Plan

Introducere
1.Principiile aplicarii legii civile in timp. 2. Inceputul actiunii legii civile noi. 3.Abrogarea . Deseutudinea. disparitia obectului. 4.Coleziunea normelor de drept civil .

Concluzie

Bibliografie

Introducere
n aceast lucrare mi-am propus s descriu Actiunea legii civile in timp. Pentru a clarifica toate aspectele conceptului de norm juridic, voi preciza caracteristicile sale, voi defini aceast regul de conduit, m voi opri asupra tipurilor de norme existente, clasific ndu-le !i s explic ac"iunea lor n timp, n spa"iu !i asupra persoanelor. n doctrina juridic se folose!te deopotriv dar cu acela!i n"eles formula #reguli de drept# !i #norme de drept# sau #reguli juridice# !i #norme juridice#. $i literatura francez, fr s nlture cuv ntul #norm# 1-a consacrat pe cel de #regul#.1 %in contra, n doctrina rom&n este consacrat denumirea de #norm juridic#.' Precizm c cele dou formule desemneaz una !i aceea!i no"iune. %reptul este alctuit dintr-un ansam(lu de norme constituite ntr-un sistem unitar ntr-o societate dat. )nde este drept acolo este societate. %ar la fel de adevrat este !i reciproca* unde este societate acolo este drept. +rice societate organizat reclam o regul de drept, n primul r&nd, pentru a se constitui, su(sista !i func"iona. ,iindc societatea nu exist dec t prin indivizii umani care o compun. Ace!tia tre(uie, prin consecin", s fie men"inu"i n o(liga"iile inerente strii sociale printr-o regul care determin !i sanc"ioneaz statutul lor de mem(ri. Astfel regula de drept nu mai este o simpl regul a raporturilor dintre oameni lua"i ca atare, n afar de orice calificare sau apartenen" social. -egula formeaz legea unui grup !i sta(ile!te condi"iile de existen" !i exigen"ele pe du(lul plan al constituirii grupului !i direc"ia mem(rilor si. .orma de drept este elementul primar al oricrui sistem de drept. )ltima #crmid# din care este alctuit un edificiu juridic este regula de drept. Pe (aza ei se alctuie!te ntregul la(irint juridic. /a r&ndul lor, normele se grupeaz n institu"iile de drept, institu"iile n ramuri, ramurile n pr"i ale sistemului 0drept pu(lic !i drept privat1, iar pr"ile n sisteme. A!adar, norma juridic este una din categoriile centrale ale dreptului, at&t ca prticic fundamental a sistemului de drept pozitiv c t !i ca o(iect de
1 '

A se vedea, spre exemplu* 2ic3el 4ille5. P3ilosop3ie du droit, 66, /e! 2o5ens du droit, %alloz, 1789
A se vedea, spre exemplu* .icolae Popa, :eoria general a dreptului. ;ditura Actomi, <ucure!ti, 1779.

'

cercetare a !tiin"ei dreptului n special. Prin studiul normei ptrundem n inima !i spiritul dreptului. -eglementarea rela"iilor sociale are loc prin intermediul normelor sociale. %at fiind faptul c aceste rela"ii "in de diverse domenii de activitate, diferite sunt !i normele care le reglementeaz. + modalitate social constituie normele juridice. =unoa!terea normei juridice implic at t caracterizarea trsturilor comune tuturor normelor sociale, precum !i caracterizarea trsturilor ei specifice. Punctul de pornire la caracterizarea normei este urmtorul * orice norm juridic este o norm social, ns nu fiecare norm social este !i juridic. n termenii cei mai generali norma de drept este o #regul social o(ligatorie#. 2as>uelin consider c regula de drept este un fenomen natural !i o(ligatoriu n orice grup uman organizat n comunitate, fie c este vor(a de comunit"i na"ionale sau interna"ionale, sau de comunit"i mai restr nse ca asocia"iile de drept privat, comunit"ile familiale sau profesionale. $i mai profund, regulile de drept nu iau na!tere dec t cu condi"ia ca oamenii s formeze un grup, nu numai printr-o participare cu anumite trsturi comune de ordin fizic, psi3ologic sau social care zmisle!te o simpl solidaritate 0ca mem(rii unei na"iuni sau unei clase sociale1 ci pe #(aza unei societ"i verita(ile care implic scop social specific, organizare !i ierar3ie#, explic ?ean %a(in.@ ;l conc3ide c #regula de drept# este regula care guverneaz raporturile ntre oameni astfel grupa"i prin legturi n exclusivitate #societare#.9 Norma Juridic poate fi numit doar acea norm social ce conine o regul de conduit, stabilit sau autorizat (sancionat) de stat, menit s reglementeze cele mai importante domenii de actuintate uman i ocrotit, n caz de necesitate, de fora coercitiv a statului. ,iind o parte integrat a normelor sociale, normele juridice vizeaz conduita uman. ;le reprezint reguli de conduit ce sunt instituite sau sanc"ionate de stat, care exprim voin"a clasei 0claselor1 dominante, a cror aplicare este asigurat prin for"a de constr ngere a statului. =u ajutorul normelor juridice n societate se sta(ilesc anumite coordonate, prin care este ndrumat conduita oamenilor n direc"ia ntririi !i
@ 9

