seamn cu un "vas spirituaI"
MN', jiang1 yu4 qu3 tian1 xia4 er2 wei2 zhi1 ,
GOP wu3 jian4 qi2 bu4 de2 yi3 .
KL tian1 xia4 shen2 qi4 ,
QRS bu4ke3 wei2 ye3 . wei2 zhe3 bai4 zhi1 ,
TU zhi2 zhe3 shi1 zhi1 .
3.14: , V W wei2 wu2 wei2 , ze2 wu2 bu4 zhi4
Urmnd reguIa non-actiunii(Wu-Wei) nimic nu ramane mpIinit [ se instaIeaza armonia n
organismuI (sociaI i individuaI)]
10.8 XY?Z[\, neng2 wu2 wei2 hu1 ? tian1 men2 kai1 he2,
i vei fi n stare s guvernezi fr a interveni[ neactionnd].
11.8.9]. wu2 zhi1 yi3 wei2 yong4 .
Insa ceea ce este absent [viduI; goIuI; nevazutuI; nemanifestatuI; Wu] permite utiIizarea
[fara goIuI Iauntric aI mintii nu se pot foIosi ocaziiIe de iIuminare si eIiberare; orice
intrebare(in jap.: mondo; in Ib.chinez: wen-ta; ^_ wen4da2) este o cerere de goIire care
este urmata de umpIerea cu un raspuns; metoda mondo(Iit.: intrebare/raspuns) a fost
reIuata si dezvoItata in aceea a kan-uIui]
Termeni cheie si capitoIeIe unde se intaInesc
caIea % do da da tao tao way/voie, chemin DO % , Ia manire de faire:1, 4, 8, 14, 15, 16,
18, 21, 23, 25 [On peut Ie considrer comme Ia mre du monde entier], 30, 32, 34, 35, 37, 38,
40, 41, 42, 48, 51, 53, 59, 62, 65, 77[arc]
virtute, putere ` d de2 te te; t; the /virtue/ vertu: 28 [Ia vertu constante], 38, 41[Ia vertu
suprme parait vide] 51, 55, 59, 65 [vertu primordiaIe]
nume/name/nom: 1, 25, 32, 41
unuI/one/ unit: 10, 14, 22, 39, 42, 53 [La grande voie est trs unie]
ceIe zece mii de fapturi tous Ies tres: 1, 42
intuneric/I'obscurit: 42
Iumina/Iumire: 42
sufIu, energie vitaIa/souffIe; I'nergie vitaIe: 42, 55
vioIent: 42
cupIuI primordiaI existenta si non-existenta(yu wu: you-wu; tre et non-tre; toutes Ies
choses du monde sont nes de I'tre; I'tre est n du non-tre; being and non-being/ 1, 2,
11, 40
duaIitate, contrarii ; reIativitate, bine si rau; paradoxuri/reIativity, good and eviI, paradoxes:
2, 7, 20, 36, 40, 45, 58, 63
wu wei; non-actiunea non-agir, sans agir, non-faire, sans sortir, sans regarder, sans
marcher; en les laissant suivre Ieur impuIsion inne, sans subjuguer, sans avoir visit, sans-
saveur :1, 2, 3, 10, 23, 27, 29, 30, 32, 33, 37 ["tao insusi nu actioneaza si totusi totuI se face
prin eI/Ie tao Iui-mme n'agit pas, et pourtant tout se fait par Iui "], 43, 47, 48, 51, 57, 60, 63
64["sfantuI nu actioneaza si nu esueaza/Ie saint n'agit pas et n'choue pas"], 64, 75, 80,
nu Iupta; non-Iupta/non-strife/ne dispute point: 3, 7-9, 22, 24, 66, 73, 81
partinire, aIegere; favoritism/ La voie du cieI n'a pas de favoritisme: 79
reintoarcere/retour; retourne: 16[ ne contempIe que Ieur retour], 28, 40,
Constant: 16, 28, 51[ suivre Ie constant ], 55
fIexibiI-rigid, moaIe-tare: faibIesse, tendre-dur, soupIe, faibIe; dur et Ie fort: 40, 43, 78,
apa/eau/water : 8, 78
feminin/femaIe: 6, 8, 10, 20, 25, 28, 52, 55, 59, 78
vaIe; vaIea Iumii /ravin du monde: 6, 28, 66,
viduI, goI, goIire/vide: 5[Bien que vide intrieurement, iI ne s'puise jamais]11,16[Atteins
I'apoge du vide], 25[SiIencieux et vide, indpendant et inaItrabIe], 33, 45[Ia pInitude
suprme sembIe vide],
repaus/repos : 64
pIin, umpIere: pInitude; 4[ne se rempIit jamais] 55
renuntarea Ia eruditie, inteIepciune, prudenta, umanitate si justitie/ (renoncez Ia) sagesse,
prudence, I'humanit et justice: 19,
renuntarea Ia invatare, dezvatarea, deconditionarea/(renoncez ) I'tude: 20, 48, 64 [iI
apprend dsapprendre]
Iipsit de cunoastere ca un copiI, nondiscriminare / iI est dpourvu de connaissance comme
un enfant: 49, 63
cunoastere/knowIedge: 3, 65, 70, 71
ignoranta/ I'ignorance: 65,
tacerea, siIence/(ceIui qui) ne parIe pas (arrive au) non-agir: 2, 23, 41[La grande musique n'a
gure de sons], 43,
(fara) dorinte/desires/ sans dsirs: 3, 19, 34, 37, 57, 64 [Ie saint dsire Ie non-dsir]
omenie si dreptate; justitie/humanity and righteousness: 18, 19, 38
rasuI/Iought/rire: 41
fara urme/ 27
modestie, Iipsa ego 34,
cauza/centru- efect/periferie: 38,
invuInerabiIitate; idestructibiIitate/ subsister constamment, I'abri de Ia mort : 16, 50, 54, 55
cunoastere nemijIocita: 33, 47/ I'homme qui connat (Ie tao) ne parIe pas 56, 81 [CeIui qui
sait n'est pas un rudit. Un rudit n'est pas ceIui qui sait]
actiune nemijIocita; tipuri de puteri/virtuti; comunicare non-verbaIa; 2, 33, 38, 43, 47,
I'homme qui connat (Ie tao) ne parIe pas 56
exces, epuizare, iI veut vivre avec trop d'intensit: : 50
nediferentiat/indiffrenci: 42
poarta/gate/porte; ouverture: 1, 10, 11, 47, 52, 56
inchidere porti senzoriaIe si efectoare; /iI ferme ses oreiIIes et ses yeux; iI ferme ses portes:
52, 56 [BIoque toute ouverture, ferme toute porte],
viata, nemurirea: 16[Qui fait un avec Ie Tao peut vivre Iongtemps], 33, 75,
moartea voIuntare, stingerea 33, 50
ierarhizare estetica, moraIa, cognitiva: 2, 49
infIorirea universuIui; iI est I'homme Ie pIus honorabIe de I'univers: 56
I'harmonie, 55, 65 [ I'harmonie universeIIe]
iIuminare, trezire/doubIement cIair I'iIIumination: 27, 33, 55
cuvant, vorbire, paroIe, ne parIe pas: 1, 2, 56, 70, 81
comori/pierres prcieuses, trois choses prcieuses: 56, 70
copiI, nou-nascut/ enfant, a peine est-iI n, nouveau-n/ I'tat d'enfance: 10, 20, 28, 49, 55
spontan; spontanment: 32
pu p'u simpIitate, spontaneitate, stare de nou nascut, Iemn brut / bIoc de bois, bois brut: 19,
20, 28, 64
ziran tzu-jan / firesc, naturaI, natura in sine/ naturaI: 17, 23, 25 [Akira Ohama : forta
imanenta spontana], 51, 64
guvernare/ government: 3, 17, 26, 29-31, 57, 60, 61, 65, 74, 75, 80
Iipsa forma/La grande image n'a pas de forme: 41
3. Non-actiunea Wu Wei in mesajuI Iui Zhuang Zi /Chuang Tzu /Tchouang-tseu
3.2. CaIea maceIaruIui/ Ie boucher du prince Wen-houei
Povestea maceIaruIui sau a bucataruIui care foIosea un cutit fara sa-I stirbeasca 19 ani
este descrisa de Chuang Tzu (un maceIar incepator foIoseste privirea si distruge un
cutit intr-o Iuna in timp ce unuI care a ajuns Ia maiestrie foIoseste vederea directa si
urmeaza goIuriIe dintre oase si tendoane)
Liou Kia-hway : Quand le boucher du prince Wen-houei dpeait un boeuf, ses mains
empoignaient l'animal; il le poussait de l'paule et les pieds rivs au sol, il le maintenait des
genoux. l enfonait son couteau avec un tel rythme musical qui rejoignait parfaitement celui des
clbres musiques qu'on jouait pendant la "danse du bosquet des mriers" et le "rendez-vous de
ttes au plumage".
- Eh! lui dit le prince Wen-houei, comment ton art peut-il atteindre un tel degr?
Le boucher dposa son couteau et dit : J'aime le Tao et ainsi je progresse dans mon art. Au
dbut de ma carrire, je ne voyais que le boeuf. Aprs trois ans d'exercice, je ne voyais plus le
boeuf. Maintenant c'est mon esprit qui opre plus que mes yeux. Mes sens n'agissent plus, mais
seulement mon esprit. Je connais la conformation naturelle du boeuf et ne m'attaque qu'aux
interstices. Si je ne dtriore pas les veines, les artres, les muscles et les nerfs', plus forte
raison les grands os!
Un bon boucher use un couteau par an parce qu'il ne dcoupe que la chair. Un boucher ordinaire
use un couteau par mois parce qu'il le brise sur les os. Le mme couteau m'a servi depuis dix-neuf
ans. l a dpec plusieurs milliers de boeufs et son tranchant parat toujours comme s'il tait
aiguis de neuf.
A vrai dire, les jointures des os contiennent des interstices et le tranchant du couteau n'a pas
d'paisseur. Celui qui sait enfoncer le tranchant trs mince dans ces interstices manie son
couteau avec aisance parce qu'il opre travers les endroits vides. C'est pourquoi je me suis servi
de mon couteau depuis dix-neuf ans et son tranchant parat toujours comme s'il tait aiguis de
neuf. Chaque fois que j'ai dcouper les jointures des os, je remarque les difficults particulires
rsoudre, et je retiens mon haleine, fixe mes regards et opre lentement. Je manie trs
doucement mon couteau et les jointures se sparent aussi aisment qu'on dpose de la terre sur
le sol. Je retire mon couteau et me relve; je regarde de tous cts et me divertis ici et l; je
remets alors mon couteau en bon tat et le rentre dans son tui.
- Trs bien, dit le prince Wen-houei. Aprs avoir entendu les paroles du boucher, je saisis l'art de
me conserver.
F. JuIien: "Le boucher Ding dpeait un boeuf pour le prince Wenhui. la faon dont de la main il
tenait empoign l'animal, le gardait cal contre son paule et, le pied bien assur sur le sol, le
maintenait sous la pression de ses genoux, il s'en chappait si musicalement des 'hua' et son
couteau voluait si bien en cadence, en laissant entendre des 'huo', qu'il rejoignait de bout en bout
un air de musique, tantt s'accordant avec la danse du 'Bosquet des mriers' et tantt rejoignant
la mlodie des 'Ttes au plumage (ou, autre lecture : il tombait juste avec son couteau au point de
rencontre o dbutaient les veines).
- Admirable, vraiment ! s'exclama le prince. quoi peut en arriver la technique !
Le boucher dposa son couteau et rpondit : 'Ce dont je suis pris est le tao et cela dpasse toute
technique. Quand je commenais dpecer des boeufs, je ne pouvais m'empcher de voir le
boeuf tout entier. Puis, trois ans plus tard, celui-ci ne s'imposait plus moi tout entier (aussi
massivement). prsent, je le rencontre par une apprhension (dcante et) spirituelle au lieu de
le regarder seulement des yeux : quand le savoir des sens s'arrte, ma facult spirituelle aspire
le relayer en s'appuyant sur la structure naturelle de l'animal. Je m'attaque ainsi aux grands
interstices et conduis ma lame au travers d'amples passages en pousant la conformation interne.
Si je ne touche pas les veines, ni les artres ni les muscles ni les nerfs, plus forte raison en va-t-
il ainsi des grands os! Un bon boucher doit changer de couteau tous les ans : parce qu'il tranche
la chair ; un boucher ordinaire doit changer de couteau tous les mois : parce qu'il brise les os. Or,
voici dix-neuf ans que je fais ce travail, j'ai dpec des milliers de boeufs et le fil de mon couteau
est toujours aussi neuf que s'il venait d'tre aiguis.
Nanmoins, chaque fois que j'arrive un point d'entremlement, je considre la difficult et, sur
mes gardes, le regard attentivement fix, oprant lentement, je manie le couteau le plus
dlicatement : un 'huo' et c'est dfait - comme si c'tait un peu de terre que l'on dposait sur le sol.
Je relve alors mon couteau et me redresse ; je regarde de divers cts et me dlasse en trouvant
mon contentement intrieur. Aprs avoir remis mon couteau en tat, je le range dans son
fourreau.
- Admirable, vraiment ! s'exclama le prince. en entendant les paroles du boucher Ding, je
comprends ce que c'est que nourrir sa vie. [Zhuangzi, Chap. 3, Guo - trad. F. JuIien ]

Burton Watson Cook Ting was cutting up an ox for Lord Wen-hui.2 At every touch of his hand,
every heave of his shoulder, every move of his feet, every thrust of his knee - zip! zoop! He
slithered the knife along with a zing, and all was in perfect rhythm, as though he were performing
the dance of the Mulberry Grove or keeping time to the Ching-shou music.3
"Ah, this is marvelous!" said Lord Wen-hui. "magine skill reaching such heights!"
Cook Ting laid down his knife and replied, "What care about is the Way, which goes beyond skill.
When first began cutting up oxen, all could see was the ox itself. After three years no longer
saw the whole ox. And now - now go at it by spirit and don't look with my eyes. Perception and
understanding have come to a stop and spirit moves where it wants. go along with the natural
makeup, strike in the big hollows, guide the knife through the big openings, and follow things as
they are. So never touch the smallest ligament or tendon, much less a main joint.
"A good cook changes his knife once a year-because he cuts. A mediocre cook changes his knife
once a month-because he hacks. 've had this knife of mine for nineteen years and 've cut up
thousands of oxen with it, and yet the blade is as good as though it had just come from the
grindstone. There are spaces between the joints, and the blade of the knife has really no
thickness. f you insert what has no thickness into such spaces, then there's plenty of room - more
than enough for the blade to play about it. That's why after nineteen years the blade of my knife is
still as good as when it first came from the grindstone.
"However, whenever come to a complicated place, size up the difficulties, tell myself to watch
out and be careful, keep my eyes on what 'm doing, work very slowly, and move the knife with the
greatest subtlety, until - flop! the whole thing comes apart like a clod of earth crumbling to the
ground. stand there holding the knife and look all around me, completely satisfied and reluctant to
move on, and then wipe off the knife and put it away."
"Excellent!" said Lord Wen-hui. " have heard the words of Cook Ting and learned how to care for
Iife!" [Burton Watson, translator, The Complete Works of Chuang Tzu (New York: Columbia
University Press, 1968), pps. 50-51].
Sam HamiII and J.P. Seaton Ting the cook was cutting meat free from the bones of an ox for Lord
Wen-hui. His hands danced as his shoulders turned with the step of his foot and bending of his
knee. With a shush and a hush, the blade sang following his lead, never missing a note. Ting and
his blade moved as though dancing to "The Mulberry Grove, or as if conducting the "Ching-shou
with a full orchestra.
Lord Wen-hui exclaimed, "What a joy! t's good, is it not, that such a simple craft can be so
elevated?
Ting laid aside his knife. "All care about is the Way. f find it in my craft, that's all. When first
butchered an ox, saw nothing but ox meat. t took three years for me to see the whole ox. Now
go out to meet it with my whole spirit and don't think only about what meets the eye. Sensing and
knowing stop. The spirit goes where it will, following the natural contours, revealing large cavities,
leading the blade through openings, moving onward according to actual form yet not touching
the central arteries or tendons and ligaments, much less touching bone.
"A good cook need sharpen his blade but once a year. He cuts cleanly. An awkward cook
sharpens his knife every month. He chops. 've used this knife for nineteen years, carving
thousands of oxen. Still the blade is as sharp as the first time it was lifted from the whetstone. At
the joints there are spaces, and the blade has no thickness. Entering with no thickness where
there is space, the blade may move freely where it will: there's plenty of room to move. Thus, after
nineteen years, my knife remains as sharp as it was that first day.
"Even so, there are always difficult places, and when see rough going ahead, my heart offers
proper respect as pause to look deeply into it. Then work slowly, moving my blade with
increasing subtlety until kerplop! meat falls apart like a crumbling clod of earth. then raise
my knife and assess my work until 'm fully satisfied. Then give my knife a good cleaning and put
it carefully away.
Lord Wen-hui said, "That's good, indeed! Ting the cook has shown me how to find the Way to
nurture Iife.
Victor H. Mair A cook was cutting up an ox for Lord Wenhui. Wherever His hand touched,
His shoulder leaned, His foot stepped, His knee nudged, the flesh would fall away with a swishing
sound . Each slice of the cleaver was right in tune, zip zap! He danced in rhythm to "The Mulberry
Grove ;" moved in concert with the strains of "The Managing Chief."
"Ah, wonderful!" said Lord Wenhui, "that skill can attain such heights! "
The cook put down his cleaver and responded, "What your servant loves is the Way, which goes
beyond mere skill . When first began to cut oxen, what saw was nothing but whole oxen. After
three years, no longer saw whole oxen . Today, meet the ox with my spirit rather than looking at
it with my eyes . My sense organs stop functioning and my spirit moves as it pleases. n accord
with the natural grain, slice at the great crevices, lead the blade through the great cavities .
Following its inherent structure, never encounter the slightest obstacle even where the veins and
arteries come together or where the ligaments and tendons join, much less from obvious big bones
A good cook changes his cleaver once a year because he chops . An ordinary
cook changes his cleaver once a month because he hacks . Now 've been using my cleaver for
nineteen years and have cut up thousands of oxen with it, but the blade is still as fresh as though
it had just come from the grindstone . Between the joints there are spaces, but the edge of the
blade has no thickness. Since am inserting something without any thickness into an empty
space ,there will certainly be lots of room for the blade to play around in. That's why the blade is
still as fresh as though it had just come from the grindstone .
Nonetheless, whenever come to a complicated spot and see that it will be difficult to handle,
cautiously restrain myself, focus my vision, and slow my motion . With an imperceptible movement
of the cleaver, plop! and the flesh is
already separated, like a clump of earth collapsing to the ground.
stand there holding the cleaver in my hand, look all around me with complacent satisfaction, then
wipe off the cleaver and store it away? '
"Wonderful! " said Lord Wenhui. "From hearing the words of the cook, have learned how to
nourish Iife. '
Nina Correa Cook Ding was cutting up an ox for Lord Wen Hui (Kind Gentle Official). With his
hands in place, his shoulders hunched, his foot thrust forward, and his knee bent - every slice of
meat fell in front of him as his knife seemed to hum a melody. With a steady rhythm, it didn't miss
a beat. t was equal to the dancing performed to the music of "The Mulberry Grove," and as skillful
as the musicians playing "The Jing Shou." Lord Wen Hui said: "Oh, excellent! How did you come
up with such a perfect technique?"
Cook Ding set down his knife and replied: "Your servant is fond of Dao, which advances
techniques. At the time when first began as a butcher, all could see was a whole ox. Three
years later, no longer saw the ox as a whole. Nowadays, sense with my spirit instead of looking
with my eye. My brain knows when to stop and let my spirit take over. Following the natural grain,
noting the large gaps between the cartilage and observing the huge hollows - they already provide
me with a map. When come upon places where muscle and bone connect, that's the only time
need to be forceful! A good cook changes his knife every year because he cuts. An ordinary cook
changes his knife every month because he hacks. 've had my knife for nineteen years, and 've
butchered over a thousand oxen. t's as sharp now as it was when it was first honed. Each section
of the ox has a gap, and the edge of my knife is narrower than that opening. Those are the gaps
where thrust my narrow blade. So wide are those places where place my knife that there's lots
of leeway. That's why 've had this knife for nineteen years and it's still like new.
Nevertheless, every time come to a dense spot, look for its difficulties. proceed with caution
and keep my guard up, considering when should stop and when should move slowly. move the
knife just a little bit and that part is quickly separated, like a clump of dirt shifting on the ground.
Then lift up my knife and stand up straight, pausing to look at at all my work until 'm satisfied with
it. Then properly clean my knife and stow it away."
Lord Wen Hui said: "Excellent! What 've gotten from your words is how to nourish Iife."
Lin Yutang Prince Huei's cook was cutting up a bullock. Every blow of his hand, every heave of
his shoulders, every tread of his foot, every thrust of his knee, every whshh of rent flesh, every
chhk of the chopper, was in perfect rhythm, --like the dance of the Mulberry Grove, like the
harmonious chords of Ching Shou. "Well done!" cried the Prince. "Yours is skill indeed!"
"Sire," replied the cook laying down his chopper, " have always devoted myself to Tao, which is
higher than mere skill. When first began to cut up bullocks, saw before me whole bullocks. After
three years' practice, saw no more whole animals. And now work with my mind and not with my
eye. My mind works along without the control of the senses. Falling back upon eternal principles,
glide through such great joints or cavities as there may be, according to the natural constitution of
the animal. do not even touch the convolutions of muscle and tendon, still less attempt to cut
through large bones.
"A good cook changes his chopper once a year, -- because he cuts. An ordinary cook, one a
month, -- because he hacks. But have had this chopper nineteen years, and although have cut
up many thousand bullocks, its edge is as if fresh from the whetstone.
For at the joints there are always interstices, and the edge of a chopper being without thickness, it
remains only to insert that which is without thickness into such an interstice. ndeed there is plenty
of room for the blade to move about. t is thus that have kept my chopper for nineteen years as
though fresh from the whetstone.
"Nevertheless, when come upon a knotty part which is difficult to tackle, am all caution. Fixing
my eye on it, stay my hand, and gently apply my blade, until with a hwah the part yields like earth
crumbling to the ground. Then take out my chopper and stand up, and look around, and pause
with an air of triumph. Then wiping my chopper, put it carefully away."
"Bravo!" cried the Prince. "From the words of this cook have learned how to take care of my
Iife."
BiIIeter Le cuisinier Ting/Ding dpeait un bouf pour le prince Wen-houei/Wenhui. On entendait
des houa quand il empoignait de la main l'animal, qu'il retenait sa masse de son paule et que,
la jambe arqueboute, du genou l'immobilisait un instant. On entendait des houo quand son
couteau frappait en cadence, comme s'il eut excut l'antique danse du Bosquet des mriers ou le
vieux rythme de la Tte de Lynx.
-C'est admirable! s'exclama le prince, je n'aurai jamais imagin pareille technique!
Le cuisinier posa son couteau et rpondit: ce qui intresse/ quoi s'attache votre serviteur, c'est le
fonctionnement des choses, non pas simplement la matrise technique.
"Quand j'ai commenc pratiquer mon mtier, je voyeais tout le bouf devant moi.
"Trois ans plus tard, je n'en voyais plus que des parties."
"Aujourd'hui, je le trouve par l'esprit sans plus le voir de mes yeux.
Mes sens n'interviennent plus, mon esprit agit comme il l'entend et suit de lui-mme les linaments
du bouf. " Lorsque ma lame tranche et disjoint, elle suit les failles et les fentes qui s'offrent elle.
Elle ne touche ni aux veines, ni aux tendons, ni l'enveloppe des os, ni bien sr l'os lui-mme
Quand je rencontre une articulation, je repre le point difficile, je le fixe du regard et, agissant avec
une prudence extreme, lentement je dcoupe
Sous l'action dlicate de la lame, les parties se sparent avec un houo lger comme celui d'un
peu de terre qu'on pose sur le sol... Mon couteau la main, je me redresse, je regarde autour de
moi, amus et satisfait, et aprs avoir nettoy la lame, je le remets dans son fourreau.
[Zhuangzi (ou Tchouang Tseu) J-F Billeter dans Leons sur Tchouang-Tseu ]
http://sites.google.com/site/motlus/billeteretzhuangzi
Ici Ie cuisinier dcrit Ies stades de son apprentissage.
1) D'abord iI voyait tout Ie buf devant Iui. C'tait un objet qui opposait son rsistance au
cuisinier avec toute sa masse.
2) Aprs trois ans d'exercice iI ne voyait pIus que certaines parties du buf, des endroits
difficiIes. C'est Ie moment de I'anaIyse, Ie cuisinier commence vaincre Ia rsistance de
I'objet.
3) A Ia fin iI a atteint Ia matrise, Ie buf ne Iui offre pIus aucune rsistance et n'existe
donc pIus pour Iui en tant qu'objet. Cette aboIition de I'objet va de pair avec ceIIe du
sujet."[7] II est donc survenu une synthse, o Ie duaIisme initiaI du cuisinier et du buf
s'est annuI. Le cuisinier a parfaitement intgr son activit et repond avec soupIesse et
fermet aux particuIarits de Ia situation, aux Iinaments du buf concret.
Ces trois tapes-I sont gnraIes et dcrivent tout processus d'apprentissage, soit en
apprenant manier des objets ou coordonner nos mouvements. Aprs des ttonnements
et difficuIts initiaux nous atteignons Ia fin une faciIit suprieure. Pour signifier ce stade
de mouvements intgrs, Zhuangzi utiIise souvent Ie mot a, que I'on pourrait traduire
comme voyager", se promener", gIisser" ou, avec une signification pIus concrte,
comme nager".[8]
En voici un autre exempIe que BiIIeter tire du Zhuangzi, et qui trate justement d'un nageur:
Confucius admirait Ies chutes de L-Ieang. L'eau tombait d'une hauteur de trois cents
pieds et dvaIait ensuite en cumant sur quarante Iieues. Ni tortues ni crocodiIes ne
pouvaient se maintenir cet entroit, mais Confucius aperut un homme qui nageait I. II
crut que c'tait un maIheureux qui cherchait Ia mort et dit ses discipIes de Ionger Ia rive
pour se porter son secours. Mais queIques centaines de pas pIus Ioin, I'homme sortit de
I'eau et, Ies cheveux pars, se mit se promener sur Ia berge en chantant.
Confucius Ie rattrapa et I'interrogea : Je vous ai pris pour un revenant mais, de prs, vous
m'aves I'air d'un vivant. Dites-moi : avez-vous une mthode pour surnager ainsi ? - Non,
rpondit I'homme, je n'en ai pas. Je suis parti du donn, j'ai dveIopp un natureI et j'ai
atteint Ia ncessit. Je me Iaisse happer par Ies tourbiIIons et remonter par Ie courant
ascendant, je suis Ies mouvements de I'eau sans agir pour mon propre compte. - Que
vouIez-vous dire par : partir du donn, dveIopper un natureI, atteindre Ia ncessit ?
demanda Confucius. L'homme rpondit : Je suis n dans ces coIIines et je m'y suis senti
chez moi : voiI Ie donn. J'ai grandi dans I'eau et je m'y suis peu peu senti I'aise : voiI
Ie natureI. J'ignore pourqui j'agis comme je Ie fais : voiI Ia ncessit.[9]
Ici aussi Ie nageur dcrit un processus d'apprentissage : iI part du donn (b), deveIoppe
un natureI (c) et atteint Ia ncessit (d). Ici Iea premire tape n'est pas une opposition
d'un sujet avec son objet cause d'une rsistance que ceIui-ci offre, mais pIutt un
environnement qui est dej I, une synthse primordiaIe: quand nous naissons, nous nous
trouvons dej dans une contexte historique, gographique, socioIogique. Le nageur parIe
de son paysage nataI avec Ies coIIines et chutes d'eau. Et c'est dans ce cadre-I qu'iI
commence faire des dcoupages, anaIyser", apprendre queIque chose, savoir
nager: c'est Ie dveIoppement du natureI", qui est simiIaire au deuxime stade du
cuisinier. Et ici aussi Ie nageur atteint une nouveIIe syntse o iI est en accord compIet
avec Ies courants et Ies tourbiIIons de I'eau, et en mme temps de faon compItement
spontane, autrement dit de faon ncessaire, car Ies mouvements faire s'imposent Iui
de faon immdiate et natureIIe. [10] La ncessit et Ia Iibert se touchent donc dans Ie
troisime stade: Ia Iibert n'est pas conu ici comme un pouvoir souverain d'imposer un
ordre au monde (dans une situation duaIiste), mais eIIe est Ia capacit de repondre avec
faciIit tous Ies aIas de Ia situation, de Ies utiIiser son profit (p.ex. utiIiser Ies
tourbiIIons pour nager, dans une situation o I'eau et Ie nageur ne font qu'un systme).
. Le CieI et I'Humain

Zhuangzi parIe donc ici de choses extrmement simpIes et mme trs banaIes : de
I'apprentissage et de son aboutissement, de Ia matrise d'une action. II voque des
exempIes avec des gens qui ont atteint un grand niveau dans Ieur art (cuisinier, nageur),
mais Ia mme description de base vaut pour toutes Ies habitudes que nous avons
contractes. Aujourd'hui trs souvent nous ne nous souvenons pIus des difficuIts que
nous avons rencontres dans ce processus: par exempIe, en apprenant notre Iangue
materneIIe, en apprenant marcher, utiIiser Ies baguettes ou Ia fourchette et Ie couteau
etc. D'habitude nous prtons une importance norme au processus d'apprentissage, nous
inventons des techniques et des mthodes pour Ie faire avec pIus d'efficacit etc., mais une
fois I'action matrise, nous ne Iui prtons presque pIus aucune attention. La matrise d'une
action signifie justement que notre conscience se Iibre pour de nouveIIes tches; nous ne
devons pIus penser tout Ie temps comment coordonner nos mouvements et nous
pouvons maintenant apprendre queIque chose de nouveau, en nous appuyant sur cette
base recemment acquise.
Mais dans Ia description de Zhuangzi, Ies vaIeurs sont opposes: I'important c'est Ia faciIit
de I'action, tandis que Ies efforts pour y arriver sont infrieurs.[11] Pour dcrire cette
duaIit, BiIIeter utiIise deux mots que Zhuangzi empIoie souvent, Ie CieI et I'Humain, Ie et
Ie . Ceux-is sont seIon BiIIeter deux rgimes diffrents d'activit, comme on parIe des
rgimes d'un moteur, c'est--dire des diffrents rgIages auxqueIs on peut Ie soumettre,
produisant diffrents rapports et diffrents effets de puissance. [12]
Le CieI est un rgime o I'activit est efficace, spontane, ncessaire (rappeIons-nous du
nageur), compIte et entire, en ce sens qu'eIIe rsuIte de Ia conjonction de toutes Ies
facuIts et de toutes Ies ressources qui sont en nous. [13] L'Humain, en revanche,
impIique I'intention, Ie contrIe de Ia conscience qui cherche tant bien que maI mettre
ensembIe et unir des mouvements disparates. Bien sr iI serait vain de vouIoir nous
dbarasser de notre activit intentionneIIe et consciente. Ce qui importe, c'est d'tabIir
une juste rapport entre eIIe et I'activit ncessaire. [14] Ou pour Ie dire avec Ies mots de
Zhuangzi dans Ia traduction de BiIIeter : veiIIe ce que I'humain ne dtruise pas Ie
cIeste en toi, veiIIe ce que I'intentionneI (b) ne dtruise pas Ie ncessaire (d)."[15] II
faut remarquer que I'on ne peut pas rduire Ia distinction du CieI et de I'Humain une
simpIe opposition du natureI et de I'artificieI ou de Ia nature et de Ia cuIture,[16] car iI
traverse Ies deux domaines Ia fois: un Iouveteau appartient Ia nature, mais quand iI est
encore en train d'apprendre Ia technique de Ia chasse par exempIe, iI est dans Ie rgime
humain" ; tandis qu'un artisan qui a parfaitement intgr son activitse meut dans Ie
rgime cIeste".


