Ionescu Bogdan Clasa a X-a F

Combina\iile complexe,compu=ii de coordina\ie sau, simplu,complec=i sunt combina\iile care con\in un atom sau un ion central (de obicei un metal) de care sunt lega\i prin leg[turi covalente coordinative molecule neutre sau ioni (a=a-numi\ii liganzi). }n func\ie de suma sarcinilor ionului central si a grup[rilor care-l ] ncon oar[ , combina\ia complex[ poate fi un anion , un cation sau o molecula neutr[! [NH4]+ ; [ Fe(CN)64]- ; [PtCl4(NH3)2]. "um[rul de molecule sau ioni (ligan#i) care se leag[ de ionul central poart[ numele de num[r de c rdina!ie. $stfel,]n ionul complex [%e(C")&] '- , num[rul de coordina\ie este & ( iar in [$g(")*)+],) , num[rul de coordina\ie este +. }n general, num[rul de coordina\ie are valori cuprinse ]ntre + si & si foarte rar valoarea - sau .. Ca atom central poate func\iona aproape oricare din elementele sistemului periodic, dar cea mai mare tendin\[ de a forma complec=i o au metalele tran#i\ionale( la r/ndul lor , ligan#ii pot fi foarte diferi\i , de la ioni monoatomici simpli p/n[ la substan\e organice cu structuri foarte complicate. Ca ligan#i ]n ace=ti compu=i apar fie molecule neutre, ca! ")* , )+, , )+" - )+C - C)+ - ")+ (etilendiamina) , C0)0" (piridina)(fie ioni, ca ! % -, Cl - , 1r - , 2, +-* ,2C" "arcina i nului c m#le$ %e %ta&ile'te !in(nd %eama de %arcina i nului central ) #recum 'i de %arcinile liganzil r.$stfel,dac[ ligan#ii sunt molecule neutre,%arcina i nului c m#le$ e%te dat[ de %arcina i nului central.In complexul [Cu(NH3)4]SO4 , datorit[ faptului c[ NH3 e o molecul[ neutr[, iar ionul Cu are 2 sarcini po iti!e, ionul !a ap[rea inc[rcat astfel"[Cu(NH3)4] 2#$ 3ac[ ligan#ii sunt ionici, %arcina i nului c m#le$ *a +i egal[ cu %uma alge&ric[ dintre %arcina at mului central %i %arcinile liganzil r.%stfel, in complexul &2[H'I4], mercurul are sarcina 2# , cei patru ioni I ( totali ea [ 4 sarcini ne'ati!e , deci sarcina ionului complex !a fi data de suma (4#2) (2 $ Ionul se !a scrie [H'I4 ]2( $ 2arcina ionului complex este neutrali#at[ ]ntotdeauna de ioni de semn contrar ! [Cu(")*)'] +4+(,)) - ( '5 4[%e(C")&] 4- . 6entru ca un ion metalic s[ forme#e combina\ii complexe, trebuie s[ ] ndeplineasc[ urm[toarele condi\ii ! s[ aib[ un volum ionic mic =i s[ posede orbitali liberi ]n care s[ poat[ accepta electronii neparticipan\i ai ligandului , stabilindu-se astfel leg[turi covalente coordinative ]ntre ionul central =i atomul de nemetal din ligand. ,-./N0102 3N,1 C,4-/N2.// C,4P5060 06P01/0N.2 7 8 2e introduc ]ntr-o eprubet[ + - * ml dintr-o solu\ie de Cu2,' =i apoi se adaug[ o solu\ie apoas[ de ")* p/n[ la apari\ia