+p.cit.*p.lA-18. 8/(idem.p.l8. -osetti-<lnescu, +vid Bac3elarie. .ic. C. .edelcu. +p. cit., p. 1D.

dezvoltrii r nduielilor !i rela"iilor sociale. A!adar, normele juridice nu s nt simple indica"ii, ci reprezint dispozi"ii o(ligatorii. 6ndiferent de nuan"a lor, n ultima instan", normele juridice reprezint un comandament impus de puterea de stat. .erespectarea lor atrage dup sine aplicarea constr ngerii. +(ligativitatea normelor juridice asigur ordinea de drept n societate, imprim nd rela"iilor sociale sta(ilitatea necesar. Norma juridic ca element constitutiv al dreptului este o regul de conduit, instituit de puterea public sau recunoscut de aceasta, a crei respectare este asigurat, la nevoie, prin fora coercitiv a statului. Bcopul normei juridice sau regulii de drept corespunde finalit"ii dreptului !i anume de a asigura convie"uirea social orient nd comportarea oamenilor n direc"ia promovrii !i consolidrii rela"iilor sociale potrivit idealurilor !i valorilor ce guverneaz societatea respectiv. Prin intermediul normelor se ordoneaz !i reglementeaz n forme specifice dreptului rela"iile interumane, n conformitate cu aceste valori. .orma juridic are un caracter prescriptiv, ea sta(ile!te o anumit comportare, impune o anumit conduit, const nd dintr-o ac"iune sau inac"iune uman ndreptat ntr-o anumit direc"ie, n vederea realizrii unui anumit scop. Be poate spune c norma juridic este elementul constitutiv al dreptului, este #celula de (az# a acestuia, dup cum se exprim unii autori, n ansam(lul lor, normele juridice n vigoare alctuiesc dreptul pozitiv al societ"ii respective. :o"i autorii au definit !i definesc norma juridic n (aza trsturilor ei distinctive, n compara"ie cu celelalte norme sociale. 6.-osetti-<lnescu, +vid Bac3elarie !i .ic. C. .edelcu definesc norma juridic, legea, n general, ca fiind o regul obligatorie, general, permament, e dictat de ctre autoritatea public investit cu puterea legiuitoare i sancionat prin fora public . =ei trei autori includ n defini"ia normei juridice trstura de permanen" # n sensul c are drept scop s se aplice la o sum nedeterminat de acte analoage#. Profesorul loan =eterc3i su(liniaz c norma juridic este #asigurat n aplicarea ei datorit con!tiin"ei cet"enilor#D, preciz nd c, la nevoie, se recurge la #for"a coercitiv a statului#, iar profesorul .icolae Popa pune accentul pe scopul normei juridice #acela de a asigura ordinea social#.E
D E

6oan =eterc3i, +p.cit, p.@@9 .icolae Popa, +p.cit.,p.lD7.

n lumina analizei efectuate, putem defini norma juridic ca fiind o regul de conduit general, tipic, impersonal i obligatorie, emis sau sancionat de stat, n scopul asigurrii ordinii sociale, adus la ndeplinire, la. nevoie, prin fora coercitiv a statului.

1.Principiile aplicarii legii civile in timp.

Actul juridic civil este definit ca fiind manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naste, modifica ori stinge un raport juridic civil. =riterii de clasificare si categorii de acte juridice in functie de aceste criterii %upa numarul partilor, actele juridice se impart in unilaterale, (ilaterale si multilaterale. %upa scopul urmarit la inc3eierea lor, actele juridice se divid in acte cu titlu oneros si acte cu titlu gratuit. %upa efectul lor, actele civile se impart in* constitutive, translative si declarative. %upa importanta lor, exista acte juridice civile de conservare, de administrare si de %upa continutul lor, actele juridice civile se impart in* patrimoniale si nepatrimoniale. A %upa modul 0forma1 de inc3eiere, actele civile se impart in* consensuale, solemne si reale. %upa momentul producerii efectelor, actele civile se impart in* acte intre vii 0inter vivos1 si acte pentru cauza de moarte 0mortis causa1. %upa rolul vointei partilor in sta(ilirea continutului lor actele juridice civile se impart in acte su(iective si acte conditie. %upa legatura lor cu modalitatea 0termen, conditie1, actele juridice se impart in acte pure si simple si acte afectate de modalitati. %upa raportul dintre ele, actele civile se impart in* principale si accesorii. %upa legatura cu cauza 0scopul1, distingem intre actele cauzale si cele a(stracte. %upa modalitatea inc3eierii lor, actele juridice civile se impart in acte strict personale si acte care pot fi inc3eiate si prin reprezentare.
A