4. OubIier

Zhuangzi s'intresse surtout du passage d'un rgime d'activit I'autre, et surtout du
rgime inferieur au rgime suprieur, de I'Humain au CIeste.[17] II Ie dsigne avec Ie mot
oubIi , oubIier [18]. II y a I une discontinuit, une rupture. Nous pouvons affiner nos
mouvements jusqu' I'infini, mais tout ceIa reste toujours humain, trop humain, c'est dire
une mosaique d'Iments qui n'ont pas de cohsion intrieure. Jusqu'au point o tout d'un
coup, nous raIisons Ie mouvement comme un tout entier et parfaitement intgr. Par
exempIe, je cherche comprendre une phrase chinoise (ou pour certains de vous, une
phrase franaise) qui m'est obscure. Je commence par chercher dans Ie dictionnaire Ie
sens des diffrents mots dans Ia phrase ; ensuite je procde par vrifier Ie Iien grammaticaI
entre Ies mots. Je rpte ce proccesus et j'enrichis de pIus en pIus mes connaissances sur
Ia phrase, mais Ie sens de Ia phrase me reste toujours vague jusqu'au point o tout d'un
coup je Ia comprends comme un entier. AIors Ia phrase ne sera pIus pour moi un
congIomrat des eIements, mais un tout intgr qui survoIe toutes ses parties. Bien sr, Ie
travaiI prcedent prpare Ia comprhension finaIe, mais iI ne I'expIique pas. Dans Ia
comprhension du tout j'aurai oubIi tout Ie travaiI dpens et j'voIue dans Ia faciIit
du sens intgraI survenu ; je me suis Iev sur un autre niveau, dans Ie rgime du CieI.
D'habitude cet oubIi est vritabIement un oubIi : quand j'aurai intgr un processus
physique ou mentaI dans un tout unique, je I'oubIie, Ie processus se dpIoie tout seuI et
automatiquement et ma conscience se Iibre pour d'autres tches. Et si occasionneIIement
je prte attention un teI processus intgr, une habitude, trs souvent ceIa ne fait
qu'empcher Ie drouIement de I'action. Par exempIe, nous savons trs bien marcher ou
verser de I'eau, mais si nous devons Ie faire sur une scne de thatre, aIors nous
dcouvrons que nous ne savons pIus comment faire et c'est trs faciIe de trbucher en
marchant ou de renverser Ia verre d'eau. Ce qui distingue I'art d'un simpIe habitude, c'est
justement Ie fait que dans I'art I'intgration de I'action est teIIement forte et I'action se
drouIe avec une teIIe faciIit que Ie fait d'en devenir conscients ne Ia drange pas.
NormaIement iI y a un va-et-vient entre I'action non-intgre consciente et I'action intgre
inconsciente. Mais I'art du cuisinier et du nageur consistent dans Ie fait qu'iIs deviennent
conscients de Ieur action, tout en continuant effectuer I'action mme. La conscience ne
tourne pas aiIIeurs pour trouver un nouveau objet, mais revient sur I'activit en cours et
I'observe.[19] Le rsuItat en est qu'on dcouvre de nouveIIes nuances dans I'activit qui
permettent de Ia perfectionner encore et de I'eIever jusqu' I'art, comme c'est Ie cas du
cuisinier et du nageur. Donc, au trois tapes de I'apprentissage (Ie donn, I'exercise et Ia
matrise) s'ajoute un quatrime qui est justement Ie retour I'action. C'est juste cet aspect
que Zhuangzi signifie par Ie a qui est Ie rgime d'activit dans IequeI notre conscience,
dgage de tout souci pratique, se fait spectatrice de se qui se passe en nous. [20] Donc
Ie a ne serait autre que Ie rgime du CieI observ. Si I'on observe I'activit du rgime du
CieI, c'est dire, une activit faciIe et integre, aIors c'est Ie a. CeIa impIique que I'on a
pouss Ia matrise jusqu'au point o Ia conscience a Ie Ioisir de se faire Ia spectatrice
dtache de I'activit et devient visionnaire. EIIe peroit aIors I'activit du corps et, sans
soIution de continuit, dans une mme vision, Ia raIit extrieure sur IaqueIIe cette activit
est en prise. [21] Et, rptons-Ie, ce n'est pas une conscience qui empche I'action, mais
au contraire, eIIe I'enrichit.


5. Arrter et observer

Mais est-ce que Ia possibiIit de redevenir conscients d'une activit du rgime du CieI,
c'est--dire, est-ce que Ia possibiIit de nager (a) est Iimite un champ d'activit o
nous aurons atteint Ia matrise accompIi, un art comparabIe ceIui du cuisinier et du
nageur ? Sur ce thme BiIIeter donne une troisime extrait du Zhuangzi.

- J'ai fait des progrs, dit Yen Houei.
- Comment ceIa ? demanda Confucius.
- J'oubIie Ia bont et Ia justice, rpondit Yen Houei.
- C'est bien, remarqua Confucius, mais ceIa ne suffit pas.
Lorsqu'iIs se revirent, Yen Houei dit :
- J'ai fait des progrs.
- Comment ceIa ? s'enquit Confucius.
- J'oubIie Ies rites et Ia musique, expIiqua Yen Houei.
- C'est bien, observa Confucius, mais ceIa ne suffit pas.
Lorsqu'iIs se revirent, Yen Houei dit encore :
- J'ai fait des progrs.
- Comment ceIa ? demanda Confucius.
- Je puis rester assis dans I'oubIi, rpondit Yen Houei.
- Que veux-tu dire par I ? demanda Confucius intrigu.
- Je Iaisse aIIer mes membres, je congdie Ia vue et I'oue, je perds conscience de moi-
mme et des choses, je suis compItement dsentrav : voiI ce que j'appeIIe tre assis
dans I'oubIi.
Confucius dcIara : Si tu es sans entrave, tu n'as pIus de prjugs favorabIes [ou
dfavorabIes]. Si tu pouses Ies mtamorphoses de Ia raIit, tu n'es pIus soumis aucune
contrainte. Te voiI devenu un sage. Souffre que moi, Ts'ieou, je devienne ton discipIe.[22]

Ici Yan Hui a oubIi Ia bont et Ia justice, Ies rites et Ia musique, qui veut dire qu'iI Ies a
intrioriss et matriss. Mais ceux-ci ne sont pas Ies niveaux Ies pIus hauts. II a matris
certains actions (rgime du CieI) et iI Ies observe (a), mais ceux sont encore des modes
particuIiers d'action qui sont, justement, cIassificabIes sous des concepts ( bont ,
justice , rites , musique ). Le pIus haut niveaux c'est quand on matrise toute Ia vie,
tout Ie processus vitaI comme un entier, si on intgre toute I'existence. Pour ceIa, nous
enseigne Zhuangzi, iI faut d'abord s'arrter, s'immobiIiser - sans pourtant s'endormir
C'est ceIa que veut dire Ie mot zuo, s'assoir , tre assis qui est une position
d'immobiIit d'un ct et de veiIIe de I'autre ct. En nous refrainant des actions
particuIires nous retournons au vide (e) et au chaos (fg) primordiaux. II est faciIe de
mconnatre Ie sens de ces deux mots : iIs ne veuIent pas dire un vide comme une negation
abstraite (que I'on suppose comme reIIe) et Ie chaos comme Ie manque de I'ordre, mais
c'est une condition qui contient toutes Ies virtuaIits d'existence, qui n'a pas encore
raIis ou effectu des actions particuIires. Ce n'est donc pas un Nant, mais au
contraire, I'pitme d'Etre, d'o dcouIent tous Ies actions et tous Ies tants, une pure
puissance crative, un vide fcond [23].
Voyons de pIus prs ce qui se passe dans une teIIe immobiIit attentive.[24] (1) D'abord iI y
a I'arrt. On supprime Ies infinies tentations de I'appetit du changement [25] physique et
mentaIe : Confucius aIIa rendre visite Lao Tan (i. e. Lao-tseu). Lao Tan venait de se Iaver
Ies cheveux et Ies faisait scher, taI sur Ies pauIes. II se tenait immobiIe, iI n'avait pas
I'air d'tre un homme ; ensuite Confucius dit Laozi : Toute I'heure, vous tiez comme
un arbre mort, comme si vous eussiez oubIi Ies choses et quitt Ie monde humain, vous
maintenant dans une absoIue soIitude [26]. Ou encore : Abandonne ton corps et tes
membres, carte ton oue et ta vue, Iaisse-toi sombrer en oubIiant tout, fonds-toi dans
I'indistinct [ - ,h M.O.], dtache-toi de toute intention [i], Iaisse aIIer ton esprit (K), reste
I tout effar et toutes Ies choses retourneront Ieur fond, eIIes Ie feront sans que tu t'en
aperoives. Reste dans cet tat de confusion"[27]
(2) Ensuite iI y a Ia vision, I'on observe ce qui se passe. Unifie ton attention , dit
Confucius dans une autre diaIogue[28], sers de ton esprit comme du miroir[29].
Dans une teIIe veiIIe on ne supprime pas teIIement Ie corps et Ia pense, on ne Ies aboIit
pas (est-ce que c'est possibIe, pendant Ia vie ?), mais pIutt on dcouvre des nuances
beaucoup pIus fins du corps et de Ia pense, on Ies intgre mieux - tous Ies aspects de
notre personnaIit seront pIus nuancs et pIus intgrs Ia fois. D'habitude on donne aux
situations extrieures des rponses pIus ou moins strotypes - ceIa sembIe Ia dfinition
de I'habitude mme : une rponse, une action acquise et strotype. Avec Ie zuowang on
arrte cettes rponses dj formes et I'on observe Ia situation de pIus prs. Ainsi Ie
zuowang est une mthode pour se Iibrer du fardeau des habitudes contractes (ou au
moins iI permet de I'aIIgrer). Tout ceIa cre une disponibiIit pour des rponses
nouveIIes et pIus adqates des situations toujours changeantes.
En rtrospective nous pouvons dire que I'anaIogie de I'arrt tait dj en uvre dans Ies
cas prcdents, ceux du cuisinier et du nageur : au Iieu de se servir de Ia matrise de Ieur
art pour faire autre chose (par exempIe, rver pendant que Ie cuisinier dcoupe Ia viande
ou Ie nageur nage), iIs prtent attention ce qu'iIs font, c'est--dire, retournent une suite
d'actions (couper) ou une modaIit de se mouvoir (nager). IIs arrtent Ie gIissement
perpetueI en avant de Ia conscience et retournent ce qui Ieur est sous Ies yeux, iI rentrent
dans I'action aIors mme que Ia matrise obtenue Ieur autoriserait penser autre chose.
Donc Ia seuIe diffrence entre ces exempIes et Ie zuowang est que dans Ies premiers cas iI
est question d'un trait et dans Ie dernier d'un point ; Ies premiers cas sont dj
simpIes (rptition d'une mme action) et Ie dernier cas n'en est qu'un proIongement, une
simpIification extrme. Et I'on remarque que c'est juste cette rptition attentive qui nous
Iibre d'une rptition mcanique et inconsciente, caractristique Ia pIupart de nos
habitudes.


6. Mtamorphose

Dans Ie jk iI y a donc un dIai de I'effectuation et un retour aux virtuaIits qui prcdent
toutes Ies effectuations, un retour au chaos et au vide , au fg et au e. Et ce n'est
que I que I'on prend contact avec Ie changement fondamentaI des choses, que I'on
pouse Ies mtamorphoses (l) de Ia raIit [30], que I'on voIue proximit du dbut
des phnomnes [31].
C'est ici que nous touchons un point capitaI de Zhuangzi qui seIon BiIIeter a t mconnu
ds I'poque des Han par tous Ies commentateurs. On a reprsent Zhuangzi comme
queIqu'un qui fuit Ie monde, voire Ie mprise, et qui vit dans une scIusion soIitaire,
indiffrent aux affaires de ce monde-ci.[32] A bien y refIchir iI y a un paraIogisme trs
vident : s'iI fut reIIement ainsi, nous n'aurions pas de Zhuangzi parce qu'en premier Iieu
cette uvre a t transmise sociaIement par Zhuangzi et ses co-penseurs des autres
hommes, et en deuxime Iieu parce qu'une grande partie de Zhuangzi est dans Ia forme
diaIogue (et iI y aurait un pourcentage encore pIus grand des diaIogues dans Ies crits
authntiques de Zhuangzi Iui-mme, et ainsi Ia forme diaIogue peut dj tre une des
arguments en faveur de I'attribution d'un fragment Zhuangzi Iui-mme, en diffrence des
parties posterieures qui sont trs souvent des monoIogues[33]). Donc, Zhuangzi est
profondement en contact avec Ie monde humain ; son existence et sa forme mme en sont
des preuves.
Mais iI y a des raisons encore pIus profondes pour douter de I'interprtation tabIie. C'est
bien vrai que Zhuangzi prconise Ia retraite du monde, qu'iI se mfie de Ia socit et du
pouvoir, qu'iI nous propose d'arrter physiquement et mentaIement. Mais tout ceIa n'est
pas un but en soi-mme, mais pIutt une phase intrmediaire ou une thrapie, si je puis
ainsi dire. Et Ie zuowang qui est un Ioignement du monde (arrt physique) et mme de
notre moi (arrt mentaI) est pIutt un outiI pour queIque chose d'autre, sa vrit uItime
ne se borne pas avec Ie mouvement ngatif d'arrt et de sparation des choses et des
hommes, du monde et de Ia socit. Ce que Ie zuowang permet, c'est justement de prendre
contact avec Ie changement gnraI de I'univers ; on ne s'eIoigne des perceptions, des
mouvements, des penses et des reIations sociaIes, et on ne Ies arrte que pour pouser
un changement encore pIus grand, Ia metamorphose incesse de I'univers tout entier, dont
Ie monde perceptibIe et Ies reIations sociaIes ne sont qu'une partie.


7. Miroir

Ce que Ie Zhuangzi de BiIIeter nous propose est donc queIque chose de trs simpIe et en
mme temps d'une richesse inpuisabIe : de prendre contact avec notre exprience eIIe-
mme, au deI (ou pIutt en de) des prjugs acquis et des habitudes contracts.
D'observer exactement ce qui se passe en ce moment concret de notre vie, sans rien
aItrer, en tant comme Ie miroir. L'homme accompIi se sert de son esprit (i) comme
d'un miroir - qui ne raccompagne pas ce qui s'en va, qui ne se porte pas au devant de ce
qui vient, qui accueiIIe tout et ne conserve rien, et qui de ce fait embrasse Ies tres sans
jamais subir de dommage .[34] C'est dire, ne se preoccupant pas trop de ce qui viendra
dans Ie futur et de ne regretter pas ce qui a t dans Ie pass, bref, ne s'attachant pas ni au
futur ni au pass, mais en restant ferme dans Ie prsent, dans cet instant mme o nous
sommes, sans se perdre trop dans des projets et des souvenirs.
Les exempIes du cuisinier et du nageur nous ont appris que nous pouvons survoIer notre
action ds qu'iI a t parfaitement intgr et matris, en approfondissant de ce fait mme
cette matrise. L'exampIe du discipIe de Confucius, Yan Hui, qui a dcouvert Ie zuowang,
I'arrt-vision, nous apprend que ce survoI peut tre Iargi mme au stade intermdiaire
d'apprentissage, au rgime de I'Humain et que I'Humain peut ainsi tre incorpor dans Ie
CieI ; que nous pouvons nous sentir I'aise mme dans nos ttonnements et checs
pendant Ie processus de I'apprentissage. CeIa se fait travers Ia pratique de I'immobiIit et
de I'oubIi, en nous arrtant et en observant ce qui se passe - qui nous met en contact avec
Ia mtamorphose (l) universeIIe. Aprs ce mis en contact Ie mme tat d'esprit peut tre
Iargi toutes Ies situations, I'esprit devenant un miroir qui refIte ce qui se passe,
quoique ce soit, sans juger. Nous devenons de ce fait pIus mobiIes, pIus soupIes et pIus
adequats dans nos reponses aux venements de Ia vie.
Une teIIe vie ne connat pas de Iimites et ne doit nuIIement pas se drouIer dans une
soIitude perpetueIIe. EIIe peut mme infIuencer Ia poIitique, comme BiIIeter Ie montre sur Ie
cas de Yan Hui qui veut partir changer Ie prince de Wei.[35] Donc mme Ia sphre de Ia
poIitique n'est pas excIu Zhuangzi, quoiqu'iI y ait quand mme une diffrence capitaIe
entre Ie Zhuangzi et Ie Laozi (et une grande majorit de Ia pense chinoise) dans Ie fait que
Zhuangzi (au moins Ie Zhuangzi authentique) ne veut pas instruire Ie souverain, ne veut pas
trouver de prcepts pour un bon gouvernement, mais se base toujours sur des Iiens
concrets entre Ies hommes, c'est dire, Ia paroIe et Ies actions de queIqu'un qui a pous
Ia mtamorphose gnraIe, ont un effet son aIentours, y compris un prince, s'iI y trouve.
Mais une teIIe personne ne se ferait jamais un roi ou prince et I'effet des paroIes diriges
aux princes dans Ies diaIogues de Zhuangzi ont pour Ia pIupart comme effet que Ie
souverain donne sa demission.


