Mini-dictionar de E-uri E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina.

Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania. E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul. E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la ! mg" !# ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata $omuna %uropeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania. E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. $ompaniile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii &ustifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de to'ina botulinica. E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. %ste permis in Romania. E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru pra&ituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru &eleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala. E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru &eleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. %ste interzis in (aponia, )uedia, )*A, Austria si +orvegia. %ste permis in Romania. E155 (brun ,-) este utilizat in ciocolata si pra&ituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. )e cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. %ste interzis in Danemarca, .elgia, /ranta, 0ermania, %lvetia, )uedia, Austria, )*A, +orvegia. %ste permis in Romania. E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in )*A (din 123#) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. %ste permis in Romania. E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. %ste permis in Romania. E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. %ste permis in Romania. Atentie - colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina .4 si zinc si chiar

aparitia, in timp, a unor tumori. *n astfel de colorant este tartrazina 5 %1# , acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in )uedia, %lvetia, 6area .ritanie si 7landa. $onform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia $onsumatorilor (AP$) din Romania, s5a constatat ca pe piata romaneasca e'ista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant8 bomboanele $iclete cu aroma de zmeura (producator $.6. $himica Dail9 .ucuresti), bauturile racoritoare :ic; de portocale (sub licenta Ro9al $ro<n $ompan9), Prigat 7range =ight ()igat .everage $ompan9), /anta %'otic ()$ $oca5$ola ,.) Rom) si 6irinda 7range (imbuteliata la >uadrant5A6Ro> .everages), bomboanele :ath9 =emon ($onfiseue :ath9, .ruges), budinca cu gust de vanilie (%uro /ood Prod), bomboanele gumate )ugus %'otic (:raft /oods Romania), acadelele $hupa $hups (%l;e;a Romania), .ega 5 baton cu spuma si &eleu de lamaie (:andia -imisoara Romania) si :ro;9 6ania (&eleuri )ilvana dra&ate de caise, zmeura sau portocale, produse de :raft (acobs )uchard Romania). Efecte negative asupra sanatatii Acest colorant determina o reactie de intoleranta la apro'imativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. $onsumul acestor produse determina deficiente in vitamina .4 si zinc, ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. )5a constatat ca vitamina .4 este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea e'cesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.). Doza ma ima admisa AP$ Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s5a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. -inand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni e'trem de grave. Doza ma'ima admisa pentru consum este de #,3! mg";g corp, iar in produsele alimentare 3# mg";g corp, cu e'ceptia rahatului, unde doza admisa este de ?# mg";g. $u alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea ma'ima de colorant 5 3# mg";g (echivalent litru) 5 atunci o persoana de ?# ;g care bea doi litri de suc va ingera 1@# mg colorant, in timp ce doza ma'ima admisa pentru o persoana de ?# ;g este de ,! mg. Asadar recapitulam!!! 5aditivi alimentari care produc cancer8 %1?1, 1@ , 11, 1?, 1@, 1!, 14, 13, 1A, ?2, ??#; 5aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange8 % !#, !1, ! ; 5aditivi alimentari care produc boli de piele8 % ?#, ?1, ? , ??; 5aditivi alimentari care ataca sistemul nervos8 %?11, ?1 ; 5aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive8 %??A, ??2, ?@#, ?@1, ?4?, @4!, @44, @!#, @41, @#3; 5aditivul care distruge vitamina .1 8 % ##. %1 ? 5 este interzis in )*A si in fostele state sovietice. )e gaseste in bomboane, &eleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. %ste considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si %11#, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu5le in acel galben de Bapus de soareB, de care vorbeam ceva mai sus. %??# 5 produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. )e gaseste in