C3eorg3e

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu, 177A

%upa reglementarea si denumirea lor legala, se disting actele tipice 0numite1 si actele atipice 0nenumite1. %upa modul lor de executare, actele juridice civile se impart in* acte cu executare dintr-o data 0uno ictu1 si acte cu executare succesiva. =onditii pentru vala(ilitatea actului juridic civil Prin conditiile actului juridic civil intelegem elementele din care este alcatuit un asemenea act. =lasificarea conditiilor actului juridic civil a. 6n functie de aspectul la care se refera, se disting* - conditii de fond, cele care privesc continutul actului juridic civilF - conditii de forma, cele care se refera la exteriorizarea vointei. =aracterizarea conditiilor actului juridic civil 1. =apacitatea de a contractaF '. =onsimtamantul vala(il al partii ce se o(ligaF @. )n o(iect determinatF 9. + cauza licita. '. =apacitatea de a inc3eia actul juridic civil Prin capacitatea de a inc3eia actul juridic civil se intelege acea conditie de fond si esentiala care consta in aptitudinea su(iectului de drept civil 0persoana fizica, persoana juridica1 de a deveni titular de drepturi si o(ligatii civile prin inc3eierea de acte juridice civile. Principiul capacitatii si exceptia de la acest principiu a1 Principiul 0regula1 capacitatii de a inc3eia acte juridice si exceptia incapacitatii. 2ateria capacitatii de a inc3eia actul juridic civil este dominata de principiul capacitatii, incapacitatea reprezentand exceptia.
8

Prin principiul capacitatii intelegem faptul ca, ori de cate ori legea nu prevede altfel, persoanele au aptitudinea de a inc3eia orice act juridic. (1 ;xceptia incapacitatii de a inc3eia acte juridice civile. 6ncapacitatea reprezinta
8

=onstitu"ia -epu(licii 2oldova

exceptia, in sensul ca, numai in cazurile anume prevazute de lege o persoana nu poate participa la intocmirea unui act juridic civil. =a toate exceptiile, si exceptia in materie de capacitate incapacitatea tre(uie sa fie expres prevazuta de lege. Prin consimtamant se intelege acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in 3otararea de a inc3eia un act juridic civil, manifestata in exterior. Pentru a fi vala(il, consimtamantul 0manifestarea de vointa1 tre(uie sa ndeplineasca urmatoarele conditii* - sa provina de la o persoana cu discernamantF - sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridiceF - sa fie exteriorizatF - sa nu fie alterat de vreun viciu de consimtamant. Bunt vicii de consimtamant* eroarea, dolul 0viclenia1, violenta si leziunea. - 6n functie de gravitatea si consecintele pe care le produce, eroarea poate fi* a1 eroarea o(stacol 0numita si distructiva de vointa1F (1 eroarea viciu de consimtamantF c1 eroarea indiferenta. - Btructura erorii viciu de consimtamant. ;roarea are un singur element, de natura psi3ologica falsa reprezentare a realitatii de unde rezulta dificultatea pro(arii ei. - =onditii cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimtamant. %oua sunt conditiile ce se cer a fi intrunite pentru ca falsa reprezentare a realitatii, la momentul inc3eierii unui act juridic civil, sa ai(a valoare de viciu de consimtamant* - ;lementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost 3otarator la inc3eierea actului juridic, astfel incat, cel in eroare nu ar fi facut actul juridic, daca ar fi cunoscut adevarata stare de lucruriF - =ealalta parte 0cocontractantul1 in cazul contractelor cu titlu oneros sa fi stiut sau sa fi tre(uit sa stie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare este 3otarator, pentru inc3eierea actului juridic de catre partea aflata in eroareF Prin dol 0viclenie1 se intelege inducerea in eroare a unei persoane, prin mijloace
A

viclene sau dolosive, pentru a o determina sa inc3eie un act juridic. Prin esenta sa, dolul este tot o eroare, insa provocata, iar nu spontana. =lasificare. 6n literatura juridica se distinge, in functie de consecintele pe care le are ori nu, asupra vala(ilitatii actului juridic intre* - dolul principal 0numit si dolus dans causam contractus1, care este acela ce cade asupra unor elemente importante, la inc3eierea actului juridic, - dolul incident 0dolus incidens1, numit si incidental ori secundar, este acela ce cade asupra unor elemente nedeterminate la inc3eierea actului juridic. Btructura. %olul, ca viciu de consimtamant, este alcatuit din doua elemente* 11 un element o(iectiv, material, ce consta in utilizarea de mijloace viclene 0masinatiuni, siretenii, manopere dolosive1 pentru a induce in eroareF '1 un element su(iectiv, intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana, pentru a o determina sa inc3eie un act juridic civil. cunostea imprejurarea pretins ascunsa. =onditii. Pentru a fi viciu de consimtamant, dolul tre(uie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele doua conditii* - sa fie determinant pentru inc3eierea actului juridicF - sa provina de la cealalta parte. Prin violenta viciu de consimtamant se intelege amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere ce o determina sa inc3eie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi inc3eiat. =lasificare. 11 %upa natura raului cu care se ameninta, violenta este de doua feluri* violenta fizica si violenta morala. - violenta fizica, consta in faptul reducerii victimei la un rol de simplu instrument la inc3eierea actului. ;xista violenta cand amenintarea cu un rau priveste integritatea fizica, dar si (unurile persoaneiF - violenta morala, consta in amenintarea cu un rau moral, de natura sa provoace o teama care duce la inc3eierea unui act juridic care, altfel, nu s-ar fi inc3eiat. ;xista violenta morala atunci cand amenintarea cu un rau se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei. =onditii. Pentru anularea actului juridic civil in caz de leziune este necesar sa fie intrunite urmatoarele conditii*
8

