Sfntul Valentin, martir din secolul al III-lea Numele Sfntului Valentin ne-a devenit familiar, noua romnilor, datorita

lega turii comemorarii sale liturgice cu sarbatoarea ndragostitilor, nsa originile aces tei legaturi sunt neclare, dupa cum neclare sunt si originile sale istorice. Mar tirologiul roman, editia din anul 1956, aminteste doi martiri, cu acelasi nume, la data de 14 februarie: unul, preot martir care, dupa ce a vindecat mai multi o ameni si i-a nvatat dreapta credinta, a fost batut cu vergi si decapitat la Roma, n timpul domniei lui Claudius Caesar; celalalt, episcop martir de Terni, a fost si el maltratat, nchis si apoi decapitat din ordinul lui Furius Placidus, prefect ul orasului. De unde pna unde sfnt al ndragostitilor? Faptele amndorura sunt demne de crezare, dar hagiografii zilelor noastre su stin ca cei doi Valentini erau, de fapt, unul si acelasi. Asadar, n privinta lega turii dintre Sfntul Valentin si ziua ndragostitilor, nu ar exista nici o justifica re. n Vietile sfintilor, de Albano Butler (1710-1773), Valentin este prezentat ca fiind un sfnt preot din Roma care, mpreuna cu sfntul Mario si cu familia sa, s-a n grijit de martiri pe timpul persecutiei lui Claudius al II-lea. Dupa ce l-a ares tat, mparatul l-a ncredintat prefectului Romei care, vaznd ca toate ncercarile de al determina sa-si renege credinta erau zadarnice, a hotart sa fie batut cu vergi si apoi decapitat. Aceasta se ntmpla n ziua de 14 februarie a anului 270 . Ce spun specialistii? Motivul alegerii datei de 14 februarie ca zi a ndragostitilor este legat de presupunerea ca n aceasta zi se nsotesc pasarile, dupa cum afirma unii specialist i n folcloristica. n opinia altor cercetatori, obiceiul de a alege un partener, n ziua Sfntului Valentin, ar fi o forma de supravietuire a elementelor festivitatii romane Lupercalia, care avea loc la mijlocul lunii februarie. Acest vechi festi val reprezenta sarbatorirea fertilitatii si era tinut n onoarea a doi zei romani: Juno si Pan. Unul dintre obiceiuri era acela al scrierii unor mesaje de dragost e de catre tinerele necasatorite. Aceste mesaje trebuiau introduse ntr-o urna, ia r tinerii, rnd pe rnd, alegeau cte un biletel din urna pregatita cu aceasta ocazie. Conform obiceiului, tinerii trebuiau apoi sa curteze tnara al carui mesaj l-au a les. Cine a nascocit Valentine s Day ? Inventarea sarbatorii Valentine s Day ar fi atribuibila lui Geoffrey Chaucer (1340-1400), unul dintre ntemeietorii literaturii nationale engleze. ntr-una din operele sale, intitulata Parliament of Foules (Parlamentul pasarilor - 1382) Ch aucer face referire la aceasta zi n care ndragostitii si trimit scrisori sau bilete le si o descrie ca fiind ziua n care pasarile si aleg perechea. Michael Walsh, cunoscutul cercetator al devotiunilor populare, este de par ere ca asocierea poetica cu ndragostitii, facuta de Chaucer, nu se refera la Vale ntin, sfntul sarbatorit n ziua de 14 februarie, ci se refera la un alt Valentin, e piscop din Genova, a carui sarbatoare este pe 2 mai. Dati sfntului ce este al sfntului! Oricare ar fi motivul legaturii ndragostitilor cu Sfntul Valentin, consumism ul a dat sarbatorii un sens comercial, profan, departe de cultul datorat martiri lor. Pomenirea Sfntului Valentin, n calendarul si revista noastra, nu are nimic de a face cu personajele din mitologia greaca sau romana, cu Amor, Eros sau Cupido n si nici cu casatoriile de o noapte sau mediatizatele concursuri n care cstigator ii primesc, ca premii, anticonceptionale.

Sfntul Valentin a fost un preot martirizat n chinuri atroce la 14 februarie 2 70, sub mparatul Aurelian, pentru motivul ca a combatut orgiile sexuale legate de cultul zeului Faunus Lupercus. Din punct de vedere crestin, este o profanare a memoriei unui martir si a virtutii castitatii faptul de a pune dezmatul sexual public sub patronajul unui preot sfnt, martirizat tocmai fiindca a combatut acest ritual pagn si a acordat as istenta spirituala tinerilor trimisi la martiriu, ca unii care refuzau participa rea la orgii. Orice crestin constient si responsabil n fata lui Dumnezeu stie si nu poate tolera ca o sfnta taina - ca aceea a Casatoriei - sa fie celebrata batjocoritor n tramvai, n autobuz sau ntr-o spelunca, sub oficierea ei de catre un impostor sard onic, n sfidarea ostentativa a unui sacrament instituit de Isus Cristos, a Preoti ei si a ofiterului starii civile. Un crestin onest este convins ca orice act sex ual n afara casatoriei este imoral, orict de raspndit ar fi acest pacat. n consecint a, nici un crestin nu se poate considera casatorit pe doua zile sau ndreptatit sa r enunte la pudoare si la castitate, n urma unui ritual care frizeaza obscenitatea si cinismul. Reactualizarea, deliberata sau nu, a bacanelei sexuale pagne, este un atent at mpotriva moralei crestine, mpotriva sfinteniei Casatoriei si a sanatatii social e. Eliberarea de sub comunism nu trebuie confundata cu legitimarea mediatizata a libertinajului, cu ncurajarea si premierea imoralitatii publice.