http://www.kudika.ro/articol/celebritati~poz-n-a-zilei/31409/video-romanul-de-13 -care-a-reusit-sa-faca-juriul-sa-planga.html?

utm_source=Facebook&utm_medium=post are&utm_campaign=FB%2Bwowbiz PROMOTIA LUNII DECEMBRIE CONTINUA banut din argint ( 10mm diametru) ce se poate grava fata verso cu textul dumneavoastra preferat :PRET VECHI :50LEI , PRET NOU 25 lei pt detalii va asteptam in privat Maria's Ladybugs sau tel 0755167226 .mul tumim

http://www.iflscience.com/technology/take-college-and-university-courses-onlinecompletely-free "Nu o sa mai ai parte de ziua aceasta cu copiii tai. Maine vor fi putin mai mari decat sunt astazi. Aceasta zi este un dar, inspira si observa. Simte-le mirosul si atinge-i, studiaza-le fata si piciorusele. Acorda-le atentie. Gusta din vraja prezentului. Bucura-te de ziua aceasta, se va termina i nainte sa-ti dai seama." Jen Batmaker Natura ne aseamana; Educatia ne deosebeste.

Vorbete n aa fel nct ceilali s-i doreasc s asculte ceea ce ai de spus. Ascult n a ali s-i doreasc s i vorbeasc. - Regula de aur a comunicrii? Intr-o zi, un tata bogat si-a dus copilul sa-si petreaca o noapte in casa unei f amilii sarace, cu scopul de a-i arata acestuia realitatile vietii oamenilor care nu au bani . La intoarcerea acasa, tatal l-a intrebat pe copil despre ceea ce crede in privin ta experientei traite, iar acesta i-a spus: "Tata, a fost o experienta foarte buna . - Am invatat ca noi avem un caine, iar ei au patru caini . - Noi avem o piscina, iar ei au lacul intreg . - Noi avem un acoperis luminos, iar ei au cerul cu stelele si luna . - Noi avem o veranda si o gradina frumoase, iar ei au padurea intreaga . " Tatal sau incremeni la cele auzite, iar fiul incheie : " Iti multumesc, tata, ca mi-ai aratat ce saraci suntem ! " n vitrina unui magazin de animale era un afi: Celui de vnzare

Un baieel de 10 ani intr i intreab care-i preul unui celu. Vnztorul i rspunde c 30 i 50$. Bieelul bag mna n buzunar, scoate cteva monezi. Numr 2.70 $ i apoi nt vedea celuii? Vnztorul zmbete. Fluier, din magazin iese afar ceaua i n urma ei 5 celui frumoi e n urm i nu se apropia!

Bieelul ntreab: De ce celuul ast chioapt ? Omul i rspunse c acesta s-a nscut r i va chiopta toat viaa! Acesta-i caeluul pe care-l doresc , a spus bieelul cu buc s. Dac asta e dorina ta, i-l dau gratis!

Copilul s-a suparat i a rspuns: Nu-l vreau gratis, preul lui e la fel ca i a celorlali cei, i voi da tot ce am la mine acum, i n fiecare lun i voi plti 50 de ceni, pn

reul lui intreg !

Eti sigur c vrei acest celu? Doar niciodat nu va putea fugi sau juca sau sri precum c ali!

Bieelul s-a aplecat, i-a ridicat puin pantalonul i i-a artat vnztorului aparatul de f ce-i susinea piciorul strmb. Nici eu nu pot alerga, de aceea acest celu are nevoie de cineva care s-l neleag! Ochii vnztorului s-au umplut de lacrimi cnd i-a spus copilului: M rog i sper ca fiecar e celu s aibe pe cineva care s-l iubeasc, aa precum tu l vei iubi pe acest celu!

n via nu conteaz cine eti, conteaz ca cineva s te preuiasc i s te iubeasc necondi ieten adevrat, este acela care sosete n timp ce ceilali dispar!

" n timp ce sttea n fa?a clasei a V-a in prima zi de scoala, profesoara le-a spus c opiilor un neadevr . Ca majoritatea profesorilor , s-a uitat la elevii ei ?i a sp us c i-a iubit la fel. Cu toate acestea, era imposibil , pentru c acolo, n primul rn d, era un bie?el pe nume Teddy Stoddard . Doamna Thompson l-a urmarit pe Teddy cu un an nainte ?i am observat c el nu se juc a impreuna cu ceilal?i copii , c hainele erau adesea murdare ?i c avea nevoie n mod constant de o baie. n plus, Teddy putea fi neplcut in atitidinea lui. Ajunsese la punctul n care ii facea plcere sa corecteze lucrrile sale , cu un pix d e culoare ro?ie , fcnd X -uri in locul greselilor si apoi punandu-i note mici. La ?coala unde preda doamna Thompson, era necesar sa revizuiesti istoricul fieca rui copil, asa incat le-a revizuit pe toata n afara istoricului lui Teddy. Cu toa te acestea , atunci cnd ea a revizuit dosarul lui , pentru ea a fost o surpriz uri asa. Profesorul lui Teddy din clasa I scria , " Teddy este un copil luminos care ii f ace pe toti sa rada . Isi face temele si e bine crescut ... este o bucurie sa it i fie elev. " Profesorul lui Teddy din clasa a II -a scria , " Teddy este un elev excelent , p lcut de ctre colegii si de clas , dar el este tulburat pentru c mama lui are o boal te rminal ?i probabil viata la el acasa trebuie s fie o lupt grea . " Profesorul lui Teddy din clasa III-a scria, " moartea mamei sale a fost o incerc are grea pentru el . El incearca s fac ce-i mai bine , dar tatl su nu isi da interes ul ?i via?a sa va fi afecta n curnd, dac nu sunt luate unele msuri . " Al patrulea profesor de clasa a lui Teddy a scris , " Teddy este retras ?i nu ar at ca ar fi interesat de ?coal . Nu are mul?i prieteni ?i , uneori, el doarme n cla s . " Pn acum , doamna Thompson si-a dat seama de problem ?i i era ru?ine de modul in care gandise . Ea s-a sim?it chiar mai ru atunci cnd elevii ei i-au adus cadouri de Cr aciun , nvelite n hrtie si panglici frumoase ?i luminoase, toti cu excep?ia lui Ted dy . Cadoul lui a fost nendemnatic si nf?urat n hrtie grea , maro, pe care a primit-o de la un sac de la bacanie. Doamna Thompson s-a chinuit pentru a reusi sa-l desf aca n mijlocul celorlalte cadourile . Unii dintre copii au nceput s rd , atunci cnd ea a gsit o br?ar cu unele din lips pietre , ?i o sticl de parfurm plina doar pe sfert. .. Dar ea a nbu?it rsetele de copii, atunci cnd ea a exclamat cat de frumoasa este b ratara, si cand si-a dat parfum pe incheierura mainii si l-a mirosit spunand ca miroase fantastic. Teddy Stoddard a rmas dup ?coal n acea zi doar suficient de mult