- leziunea sa existe in raport cu momentul inc3eierii actului juridicF - disproportia de valoare intre contraprestatii tre(uie sa fie vadita. Prin o(iect al actului juridic civil se intelege conduita partilor sta(ilita prin-un act juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute. Pentru a fi vala(il, o(iectul actului juridic civil tre(uie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale* - o(iectul tre(uie sa existeF - o(iectul tre(uie sa fie in circuitul civilF - o(iectul sa fie determinat sau macar determina(ilF - o(iectul sa fie posi(ilF - o(iectul sa fie licit si moral. ;xista si conditii speciale, cerute numai pentru anumite acte juridice civile si anume* 7 - in actele translative sau constitutive de drepturi se cere ca transmitatorul sa fie titularul acelui dreptF - in actele intuitu personae se cere ca o(iectul sa constea intr-un fapt personal al de(itoruluiF - existenta autorizatiei administrative sau judiciare prevazute de lege. =auza 0scopul1 actului juridic civil =auza 0scopul1 este acel element al actului juridic civil care consta in o(iectivul urmarit la inc3eierea unui asemenea act. ;lementele cauzei actului juridic civil a1 Bcopul imediat 0causa proxima1 numit si scopul o(ligatiei, este sta(ilit pe principalele categorii de acte juridice civile, dupa cum urmeaza* - in contractele sinalagmatice, cauza consimtamantului fiecarei parti consta in reprezentarea 0prefigurarea mintala1, a contraprestatiei 0o parte se o(liga stiind ca si cealalta parte, la randul ei, se o(liga1F - in contractele unilaterale cu titlu gratuit, scopul imediat consta in intentia de a
7

C3eorg3e

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu, 177A

gratifica 0animus donandi1F - in actele 0contractele1 reale, scopul imediat consta in remiterea 0predarea1 lucruluiF - in contractele aleatorii, scopul imediat consta in elementul risc, adica prefigurarea unei imprejurari viitoare si incerte de care depinde sansa unui castig, sau riscul unei pierderi. (1 Bcopul mediat 0causa remota1, numit si scopul actului juridic civil, reprezinta acel element al cauzei care consta in motivul determinant pentru inc3eierea actului juridic, motiv care se refera, fie la insusirile unei prestatii, fie la calitatile unei persoane. =onditiile de vala(ilitate a cauzei actului juridic civil Pentru a fi vala(ila, cauza actului juridic civil tre(uie sa indeplineasca, cumulativ, urmatoarele conditii* a1 sa existe, (1 sa fie reala, c1 sa fie ilicita si morala. =um elementul fundamental al actului juridic civil il constituie manifestarea de vointa, inseamna ca aceasta #3aina# se refera, in primul rand, si mai ales, la consimtamant, iar pentru a produce efecte juridice 0adica pentru a se transforma dintr-un #fapt psi3ologic intern#, intr-un fapt social1 vointa tre(uie exteriorizata. 6n acest sens prin #forma actului juridic civil# se intelege mijlocul, modalitatea de exteriorizare a vointei interne. Bu( acest aspect privita, #forma# actului juridic civil, este inerenta oricarui act. Acesta este sensul restrans 0stricto sensu1 al termenului #forma# actului juridic. Acest inteles este carmuit de principiul consensualismului. Principiul consensualismului in dreptul civil este regula potrivit careia, din punctul de vedere al formei sale, actul juridic civil se inc3eie prin simpla manifestare de vointa, fara sa fie nevoie ca aceasta vointa sa im(race o forma speciala. %e la acest principiu exista cele trei exceptiiF si dupa cum se stie, exceptiile nu se prezuma, nu se presupun, ele tre(uie sa fie prevazute expresF care, in esenta, sunt cerinte ale formei actului juridic civil* forma ceruta ad validitatemF forma ceruta ad pro(ationemF forma ceruta pentru opoza(ilitate fata de terti. Pentru nasterea vala(ila a unui act juridic este nevoie ca manifestarea de vointa sa fie im(racata intr-o forma speciala, numita solemna, si care consta, dupa sistemul nostru de drept in forma scrisa, care in cele mai multe cazuri este autentica.
1G