8. ConcIusion

En concIusion je dirais que Ie Zhuangzi de BiIIeter parIe d expriences humaines qui ne
sont pas Iimites une poque ou une cuIture, mais sont universeIIes. II enseigne
nuancer et Iargir cette exprience, ce qui a comme effet qu'eIIe devient pIus efficace,
spontane, Iibre et adquate chaque situation et chaque inattendu de Ia vie. Pour Ie
faire, iI nous fournit des mots-appuis qui nous dirigent dans ce processus : nager , CieI,
Humain, arrter et observer, chaos et vide, mtamorphoser, miroir ou Ie a, , , jk, f
g, e, l, - autant des mots-cIs que BiIIeter a recupr de Zhuangzi et qui pourront
nous aider pIus de deux miIIe ans aprs, sans qu'iIs eussent en rien perdu de Ieur actuaIit.
--------------------------------------------------------------------------------
[1] Leons, 11.
[2] L 12.
[3] L 12.
[4] Etudes sur Tchouang-tseu, p. 213-234.
[5] Billeter utilise dans ses livres la transcription franaise.
[6] L 15-16 (Zhuangzi, chapitre 3).
[7] L 17.
[8] Voir p. 68. Ce mot figure dans le titre du premier livre de Zhuangzi. Nous revenons ci-dessous
ce mot.
[9] L 28-29 (Zhuangzi, chapitre 19).
[10] L 31.
[11] Voir p. 52.
[12] L 43.
[13] L 46.
[14] L 49.
[15] L 48 (Zhuangzi, chapitre 17).
[16] Voir L 48.
[17] L 43-44, 55-57.
[18] L 59-60, 66-67, 78.
[19] L 67.
[20] L 68-69.
[21] L 72.
[22] L 80-81 (Zhuangzi, chapitre 6).
[23] L 100.
[24] Voir L 113 (Zhuangzi, chapitre 11).
[25] L 89, citation de Henri Michaux.
[26] L 91-92 (Zhuangzi, chapitre 21).
[27] L 113 (Zhuangzi, chapitre 11).
[28] L 96 (Zhuangzi, chapitre 4).
[29] L 100 (Zhuangzi, chapitre 7).
[30] L 81 (Zhuangzi, chapitre 6), la mme citation avec Yan Hui.
[31] L 92 (Zhuangzi, chapitre 21).
[32] Voir E 267-277.
[33] E 259-261.
[34] L 100 (Zhuangzi, chapitre 7).
[35] H 71-115 ( La mission de Yen Houei , cf. Zhuangzi, chapitre 4). Notons qu'ici encore il est
question de Yan Hui, le disciple favori de Confucius que dans l'autre exaple avait dcouvert le
zuowang.
Jean Levy: Le cuisinier Ting tait en train de dpecer un bouf pour le prince Wen-houei. Wouah !
il empoignait de la main l'animal, le retenait de l'paule et, les jambes arc-boutes, l'immobilisait
du genou. Wooh ! le couteau frappait en cadence comme s'il et accompagn la grande
pantomime rituelle de la Fort des mriers ou l'hymne solennel de la Tte de lynx.
Admirable ! s'exclama le prince en contemplant ce spectacle, je n'aurais jamais cru que l'on pt
atteindre pareille virtuosit !
Vous savez, ce qui m'intresse, ce n'est pas tant l'habilet technique que l'tre intime des choses.
Lorsque j'ai commenc exercer j'avais tout le bouf devant moi. Trois ans plus tard, je ne
percevais plus que les lments essentiels, dsormais j'en ai une apprhension intuitive et non
pas visuelle. Mes sens n'interviennent plus. L'esprit agit comme il l'entend et suit de lui-mme les
linaments du bouf. Lorsque ma lame tranche et spare, elle suit les fentes et les interstices qui
se prsentent, ne touchant ni aux veines ni aux tendons, ni l'enveloppe des os ni bien entendu
l'os lui-mme. Les bons cuisiniers doivent changer de couteau chaque anne parce qu'ils taillent
dans la chair. Le commun des cuisiniers en change tous les mois parce qu'il charcute au petit
bonheur. Moi, aprs dix-neuf ans de bons et loyaux services, mon couteau est comme neuf. Je
sais dceler les interstices et, le fil de ma lame n'ayant pratiquement pas d'paisseur, j'y trouve
l'espace suffisant pour la faire voluer. Quand je rencontre une articulation, je repre l'endroit
difficile, je le fixe du regard et, prcautionneusement, je dcoupe. Sous l'action dlicate de la lame,
les parties se sparent avec un bruissement lger comme de la terre qu'on dposerait sur le sol.
Mon couteau la main, je me redresse, je regarde autour de moi, amus et satisfait. Aprs avoir
nettoy la lame, je la remets au fourreau.
Merveilleux ! s'cria le prince, je viens enfin de saisir I'art de nourrir sa vie !
[Les oeuvres de Maitre Tchouang Traduction de Jean Levy]
Derek Lin: A cook was butchering an ox for Duke Wen Hui.
The places his hand touched, His shoulder leaned against,
His foot stepped on, His knee pressed upon, Came apart with a sound.
He moved the blade, making a noise That never fell out of rhythm.
t harmonized with the Mulberry Woods Dance, Like music from ancient times.
Duke Wen Hui exclaimed: "Ah! Excellent! Your skill has advanced to this level?"
The cook puts down the knife and answered:
"What follow is Tao, Which is beyond all skills.
"When started butchering, What saw was nothing but the whole ox.
After three years, no longer saw the whole ox.
"Nowadays, meet it with my mind Rather than see it with my eyes.
My sensory organs are inactive While direct the mind's movement.
"t goes according to natural laws, Striking apart large gaps,
Moving toward large openings, Following its natural structure.
"Even places where tendons attach to bones Give no resistance,
Never mind the larger bones!
"A good cook goes through a knife in a year, Because he cuts.
An average cook goes through a knife in a month, Because he hacks.
" have used this knife for nineteen years. t has butchered thousands of oxen,
But the blade is still like it's newly sharpened.
"The joints have openings, And the knife's blade has no thickness.
Apply this lack of thickness into the openings, And the moving blade swishes through,
With room to spare!
"That's why after nineteen years, The blade is still like it's newly sharpened.
"Nevertheless, every time come across joints, see its tricky parts,
pay attention and use caution, My vision concentrates, My movement slows down.
" move the knife very slightly, Whump! t has already separated.
The ox doesn't even know it's dead, and falls to the ground like mud.
" stand holding the knife, And look all around it.
The work gives me much satisfaction. clean the knife and put it away."
Duke Wen Hui said: "Excellent! listen to your words, And learn a principle of life."
[Derek Lin http://www.taoism.net/enter.htm]
Commentary
Butchering may seem like an unlikely subject for Chuang Tzu. s it really the best way for him to
convey his ideas about the Tao? Why not tell a story about meditation instead? Why butchering?
Chuang Tzu understood that the Tao was everywhere, even in things and activities we least
expect. He chose butchering deliberately to drive this point home. The truth is that we don't need
to be in a temple to be close to the Tao. f a cook can connect with the Tao while cutting cattle in
the kitchen, then we can also connect with it in anything we do, and in any place we happen to be.
His descriptions of the Royal Chef's actions were just as deliberate. They convey the essential
characteristic of a sage: living life smoothly, gracefully, with a gentle touch, artistic flair. and
surprising effectiveness.
How can we live life the same way? The Royal Chef offered the Duke a lesson in four parts:
1. Use Your Intuition
Tao sages never rely solely on their physical senses. Like the Chef meeting the ox with his mind,
they always look beyond the surface to discern the underlying essence. This is particularly
important in life, because so often we encounter situations that are not what they seem at first.
Going by the appearance, like seeing the ox with the eyes instead of the mind, will all but
guarantee that we miss the hidden agenda.
Once the sages perceive the underlying essence of a situation, they follow the dictates of this
essence to determine their actions and words. This creates an interesting dynamic where
observers see transcendant skill in everything they do, but they see themselves as simply moving
along the natural path.
This application of the Tao requires practice to master. n recent history, we have seen decisions
made with "gut feelings" or "instincts" that resulted in utter disasters. n every instance, it is
invariably because the decider proceeded based on surface appearance without understanding
the underlying essence. We can learn from their failures.
2. Maintain Your Sharpness
Many people struggle mightily against problems in life. They are the ones Chuang Tzu pointed to
as the average cook. When they try to force their way through obstacles, it is just like an average
cook trying to hack his way through an ox. They may eventually succeed, but only at a great cost
their blades have become much duller.
The sharpness of the blade in this context refers to your physical, mental and spiritual well-being.
When this sharpness is blunted, your well-being suffers, and your ability to face other problems in
life will diminish.
This is why it is eminently practical to study the Tao. By mastering and practicing the proven
methods of the sages, we resolve problems (cut through oxen) effortlessly. There is no exhaustion,
whether physical or otherwise. We feel great and full of energy (the blade remains sharp) and we
are ready to face whatever other issues may come our way.
3. Focus Your Attention
Upon hearing that one should follow intuition, some may get the wrong idea and follow
randomness instead. They act in careless and thoughtless ways when the teaching talks about
being carefree yet thoughtful. Chuang Tzu was aware of this common error and addressed it by
having the Chef emphasize the importance of slowing down, increasing your awareness, and
being cautious.
Joints represent the complexities of life. Unraveling such complexities is like cutting through joints.
They may be situations full of impossible and mutually incompatible demands, where satisfying
one group of people brings you into conflict with another group. There is no way to solve such
problems with simple solutions, just like a blade cannot separate a compex joint with a straight cut.
Sages solve such problems by focusing their attention. They observe the situation from different
perspectives until they see exactly where they can do the most good. Often, this is a pivotal point
where the skillful application of leverage produces the greatest impact. When they finally take
action, it may be something small and seemingly effortless - perhaps only a word or a gesture - but
the dillema falls apart, just like the ox.
4. CompIete Your Work
Chuang Tzu's last point is to emphasize the art of living life. Even if you do not think of yourself as
an artist, a life well lived is like a beautifully crafted work of art. There can be just as much joy and
satisfaction in life as there is in creating a masterpiece. f butchering can be done with an artistic
flair, then is there anything under the sun that cannot be done in a similar or better way?
This is a sense of fulfillment that goes well beyond the joy of maintaining one's physical, mental
and spiritual health. You can look at your life and feel an inner knowing that you have lived exactly
as you should. You know that you have done your part in the greater scheme of things, and all is
right with the world.
As the Duke said, this is a priceless principle. t illustrates wu wei and clarifies its meaning. The
Tao tradition does not teach "there is no need to do anything" as some may believe. From the
words of the Chef, we can see the teaching really says "there is always a way to do anything that
is smooth, graceful, effortless, and enjoyable at the deepest level." This is what wu wei really
means.
When life brings you into contact with another ox, recall this story to mind. Bring out your blade - it
should be as sharp as ever, if you have followed the teaching correctly. Regard the ox not with
your eyes but with your mind. Let the Tao move your hands, but slow down whenever appropriate
and vary your approach until you find the right spot.
Before long, you will become the skillful Royal Chef. Everyone around you will think you have great
skills in solving the most complex problems in life. You alone will know that it is not a skill. Rather,
it is the Tao that transcends all skills!
J-F Billeter : Ce texte mriterait un long commentaire, mais je n'en clairerai qu'un aspect. Le
boucher dcrit dans sa rponse au prince les stades qu'il a parcourus au cours de son
apprentissage et sa description rvle qu' chaque tape le rapport entre lui-mme et le boeuf
s'est modifi.
Lorsque j'ai commenc pratiquer mon mtier, dit-il, je voyais tout le boeuf devant moi. Telle a
t la premire tape. Trois ans plus tard, je n'en voyais plus que des parties. Telle a t la
seconde.
Aujourd'hui, dit-il pour la troisime, je trouve le boeuf par l'esprit (shn) sans plus le voir de mes
yeux. Mes sens n'interviennent plus, mon esprit (shn) agit comme il l'entend et suit de lui-mme
les linaments naturels de la bte.
L' esprit (shn) qui permet au boucher de trouver le boeuf sans plus le voir des yeux , qui agit
comme il l'entend et fait pourtant que le couteau du boucher suit de lui-mme les linaments
naturels de la bte que cet esprit n'est pas autre chose que l'activit suprieurement
intgre du boucher. J'ai montr
[ Pense occidentale et pense chinoise : le regard et l'acte , in Diffrence,valeurs, hirarchie.
Textes offerts Louis Dumont, textes runis par J.C. Galey. Paris, cole des Hautes tudes en
Sciences Sociales, 1984, p. 25-51.] que la transmutation qui s'opre progressivement dans
l'activit du boucher n'a rien de mystrieux, qu'elle est un phnomne faisant partie de
l'exprience commune. J'ai donn l'exemple de l'apprentissage d'une langue : nous commenons
par la voir tout entire devant nous , rsistant notre dsir de nous exprimer ; ensuite,
mesure que notre matrise grandit, nous n'en voyons plus que certaines parties , celles qui
continuent faire difficult ; enfin, nous la trouvons par l'esprit , qui agit dsormais comme il
l'entend et suit de lui-mme les linaments naturels de la langue ; nous suivons les rgles de
cette langue sans plus y prter attention.
Elle nous obit si bien que nous pouvons dire tout ce qui nous passe par la tte sans plus nous
apercevoir que c'est cette langue-l que nous parlons.
L'activit parfaitement matrise cre les conditions de la libert. Elle cre en mme temps une
sorte d'oubli : nous oublions, pour ainsi dire, en Ia parIant Ia Iangue que nous parIons si bien.
Le boucher oublie le boeuf qu'il dcoupe avec une telle matrise. Le bon nageur oubIie I'eau ,
dit Confucius dans un dialogue invent par Zhuangzi.
ZeuI betiviIor/omuI beat este reIaxat si cade fara a-si fractura oaseIe
So not-forcing is the gentlest, easiest and safest way to live in the world. Psuedo-Chuang Tzu
describes a drunken man who feII from a carriage, but because he was drunk he did not
know he had faIIen, had not tensed to prepare for hitting the ground, but IimpIy acquiesced
to the situation. "Life and death, aIarm and terror do not enter his breast, and so he can
bang against things without fear of injury."[Burton Watson, transIator, The CompIete Works
of Chuang Tzu (New York: CoIumbia University Press, 1968), p. 199].
Repetarea experientei trecute in prezent este o eroare
"Pentru a merge pe ap, luam o barc; pentru a merge pe uscat, luam un car; este imposibil sa
putem cltori pe ap in car, si pe pamant intr-o barca. Ori timpurile trecute sunt pt timprile
actuale, ca apa i pmntul. mperiul lui Tcheou i ducele Lou seamn ca o barc i un car. A
dori s aplici acum principiile perimate ale strabunilor, a dori s utilizezi n ducatul Lou procedeele
din imperiul Tcheou, inseamna a vrea sa calatoresti cu barca pe pamant tare, si este o ncercare
imposibila. Confucius a lucrat n zadar i va atrage nenorociri, la fel ca to[i cei care au ncercat s
aplice un sistem dat n condi[ii diferite".(Chuang Tzu Tchouang-tseu; Capitolul 14. Evolutia
naturala)
"Pour aller sur l'eau, ou prend une barque ; pour aller par terre, on prend un char ; impossible de
voyager par eau en char, par terre en barque.Or les temps passs sont aux temps prsents,
comme l'eau et la terre ; l'empire des Tcheou et le duch de Lou se ressemblent comme une
barque et un char. Vouloir appliquer maintenant les principes suranns des anciens, vouloir
employer dans le duch de Lou les procds de l'empire des Tcheou, c'est vouloir voyager en
barque sur la terre ferme, c'est tenter l'impossible. Confucius travaille en vain et s'attirera des
malheurs, comme tous ceux qui ont tent d'appliquer un systme donn dans des circonstances
diffrentes".(Zhuangzi Chapitre 14. volution naturelle)
http://www.inlibroveritas.net/lire/oeuvre19417.html#page_126
Le non-agir wu-wei
Thse pour obtenir Ie grade de docteur de L'universite de Tours
DiscipIine : Lettres Modernes
Prsente et soutenue pubIiquement par Vronique BRIENT Le 14 mars 2008.
Titre: Une figure de Ia francophonie chinoise :
Franois CHENG, PIerin entre I'Orient et I'Occident
http://www.appIis.univ-tours.fr/theses/veronique.brient3502.pdf
Dans le contexte taoste, l'ombre renvoie l'Homme cosmique qui est uni au Tao. C'est
l'image du non-agir , de l'acte spontan, de l'harmonie intime avec la Source de la vie. Elle est
la fois l'absence de lumire et le rsultat de la lumire. En chinois, le mot lumire , jing, est
souvent employ pour le mot ying, ombre , tous deux ayant une graphie semblable. [sabelle
ROBNET, Comprendre le Tao, ditions Albin Michel, Paris, pp. 171, 172, 2002.]
L'ombre pour Zhuangzi, puis pour Liezi est le modle du Saint, le symbole de son enseignement.
Le pome reflte une pense inchoative de l'indtermination intemporelle vers une dtermination
humaine. Dans le procs atemporel et constant l'oeuvre dans le monde, le pote souligne qu'il
existe une profonde subjectivit de l'tre.
On accde du Tout Universel une ralit humaine, o l'homme, la diffrence des autres entits
(rocher, arbre, terre, ciel), est dtermin. L'article dfini l' particularise le terme homme , et
marque sa spcificit. Contextualis, l'homme est aussi qualifi : l'homme de longue errance .
Le complment du nom qui le caractrise traduit une nouvelle rupture avec les autres distiques.
L'auteur n'emploie pas, comme l'ouverture du pome, un participe prsent qui exprimerait un
procs en action : l'homme errant , il opte pour une caractrisation subjective : l'homme de
longue errance . Le terme errance rompt avec les terminaisons du participe prsent. l
confre, par la vocalit attache aux mots fminins, une sonorit intrieure qui prolonge, sous
forme d'cho, le dur cheminement de l'homme. Ce changement lexical dote l'homme d'un statut
particulier et singulier. Celui-ci pntre l'horizon du pome sous un aspect sensible avant de
s'affirmer dans son agir . Le terme errance possde en lui mme une puissance d'onirisme
interne, o le lecteur se dplace l'intrieur du mot vers un au-del du sens. Humaniste, Franois
Cheng accorde l'individu une valeur intrinsque et exclusive fonde sur la double notion
d'motion (qing) et d'veil (xing).
L'action paradoxaIe d'attirance et de rejet, qui est au fondement de la reprsentation du monde,
est suggre dans divers pomes de Franois Cheng. Prismes qui rvlent, par le truchement de
la nature relle et changeante, l'esprit d'harmonie qui domine la pense chinoise. ls font cho au
texte du Tao Te King o l'opposition et la complmentarit des lments sont voques : Le
Ciel, se rglant sur la norme de Qiang (le yang pur), est lger et pur et tend vers le haut. La Terre,
se calquant sur la norme de Kun (le yin pur), est lourde et opaque et tend vers le bas. Le Souffle
originel circule ainsi entre les deux sans cesser. [.] L'Homme reoit le Souffle harmonieux du
Centre et nat ainsi entre le Ciel et la Terre. Au commencement du Ciel/Terre, il n'en est pas
spar. Le Souffle du Ciel/Terre accomplit un cycle en un an ; celui du corps humain en un jour
[.] Lorsque le yin arrive son apoge, le yang nat, et lorsque le yang arrive son apoge, le
yin nat ; le jour et la nuit vont et viennent de mme que (les souffles) du Ciel et de la Terre
montent et descendent (Dz.263.4.7a). La notion essentielle du yin et du yang se retrouve dans
le pome suivant, mais elle est lie un autre aspect du Laozi : le non-agir .
Un instant encore
Laisse advenir le vide
Laisse le souffle dpartager
Ce qui appartient au jour
Ce qui revient la nuit
Laisse l'hirondelle cisailler l'air
En arabesque de l'enfance
Rapidement ou lentement
Au gr du rythme de sang
Au gr du toujours ultime
Toujours initial moiUn instant encore
[Franois CHENG, Entre deux rgnes, dans Neige d'aot, lyrisme d'Extrme-Orient, revue de
littrature & d'Extrme-Orient, Paris, 2000.]
Ce pome qui exprime l'mergence du Souffle unique et primordial voque la doctrine du non-
agir . Le non-agir , comme l'explique Anne Cheng, c'est ce que le Laozi appelle l' agir sans
trace , car celui qui sait marcher ne laisse pas de trace ( 27). Le Saint est celui qui aide les
dix mille tres vivre selon leur nature, en se gardant d'intervenir ( 64).[ Anne CHENG, Histoire
de la pense chinoise, ditions du Seuil, Paris, 1997, Chap.7. p.183..]
L'anaphore du verbe laisse et de la locution au gr , au dbut des vers, matrialise cette
pense qui n'exprime pas l'ide de ne rien faire , mais rcuse les actions interventionnistes qui
dnient la puissance invisible du dao, et son efficacit absolue.
C'est l'aphorisme de Laozi Ne faites rien, et il n'est rien qui ne sera fait [ LAOZ, 37]que l'on
retrouve contenu dans ces vers : Laisse advenir le vide / Laisse le souffle dpartager / ce qui
appartient au jour / ce qui appartient la nuit [..] Au gr du rythme de sang / Au gr du toujours
ultime. partir de la relation ternaire tout devient ralisable : on assiste au dploiement du Un
dans le multiple o le Souffle originel se subdivise, puis le Trois (l'homme) ouvre sur l'infini. Dans
l'invite potique, Un instant encore / laisse. , le Dire est en lui-mme un appel du loin - appel
au loin qui abrite en lui l'clat du monde, son dploiement. Dans cette retenue, qui instaure
l'intimit o monde et choses sont l'unisson, l'homme en tat de rceptivit rejoint le silence
cosmique. En dpassant l'impatience de ses dsirs l'homme tablit une relation avec
d'chapper au conditionnement temporel [Jean CHEVALER, Alain GHEERBRANT, Dictionnaire
des symboles, op. cit., p.59.]
Elle devient support d'une contemplation empreinte de sagesse et de simplicit naturelle, image
que renforce le terme enfance . Pour Laozi, l'enfance reprsente l'nergie vitale l'tat pur, le
Souffle originel encore intact. Dans son portrait, le Sage chinois crit, Moi, (le Sage), je suis
comme incolore et indfini ; neutre comme l'enfanon qui n'a pas encore prouv sa premire
motion ; comme sans dessein et sans but. [Portrait de Lao-Tseu, (20) traduction WEGER op.
cit.]
L'enfance est, dans le taosme, l'expression de la spontanit (ziran). La spontanit consiste,
selon Zhuangzi, s'accorder aux choses avec un maximum de lucidit et de clairvoyance
dpassant l'habitude de juger. Un acte ne sera donc de soi mme ainsi qu' condition de
n'ajouter rien la vie , d'pouser ou de reflter parfaitement la situation telle qu'elle se prsente,
la manire d'un miroir qui rflchit sans passion les choses comme elles sont. [Anne CHENG,
Histoire de la pense chinoise, Ch. Zhuangzi l'coute du Dao , ditions du Seuil, Paris, 1997,
p.121]
Le non-agir apparat comme une faon de revenir notre tat de nature tel qu'il tait notre
naissance, lors de l'Origine perdue.Le dernier vers du tercet Rapidement ou lentement , au
moyen de deux adverbes antithtiques, confirme le laisser agir qui respecte le flux de la nature
et n'impose aucune contrainte.
L'action va dans le sens des choses et l'homme fusionne avec le Tao comme l'exprime Zhuangzi :
Qui pntre l'infini, rejoint l'invisible, perfectionne les dons qu'il a reus du ciel, dlaisse tout
prjugs, celui-l saisit l'humilit de l'homme parfait, se sert de son esprit comme d'un miroir : il ne
reconduit ni n'accueille personne ; il rpond aux autres sans rien cacher ; il triomphe des tres
sans en tre bless. [ZHUANGZ, L'OEuvre complte, V, Bibliothque de la Pliade,
Philosophes taostes, textes traduits, prsents et annots par Liou Kia-Hway et Benedykt
Grynpas, relus par Paul Demiville, tiemble et Max Kaltenmark, 1980, red. 2004, p.141.]
La spiritualit commence par un lcher-prise , un renoncement au moi limit et limitatif.
L'homme qui s'accorde aux choses atteint la plnitude, comme le confirment les derniers vers
du pome. C'est dans la contemplation de la nature que l'homme saisit le sens de la lumire.
Au gr du rythme de sang
Au gr du toujours ultime
Toujours initial moi.
Selon le rythme de sang , vhicule de la vie , et de l'Univers le toujours ultime , l'homme
entre en osmose avec le monde. l devient alors rceptif, prt accueillir les choses pleinement.
Se produisent alors l'illumination et l'oubli de soi : le Toujours initial moi . L'auteur renforce
l'ide de communion entre les lments et l'homme avec la rptition des mots au gr et
toujours . Ces termes instaurent une continuit entre les vers, qui s'interpntrent et crent par
rsonance une filiation entre les entits. La prosodie esquisse le lien sculaire unificateur qui
rgit l'Univers cosmologique. Au gr du rythme / Au gr du toujours / Toujours ultime / Toujours
initial
l'instar des propos de Wordsworth [ .] d'un regard apais par la force de l'harmonie et la
puissance de la joie, nous pntrons la vie des choses [ William Wordsworth, Pomes, Vers
composs sur les bords de la Wye en amont de Tinterm Abbey. [...] While with an eye made
quiet by the power / Of harmony, and the deep power of joy, / We see into the life of things. ,
ditions Gallimard, Collection Posie / Gallimard , Paris, 2001, p 30.], l'homme en fusionnant
avec le monde accde la plnitude du Tao. l'image d'un monde mouvant, le Tao n'a ni fin ni
commencement. Ce sont tous les tres qui meurent et qui naissent. Ne faites fond sur rien de
tout fait, car dans les transformations du monde, la vacuit et la plnitude alternent. [...] Crotre et
dcrotre, s'emplir et se vider, finir et recommencer, voil le cycle du monde. C'est ainsi qu'il faut
entendre le grand devoir qui incombe chacun, et l'ordre universel qui prside tous les tres.
[ZHUANGZ, XV, op. cit., p. 207]
C'est travers le dynamisme de la vie, la prgnance de l'infini dans le fini, l'insertion de l'Origine et
du provisoire toujours en devenir, que Franois Cheng convoque les principaux thmes fondateurs
de la pense taoste. Le pome est le parcours initiatique d'une lente lvation spirituelle vers une
adhsion parfaite de l'homme au cosmos. L'adepte apprend dans un premier temps le non-agir
, la patience afin d'entrer en communion avec les lments et d'en percevoir leur nature. Se
d-nu(der) de son savoir pour s'ouvrir au monde et accder son flux spirituel : tre le lieu et le
temps / Toujours pour la premire fois / Toujours du Souffle l'lan mme / Qui du non-tre tend
vers l'tre . S'ouvrir aux cycles infinis des contraires, o l'eau et le feu s'interpntrent, et jouir du
spectacle incessant de cette nature qui est toujours prsence renouvelante / Entre laves et
roses . Avant d'atteindre le sens profond des choses o l'abngation et la mort sont dj re-
naissance, l'homme, priv de fleurs, de feuillages / de consolables oublis , s'oublie pour s'unir
dfinitivement l'Univers. Cette conversion rvle un esprit de dtachement acquis au contact de
la Nature mme. L'homme idal est celui qui a atteint le Tao, il est alors uni avec l'Absolu de
manire mystique. L'homme entre dans le mtier tisser de la rvlation universelle incessante
.
L'auteur introduit, dans ce pome, deux nouvelles images mtaphoriques signifiantes de la
pense taoste : le noeud des racines Cette expression, selon . Robinet, en commentaire d'un
texte du Tao-tsang[Texte de rfrence, extrait de la Concordance du Tao-tsang, publie par
l'EFEO, Paris, 1975. (Dz.1382.1b et 3a) Quand l'homme nat, il y a dans la matrice douze
noeuds et nodules qui maintiennent en torsion serre les cinq intrieurs (les viscres). Les cinq
intrieurs sont alors empchs et obstrus. Que les noeuds ne se dfassent pas, que les nodules
ne disparaissent pas est la cause des maladies humaines ; cela vient de ce que les nodules font
obstacle. Que le destin des hommes soit tranch vient de ce que les noeuds sont serrs. ], fait
allusion aux noeuds de l'embryon du corps n de l'union du Pre et de la Mre originels, pr-
cosmiques et infinis, et vivifi par les Souffles primordiaux des Neuf Cieux .La mort est une
ralit physique qui investit l'homme de l'intrieur. Le mode de salut sera donc la fois
ontologique et physiologique : il faut dnouer les noeuds de l'embryon, et se recrer un corps
nouveau. [ sabelle ROBNET, Comprendre le Tao, op. cit. p.193.]
L'embryon d'immortalit, pour reprendre les propos de l'auteur, [.] prit une grande importance
dans les pratiques taostes, que les adeptes cherchent former l'intrieur d'eux-mmes, puis
faire crotre, [.] la faveur d'un processus d'intriorisation des mthodes de Longue Vie et de
l'image de l'immortel. L'image de l'immortel est alors celui de la fusion du corps et de l'esprit. Les
racines suggrent le retour l'origine, elles sont au fondement de la cration. Associes au
terme noeud ces images expriment l'engendrement cyclique et perptuel de l'Origine et la Re-
naissance. Ce vers fait cho au texte de Laozi :
Parvenant I'extrme du Vide
Ancr fermement dans Ia quitude,
Les dix miIIe tres surgissent ensembIe,
Je contempIe Ie Retour.
Les tres foisonnent et fourmiIIent,
Et chacun retourne sa Racine. (Laozi 16)
Selon Laozi et Zhuangzi, il faut que l'homme Sage s'abandonne calmement au cours naturel des
choses. L'homme qui est arriv au maximum du vide, de l'indiffrence, connat le repos. En
retournant sa racine, il entre dans l'tat de repos et, de ce repos il ne le quitte que pour une
nouvelle destine. Reconnatre cette loi de la continuit immuable, c'est atteindre la sagesse. Pour
emmener l'homme l'tat de Racines , le Souffle primordial est convi. L'ouragan , qui
achve le pome, devient le vhicule du salut. Cette image mtaphorique, que corrobore le mythe
des divinits taostes enfourchant le Vent, symbolise l'ultime accomplissement du Dao. L'attelage
de tornades, ou Palais paradisiaque, emporte l'homme vers son dernier accomplissement :
l'immortalit. Tu tiens le noeud des racines / au passage de l'ouragan . L'Unit, par-del sa
multiplicit, redevient Une, mais selon l'imaginaire taoste, ayant en germe les dix mille tres .
Le Retour l'Origine est la rvolution naturelle du Principe qui est l'axe de l'volution
universelle.
L'auteur utilise les richesses de la langue franaise pour mettre en exergue l'union fondamentale
qui prvaut dans la pense chinoise : le souffle de l'Esprit (voie) et l'tre (voix). L'homophonie des
termes voie et voix , voque le paralllisme phontique qui existe dj dans la posie
chinoise entre les mots shng (voix) et fng (vent). Le vent se fait l'cho du Souffle primordial ; uni
la voix intrieure de l'homme il cristallise la voie suprme de l'lvation spirituelle. Rduit au
plus tnu du souffle / tre pure oue / Et faire cho en silence / Au respir des sycomores .
L'homme devenu souffle, parvenu ce stade de la expriences. l n'y a plus rien saisir, le
processus d'idation cesse de se percevoir lui-mme. L'individu s'inscrit dans le Moment prsent,
que les mystiques orientaux ont appel l'ternel Maintenant . L'Esprit du c'han rvle cette
capacit spirituelle franchir le foss entre le fini et l'infini, le relatif et l'absolu, pratiquer l'art du
wu-wei, (non-agir) qui est aussi un des principes essentiels du taosme. Le non-agir n'est pas
un refus de l'action mais plutt un d-saisissement . L'esprit de l'homme ne saisit rien mais ne
repousse rien, il reoit, mais il ne conserve pas. L'image du sycomore , au terme de ces quatre
vers, accentue cette fusion avec le monde. l symbolise l'lvation spirituelle qui consiste se
dgager de tout intrt terrestre, de tout ce qui est cre. C'est cet tat d'unit qu'voque Chen-
houei : Union veut dire vue de l'absence de pense, pntration de la nature propre. [.] La
pense dans l'absence de pense, c'est la manifestation de l'activit de l'absolu. [Traduction
Jacques GERNET, Entretiens du matre de dhyna Chen-houei du Ho-ts, cole franaise
d'Extrme-Orient, 1949, rd. 1977, p.55. Extrait du livre d'Anne CHENG, Histoire de la pense
chinoise, op. cit. p.391.360 Anne CHENG, bidem.]
L'analyse philosophique, extraite de l'Histoire de la pense chinoise, corrobore le pome de
Franois Cheng. L'auteur nous prcise que selon le C'han, atteindre l'tat [d'veil] n'est pas
parvenir quelque tat suprieur ou transcendant, c'est au contraire avoir la rvlation de quelque
chose qui est prsent en nous de tout temps [.] : la nature-de-Bouddha n'est autre que notre
esprit. [ Anne CHENG, bidem. ]
[.] Rduit au plus tnu du souffle Abandonn au rien, au change Au rien de moins qu'change
L o voix est voie
Et voie voix
L
est.
Cette morale quitiste, acquise au contact de la Nature mme, engendre un esprit de
dtachement, puis l'illumination. La quitude n'est pas une grce d'inertie, c'est une grce
d'action, comme le suggrent les propos de Wordsworth, dans Abbaye de Tinterm .d'un regard
apais par la force de l'harmonie et la puissance de la joie, nous pntrerons la vie des choses.
Ne qumande rien. N'attends jamais
D'tre pay de retour. Le pur souffle
Que tu propages doit faire le tour,
Par-del tes jours. Te reviendra
En orties, ou en pierres, peu importe. l t'accompagnera dans ta marche
Plus loin que toi le long de la Voie. [Franois CHENG, Cantos Toscans, ditions Unes, 1999,
p.46.]
L'harmonie de l'univers c'est de laisser toute chose libre d'tre telle qu'elle est, de ne pas se
dissocier du monde et de ne pas s'efforcer de l'ordonner. C'est une harmonie orchestre de
l'intrieur. Le pome de Franois Cheng fait cho aux propos du matre Zen, Taisen Deshimaru :
Sans dsir, sans but, sans recherche,
sans pense, ni obtenir ni rejeter,
ni saisir ni abandonner, tre Iibre.
[Taisen Deshimaru, L'esprit du c'han, Aux sources chinoises du zen, ditions Albin Michel,
Collection Spiritualits vivantes , Paris, 2000, p.91.]
Dans l'esprit du c'han, abandonner son ego au profit d'une immersion dans la vie cosmique c'est
parvenir sa nature originelle, c'est tre en unit avec la Voie. L'me se retire en elle-mme,
accde un certain dtachement spirituel et embrasse les trois mondes (pass, prsent et futur).
Le non-agir n'est donc pas inertie, mais au contraire intriorisation de l'acte, retour sa source
mme, l'abri de l'agitation superficielle. Selon le Trait de la Fleur d'Or du Suprme Un [Le
Trait de la Fleur d'or du Suprme Un, T'ai-yi Kin-houa tsong tche, version franaise annote, par
Pierre GRSON, Villain et Belhomme, ditons traditionnelles, Paris, 1970, p. 18.]
, ces deux tapes sont prcisment celles que le T'ien-tai dsigne par la formule :
arrter et raliser . Arrter, enseigne le Grand Matre Chib-Chi, c'est entrer dans le
merveilleux silence et la paix de la potentialit ; raliser, c'est pntrer dans les richesses de
l'intuition et de l'intelligence transcendantale
[Franois CHENG, Cantos Toscans, ditions Unes, 1999, p.46.]. C'est en laissant l'esprit se
mouvoir dans une exprience spirituelle, appele veil absolu , que le jaillissement naturel et
spontan de l'illumination nat, comme l'voque le pome suivant de Franois Cheng.
L'homme participe de l'intrieur l'indispensable mutation, l'action se mue en ressenti. Aprs le
souhait, que soit , on parvient l'unit, les extrmes s'abolissent : Toute douleur douceur /
Toute larme rose . En cette fin de pome, s'instaure l'extrme de la souvenance un tat
de non-agir , L'ancienne touffeur n'touffant plus : partir de la non-existence, on accde
l'existence . Les sonorits des paronomases rendent compte aussi de cette volution interne. Au
fil des vers, les consonnes sonores (p, b, t, d) font place aux consonnes sourdes (l, c, f, n), l'tat
dynamique s'efface au profit de l'apaisement : Palpable la brume palpitant le vent , Toute
douleur douceur , L'ancienne touffeur n'touffant plus / Que le haut feuillage filtre . Les
allitrations en /f/ accentuent l'tat de quitude, tel un bruissement tnu elles annoncent le pur
chant de la cascade .
L'Esprit du c'han rvle cette capacit spirituelle franchir le foss entre le fini et l'infini, le relatif
et l'absolu, pratiquer l'art du wu-wei, (non-agir) qui est aussi un des principes essentiels du
taosme. Le non-agir n'est pas un refus de l'action mais plutt un d-saisissement .
L'esprit de l'homme ne saisit rien mais ne repousse rien, il reoit, mais il ne conserve pas.
L'image du sycomore , au terme de ces quatre vers, accentue cette fusion avec le monde. l
symbolise l'lvation spirituelle qui consiste se dgager de tout intrt terrestre, de tout ce qui
est cre. C'est cet tat d'unit qu'voque Chen-houei : Union veut dire vue de l'absence de
pense, pntration de la nature propre. [.] La pense dans l'absence de pense, c'est la
manifestation de l'activit de l'absolu. [Traduction Jacques GERNET, Entretiens du matre de
dhyna Chen-houei du Ho-ts, cole franaise d'Extrme-Orient, 1949, rd. 1977, p.55. Extrait
du livre d'Anne CHENG, Histoire de la pense chinoise, op. cit. p.391.]
L'analyse philosophique, extraite de l'Histoire de la pense chinoise, corrobore le pome de
Franois Cheng. L'auteur nous prcise que selon le C'han, atteindre l'tat [d'veil] n'est pas
parvenir quelque tat suprieur ou transcendant, c'est au contraire avoir la rvlation de quelque
chose qui est prsent en nous de tout temps [.] : la nature-de-Bouddha n'est autre que notre
esprit. [Anne CHENG, bidem.]
l'tat de wu-qing (dtachement total). [Franois CHENG, L'ternit n'est pas de trop, op. cit. p.
56-17-29 et 30].
Les diffrentes reprsentations d'exclusion qui parcourent les oeuvres suggrent, sous divers,
aspects l'intolrance et la violence sociale qui sont, pour l'auteur, une forme d'expression du rejet
de l'altrit. La situation hors-normes des hros, ressentie comme une altrit alinante par
l'intress et dstructurante par les proches, positionne toujours les protagonistes dans une
attitude de retrait. Toutefois, ce dcentrement , inflig par les circonstances de la vie, confre
leurs regards cette ex-triorit celle de l'tranger. Le regard devient celui de la vrit
humaniste prne par l'crivain, ce geste d'ouverture d'autres ralits, cette invitation
percevoir d'autres sensibilits. C'est cet exil , au sein mme de l'univers des personnages, qui
instaure la construction de la relation avec l' Autre , l'autre de soi, les exclus. Se constitue alors
une Alliance mythique qui est d'une part la sortie de la ligne d'origine (Haolang a quitt sa
rgion, Yumei sa famille, Tianyi son pays) et d'autre part l'entre dans une autre que l'on peut
nommer une ligne initiatique (groupe potique, et communiste pour Haolang, troupe thtrale
pour Yumei, l'ermite peintre pour Tianyi, le monastre taoste pour Dao-sheng). Dans les romans,
c'est l'espace qui structure ces parcours initiatiques, les lieux sont significatifs de l'volution de vie
des protagonistes, ils sont la mtaphore de leurs aspirations ou dsillusions. Les hros, comme
dans les romans d'apprentissages de XXe sicle, sont toujours pris dans un systme binaire et
cette expression de la dualit, d'une multiplicit toujours en mouvement se traduit par l'preuve
sans cesse renouvele d'un dracinement gographique, identitaire, qui rend les protagonistes
plus sensibles que quiconque la fracture, l'expulsion, l'altration de l'unit primordiale de
l'tre.
4. Non-actiunea Wu Wei in mesajuI Iui Lie Zi /Lieh Tzu /Lie Tseu
Conexiuni in aIte traditii spirituaIe
MareIe mistic din ordinuI dominican, Matre Eckhart (1260 - 1327) a vorbit despre scanteia
divina din noi si abordat caIea deschiderii catre gratia divina si unirea cu Dumnezeu prin
detasare de ceea ce ne separa de starea noastra divina(identificari; asceza voIuntarista
nascuta din ego este intemeiata pe Iupta, iar nu pe detasare, abandonare)
Yi King
Le wu-wei suppose, par ailleurs, que l'on n'entretienne pas l'illusion d'agir par soi-mme, mais
plutt que l'on dveloppe le sentiment d'tre un canal par lequel agit le Tao. Un canal conscient.
C'est aussi le sens que suggre le Yi King livre de divination et de sagesse, hrit de la tradition
chinoise dans lequel on trouve que :
" [...] l'homme parvient l'ternit en ce qu'il ne veut pas tout faire de lui-mme en se glorifiant de
ses propres forces, mais s'ouvre paisiblement et chaque instant aux impulsions manant des
profondeurs des forces cratrices. "
Parvenir l'ternit, c'est vivre avec la conscience de l'ternit. Dans la tradition taoste, l'ternit
est considre comme un tat d'esprit. (l en va de mme du nirvna dans la tradition bouddhiste.)
L'ternit ne peut pas se trouver dans l'avenir pas plus qu'elle ne se trouve dans le pass. Le
temps comme nous l'entendons, comme nous le percevons, n'existe qu'au plan matriel.
L'ternit pourtant s'y trouve aussi mais voile par le temps. Elle est dans l'instant prsent, ici et
maintenant. Dans l'tat d'esprit de celui qui vit l'instant prsent, ici et maintenant.
Le wu-wei consiste donc tre pour revenir au Yi King " intrieurement disponible ",
"abandonn la volont cleste". Dans la tradition taoste, la "volont cleste" se trouve dans la
direction de la nature, du cosmos, du Tao. Elle procde de la dynamique suprieure. Comme la
nature, la " volont cleste " est partout, elle est l'ntelligence universelle: en devenir l'extrieur
et immobile l'intrieur de chacun. l'extrieur, elle se manifeste par les vnements, les
circonstances, les conditions de la vie auxquels il faut s'adapter. Car il faut tre comme l'eau, qui
pouse les mandres de la rivire, qui subit toutes les transformations non pas de sa nature
profonde qui est d'tre eau, mais celles que lui imposent les mandres que sont les vnements,
les circonstances, les conditions avant de se fondre dans l'ocan d'o elle est issue. Et
l'intrieur, la volont cleste se manifeste par l'intuition, mais encore faut-il ici tre rceptif son
message. (D'o la formule qu'aimait rappeler Joseph Campbell : " Follow your bliss... Go with it! ")
L'abandon la volont cleste se trouve dans " l'attitude parfaite de celui qui a renonc sa
volont propre et qui s'en remet la volont du ciel ". Sa volont propre est celle du moi; la
volont du ciel, celle du moi impersonnel et universel, que rvle l'intuition: la volont du Soi.
" [...] et maintenant, tout tombe en place. " Toutes les choses de la vie. Aussi bien les tres
rencontrs que les vnements, les circonstances, les conditions. Autrement dit, tout arrive
point, en son temps. Naturellement. Entre devenir et tre.
I'extrieur comme I'intrieur.
Ou encore : la roue tourne mais le centre est immobile. Tourner consciemment avec la roue qui
tourne. Avec le Tao qui devient. Et demeurer immobile avec le Centre. Avec le Tao qui Est.
J'aurais pu aborder la question sous bien des angles. J'ai choisi celui qui m'est venu
spontanment. Toutes les voies mnent ventuellement au Centre. Le secret de toutes les voies
est le mme. Elles ont d'ailleurs beaucoup en commun quant aux moyens de le dcouvrir. Tout
d'abord, quelle que soit la voie que je choisisse, je suis le mme. Le matriau sur lequel je dois
travailler est le mme. Par ailleurs, toutes les voies passent par le quotidien: pour chacun, il y a les
vnements de sa vie, les circonstances, les conditions, qui correspondent ses besoins
particuliers de dveloppement, de croissance. Quelle que soit la voie que je choisisse, je devrai
progresser dans la dualit, l'ambivalence, parfois mme la contradiction. Je devrai progresser en
avanant sur le fil d'un rasoir, en quilibre instable entre les opposs, ni trop ni trop peu, entre
l'effort et le non-effort. From: http://www.radio-canada.ca/par4/ind/guerrier/wu_wei.htm
Hinduism
Karma Yoga
n Karma Yoga sau alinierea(yoga) utilizand actiunea(karma) intalnim actiunea dezinteresata
(impartial) care nu mai aduce karma(acumularea de reactiuni, in stare potentiala; seminte ale
unor actiuni viitoare), cunoscut drept non-actiune(naishkarmya). Cel implicat n practica Karma
Yoga atinge desavarsirea in non-actiune (Naishkarmya siddhi)- atunci cand realizeaza starea de
non-facator(nondoer), chiar n timp ce este angajat n activit[ile lumesti. Karma Yoga or the
alignment using action we encounter disinterested (impartial)action that does not bring karma,
known as non-action (naishkarmya). One involved in Karmayoga attains a state of perfection in
non-action (Naishkarmya siddhi) - realization of non-doership even while engaged in worldy
activities.
Contrar conceptiei populare, obiectivele Upanishadelor i a Puranelor nu sunt diferite, ci sunt n
esen[ acelai, i anume, s expun mijloacele de a atinge eliberarea(moksha)
Contrary to popular conception, the objectives of the Upanishads and the Puranas are not
different, but they are essentially the same, namely, to expound the means of attaining liberation.
Acest lucru este foarte clar expus n Srimad-Bhagavatam, Skandha 12, ch.13, verse 18, care
spune: "Srimad-Bhagavatam, Purana impecabila, draga adep[ilor zeului Vishnu, slaveste Unica
Suprema Contiin[a Pura, care este scopul Paramahamsas.
This is made very clear in Srimad-Bhagavatam, Skandha12, ch.13, verse18, which says: "Srimad-
Bhagavatam, the flawless Purana, dear to the devotees of Lord Vishnu, extols the One Pure
Supreme Consciousness, which is the goal of the Paramahamsas.
Ea descrie Naishkarmya (starea de a fi ferm stabilit n n[elegerea faptului c este unul cu
neclintitul sine universal si individual (Brahman-Atman), mpreun cu cunoaterea spirituala,
detaarea i devotiunea(predarea). Omul care aude aceasta afirmatie citita sau o citete el nsui
cu devotiune i mediteaz (pe nv[turile sale) atinge eliberarea".
t describes Naishkarmya (the state of being firmly established in the realization that is one with the
actionless universal and individual Self (Brahman-Atman), along with spiritual knowledge,
detachment and devotion. The man who hears it read or reads it himself with devotion and
meditates (on its teachings) attains liberation".
n tradi[ia buddhista, wu wei este, de asemenea, un sinonim pentru oprirea mintii. n the Buddhist
tradition, Wu Wei is also a synonym for curbing the mind. Dans la tradition bouddhiste, Wu Wei est
aussi un synonyme pour l'arrt de l'esprit.
Desfurand ac[iuni lipsite de sens, precum i ac[iuni utile, practicantul n[elege esen[a a ceea ce
este- absenta separarii dintre "bine si rau; folositor-nefolositor" in lumea obiectiva a lucrurilor.
Aceast perspectiv conduce la starea de calm, de linistire, de impacare si apoi la luminare
Carrying out senseless actions as well as useful, the adept understands the essence of what it is -
the lack of separation between "good and bad; useful and useless" in the objective world of things.
This insight leads to calm, appease, and then enlightenment.
Non-actiunea(wu wei) este o modalitate de punere in repaus a corpului si a mintii (eliminarea
agitatiei) pt a redirectiona energia vitala qi pt realizare spiritual si developare ezoterica a
capacitatilor nemijlocite(siddhis) de cunoastere si de actiune ale individului.
Raja Yoga
PatanjaIi-Aforisme privind AIinierea
Practica(abhyasa) indicata de Patanjali nu poate conduce la aliniere, daca nu respecta aceeasi
conditie sau caracteristica similara Wu Wei, cunoscuta drept vairagya(starea incolora; starea de
constienta impartiala; detasare; non-identificare cu ego; non-attachment; dispassion). Cu aceste
doua mijloace: Abhyasa(practica) si Vairagya (detasare, stare incolora) se stinge identificarea cu
cele cinci categorii de fluctuatiile mentale(vrittis)
Traducerea convergenta/ConvergentTransIation:
PatanjaIi in Yoga Sutra( Aforisme despre AIiniere), Sutra 1.2:
R: Yoga(starea de aliniere, unificare sau centrare) [se realizeaza prin] stingerea (nirodha)
[golirea, vidarea, oprirea constienta (a procesului de identificare cu)] vrittis (vartejurile; impulsurile;
fluctuatiile; valurile; oscilatiile, gandurile; emotiile; umbrele proiectate) din chitta (minte)[ ecranul
mintal; realitatea secunda; peretele pesterii lui Platon]; [Nota 1]
E: Yoga(the state of alignment in which we are unified or centered) [is realised by ]extinction
(nirodha)[stilling; cessation; restriction; suppression (in the sense of continual and vigilant
watchfulness) of the identification with] the fluctuations (vrittis) [activities, modifications, impulses,
the thought forms, workings; projected shadows] of the mind (chitta)[ the screen of the mind; the
wall of the Cave in Plato's Allegory];
F:Le Yoga (l'tat centr, unifi ou align) [est ralis par ] l'extinction (nirodha) [l'arret;
interruption, restriction, suspension) [de l'identification avec les] vritti (agitation, modifications,
perturbations, fluctuations, impulsions, mouvements, l'activite automatique; les projections des
ombres sur le mur de la caverne de Platon) de chitta (mental; esprit, pensee; conscience
peripherique; l'cran mental; le mur sur lequel les ombres sont projetes dans l'allgorie de la
Caverne de PIaton);
S: Yoga (el estado de alineacion ; el estado unificado, centrado) [se logra mediante la] extincin
(nirodha)[ restriccin, supresin; inhibicin; cesacin o quietud mental; estado de cesacin de la
identificacin con todo el contenido mental y con] vrittis (fluctuaciones mentales, modificaciones
mentales, agitacin, pensamientos, emociones y sensaciones fluctuantes; las sombras
proyectadas sobre la pared de la caverna ; proyecciones del mundo de los hombres y de las
cosas que son falsas) la de la chitta (mente; la pared del fondo de la caverna en la Alegora de
Platn);
Va invit sa cititi cartea:
AforismeIe Iui PatanjaIi/ Yoga Sutra of PatanjaIi/ Instructiuni de AIiniere de Dan Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/31059885/
http://www.scribd.com/doc/21570310
http://www.scribd.com/doc/25425558/
Buddhism
Buddha a spus: " Dac veti reusi s v fixa[i inima/mintea intr-un punct(dac veti stinge agitatia),
atunci nu mai este nimic imposibil pentru dvs." /Le Bouddha a dit: "Si tu fixes ton coeur/ esprit sur
un seul point, alors rien ne t'est impossible"/The Buddha said: 'When you fix your heart/mind on
one point, then nothing is impossible for you".
Se spune c Buddha Shakyamuni adic, Buddha istoric, dup ce a dus de ani de ziIe, o
existen ascetic, n ncercarea sa de iIuminare, s-ar confruntat intr-o zi cu descurajarea.
Abandonand efortuI, eI s-ar fi asezat, Ia baza unui smochin. Si tocmai acoIo, Ia poaIeIe
aceIui arbore, care este numit de atunci" CopacuI IIuminrii sau trezirii(bodhi)", intr-o stare
de non-efort a atins IIuminarea perfect. Cu aIte cuvinte, dup ani de efort, pt. a reaIiza
uItimuI pas, a fost necesar non-efortuI pentru producerea Trezirii, care i-a reveIat adevrata
sa natur profund.
On raconte que le Bouddha Shkyamuni, c'est--dire le Bouddha historique, aprs avoir men
pendant des annes une existence asctique, dans sa qute de l'veil, aurait un jour connu le
dcouragement. Renonant l'effort, il se serait assis sans penser au pied d'un figuier. Or, c'est
prcisment l, au pied de cet arbre appel depuis l'" Arbre Bodhi de l'veil ", dans une attitude
de non-effort, qu'il serait parvenu l'llumination parfaite. Autrement dit, aprs des annes d'effort,
l'tape ultime, le non-effort tait ncessaire pour que se produise l'veil, que se rvle Lui sa
nature profonde.
Aceast legend evoc dou aspecte ale parcurgerii cii contiente care sunt purificarea i
realizarea pe care le regsim n toate invtturile autentice.
Purificare, care const in a curata inima i mintea, in a pune ordine n via[, pentru a corecta
erorile, reprezint aspectul care necesit efort;
Realizarea in sine, conceput ca o experien[ - unic si spontan de ctre unele scoli, ori
progresiv de altele - reprezint aspectul asociat cu non-efortul, non-actiunea.
Cette lgende voque les deux aspects de la dmarche sur la Voie consciente que sont la
purification et la ralisation, que l'on retrouve dans tous les enseignements authentiques. La
purification, qui consiste nettoyer le cour et le mental, mettre de l'ordre dans sa vie, corriger
les carts, reprsente l'aspect qui exige un effort; la ralisation proprement dite, conue comme
une exprience unique et spontane par certains, et progressive par d'autres reprsente
l'aspect associ au non-effort.
Dar aceast divizare n dou faze este arbitrar. Purificarea, care este sarcina principal a cii,
contine deja realizarea (intrarea in cale inseamna ajungerea la destinatie), cu condi[ia s se
mearg in plin prezent constient. Pentru n ca acolo unde se afl prezenta contien[ se
gseste Realitatea, si deci realizarea. Mais cette division en deux tapes est arbitraire. La
purification, qui est la tche principale du cheminement, contient dj la ralisation, la condition
de cheminer en pleine conscience. Car l o est la conscience se trouve la Ralit, donc la
ralisation.
Acelai lucru se aplic in fiecare faz a procesului: efortul trebuie s fie urmat de non-efort. l en va
de mme chaque tape de la dmarche: l'effort doit tre suivi du non-effort.
Si, pn la trirea celor dou aspecte ale procesului, corespunzand efortului i non-efortului, din
ce in ce mai aproape unul de cellalt, pan ce se ajunge la trirea lor, ca s spunem aa,
simultan. Et ce, jusqu' vivre les deux aspects de la dmarche, correspondant respectivement
l'effort et au non-effort, de plus en plus rapprochs l'un de l'autre, jusqu' les vivre, pour ainsi dire,
simultanment.
De aici Calea Mijlocului conceput de Buddha, care nu inseamn nici mai mult sau mai pu[in,
decat dincolo de actiune si inactiune, dincolo de contrarii. D'o la Voie du Milieu conue par le
Bouddha, ce qui signifie pas plus ou moins, mais au-del de l'action et l'inaction, au-del des
contraires.
Si, de aici, imaginea de fir ingust al lamei de ras, care sugereaz c ar trebui s avansm pe acest
drum foarte ngust, fr a cdea de-o parte sau alta, n efort(excese) sau n non-effort(pasivitate).
Un drum catre ceea ce "eu sunt" de la ceea ce am devenit, ctre absolut venind din relativ, catre
eternitate i iesind din timp, eliberandu-ne de dualitate. Et d'o l'image du fil d'un rasoir, qui
suggre que l'on doit progresser sur cette voie trs troite, sans tomber ni d'un ct ni de l'autre,
ni dans l'effort ni dans le non-effort. Comme entre ce que " je suis " et ce que je deviens, l'absolu
et le relatif, l'ternit et le temps, en assumant la contradiction apparente.