pentru a-i spune: " doamna Thompson , astazi mi-ati adus aminte de mirosul pe ca re il purta mama mea. A fost parfumul ei. " Apoi a plecat. Doamna Thomson a aste ptat sa plece toti copiii, iar apoi a plns timp de cel pu?in o or . n acea zi, ea a renuntat sa mai predarea scriere ?i aritmetic. n schimb , ea a ncepu t s faca medicatii cu copiii. In particular, doamna Thompson a inceput sa-i acord e o aten?ie deosebit lui Teddy. Mintea lui prea s revin la via? . Ea l-a ncurajat din ce in ce mai mult, si cu att mai repede progresa acesta . Pn la sfr?itul anului, Ted dy devenise unul dintre cei mai destepti copii din clasa ?i , n ciuda promisiunii ca ii va iubi pe to?i copiii la fel , Teddy a devenit unul dintre ei " preferat ii " profesoarei .

Un an mai trziu , ea a gsit un bilet n u? , de la Teddy , spunndu-i c ea era nc cel m bun profesor pe care l-a avut vreodat n toat via?a lui . ?ase ani au trecut nainte de a mai primi un bilet de la Teddy . Ii scrisese c el a terminat liceul , al treilea din clasa lui , ?i ea era nc cel mai bun profesor pe care l-a avut vreodat n via? . Patru ani dup aceea , ea a primit o alt scrisoare , ii scria c n timp ce lucrurile a u fost grele uneori , a rmas n ?coal ?i va absolvi n curnd facultatea cu cea mai mare de onoruri . El a asigurat-o pe doamna Thompson c ea era nc cel mai bun ?i favorit profesoar l-a avut vreodat n toat via?a lui . Apoi, patru ani au mai trecut ?i a venit o alt scrisoare . De data aceasta, el a explicat c , dup ce si-a primit diploma de licenta, el a decis s mearg un pic mai de parte . Scrisoarea spunea ca ea a fost n continuare cel mai bune ?i favorit profe sor pe care l-a avut vreodat . Dar acum numele lui a fost un pic mai mult ... Scr isoarea a fost semnat , Theodore F. Stoddard , MD ( doctor ).

Povestea nu se termina aici . Profesoara a mai primit nc o scrisoare in acea care primvar . Teddy a spus c a ntlnit o fata extraordinara si ca are de gnd s se cstorea l i-a explicat c tatl su a murit cu c?iva ani n urm ?i o ntreba dac doamna Thompson a i de acord s se a?eze la nunta n locul care a fost , de obicei, rezervat pentru ma ma mirelui. Desigur , doamna Thompson a fcut . ?i ghiciti ce ? La ceremonie ea a purtat brata ra, cea cu mai multe pietre lips. Mai mult dect att, ea a avut grija sa poarte acel asi parfum pe care il purtase mama lui Teddy la ultimul Craciun pe care il petre cusera impreuna. . Ei s-au mbr?i?at, iar Dr. Stoddard i-a ?optit la ureche doamnei Thompson , " V mul? umesc doamna Thompson pentru ca ati crezut n mine . V mul?umesc foarte mult pentru ca m-ati facut sa ma simt important si pentru ca mi-ati aratat ca pot face o di feren? . " Doamna Thompson , cu lacrimi n ochi , i-a ?optit napoi . Ea a spus , " Teddy , ai n ?eles gre?it . Tu ai fost cel care m-a nv?at c a? putea face o diferenta . Nu ?tiam cum s-i nve? pe oameni pn cnd te-am cunoscut . " --Incalzeste inima cuiva azi ... impartaseste aceasta povestioara.

http://1cartepesaptamana.ro/de-ce-nu-mai-imi-plac-cartile-motivationale/ Cu mult timp in urma, a trait un boier tare bun. Intr-o zi, l-a chemat la el pe un taran si i-a spus: - Uite, omule, fiindca stiu ca familia ta o duce destul de greu, vreau sa te aju

t. Iti dau de munca si te platesc foarte bine. Vrei sa lucrezi pentru mine? - Sigur, boierule - a raspuns omul bucuros - ce trebuie sa fac ? - Sa-mi construiesti o casa, la marginea padurii. Taranul a plecat bucuros si, chiar din acea zi, s-a apucat de treaba. Boierul ii dadea bani pentru tot ce trebuia sa cumpere. Insa omul ce si-a spus ? "E, si as a nu ma vede, ce-ar fi sa-l insel ?!" Si, in loc sa faca totul asa cum ar fi trebuit, a inceput sa cumpere lucruri ief tine si proaste si sa cheltuiasca banii ce ii ramaneau. Cand a terminat, casa ar ata tare frumos pe dinafara, dar taranul stia ca n-o facuse bine si ca, destul d e repede, ea se va strica. Cand i-a aratat casa boierului, acesta i-a spus: - Fiindca stiu ca tu si familia ta locuiti intr-o cocioaba mica, iti fac cadou a ceasta casa. De-aia te-am lasat pe tine sa o construiesti si ti-am spus acum, la sfarsit, tocmai pentru ca bucuria voastra sa fie mai mare. Acum si-a dat seama omul de greseala sa. A vrut sa-l insele pe altul si, de fapt , singur s-a inselat. Daca ar fi fost cinstit si si-ar fi vazut de treaba, si-ar fi facut un bine lui si familiei sale. Acum, insa, parerile de rau nu mai putea u indrepta nimic. In sinea lui, omul s-a jurat sa nu mai insele niciodata pe nimeni.