=aracterele juridice ale formei cerute ad validitatem a1 este un element constitutiv, esential al actului juridic, in lipsa caruia intervine nulitatea a(soluta a actului juridic in cauzaF (1 este incompati(ila cu manifestarea tacita a vointei, cu alte cuvinte, de esenta formei cerute ad validatem este manifestarea expresa a vointeiF c1 forma solemna este exclusiva, in sensul ca, in principiu, pentru un anumit act solemn partile nu au de ales intre mai multe moduri de exteriorizare a vointei, ci sunt o(ligate sa adopte numai forma prevazuta de lege, de regula cea autentica 0exceptie face testamentul1. =onditii ce tre(uie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem ,orma ceruta ad validatem reclama indeplinirea anumitor conditii, care in esenta sunt urmatoarele* - intregul continut al actului juridic 0adica toate clauzele actului juridic civil, esentiale si cele neesentiale1 tre(uie sa im(race forma ceruta pentru validitatea saF - actul aflat in interdependenta cu actul solemn tre(uie sa im(race si el forma speciala. ;ste cazul mandatului dat pentru inc3eierea unui act solemn, care tre(uie sa im(race si el forma solemna 0autentica1F - uneori, actul care determina ineficacitatea actului solemn tre(uie, in principiu, sa im(race si el forma solemna 0exceptie face legatul, care poate fi revocat si tacit1. Prin efectele actului juridic civil se inteleg drepturile su(iective si o(ligatiile civile la care da nastere, pe care le modifica sau le stinge un asemenea act. Aceste efecte au la (aza manifestarea de vointa a partilor, exteriorizata in actul juridic respectiv, facuta cu intentia de a produce efecte juridice. Principiile efectelor actului juridic civil si exceptiile lor Principiul fortei o(ligatorii pacta sunt servanda ;ste regula de drept consacrata in art. 7E7 alin. 1 =.civ.* #=onventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante#. Pentru actele (ilaterale 0contracte1, principiul fortei o(ligatorii se mai exprima si in formula #conventia, contractul este legea partilor#. Principul pacta sunt servanda cunoaste si el exceptii. ;xceptiile de la acest
11

principiu sunt acele situatii in care efectele actului juridic civil nu se produc asa cum au dorit partile, la inc3eierea lui, ci independent de vointa partilor sau, dupa caz, a partii, aceste efecte sunt ori mai extinse ori mai restranse, decat cele sta(ilite initial. a1 %rept cazuri de restrangere a fortei o(ligatorii sunt mentionate situatiile in care actul juridic inceteaza inainte de termen, datorita inexistentei unui element al sau, precum* - incetarea contractului de mandat prin moartea, punerea su( interdictie ori insolva(ilitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului, dupa caz . - incetarea contractului de locatiune cand lucrul a pierit in tot 0lucrul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei1, deoarece contractul este desfacut de drept, intrucat locatorul nu mai poate asigura locatarului folosinta lucrului si nici nu poate fi o(ligat la reconstituirea, refacerea sau inlocuirea lui. 6n categoria cazurilor de extindere a fortei o(ligatorii includem* - prorogarea 0prelungirea1 efectelor actului juridic, prin efectul legii, peste termenul convenit de parti. - prelungirea efectelor actului cu executare succesiva atunci cand, pe parcursul existentei lui, intervine un caz de forta majora care impiedica, un anumit timp, executarea o(ligatiilor. Principiul irevoca(ilitatii actului juridic civil =onstituie exceptii de la irevoca(ilitatea actului juridic civil acele cazuri in care actului juridic (ilateral i se poate pune capat prin vointa unei singure parti,actului juridic multilateral i se poate pune capat prin vointa uneia sau mai multor parti, dar nu toate, iar actului juridic unilateral i se poate pune capat prin vointa autorului lui. 1. ;xceptii de la irevoca(ilitate in categoria actelor unilaterale - retractarea renuntarii la mostenireF - consimtamantul parintilor sau, dupa caz al parintelui exprimat la adoptia copilului poate fi revocat in termen de @G de zile de la data intocmirii inscrisului autentic prin care acesta a fost . '. ;xceptii de la irevoca(ilitate in categoria actelor (ilaterale si multilaterale. - denuntarea contractului de inc3iriere a suprafetelor cu destinatia de locuinta la
1'

cererea c3iriasului, cu conditia notificarii preala(ile intr-un termen de EG de zile, sau la cererea proprietarului - revocarea contractului de mandat. - incetarea depozitului la cererea deponentuluiF - denuntarea unor contracte de catre administratorul sau lic3idatorul judiciar - denuntarea contractului de asigurare denuntarea contractului de locatiune inc3eiat pe durata nedeterminata Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil =onventiile produc efecte numai intre partile contractante, nu si fata de al treilea. 6ntr-o alta exprimare, principiul relativitatii inseamna ca actul juridic civil (ilateral da nastere la drepturi si o(ligatii numai pentru partile lui, iar actul unilateral o(liga doar pe autorul acestuia. @. 4erita(ila exceptie de la principiul relativitatii, este stipulatia pentru altul. Btipulatia pentru altul sau promisiunea in favoarea unei terte persoane, in dreptul civil este o conventie prin care o parte, stipulantul, convine cu cealalta parte promitentul pentru ca acesta din urma 0promitentul1 sa execute o prestatie in favoarea unei a treia persoane, numit tert (eneficiar. .ulitatea este sanctiunea de drept civil, care consta in lipsirea actului juridic 0negotium iuris1 de acele efecte care sunt contrare normelor edictate pentru inc3eierea vala(ila a actului juridic civil. ,unctiile nulitatii. 6n esenta, nulitatea acului juridic civil indeplineste urmatoarele functii* - ,unctia preventiv-educativa consta in atentionarea partilor actului juridic asupra consecintelor pe care le atrage nesocotirea normelor juridice la inc3eierea actului juridic, lipsind actul de efectele in vederea carora a fost facut. - ,unctia sanctionatorie apare in situatia in care functia preventiva nu si-a dovedit eficienta, constand in lipsirea de efecte a actului juridic inc3eiat cu nerespctarea conditiilor de validitate. =lasificarea nulitatii actului juridic civil 1. in functie de natura interesului 0general ori inividual1 ocrotit prin dispozitia legala
1@

