5.nov.

2013 Curs 3 In anul 1906 in conform cu art XXIII din statutul Crucii rosii din Ro care prevedea ca doamnele pot constitui comitete separate, Irina Campineanu a format Crucea Rosie a doamnelor din Ro care isi propunea sa formeze si sa instruiasca un personal calificat si sa adune cele trebuincioase pt toate imprejurarile. In per 1912-1913 au avut loc razb balcanice. Primul a opus Bulgaria, Serbia, Grecia si Muntenegru Turciei. Dupa infrangerea Turciei, in al II lea razb balcanic Serbia, Grecia, ro si Turcia vor lupta cu Bulgaria care va fi infranta. Comitetul intl al CR a creat o agentie intl pt intrajutorarea militarilor raniti si a prizonierilor la Belgrad, agentie ce va fi pusa sub cond consulului (grad diplomatic) elvetian de la Belgrad si al unui deleg al CICR. Aceasta agentie va act pt trm de ajutoare si in special pt alc de liste cu numele prizonierilor de razb detinuti de P beligerante. A fost ultima data cand CICR va crea o astfel de agentie intl in tp confl care sa nu aiba sediul in Elvetia. Turcia si ulterior Bulgaria in tp celor 2 confl balcanice nu va transmite o sit cu nr prizonierilor de rab detinuti pt k agentia intl fusese creata intr un stat parte la confl si nu intr un stat neutru. In 1913 atunci and armata era in campanie impotriva Bulgariei CR din Ro si a doamnelor ro au creat un comitet comun au org ct de intrajutorare in fav militarilor raniti si bolnavi, dar si a pop civile in tp confl si dupa in cond in care bantuia holera. In 1914, in consecinta, in statutul CR din Ro s a stipulat k aceasta instit umanitara va act pe viit si pe tp de pace pt a lupta cu epidemiile. Acest lucru va fi stipulat pe plan intl in 1919 cand se va creea Liga soc de CR. In 1915, Adunarea Gen a CR din Ro a hot in unanimitate fuziunea cu CR a dnelor din Ro si a luat numele de Soc Nat de CR din Ro SNCNR. Prin statut presedintia soc revenea barbatilor, Alexandru Marghiloman, iar prez onorifica revenea fem prin Irina Campineanu. In 1914 izbucneste WWI si CICR infiinteaza la Geneva Agentia Intl a prizonierilor de razb. Comitetul intl, desi nu se putea baza pe convetii intl a inceput sa se ocupe pe langa sit militarilor raniti&bolnavi de tratamentul acordat de beligeranti prizonierilor de razb. In tp confl mondial si pana in 1923, cand s au incheiat operatiunile de repatriere a prizonierilor de razb, 41 de delegati au fost trm de Geneva au vizitat541 lagare de prizonieri de razb si internati civili. Vizitau lagarele si redactau rapoarte in care consemnau cond de viata a prizonierilor de razb si ale internatilor civili, locurile unde ei erau detinuti, hrana primita, cond de igiena si munca. Aceste rapoarte erau trm apoi autorit care detineau acesti priz si internati civili pt k acestea sa remedieze ce tb remediat si apoi erau publicate (in WWII nu s au mai publ). Desi CICR nu avea nici un drept sa se ocupe de internatii civili (pers care erau internate in lagare pt k erau cetateni ai statului cu care tara ii detinea se afla in razb) Geneva a obt din partea unora din beligeranti dreptul de a-i vizita si de a solicita un tratamentt corect fata de acestia. Nu doar CICR avea drept de vizita in lagare ci si delegati ai soc de cruce rosie din statele neutre si reprezentanti ai P

protectoare (acel stat care apara interesele unui stat beligerant in statul cu care acesta se afla in razb ex. Elvetia , Suedia pt Bulgaria fata de Rusia)