Ludovic al XVI-lea al Fran ei

Ludovic al XVI-lea s-a nascut pe 23 august 1754 la Versailles si a murit la 21 ianuarie 1793 , decapitat la Paris. Inca de la nastere, Ludovic Auguste a primit titlul de duce de Berry, nascandu-se la Palatul Versailles in Franta. Mama sa era Marie-Josephe de Saxona , fiica lui Frederick Augustus al IIlea al Saxoniei, print elector al Saxoniei si rege al poloniei. A fost al treilea fiu al Delfinului Ludovic- Ferdinand ,deci stra-stranepot al regelui Ludovic al XIV-lea. El a fost neglijat de catre parintii lui din pricina favorizarii fratelui mai mare Ludovic, duce de Bourgogne, care a murit la varsta de noua ani in 1761. Indurerati, parintii sai nu i-ai oferit grija si afectiunea de care avea neoie. In ciuda acestui fapt el a devenit un copil sanatos si puternic, desi era timid. Ducele de Berry a excelat in studiile sale avant o inclinari catre materiile : latina, geografie, astronomie si istorie si ii placeau limbile italiana si engleza, de aceea le vorbea fluent. Tatal sau a murit te tuberculoza la 20 decembrie 1765. La moartea tatalui sau, cand LudovicAuguste avea 11 ani, devine noul Delfin. Mama acestuia a fost foarte indurerata si nu a reusit niciodata sa treaca peste moartea sotului. Ea a murit tot de tuberculoza la 13 martie 1767. Ludovic a primit o educatie stricta si conservatoare de la preceptorul sau , ducele de La Vauguyon Paul Francois de Quelen care nu l-a pregetit pentru tronul pe care l-a mostenit in 1774 la moartea bunicului sau. Cnd Ludovic al XVI-lea a urcat pe tronul Fran ei avea nou sprezece ani. Avea o enorm responsabilitate devreme ce guvernul avea mari datorii iar resentimentele fa de monarhia despotic erau n cre tere. A c utat s c tige dragostea poporului s u reinstalnd parlamentul. n timp ce nimeni nu se ndoia de capacitatea intelectual a lui Ludovic de a guverna Fran a, a fost destul de clar faptul ca, deai crescut ca un Delfin al Fran ei, era indecis i nu suficient de ferm pentru domnie. Ludovic l-a numit consilier pe experimentatul Jean-Frdric Phlypeaux conte de Maurepas, care, pn la moartea sa n 1781, a fost cel care a luat cele mai importante decizii. Reformele financiare radicale ale lui Turgot i Malesherbes au nfuriat nobilii care le-au blocat n parlament insistand asupra faptului ca regele nu are dreptul sa perceapa noile taxe. Turgot a fost eliberat din func ie n 1776 iar Malesherbes a demisionat n acela i an fiind nlocuit de Jacques Necker. Necker a sprijinit Revolutia americana i a preferat s fac mari mprumuturi externe dect s creasc taxele interne. Cnd politica sa a e uat, Ludovic l-a demis i l-a nlocuit n 1783 cu

Charles Alexandre de Calonne care a crescut cheltuielile publice pentru a scoate ara din datorii. ci aceast metoda a esuat, a a nct Ludovic a convocat Assemble des notables n 1787 pentru a discuta asupra noii reforme fiscale propus de Calonne. Adunarea a repins planul. Toate aceste esecuri i-au semnalat lui Ludovic faptul ca si-a pierdut capacitatea de a domni ca un monarh absolut, fapt ce i-a cauzat depresie. Au existat apeluri din ce n ce mai puternice ca regele s convoace St rile Generale lucru pe care l-a f cut n mai 1789. n iunie 1789 a nceput Revolu ia Franceza. Incercarile lui Ludovic de-a o controla au avut ca rezultat Serment du jeu de paume(20 iunie) i declara ia Adun rii Constituiente de la 9 iulie.In trei luni, autoritatea executiv a regelui a trecut la reprezentan ii poporului. C derea Bastiliei de la 14 iulie a servit la nt rirea acestei schimb ri radicale din mintea maselor. Ludovic a fost arestat la 13 august i nchis n Templul din Paris. La 21 