Dragi Alti Parinti din Parc: Va rog nu imi ridicati fiicele pe scara, mai ales daca m-ati auzit spunand ca eu nu le voi ajuta si le incurajez sa incerce singure. Nu stau aici, la 4 metri distanta de copiii mei, pentru ca sunt prea lenesa sa m a ridic. Stau aici pentru ca nu ii aduc in parc sa invete cum sa ii manipuleze pe altii s a faca munca grea pentru ei. I-am adus aici ca sa invete sa se descurce singuri. Nu sunt aici sa fie sus pe scara; sunt aici sa invete sa o urce. Daca nu se descurca sa o faca singuri, vor supravietui dezamagirii. Ba mai mult, vor avea un scop si motivatia sa munceasca pentru a-l atinge. Intre timp, pot f olosi treptele. Vreau sa isi descopere singuri limitele, sa decida sa treaca de ele si sa depuna efortul necesar ca acest lucru sa se intample fara ajutorul meu. Nu este datoria mea - si cu siguranta nu a ta! - sa ii previn pe copiii mei sa s imta frustrare, teama sau disconfort. Daca o fac, le-am rapit ocazia de a invata ca aceste lucuri nu reprezinta sfarsi tul lumii si ca pot fi depasite si folosite in avantajul lor. Daca se intepenesc, nu este datoria mea sa ii salvez deindata. Daca o fac, le-a m rapit sansa de a-i invata sa se calmeze singuri, sa isi analizeze situatia si sa incerce sa isi gaseasca singuri calea de a se elibera. Nu este datoria mea sa ii previn sa nu cada. Daca o fac, le-am rapit sansa de a -i invata ca o cazatura este posibila, dar este un risc care merita si ca pot de fapt sa se ridice din nou. Nu vreau ca fetele mele sa invete ca nu pot depasi dificultati fara ajutor. Nu v reau sa invete ca pot ajunge pe culmi inalte fara efort. Nu vreau sa invete ca m

erita recompensa fara sa fi luptat sa o castige. Pentru ca - si asta poate te surprinde pe tine - nici una dintre acestea nu este reala. Si daca le las sa creada ca sunt, am esuat in rolul meu de mama. Vreau ca fetele mele sa simta imensa bucurie de a fi depasit teama si de a casti ga ceva pentru care ai muncit din greu. Vreau sa aiba incredere in abilitatile lor si sa actioneze cu determinare. Vreau sa poata sa isi accepte limitarile pana vor descoperi o metoda prin care l e pot depasi prin forte proprii. Vreau sa se simta capabile sa isi ia propriile decizii, sa isi dezvolte propriil e abilitati, sa isi asume riscuri si sa isi gestioneze sentimentele. Vreau sa urce pe scara fara ajutor (oricat de bine intentionat) din partea ta. P entru ca pot. O stiu. Si daca le las un pic de spatiu si ele vor afla asta in cu rand, sunt convinsa. Asa ca ti-as multumi daca ai sta in spate si m-ai lasa sa-mi fac eu treaba aici, care consta in mare parte in a rezista impulsului de a ceda si de a-mi musca li mba ori de cate ori vreau sa strig "AI GRIJA!" si alegand, in mod constient, dur eros, repetat, sa stau locului in loc sa alerg spre ele. Pentru ca, pe cat vor creste mai mari, scarile vor deveni mai inalte, mai inspai mantatoare si mult mai greu de urcat. Si nu stiu despre tine, dar as prefera sa invete de pe acum cum sa le urce, cand esecul inseamna un cucui sau un genunchi julit, care poate fi alinat cu un sarut, cand cele mai abrubte dealuri pot fi cu cerite cantand "Stiu ca pot, Stiu ca pot" si cand acei 4 metri inca par (pentru ele) ca si cum sunt mult prea departe.

Doi brba?i grav bolnavi ocupau acelasi salon in spital. Unui brbat i s-a fost permis s stea n pat pentru o ora in fiecare dupa-amiaza pentru a i se drena lichidul din plmni. Patul lui era langa fereastra camerei. Cellalt brbat a trebuit s-?i petreac tot timpul culcat pe spate. Oamenii au vorbit ore n ?ir. Ei au vorbit despre so?iile ?i familiile lor, casele lor, locurile lor de munc, implicarea lor n serviciul militar, unde au fost in vacanta ... n fiecare dup-amiaz, atunci cnd omul din patul de langa fereastra putea sta n sus, el isi petrecea o mare parte din timp pentru a-i descr ie colegul lui de camer toate lucrurile pe care le-ar putea vedea pe geam. Omul din cellalt pat a nceput s triasc pentru ora aia...care ii anima lumea exterioar pentru scurt timp. Fereastra avea vedere spre un parc cu un lac. Ratuste si lebede se jucau in apa n timp ce copiii navigau brcile in jurul lor. Tineri ndrgosti?i mergeau bra? la bra? n mijlocul florilor de toate culorile ?i o vedere frumoas la orizontul ora?ului p utea fi vzuta n deprtare. Omul de la fereastra descria toate acestea n detalii rafinate, iar omul din parte a cealalt a camerei isi nchidea ochii ?i isi imaginea acesta scen pitoresca.