precipitatului de culoare verde-albastru.2e adaug[ ]n continuare o solu\ie de amoniac p/n[ la di#olvarea precipitatului( se observ[ c[ ]n eprubet[ culoarea solu\iei se sc7imb[ ]n albastru intens. 8cua\ia reac\iei care a avut loc este! Cu2,' 4 ' ")* = [Cu(")*)' ]2,' . 06P01/0N.2 2 8 }ntr-o eprubet[ cu 9 - + cm* de solu\ie de Cu2,' de concentra\ie :,9 ; turna\i c/teva pic[turi de solu\ie de "a,) 9; . 2e formea#[ un precipitat albastru , gelatinos de Cu(,))+ . 2e adaug[ , ]n pic[turi , solu\ie de ")* 9; , agit/nd eprubeta . 2e observ[ dispari\ia precipitatului =i colorarea solu\iei ]n albastru intens , datorit[ form[rii combina\iei complexe, 7idroxidul de tetraaminocupru (<<). 8cua\iile reac\iilor care au avut loc sunt ! Cu2,' 4 + "a,) = Cu(,))+ "a+2,' Cu(,))+ 4 ' ")* =[Cu(")*)'](,))+ . 06P01/0N.2 3 8 }ntr-o eprubet[ ce con\ine * ml solu\ie de $lCl* se introduce ,]n pic[turi, o solu\ie de "a,) .2e observ[ apari\ia unui precipitat gelatinos alb de $l(,))* .3ac[ se continu[ ad[ugarea de "a,) , se observ[ di#olvarea precipitatului . 8cua\iile reac\iilor care au avut loc sunt ! $lCl* 4 * "a,) = $l(,))* 4 * "aCl $l(,))* 4 "a,) = "a[$l(,))'] . 6=,6=<8>?@<A8 C,;1<"$@<<A,= C,;6A8B8 Combina\iile complexe , ]n func\ie de natura atomului central , precum =i de aceea a ligan#ilor , manifest[ stabilitate at/t ]n stare solid[ , c/t =i ]n solu\ie. ;a oritatea combina\iilor complexe sunt solubile ]n ap[ sau ]n solven\i organici . Cnele au o solubilitate redus[ , altele sunt intens colorate . %oarte multe dintre aceste combina\ii se comport[ ca electroli\i , iar ]n solu\ie apoas[ se disocia#[ dup[ sc7eme ca! 5'[%e(C")&] '5 4 4[ %e(C")& ] '[$g(")*)+ ]Cl [$g (")*)+] 4 4 Cl 3ar ionii complec=i sufer[ la r/ndul lor o disociere secundar[ ,]ns[ ]ntr-o m[sur[ foarte mic[ ! [%e(C")& ] '%e+4 4& C"[$g(")*)+ ] 4 $g 4 4+ ")* %iind aici ca#ul unor reac\ii de ec7ilibru , aplic/nd legea ac\iunii maselor se g[sesc rela\iile! 5=[%e +4]D[C" -]& E [%e(C")& ] '- = 9D9:-*- ioni-gE l 5= [$g4]D[")*] + E [$g(")*)+ ] 4 = FD9:-. ioni-gE l

$cestea sunt constantele de disociere ale ionilor complec=i, denumite =i constante de instabilitate ( ele exprim[ stabilitatea ionilor complec=i. 2>=CC>C=$ C,;1<"$><<A,= C,;6A8B8 Aigan#ii din urul unui ion metalic pot fi identici sau diferi\i. 6entru ca o specie ( neutr[ sau ionic[ )s[ poat[ func\iona ca ligand , ea trebuie s[ con\in[ atomi cu cel pu\in o perec7e de electroni neparticipan\i , pe care s[ ]i pun[ ]n comun cu ionul metalic ( legatur[ coordinativ[ ). $ce=ti atomi se numesc atomi donori .$tomii donori pot fi ! - anionii 7alogenur[( - atomii de a#ot din moleculele de amoniac( - atomii de carbon din anionii cianur[ ,C" G - atomii de oxigen din moleculele de ap[ "um[rul de atomi donori care interac\ionea#[ cu ionul metalic poart[ denumirea de num[r de c rdinare.Aigan#ii ocup[ po#i\ii bine determinate ]n spa\iu , fiec[rui num[r de coordinare asociindu-i-se una sau mai multe geometrii de coordinare . }n ionii complec=i [$g(C")+] - , [$g(")*)+ ] =i [Cu<+ - ] , ionii metalici au num[rul de coordinare + =i ligan#ii sunt dispu=i liniar . }n ionii complec=i [CoCl'] +- =i ["i(C")' ] +- , ionii metalici au numerele de coordinare ' .}n primul , ligan#ii ( anionii clorur[ ) sunt dispu=i ]n v/rful unui tetraedru regulat . }n ca#ul ionului complex ["i(C")' ] +- , cei ' ligan#i ,respectiv anionii cianur[(C" -),sunt dispu=i ]n v/rfurile unui p[trat . 3eci, pentru num[rul de coordinare ' sunt posibile dou[ geometrii de coordinare, ambele frecvent ]ntalnite ! tetraedic[ =i plan-p[trat[ . >oate combina\iile complexe pe care le formea#[ ionul 6t +4 au o geometrie plan-p[trat[ , de exemplu ! [6tCl' ] +- ,[ 6t(C")'] +- ,[6t(")*)'] +4 , [6t(")*)+Cl+] . }n acest din urm[ ca# , ligan#ii sunt dou[ molecule de amoniac =i doi anioni clorur[ =i pot fi dispu=i ]n dou[ moduri ! 2tructurile de mai sus corespund unor compu=i reali , care difer[ prin unele din propriet[\ile lor.$semenea compu=i,care au aceea=i compo#i\ie, ] n ca#ul nostru ultimul exemplu,dar au structuri =i propriet[\i diferite,poart[ denumirea de i#omeri.6entru c[ i#omerii de mai sus difer[ prin geometria lor , ei se numesc iz meri ge metrici. 6entru nr. de coordinare & ,de exemplu,]n [Ni(NH3)6] 2 , [Ni(H2O)6], [Co(NH3)6]3+,[Co(H2O)6 ] 2 geometria de coordinare este octaedric[.