incalcata la inc3eierea actului juridic civil, nulitatea e a(soluta si relativa. '. 6n functie de intinderea efectelor sale, nulitatea e partiala si totala. @. %upa modul de consacrare legislativa, distingem intre nulitate expresa 0textuala1 si nulitate virtuala 0implicita1. 9. %upa felul conditiei de validitate nerespectata la inc3eierea actului juridic civil, se deose(este intre nulitate de fond si nulitate de forma. D. %upa modul de valorificare, nulitatile se impart in nulitate judiciara si nulitate amia(ila. =auzele de nulitate .6ntr-o exprimare glo(ala, se poate spune ca sunt cauze ce conduc la nulitatea actului juridic civil urmatoarele* - incalcarea dispozitiilor legale privind capacitatea de a face 0de a inc3eia1 actul juridic civilF - lipsa ori nevala(ilitatea consimtamantuluiF - nevala(ilitatea o(iectului actului juridic civilF - nevala(ilitatea cauzei 0scopului1 actului juridic civilF - nerespectarea formei actului juridic civil, ceruta ad validitatemF - neresocotirea limitelor autonomiei de vointa 0ale li(ertatii actelor juridice1F - fraudarea legii. -egimul juridic al nulitatii .%eose(irile de regim juridic intre nulitatea a(soluta si nulitatea relativa se pot exprima, sintetic, in felul urmator a1 daca nulitatea a(soluta poate fi invocata de oricine are interes, de instanta din oficiu sau de alte organe a(ilitate de lege, nulitatea relativa poate fi invocata, in principiu, numai de persoana al carei interes a fost nesocotit la inc3eierea actului juridicF (1 daca nulitatea a(soluta este imprescripti(ila, nulitatea relativa este prescripti(ilaF c1 daca nulitatea a(soluta nu poate fi, in principiu, acoperita prin confirmare, nulitatea relativa poate fi confirmata, expres sau tacit. Prin efectele nulitatii actului juridic civil intelegem consecintele juridice ale aplicarii sanctiunii nulitatiiF respectiv urmarile datorate desfiintarii totale sau partiale a unui act juridic care a fost inc3eiat cu nesocotirea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale
19

de validitate. Principiile efectelor nulitatii si exceptiile lor a1 ;nuntare principiilor efectelor nulitatii si corelatia dintre ele %in ipotezele mentionate mai sus rezulta ca efectele nulitatii sunt guvernate de trei principii si anume* 1G 11 principiul retroactivitatii 0care consta in faptul ca efectele nulitatii se produc din momentul inc3eierii actului juridic, respectiv, nulitatea opereaza atat pentru viitor cat si pentru trecutF '1 principiul repunerii in situatia anterioara prin restituirea prestatiilor efectuate in (aza actului anulatF acest principiu este determinat prin expresia latina restitutio in integrumF @1 principiul potrivit caruia anularea actului initial atrage desfiintarea actului su(secventF acest principiu este desemnat, prin adagiul resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis 0imprumutat de la rezolutiune1 - Principii si exceptii privind actiunea legii civile in timp Bunt doua principii care guverneaza aplicarea legii in timp* 11 principiul neretroactivitatii legii civile noiF '1 principiul aplicarii imediate a legii civile noi. ;le se presupun si se completeaza reciproc. 11 este regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai situatiilor ce se ivesc dupa adoptarea ei, iar nu si situatiilor anterioare. Acest principiu, este consacrat si in =odul civil in art.1. H/egea dispune numai pentru viitorF ea n-are putere retroactiva. '. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi - adica, de indata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situatiilor ivite dupa intrarea ei in vigoare, excluzandu-se astfel aplicarea legii vec3i. Acest principiu nu este consacrat expres, el este o consecinta fireasca a principiului neretroactivitatii.
1G