O dup-amiaz cald, omul de fereastra a descris cum trecea o parada. De?i celalalt om nu a putut auzi trupa, el o putea vedea cu ochii min?ii in timp ce omul de la f ereastra o descria in cel mai mic detaliu. Zile, sptmni ?i luni au trecut. ntr-o diminea?, asistenta a sosit pentru a aduce ap , doar pentru a gsi corpul nensufle?it al omului de la fereastr, care a murit linisti t n somn. Ea s-a ntristat ?i a sunat nso?itorii pentru a veni sa recupereze corpul neinsufle tit.

De ndat ce a prut oportun, cellalt brbat a ntrebat dac el ar putea fi mutat lng fere Asistenta a fost fericita sa faca asta, iar dupa ce s-a asigurat ca era asezat c onfortabil, ea a plecat lasandu-l singur. ncet, dureros, barbatul s-a sprijinit in cot pentru a putea arunca o privire catr e lumea reala. A vazut un perete gol. Omul a intrebat asistenta care ar fi putut fi motivul pentru care colegul su dece dat ii descria lucrurile acelea minunate ! Asistenta i-a rspuns c omul era orb ?i nu putea vedea nici macar peretele. Ea i-a spus, "Poate c el a vrut doar s ncurajeze pe tine. " Epilog: Exist o fericire extraordinar n a-i face pe altii fericiti, n ciuda propriilor noast re situatii. Durerea impartasita este jumtate din durere, dar fericirea mprt?ita, este dubla. Dac vrei s te sim?i bogat, numara toate lucrurile pe care le ai si pe care banii n u le pot cumpra. " Ziua de azi este un cadou, si se nume?te... Prezent. " FIUL: " Tati, pot s-?i pun o ntrebare? " Tata: " Da, sigur, ce este?" FIUL: " Tati, ct de mult faci intr-o or? " Tata: " Nu-i treaba ta ce m ntrebi a?a ceva ! " FIUL: " Vreau doar s ?tiu...te rog, spune-mi, ct de mult castigi intr-o or? " Tata: " Dac vrei s ?tii, eu fac 100 de dolari pe or. " FIUL: " Offf... (cu capul n jos) ! " FIUL: " Tati, pot s te rog s-mi mprumuti 50 de dolari ? " Tatl s-a infuriat ! Tata : " Daca asta e singurul motiv pentru care ai intrebat cat castig...ca s po? i mprumuta ni?te bani pentru a-ti cumpra o jucrie sau alte prostii... atunci du-te direct n camera ta ?i du-te la culcare. Asta e egoism curat, iar eu muncesc din g reu in fiecare zi pentru un astfel de comportament copilresc. " Bie?elul s-a dus in lini?te n camera lui ?i a nchis u?a. Omul s-a a?ezat la masa si s-a enervat si mai rau gandindu-se la ntrebrile bie?elul ui. Cum ndrzne?te sa puna astfel de ntrebri doar pentru a ob?ine ni?te bani? Dup aproximativ o or, omul s-a calmat ?i a nceput s se gndeasc: Poate c avea ntr-adevr nevoie s cumpere ceva cu 50 $ ?i el ntr-adevr nu a cerut bani d e foarte multe ori. Omul s-a dus la u?a camerei baiatului si a deschis-o. Tata: " Ai adormit, fiule? " FIUL: " Nu tati, sunt treaz ". Tata: " M-am gndit, poate am fost prea dur cu tine mai devreme. A fost o zi lung l

a serviciu ?i mi-am varsat nervii pe tine. Uite aici cei 50 $ pe care i-ai cerut ..." Bie?elul era numai zmbet. FIUL: " Oh, multumesc tata! " Apoi, intinzand mana sub pern, el a scos niste bancnote mototolite. Vzund c biatul a vea deja bani, omul simtea cum il cuprinde furia din nou. Bie?elul a numrat incet banii, ?i apoi s-a uitat n sus la tatl su. Tata: "De ce vrei mai mul?i bani dac aveai deja ? " FIUL: " Pentru c nu am avut destui, dar acum am. " "Tati, uite, am 100 de dolari acum. Pot s cumpr o ora din timpul tau? Te rog sa aj ungi acasa mai devreme maine. A? vrea s iau cina cu tine." Tatl a fost zdrobit. El si-a infasurat bra?ele n jurul fiului su mic ?i l-a rugat s a-l ierte. E doar un memento scurt pentru noi toti care lucram din greu n via?. Noi nu trebui e s lsm timpul sa ne alunece printre degete fara sa petrecum o parte din el cu cei care conteaz cu adevrat pentru noi, cei aproape de inimile noastre. Poate ca ar fi bine daca am reusi sa imprt?im cei 100 de lei - in valoarea lor temporala - cu ci neva care ne iubeste ? Dac murim mine, compania pentru care lucrm ne va putea nlocui cu u?urin?. E o chestiune de zile. Dar familia ?i prietenii pe care ii vom lsa n u rm vor sim?i pierderea pentru tot restul vie?ii. Cu mult timp in urma, a trait un boier tare bun. Intr-o zi, l-a chemat la el pe un taran si i-a spus: - Uite, omule, fiindca stiu ca familia ta o duce destul de greu, vreau sa te aju t. Iti dau de munca si te platesc foarte bine. Vrei sa lucrezi pentru mine? - Sigur, boierule - a raspuns omul bucuros - ce trebuie sa fac ? - Sa-mi construiesti o casa, la marginea padurii. Taranul a plecat bucuros si, chiar din acea zi, s-a apucat de treaba. Boierul ii dadea bani pentru tot ce trebuia sa cumpere. Insa omul ce si-a spus ? "E, si as a nu ma vede, ce-ar fi sa-l insel ?!" Si, in loc sa faca totul asa cum ar fi trebuit, a inceput sa cumpere lucruri ief tine si proaste si sa cheltuiasca banii ce ii ramaneau. Cand a terminat, casa ar ata tare frumos pe dinafara, dar taranul stia ca n-o facuse bine si ca, destul d e repede, ea se va strica. Cand i-a aratat casa boierului, acesta i-a spus: - Fiindca stiu ca tu si familia ta locuiti intr-o cocioaba mica, iti fac cadou a ceasta casa. De-aia te-am lasat pe tine sa o construiesti si ti-am spus acum, la sfarsit, tocmai pentru ca bucuria voastra sa fie mai mare. Acum si-a dat seama omul de greseala sa. A vrut sa-l insele pe altul si, de fapt , singur s-a inselat. Daca ar fi fost cinstit si si-ar fi vazut de treaba, si-ar fi facut un bine lui si familiei sale. Acum, insa, parerile de rau nu mai putea u indrepta nimic. In sinea lui, omul s-a jurat sa nu mai insele niciodata pe nimeni.lor.