La di o!"area s[r#ri!or ]n a$[,ionii meta!e!or tran i%iona!e &ormea [ s$ecii cationice com$!e'e ]n care !igan ii s#nt mo!ec#!e de a$[. 38"C;<=8$ C,;1<"$@<<A,= C,;6A8B8 Aa stabilirea denumirii combina\iilor complexe se iau in considerare! -clasa de compu=i din care face parte combina\ia complex[!acid,ba#[,sare( -nr. de coordinare( -numele ligandului( -numele ionului central( -numele ionului care neutrali#ea#[ sarcina ionului central =i nr. acestor ioni. 3ac[ ligan#ii sunt m lecule neutre)se va citi int/i gruparea din exteriorul parante#elor mari , apoi nr.de ligan#i si apoi atomul central cu sarcina sa. 8x. denumirea urm[torilor compu=i este ![$l()+,)& ]Cl* -triclorura de e 7e xaacvaluminiu (*4) [Cr(")*)& Cl* -triclorura de 7exaaminocrom (*4 ) 3ac[ ligan#ii sunt gru#[ri i n gene,se va citi ]n primul r/nd nr. ligan#ilor,apoi atomul central cu sarcina sa sau sarcina ionului =i grupa sau grup[rile din afara parante#ei mari .8x. denumirea urm[torilor compu=i este ! 5'[%e(C")& ] G7exacianoferat ('-) de potasiu 5+["i(C")']-tetracianonic7elat (+-) de potasiu. (ntotdea#na se den#me)te mai ]nt*i ion#! c# sarcina negati"[ )i a$oi ce! c# sarcina $o iti"[,!ega%i $rin $re$o i%ia +de,,de)i ]n scrierea &orm#!ei c-imice ordinea e in"ers[..'/ [C#(NH3)4](OH)2 0 -idro'id de tetraaminoc#$r#(11) [2g(NH3)2]NO3-a otat de diaminoargint(1) Na[2!(OH)4]-tetra-idro'oa!#minat de Na 2$!ica%ii!e com3ina%ii!or com$!e'e Ce!e mai &rec"ente #ti!i [ri a!e com3. com$!e'e s#nt ]n ana!i a c-imic[.O serie de ioni ai meta!e!or,datorit[ #)#rin%ei de a &orma com3ina%ii com$!e'e,caracteri ate $rin c#!oare intens[ sa# $rin so!#3i!itate red#s[,se $ot determina $rin ana!i [ ca!itati"[ sa# cantitati"[. .'em$!e de identi&icare a #nor ioni/ (1) (ntr-o e$r#3et[ se introd#c 2-3 m! dintr-o so!#%ie de 4eC!3 ]n care se ada#g[ o so!#%ie a$oas[ de 54[4e(CN)6].6e o3ser"[ a$ari%ia #n#i $reci$itat a!3astr#(a!3astr# de 7er!in)inso!#3i! ]n H2O )i ]n HC! di!#at..c#a%ia reac%iei este/ 44eC!+354[4e(CN)6])4e4[4e(CN)6]3+125C!

9eac%ia este caracteristic[ $entr# ion#! 4e3+:dac[ so!#%ia ce con%ine ionii res$ecti"i este &oarte di!#at[,se o3%ine oso!#%ie a!3astr[, ceea ce $ermite determinarea $re en%ei 4e3+]n #rme. (11) (ntr-o e$r#3et[ ]n care se g[sesc 2-3 m! so!#tie conc. de Co(NO3)2 se ada#g[ 1-2 m! eter eti!ic )i a$oi o so!#%ie de 56CN.6e o3%ine o co!oratie intens a!3astr[,caracteristic[ $t Co2+..c#a%ia reac%iei este/Co2+ +46CN [Co(6CN)4]2-. (11) 1ntr-o e$r#3eta in care se a&!a 2-3 m! dintr-o so!#tie de C#6O4 se ada#ga cate"a $icat#ri de acid acetic si a$oi 2 m! dintr-o so!#tie de 54[4e(CN)6]. 6e o3ser"a &ormarea #n#i $reci$itat de c#!oare 3r#nroscata..c#atia reactiei este 2C#6O4+54[4e(CN)6]+C#2[4e(CN)6]+2526O4.;aca ionii de C#2+s#nt in concentratie mica,in so!#tie se o3tine o conc. ro a,reac. $ermitand e"identierea C# in #rme.