Dup Dic[ionarul de n[elepciune Oriental D'aprs le Dictionnaire de la sagesse orientale,
d. Robert Laffont
(Este vorba aici, despre una din multele aplica[ii ale conceptului de fundamental al Ci
Mijlocului. Buddha a cerut in invttura s se resping extremele/excesele. n Samyutta-
Nikaya, se spune: "Desvarsitul a evitat ambele extreme; el a gasit Calea de Mijloc care
deschide ochii, d nastere cunoaterii(directe) i conduce la pace, clarvedere si iluminare".
Cale de Mijloc, poate fi n[eleas, de asemenea, ca atitudinea de a nu accepta existen[a
lucrurilor (fiindc lumea exterioar nu exist n realitate), dar nici de a postula non-existenta
( fiindc inssi acest postulat exist ca urmare al idea[iei). Sinteza intre Vacuitatea (vidul)
absolutului i al existen[ei fenomenale reprezint adevrul Caii de MijIoc.)
l s'agit ici, d'une des nombreuses applications du concept fondamental de la Voie du Milieu.
Le Bouddha enseignait le rejet des extrmes. Dans le Samyutta-Nikya, il est dit : " Le Parfait a
vit ces deux extrmes; il a trouv le sentier du Milieu qui ouvre les yeux, engendre la
connaissance et mne la paix, la clairvoyance et l'llumination. "
La Voie du Milieu peut aussi s'entendre comme le fait de ne pas accepter l'existence des
choses (puisque le monde extrieur n'existe pas en ralit), mais ne pas non plus en postuler
la non-existence (puisqu'elles existent tout de mme par suite d'une idation). La synthse
entre la Vacuit (le vide) de l'absolu et l'existence phnomnale constitue la vrit de la Voie
du Milieu.)

BuddhismuI Zen
n caligrafia Zen, Wu Wei a fost reprezentat ca un cerc gol(Enso). n Zen Calligraphy, Wu Wei has
been represented as a circle. Dans le Zen Calligraphie, Wu Wei a t reprsente comme un
cercle.
L'Effort et Ie Non-Effort
l ne faut surtout pas croire que le non-effort consiste ne rien faire... Sinon, la masse de ceux qui
ne font aucun effort conscient sur la Voie auraient dcouvert le fameux secret. Ces rflexions des
sages ont plutt pour objet d'inciter l'adepte passer de l'tape de l'effort celle du non-effort...
ou plus exactement, de lui suggrer de trouver un quilibre entre l'effort et le non-effort. l s'agit, en
dfinitive, de cheminer sur la Voie du milieu.
Ds le dpart, je me suis heurt cette difficult, cette nigme, partag entre l'effort et le non-
effort. Ne nous y trompons pas, l'effort est ncessaire. l n'y a pas de secret que l'on cache, pas de
mystre que l'effort, prcisment, ne permette de percer. troite est la Voie qui consiste
s'veiller sa nature profonde et vivre le quotidien, jour aprs jour, avec la conscience de sa
nature profonde. l faut s'engager sans rserve. nvestir le temps et l'nergie ncessaires. La
connaissance ne peut pas venir sans effort. On le comprend propos de l'apprentissage d'une
langue, d'une discipline scientifique, d'un savoir ordinaire. Pour apprendre Ie japonais, Ia
mdecine, Ia musique, on doit investir du temps et de I'nergie. l n'en va pas autrement de la
connaissance, de l'veil sa nature profonde. Non seulement l'effort est ncessaire, mais un effort
considrable. Sans compter que cette connaissance doit se traduire par une pratique qui
rencontre de nombreuses rsistances, notamment Ies habitudes de vie, Ia perception que
Ies autres ont de soi et jusqu' ceIIe que I'on a de soi-mme. Ce qui revient vivre le
quotidien, jour aprs jour, en pleine conscience, comme un exercice que l'on s'imposerait pour le
plaisir de vaincre des obstacles. Mais surtout pour se vaincre soi-mme en tant qu'obstacle.
Toutes les voies passent par le quotidien, par les vnements de la vie, par les circonstances qui
s'imposent moi, par les conditions qui me sont faites. Toutes Ies voies possibIes passent
ncessairement par moi. La Voie ne se trouve pas aiIIeurs. Sur Ie fiI d'un rasoir, entre
I'effort et Ie non-effort, car I'effort est ncessaire pour parvenir au non-effort. L'effort est
ncessaire pour se maintenir sur la voie du non-effort. S'iI tait possibIe d'avancer sans effort
sur Ia voie, tout Ie monde serait dj parvenu au centre de son Iabyrinthe. En un sens, tout
Ie monde s'y trouve dj. Mais iI s'agit ici de s'y retrouver en pIeine conscience. Et tout Ie
monde progresse sur Ia Voie, Ia sienne, car iI n'y a que Ia Voie - Ia fois muItipIe et Une -
rien d'autre. Mais il s'agit ici de progresser en pleine conscience. Le secret, il est dans la
conscience d'tre. Et dans la dmarche, l'attitude juste qui permet de maintenir la conscience de
cet tat le plus possible ou de se le rappeler.
Pass le cap de la soixantaine, je ne suis plus celui que j'ai t; ou plutt, je ne suis plus tous ceux
que j'ai t successivement. Pourtant, je suis aussi le mme: la conscience d'tre est toujours la
mme. Je sais maintenant que ce qui, en moi, dit " je suis " a toujours t et sera toujours.
Tel est sans doute l'objet du vieillissement que de dcouvrir en soi ce qui a toujours t et qui
sera toujours. Je dois dsormais poursuivre mon cheminement entre la conscience (encore
chancelante) de ce que "je suis" et celle de ce que je deviens avec l'ge. Le secret se trouve dans
Ia conscience de ce que " je suis ". Dans I'exprience consciente de cet tat : de ce qui est
immobiIe au centre de I'tre. Et dans la dmarche, l'attitude juste la faon de vivre le quotidien.
Le secret, il est dans le cheminement qu'inspire le secret... Dans Ie fait de cheminer en pIeine
conscience sur Ie fiI d'un rasoir, entre Ie moi qui devient et Ie Soi qui Est.
Progresser (observam captivitatea in minte care crede in progres, succesiune, trepte, effort,
Iupta)en pIeine conscience accIre Ie processus vers Ia consoIidation de cet tat et permet
de cheminer dans Ia joie (relativement, car je n'ai pas d'illusion quant la nature de l'exercice),
en maintenant Ie mieux possibIe et de pIus en pIus I'tat d'ataraxie, Ia tranquiIIit d'me,
I'quanimit. Mais surtout, si l'on progresse en pleine conscience sur la Voie, avec des
vanouissements ici et l mais de moins en moins, en maintenant le mieux possible et de plus en
plus l'tat d'ataraxie, la tranquillit d'me, l'quanimit, on se trouve dj en fait au Centre du
Iabyrinthe. C'est ce qui fait dire que Ie but du cheminement se trouve dj dans Ie
cheminement Iui-mme, (identitatea caIe-scop)dans le mouvement vers le but, dans la Voie
elle-mme... Ia condition de cheminer en pIeine conscience(aici este eroarea sau capcana-
a cui este constienta in faza initiaIa). Car Ie but du cheminement, qui est prcisment de
Iibrer Ia conscience prisonnire de I'iIIusion, se trouve dj atteint. Relativement. Je veux
dire qu'il est atteint par rapport l'tape(gandirea in etape, pasi succesivi) o l'on est parvenu.
Au fur et mesure que l'on chemine, Ia conscience continue de s'panouir. l reste donc
poursuivre le cheminement vers toujours plus de conscience.
L'effort permet de s'atteindre dans I'agir. Mais Ie non-effort permet aussi de s'atteindre,
dans Ie non-agir. La Voie du guerrier se rattache Ia Voie du miIieu. Tantt I'effort, tantt Ie
non-effort. Ni tout fait I'un, ni tout fait I'autre. Tantt, le guerrier est tourn vers l'extrieur,
le monde, l'action. Agir, faire pour se faire. Tantt il est tourn vers l'intrieur, pour tre seulement.
Tantt debout, les armes la main; tantt assis seulement (zazen), en silence. Tantt l'action,
tantt la mditation. (nu inteIege iesirea din succesiune, cicIu)Tantt en mouvement, tantt
immobile. Tantt le vacarme dans le monde et en soi, tantt le silence partout.
Lao Tzu ( mnc.600 BCE; Jp. Rshi) says that living right is being like water... Lau, D. C., trans.
(1963); p. 140.
The efficiency of Wu Wei is like that of water flowing over and around rocks... Hoff, B. (1987).
The Tao of Pooh. llustrated by E. H. Shepard. Harmondsworth: Penguin; p. 68.
Zhuangzi /Chuang Tzu /Tchouang-tseu in Caitolul 1 intitulat Libertatea naturaIa/Libert
natureIIe:
"Une cigale et un pigeon ramier se moquaient du P'eng en disant : Nous nous levons brusquement
et volons pour nous poser sur un orme ou un chne; parfois nous tombons sur le sol avant d'y etre
arrives. A quoi bon s'elever a quatre-vingt-dix mille stades pour se diriger vers le sud ? "
Pt a sesiza perspectiva marelui trebuie ca noi insine sa devenim mari; aceasta se realizeaza prin
metoda mui-jinen, adica sa devenim naturali, parasind mintea(egoul), cauza diferentierilor. Prin
mu i jinen/ se realizeaza prin identificarea cu Tao [Pense ontologique de la nature dans le
taosme et le bouddhisme]
in japoneza: jinen shizen; in chineza: zrn tzu-jan de la sine; natural; firesc; ''de lui-
mme''; ''tre en tant qu'il est de soi-mme sans rien faire''; dentificarea cu Tao se realizeaza prin
mui-jinen ... adica prin non-actiune( mu-i in japoneza) si reintoarcere la propria
natura ( jinen in japoneza; zi ran in lb. chineza) ''le moi en tant qu'il est de soi-mme'' et la jiy
signifie ''l' tat ..... Tous les tres sont issus de l'tre ; L'tre est issu du Non-tre.
Simplificat: w wu in japoneza: mu= nimic, neant, vid, non-existenta; "non-existent", "non-
being",
SimpIificat: W wi; in japoneza:: mu i : "without pretension, do-nothing, plan-nothing;
unconditioned; "Pure human awareness, prior to experience or knowledge.", 'no thing', his:
"nothingness"),
Masanobu Fukuoka writes some articulation, philosophically, of his enlightenment experience,[The
Ultimatum of GodNature : A Recapitulation" of "The One-Straw Revolution"] in Buddhist, Taoist,
Gandhian, Christian and Shinto terms:
mu shin (i, "lacking (defiled) thought", his: "empty mind", "no-mind" & "state of detachment")
mu i (, "unconditioned...", his: "do-nothing", his and a widely accepted translation: "no-action",
also un-domesticated);
mu fun betsu (op, "devoid of discrimination", his: "non-discrimination")
shi zen or ji nen ( zi ran), "spontaneously", "original nature", "suchness, thusness", "the
appearance of true reality as it is, or a thing just as it is.", "self-existent", spontaneous nature,
innate-nature, nature, "so of its own", 'just so', natural or naturally", original Chinese reading:
zrn),
mu i shi zen/ mu i ji nen = unconditioned nature, his "do-nothing nature", also
unadulterated nature, un-domesticated nature)
mui-jinen mui-shizen wu wei zi-ran devenind noi insine; natural-ness negatie
ego pt a deveni naturali ; detasare de ego sau de punstul de vedere uman pt a deveni finta asa
cum este ea; identificarea cu tao prin mu i-jinen; a deveni jinen inseamna a fi tu insuti,
buddha(trezit);
omul real=mu-i shin-jin/termen legat de mui-jinen(a fi asa cum esti fara sa faci nimic/etre en tant
qu'il est sans rien faire)
nirvana= a fi necompus; ego stins;
dupa Suzuki termenul jinen are o semnificatie apropiaaya de shin-nyo de origine sanskrita nyo,
inmo, shimo= asta, lucrul in sine, a
qK vide espace, sans rsistance
qk espace, sans rsistance. eqkok . (Skt. anvrti, anvarana).
eko rien xu
eqkoku le terme eqkok est compos de deux mots e(rien) et q(vide) mais en mme
temps chacun de ces deux mots dsigne l'air ou l'espace. Selon Orimo, ce terme compos signifie
la surngation au sens spculatif. Nous pensons que le kok indique la vacuit qui dpasse tous
les dualismes, cependant le kok dsigne en mme temps l'espace vcu et actuel comme lieu de
la ralisation de la vacuit
The void ("ku" or "mu") is the essence of Zen teachings
"the alley back to nature, address in apperception an Oriental accustomed philosophy" mu () &
mu i () (simplified Chinese: ; acceptable Chinese: $; pinyin: W wi), declared in his
English adaptation below:
Brief sentences in, Japanese under the heading "rstuvwx" from page 83, second column,
and English under the heading "The Birth and Expansion of Contradictions" from page 110, top
half, respectively, provide parallel-translation quotations juxtaposed below:
" ryz{|}~iu%x
We can only walk the path of not-knowing, of no-mind, no-will, and no-action.
r~uuu%~uu
x
There is only one path of atonement for the original sin of primitive man, eating the fruit of the tree
of knowledge. That is to create a Garden of Eden of do-nothing nature.
ru}}~op~w-uw
x
n other words, we can only return to original nature, become one with it, and live in a world of non-
discrimination and unity (symbiosis).