Cum sa hranesti o inima flamanda?! Foamea este o senzatie fizica,o simti in corp ca pe o slabiciune,o lipsa de pute re,un gol in stomac. Apoi apare lipsa de concentrare,nervozitatea si nevoia impe rioasa de a manca. Nu ai cum sa uiti sau sa nu stii ca ti e foame,a avut natura grija de asta,ne e in gene si asigura supravietuirea speciei:) Foamea reala disp are dupa ce mananci o cantitate rezonabila de alimente si nu revine decat dupa n iste ore bune. A ti fi foame e normal,e semnalul ca organismul si a epuizat comb

ustibilul si are nevoie de un o "alimentare". Foamea mintii insa e insatiabila,e obsesiva,dezordonata,ca un uragan:( Ceea ce n umim foame este de fapt o fuga de emotii si sentimente. De cate ori simtim ceva( bun sau rau,nu conteaza) mana noastra ia mancare si o baga in gura. E atat de ra pid si inconstient incat nu apucam sa intelegem care e cauza! Si vestile rele co ntinua: nu mancam doar din cauza sentimentelor din prezent,ci si a celor vechi. Conflicte nerezolvate,frustrari, nemultumiri,gelozii,tristeti...stau toate la co ada pentru a ne devora. Pentru ca asta se intampla:tot ce vrem sa evitam sa simt im in viata ni se aseaza pe suflet si il roade ca o molie.Iar gaurile si golul p e care il face nu poate fi umplut cu mancare. Emotiile se traiesc,nu se ingroapa in mancare iar viata trebuie traita cu toate simturile. Nu lasati mintea sa va pacaleasca,abia cand te opresti sa ti "mananci"propriile emotii,atunci incepi sa cresti,sa zbori,sa iubesti.... Suntem in era nutritiei personalizate si cautam cu infrigurare formula magica pr in care ratia alimentara sa fie perfect adaptata nevoilor fiecarui individ,nevoi care,vezi Doamne,sunt exclusive,unice si precise ca o amprenta digitala. Parado xul este ca obezitatea creste alarmant desi suntem mai specialisti ca niciodata in nutritie:( Si asta poate pentru ca nutritia e o stiinta medicala in timp ce m ancarea a avut si va avea mereu o componenta profund sociala. Nu la doctor invet i sa mananci ci in familie, cu prietenii,chiar si la biserica. In jurul mancarii se desfasoara intreaga noastra viata,aia de oameni sanatosi, veseli, ospitalier i. Pana si clasele sociale se departajeaza prin mancare! In materie de nutritie si alimentatie se face o mare confuzie:nu e nevoie ca ori ce persoana sa stie nutrientii dintr un produs si ce rol au ei in organism. Avem insa nevoie (urgent!) de o educatie alimentara completa care sa ne readuca amin te obiceiurile si atitudinea pozitiva fata de mancare. Nu lista de nutrienti din tr un produs ne asigura sanatatea,ci calitatile lui gustative. Adica trebuie sa ti placa,sa il mananci cu bucurie, sa l savurezi cu toate simturile (sunt 5,nu u itati),sa stai la masa intr o atmosfera placuta si,pe cat posibil,sa faci asta i mpreuna cu altii. Mancarea inseamna socializare iar omul, prin definitie,este un animal social. Singuratatea inebuneste si omoara,deci mancati impreuna!! Intr o lume ideala as spune ca in loc de neincredere, suspiciune si acuzatii nef ondate aduse alimentelor,mi as dori sa avem consumatori informati, atenti,exigen ti si echilibrati. Consumatori care sa cumpere putin si bun,care sa tina cont de propria placere si sanatate, sa respecte traditiile si pamantul pe care traim, sa se bucure cu cei pe care i iubesc de fiecare masa luata impreuna si,mai presu s de orice sa multumeasca Universului ca traim in cea mai mare abundenta aliment ara din istoria omenirii! Da,dragii mei,ne e usor sa facem mofturi cu burta plin a:) dar nu uitati, mancarea ne este un prieten de nadejde,vital am putea spune! Iar nemultumitului i se ia darul,e o vorba din batrani, eu insa as spune ca ni s a urat cu binele. mihaela bilic