aproape toate sucurile din comert. %1# 5 este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el. Articol aparut in 2001 in ziarul "urentul $onservantii, aromele, colorantii 5 intr5un cuvant aditivii 5 sunt indicati pe ambala& cu litera B%B, urmat de un numar format din trei sau patru cifre. *nele dintre aceste substante sunt nocive, to'ice, chiar cancerigene. 7amenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. -otusi, pentru a preveni eventualele pericole, )tatele *nite ale Americii si *niunea %uropeana au interzis o parte din B%B5uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. %'ista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale. #E#-urile$ sinonime cu otrava $onform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic 5 avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective. %5urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele *niunii %uropene a presupus folosirea codurilor de tip B%B pentru aditivii alimentari. +umeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu5le to'ice. /olosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. %rganismul$ supus la &om&ardamente c'imice $onsumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta a&unge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. )tudiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. /olosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site5uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse. Margarina afecteaza sistemul imunitar %ste un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. $ercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 1!# de grade $elsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l5au botezat BmargarinaB, dupa numele sotiei (6argot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu a&utorul substantelor

sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. 6irosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. 0rasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. )istemul imunitar este astfel negli&at si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la into'icatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat e'cesiv, favorizand hepatita. Aspartamul$ un indulcitor criminal %ste unul dintre alimentele cele mai controversate. /iind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in e'ces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu5se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in e'ces de aspartam e'pune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. =ipsa de calciu apare si ea in timp. "e sunt aditivii alimentari( Aditivii alimentari sunt substante chimice adaugate in alimente sau bauturi cu scopul de a le C ameliora) diverse proprietati8 gustul, culoarea, stabilitatea, rezistenta la alterare. In mod standardizat, denumirea lor este formata din litera B%B si un indice compus din trei cifre #E#-urile , cum au fost codificate pe plan international substantele chimice introduse in alimente, au fost astfel botezate tocmai pentru a ascunde cumparatorilor denumirea substantelor obtinute artificial. )ub motivatia BtehnicaB a folositii unei denumiri care sa nu fie dependenta de multitudinea limbilor de circulatie internationala, motivul real a fost acela de a nu speria consumatorul si de a5l determina sa cumpere produse ambalate atractiv, dar foarte nocive Introducerea CamelioratorilorD in alimente nu a fost ceruta de consumatori. Producatorii le ofera, iar oamenii le consuma fara sa5si puna prea multe intrebari. )5a nascut astfel o industrie uriasa si foarte rentabila a %5urilor, avand o cifra de afaceri de peste # miliarde E anual. Aditivii alimentari sunt impartiti in @ de categorii, dintre care enumeram pe cele mai raspandite8

*ndulcitori 5 inlocuiesc zaharul; "oloranti 5 pentru a da o culoare mai apetisanta; Acidifianti 5 dau un gust usor acid; "orectorii de aciditate 5 cresc sau diminueaza aciditatea; Emulsificatori 5 asigura un amestec omogen intre apa si grasimile alimentare; "onservanti 5 intarzie sau impiedica alterarea alimentelor; "orectorii de gust si de miros F imbunatatesc mirosul si gustul alimentelor; +ropulsori 5 gaze care servesc la e'pulzarea alimentelor din ambala&e; Antio idanti 5 limiteaza o'idarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul. E-urile sunt aditivi periculosi pentru sanatate

CIn e'istenta multimilenara a speciei umane, mecanismele fiziologice s5au antrenat sa recunoasca si sa metabolizeze tot ce este aliment natural. De aceea, impactul organismului cu %5 urile este enorm8 el nu le recunoaste, nu le accepta si se revolta.D (Dr. 6ed. Pavel $hirila). Aditivii alimentari sau %5urile nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de to'ice si chiar cancerigene. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, la nivel global, mortalitatea datorata consumului de alimente imbogatite cu substante artificiale se afla pe locul @, dupa consumul de droguri, medicamente si accidentele de circulatie.

$onsumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar, precum si o serie de tumori maligne si benigne. $onform Raportului $omisiei +ationale de 7ncologie din Romania, cancerul este intr5 o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp Bboala mileniului IIIB si nu e'ista inca premizele ca se va descoperi un antidot. $auzele care contribuie la aparitia cancerului se pare ca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress5ul %ste bine sa fim constienti de riscul la care ne e'punem cumparand produse fara a ne informa asupra procesului de fabricatie si a ingredientelor periculoase pentru sanatate. Alimentele ucigase Aditivii alimentari sunt substante utilizate, in mod normal, ca ingrediente. )area, zaharul si otetul sunt substante nelipsite din mancarea noastra. +u sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. Dar, in ultimii ?# de ani, in continutul multor produse alimentare au aparut substante chimice, de sinteza, uzitate, mai cu seama, in industria alimentara. Aceasta categorie de substante artificiale sunt e'trem de nocive si induc multe boli grave. Prof. dr. 0heorghe 6encinicopschi, directorul Institutului de $ercetari Alimentare, considera ca incidenta alarmanta a unor forme de cancer e strans legata de avalansa produselor alimentare bogate in %5uri nocive, consumate frecvent de romani. De asemenea, %5urile periculoase sunt BvinovateB de raspandirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. *na e sa mananci un mar si cu totul altceva e sa bei un compot de mere conservat cu aditiviB, semnaleaza prof. dr. 6encinicopschi. Domnia sa atrage atentia, totodata, asupra mezelurilor, in special asupra parizerului, crenvurstilor, bauturilor racoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice (in special supele la plic sau alimentele afumate). +rincipalele categorii de E-uri din alimentele de pe piata romaneasca I. %5uri naturale si inofensive "ele mai frecvente E-uri ,&une)$ fara efecte negative asupra sanatatii suntG vitamina % naturala % ?#4, antio'idant natural, prezent in ficat, oua, peste, soia; G vitamina $ naturala, acidul ascorbic 5 % ?## (antio'idant); G clorofila % 1@# 5 colorant natural intalnit in produse de cofetarie, pasta de dinti, cosmetice; G lecitina % ? 5 antio'idant natural (prezent si in ciocolata); G pectina % @@# 5 gelifiant natural II. %5uri cu efecte negative asupra sanatatii *n studiu recent al $linicii de 7ncologie din Dusseldorf F 0ermania, referitor la efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi to'ici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr5un real pericol organismul uman. Prezentam in continuare principalele B%B5urilor considerate de specialistii oncologi CcriminaleD. E-uri ./.+E"0E % 1@1, % 1!#, % 131, % 13 , % 13?, % @#, % @1, % @33; E-uri 0%1*"E$ ce determina aparitia unor afectiuni si &oli foarte graveG boli intestinale8 % #5 @; G boli digestive8 % ??A5?@1, % @!#, % @#3, % @41, % @4?, % @4!5 @44; G boli de piele8 % ?#5 ??; G tulburari hepatice8 % ##, % ?#5 ?@, % !#5 ! , % @41, % @4?;