Hence from this and additional examples written in his 1996 English Recapitulation and re-
translation, the English phrases: "do-nothing", "no-action" or 'not doing', all refer to the Japanese
word mu i (, unconditioned..., W wi). His "do-nothing" does particularly not mean literally do
nothing, nor passive, idleness, doing nothing, no work, laziness, no effort, consumerism,
complacency, apathy, etc. he explicitly calls this non-intervention, laissez-faire or abandonment of
nature, in English-translations; "He reminded us that his techniques are not literally do-nothing.
They are more like do nothing against nature"[6] and come to our small parts of bigger-than-all-of-
us godnature, wherein godnature coauthors all actions through all of us, each as active small-
participants, and credit goes to godnature, come to nature Godnature refers in other words to:
breath of life, the universal life force in all, kami ( Kshen) in Japanese, or great spirit in many
cultures translated into English words, etc., notmerely to God of Judaism, Christianity, slam or
merely of any one religion. n the 1970s he apparently advised English-translators preparing the
1978 first English edition of "The One-Straw Revolution", Chris Pearce, Tsune Kurosawa and Larry
Korn, to use the English apparent-mystery-phrase "do-nothing" (including often inside quotation
marks) for W wi mu i (, unconditioned...). Seemingly, he intended "do-nothing" as a mystery
phrase in English language, to usher readers to ourselves directly realise the meaning, by having
direct, non-verbal, ineffable, experiences, as well understood in "Oriental natural philosophy";
ncluding as manifested in his practise of, and as experienced in the practise of Nature Farming. f
this is as it seems, he took an insightful multi-level-meaning-approach to the English translation.
His subsequent reprise, in his Japanese and his English-translation, quote:
" " y do nothing u }>{~
Westerners call me a "do-nothing man", but simply threw away my watch.

, 1992 yudrK}}udx- New and expanded edition
published 2001 yud nu -page54.
(Fukuoka Masanobu), English translation private limited ed. printing 1996 The Ultimatum of God
Nature The One-Straw Revolution A Recapitulation -page 49
1975 yud1978 (US edition) "The One-Straw Revolution" -page 124, quote:
...human knowledge--discriminating and non-discriminating. People generally believe that
unmistaken recognition of the world is possible through discrimination alone. Therefore, the word
"nature" as it is generally spoken, denotes nature as it is perceived by the discriminating intellect.
deny the empty image of nature as created by the human intellect, and clearly distinguish it from
nature itself as experienced by non-discriminating understanding. f we eradicate the false
conception of nature, believe the root of the world's disorder will disappear. ..." - the footnote
explanation, quote: "This is a distinction made by many Oriental philosophers. Discriminating
knowledge is derived from the analytic, wilful intellect in an attempt to organize experience into a
logical framework. ...in this process, the individual sets himself apart from nature. t is the "limited
scientific truth and judgement" discussed on pg. 84. Non-discriminating knowledge arises without
conscious effort on the part of the individual when experience is accepted as it is, without
interpretation of the intellect. While discriminating knowledge is essential for analyzing practical
problems in the world, ... ultimately it provides too narrow a perspective.
http://en.wikipedia.org/wiki/User:Macropneuma/Masanobu_Fukuoka's_philosophy_and_language_
translation
l'homme parfait est sans moi; l'homme inspire est sans oeuvre; l'homme daint ne laisse pas de
nom" mn Rshi n Sshi
Tchouang-tseu in discutia dintre nan-kouo tseu-k'i si discipolul sau yen-tch'eng tseu-yeou clarifica
functia fundamentala a lui mu; tso wang= uitarea de sine mui-jinen
3 tipuri de muzica: pamant om cer
lorsque la terre respire cela s'appelle le vent
Arte martiaIe externe si interne
Suprema eficacitate a nonactiunii() este iIustrata in povestiri, Iegende care au fost
ecranizate.
Intre vederea mijIocita de ochi si non-vedere(vederea nemijIocita) eficacitatea este de
partea ceIei din urma; vedeti : Zatoichi -SamuraiuI/spadasinuI orb
8
La bont suprieure est comme l'eau
qui est apte favoriser tous les tres
et ne rivalise avec aucun.
En occupant la position ddaigne
de tout humain,
elle est donc toute proche du Tao.
Elle occupe un terrain trs favorable;
elle a un coeur parfait comme un gouffre;
elle donne avec parfaite charit;
elle parle avec parfaite sincrit;
elle gouverne avec un ordre parfait;
elle remplit sa tache avec parfaite capacit;
elle agit dans les moments favorables.
En ne rivalisant avec personne,
elle est irrprochable.
With water as the basis, the spirit becomes like water, writes the famous swordsman Miyamoto
Musashi ( 1584-1645). "Water adopts the shape of its receptacle, it is sometimes a trickle
and sometimes a wild sea.
Section 78 of the Tao Te Ching adds:
Nothing in the world is more flexible
and yielding than water.
Yet when it attacks the firm and the strong,
none can withstand it,
because they have no way to change it.
So the flexible overcome the adamant,
the yielding overcome the forceful.
La suprme efficacit du Non-agir() /
The uItimate effectiveness of non-action () (Lao Zi, Dao De Jing, 43) is iIIustrated in
Iegends and movies : Zatoichi The BIind Swordsman-Der bIinde Samurai, BIind Fury (1989)
cu Rutger Hauer
Conceptul de "ac[iune lipsit de efort" este o parte a artelor mar[iale interne(nei jia quan) taoiste,
cum ar fi Tai Chi, Bagua zhang( b gu zhng)i Xing Yi Quan ( pinyin: xng y qun,
Wade-Giles: Hsing Ch'an; Hsing Ch'uan). The concept of "effortless action" is a part of Taoist
nternal martial arts such as Tai chi, Baguazhang and Xing Yi. Le concept d ' action sans effort
fait partie des arts martiaux internes taostes comme le Tai Chi, Ba Gua Zhang et de Xing Yi.
Traducerile din lb.chinez ale Wei Wu Wei ca Wu Wei ne las far o intelegere real. Acesta este
un termen oriental care poate fi exemplificat prin povestiri pentru a intelege pe deplin acest
concept.
De pilda apa care alege pozitia de maxim stabilitate si ajunge la ocean folosind toate
oportunitatile, ocolind toate obstacolele [ foloseste principiul de minima actiune-cauta drumul de
minima rezistenta] ori cutitul unui maestru mcelar care ramane nestirbit timp de 10 ani [fiindca
ocoloste oasele si alege traseul dintre acestea]reprezinta exemplificari ale Wu Wei din literatura
taoist . Utilizarea fortei adversarului in arte martiale (aikido, judo) sau in actiunea terapeutic care
foloseste doze infinitezimale din substante care genereaz acelasi tablou simptomatic
(homeopatie) pt eliminarea unor tulburari fiziologice, sunt exemple de aplicare practic a Wu Wei.
Chinese translations do exist for Wu Wei as Wu Wei. t is an Eastern term that may require stories
to explain the concept fully. Traductions chinoises existent pour Wu Wei Wu Wei. l s'agit d'un
terme de l'Est qui mai besoin d'histoires pour expliquer le concept pleinement.
What is Wu-Wei?
Wu-wei - usually translated as nonaction, inaction or nondoing - is one of the most important
Taoist concepts. When linked to the Tao - the creator and sustainer of everything in the Universe -
nondoing means the actionless of Heaven, like in the following abstract from Tao-te ching:
The Tao in its regular course does nothing (for the sake of doing it), and so there is nothing
which it does not do. (Legge, chap. 37)
Linked with the human behavior, nondoing refers to not forcing the things on their way, on the
action without effort.
Aikido is a living illustration of the Taoist wu-wei concept. The practitioner is moving along with his
opponent instead of resisting his attacks. n the terms of Alan Watts, nondoing is "what we mean
by going with the grain, rolling with the punch..." (+ao: +,e -atercourse -a., Pantheon Books,
1973.)
Thus nondoing refers to a specific form of intelligence and, in the same time, to the urge of following the
Tao/Way. These two are linked: one follows the Tao because has (holds the intelligence to do so, or
because has this intelligence he/she is able to follow the tao.
We talk much about the nondoing concept in our online courses !ao"t#u and Tao"te ching $e%ealed and
&nitiation into Taoism " !e%el '. &n !e%el ( of the later course we approach the wu"wei as a method of
meditation. (click the link from the menu below to be taken to our online courses.
http://www.taopage.org/wuwei.html
Traditia NahuatI(maya) si toIteca(CarIos Castaneda)
Un concept conectat si f. apropiat de Wu Wei este starea impecabila (Castaeda) de urmrire
(stalking) i cea de nebunie controlat din nv[turile toltece si nahuatl transmise de Carlos
Castaneda. A related and very close to the concept of Wu Wei is flawless stalking (Castaneda)
and controlled folly of Nahuatl and Toltec teachings of Carlos Castaneda.
Conexiuni in fizica cuantic- Tao aI fizicii
Le Tao de Ia Physique
Vedeti cartea lui Fritjof Capra Tao aI fizicii
Descoperirile fizicii moderne, atomice i subatomice au condus la o veritabil revolu[ie, fcnd
posibil existenta arsenalului nuclear. Dar chiar aceste descoperiri au efecte la fel de
revolu[ionare, de care suntem mai pu[in contienti, de ordin intelectual, cultural i chiar spiritual, cu
alte cuvinte, n domeniul conceptelor(paradigmelor), ideilor si al filosofiilor.
Les dcouvertes de la physique moderne, atomique et subatomique, ont entran une vritable
rvolution en rendant possible l'arsenal nuclaire. Mais les mmes dcouvertes ont eu des effets,
tout aussi rvolutionnaires, dont on est moins conscient, d'ordre intellectuel, culturel et mme
spirituel, autrement dit dans le domaine des concepts, des ides, des philosophies.

Modelul de univers propus de fizica clasic este de prere c materia este compus din elemente
solide, atomii, care constituie obiecte care formeaz un tot, ca intr-o mare main . Le modle de
l'univers que propose la physique classique considre que la matire est compose d'lments
solides, les atomes, constituant les objets qui forment un tout semblable une grande machine.
Se credea c aceast mare main functiona de principii mecanice fr vreo legtur cu lumea
informational a mintii si spiritului; se credea, de asemenea, c func[iile universului sunt
independente i c ele nu pot fi afectate de ctre observa[ia tiin[ific. On croyait que cette grande
machine fonctionnait selon des principes mcaniques sans aucun rapport avec le monde de
l'esprit; on croyait aussi que les fonctions de l'univers taient indpendantes et qu'elles ne
pouvaient pas tre affectes par l'observation scientifique.
Dup modelul propus de fizica modern - teoria relativit[ii, cea cuantica i celelalte care decurg -
universul apare dimpotriv ca un tot unitar, organic, intreg(holistic); ca un proces n care to[i factorii
sunt legati intre ei - in interactiune. Selon le modle que propose la physique moderne - la thorie
de la relativit, celle des quanta et les autres qui en dcoulent -, l'univers apparat au contraire
comme un tout unifi, organique, holistique; comme un processus dont tous les facteurs sont
relis entre eux - en interaction.
Nu putem separa din ansamblu nici un element fr s-l distrugem. Ceea ce pare evident atunci
cand ne referim la fiinta uman, care nu poate fi rupt de mediul su, fr s o distrugem. Dar
fizica modern a artat c interdependen[a a elementelor unui sistem ntre ele, i a fiecrui
element n raport cu ansamblul su, este adevrat nu numai pt. organisme vii, ci, de asemenea,
pt tot ceea ce noi numim materie anorganic. On ne peut sparer de l'ensemble aucun lment
sans le dtruire. Ce qui parat vident lorsqu'il s'agit de l'homme, qu'on ne peut sparer de son
environnement sans le dtruire. Mais la physique moderne a dmontr que cette interdpendance
des lments d'un systme entre eux, et de chaque lment par rapport l'ensemble, est vrai non
seulement des organismes vivants mais aussi de ce que nous appelons la matire inorganique.


Fritjof Capra, fizician, a declarat intr-un interviu: "Pentru fizica modern, nu exist n univers o
substan[ material de baz. Dincolo de atom, dintalni particule, care sunt nu sunt materie ca
atare, ci modele/tipare de energie. Fritjof Capra, physicien, disait dans une interview :
"Pour la physique moderne, il n'y a pas dans l'univers de substance matrielle de base. Au-del
de l'atome, on dbouche sur les particules qui ne sont pas de la matire comme telle mais des
patterns d'nergie...
" Aceste particule sunt in continu transformare. Niciodat nu vedem nici o substan[ material, ci
mai degrab o curgere neintreupt sau un proces continuu / Ces particules sont en transformation
constante. On ne voit donc jamais aucune substance matrielle, mais on assiste plutt un
processus ininterrompu.
"Un proces al cui? Nu exist nici un rspuns, spune Fritjof Capra. Pentru c nu exist nici o
substan[. Buddhisti au avut intui[ia: universul este n ultim instan[ un proces de transformare,
care ac[ioneaz dupa niste modele/tipare, dar fr nici o substan[ material."
"Un processus de quoi? l n'y a pas de rponse, ajoute Fritjof Capra. Car, il n'y a pas de
substance. Les bouddhistes en avaient l'intuition : l'univers, en dfinitive, est un processus de
transformation, qui agit selon des patterns, mais sans aucune substance matrielle."

"... Universul este angajat ntr-un nentrerupt dans cosmic. Acesta este un sistem compus din
elemente inseparabile, mereu n micare, animate de un proces continuu de interac[iune. Din care
observatorul este o parte integrant.
"... l'univers est engag dans une danse cosmique ininterrompue. C'est un systme compos
d'lments insparables, sans cesse en mouvement, anims par un continuel processus
d'interaction. L'observateur en fait partie intgrante.
"Acest sistem reflect o realitate situat dincolo de lumea de percep[iei senzoriale obinuite, ce
implic dimensiuni mai vaste i trece dincolo limbajul obinuit i de gandirea logica".(Fritjof Capra,
The Tao of Physics) Ce systme reflte une ralit, situe au-del du monde de la perception
sensorielle ordinaire, il implique des dimensions plus vastes et transcende le langage ordinaire et
la logique raisonnante." (Fritjof Capra, Le tao de la physique)
Se putea crede, spre sfritul secolului XX, ca explica[ia universului fizic ar putea fi materialist.
Dar noi tim acum c materia nu exist. Ceea ce noi numim materie este, de fapt energie(in forma
impachetata; vedeti ordinea explicit si implicit a lui David Bohm explicata in comentariul
capitolului 47 despre Universul holografic; David Bohm and the ImpIicate Order/David Bohm si
Ordinea impIicit ). Colapsul materiei: al explicarii materialiste a universului fizic, conduce, de
asemenea, la cderea mintii(a gandirii rationale), considerat la un moment dat ca suveran in
lumea gndirii.
On pouvait croire, vers la fin du sicle XX, que l'explication de l'univers physique serait
matrialiste. Mais on sait aujourd'hui que la matire n'existe pas. Ce qu'on appelle la matire est,
en fait, de l'nergie. L'effondrement de la matire : de l'explication matrialiste de l'univers
physique, devait par ailleurs entraner la chute de la Raison, considre un moment comme la
souveraine du monde de la pense.
Acum tim c intui[ia joac un rol important n creativitate, atat la omul de tiin[, ct si la artist.
On sait maintenant que l'intuition joue un rle dterminant dans la crativit, tant chez l'homme de
science que chez l'artiste.
Dar, mai ales, tim, n special dup revolu[ia din domeniul tehnologiei informatiilor i din stiintele
comunicrii, c func[ionarea dinamic i armonioas este efectul interac[iunii dintre facult[i, si, de
asemenea, mai general, a tuturor elementelor unui sistem, oricare ar fi acesta.
Mais, surtout, on sait, depuis en particulier la rvolution de la cyberntique et des sciences de la
communication, que c'est dans l'interaction des facults, comme par ailleurs et plus gnralement,
de tous les lments d'un systme quel qu'il soit, que rside le fonctionnement dynamique et
harmonieux.
n interac[iunea, de exemplu, dintre dou moduri de gndire, occidental si oriental; a ratiunii i a
intui[iei: a emisferei stangi a creierului, care controleaz partea rational (procesarea logic) i a
emisferei drepte, care controleaz o partea intuitiv(procesarea analogic a informatiilor);
sau, n interac[iunea dintre calea tiin[ific i cea din mistic.
Dans l'interaction, par exemple, des deux modes de pense, l'occidental et l'oriental; comme de la
raison et de l'intuition : de l'hmisphre gauche du cerveau, qui commande en partie la raison, et
de l'hmisphre droit, qui commande en partie l'intuition; ou encore, dans l'interaction de la
science et de la mystique.
Taoism: Thoughts on "Wu-wei"
Copyright 1990 by John R. Mabry
http://apocryphiIe.org/jrm/articIes/wuwei.htmI
n nonac[iune gsim unul dintre conceptele cele mai greit n[elese din taoism. Pentru occidentali,
o propozitie de genul "Cnd practici nonactiunea, nimic nu este lsat nefcut" 1 (Lao Tzu, Tao
Te Ching, cap. 48) sun ca o justificare/ra[ionalizare pentru lenea suprem. De fapt, este
exact opusul. nac[iunea este mijlocul cel mai eficient de realizare care exist, i pentru acest
motiv, merit aten[ia noastr./n naction we find one of the most easily misunderstood
concepts of Taoism. To Occidentals, a line like "When you practice not-doing, nothing is left
undone" 1 (Lao Tzu, The Tao Te Ching, chap. 48) sounds like a rationalization for supreme
laziness. n fact it is just the opposite. naction is the most efficient means of accomplishing
that there is, and for this reason it deserves our attention.
Nu pentru c este o no[iune exotica i interesanta, ci pentru c cei mai multi Occidentali alearga
intr-o cursa perpetua de oareci i sufer daunele cauzate de aceasta: ulcer, infarct
miocardic, tulburari nervoase si n general, devin doar niste jalnice gle[i pline de stress, care
merg pe picioarele lor.
Not because it is an exotic and interesting notion, but because most Occidentals run in a perpetual
rat race and suffer the damage caused by ulcers, heart attacks, nervous disorders and just
generally being pitiable walking buckets-of-stress.
S nu ne gndim c acest comportament caracterizeaza doar cultura noastr, fiindca acest tipar,
se manifesta chiar i n China antic "lucrurile sunt aceleai peste tot" . Let us not think that
this behavior exclusive to our culture, however; as the cliche goes, "things are the same all
over," even in ancient China.
n psuedo-Chuang Tzu, citim: "ma uit la lucrurile in care oamenii obinui[i isi gsesc fericirea, la ,
nebunia unei curse n care alearga fara sa se poata opri."2 n Psuedo-Chuang Tzu we read, "
look at what ordinary people find happiness in, what they all make a mad dash for, racing
around as though they couldn't stop."2
Nonac[iunea este, ntr-un fel, un mijloc pentru un nou nceput, pt o nou perspectiv, o
modalitate mai plin de compasiune de tri in raport cu noi nine i fa[ de al[ii./ naction is, in
a way, a means to a fresh start, a new outlook, a more compassionate way of living towards
others and ourselves.

Cuvntul chinezesc pentru nonac[iune este wu-wei, care inseamna "nu face", dar are multe
aplica[ii, dintre care unele vor fi abordate aici. De asemenea, nseamn " a nu fora" i
aceasta este semnifica[ia pe care o vom aborda mai intai.
The Chinese word for inaction is wu-wei, which literally means "not doing", but it has many
applications, some of which will be addressed here. t also means "not forcing" and that is the
meaning which we will address first.

Wu-Wei
Using wu-wei begins with an understanding of The Way Things Are, as the Taoist sees it.
The Taoist watches nature and sees that all that nature does--eroding mountains, growing forests,
making rivers--all this is accompIished effortIessIy.
Being one with the Tao, nature goes its own way and forces nothing; and yet grand works and
great beauty result.
"Hence wu-wei is far from being inactive. It is supreme activity, because it acts at rest, acts
without effort."3
When the sage, recognizing his or her oneness with the Tao, acts upon his or her environment
in the spirit of the Tao, then, as Thomas Merton writes,
His [or her] action is not a vioIent manipuIation of exterior reaIity, an 'attack' on the outside
worId, bending it to his conquering wiII: on the contrary, he respects externaI reaIity by
yieIding to it...a perfect accompIishment of what is demanded by the precise situation.4
This intuitive form of action plays itself out in all of the planets arenas: the natural world, the
interpersonal world and the personal inner world. Benjamin Hoff believes that it "seems rather
significant that the character Wei developed from the symbols for a clawing hand and a
monkey, since the term wu-wei means no going against the nature of things; no cIever
tampering; no Monkeying Around."5
Like everything else in nature, humankind shouId Iive effortIessIy. This means working hard, as
the beaver does, but not going against Nature's fIow, as we humans tend to want to do at
every opportunity. Then our work pours out of us in a spirit of joy and fuIfiIIment, not as
is often the case, work being a curse which we must somehow endure daily from nine to five.

EIiminati fortarea, vointa /Not Forcing: The WiII
"A truIy good person does not try to be good, therefore is he abIe to be good. An ordinary
person tries to be good, and finds that he cannot."6
No matter how firm our resolve, how deep our commitment, we cannot seem to maintain anything
remotely resembling a perfect state.
Psuedo-Chuang Tzu tells us "In archery, the man who hits the target without aiming first is
the good archer."7
His skiII is not reIated to his effort, but to his abiIity to yieId to his naturaI impuIses.
"Whoever tries will fail"8 says Lao Tzu, for when we are trying we are forcing nature, not
fIowing aIong with it.
Any time we resort to forcing, we are destined to faiIure.
Ambitia forta
As Holmes Welch points out "force defeats itself."9
What is the solution, then? Not to try.
A pierde a scapa
"Therefore the Sage, not trying, cannot faiI. Not cIutching, she cannot Iose."10
Remember that "the truly virtuous person does not try to be virtuous."11
Virtue needs to come naturaIIy, effortIessIy, Iike breathing or hearing.
The Sage is not concerned with being virtuous. This is very important. He or she does not give it a
thought. It is not a goaI. The goaI is to respond humaneIy--as a human would--to whatever
situation life gives.
Furia/anger
f the natural response to an event is anger, the Sage does not question the feelings rising up
within; he or she just lives in them. f the natural response is joy, they will most likely smile, but
they will not think "Gee, 'm smiling. Why am smiling? s it really appropriate to smile?
Perhaps shouldn't look so happy because might make other people feel bad by
comparison..." and so on. The Sage, says Chuang-Tzu, "feels a pleasurable sensation before
he smiles, and smiles before he thinks how he ought to smile."12
Inima centru
What happens when we do this? We find that we are "acting from the heart."13
We are living as humanitarians, as humans were meant to live by our very nature.

EIiminati actioniIe ostiIe, agresive, fortarea fizica/Not Forcing: PhysicaI
The Taoist has nothing against physical action in itself, but rather,
as Holmes Welch describes, "aII hostiIe, aggressive action. Many kinds of action are innocent.
Eating and drinking, making love, ploughing a wheat field, running a lathe (roteste un strung
--these may be aggressive acts, but generally they are not."14
The Taoist finds that there are humane and reliable methods to achieve one's end.
Este mai uor s directe de cretere a puietului tineri dect ea este un sequoia gigant
t is easier to direct the growth of a young sapling than it is a giant redwood.
Este in natura puietului s fie flexibil i, prin urmare, uor de influen[at de mediul su, inclusiv de
catre noi. Dar pentru a directiona un sequoia este o cu totul alt problem. Acest lucru ar fi
fr ndoial o for[are a copacului mpotriva naturii sale i probabil l-ar distruge.t is the nature
of a sapling to be flexible and therefore easily influence by its environment, including us. But to
direct a redwood is another matter altogether. This would without question be forcing the tree
against its nature and would probable destroy the tree.
Therefore Lao Tzu says,
"Abordeaza o dificultate atunci cand acesta este nc uoara. ncepe/realizeaza o mare de lucrare
din mici fragmente. ... Un copac prea mare pt a fi mbr[iat apare dintr-un mic rasad Un turn
de nou etaje ncepe cu o movil de pamant/murdrie.. O cltorie de o mie de mile se
incepe cu un pas facut cu propriile picioare."Deal with the difficult while it is still easy. Begin
great works while they are small...A tree too big around to hug is produced from a tiny sprout.
A nine-story tower begins with a mound of dirt. A thousand-mile journey begins with your own
two feet.15

The distinction here is infIuence rather than aggression. One should not force one's body to
leap unprepared into a 20K marathon; one shouId infIuence one's body sIowIy, so that it
graduaIIy becomes sufficientIy conditioned for such things. Not to do so would not only
be violent, but would demonstrate a profound Iack of compassion for the seIf.
Opozitie cere forta; cooperarea cu natura foIoseste forta deja prezenta(de piIda a vantuIui)
Likewise, the Taoist cooperates with nature. t is only common sense when one works with wood
that it is easier to work with the grain that it is to oppose it. Opposition requires force, but
coIIaboration between the nature of the wood to fIow one way and the nature of the
wood-worker (to respond appropriateIy to the wood) requires IittIe effort.


Not-Doing
Orice activitate este o ocazie de trecere in meditatie/wu-wei
Not-doing is the most delightful interpretation of inaction. t is also very difficult for Westerners to
accomplish consciously, and yet it happens to us all the time. This process vaIues being
over doing. This invoIved being compIeteIy absorbed in one's activity, with fuII attention
and skiIIs brought to bear in the present moment to the effect that there is no division
between oneseIf and one's work. For instance, supposing am washing the dishes (one of
the banes of my existence). f, while washing, am thinking "I can't wait to get this over
with...what should wear tonight?...'ve got to make time to study that report...thank God this
is the Iast fork... hate forks..." etc. am obviously not engrossed in my activity, I am off in
fantasyIand, activeIy hating this chore. This is not my idea of a good time.
Devenim dansuI
The Taoist or zen practitioner, however, wouId consider such activities an exceIIent
opportunity for meditative practice. The goal would be to focus the mind soIeIy on what
one is doing, not day-dreaming, consciousIy returning the mind to one's work when one
realizes it has strayed. When am successful at this, enter totaIIy into the experience, am
fully present, aware of all my senses bring me, engrossed in the activity. I stop "doing" the
dishes, and start being-the-act-of-doing-the-dishes. This is difficult semantically, but the
concept is pretty simple; instead of "doing" work, become the work. I am the work. And so
it is no Ionger work; it is being fuIIy present in the "eternaI Now", a state of grace where I
am fuIIy conscious of my own presence and the Oneness of things. The work, no matter
how triviaI, is an expression, a ceIebration of being aIive. found that achieved this state
most often when have worked, at various stages of my life, as a retail cashier. At a
restaurant, a bowling alley or a record shop, whenever we were "swamped", simply too busy
to think of anything but moving on to the next customer, these were places that I "became"
my work most easiIy. Time just dashes by, for I am at one with my activity. I am being,
not doing. As Lao Tzu said, "BIock your openings, cIose your doors, and you wiII not be
forced to toiI your whoIe Iife Iong,"18 because your activities wiII cease to be empty toiI.
One of Medieval Christianity's Rhineland mystics, Mechtild of Magdeburg said something similar:
"The noblest joy of the senses, the holiest peace of the heart, the most resplendent luster of all
good works derives from this: That the creature put his or her heart whoIIy into what he or
she does."19

Fara scop No-Purpose
Not-doing also implies the most obvious activity of having no activity or even reason for any
activity. That the act of bathing in the sun should be the most virtuous of activities seems to
these Protestant-work-ethic ears a ludicrous idea.
Lao Tzu tells us "If you throw wide your openings and spend your Iife rushing around
"doing" things, your Iife wiII be beyond hope."20
t is difficult for some of us to slow down and not to feel guilty. This, as , chief of offenders, am
painfully aware, is self-destructive behavior, and as detrimental spiritually as it is debilitating
physically.
Ienea, pierderea de timp
To rest, to "waste" time is opportunity for contempIation and centering. , and many like me,
take life much too seriously, and in that we miss the very point of life itself.
AIan Watts writes,
Viewed as a work of "serious purpose" the creation simpIy does not make sense. For a great
part of the universe seems to have no purpose at aII; there is much more of it than is
necessary; there is a prodigious waste of space and energy; and it is inhabited by a
stupendous variety of weird organisms that apparentIy have nothing better to do than
reproduce themseIves in aIarming quantities.

ratacirea fara scop
ChiIdren (and aduIts who have their wisdom) are usuaIIy the most happy when they are
doing things that have no particuIar purpose--making up lunatic stories with friends,
waIking aimIessIy through fields and hitting at old stumps with a stick, whittling hunks of
wood just for the sake of whittling and drawing wayward and interminable designs on scraps of
paper.20
Smullyan in The Tao is Silent informs us that dogs have the Buddha nature. What does it mean
to have the Buddha nature? The Buddha is at peace whether come famine or feast, and is
compassionate towards self and others. n the same book, there is a haiku poem and
commentary by BIyth:

The puppy that knows not
That autumn has come,
is a Buddha.

The puppy even more than the mature dog takes
each day, each moment as it comes. t does not
Look before and after
And pine for what is not.

When it is warm, it basks in the sun; when it
rains, it whimpers to be let in. There is nothing
between the sun and the puppy, the rain and the whimper.22
dorinte scop controI
n this way, "No-Purpose" implies no desire as well. Purpose necessitates a goaI, a desired
end. f one has no desires, one has no expectations nor goals, so no purpose to be about. The
puppy has no goal, the puppy just is: is hungry, is cold, is sleeping, is not pining or desiring
anything for the future; the puppy Iives whoIIy in the now and the needs of the present
moment. The puppy has no call, no mission from God, no greed to make him dangerous.

We may ask which of the above interpretations is "correct," but we won't. There is a school of
literary criticism which only accepts the author's intended meaning as valid, but this is a narrow
approach and neither Lao Tzu or Chuang Tzu would have approved; otherwise they would not
have been so intentionaIIy ambiguous. ndeed, truth cannot but be couched in ambiguity
and retain some scrap of relevance to the balance of the human family apart from one's
peculiar culture. All of the above positions have the potential for relevance, and probably not
all of them to everyone; nor is this intended to be an exhaustive list of interpretations--far from
it! These are merely the views which have impressed this writer. But all of the interpretations
have common ground--the perception and reaction to things-as-they-are--the very ground of
Tao.

