Sunteți pe pagina 1din 3

Transporturile

Transporturile asigura buna desfasurare a productiei in industrie si agricultura, circulatia bunurilor materiale, a oamenilor si a informatiei. Explozia informatonala si amploarea turismului au impulsionat activitatea in transporturi. Mediul in care sunt amplasate caile de comunicatii a determinat si diferentierea transporturilor in: terestre, navale, aeriene si speciale. Transporturile terestre includ caile ferate, caile rutiere, conductele, transporturile urbane etc., iar cele navale cuprind transporturile navale interioare si transporturile navale maritime. Transporturile feroviare, concurate de cele navale, rutiere si aeriene, si-au mentinut importanta in multe tari ale lumii datorita unor avantaje precum capacitatea, viteza, siguranta in exploatare. Astfel daca la transportul de calatori se inregistreaza in general scaderi, la cel de marfuri, mai ales al celor voluminoase, se mentin cote ridicate, precum si exploatarea unor resurse din regiuni geografice relativ izolate aflate in conditii climatice dificile ar fi aproape imposibila fara o retea de cai ferate. n ultimele decenii s-a extins reeaua de ci ferate n rile Europei Centrale i de Est, n China, Asia de Sud i de Sud-Est, n Asia de Sud-Vest, America Latin, Australia i Africa. Au fost construite multe linii n zone greu accesibile, altele s-au dublat, au fost electrificate, s-a modernizat materialul rulant. La nivel mondial, n repartiia geografic a reelei de ci ferate, se observ o distribuie inegal, ca o reflectare a nivelului de dezvoltare economic: o concentrare a acestora n America de Nord i Central (489 000 km) i n Europa, inclusiv C.S.I. (396 000 km), dup care urmeaz Asia, America de Sud, Africa i Australia. n Romnia primele ci ferate s-au construit pe traseele Oravia-Bazia (1856), Jimbolia-Timioara (1857), Constana-Cernavod (1860), Oravia-Anina (1863), Bucureti-Giurgiu (1869), BurdujeniRoman (1869) i Pacani-Iai (1870). Reeaua feroviar are o lungime de 11 300 km, din care 33% este electrificat. n ara noastr exist o linie ngust, electrificat n anul 1922 (Arad-Pncota), iar prima linie ferat cu ecartament normal a fost Cmpina-Braov, inaugurat n anul 1965. Transporturile rutiere Repartiia geografic a cilor rutiere este mai echilibrat n comparaie cu cele feroviare. In privinta densitatii, cele mai mari valori le inregistreaza tarile europene: Germania, Franta, Marea Britanie. Pentru a usura legaturile rutiere au fost construite mari poduri suspendate, tuneluri pe uscat si in zonele submarine, mute trasee fiin in zonele muntoase la mari altitudini, trecand adeseori prin pasuri de mare altitudine. Cand traseele nu au mai putut fi continuate cu serpentine s-au construit tuneluri rutiere. Transporturile rutiere au preluat o mare parte a transportului de marfuri in detrimetrul cailor ferate. Astfel in tarile europene 70% din traficul de marfuri se face pe arterele rutiere.

Transporturile navale Navigaia pe fluvii, canale i lacuri se face cu lepuri i vase care ating tonaje diferite, n funcie de adncimea enalului navigabil. Astfel, pe Rhin pot circula nave pn la 5 000 tdw, pe Dunre ntre 500 i 1 500 tdw, pe Volga pn la 10 000 tdw, iar pe Marile Lacuri din America de Nord, nave de 25 000 tdw. Cele mai importante sisteme de navigaie naionale sunt Volga (Rusia), Mississippi (S.U.A.), iar cu caracter internaional Rhinul, Dunrea, Oder-Elba i Marile Lacuri-St.Lawrence. n Europa navigaia fluvial se face i pe Sena, Tamisa, canalele din Belgia i Olanda. Un trafic deosebit de intens se nregistreaz pe fluviul Rhin, navigabil ncepnd de la Basel, datorit cursului su care strbate zone puternic industrializate. O importan deosebit prezint Dunrea, navigabil de la Ulm (Germania), cu nave mici, iar de la Regensburg, cu nave de 600 tdw. n sectorul fluvio-maritim (Brila-Sulina) pot circula nave de 6 00015 000 tdw. ncheierea lucrrilor la canalul Main-Dunre i canalul Dunre-Marea Neagr au fcut din acest sistem de fluvii i canale cea mai important arter de navigaie din Europa. n Romnia transporturile fluviale au nregistrat un trafic de 7,9 mil.t. (1994). Transporturile maritime Traficul de pasageri, mai ales pe distane lungi, a sczut foarte mult, concomitent cu el i supernavele destinate acestui scop, astfel c transatlanticele de azi au un tonaj mai mic dect n perioada interbelic. Fluxurile comerciale cele mai importante se realizeaz mai ales ntre trei mari spaii economice: America de Nord, Asia-Pacific i Europa Occidental, care mpreun totalizeaz 80% din schimburile internaionale. ntreaga activitate de transport maritim este strns legat de port, un complex de instalaii pe ap i uscat care asigur operaiile de acostare, transbordare a mrfurilor i pasagerilor, depozitarea i prelucrarea mrfurilor, aprovizionarea i repararea navelor. Manipularea mrfurilor se face cu ajutorul macaralelor fixe i mobile la cheiuri i dane, a macaralelor plutitoare etc. n multe porturi, n legtur cu spaiile de depozitare s-au dezvoltat adevrate zone industriale. Transporturile aeriene i speciale Transporturile aeriene au revoluionat comunicaiile la mari distane, fcnd posibil apropierea ntre orae, ri, continente. Ele au un rol nc redus n transportul de mrfuri, dei cu regularitate preiau presa, pota i coletria uoar, medicamente, alimente, iar uneori piese i utilaje uoare, metale preioase, fructe i produse horticole. Transporturile aeriene sunt organizate de companii naionale, care au deschise rute interne i internaionale pentru a asigura legturi permanente ntre marile orae. Dintre numeroasele companii aeriene, mai cunoscute, pentru legturile pe care le asigur i dup numrul de pasageri transportai annual, amintim: United Airways Delta, Air France, Aeroflot, British Airways, Lufthansa, J.A.L. (Japonia). n ara noastr cea mai mare companie de aviaie este TAROM. Aeroporturile reprezint punctele de convergen ale navigaiei aeriene, ele fiind amplasate tot mai departe de orae pentru a le feri de poluarea fonic i asigur complexele operaiuni de zbor.

Aeroporturile se clasific dup volumul traficului anual de pasageri, dup destinaie (internaionale, naionale, locale etc.), dup tipul operaiunilor (de pasageri, de escal, de escal tehnic, turistice etc.). n Romnia exist urmtoarele aeroporturi internaionale: Otopeni-Bucureti, Timioara, Arad i Mihail Koglniceanu-Constana; acestora li se adaug i alte 13 aeroporturi de importan naional. In categoria transporturilor speciale sunt cuprinse conductele, liniile de inalta tensiune si telecomunicatiile. Transporturile prin conducte au o importanta deosebita pentru transportul petrolului, gazelor naturale si a produselor petroliere. Telecomunicatiile constituie al doilea sector ca importanta al transporturilor speciale. Comunicatiile postale telegrafice, telefonice, video si radiofonice au luat o amploare fara precedent prin progresul tehnic rapid pe care il inregistreaza in sensu capacitatii si vitezei.

S-ar putea să vă placă și