=onstitu"ia -epu(licii 2oldova

1D

;xceptiile de la aceste principii sunt* 1. retroactivitatea legii civile noi, adica legea civila noua se aplica si pentru situatii anterioare adoptarii ei. - aceasta exceptie se aplica daca este consacrata expres in legea noua, deoarece exceptiile nu se prezuma, ele fiind de stricta interpretare si aplicare. 6n prezent este inadmisi(ila aceasta exceptie datorita textului imperativ al art.1D 0'1 din=onstitutie. '. ultraactivitatea legii civile vec3i, adica legea vec3e isi mai produce efectele un timp oarecare, deci a intrat in vigoare o lege noua, (inenteles la situatii determinate, precizate de legea noua. Aceasta tre(uie prevazuta expres in legea noua fiind o exceptie. -eferitor la retroactivitatea legii - legea penala mai favora(ila, retroactiveaza. %aca de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a faptei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favora(ila 0Ang3eni1. )n alt aspect al retroactivitatii il reprezinta legile interpretative. /egea interpretativa se integreaza in actul normativ interpretat care este anterior. /egile interpretative au caracter retroactiv, deoarece se aplica din momentul intrarii in vigoare a legii pe care o interpreteaza. 6n dreptul civil isi gasesc aplica(ilitatea trei categorii de principii* - principii fundamentale ale dreptului roman, care formeaza o(iect de studiu pentru teoria generala a dreptului. - principii fundamentale ale dreptului civil roman, care sunt expresii concrete ale primelor principii, intr-un domeniu mai limitat si care formeaza o(iect de studiu pentru stiinta dreptului civil. - principii ale uneia sau mai multor institutii de drept civil. Principiile fundamentale ale dreptului roman reprezinta idei calauzitoare 0reguli de (aza1, care isi gasesc aplica(ilitatea in intreaga legislatie. Aceste principii sunt consacrate de legea fundamentala si alte acte normative mai importante, cum sunt =odurile. Principiile fundamentale ale dreptului civil sunt idei calauzitoare 0reguli de (aza1, ce privesc intreaga legislatie civila, avand aplica(ilitate in toate institutiile
1E

dreptului civil, c3iar daca nu-si manifesta prezenta cu aceeasi intensitate. .ormele dreptului civil consacra urmatoarele principii cu valoare de principii fundamentale ale acestei ramuri de drept* - principiul proprietatiiF - principiul egalitatii in fata legii civileF - principiul im(inarii intereselor personale cu cele generaleF - principiul ocrotirii si garantarii drepturilor su(iective civile. ;ste unanim admis in literatura de specialitate ca pentru delimitarea dreptului civil fata de alte ramuri de drept se utilizeaza un criteriu fundamental si criterii auxiliare. =riteriul determinant il constituie o(iectul de reglementare, iar criterii secundare metoda de reglementare, caracterul normelor juridice, calitatea su(iectelor, specificul sanctiunilor si principiile proprii. Pentru dreptul civil, doua sunt principiile care guverneaza aplicarea legii civile in timp si anume* a1 principiul neretroactivitatii legii civile noi si (1 principiul aplicarii imediate a legii civile noi. Principiul neretroactivitatii legii civile noi este acea regula de drept, potrivit careia, o lege civila se aplica numai situatiilor care se ivesc in practica dupa intrarea ei in vigoare, neputandu-se aplica faptelor sau actelor juridice petrecute anterior. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi este regula de drept, potrivit careia, de indata ce a fost adoptata, legea civila noua se aplica tuturor situatiilor aparute dupa intrarea ei in vigoareF ;xceptiile de la cele doua principii ale aplicarii legii civile in timp sunt* - retroactivitatea legii civile noi care inseamna aplicarea legii civile noi la situatii juridice anterioare intrarii ei in vigoare. 6n legatura cu aceasta #exceptie de la principiul neretroactivitatii legii civile# se pot formula doua o(servatii* 1. dispozitia constitutionala nu permite nici o exceptie de la acest principiuF '. principiul neretroactivitatii vizeaza normele juridice cuprinse in noua lege destinata a reglementa situatii juridice. ;l nu vizeaza pro(leme de interpretare. - )ltraactivitatea 0supravietuirea1 legii civile vec3i. -eprezinta exceptia de la principiul aplicarii imediate a legii noi si consta intr-o limitare, vremelnica, a aplicarii
1A

legii vec3i, iar aceasta lege urmand sa se aplice, cu titlu tranzitoriu, situatiilor juridice in curs la momentul intrarii in vigoare a noii legi, aplicarea acestei legi fiind amanata pana la consumarea respectivelor situatii juridice. Aplicarea legii civile in spatiu. Principii si exceptii Actiunea legii civile in spatiu presupune cunoasterea limitelor teritoriale carora ea se aplica. Pro(lema actiunii legii civile in spatiu comporta doua aspecte* unul national 0intern1, care vizeaza situatia raporturilor civile sta(ilite intre su(iectele de drept civil de cetatenie ori nationalitate romana, pe teritoriul statului roman si unul international, care vizeaza situatia raporturilor juridice civile cu un element de extraneitate 0cetatenie, nationalitate, locul inc3eierii si executarii contractului, locul producerii unui delict civil ori consumarea efectelor sale1. Aplicarea legii civile asupra persoanelor Principiul care guverneaza actiunea legilor civile asupra persoanelor este acela al egalitatii su(iectelor de drept civil in fata legii civile, du(lat de cel al generalitatii aplicarii legii civile la toate raporturile de drept civil. %e aceea, pentru o justa intelegere, distingem intre* - legi civile cu vocatie generala de aplicare, avand ca destinatari atat persoane fizice, cat si persoane juridiceF - legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor fizice* - legi civile cu vocatia aplicarii numai persoanelor juridice* Prin interpretarea legii civile intelegem operatiunea logico-rationala de lamurire, explicare a continutului si sensului normelor de drept civil, in scopul justei lor aplicari, prin corecta incadrare a diferitelor situatii din viata in practica in ipotezele ce le contin.