G cresc colesterolul8 % ? #, % ? 1; G ataca sistemul nervos8 % ?11, % ?1 ; G boli ale aparatului bucal8 % ??# (acid citric sau sare de lamaie). E-uri +E2*"/3%A.E E 102 , E 110$ E 120$ E 124 , E 230 E-uri "A4"E2*5E4E *nele B%B5uri au fost incriminate de5a lungul timpului ca avand, intr5un fel sau altul, o contributie semnificativa la aparitia cancerului cu diverse localizari, in primul rand la nivelul tractului digestiv, al ficatului, cailor biliare sau al pancreasului. *4AM*"** +/63*"* 42! 17 E 123$ E 131$ E 211$ E 213$ E 214$ E 215$ E 218$ E 219$ E 239$ E 821$ E 950$ E 951$ E 954 3ista neagr: a su&stantelor c'imice care otr:vesc alimentele In Romnia nu toate produsele alimentare au nscris pe etichet continutul complet . Exceptnd cazul n care ai ferm si culegi zarzavaturile din grdin sau tai puiul crescut n propria ograd, nu prea avem acces la o hran de calitate, fr substante toxice. Pentru c suntem sraci. e zgrcim la fondurile care ar trebui alocate pentru dotarea laboratoarelor cu aparatur performant care s detecteze toti aditivii periculosi. !ar cheltuim din ce n ce mai mult pentru tratamentul bolilor cauzate de produsele alimentare pline de E"uri cancerigene. #i de faptul c romnii au putere de cumprare mic se profit din plin. $ulte produse alimentare de import ncrcate de E"uri ucigase, respinse la ele acas, se comercializeaz fr probleme pe piata noastr. Pentru c Romniei i lipseste un cadru legislativ coerent care s pun capt transformrii pietelor din tara noastr ntr"un debuseu pentru productorii strini. %n tara noastr, regimul aditivilor alimentari e reglementat printr"un ordin al $inisterului #nttii si al &amiliei. El cuprinde E"urile acceptate si cantittile admise. #i totusi galantarele sunt invadate de produse care ne bag n spital. ;n 2om<nia$ E-urile cancerigene fac ravagii Pentru c nu avem aparatur sensibil pentru detectarea tuturor aditivilor $a'oritatea produselor alimentare contin aditivi, n special cei numiti emulgatori, cunoscuti n mod curent sub denumirea de E"uri. $ulte dintre aceste E"uri s"au dovedit a fi periculoase pentru om. (stfel, s"au ntocmit liste pozitive si negative cu E"urile continute n produsele alimentare. #e spune c suntem ceea ce mncm. E un adevr dovedit de statistici. (proximativ )*+ dintre bolile romnilor sunt provocate de alimente si modul de hrnire. Alimentele ucigase (ditivii alimentari sunt substante care n mod normal sunt utilizati ca ingrediente. #area, zahrul si otetul sunt substante nelipsite din mncarea noastr. u sunt periculoase si fac preparatele mult mai apetisante. !ar n ultimii ,* de ani, n continutul multor produse alimentare au aprut substante chimice, de sintez, uzitate mai cu seam n industria alimentar. (ceast categorie de substante artificiale sunt extrem de nocive, care induc multe boli grave. Prof. dr. -heorghe $encinicopschi, directorul Institutului de .ercetri (limentare, e convins c, cresterea alarmant a incidentei diferitelor forme de cancer e strns legat de avalansa produselor alimentare bogate n E"uri nocive consumate frecvent de romni. !e asemenea, E"urile periculoase sunt /vinovate/ de rspndirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv si a alergiilor. /0na e s mnnci un mr si cu totul alt ceva e s bei un compot de mere conservat cu aditivi/ " semnaleaz prof. dr. $encinicopschi. !omnia sa atrage atentia, totodat, asupra

mezelurilor " n special asupra parizerului si crenvurstilor ", buturilor asa"zis rcoritoare si preparatelor conservate cu substante chimice " mai cu seam supele la plic " sau afumate.