--------------------------------------------------------------------------------
NOTES:
1. Lao Tzu, The Tao Te Ching, chap. 48 (See note on translation, below).
2. Burton Watson, translator, The Complete Works of Chuang Tzu (New York: Columbia University
Press, 1968), p. 191.
3. Thomas Merton, Mystics and Zen Masters (New York: Harper and Row, 1958), p. 76.
4. bid.
5. Benjamin Hoff, The Tao of Pooh (New York: Dutton, 1982), p. 68.
6. Lao Tzu, chap 38.
7. Lin Yutang, translator, The Wisdom of Laotse (New York: Random House, 1948), p. 203.
8. Lao Tzu, chap. 64.
9. Holmes Welch, Taoism: The Parting of the Way (Boston: Beacon Press, 1957), p. 20.
10. Lao Tzu, chap. 64.
11. bid. chap. 38.
12. Yutang, p. 203.
13. Lao Tzu, chap. 203.
14. Welch, p. 33.
15. Lao Tzu, chapters 63-64.
17. bid., p. 199.
18. Lao Tzu, chap. 52.
19. Sue Woodruff, ed. Meditations with Mechthild of Magdeburg (Santa Fe: Bear and Company,
1987), p. 118.
20. Lao Tzu, chap. 52.
21. Alan Watts, Behold the Spirit: A Study in the Necessity of Mystical Religion (New York: Dutton,
1948), pps. 174-176.
22. Raymond M. Smullyan, The Tao is Silent (New York: Harper and Row, 1977) p. 121.

About the TransIation of The Tao Te Ching
This translation used was made utilizing Dr. Yi Wu's fine Chinese/English interlinear The Book of
Lao Tzu (The Tao Te Ching) (San Fransisco: Great Learning Publishing Co. 1989).
n addition, careful observation was made of others' renderings in existing English translations,
below:
-Lao Tsu: The Tao Te Ching translated by Gai-Fu Feng and Jane English. (New York: Vintage,
1989)
-The Wisdom of Lao Tsu translated by Lin Yutang. (New York: Modern Library, 1976)
-Tao Te Ching: The Richard Wilhelm Edition translated by Richard Wilhelm. (London: Penguin,
1985)
-The Tao Te Ching: A New Translation with Commentary translated by Ellen M. Chen. (New York:
Paragon House, 1989)
-Tao Te Ching: A New English Version translated by Stephen Mitchell. (New York: Harper and
Row, 1988)
-Lao Tzu/Tao Te Ching translated by D.C. Lau. (New York: Viking Penguin, 1963)
The transIations used for Chuang Tzu were:
-The Complete Works of Chuang Tzu translated by Burton Watson. (New York: Columbia
University Press, 1968)
-The Wisdom of Laotse translated by Lin Yutang. (New York: Modern Library, 1976)
LioneI GiIes and Herbert GiIes The Doctrine of Inaction
The Sage occupies himself with inaction, and conveys instruction without words. s it not by
neglecting self-interest that one will be able to achieve it?
Purge yourself of your profound intelligence, and you can still be free from blemish. Cherish the
people and order the kingdom, and you can still do without meddlesome action.
Who is there that can make muddy water clear? But if allowed to remain still, it will gradually
become clear of itself. Who is there that can secure a state of absolute repose? But let time go on,
and the state of repose will gradually arise.
Be sparing of speech, and things will come right of themselves.
A violent wind does not outlast the morning; a squall of rain does not outlast the day. Such is the
course of Nature. And if Nature herself cannot sustain her efforts long, how much less can man!
Attain complete vacuity, and sedulously preserve a state of repose.
Tao is eternally inactive, and yet it leaves nothing undone. f kings and princes could but hold fast
to this principle, all things would work out their own reformation. f, having reformed, they still
desired to act, would have them restrained by the simplicity of the Nameless Tao.
The simplicity of the Nameless Tao brings about an absence of desire. The absence of desire
gives tranquillity. And thus the Empire will rectify itself.
The softest things in the world override the hardest.
That which has no substance enters where there is no crevice. Hence know the advantage of
inaction.
Conveying lessons without words, reaping profit without action,--there are few in the world who
can attain to this!
Activity conquers cold, but stillness conquers heat. Purity and stillness are the correct principles for
mankind.
Without going out of doors one may know the whole world; without looking out of the window, one
may see the Way of Heaven. The further one travels, the less one may know.
Thus it is that without moving you shall know; without looking you shall see; without doing you
shall achieve.
The pursuit of book-learning brings about daily increase.
The practice of Tao brings about daiIy Ioss.
Repeat this loss again and again, and you arrive at inaction.
Practise inaction, and there is nothing which cannot be done.
The Empire has ever been won by letting things take their course. He who must always be doing is
unfit to obtain the Empire.
Keep the mouth shut, close the gateways of sense, and as long as you live you will have no
trouble. Open your lips and push your affairs, and you will not be safe to the end of your days.
Practise inaction, occupy yourself with doing nothing.
Desire not to desire, and you will not value things difficult to obtain. Learn not to learn, and you will
revert to a condition which mankind in general has lost.
Leave all things to take their natural course, and do not interfere.
We Wu We : Le principe du non-agir
Souvent traduit par erreur et simplification par non-agir, le principe Taoste de We Wu We,
devrait tre traduit comme ceci : action - inaction - action, I'action sans agitation est Ie vritabIe
acte.
En Kung Fu, c'est aller avec ce que fait notre opposant et non contre. Les Anciens Chinois diraient
qu'il faut tre comme l'eau, n'avoir point de forme propre. l faut tre comme un arbre, qui si on le
pousse, va bouger en fonction de la force qu'on lui donne, et non en fonction de ce qu'il dsire
faire. Par contre le plus de l'homme, c'est qu'il a la conscience. Agir consciemment tout en
appliquant le We Wu We, c'est l un grand dfi.
Ce qui est au-dessus de Ia vertu est non-vertu.
La pIus grande rvIation est Ie siIence
La voie de I'homme sage s'exerce sans Iutter
Le pIus grand conqurant est ceIui qui sait vaincre sans bataiIIe.
Le sage gouverne par Ie non-faire - II enseigne par Ie non-dire - II ne refuse rien Ia fouIe
des tres - Mais iI nourrit chacun sans se I'approprier.
Dans le Taosme, l'alternance constante du principe fminin : Yin, et du principe masculin :
Yng exprime l'unit ultime appele T'ai chi (Fate suprme), ou Tao/Dao. Pour Ies taostes, Ia
duaIit et Ia muItipIicit sont des refIets de I'Un. L'humain, emptr dans le jeu antinomiste des
paires duelles, ne voit pas qu'elles sont la manifestation de ce seul et mme principe, ne parvient
pas en raliser le sens et l'origine, puis suivre la voie naturelle du non-agir (wu wei, ),
qui signifie la fin de l'attachement, des passions, de l'individualit, et finalement, l'harmonisation
avec la vertu efficiente (Te/De `) et spontane (ziran, ) du Do ( %).
Ac[iunea are loc de obicei brusc i atinge obiectivul pe calea cea mai scurt, deoarece se bazeaz
pe percep[ia de aici i acum. The action takes place suddenly and usually reaches the goal by the
shortest path because based on the perception of the here and now.
D'o me vient l'impression que nous avons tendance en Occident comprendre le Tao comme le
Dieu judo-chrtien, comme une forme plus impersonnelle sans doute mais, selon une vision
dualiste, comme une autorit spiritueIIe qui se trouve en dehors du monde matrieI et de
I'homme?
Le Tao, c'est...
Vais-je donner ici dans le pige qui consiste vouloir dfinir le Tao? Alors qu'il est dit clairement
dans le Livre du Tao, le Tao-t-king, attribu Lao-Ts, l'un des piliers de la sagesse chinoise :

Traduction de Liou Kia-hway d. Gallimard
" Le Tao qu'on tente de saisir n'est pas le Tao lui-mme;
le nom qu'on veut lui donner n'est pas son nom adquat. "