YOU ARE AT THE TOP WHEN: By Zig Ziglar 1. You clearly understand that failure is an event, not a person; that yesterday ended last night, and today is a brand-new day. 2. You have made friends with your past, are focused on the present and are opti mistic about your future. 3.You know that success (a win) doesn't make you, and failure (a loss) doesn't b reak you. 4. You are filled with faith, hope and love; and live without anger, greed, guil t, envy or thoughts of revenge. 5. You are mature enough to delay gratification and shift your focus from your r ights to your responsibilities. 6. You know that failure to stand for what is morally right is the prelude to be ing the victim of what is criminally wrong. 7. You are secure in who you are, so you are at peace with God and in fellowship

with man. 8. You have made friends of your adversaries, and have gained the love and respe ct of those who know you best. 9. You understand that others can give you pleasure, but genuine happiness comes when you do things for others. 10. You are pleasant to the grouch, courteous to the rude and generous to the ne edy. 11. You love the unlovable, and give hope to the helpless, friendship to the fri endless and encouragement to the discouraged. 12. You can look back in forgiveness, forward in hope, down in compassion and up with gratitude. 13. You know that "he who would be the greatest among you must become the servan t of all." 14. You recognize, confess, develop and use your God-given physical, mental and spiritual abilities to the glory of God and for the benefit of mankind. 15. You stand in front of the Creator of the universe, and He says to you, "Well done, thou good and faithful servant." Much of your ability to succeed comes from the way you deal with life and manage stress. One of the characteristics of superior men and women is that they recog nize the inevitability of temporary disappointments and defeats, and they accept them as a normal and natural part of life. They do everything possible to avoid problems, but when problems come, superior people respond with a positive attit ude, learn from them, and keep moving forward in the direction of their dreams. There is a natural tendency in all of us to react emotionally when our expectati ons are frustrated in any way. When something we wanted and hoped for fails to m aterialize, we feel a temporary sense of disappointment and unhappiness. We feel disillusioned and react as though we have been punched in the emotional solar pl exus . Are you with only those who bring put the best in you? Iata cum vad copiii jocurile iubirii si ce sfaturi le dau oamenilor indragostiti . happy Cum stii ca doi oameni sunt indragostiti? Indragostitii se uita tot timpul unul la altul si mancarea lor se raceste. Al tor oameni le pasa mai mult de mancare Andruta, 8 ani Dintr-o data, le place sa se duca la cinema ca sa poata sa stea unul langa al tul in intuneric Diana, 8 ani Daca baiatul pune mana pe nota de plata, inseamna c-o iubeste Ionut, 10 ani

Se iubesc daca unul comanda un desert in flacari. Le place sa comande asa fii ndca asa este si inima lor in flacari Corina, 9 ani Copiii dau sfaturi: cum sa cuceresti pe cineva? umos ne Daca vrei sa te iubeasca cineva care nu e din familia ta, nu strica sa fii fr Anita, 8 ani Cand vrei sa cuceresti pe cineva, spune-i ca ai un lant de magazine de bomboa Adina, 6 ani Trebuie sa strigi tare de tot ca o iubesti chiar daca parintii ei sunt langa e

Manuel, 8 ani

Nu trebuie sa ai adidasi verzi care sa miroasa a picioare. O sa-i atragi aten tia, dar atentia nu e acelasi lucru cu iubirea Lucian, 9 ani Ca sa cuceresti o fata, trebuie sa o scoti in oras sa manance. Si sa-i dai ce va ce-i place sa manance. De exemplu, cartofi prajiti, mie-mi plac foarte mult Cr isti, 9 ani Ce replici de agatat recomanda copiii Ador hamburgerii si te plac si pe tine! nii Eduard, 6 ani

Te iubesc in majoritatea timpului, dar sa nu ma deranjezi cand sunt cu priete Mihai, 8 ani Gabi, 1

Draga mea, ma gandesc numai la parul tau cret si la jocul tau Nintendo 0 ani

Hm, mie nu-mi plac fetele, dar de dragul tau sunt dispus sa trec cu vederea c a si tu esti fata Victor, 7 ani Te-as iubi, dar tu te scobesti tot timpul in nas! Florin, 9 ani

There are two basic motivating forces: fear and love. When we are afraid, we pull back from life. When we are in love, we open to all that life has to offer with passion, excitement, and acceptance. We need to learn to love ourselves first, in all our glory and our imperfections. If we cannot love ourselves, we cannot f ully open to our ability to love others or our potential to create. Evolution an d all hopes for a better world rest in the fearlessness and open-hearted vision of people who embrace life. ? John Lennon

list cu sfaturile ce mi le-a? da dac a? avea vrsta lor: 1. Nimic nu dureaz pentru totdeauna Schimbarea este normal, iar nimic nu rezist pentru totdeauna. Mai devreme sau mai trziu se va termina. Aceasta este una dintre ideile de baz din cultura oriental: to tul se termin pn la urm, nimic nu este infinit. Un bun prieten mi spune mereu c tot ce este bun se termin la un moment dat. ?i vine altceva n loc. Cnd o u? se nchide, alta se deschide n locul ei. Ag?ndu-te cu disperare de ceva ce s-a terminat, nu faci dect s te mpotrive?ti curentu lui vie?ii. Let it flow. 2. Renun? la ceea ce nu ?i se potrive?te

De multe ori rmnem bloca?i n situa?ii n care nu ne sim?im bine. Evitm s facem schimbri din diverse motive. Nu am avut o problem cu acceptarea schimbrilor. Am fost destu l de deschis spre ele, le-am primit cu bra?ele deschise. Asta poate ?i pentru c am nceput s studiez dezvoltare personal destul de devreme, di n pu?inele cr?i care existau imediat dup Revolu?ie. Am nv?at s nu m cramponez de nimic ?i s las lucrurile s mearg, acceptnd ceea ce vine n locul lor. Viata este o succesiune de cicluri: copil, adolescent, student, angajat, etc. Fi

ecare ciclu are la rndul su alte subcicluri, care l compun. n viata mea am observat c la 3-4 ani ncepe un nou ciclu. De fiecare dat mi schimb foarte mult stilul de via? ?i evoluez ctre noi nivele. Acum simt c prsesc vechiul ciclu ?i ncep unul nou.