"ump:r:m la gr:mad: %n momentul de fat, ma'oritatea produselor alimentare sunt etichetate. .ele fr etichet, n mod firesc, n"ar trebui comercializate. Productorii au nceput s metioneze pe etichet ce E"uri contine alimentul respectiv. .onservantii, aromele, colorantii de sintez sunt indicate pe ambala' cu litera E, urmat de un numr din trei sau patru cifre. !ar, din pcate, cumprtorul nc nu stie foarte bine care sunt cei pozitivi si care sunt cei negativi. #i cel mai adesea, cumprm la grmad. $ai grav e c n n Romnia nu exist aparatur performant pentru detectarea tuturor E" urilor. Prof. dr. $encinicopschi spune c putem lua un produs pe eticheta cruia sunt specificate o serie de E"uri, dar aparatele din dotarea laboratoarelor nu reusesc s le evidentieze. %n Romnia, Institutul de .ercetri (limentare e compatibil, n plan european din punct de vedere al specialistilor. !ar ei nu"si pot dovedi competenta, deoarece tehnologia las mult de dorit. !e regul, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate n E"uri nocive. Ele zac n stocuri si pentru a scpa de ele, productorii externi le /mping/ pe pietele trilor cu putere de cumprare mic, din care face parte si Romnia. (sa se explic de ce cheltuim enorm pentru rezolvarea problemelor de sntate public. Prof. dr. $encinicopschi e de prere c e foarte necesar o legislatie care s"i prote'eze pe productorii autohtoni. Pentru c ei sunt scosi de pe piat de concurent. Productorul extern vinde la noi cu 1*.*** de lei 2ilogramul un salam plin de E"uri rele si, astfel, l falimenteaz pe productorul romn care aduce pe piat un salam la ,**.*** de lei 2ilogramul, ce"i drept mult mai sntos pentru cumprtor. !esi prof. dr. $encinicopschi a subliniat ct de necesar e o /lege cadru a alimentului/ " asa cum e n lumea civilizat, totusi legislatia noastr schioapt. Dieta personalizat: !up ce i asculti pe specialisti ai impresia c vor s bage frica n noi si c cel mai bun lucru e s mori de foame. u"i chiar asa. Ei vor s ne avertizeze c suntem bombardati de alimente toxice. Prof. dr. .onstantin Ionescu"3rgoviste, directorul Institutului de 4oli de utritie, e adeptul dietei personalizate, n functie de vrst, stare de sntate, profesie si alti factori specifici fiecrui om n parte. 5a prima vedere o asemenea diet pare costisitoare. Prof. dr. .onstantin !umitrache, directorul Institutului de 4oli Endocrinologice, ne contrazice. /$ai ales vara, avem din belsug legume si fructe/. #i pentru a nu cdea din picioare s lum aminte si la ce ne recomand prof. dr. $encinicopschi6 carne de pui, de curc, curcan, peste oceanic gras 7macrou, hering, ton8 crap, caras, pstrv, somon, brnzeturi " mai putin cele /topite/ sau /afumate/ ", lactate " cu exceptia iaurturilor cu termene de valabilitate peste o lun sau cu arome si coloranti chimici. E-urile sanatoase sau nesanatoase In urma cu cativa ani, credeam ca orice aliment este bun. Alegeam cele mai colorate mancaruri, cele mai dulci. +imeni nu se gandea ca poate fi ceva in neregula. $a nu tot ce se poate manca este si bun. In ultimii ani, insa, peste tot auzi cat de nocivi sunt anumiti aditivi alimentari. $um sunt ei cancerigeni sau pot provoca modificarea organelor. Romanii stiu ca %5urile sunt si bune si rele, stiu de ele. Profesorul 0heorghe 6encinicopschi ne spune ce sunt aditivii alimentari si care %5uri nu sunt bune pentru organism.