l me faut pourtant dire que le concept de Tao repose sur une vision moniste et non dualiste, bien
que son nergie se manifeste au plan matriel par l'opposition et la complmentarit du yin et du
yang. Cette dualit est partout prsente : il n'y a pas de matire sans esprit, de haut sans bas, de
joie sans peine, etc. Cette dualit, elle se trouve aussi entre le Tao qui devient " tout est
transformation " et le Tao qui Est, entre le Tao de l'existence et celui de l'essence.
Vivre en harmonie avec le Tao c'est progresser, encore une fois comme sur le fil d'un rasoir, entre
le Tao qui devient et le Tao qui Est. C'est tenir compte du Tao l'extrieur et du Tao l'intrieur,
car le Tao ne se trouve pas que dans les vnements, les circonstances de ma vie, les conditions
qui me sont faites. l est vrai que je trouve dans les vnements un enseignement, de mme que
dans les circonstances de ma vie, dans les conditions qui me sont faites. Je dois donc tre
l'coute du Tao l'extrieur. Mais le Tao, il est aussi en moi: je suis moi-mme l'expression duelle
du Tao, avec mes ambivalences et mes contradictions, dans ce que je deviens mais aussi dans ce
que "je suis". Dans l'existence mais aussi dans l'essence.
Aller avec le Tao, c'est devenir avec Lui, mais c'est aussi tre avec Lui. C'est tre Lui. tre
l'coute du Tao, c'est aussi tre l'coute de la voix intrieure, de l'intuition qui en exprime
l'essence. La difficult dans l'action revient souvent ne pas savoir si on obit l'aspect du Tao
qui devient ou celui du Tao qui Est. Pour le savoir, il faut agir. l faut, par exemple, crire telle
lettre, donner tel coup de fil, etc. Comment le savoir, en effet, si ce n'est par un processus d'essais
et d'erreurs.
L'aspect du Tao qui devient procde ainsi, par essais et erreurs. l se transforme en cherchant sa
voie. tre l'coute de cet aspect du Tao n'est pas condamnable. Les essais et les erreurs, de
mme que les russites, font partie de l'apprentissage. Mais on doit par ailleurs s'employer
demeurer reli consciemment, et de plus en plus consciemment, l'autre aspect, celui du Tao qui
Est, par l'intuition, le guide intrieur. Mais sur ce point, on ne peut tre certain de rien. l arrive que
l'on prenne ses dsirs ou ses aversions pour des intuitions, alors que les dsirs et les aversions
sont du niveau du Tao qui devient.
tre l'coute comporte le risque de ne pas savoir de quel niveau viennent les messages. De ne
pas savoir si on agit selon le Tao qui devient, qui se cherche et chacun de nous avec lui, ou selon
le Tao qui Est. Mais n'tre pas l'coute, ce qui revient dire ne pas vivre consciemment,
comporte la fatalit de ne jamais aller avec le Tao qui Est, si ce n'est parfois, accidentellement.
Le secret, il se trouve dans le fait de connatre la nature vritable de l'entreprise de vivre, dans le
cheminement conscient. l n'est donc pas dans l'exprience de l'llumination, dans l'veil
proprement dit, mais dans le cheminement conscient vers cette exprience ultime. C'est ainsi que
l'on peut dire que le but, pour nous qui cheminons, est dans le cheminement mme.
l faut donc vivre d'une certaine faon, comme on chemine sur le fil d'un rasoir, entre l'effort qui
procde de l'aspect du Tao qui devient et le non-effort de celui du Tao qui Est.
Lao Zi e iI non agire
(Dominique Musorrafiti)
niziatore della via del taoismo, Laozi vive non prima del 250 a.C. ed considerato l'artefice di
un'opera dove il tempo dell'agire visto nella modalit del non agire. Sull'esistenza del "vecchio
Maestro (Laozi) non si hanno effettive certezze, probabilmente cresciuto nello stato di Chu.
Sulla sua vita si sono create diverse leggende, tanto che in una biografia egli appare con un
comunissimo cognome di famiglia: Prugno, Susino (Li), poich narrato che egli sia stato per
sessantadue anni in gestazione sotto un albero di susino e per ci fin dall'infanzia sarebbe stato
chiamato "Vecchio. l suo nome personale, invece Orecchie (Er) e l'appellativo Grande (Dan),
sarebbero legati al fatto di essere in possesso di grandi e lunghe orecchie: ci d alla sua figura
una caratteristica di saggezza.
La leggenda vuole che Laozi sia un sostenitore della Dinastia Zhou e che nel periodo del suo
declino sia partito rammaricato dirigendosi verso ovest e proprio verso il confine abbia composto il
"Classico della Via e della Virt (Daodejing), dopo sarebbe morto in un luogo non preciso.
Quest'ultima connotazione avrebbe dato la possibilit ai buddisti di riprendere la sua figura nel
quadro del buddismo. l libro, a differenza del personaggio a cui stato attribuita la paternit, ha
connotazioni storiche accertate. E' composto in una serie di versi ritmati e rimati, molto concisi e
semplici. La ricerca dell'opera finalizzata a raggiungere una forma di linguaggio capace di
captare e accostarsi a ci che indicibile. Essa presenta varie sfaccettature della cultura del
periodo ed anche metodi e tecniche da praticare. Una delle preoccupazioni maggiori che emerge
da una prima lettura quella di trovare una soluzione che porti ad uscire dal circolo violento che si
venuto a creare nel periodo di mortali lotte negli anni degli Stati Combattenti.
Attivismo moista e moralismo confuciano vengono fortemente accusati di essere la causa di
questo malessere che determinato dal decadere del Dao. La soIuzione iI non agire (wuwei).
Questo paradosso deI non far nuIIa contro i soprusi che si subiscono, i massacri o Ie
tirannidi, giustificato daI fatto che in natura come neI mondo umano, iI maIe si ritorce
sempre suIIa fonte che Io ha commesso. Per questo motivo non agendo, Ia vioIenza non
inizia una spiraIe infinita, ma si bIocca: cos Ia vera vittoria nasce neI cedere.
Anche quest'opera, come il Gaozi ed il Mengzi, ricorre alla metafora deII'acqua. Essa
identificata come un elemento umile, si piega e volge il suo scorrere seguendo il corso delle
superfici, ma seppur appare insignificante perch non oppone resistenza, l'acqua in grado di
prevalere su materiali molto solidi. Essa si trova ad essere tra il non c' (wu) ed il c' (you),
indispensabile per la sopravvivenza dell'uomo, essendo ci che d vita ad ogni cosa e per le sue
innumerevoli caratteristiche spesso associata al dao, in qualit di madre dei diecimila esseri. l
fatto che l'acqua venga accostata al lato femminile Yin, e prevalga su Yang esplica ancor di pi il
concetto del debole che vince il pi forte. l non agire una modalit di essere, per questo che
porta alla vittoria. Esso un qualcosa di insito. Quest'idea pu essere accostata all'idea
confuciana dell'efficacia dell'armonia del dao per riequilibrare e riorganizzare la vita, ma
marcatamente esplicito che nel Laozi, il non agire inteso esclusivamente al fatto di astenersi da
ogni azione di rivalsa e rivincita, interventista o aggressiva, la quale potrebbe compromettere ed
interagire in modo da rallentare il corso ordinatore della potenza invisibile (de) del dao.
l Santo allora deve camminare senza interferire. Mentre, nel Zhuangzi si riscontra una posizione
che ironizza sulla relativit del vedere le cose, invece nel Laozi incentrato il fatto che porre in
esame un qualcosa significa porre anche il suo contrario e non solo il suo complementare come
sempre avvenuto nello stile classico del pensiero cinese. Ma la legge naturale che crea e genera
i paradossi, la legge ciclica che crea complementari ed opposti, ed ogni cosa presto o tardi
ritorna alla propri a origine. Non vi sono messaggi morali, infatti la natura per questa corrente di
pensiero totalmente priva di senso morale. Sono solo le leggi naturali, che portano il Santo a
mettersi pi in basso degli altri per fare in modo che gli altri finiscano per seguire il suo esempio, in
modo tale che il non agire stato artefice di un agire. l Santo segue quindi la legge naturale di
andare dal basso verso l'alto perch necessario ritornare alla fonte d'origine. Bisogna lasciarsi
portare dalla corrente della natura anzich affannarsi inutilmente, nel Laozi, come nel Zhuangzi, il
nuotatore che non si impone quello che arriver al dao. taoisti sono alla ricerca dell'origine, la
quale trovandosi al centro porta tutto ad essere attratto da questo fulcro. l ritorno alla natura
originaria e quindi al soffio originario (yuanqi) pu avvenire solamente alimentando e nutrendo il
proprio qi. E' necessario ritrovarsi nello stadio naturale precedente alla propria nascita, per creare
uno stato primitivo dove non esistono volont di dominio o supremazia e non vi sia n morale n
leggi. Si sente la convinzione sincera che in una societ cos organizzata l'uomo un essere privo
di ogni forma di aggressivit e violenza. l non agire del Laozi viene interpretato da Han Feizi come
un non interferire. l senso politico attribuito dal legismo quello di mantenere uno stile di vita
semplice, frugale e naturale per evitare che il sovrano interferisca. Nel Zhuangzi c' la proposta di
un disimpegno politico, invece nel Laozi la pratica del dao nel non agire si concretizza proprio con
l'aspetto politico. Anche nel Laozi come nel Zhuangzi il dao si differisce dal Dao. l primo incarna il
non agire e sono tutte le vie dicibili, mentre il secondo la Via, realt ultima nella sua totalit e
nella sua origine. l Dao comprende sia un aspetto dicibile, senza (wu), uno indicibile, con (you). E'
innominabile quando ci si riferisce alla sua figura di creatore di Cielo-Terra, ma denominabile
proprio per il fatto di essere il generatore, per questo assume il nome di "Madre dei diecimila
esseri. Non possono essere divise la realt unica e costante del Dao, dalla realt globale dicibile,
poich sono le designazione di una medesima entit. Non a causa della limitatezza dei sensi
umani che si colgono solo le apparenze, ma sono le distinzioni delle categorie del linguaggio che
usiamo a dare questa percezione. E' la generazione che ha portato al molteplice e non una
creazione dal nulla. l soffio originario (yuanqi) non essendo statico si differenza in due diversi soffi
Yin e Yang. Questa divisione genera una nuova parte, il soffio mediano (zhongqi) che accostato ai
primi due forma una relazione chiusa ed aperta in grado di contenere l'infinito. Lo spazio all'epoca
degli Han identificato come il moto stesso del tempo e del divenire. l pensiero cinese si specifica
quindi per la sua ciclicit costante che si trova tra il non c' ed il c', fra l'invisibile ed il visibile. l
ritorno (fan), allo stato naturale e primitivo, non aggressivo, significa percorrere la strada verso il
c' che poi riporter verso il non c', per giungere a ci che va da s nella pi genuina
spontaneit. Questo cammino verso il Dao a ritroso e, rispetto alla via confuciana, pu apparire
un cammino negativo. Laozi insegna che per trovare il Dao necessario disimparare ed in
questa ottica che si colloca il non agire. Se si rinuncia all'io limitato si pu giungere al Dao.
II wu wei taoista (Roberta Bozza)
..L'espressione cinese viene letteralmente tradotta con "non-agire"; ma wu wei non corrisponde
ad una sorta di invito alla passivit, propone piuttosto una costante attenzione al mondo
circostante onde evitare interferenze con il suo inesauribile intrecciarsi di rapporti. Un'attenzione
che esige la massima lucidit mentale, senza regole fisse e categorie immodificabili, stabilite
secondo canoni esclusivamente umani, che ostacolino il fluire spontaneo degli eventi naturali.
Come possiamo leggere nel capitolo X dello Huai Nan Tz, la posizione taoista sottolinea
l'importanza di evitare egoistiche interferenze sul Tao, il corso naturale dell'intero universo:
...Ci che, a mio avviso, da intendersi con wu wei, che nessun pregiudizio personale (o
volont privata) interferisce con il Tao universale e che nessun desiderio e ossessione conducono
fuori strada il vero corso delle tecniche. La ragione deve guidare l'azione affinch il potere possa
essere esercitato in accordo con le intrinseche propriet e le tendenze naturali delle cose...1.
NeIIa concezione taoista deI wu wei bisogna quindi scartare un'interpretazione meramente
passiva deII'agire; va interpretata piuttosto come accettazione deIIe trasformazioni deIIa
natura, diviene dunque una forma di attivit che richiede di essere ricettivi e attenti in ogni
situazione.
Yin corrisponde a basare le proprie azioni sulle situazioni che cambiano, come fa il saggio taoista
che si adatta alle circostanze senza ricorrere a dei fissi principi; wei invece corrisponde ad agire
secondo principi inflessibili. Quest'ultimo termine lo stesso che troviamo nella formula wu wei, di
cui un'equivalente traduzione proposta dal Graham potrebbe essere "agire senza artificiosit".
Secondo Chuang-tz, quando un uomo aderisce fermamente alle proprie asserzioni, nonostante
le situazioni cambino, e insiste sulla loro assoluta validit scontrandosi con quelle degli altri, cade
nell'errore di attenersi al wei-shih; ma se cambia le sue opinioni con il mutare delle circostanze e
comprende che queste possono essere ugualmente valide come non valide, pratica lo yin-shih.
Quest'ultima l'attitudine propria del Taoista, che nell'azione non distingue le alternative
considerandole alla stregua di mete, non progetta il modo di conseguirle, ma reagisce di volta in
volta nella piena consapevolezza della situazione, come l'ombra segue la forma e l'eco il suono.
Feminin ..Conosci iI maschiIe ma attieniti aI ruoIo deI femminiIe e sii Ia goIa deII'impero.
Se sei Ia goIa deII'impero, Ia costante virt non ti abbandoner e tornerai ad essere
nuovamente un bambino...5.
Conoscere il maschile e attenersi al femminile significa riuscire a mantenere in accordo l'aspetto
Yin e quello Yang; l'uomo pur essendo forte deve saper condurre la vita con umilt ed evitare di
agire con violenza, solo cos pu ritornare all'originario stato del neonato che vive in perfetta
armonia con la natura
Chi possiede la virt come un bambino appena nato: gli insetti velenosi non lo pungono; gli
animali feroci non lo predano; gli uccelli rapaci non lo afferrano al volo. Le sue ossa sono delicate
e i suoi tendini flessibili, eppure la sua presa salda.
Non conosce l'unione del maschio e della femmina, eppure il suo organo sessuale conosce lo
stimolo: questo perch la sua virilit al suo culmine. Urla tutto il giorno eppure non diviene
rauco: questo perch la sua armonia al suo culmine...6.
..L'uomo dovrebbe perci tendere a riacquistare la dimensione del bambino, che il saggio in
grado di conservare astenendosi da qualsiasi azione guidata da regole artificiose, tali perch
unicamente fondate su principi umani che non rispettano lo stretto legame dell'uomo con il corso
naturale dei fenomeni.
Apa ..La somma benevolenza come I'acqua. La benevolenza dell'acqua di recare beneficio
a tutte le cose senza contesa. Sta nei posti che l'uomo disprezza. [paludi, fogne]
Perci cos vicina al Tao...8.
..La cosa pi sottomessa al mondo pu sopraffare la pi dura al mondo, quel che non ha
sostanza penetra in quel che non ha fessure. Da ci conosco il beneficio dell'attenersi al non-
agire. L'insegnamento che non usa parole, il beneficio dell'attenersi al non-agire, questi, al di sopra
della comprensione di tutti, sono solo per pochi al mondo9.
L'arrendevolezza, jang, dunque la qualit, propria dell'acqua e di tutto ci che viene associato al
femminile [contrariamente a quanto si ritiene oggi, YN maschile e YANG femminile, e non
viceversa - "lo Yin sulle spalle = la testa, la mente, il principio maschile" e "lo Yang fra le braccia =
il cuore, l'amore, iI principio femminiIe" -]
..Non si tratta perci di subire con inerzia, ma piuttosto di rispettare gli eventi senza aggredirli e di
conseguenza senza arrecare squilibri.
..agire in accordo con il Tao significa agire in modo armonioso, imitare dunque l'Assoluto che
agisce armonizzando. La natura consiste infatti in una produzione continua di armonia e la sua
caratteristica fondamentale equivale alla spontaneit, tzu jan, il naturale corso degli eventi. Se il
movimento della natura spontaneo, come la crescita di un albero e lo scorrere dell'acqua, al
contrario quello dell'uomo risulta in gran parte artificioso, perch premeditato e intenzionale.
La spontaneit, a cui si dovrebbe conformare anche l'uomo, non corrisponde banalmente al
piacere di fare qualsiasi cosa si desideri, consiste piuttosto nel seguire la propria natura in perfetto
accordo con il cosmo..
Dal momento che la Via neutrale, perci priva di risvolti morali che distinguono il bene dal male
in assoluto, quei canoni etici umani che l'uomo tende a proiettare su tutto perdono ogni valida
consistenza..
Cunoasterea .moraIitatea.l wei wu wei, tradotto sempre come I'azione deIIa non-azione,
rappresenta iI paradosso centraIe deI Taoismo fiIosofico, da cui derivano gli altri: Ia moraIit
deIIa non-moraIit, Ia conoscenza deIIa non-conoscenza, e cos via.
..L'agire risulta senza sforzo perch l'agente coincide con l'azione stessa.
Actiune fara intentie l wei wu wei taoista il totale rifiuto da una parte di un'azione oggettiva e
dall'altra di un soggetto agente; il dualismo sorge perch l'agire tende a un risultato, alla
realizzazione di uno scopo che si ha in mente. L'unica via per trascendere il dualismo del s e
dell'altro di agire senza intenzionaIit, senza l'attaccamento a un fine progettato. Svanisce
allora quella frattura tra la mente che si prefigge una meta e il corpo utilizzato per ottenere quel
risultato.
..la mente, hsin, termine che in cinese IetteraImente significa cuore e che nell'antica Cina
indicava l'organo di pensiero, deve essere perci sgombra da qualsiasi interferenza che ne oscuri
la lucidit..
ogIinda
...L'uomo sommo usa la mente come uno specchio; non accompagna le cose come vanno o le
accoglie come vengono, egli reagisce e non trattiene. Perci in grado di conquistare le cose
senza patire una ferita...15.
Pour certains moines Zen, l'esprit est ce miroir qu'il convient d'pousseter. l'occasion. Pour
d'autres, plus iconoclastes, il n'y a ni miroir, ni poussire. Simplement cette trouble agitation.
L'uomo sommo il saggio, la cui mente riflette come uno specchio la situazione che si presenta
di volta in volta senza trattenere le valutazioni che confondono la chiarezza di visione.
..l "dimenticare" o il "purificare la mente", renderla limpida come uno specchio, sono il solo
mezzo attraverso cui si possa realizzare il wu wei, e cos conformare se stessi alla spontaneit del
Tao..
.....Cos detto del saggio: nella sua vita procede con il Cielo, nella sua morte si trasforma con le
altre cose. Nella calma condivide il Potere di Yin strano: Ia caIma femminiIe, dunque dovrebbe
essere Yang - , nel moto condivide l'impulso di Yang strano: il moto maschile, dunque
dovrebbe essere Yin . Non si muove per primo per trarre vantaggio, non prende precauzioni per
evitare guai: solo se stimolato reagisce, solo se spinto si muove, solo se inevitabile si erge.
Rifiutando la sapienza degli antichi, prende a modello il Cielo...17.
..l rispettare le cose nella loro obiettivit implica che la mente sia limpida come uno specchio,
quindi neutrale e sgombra da valutazioni morali.
..Possiamo definire l'arte di vivere taoista come una sensibilit massimamente intelligente, che
sarebbe indebolita dall'analizzare e dal porre alternative, in particolare nel caso di pratiche fisiche;
se il funambolo per esempio si chiedesse in continuazione dove muovere il passo successivo alla
fine cadrebbe dalla fune.
l problema sorge quando prevale la dicotomia tra il soggetto e l'oggetto, allora l'agente comincia a
porre le alternative e a chiedersi quale potrebbe essere la soluzione migliore; in questo modo non
fa altro che disperdersi in innumerevoli direzioni con il rischio di non riuscire pi ad individuare la
giusta via.
l segreto degli artigiani del Chuang Tz di non trattenere alcuna regola imparata da apprendista
come qualcosa di separato a cui si debba tendere -subentra in tal caso l'intenzionalit e lo sforzo
di raggiungere un fine prefissato- ma di fare attenzione all'intera situazione e reagire affidandosi a
una pratica che non si esaurisce nelle parole ma che richiede la massima concentrazione per
lasciare interagire costantemente il piano interiore con l'esteriore.
L'errore fondamentale quello di farsi distrarre dai pensieri che oscurano Io specchio deIIa
mente; ma essere senza pensieri non significa essere sbadati, al contrario corrisponde al pi alto
grado di concentrazione. .. n realt le alternative non esistono, perch si escludono l'una con
l'altra; si realizza unicamente l'inevitabile, nel senso che, se gli elementi di ogni fenomeno vengono
ordinati secondo le loro interazioni e interrelazioni, il movimento dell'azione non pu che risultare
spontaneo e naturale.
..riflettendo qualsiasi situazione con perfetta chiarezza si pu reagire in modo automatico in una
sola direzione. l Tao non quel che l'uomo desidera egoisticamente ma il corso in cui si trova
anch'egli a scorrere, e se rispetta l'evolversi naturale non ha alcun bisogno di pensare a cosa deve
fare, piuttosto si lascia agire da atti spontanei ..: reagire con consapevolezza.
..L'azione risulta spontanea ed efficace soltanto se presente quell'assenza di scopi che si
traduce in vuoto. l vuoto infatti una delle condizioni necessarie per poter praticare il wu wei;
lasciare agire il vuoto significa purificare lo specchio della mente da tutte le motivazioni
intenzionali che mirano sempre all'ottenimento di qualcosa. Nel momento in cui svanisce l'idea di
ottenere e si realizza un vuoto di finalit, l'intervento di chi agisce minimo e senza tensioni che
sbilancino l'esecuzione.
..Proprio come fa il cuoco Ting, il quale primeggia nella sua arte perch sa sfruttare il vuoto; la
carne si separa senza difficolt quando muove la mannaia attraverso i suoi interstizi, ed come se
non agisse, visto che il filo della lama resta sempre affilato.
..Notiamo che attraverso la presenza del vuoto che le cose concrete soddisfano la ragione del
loro essere; la possibilit di utilizzarle deriva massimamente dal loro non-essere, dal loro vuoto [ad
esempio, una stanza vuota abitabile; piena, al massimo un ripostiglio: NON abitabile - ndJB];
Essere e Non-Essere, yu e wu, sono in costante relazione.
..La pratica del wu wei, l'agire che ottiene il massimo effetto attraverso il minimo intervento sul
corso naturale degli eventi, viene applicata dai Taoisti non ultimo nel modo di condurre la
comunit umana; anche se non si pu propriamente parlare di politica perch il Taoismo si
sempre contrapposto ad un governo autoritario, tanto da inclinare all'anarchismo.21
..La societ ideale si ispira a un tipo di vita molto semplice, in cui il saggio d l'esempio senza
regole prestabilite e incoraggia le inclinazioni spontanee invece di soffocarle attraverso
convenzioni forzate.
OgIinda ..l compito del saggio taoista, in quanto governante, dunque di assicurare al popolo i
bisogni primari, vale a dire il nutrimento che ne riempie il ventre, e soprattutto di distoglierlo da tutti
quei desideri egoistici che gli impediscono di vivere in accordo con il Tao [non sforzarti per
orgoglio di fare una carriera per la quale non sei tagliato: meglio essere un lavacessi seguendo la
propria Natura, piuttosto che essere un manager sforzandosi di essere ci che non si - ndJB].
"Svuotare le menti" non significa mantenere il popolo ignorante per poterlo manovrare, semmai
da ricondurre al concetto della mente Iimpida come uno specchio.
..L'intervento del saggio viene qui ridotto al minimo. .. Per organizzare una comunit in armonia
con il cosmo intero, bisogna attenersi alle inclinazioni naturali che si correlano spontaneamente:
...Chiunque agisca manda in rovina.
Chiunque trattenga perde.
Perci il saggio:
non agisce e nulla rovina,
non trattiene e nulla perde.
..Perci il saggio:
..Non desidera i beni che sono difficili da ottenere.
mpara ci che non erudizione.
Ritorna su quel che la moltitudine ignora.24.
..l Taoismo ci mostra poi come sia possibile derivare un'intera filosofia di vita da un singolo
imperativo: quello di rispecchiare le cose come sono obiettivamente e non come si vorrebbe che
fossero. [il "guardare limpido e senza preconcetti", altrimenti si vede solo ci che si vuole vedere,
ergo NON si vede ]
..per i filosofi taoisti non sussiste alcuna dualit assoluta tra il soggetto e l'oggetto: nessuna parte
di una dicotomia appare totalmente vera, in quanto, per sussistere, si relaziona di fatto a quella ad
essa opposta.
..La spontaneit del Taoismo .. non va semplicemente identificata con l'abbandono a qualsiasi
istinto che potrebbe interferire con la tendenza naturale, ma coincide con la pratica del non-agire,
con l'azione in armonia con i processi cosmici che si realizza solo nella piena consapevolezza di
ogni mutevole situazione. Ecco che risulta del tutto inutile l'operazione di stabilire delle regole di
condotta da assumere e poi applicare, ci non farebbe altro che provocare azioni forzate e acuire
quella frattura tra soggetto e oggetto all'origine di squilibri.
L'idealizzazione taoista di una spontaneit priva di interferenze da parte del controllo razionale si
trasforma, in termini politici, nella fiducia in forze spontaneamente coesive all'interno della societ,
piuttosto che in un ordine deliberatamente imposto dall'alto. [Difatti in talia, in assenza di istituzioni
che funzionino, si tira avanti col volontariato - ndJB] La figura del principe saggio del Tao T Ching
diviene quella di un soggetto consapevole dell'inutilit di controllare la comunit: il suo compito di
cogliere i momenti e i punti cruciali per esercitare la minima pressione ottenendo i massimi effetti.
Nel Chuang Tz pi che mai imperante l'aspirazione di tornare a quella comunit ideale dell'et
dell'oro in cui si viveva in spontanea unit senza alcun bisogno di leggi e sovrani. Tutto ci risulta
realizzabile solamente a patto che ciascun uomo pratichi il [wu-wei], il principio taoista d'azione per
cui non si pongono scelte intenzionali in vista di scopi, ma ogni azione rientra nei processi naturali
del cosmo. ..l wu wei equivale quindi alla capacit di vivere in accordo con il Tao.
http://www.vedanta.it/attivita/articoli/anatta_02.htm
Mod de prezentare aI caractereIor din Ib. chineza foIosit in dictionar/Presentation mode
used in this dictionnary/ Mode de prsentation utiIis dans ce dictionnaire/ Presentation
Mode oder DarsteIIungsform verwendet in diesem Wrterbuch:
1.Caracter traditionaI[simpIificat] in Ib. chineza : []
2.trascriptii transIiterari/romanizari: pinyin qi4[numaruI indica tonuI]; Wade-GiIes: ch'i;
EFEO: ts'i; khi;
3.pronuntare/ pronunciation/ prononciation/ Aussprache: ki
4.traducere in Ib. romana: R; transIation into the EngIish Ianguage: E: traduction dans Ia
Iangue franaise: F:; bersetzung in die deutsche Sprache: G;
R: NumereIe foIosite dup termenii transIiterati n pinyin au roI de tonuri:
E: Pinyin tones are indicated by numbers 1-5, as foIIows:
F:Pinyin tons sont indiqus par Ies numros 1-5, comme suit:
G:Pinyin-Tne sind mit Nummern 1-5, wie foIgt:
a1= ; a2= ; a3=; a4=; a0=a5=a[ton neutral]
a1= ; a2= ; a3=; a4=
e1= ; e2=; e3= ; e4= ;
i1= ; i2= ; i3= i; i4=;
o1= ; o2=; o3=; o4=;
u1= ; u2= ; u3= ; u4=;
1=level tone, 2=rising tone, 3=mid-rising tone, 4=falling tone, 5=neutral tone/1 = [ ]ton haut
gal (macron) ; 2 = [ ]Ton montant (accent aigu), 3 = [] Ton descendant lgrement puis
remontant (Hatchek ou caron) ; 4 = [ ] Ton descendant et bref (accent grave); 5 = ton neutre/1
= Ton oben gleich; 2 = Dein Betrag (mit Akut); 3 = Ton leicht abwrts und dann zurck (oder
Hatchek Caron); 4 = Ton abwrts und kurz (Gravis-Akzent); 5 = neutral Ton;
semne diacritice n lb. romn, francez , italian si spaniol :
[
BIBLIOGRAFIE /BIBLIOGRAPHY/ /BIBLIOGRAPHIE/ BIBLIOGRAFIA
Lao Tzu TransIations-A coIIection of aII transIations of the Lao-tzu (Laozi)
Prescurtari pt. autoruI fiecarei variante de traducere a textuIui Iui Lao Tzu
Abreviations for the author of each transIation variant of the text of Lao Tzu
AIternative Names for Laozi [pinyin ] Lao Tzu[Wade-GiIes] Lao-tseu[EFEO]
Wade-GiIes romanization system; EFEO= coIe Franaise d'Extrme-Orient
Lao Zi, Lao-tzu, Lao Dan, Li Er, Li Erh, Lao Tsu, Lao Zu, Lauze, Lau-Tsze,Laou Keun, Lao-Tse, Lao-
Chun, Laou-Tsze, Laudse, Lao-Tze, Laocius, Laotzu, Laotze, Lao-tseu, Lao-tszy, Yan-Tzu, Lau Dsi,
Lao Tzyy, Lao-tzeu, Lau-tse, Tsu Lao, Lao-C , Laotse, Tzu Lao, Lau-Dse, Lao-t , Li, Po-yang, Lavo
Tcu
Ro-shi, Roshi, m Iao shih, Roji, Iao3 si3; Io s; Iao ssu; m[ m ]; oId priest, sage, (Zen)
teacher, Noja,
mn, , , , , , , , , , toxY,xY ,nx,
nxxY ,to-xY ,vooxxY,xY ,noo,vooxxY,to-xY,
Add & Lomb [Stephen Addiss and Stanley Lombardo, Title: Lao-Tzu Tao Te Ching, translated, with translator's
preface, glossary, and pronunciation guide, with paintings by Stephen Addiss, introduced by Burton Watson;
Published: Cambridge: Hackett Publishing Co., 1993 SBN 0-87220-232-1]
AIan [Ralph Alan Dale ,The Tao Te Ching, 81 Verses By Lao Tzu with ntroduction and
Commentary,2007]
AIIchin [Allchin, Douglas, Tao Te Ching: Classics of ntegrity and the Way,2002]
Ames[ Roger T. Ames ,Title: Daodejing : making this life significant : a philosophical translation
Published: Beijing: Xueyuan chubanshe, 2004].
Ames& HaII [Roger Ames and David Hall Dao De Ching: A Philosophical Translation, Ballantine,
2003]
Ames&Young [Rhett Y. W. Young, Roger T. Ames, Title: Lao Zi : text, notes, and comments (by
Chen Kuying; translated and adapted by Rhett Y. W. Young, Roger T. Ames), Published: San
Francisco: Chinese Materials Center, 1977]
Anonymous [Dutch - English by Anonymous]
Ariane [Ariane Rump in collaboration with Wing-tsit Chan , Title: Commentary on the Lao Tzu (by
Wang Pi), Published: Honolulu: University Press of Hawaii, 1979]
ArmeI[Armel Guerne Lao Tseu, Tao T King, Club franais du livre, 1963].
Bahm [Archie J. Bahm,The King by Lao Tzu: nterpreted as Nature and ntelligence by Archie J.
Bahm. 1958 ,Fourth printing 1967, Frederick Ungar Publishing Company]
BaIfour [Frederic Henry Balfour, THE TAO T CHNG translated by Henry Balfour. 1884, Online
document 2004]
Bodde[Derk Bodde A History of Chinese Philosophy, Vol. 1: The Period of the Philosophers (from
the Beginnings to Circa 100 B. C.) by Yu-lan Fung (Author), Derk Bodde (Translator); Princeton
University Press,492 pp, 1983; Bodde, Derk, Further remarks on the identification of Lao Tzu: a
last reply to Professor Dubs, n: Journal of the American Oriental Society, 64, 1944, 24-27]
Beck [Sanderson Beck, English interpolation,1996]
BIakney [Raymond B. Blakney, Title: The Way of Life: Tao Te Ching(Wang Bi): The Classic
Translation, by Lao Tzu translation; Published: London, New York: Penguin Putnam, 1955, 1983.
Mentor Books]
BuIIen [David Bullen]
Bynner[Bynner, Witter,The Way of Life, According to Lau Tzu. New York:
Putnam,1944Perigee/Penguin, 1972]
Byrn [Tormod Kinnes 1997 Kinnes, Tormo[n]d [Byrn]: "Dao De Jing - Tao Te Ching" - nterpolation
by Tormod Kinnes, based on the English versions of Lin Yutang, Arthur Waley and Wing-tsit Chan.
http://oaks.nvg.org/re3ra3.html]
Byrne [Byrne, Patrick Michael,Title: Tao Te Ching: The Way of Virtue, Published: Garden City
Park, NY: SquareOne Classics, 1963, Lao-zi: Dao De Jing, Santa Fe, NM: Sun Pub. Co., 1991]
Carus [Dr. Paul Carus, Lao-Tze's Tao-Teh-king, Chicago, London: The Open Court Pub. Co. ; K.
Paul, Trench, Truebner, 1898; Carus, Paul, and D.T. Suzuki , The Canon of Reason and Virtue:
Lao Tzu's Tao Teh King. La Salle, ll.: Open Court Publications, 1913.].
ChaImers [John Chalmers, The Speculations on Metaphysics, Polity and Morality of the Old
Philosopher Lau Tsze, Published: London: Trubner, 1868]
Chan [Wing-Tsit Chan, The Way of Lao Tzu (Tao-te Ching) Translated, with introductory essays,
comments, and notes, by Wing-Tsit Chan, Published: New York: Macillan, Bobbs-Merrill Company,
1963The Library of Congress Catalog Card Number 62-21266]
Chang [Chang Chung-yuan, Tao: A New Way of Thinking, a translation of the Tao Te Ching, with
an introduction and commentaries, New York : Harper & Row, 1975; Chang, Chung-yuan. Le
Monde du Tao : creativite et taoisme, essai sur la philosophie, la poesie et l'art chinois / Chang
Chung-Yuan ;
traduit de l'americain par Claude Elsen. - Paris : Stock, 1979 (27-evreux : impr. Herissey). - 217
p. : couv. ill. ; 18 cm. (Stock plus, SSN 0154-361X).Trad. de : "Creativity and taoism" - SBN 2-
234-01056-X]
Chen [Chen, Chao-Hsiu, Tao Te Ching: Lao Tzu's Classic Text in 81 Cards, Boxed Set, translation
based on a version from Qing Dynasty, illustrated with art and calligraphy by Chao-Hsiu Chen,
Eddison Sadd Editions, Published by Marlowe & Company, New York, 2003; Chao-Hsiu Chen,
Tao Te Ching : Le clbre texte taoste prsent sur 81 cartes ,178 pages ,Editeur : Le Courrier du
Livre, 2004]
Chen E M[Chen, Ellen Marie , The Tao Te Ching: A New Translation with Commentary. New York:
Paragon House, 1989; Chen, Ellen Marie, "Tao, Nature, Man, A Study of the Key deas in the Tao
Te Ching," Dissertation, Philosophy, Ph.D.,Fordham University, 1967]
ChengF[Franois Cheng, Vide et plein: le langage pictural chinois, ditions du Seuil, Paris, 1979,
1991; Francois Cheng, Vid si plin; Limbajul pictural chinezesc, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1983;
Franois Cheng Des extraits du livre de F. Cheng, Vide et Plein
http://www.lacanchine.com/L_Cheng-vide.html ]
ChengHong [David Hong Cheng, On Lao Tzu . Wadsworth. Belmont,2000, SBN 0-534-57609-5]
ChengLin [Cheng Lin The works of Lao Tzyy : Truth and Nature popularly known as Daw Der
Jing
appended with chinese texts and the oldest commentaries; Published by the World Book
Company,Taipei,Taiwan,China,june,1969]
CIatfeIder [Jim Clatfelder, The Tao Te Ching by Lao Tzu , ntroduction to the Headless Tao]
ChiIcott [Chilcott, Tim, Dao De Jing. Laozi - Tao Te Ching Lao Tzu.,Chinese - English tclt.org.uk
2005, pdf, 2005,www.tclt.org.uk/daode_jing_intro.htm, http://www.tclt.org.uk/daode_jing.htm]
Chou [Chou-Wing Chohan& Bellenteen, Abe (Translators)Tao Te Ching: The Cornerstone of
Chinese Culture.Astrolog Publishing House, 2003, 128 p., www.sanmayce.com/,
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/English_Chohan_TTK.html]
CIatfeIter [Headless version Jim Clatfelter, 2000,
http://www.geocities.com/jimclatfelter/jimztao.html]
CIeary [Cleary-Thomas Cleary,The Essential Tao: An nitiation into the Heart of Taoism through
the Authentic Tao Te Ching and the nner Teachings of Chuang Tzu Translated and Presented by
Thomas Cleary. 1991. HarperSanFrancisco SBN 0-06-250216-6 ;
Cleary, Thomas. struzioni nell'efficacia e nella regola. n: Sesso e longevit. La pratica sessuale
taoista come via per il benessere fisico e mentale (Sex, Health, and Long Life, 1994). " Piccoli
Libri, Armenia, Milano 1996.Cleary, Thomas. L'essenza del Tao. Tao Te Ching e Chuang-tzu
(The essential Tao: an initiation into the heart of Taoism through the authentic Tao Te Ching and
the inner teachings of Chuang-tzu, 1991). "Piccoli saggi, Oscar Mondadori, Milano, agosto 1994.
Thomas Cleary, 1991]
Condron [Daniel R. Condron, Title: The Tao Te Ching nterpreted and Explained;Published:
Windyville, MO: SOM Publishing, 2003]]
Correa [Correa, Nina, My Dao De Jing (The Path of Love and Happiness), translation and
commentary, Dao s Open, 2005 (see also Your Tao Te Ching, 2004]
Cronk [George Cronk, 1999]
CrowIey Aleister Crowley The Tao Teh King (Liber CLV), A New Translation by Ko
Yuen(Aleister Crowley) The Equinox (Volume , No. V.) 1923]
Da Liu [Da Liu The Tao and Chinese culture, New York : Schocken Books, 1979]
DaIton [Jerry O. Dalton, Title: Tao Te Ching: A New Approach, Published: New York, Avon, 1993]
Derek Bryce [Derek Bryce, Leon Wieger , Tao-Te-Ching The Classic Chinese Work in English
Translation, Lao-Tzu ,Wisdom of the Daoist Masters: The Works of Lao Zi (Lao Tzu), Lie Zi (Lieh
Tzu), Zhuang Zi (Chuang Tzu) rendered into English by Derek Bryce from the French of Leon
Wieger's Les Peres du System Taoiste (Cathasia, Les Belles Lettres, Paris),1984,1991, 1999