Tot ceea ce vine nou n viata, aduce cu sine experien?e noi, triri noi. Nu te ascun de de schimbri, de noile experien?e, prime?te-le cu bra?ele deschise. Cu ct trie?t i mai multe experien?e noi diferite de ce ai trit pn acum cu att ?i ?lefuie?ti perso alitatea. Devii sofisticat, mai complex. Devii complet. Pe parcurs nu to?i cei care ?i sunt alturi vor romne lng tine. Unii vor pleca. Este n atural s o fac ?i este matur din partea ta s i la?i s plece ?i s devin ceea ce vor s in. Fr a avea resentimente. Nu te izola de zbuciumul vie?ii de afar, mbr?i?eaz schimbrile. 3. Gse?te o form minim de a te organiza Calendar, to-do list, agend, notebook. Nume?te-o oricum, dar gse?te un sistem de o rganizare care s ?i se potriveasc ?i n care s ?i po?i programa ce vrei s faci. Munca o rganizat are ?anse de cel pu?in zece ori mai mari s reu?easc. Vezi ?i lista cu cr?i despre organizare sau tehnicile de productivitate personal. Organizeaz-te. 4. Rareori vei gsi un moment perfect pentru a ac?iona Cnd a?tep?i momentul perfect s faci ceva, o s ai de a?teptat mult vreme. Crizele vor veni, stelele nu se vor alinia nicicnd perfect, impozitele nu vor scdea. Nu exist clipa perfect pentru a ncepe o afacere, a te muta mpreun cu persoana pe care o iube? ti.

Exist momente mai potrivite sau mai pu?in, ns cndva va trebui s o faci. Dac te crezi p regtit, nseamn c e?ti. Cnd te ntrebi dac e?ti pregtit, probabil c nu e?ti. Ascult-? nctele. Exist ns momentul oportun, momentul n care apare o oportunitate ?i po?i s o valorific i. Unul din secretele succesului este s vezi acele momente ?i s le prinzi. Nu vor fi perfecte, vei avea emo?ii, te vei ntreba dac a fost o idee bun. Vei merge mai de parte. Nu exist clipa perfect. 5. Cucere?te-?i fricile, nu le ascunde O defini?ie a curajului, a la Donald Trump: S ai curaj nu nseamn s nu ?i fie fric, ci s ?i cucere?ti frica. Cel mai important este s ?i nfrun?i temerile, nu s le accep?i. O ricine ?i poate ascunde teama, nu to?i o pot ?i nfrunta. Asta face diferen?a dintre nvingtori ?i nvin?i. 6. Peste ani, toate tragediile tale de azi nu vor mai conta mi amintesc ?i acum cnd mi-am sus?inut lucrarea de diplom la finalizarea facult?ii. n ultimele zile am lucrat 20 de ore pe zi ca s pun totul la punct. Stres ?i adrena lin. Astzi privesc napoi zmbind, dup at?ia ani.

Cnd eram copil, tatl meu mi-a adus ntr-o zi o biciclet ?i mi-a spus s m dau pe ea. mi ra o team cumplit c va cdea ntr-o parte n timp ce merg. n primele zile am stat mereu c teama s nu cad. Nu a czut. Acum ?tiu c nu putea s cad. Toate dramele de azi, toat anxietatea pe care o trie?ti, nu o s mai valoreze nimic peste c?iva ani. Poate c astzi e?ti n ceva ce crezi c este de viata ?i moarte. Ei bin e, sunt pu?ine lucruri realmente de viata ?i de moarte. Peste 5 ani probabil nic i nu ?i vei mai aminti toate detaliile despre ce ai p?it azi.

Pe patul de moarte crezi c ?i vei mai aminti toate experien?ele de acum 20 de ani? Nu. Majoritatea zbaterilor de astzi, vor deveni doar amintiri peste ani. nva? s te deta?ezi. 7. Clarific problemele pe care le ai cu ceilal?i n majoritatea cazurilor, problemele pe care le avem cu ceilal?i pornesc de la pun cte de vedere diferite sau interese care nu se suprapun. Ani de zile am gre?it ? i am lsat ca astfel de puncte de vedere sau interese s mi afecteze rela?ii valoroas e, fr ca eu s intervin ?i s le repar. A fost nevoie s m izbesc cu fa?a de realitate de mai multe ori ?i s-mi distrug o pr ietenie cu cineva la care ?ineam, pn cnd am ales s discut pe fa? problemele pe care l e aveam cu al?ii. E pcat de toate frustrrile inutile pe care le-am trit astfel, lea? fi putut evita n mod elegant. Cnd ai o problem cu cineva discut-o direct cu acea persoan. 8. Oamenii sunt consisten?i n comportamentele lor Un om amabil va fi de obicei amabil, un ?arlatan va fi n general ?arlatan. Nu pre a exist oameni care se comport ntr-un fel n public, dar sunt mult mai buni n particul ar. Cel pu?in eu nu am cunoscut. Dac a? fi ?tiut asta acum 20 de ani, m-ar fi scutit de cteva probleme n care am int rat. Atunci cnd cineva este cu to?i ?arlatan, foarte probabil a?a va fi ?i cu tin e. Expresia cu ceilal?i este un nenorocit, dar cu mine este de treab nu se ntlne?te n viata de zi cu zi. Dup o perioad po?i prezice cum se va comporta un om, pe baza experien?elor din tre cut. 9. Nu ncerca s faci pe plac tuturor