Auzim des de %5uri. $a unele sunt bune, ca altele nu. Dar ce te faci cand esti la un magazin si vrei sa iti cumperi cevaH -e uiti la toate etichetele si incerci sa iti aduci aminte care sunt suspecte sau cancerigene si care nu. )au daca sunt trecute denumirile chimice incerci sa iti amintesti de orele de chimie din scoala si incepe sa iti para rau ca atunci te gandeai la cu totul altceva decat iti spunea dascalul. BAditivii alimentari sunt cunoscuti sub denumirea codificata de %5 uri. %5ul vine de la %uropa. %i au o numerotatie alfanumerica pentru a usura recunoasterea lor. Pentru ca populatia a inceput sa aiba o oarecare retinere fata de %5uri, de multe ori fabricantii folosesc denumirea chimicaB, spune prof. univ. dr. 0heorghe 6encinicopschi, membru al Academiei de )tiinte Agricole si )ilvice, directorul general al Institutului de $ercetari Alimentare. Dar ce sunt e'act aditivii alimentariH %'ista mai multe definitii ale %5urilor. BAditivul alimentar este orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand ori nu o valoare nutritiva prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport si depozitare ori a unor asemenea produse alimentare devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai directi sau indirecti o componenta a acestor produse alimentareB, spune profesorul 6encinicopschi una dintre definitii. Alta ar fi Baditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea unor tehnologii avansate de prelucrareB. 7 alta definitie a aditivilor alimentari ar fi8 B)ubstante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor adaugate in scopul de a modifica favorabil insusirile organoleptice sau ca o necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient constituent al unui aliment care are sau nu valoare nutritiva si care se adauga intentionat cu un scop tehnologic incluzand modificari organoleptice in timpul producerii, procesarii, prepararii, impachetarii, ambalarii, transportului si depozitarii unui aliment, devenind un component, afectand intr5un fel caracteristicile alimentelor la care se adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de sodiuB. Profesorul ne ofera si o definitie mai pe intelesul nostru8 B+iste substante care nu sunt ingrediente si se folosesc in cantitati foarte mici si au valori nutritive foarte mici. )unt conservanti, antio'idanti, coloranti, dau gust placut. +u este posibila utilizarea aditivilor alimentari pentru a masca defecte ale alimentului. Aditivii se folosesc inainte ca produsul sa iasa pe piata. $are sunt insa consecintele consumarii alimentelor care contin %5uriH Pot aparea chiar sangerari interne si modificari ale organelor. De regula, produsele alimentare ieftine sunt si cele mai bogate in %5uri nocive. In loc sa promoveze o politica dura, dar sanatoasa chiar si fata de aditivii considerati a fi cel putin suspecti, legislatia romana este mai mult decat permisiva. $irca 3#I din bolile romanilor sunt provocate de alimente, mai precis de ce contin acestea. BPopulatia nu trebuie speriata, ci educata, sa cunoasca e'act lista %5urilor cu probleme, lista celor suspecte si lista celor bune. Daca vrea cu bunastiinta sa se otraveasca, sa o faca macar in cunostinta de cauzaB, mai spune profesorul 0heorghe 6encinicopschi. Din cate stiti dvs., toate %5urile sunt nesanatoase sau numai uneleH ?3I dintre respondenti au spus ca B+umai unele sunt nesanatoaseB ?@I ca toate %5urile din alimente sunt nesanatoase pentru organism 2I nu au stiut sau nu au raspuns @4I dintre cei care au studii superioare cred ca toate %5urile sunt nesanatoase /emeile sunt mai atente decat barbatii la eticheta alimentelor =a intrebarea din sonda&ul $*R)5 )A BDumneavoastra ati auzit despre %5urile din alimenteHB, 34I

dintre respondenti spun ca au auzit, ?I nu au auzit, iar 1I nu a raspuns sau nu a stiut ce sa raspunda. 21I dintre cei cu varsta cuprinsa intre 1A si ?# de ani au auzit de %5uri, la fel si A!I dintre cei cu varsta cuprinsa intre ?1 si !! de ani. $el mai putin informate sunt persoanele peste !4 de ani. !3I dintre acestea nu au auzit de %5uri. $ei mai informati sunt cei cu studii superioare. 2!I dintre acestia au auzit de %5uri, in timp ce doar !AI dintre respondentii cu nivelul de studii sub liceu sunt informati. In functie de zona de resedinta, cei mai informati sunt cei care locuiesc in .ucuresti (2#I). $el mai putin informati sunt oltenii. Doar 44I dintre acestia au auzit de %5uri. =a intrebarea BDin cate stiti dumneavoastra, toate %5urile sunt nesanatoase sau numai uneleHB, ?3I dintre respondenti au spus ca Bnumai unele sunt nesanatoaseB, ?@I ca toate sunt nesanatoase pentru organism, 2I nu au stiut sau nu au raspuns. @ I dintre cei cu varsta cuprinsa intre 1A si ?# de ani cred ca numai unele %5uri sunt nesanatoase, iar @1I cred ca toate sunt nesanatoase. @4I dintre cei care au studii superioare cred ca toate %5urile sunt nesanatoase, iar @!I cred ca numai unele sunt nesanatoase. Romanii nu prea verifica etichetele alimentelor atunci cand merg la cumparaturi. =a intrebarea BAtunci cand cumparati alimente, obisnuiti sa verificati daca contin %5uri nesanatoaseHB, !2I au raspuns ca nu verifica, AI spun ca verifica si 1?I nu au raspuns sau nu au stiut ce sa raspunda. $ei mai atenti la etichetele mancarurilor sunt bucurestenii. @AI dintre cei care locuiesc in $apitala spun ca verifica daca alimentele pe care le cumpara contin %5uri. Dobrogenii sunt insa la polul opus. Doar 1!I dintre locuitorii acestei zone verifica daca alimentele contin %5uri nesanatoase *n 2omania nu e ista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente

#ocietatea este intr"o continua evolutie. 3ehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu a'utorul celor mai noi procedee. #upraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. (stfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala, etc. .onservantii, aromele, colorantii " intr"un cuvant aditivii " sunt indicati pe ambala' cu litera E urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. $a'oritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. 0nele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. 9amenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. 3otusi, pentru a preveni eventualele pericole, #tatele 0nite ale (mericii si 0niunea Europeana au interzis o mare parte din E"uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale =a'arul - moartea al&a Pe termen lung, consumul de zahar e'pune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. =ipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit

si de un stres puternic. $aria dentara apare la peste 2@I din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu ## de ani, inainte de descoperirea zaharului. $auza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. 7 alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s5ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in e'ces a tesutului adipos. $onstienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Parado'al insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul si acesulfam : (% 2!# si % 2!1) sunt indulcitori foarte des folositi si pot fi sursa a peste 3# de tipuri de boli mortale. .upele concentrate si &oala Alz'eimer .ontin in exces glutamatul de sodiu 7natrium glutaminat8, E :;<, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. #upele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice 7coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu8, dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. -lutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Rolul lui este acela de a intensifica gustul, oricare are fi acesta. !e fapt, este un fel de drog 7cu observatia ca drogurile clasice intensifica trairile psihice, emotionale, nu gustul8. #e foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. 9rganizatii de profil din 0niunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. 9pinia publica din 0#( a fost informata de 0# &ood = !rug (dministration 7&!(8 ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala (lzheimer. In'ectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor. 5uma de mestecat si &erea - inamici ai stomacului $hiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 35A tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate de&a ca fiind cancerigene ori to'ice. Intr5o pastila de guma de mestecat se pot gasi8 % 131, % ? #, % ??#, % @ #, % @ 1, % @ , % 2!#, % 2!1, % 243 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se e'pun urmatoarelor afectiuni8 colesterol (% ? #), boli ale aparatului bucal (% ??#) si cancer (% 2!# si % 2!1). $hiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, ma&oritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. $el mai des folosit este acidul citric (% ??#) sau sarea de lamaie (care se vinde si separat, ca suc de lamaie) precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. $olorantii folositi (% 11# si % 1# ) sunt si ei declarati to'ici. .auturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. =a bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene. Este posi&il ca producatorul sa foloseasca alta su&stanta decat cea afisata In 9ccident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. #e incearca renuntarea la produsele de tip fast"food si inlocuirea lor cu alimente naturale. &ructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. #upermagazinele au de'a standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. >ictoria >argolici, inspector" sef ad'unct la 9ficiul pentru Protectia .onsumatorului, declara6 /In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambala' apare

substanta folosita, dar s"ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare. Inspectorii 9P. s"au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E <*,. Era folosit in compozitia preparatelor din carne. (m primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau crem?urstii se colora. .u a'utorul Institutului de Igiena si #anatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste E"uri, dar trebuie aliniata legislatia la reglementarile 0E/, spune >ictoria >argolici. /.ei de la 9ficiul pentru Protectia .onsumatorului pot controla doar ca pe ambala' sa se specifice existenta aditivilor./