septembrie Adunarea Na ional a declarat Fran a republic i a abolit monarhia. La 11 decembrie, regele detronat a fost adus din Templu pe strazile aglomerate i t cute s stea n fa a Conven iei i s aud acuza ia de nalt tr dare i crime mpotriva statului. La 15 ianuarie 1793, Conventia, compus din 721 de deputa i, a votat verdictul. Avnd n vedere dovezi incontestabile de complicitate a lui Ludovic cu invadatorii, 693 de deputa i au votat pentru vinov ie, nici unul pentru achitare i 23 s-au ab inut. A doua zi, un vot prin apel nominal a fost efectuat pentru a decide soarta regelui, iar rezultatul a fost, aproape nepl cut pentru o astfel de decizie dramatic . 288 de deputa i au votat mpotriva mor ii i pentru alte alternative, in principal, inchisoare sau exil, 72 de deputa i au votat pentru pedeapsa cu moartea, dar sub rezerva unor condi ii i 361 de deputa i au votat pentru moartea imediata a lui Ludovic. A doua zi, o mo iune la condamnarea la moarte a lui Ludovic a fost votat n felul urm tor: 310 deputa i au solicitat mil iar 380 deputa i au votat pentru executarea imediat a pedepsei cu moartea. Aceast decizie va fi definitiv . Pe 21 ianuarie 1793, deposedat de toate titlurile i toate onorurile de c tre guvernul republican, Citoyen Louis Capet a fost decapitat prin ghilotinare n ceea ce este ast zi Place de la Concorde. C l ul, Charles Henri Sanson, a depus m rturie c fostul rege i-a nfruntat cu curaj soarta. Exista maturii despre Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta prin care se vorbeste mai degraba despre prin soarta cruda care le-a harazit un final tragic decat prin dragostea care ii unea. Pentru ca nu a fost vorba de dragoste. Casatoria lor a fost dictata de interese politice: intarirea relatiilor diplomatice dintre tarile lor de provenienta, Franta si Austria.

Arhiducesa Marie Antoinette (1755 1793) a fost fiica Imparatului Sfantului Imperiu Roman, Franz I, si a Imparatesei Maria Tereza. La vrsta de 15 ani s-a m ritat cu Ludovic al XVI-lea al Fran ei (1754-1793). Despartita la o varsta frageda de parinti, familie, prieteni si de tara sa pe care nu o va mai revedea niciodata regina Maria Antoaneta a intampinat dificultati de integrare in opulenta, sofisticata si inselatoarea lume a Versailles-ului. Ea pare sa se fi adaptat mai greu conventiilor noului ei mod de viata si cel putin la inceput nu s-a ridicat la nivelul asteptarilor celor de la Curte. Find inca tanara si cu o personalitate in formare, Marie Antoinette s-a lasat treptat sedusa de aristrocratia franceza decadenta de la Curte, care isi traia ultimele clipe de glorie intr-un desfrau si o opulenta care sfidau bunul simt, in conditiile in care poporul se zbatea in saracie si mizerie. Luis al XVI-lea, viitorul rege, fie avea probleme de impotenta, fie o trata cu indiferenta, cert este ca mariajul lor ramane neconsumat dimp de 3 ani de la casatorie, alimentand o serie de barfe conform carora Maria Antoaneta nu ar fi fost in stare sa dea nastere mostenitorului tronului Frantei. In urma mortii neasteptate a lui Ludovic al XV-lea (1774), Ludovic al XVI-lea si Marie Antoinette devin rege si regina la varsta de 20 si, respectiv, 18 ani. Afirmatia pe care au facut-o cei doi adolescenti deveniti rege si regina peste noapte Apara-ne, Doamne, pentru ca suntem prea tineri sa domnim! ilustreaza in mod clar faptul ca cei doi nu se simteau pregatiti sa duca greul treburilor regatului. Neglijata de sot, Marie Antoinette a avut o aventura scurta si plina de pasiune cu un conte suedez, Hans Axel de Fersen, un barbat cuceritor si recunoscut pentru frumusetea sa. Acesta ii va ramane devotat