Liarech Enterprises]
DerekLin [Derek Lin The Ancient Child http://truetao.org/ttc/ancient.htm,
www.truetao.org/theway/suffer.htm]
Dicus [Dicus, John, Tao Teh Ching. English interpolation, 2002, www.rivenrock.com/tao.htm]
Dieterich [Dieterich, Wulf, Laozi Daodejing.English & German translations, each character linked
to a dictionary (GF + sealscript characters). http://home.debitel.net/user/wulf.dieterich/index.html]
Donohue [Donohue, Estra Brian M.A., Poems of the Universe: Lao Tzu's Tao Te Ching, Lulu.com,
2005]
Duyvendak[J.J.L. Duyvendak, Tao Te Ching The Book of the Way and ts Virtue translated from
the Chinese and Annotated by J.J.L. Duyvendak. John Murray. London, 1954; Duyvendak, J. J. L.
(a cura di). Tao t ching. l Libro della Via e della virt (Tao t king. Le Livre de la Voie et de la
Vertu, 1953). "gli Adelphi, Adelphi (c 1973), Milano, ottobre 1994]
Edwin [Edwin Sha, "Tao Te Ching" - Translation with some commentary by Dr. Edwin Sha from
the perspective of a Buddhist. July 14, 1996]
Eiichi [Eiichi Shimomiss, Lao Tzu: The Tao Te Ching / An English Translation, 1998]
racIe [Jean racle Lao-Tseu, Tao te King, Paris, Albin Michel, 1984].
Erkes [Eduard Erkes,Title: Ho-shang-kung's commentary on Lao-tse ,Published: Ascona,
Switzerland: Artibus Asiae, 1950]
EttiIio [Andreini, Attilio. Laozi. Genesi del Daodejing. "Biblioteca, Einaudi, Torino, agosto 2004]
EvoIa [Evola, Julius, II Iibro deIIa Via e deIIa Virt, ed. Dott Gino Carabba Editore, Lanciano,
1923; Carabba Editore, Lanciano, 1947;ed (anastatica) Edizioni Arktos, Carmagnola, 1982; Evola,
Julius, Lao Tze, II Iibro deI principio e deIIa sua azione (Tao-T-Ching), Roma: Nuova
presentazione,Casa Editrice Ceschina, Milano,1959; "Orizzonti dello spirito, Edizioni
Mediterranee, Roma,1972; Ristampe: 1987,1989,1992,1995; 1997; Julius Evola, Taoism: The
Magic, the Mysticism, An introduction to a 1959 talian translation of the Tao-Te-Ching, translated,
with an introduction, by Guido Stucco; foreword by Jean Bernachot, Holmes Publishing Group;
Edmonds(Washington)1993,1995;
Evola, Julius (pseud.). Le Taoisme, presentation de Jean Bernachot ; trad. de l'italien par Jean
Bernachot et Philippe Baillet; Ed. Pards, Puiseaux, 53p., 1989]
Fex [Aalar Fex, Tao Te King(Wang Bi), 2006 ]
Foucquet [Jean-Franois Foucquet (1665-1741)Second complete translation into Latin and
French]
Fukunaga [Fukunaga Mitsuji]
Gauthier [Gauthier, Andre, Tao Te Ching. Chinese English. mages by Penny Downes (in: The
Nomad Web Site).
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/English_Gauthier_TTK.html, www.archive.org/
www.nomad.mcmail.com/tao/docs/taote.htm]
Gia Fu Feng [Laotse,Tao te king,Translated by Gia Fu Feng]
Gia-Fu&Eng [Feng Gia Fu and Jane English, Lao Tsu: Tao Te Ching, A new translation,
Published: New York: Vintage, 1972]
Gib-Cheng [Gibbs Tam C., Cheng Man-ch'ing, TitIe: Lao-tzu, my words are very easy to
understand : Iectures on the Tao Teh Ching (by Zhng Mnqng, Cheng Man-ch'ing;
transIated from the Chinese by Tam C. Gibbs, PubIished: Richmond, CA: North AtIantic
Books, c1981]
GiIes [Giles, Lionel. The Sayings of Lao Tzu. London: John Murray, 1905, 1950].
Goddard- Dwight Goddard, Laotzu's Tao and Wu Wei translation Brentano's Publishers. New
York, 1919 Second Edition, 1939] http://www.sacred-texts.com/tao/ltw2/index.htm
GoIden [Sen Golden & Marisa Presas , Laozi : Daodejing El llibre del 'dao' i del 'de' Traducci
del xins, introducci i comentaris de Golden, Sen i Presas, Marisa,Editor: Servei de
Publicacions de la Universitat Autnoma de Barcelona, Publicacions de l'Abadia de Montserrat,
UAB/Publicacions de l'Abadia de Montserrat, Barcelona, 2000, Daodejing. El llibre del "dao" i del
"de". Barcelona: Edicions Proa, 2006. (Trans. from chinese to catalan, preface and comments by
Sen Golden & Marisa Presas).
Gong [Gong, Tienzen (Jeh-Tween) The Tao Te Ching by Lao Tzu Translated by Tienzen
(Jeh-Tween).nternational East-West University in Honolulu, Hawaii,
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/English_Gong_TTK.html
www.terebess.hu/english/tao/gong.html, www.archive.org/ www.iewu.edu/Lao1.htm]
Gorn-OId [Old, Walter Gorn. The Simple Way, Laotze. London: Philip Wellby, 1904, 1905. Walter
Gorn-Old, Lao Tze: The Tao-Teh-King: A New Translation with ntroduction and Commentary
(Formerly published under the title "The Book of the Simple Way" in 1904) , Published: London:
Rider & Co., 1929]
Gu [Gu Zhengkun ,Title: Lao Zi: The Book of Tao and Teh Published: Beijing: Peking University
Press, 1995]
Guenon[Gunon, Ren. Apercus sur l'esoterisme islamique et le taoisme / Rene Guenon ; avant-
propos de Roger Maridort. Paris, Gallimard, 1992 (53-Mayenne : mpr. Floch). - 157 p. : couv.
ill. ; 19 cm. - (Collection Tradition).SBN 2-07-072749-1, Ren Gunon. Tao-te-king, ch. X. - Cf.
L'Omphalos, symbole du Centre, juin 1926; Ren Gunon, Le Centre du Monde dans les doctrines
Extrme-Orientales, Regnabit - 6e anne N 12 Tome X Mai 1927]
Hansen[Chad Hansen, A Daoist Theory of Chinese Thought, Oxford University Press, 2000]
Haven [Marc Haven La adresa de mai jos este Marc Haven si nu Albert de Pouvourville
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/French_Pouvourville_TTK.html]
Hatcher [Bradford Hatcher,Tao Te King(Wang Bi), 2005]
HeadIess version [see Clatfelder Jim]
Hardy [Hardy, Julia M., "nfluential Western nterpretations of the Tao Te Ching," in Lao-Tzu and
the Tao-te-ching, edited by Livia Kohn, and Michael Lafargue, State University of New York, 1998]
!aven [Haven Marc, Tao Te King. Lao Tseu. Le livre du Tao et de sa vertu, initialement une
traduction par un auteur anonyme, ditions Devy-Livres. Paris 1969 /ao +seu $ +ao +e 0ing, le
livre du +ao et de sa vertu , suivi d12per3us sur les 4nseignements de /ao +seu. +raduit par 5arc
6aven et Daniel Nazir, Docteur 5arc 6eaven 7ui demanda, avant son d8c9s, : son ami Daniel
Nazir de terminer son oeuvre, 8ditions Derv.$/ivres, Paris, collection )5.sti7ues et eligions*,
;9<<, =>5 p /ao +seu, +ao +e 0ing*, trad. 5arc 6aven et Daniel Nazir, 4ditions Derv. ;99?'
Heider [John Heider, 1985,]
Heidegger [Heidegger Martin, Paul Shih-yi Hsiao translation of eight chapters from the Tao Te
Ching,1946 ; see: "A Dialogue on Language (between a Japanese and an nquirer)." in
Heidegger, On the Way to Language, P. D. Hertz, trans. (New York: Harper & Row, 1971).
Hereafter OWL.]
Henricks 1[Robert G. Henricks The Tao Te Ching by Lao Tzu]
Henricks 2[Robert G. Henricks , Title: Lao-Tzu: Te-Tao Ching: A New Translation Based On The
Recently Discovered Mawangdui Texts, Published: New York: Ballantine Books, 1989,]
Henricks 3[Robert G. Henricks ,Title: Lao Tzu's Tao Te Ching: A Translation of the Startling New
Documents Found at Guodian
Published: New York: Columbia University Press, 2000]
HiImar [Hilmar Klaus http://www.tao-te-king.org/010.htm]
Hin-Shun [Yan Hin(Khin)-shun Lao Tz - Dao De Tzn, a lui an Hin-Sun, Filosoful antic chinez Lao
Tz i invttura sa; Editura de stat pentru literatura stiintifica,1953, 165 pagini (traducere din
lb.rusa)
Yan Hin Shun The Ancient Chinese Philosopher Lao Tse and His Teaching. Publ. Moscow-
Leningrad, by AN USSR, Moscow-Leningrad, 1950, -, su. ps s,
peeekfck qncq -su er ee; -, Akpern Hk CCCP.
Hcfff qncq. M.. :AH CCCP, 1950] http://lib.ru/POECHN/lao1.txt
Hinton [Hinton, David, Tao Te Ching, Lao Tzu. Washington, DC: Counterpoint, 2000]
Ho [Ho, Lok Sang, The Living Dao:The Art and Way of Living,A Rich & Truthful Life, translation
with annotations ,Lingnan University,September 1, 2002 ]
Hoff [Benjamin Hoff, The Way to Life, At the Heart of the Tao Te Ching, 1981]
Hogan [ Ron Hogan(previously known as Jesse Garon), 2000]
Hond [Bram den Hond, Chinese (Mawang Dui)]
Houang [Franois Houang et Pierre Leyris, Lao-Tzeu, La Voie et sa vertu, Tao-t-king, texte
chinois prsent et traduit par Franois Houang et Pierre Leyris, Collection " Points-Sagesses", n
16, Editions du Seuil, 1949, 1979]
Hsuing[Hsuing, Y.T. Lao Tze, Tao Te Ching. Chinese Culture. Vol. 18. Taiwan: China Academy,
June, 1977]
Hua-Ching Ni [vedeti Ni Hua]
Huang C. [Huang, Chichung, Tao Te Ching: A Literal Translation, JAN PUB, 2003]
Huang Tao [Huang, Tao, Laoism: The Complete Teachings Of Lao Zi 312 pp, Publisher:Brumby
Holdings, 2001]
Hwang [Shi Fu Hwang, Tao Teh Chin: The Taoists' New Library Publisher: Taoism Pub Date
Published: 1991 ]
Hu [Hu Tse-ling. Lao Tzu, Tao Teh Ching. Chengtu, Szechuan: Canadian Mission Press, 1936]
Inouye [nouye, Shuten. Laotse, Tao Teh King. Tokoyo: Daitokaku, 1928]
Intoppa [talian interpretation-interpolation by Francesco ntoppa, 2000]
Ivanhoe [Philip vanhoe The Daodejing of Laozi, Seven Bridges Press, 2002]
Jeff [Jeff Rasmussen, Spirit of Tao Te Ching, Nisi Sunyatta, 2000]
Jiyu Ren [Ren Jiyu, He Guanghu, Gao Shining, Song Lidao and Xu Junyao, Title: A Taoist
Classic The Book of Laozi . Published: Beijing: Foreign Languages Press, 1985, 1993. SBN 7-
119-01571-0]
JuIien [Stanislas Julien, 1842 Julien, Stanislas, Lao Tseu, Tao-Te-King, Le Livre de la Voie et de
la Vertu, compos dans le vi. sicle avant l're chrtienne. Paris, Ed.Duprat, Paris, 1842;La
traduction franaise de Stanislas Julien s'appuie pour les passages difficiles sur le fameux
commentaire de Heshang gong (fin du -e ap. J.-C.)].
Khin-shun[vedeti/see: Hin-Shun];
Kim [Ha Poong Kim, Title: Reading Lao Tzu: A Companion to the Tao Te Ching with a New
Translation
Published: Philadelphia, PA: Xlibris, 2003]
Kimura [Kimura, Yasuhiko Genku Tky 1959, Kimura Eichi Kimura]
KitseIman [A.L. Kitselman . ,Title: Dao de jing (The way of peace) of Laozi, 600 B.C. Published:
Palo Alto, CA: The School of Simplicity, c1936]
Kiyoashi [Kiyoshi Miki, Tetsuroo Watsuji, Tao Te Ching]
KIine [A. S. Kline,Lao Tzu, Tao Te Ching(The Book of the Way and its Virtue), 2003]
KromaI [Karl Kromal, 2002 Tao Te King(Wang Bi) ]
Kunesh [Tom Kunesh ]
Kwok [Man-Ho Kwok, Palmer, Ramsay, 1993]
LaFargue[LaFargue, Michael, The Tao of the Tao Te Ching: A Translation and Commentary.
Albany: State University of New York Press, Suny, 1992.]
Lao [Lao C'en. The Way of the Dao: An nterpretation of the Writings of Lao Tzu. La Jolla, CA: Day
Press, 1980]
Larose [English interpretation by Ray Larose, 2000 http://www.daozang.com/daodejing.html]
Larre [Claude Larre, Franois Cheng, Dao de Jing : Le Livre de la voie et de la vertu, Lao zi,
traduit par : et commentaire spirituel de Claude Larre, prface de : Franois Cheng, Descle De
Brouwer, Paris, Parution : 14-03-2002; Claude Larre Lao Tseu, Tao Te King. 1984, SBN
2226021183 (Poche); Claude Larre and Elizabeth Richat de la Vale, Rooted in Spirit, The Heart
of Chinese Medicine.Translated by. Sarah Stang. (Barrytown: Station Hill Press, 1995) 190, 91;
Claude Larre, l libro della Via e della Virt (Le livre de la Voie et de la Vertu, 1977). "Di fronte e
attraverso, Jaca Book, Milano, maggio 1993. http://books.google.ro/books?
id=Q_dUmSd38YC&pg=PA192&dq=Claude+Larre&lr=&hl=en#v=onepage&q=Claude
%20Larre&f=false]
Lau [D. C. Lau, Lao Tzu: Tao Te King, Published: London, New York: Harmondsworth: Penguin
Books, 1963; Tao Te Ching, Hong Kong: Chinese University Press, 1982 (rev. of earlier edition
without Chinese text,); Allan, Sarah (Editor and ntroduction), Lao Tzu : Tao Te Ching : Translation
of the Ma Wang Tui Manuscripts, translated by D. C. Lau, Alfred A. Knopf, 1994 Edition]
Lauer [Conradin Von Lauer]
Leary [Timothy Francis Leary Tao Te Ching, 1966, Poets Press]
Leebrick [John R. Leebrick Lao Tse, Tao Teh Ching ,Classic of the Way and ts Nature, 1980]
Legge[James Legge ,The Tao Teh King or, The Tao and its Characteristics by Lao-Tse; James,
Legge. "The Texts of Taoism", translation., London, 1881, 1891]
Le Guin [Le Guin, Ursula K. with the collaboration of J. P. Seaton, A Book about the Way and the
Power of the Way (Lao Tzu: Tao Te Ching translation), , A Book about the Way and the
Power/Nature of the Way, Published: Boston: Shambhala Publications, October, 1997, 1998 Le
Guin, Ursula K., Shambhala, 1997]
Li David [David H. Li Dao de Jing: A New-Millennium Translation, Premier Publishing]
Lin P.J. [Lin, Paul J., A Translation of Lao Tzu's Tao Te Ching and Wang Pi's Commentary. Ann
Arbor Center for Chinese Studies,The University of Michigan, Ann Arbor 1977]
Lindauer[David Lindauer]
LiouKiaHwai [Liou Kia-hway, Lao-tseu: Tao T King. Traduit du chinois par Liou Kia-hway,
preface d'Etiemble, Editions Gallimard, Paris, 1967, 1969;
Philosophes taostes, tome 1 : Lao-Tseu, Tchouang-Tseu, Lie-Tseu Traduit du chinois par
Benedykt Grynpas et Liou Kia-Hway. dition de Benedykt Grynpas et de Liou Kia-Hway. Avant-
propos, prface et bibliographie par tiemble. Collection : Bibliothque de la Pliade (No 283),
896 pages, Paris, Gallimard ,1980; Liou Kia-hway, L'oeuvre complte de Tchouang-tseu. Paris :
Gallimard, Connaissance de l'Orient , n 28, (1969) 1978 ]
Liu Shi [Liu Shicong (Yang Shu'an), Title: Lao Zi; Published: Beijing, China: Chinese Literature
Press, 1997].
Ludd [Ned Ludd Tao Te Ching]
Lynn [Richard John Lynn, Title: The classic of the way and virtue : a new translation of the Tao-te
ching of Laozi as interpreted by Wang Bi, Published: New York: Columbia University Press,
c1999 ]
Mabry [John R. Mabry, PhD]
Mair [Victor H. Mair, Tao Te Ching : The Classic Books of ntegrity and the Way. New York:
Bantam, 1990. ]
Ma Kou [Ma Kou, Lao Tseu: Tao Te King Le livre de la voie et de la vertu. Traduit par Ma Kou.
Albin Michel, Paris, 1984]
Ma Lin [Ma, Lin (2006), Deciphering Heidegger's Connection with the Daodejing, Asian
Philosophy. Vol 16, No. 3, pp. 149171]
Martin [William Martin, 1999]
Maurer [Maurer, Herrymon, Lao Tzu/Tao Teh Ching: The Way of the Ways ,Tzu, Lao; Translated
with Commentary By Herrymon Maurer ,Libraire: Ron Ramswick Books, Schocken Books, New
York, New York, USA., 1985]
MacHovec [Frank J. MacHovec, 1962]
MarshaII [Bart Marshall, Lao Tsu Tao Te Ching, A New English Version, 2006]
Matgioi [Matgioi (Albert de Pouvourville), Le Tao de Laotseu, traduit du chinois par
MATGO(Albert de Pourvourvilles), Paris, Librairie de l'Art ndpendant,1894; La via taoista (La
Voie rationelle). " libri del Graal, Basaia, Roma, aprile 1985.]
McDonaId [John H. McDonald, Tao Te Ching, by Lao-Tzu, complete online text, a translation for
the public domain, 1996]
McCarroII [Tolbert McCarroll, 1982]
Mears [sabella Mears, Tao Te Ching, London: Theosophical Publishing House, 1916, 1922;
Mears, sabella (1853-1936), Tao Te King, A Tentative Translation from the Chinese, 1916
translation, reset with corrections and revisions by Dr. Mears London: Theosophical Publishing
House, 1922, facsimile reprint with introduction and notes by sabella Mears and with an appended
introduction by Paul Tice, available from The Book Tree, 2003]
Medhurst [C. Spurgeon Medhurst, 1905]
MereI 1 [Peter Merel]
MereI 2 [Peter Merel]
Mirahorian [Mirahorian Dan, Florin Bratila, Tao Jian Wen, Cartea Caii si Virtutii, ntelepciunea
Orientului antic in opera lui Lao Tseu si rezonantele sale actuale, Colectia Camp Fundamental, Ed.
oana, 1992, 224 pagini, vedeti aceasta traducere completa pe:
http://www.scribd.com/Iaotzutao ]
MitcheII [Stephen Mitchell, Title: Tao Te Ching: An llustrated Journey, Published: 1988, London:
Frances Lincoln, 1999]
Moran [Moran, Patrick Edwin. Three Smaller Wisdom Books: Lao Zi's Dao De Jing. Lanham, NY:
University Press of America, 1993.]
Moss [Moss Roberts, Chinese (MWD, Guodian), 2001]
MuIIer [Charles Muller,The Tao Te Ching by Lao Tzu; Translated during the summer of 1991,
Revised, July 1997; Yi-Ping Ong, "The World of Lao Tzu and the Tao Te Ching," Tao Te Ching,
translation by Charles Muller, with ntroduction and notes by Yi-Ping Ong, pp. xiii-xxxi, Barnes and
Noble Books, 2005]
Nakamura [Nakamura, Julia V., The Japanese tea ceremony; an interpretation for Occidentals, by
Julia V Nakamura; [with combined teachings from Daodejing and Zen Buddhism], Peter Pauper
Press, 1965]
Ni Hua [Ni Hua-Ching, Title: Complete works of Lao Tzu: Tao teh ching & Hua hu ching,
Published: Malibu, CA: Shrine of the Eternal Breath of Tao, 1979]
NoI [Franois Nol(1651-1729) - brought to France by Antoine Gaubil (1689-1759) First complete
translation of the Daode jing - into Latin]
Nyssen [Olivier Nyssen Lao Ts Tao-te-king]
Org [Org, Lee Sun Ching. Lao Tzu: Tao Te Ching Translation Based on His Taoism. Writers Cub
Press, 1999. ]
OId [Walter R. Old, The book of the path of virtue : or, A version of the Tao-Teh-King of Lao-Tze;
with an introduction & essay on the Tao as presented in the writings of Chuang-Tze / by Walter R.
Old.
Dao de jing. English, Madras : Theosophical Society, 1894]
OuId [Ould, Herman. The Way of Acceptance. London: A. Dakers, 1946.]
Parinetto [Luciano Parinetto Lao Tse. La Via in cammino (Taotching). "Civilt antiche, La Vita
Felice, Milano, febbraio 1955.
http://www.liberliber.it/biblioteca/l/lao_tzu/tao_te_ching/html/index.htm]
Pauthier [Pauthier, Jean Pierre Guillaume. Le Ta-t-King, ou le Livre rvr de la Raison
suprme et de la Vertu par Lao Tseu,Ed. Didot, Paris,1938 Traduit en franais et publi pour la
premire fois en Europe avec une version latine et le texte chinois en regard, accompagn du
commentaire complet de Sie-Ho, d'origine occidentale, et de notes tires de divers autres
commentateurs chinois (Paris: Didot 1838); Pauthier G., Lao-tseu, Tao-te-King ( Livre de la Raison
Supreme et de la Vertu) traducere si comentariu Pauthier G., in" Chefs-d'oeuvre litteraires de
l'nde, de la Perse, de l'Egypte et de la Chine" tome deuxieme :" Chi-King" p.399, Ed.Maisonnewe
et C-ie, Paris, 1872].
Qixuan [Qixuan, Liu, Laozi: The Way. A New Translation, The Mid-America Press, nc., 2002, 38
p.]
Ram[Lao Tse/Lao Tze , "Tao Te King"- Cararea si virtutea, 82 paragrafe( - LXXX), Elie Dulcu,
Aninoasa-Gorj, Editura Ram,1932,(aceasta editie , cu 82 (in loc de 81) capitole, este prezentata in
paralel cu varianta care o plagiaza [4] Lao-Tze ,Tao Te King sau Cartea Cararii Supremului
Adevar, de Gregorian Bivolaru, reprezinta o copiere "imbunatatita si corectata" a editiei publicate
in 1932, de Editura Ram, Aninoasa-Gorj, intitulata: Lao Tse , TAO TE KNG - Cararea si virtutea]
Red Pine [Pine, Red (Bill Porter) Lao-tzu's Taoteching. San Francisco: Mercury House, 1996.]
Rmusat [Abel-Rmusat, M. "Memoire sur la vie et les opinions de Laou-Tseu",premire
traduction partielle du Tao-Te-King, Paris, 1823. Mmoires de l'Academie Royale des inscriptions
et belles lettres, vol. V].
Rick [Rick Harbaugh, Chinese Characters: A Genealogy and Dictionary, 550 pages , Editeur :
Zhongwen.Com ,1998, SBN-10: 0966075005 http://zhongwen.com/dao.htm]
Roberts [Moss Roberts, Chinese (MWD, Guodian), 2001]
RobertsH [Roberts, Holly, Tao Te Ching: the Art and the Journey (llustrated), Anjeli Press, 2005]
RosenthaI [Rosenthal, Stanley (Shi-tien Roshi), The Tao. Cardiff: The author, 1977; X 1984,The
Tao Te Ching. An ntroduction by Stan Rosenthal. ["British School of Zen Taoism] X 1984 ,
ReligiousWorlds Revised (August) 2006]
Rubin [Rubin, Vera C., "Dark Matter in the Universe," [highly readable scientific paper with
"DENNS" cartoon illustrated above, by the astronomer Dr. Vera Cooper Rubin, whose early
theories (1974) on dark matter were revolutionary with exquisite, unintended parallels to Tao Te
Ching cosmology]. Proceedings of the American Philosophical Society, Vol 132 (1988), No 4, pp.
434-443.
Sakurazawa Yukikazu (George Ohsawa)]
Schmidt [Schmidt, Karl Otto. Tao-Teh-Ching: Lao Tzu's Book of Life. (tr. fr. German by Leone
Muller). Lakemont, GA: CSA Press, 1975]
Seddon [Keith H. Seddon, Lao Tzu Tao Te Ching. A New Version, with ntroduction, Notes,
Glossary and ndex]
Sheets & Tovey [Alan Sheets & Barbara Tovey, "The Way of the Action of the Soul", Tao Te King
Chinese - English by Alan Sheets & Barbara Tovey, 2002]
Shrine of Wisdom (1924) Tao-Teh-Ching translated by Shrine of Wisdom (1924)
SorreII [Sorrell, Roderic & Amy Max Sorrell, Tao Te Ching made easy. Observations on the Tao.
The Art of Peace. Translation and Commentary by Roderic Sorrell+ Amy Max Sorrell. New Mexico:
Truth or Consequences, 2003]
Star [Star, Jonathan, Tao Te Ching; the Definitive Edition. New York: Putnam, Jeremy P.
Tarcher/Penguin, 2001]
Sumitomo [Sumitomo, O., Das Tao Te King von Lao Tse German interpretation by O. Sumitomo,
1945]
Suzuki [D.T. Suzuki & Paul Carus , Lao-tze's Tao Teh King, Chinese and EnglishTranslation,
1913
Suzuki D.T. and Paul Carus, The Canon of Reason and Virtue (Lao-tze's Tao Teh King) Chinese
and English; A translation of Tao te Ching by two prominent 20th century Buddhists. ncludes the
complete Chinese text of the Tao te Ching as embedded graphics]
Ta-Kao [Ch'u Ta-Kao, Lao Tzu, Tao Te Ching: Translated From the Chinese Ch'u Ta-Kao,
Foreword by Dr. Lionel Giles. 95pp, Fifth impression of original issued by the Buddhist Society in
1937, translation., New York, Samuel Weiser, 1973].
Tan [Han Hiong Tan, The wisdom of Lao Zi: a new translation of Dao De jing(The Power of Tao)
by Han Hiong Tan,Publisher: Aspley, Qld. : H. H. Tan (Medical), 2003.]
TapIow [Alan B. Taplow, Lao Tzu Talks to Be, An interpretation of the Tao Te Ching,First
published in 1982 - SBN 0-941758-01-X 1997]
Terence [Terence James Stannus Gray (Wei Wu Wei) Open Secret , Hong Kong University
Press,The Oxford University Press, Amen House, London, E.C.4, And 417 Fifth Avenue, New York
16, Are The Exclusive Agents For All Countries Except Asia East Of Burma, First printing, April
1965, 1000 copies, T. J. Gray 1965,Printed in Hong Kong by CATHAY PRESS 31 Wong Chuk
Hang Road, Aberdeen
Tran Cong [Tien Cong Tran, Phenomenological nterpretation of Lao Tzu's Tao Te Chingby Tien
Cong Tran, Published Authorhouse
2001, 2002]
Trottier[John Louis Albert Trottier, The Way of the Universe: Tao Teh Ching,The Classic Words of
Tao & Virtue,The Laws of the Universe and Power, 1994]
Ts'ao [Ts'ao Tao-Chung (Cao Daochong, %`, Taoist nun, fl. 1119-1125), Lao Tzu Chu,
(Commentary on the Tao Te Ching), 21 citations, published in Lao Tzu's Tao Te Ching, translated
by Red Pine, Mercury House, 1996 (see chapters: 1, 7, 14, 15, 20, 25, 26, 32, 33, 34, 48, 54, 56,
61, 63, 70, 71, 72, 78, 80 & 81)]
Unknown [Translator: unknown; Title: A Taoist classic, the book of Lao Zi, Published: Beijing:
Foreign Languages Press, 1993]
VIadimir [Edition by Vladimir Antonov,Ph.D. (in biology), Lao Tse, Tao Te Ching,Translated from
Russian by Mikhail Nikolenko, Ph.D. (in physics), Published in 2007 by New Atlanteans 1249
Birchview Rd Lakefield, Ontario K0L 2H0, Canada ]
Wagner [Wagner, Rudolf G. Title: A Chinese reading of the Daodejing: Wang Bi's commentary on
the Laozi with critical text and translation, Published: Albany: State University of New York Press,
c2003]
WaIey [Arthur Wailey, Title: Tao Te Ching, Published: 1934,Hertfordshire: Wordsworth Editions,
1997,
http://afpc.asso.fr/wengu/wg/wengu.php?l=Daodejing]
WaIker [Walker, Brian Browne, 1996; Tao Te Ching (The Tao Te Ching of Lao Tzu, 1995).
"Piccola Biblioteca Oscar, Mondadori, Milano, giugno 1998]
Wang [Wang, Robin R., "Zhou Dunyi's Diagram of the Supreme Ultimate Explained (Taijitu shuo):
A Construction of the Confucian Metaphysics" [with commentary on Daodejing, Chapters 16, 28,
37, 40, 42], Journal of the History of deas, Vol. 66 (2005) No. 3, pp. 307-323]
Watters [Watters, Thomas , Lao-Tzu, a study in Chinese philosophy, Published: Hongkong, 1870]
Watts [Watts Alan, Al Chung-liang Huang, Tao: The Watercourse Way(Tao: Calea ca o curgere
a apei), Pantheon, New York, 1975; in traducerea lui Dinu Luca: Dao, Calea ca o curgere de apa,
Humanitas, 1995]
Wawrytko [Wawrytko, Sandra A., "The Viability (Dao) and Virtuosity (De) of Daoist Ecology:
Reversion (Fu) as Renewal," Journal of Chinese Philosophy, Volume 32 (March, 2005), #1, pp.
89-103. (JCP)]
Wei [Henry Wei, The Guiding Light of Lao Tzu: a new translation and commentary on the Tao Teh
Ching, A QUEST BOOK, Edition: Mild Wear , Publisher: Theosophical Publishing House, 234
pages ,Date published: 1982]
WeIch [Jerry C. Welch(Khiron), Thou Dei Jinn translated by Khiron (Jerry C. Welch), the Kuei-
Shen Hsien 1998.,Published on electronic media in the United States of America. Written and
llustrated by Khiron (Jerry C. Welch) the Kuei-Shen Hsien. Calligraphy by Walter E. Harris .
Digitally Mastered by Erik Stackhouse.,1998 Chinese (Mawang Dui); ]
Wieger [Wieger Lon S.J., Lao-tzeu, Tao-tei-king, traducere si interpretare in "Les Peres du
systeme taoiste, Sienhsien, 1913. Lon Wieger, Les Pres Du Systme Taoste, Lao-Tzeu, Lie
Tzeu, Tchoang-Tzeu, Les Humanits D'extrme-Orient,Srie Culturelle Des Hautes tudes De
Tien-Tsin, Socit d'dition Les Belles Lettres, 95 Boulevard Raspail, Paris Vie, Cathasia,1913
/Leon Wieger-Wisdom of the Daoist Masters: The Works of Lao Zi (Lao Tzu), Lie Zi (Lieh Tzu),
Zhuang Zi(Chuang Tzu); Tao Te Ching. L'opera di Lao-tzu. n: Padri del Taoismo (Les Pres du
Systme Taoste). "Grandi Pensatori d'Oriente e d'Occidente. Le Tradizioni, Luni, Milano, febbraio
1994.]
WiIheIm [Wilhelm Richard, Tao Te King, trad., Ed. de Medicis, 1984; Wilhelm, Richard, Tao Te
Ching, trans. H.G. Ostwald. London: Arkana/Routledge & Kegan Paul, 1985.]
Wing [R.L. Wing, The Tao of Power, Lao Tzu's Classic Guide to Leadership, nfluence and
Excellence, A New Translation of Tao Te Ching from Chinese into English by R..L.
Wing,Publisher: Broadway,192 pages ,1986]
Wong [Eva Wong, Li Ying-Chang, Lao-Tzu's Treatise on the Response of the Tao: A
Contemporary Translation of the Most Popular Taoist Book in China by Eva Wong, Religion - 102
pages Sean (NT) Dennison - Jul 2003, Wong, Eva, The Daode Jing in Practice, in Teaching the
Daode Jing, ed. by Gary D. DeAngelis, Oxford University Press, 2008]
WrigIey [Wrigley, Ted, English interpretation by Ted, Wrigley,
http://www.geocities.com/Athens/Bridge/7687/taote.html,
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/English_Wrigley_TTK.html,
www.terebess.hu/english/tao/wrigley.html, www.geocities.com/Athens/Bridge/7687/taote.html]
Wu John [ Wu, John C.H, Tao The Ching,1939; New York: St. John's University Press, 1961]
Wu Yi [Wu Yi, The Book of Lao Tzu (Tao Te Ching). San Francisco: Great Learning Publishing
Company, 1989.]
Xiao [Xiao Min Feng Lao Tseu, La Voie du Tao, ditions Alternatives, SBN : 2 86227 243 4,Paris,
2000]
Yang [Xiaolin Yang,Lao Zi A Modern Chinese And English Translation, Six Star Publishing, 2002]
Yen [Yen Ling-feng. A Reconstructed Lao Tzu. (tr. fr. Chinese by Chu Ping-yi). Taipei: Ch'eng
Wen Pub., 1976]
Yu-Ian Feng [Yu-lan Fung A History of Chinese Philosophy, Vol. 1: The Period of the Philosophers
(from the Beginnings to Circa 100 B. C.),by Yu-lan Fung (Author), Derk Bodde (Translator);
Princeton University Press,492 pp,1952, 1983; Fong Yeou-Lan; Prcis d'histoire de la philosophie
chinoise : D'aprs le texte anglais dit par Derk Bodde;Traduction de Guillaume Dunstheimer;
Prface de Paul Demiville , 367 p. ditions PAYOT - Paris. l dition : 1952, Paris, d. Le Mail,
1992; Fung, Yu-lan, Lao-tzu and Chuang-tzu. n: The spirit of Chinese Philosophy (translator: E.R.
Hughes), London: Kegan Paul, 1947, 59-80],
Yutang [Lin Yutang, The Tao Te Ching, The Wisdom of Laotse, published by Random House .
1948]
Zhang [Thomas Z. Zhang, Jackie X. Zhang, Tao Te Jing in Plain English,104pp, Publisher:
Authorhouse, 2004]
Zhengkun [Gu Zhengkun, Lao Zi: the Book of Tao and Teh, Peking University Press, Pages: 320,
Publication Date: 1995]
Zi-chang [Tang, Zi-chang, Wisdom of Dao, Published: San Rafael, CA.: T. C. Press, 1969 ]
AIte variante de traducere
http://home.pages.at/onkellotus/TTK/_ndexTTK.html
http://laotse-dao-de-ching.blogspot.com/
Dictionare
http://www.cojak.org/index.php?term=%E8%BC%89&function=character_lookup
http://www.tigernt.com/cgi-bin/cedict.cgi
Sun-tzu in EngIish and Chinese
SUN TZU ON THE ART OF WAR
THE OLDEST MLTARY TREATSE N THE WORLD
Translated from the Chinese
By LONEL GLES, M.A. (1910)
http://www.chinapage.com/sunzi-e.html
Sun Tzu's Art of War AppIied to Modern Strategy and Leadership
http://www.sonshi.com/
http://www.youtube.com/watch?v=osQ2bLUd0UA&feature=player_embedded
John R. Mabry Taoism: Thoughts on "Wu-wei"
http://apocryphile.org/jrm/articles/wuwei.html
Ambiia
Ambi[ia isi distruge posesorul. Cel manat de ambitie sau de voin[ nu practic non-actiunea (fapta
obiectiv), ci actiunea subiectiv.
Un om autentic religios(care trieste experienta mistic a uniunii cu tot ce exist) nu este de loc
ambi[ios. Ambitia este primul lucru care-l decade din starea de om religios, pentru c ambi[ia
nseamn s triesti n viitor i un om religios este ntotdeauna ancorat in aici i acum. El exist n
prezent, el nu are un viitor care s-l preocupe. Si el nu este n nici un fel ocupat de fric, de
ingrijorare. El triete att de complet, incat cum poate s-i fie fric? Frica se manifest atunci
cand o fiin[ umana trieste fragmentar, ca o existen[ separat de intreg, ca o insul (ego) care
isi face iluzia ca este izolat, separat de oceanul din care provine si n care se intoarce, fiindc
uit c este doar o condensare sau o inghetare a oceanului.
wu wei
No, he doesn't practice: he has allowed the total to take possession. He lives it, but he does not
practice it. [wu wei] You become aware of breathing only when something goes wrong, when it is
hard to breathe, when you have asthma or some other type of breathing trouble. Otherwise you
never know, never become aware that you breathe. You simply breathe, it is so natural.
And it makes you total, it fills you with ease, at-homeness. Relaxation comes to you.
Look at existence not as a struggle; but as an enjoyment; look at existence not as a war, conflict,
but as a celebration and infinite is the celebration, infinite is the possibility of bliss bliss upon
bliss.
You have to be in a let-go, a great let-go. t is difficult for man; he is so disciplined for anxiety, so
trained to be tense. From the very childhood, the society forces men to become MEN
aggressive, violent, always reaching for something, trying to achieve something, ambitious.
f they start playing with dolls the parents say, Why? What are you doing?
Are you being a sissy? This is for girls, not for boys. Home is for girls; to play with dolls is for girls,
not for boys. They have to go out, and fight their way into life.
InocuIarea tiparuIui Luptei- eIimina wu wei
They have to struggle that is for them.
f home is for girls then at-homeness will also be for girls. Then you are never at home; and
athomeness is meditation.
And it makes you total, it fills you with ease, at-homeness. Relaxation comes to you.
Look at existence not as a struggle; but as an enjoyment; look at existence not as a war, conflict,
but as a celebration and infinite is the celebration, infinite is the possibility of bliss bliss upon
bliss.
Orgasm is a different phenomenon: it happens only when you are not worried, it happens only
when you are not an achiever, it happens only when you are not reaching for something, it
happens in a deep relaxation, it happens only when you are not in control but nature takes
control. Then your whole body throbs with an unknown bliss. [wu-wei]
Lao Tzu is naturally religious, he is not even aware of it.
He is not like your saints who are practicing religion. No, he doesn't practice: he has allowed the
total to take possession. He lives it, but he does not practice it. [wu wei]
You may not remember what that poet was singing but the song has been retained: the flavor of it,
the fragrance, the significance has entered you. You have become pregnant.[cu o melodie, poezie]
Lao Tzu can be understood only if you become pregnant with him. Allow him. Open the doors.
A religious man is not ambitious at all. Ambition is the first thing that drops from a religious man,
because ambition means to be in the future and a religious man is always here and now.
Fear and freedom cannot exist together.
This is my observation: that people always talk about things which they don't know.
eIiminarea suferintei se reaIizeaza prin goIire
Why this emphasis on hollowness? t is not a philosophical doctrine, remember, it is simply an
analogy Lao Tzu is trying to show you something. He is trying to show you that unless you
become hollow you will suffer, because hollowness is your reality.
With unreality you will suffer. Suddenly all misery has disappeared, because misery exists in
thoughts; death has disappeared because death exists in thoughts;
the past has disappeared because the whole burden is carried through thoughts; ambition
disappears because how can you be ambitious without thoughts?
And that is the meaning of meditation: to become hollow, to be empty inside
The analogy is to indicate certain things: become hollow, be hollow.
But the whole teaching, the conditioning of society is against it.
n the West they say that if you are empty you will become a devil's workshop. An empty mind is a
devil's workshop. This is foolishness, extreme foolishness, because an empty mind can never be a
devil's workshop. f it is really empty, suddenly only God is there and nothing else, because God is
hollow. The devil is full of thoughts, he is never empty. The devil has a mind; God has no mind.
You can become a devil's workshop the more you think the more you can become one! f you
don't think at all how can you become a devil's workshop?
The devil cannot enter a hollowness, he will be afraid of death because to enter into emptiness is
to die. He can enter you only if there are many thoughts then he can hide in the crowd, then he
can also become a thought in you.
An empty mind is God's mind it is no-mind. Become hollow, sit as a hollow bamboo. Move as a
hollowness, live as a hollowness, do whatsoever you have to do but do it as if you are hollow
inside.
Then karmas will not touch you at all(nu exista ego,esti go; de beneficiar al reactiunilor; asta este
wu-wei; naiskarmya din Karma Yoga); then your actions will not become a burden to you; then you
will not be entangled because a hollowness cannot be entangled.
eIiminarea divizarii se reaIizeaza prin goIire
Only a hollowness can be undivided.
Can you divide a hollowness? Everything can be divided anything that is substantial can be
divided. Self can be divided, only no-self cannot be divided. That's why when Buddha reached to
his ultimate enlightenment he coined a word that was his invention: the word anatta.
t never existed before him. anatta means no-self. anatta means anatma. anatta
means you are not. anatta means not is, you are not. anatta means nothingness, hollowness.
invuInerabiIitatea prin goIire
you cannot destroy nothingness.
Something can always be destroyed.
Meditatia sunt nimic
feminitate predare
predarea
Organization is male; religion is female.
Women can become more easily attuned; they are mothers, they are nearer nature.
Man will find it a little difficult to come back; he has involvements, commitments, investments in his
anxiety and tension. Even if he comes he will create an anxiety around religion.
This is my everyday observation: women come to me if they surrender, they surrender totally.
f they meditate at all, they meditate totally. Then simply they start growing.
Men come to me if they surrender they cannot surrender totally, a part they always save. And
when you surrender half-heartedly it is not a surrender at all.
Then they meditate, but then meditation becomes an anxiety.
And they come and they say, Now this meditation is creating anxiety. cannot sleep. am
constantly thinking about it how it is going to happen, how am to manage it.
t is not a management. You cannot manage it.
An analogy is always very pregnant/fecunda, vie, deschisa, se poate extinde, are o viata
proprie(emisfera magica). analogy wide, infinite. Analogy is for the heart;
Logic is always narrow/ingusta; finita, limitata, inchisa, stearpa; uscata, moarta logic is for the
mind.

S-ar putea să vă placă și