n primul rnd nu am reu?it vreodat s fac asta. Orict am ncercat, nu am reu?it s mul?ume c pe toat lumea, iar eu eram frustrat c nu mai fac ce vreau eu. ntr-un final am ren un?at s mai fac celorlal?i pe plac. Undeva pe drum am nv?at c pu?in egoism e bun ?i este n regul s te pui pe tine pe primu l loc. Dac tu nu ?i faci viata mai bun, cu siguran? nu o vor face al?ii. Iat atta vre me ct e?ti preocupat s le faci pe plac celorla?i, nu te vei putea ocupa de tine nsu ?i. Nu ncerca s faci altora pe plac. 10. Lucrurile pe care le faci ?i vor aduce mult mai multe satisfac?ii dect cele pe care le evi?i Anul trecut, bunul meu prieten Ioan Nicu? mi-a atras aten?ia c am tendin?a de a d epune efort att pentru a reu?i unele lucruri, ct ?i pentru a evita s se ntmple altele . Este de preferat s stabile?ti obiective pozitive, iar nu negative (e mai bine s slbe sc , iar nu s nu mai fiu gras ). Efortul depus pentru a evita ceva este anulat de obi ceiul min?ii de a ndeplini exact ce nu vrei ( cnd ?i spun nu te gndi la un elefant ga lben : te vei gndi la elefant galben sau nu?). Am constatat pe pielea mea c ies mult mai c?tigat cnd m concentrez mai mult pe ce vr eau s se ntmple, iar nu pe ce vreau s evit. 11. Urmeaz-?i pasiunile Un sfat pe care l-am ignorat complet mult vreme. Cnd faci ceva ce te pasioneaz, tim

pul trece mai repede ?i n mod sigur mai plcut. Mai devreme sau mai trziu pasiunile te vor duce spre oameni asemenea ?ie ?i vor aprea oportunit?i noi de a le transfor ma ?i n surse de venit. Ken Robinson nume?te asta Elementul, punctul n care talentul natural se ntlne?te cu pasiunea. Gse?te ce ?i place s faci ?i e?ti bun la asta. Cnd o vei face, nici nu o s-?i mai ima ginezi c ai putea face altceva. ?i cite?te cartea The Element de Ken Robinson. 12. Via?a este o suit de alegeri. De unele nu putem scpa. Chiar dac la 18 ani a? fi citit aceste rnduri, probabil tot a? fi fcut acelea?i gre ?eli. ?i nu a? regreta asta deloc. Toate experien?ele trite au meritat. A meritat s iau decizii neinspirate ?i s fac lucruri proste?ti. Pe care apoi am muncit mult s le repar. Alegerile ?i deciziile pe care le evitm astzi ni se vor ntoarce cndva. Cel pu?in ale gerile importante vor reveni mereu, pn le clarificm. Este mai bine s faci alegeri gre?ite, dect s nu alegi deloc. Cnd faci alegeri ?i iei decizii chiar dac gre?e?ti c?tigi experien? pentru urmtoarele gre?eli ?i devii tot mai bun cnd vei alege. Gre?elile sunt bune, f gre?eli. F alegeri. 13. Uitatul la televizor = timp irosit Am renun?at complet la TV acum c?iva ani. De-abia ulterior mi-am dat seama ct am c? tigat. Toate orele petrecute n fa?a televizorului mi-au adus prea pu?ine benefici i. Orele petrecute n schimb nv?nd, cu prietenii, lucrnd sau pur ?i simplu cu mine miau adus imens mai multe satisfac?ii ?i beneficii. Folose?te televizorul doar cnd ai nevoie de el. 14. F mi?care

Alergat, not, biciclet sau mcar un meci de fotbal. Dar f sport. Orict de n form ai fii la 18 ani, la 30 vei observa c nu mai e?ti la fel. ncepe ct mai de tnr s faci mi?care ?i ?i vei mul?umi mai trziu. ?i recomand ?i cele 33 de motive pentru a face mi?care . Ie?i afar ?i mi?c-te. 15. Caut modele sntoase. Oameni de la care s po?i nv?a. Pn la 25 de ani nici nu am con?tientizat importan?a rela?iilor, a networking-ului. Am observat accidental la al?ii ct de util le este networking-ul ?i cte beneficii le aduce.

Suplimentar, fiind permanent n contact cu persoane mai evoluate genul de oameni c are am dori noi n?ine s fim avem tendin?a natural s ne dezvoltm acele calit?i pe care le admirm la ace?tia. 16. Mediteaz Cnd am luat decizia de a medita, nu am realizat impactul pe care l va avea asupra mea. 10 minute zilnice petrecute n lini?te, te schimb. Dup un an de zile vei vedea o diferen? enorm.

Dac nu vrei s meditezi, ncearc s stai 10 minute n lini?te n fiecare zi, fr s te gn ceva anume. 17. Concentreaz-te pe solu?ii ?i mai pu?in pe probleme Acord ntietate solu?ionrii problemelor, iar nu vinova?ilor. Cnd situa?ia este din nou sub control, vezi ce anume a generat-o. Pentru a evita ca pe viitor s o mai repe ?i.

Solu?ii, nu probleme. 18. ?ine un jurnal Am nceput s ?in un jurnal pe la 12 ani. L-am continuat, cu pauze ?i reluri. A fost una din cele mai bune idei pe care le-am avut. Recitind ce am scris, m revd pe mine acum 10 ani, cu preocuprile de atunci. Zmbesc cn d citesc ce m preocupa pe atunci. De asemenea, am nceput un jurnal de succese, un instrument excelent de dezvoltare personal. ncepe un jurnal. 19. ?i ultimul: ncepe un blog Cnd aveam 18 ani, nu existau bloguri, internetul nsu?i era la nceput. Acum oricine poate s ?i deschid un blog, iar uneltele necesare sunt gratuite. Blogul este o cale excelent de a mprt?i lumii cine e?ti tu ?i ce ai nv?at. De a con?ti entiza mai bine experien?ele pe care le-ai trit. Poveste?ti celorlal?i despre cltor ia ta ?i evoluez mpreun cu ei. Citeste intregul articol la http://florinrosoga.ro/blog/18-lucruri-care-imi-dore sc-sa-le-fi-stiut-cand-am-implinit-18-ani-cum-sa-ai-succes-in-viata/#ixzz2rue7S2 J7