pentru tot restul vietii sale. Din pacate, lipsa de tact a celor doi amanti a facut ca aventura lor sa fie in curand cunoscuta de toata lumea de la Curte. Reginei ii ramane fie sa se supuna, fie sa se razvrateasca impotriva regulilor absurde din lumea Versailles-ului. Ea devine, de-a lungul vietii, cea mai neinteleasa si controversata suverana a Frantei. Regina Marie Antoinette a ramas renumita in istorie prin excesele sale de tot felul. S-a pretins ca ar fi fost lesbian , dar si c ar fi ntre inut rela ii intime cu numero i b rba i, inclusiv cu cumna ii ei. Unii istoricii moderni considera ca toate aceste acuze la adresa ei ar putea fi simple exagerari, pentru ca nu exista dovezi certe in acest sens. Probabil ca e si un sambure de adevar in aceste zvonuri despre aventurile ei de la Curte. Dar la fel de adevarat e ca societatea Versailles-ului, decadenta si dornica de scandal, ar fi putut alimenta toate aceste barfe la adresa reginei Frantei. Oricum, ea nu a fost o regina prea iubita pentru ca era de origine straina si obisnuia sa isi trateze supusii cu raceala. Pe masura ce s-a maturizat, Maria Antoaneta a reusit sa se reabiliteze ca sotie, mama si regina.

Abia in 1777 se consuma casatoria dintre Marie Antoinette si sotul ei, iar un an mai tarziu se va naste primul copil, Maria Terezia Carolina. In 1781 se naste primul fiu, Delfinul Ludovic-Iosif, care insa va muri sapte ani mai tarziu de tuberculoza. 1785 Marie Antoinette naste un al doilea fiu, pe Ludovic Carol al Frantei. In 1780 Marie Antoinette apare pentru prima data pe scena la Teatrul din Trianon, realizandu-si visul de a deveni actrita. Sase ani mai tarziu va da nastere unei fiice, Sofia Beatrice, care insa moare inainte de a implini varsta de un an. Regatul francez trecea printr-o criza financiara de proportii, partial si din cauza luxului si a capriciilor costisitoare ale reginei. Bog ia, fastul i rafinamentul de la Curte contrastau in mod izbitor cu mizeria in care traia poporul. Situatia s-a agravat pna la izbucnirea Revolutiei franceze, popularitatea familiei regale fiind in continua scadere. La 14 iulie, 1789 are loc caderea Bastiliei si se declanseaza Revolutia franceza, eveniment ce marcheaza sfarsitul monarhiei absolute in Franta. In aceasta perioada grea, Maria Antoaneta, care renuntase la obiceiurile ei frivole si la excesele de tot felul, ramane alaturi de sotul si copiii ei, implinindu-si cu gravitate datoria de sotie si mama, desi avea posibilitatea sa scape de furia poporului. O schimbare de atitudine, care fac din aceasta regina neinteleasa izvor de legenda. In 1792 Franta este declarata Republica. In acelasi an ea declara razboi Austriei, Maria Antoaneta devenind astfel in mod oficial dusman strain al Frantei. Regele si regina, prizonieri ai propriei lor pozitii sociale, sunt acuzati de inalta tradare. Marie Antoinette este despartita de fiul sau si inchisa la Conciergerie, in Paris. Regele Ludovic al XVI-lea este ghilotinat la 21 ianuarie, 1793. In acelasi an, pe 16 octombrie, Marie Antoinette este la randul sau executata prin ghilotinare. Acuzatiile care i se aduc sunt un asa-zis incest cu fiul sau, in varsta de numai 9 ani, si inalta tradare, nedovedite insa. Destinul si sfarsitul tragic al cuplului regal Ludovic al XVI-lea si Maria Antoaneta, unit de interese politice si ucis de furia dezlantuita a poporului , ii confera o trista celebritate Ludovic al XVI-lea va ramane in istorie ca ultimul monarh absolut al Frantei, iar Marie Antoinette ca cea mai controversata regina a Frantei, datorita firii ei sofisticate, cu nuante imorale, a extravagantei si exceselor sale