2. Inceputul actiunii legii civile noi.

%in multitudinea de definitii formulate in doctrina, o vom retine pe aceea potrivit careia dreptul civil este acea ramura care reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale sta(ilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica. %in aceasta definitie rezulta ca elementele 0ori trasaturile1 definitorii ale dreptului civil sunt urmatoarele*
18

- apartenenta sa la sistemul de drept romanescF - continutul sau este format din ansam(lul normelor juridice civile care guverneaza anumite relatii socialeF - o(iectul sau il constituie doua mari categorii de raporturi juridice, si su(diviziunile lor* raporturile patrimoniale si raporturile nepatrimonialeF - su(iectele 0partile1 raporturilor juridice civile sunt persoanele fizice si persoanele juridiceF - in raporturile juridice civile, su(iectele 0partile1 se afla pe pozitii de egalitate juridica, aceasta fiind metoda sa de reglementare. 11=and vor(im de rolul dreptului civil avem in vedere dreptul civil ca ramura de drept. Aceasta inseamna ca, ori de cate ori, pentru celelalte ramuri de drept, nu exista reglementari proprii ori sunt insuficiente, se face apel, imprumutandu-se normele corespunzatoare ale dreptului civil. =a orice lege, legea civila actioneaza concomitent su( trei aspecte* 11 o anumita durata in timp '1 pe un anumit teritoriu @1 aplicarea legii civile asupra persoanelor. %eci legile, se succed, coexista si au determinate categoriile de su(iecte la care se aplica./egea civila se aplica cat timp este in vigoare. /egea civila intra in vigoare* - la data precizata in cuprinsul ei - sau la data pu(licarii ei in 2.+f.al -epu(licii 2oldova

3.Abrogarea . Deseutudinea. Disparitia obectului.

Prin a(rogare. legea iese din vigoare si nu se mai aplica. A(rogarea poate fi expresa atunci cand se precizeaza expres ca legea se a(roga. A(rogarea expresa poate fi* - directa si- indirecta A(rogarea directa - este aceea care nominalizeaza legea sau capitolele sau articolele dintr-o lege care se a(roga.
11

C3eorg3e

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu, 177A

17

A(rogarea indirecta - prevede iesirea din vigoare a legilor sau actelor normative, contrare legii noi, formulandu-se Horice alte dispozitii contrare se a(roga. A(rogarea implicita 0tacita1 cand legea noua contine dispozitii incompati(ile cu legea vec3e fara sa prevada care dispozitii contrare se a(roga. %esuectudnea nu este mod de iesire din vigore, si intervine in acele situatii in care datorita disparitiei ratiunilor pentru care actul normativ a fost adoptat, acesta nu mai este aplicat, fara a fi a(rogat. + situtie speciala priveste legile temporare pentru care nu este necesara a(rogarea, fiind suficienta scurgerea perioadei de timp pentru care au fost adoptate. Pin prescriptia extinctiva se intelege stingerea dreptului la actiune in sens material neexercitat in termenul sta(ilit de lege. Prin domeniul prescriptiei extinctive se intelege totalitatea drepturilor su(iective civile ale caror actiuni care le apara cad su( incidenta acestei institutii. Altfel spus, pentru a sta(ili domeniul de aplicare a prescriptiei extinctive, vor tre(ui declarate drepturile su(iective civile ale caror actiuni cad su( incidenta prescriptiei si a le separa de drepturile su(iective ale caror actiuni sunt imprescripti(ile. Prescriptia extinctiva si drepturile de creanta. %repturile la actiune intemeiate pe drepturile de creanta, indiferent de izvorul lor 0acte juridice, fapte juridice licite, fapte juridice ilicite1, sunt supuse prescriptiei extinctive. %e la principiul potrivit caruia actiunile personale sunt supuse prescriptiei extinctive, exista urmatoarele exceptii* - actiunea avand ca o(iect partea cuvenita din rezerva de prime in asigurarile facultative de persoane 0in raporturile cu societatile de asigurari, dar numai daca e vor(a de asigurarea facultativa de persoane, iar nu si in asigurarea de (unuri1. Prescriptie extinctiva si drepturile reale principale. 6n literatura de specialitate, se apreciaza ca, in domeniul drepturilor reale principale, regula o reprezinta imprescripti(ilitatea iar prescripti(ilitatea constituie exceptie. 6n literatura de specialitate sunt considerate prescripti(ile extinctiv urmatoarele actiuni reale* %omeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturilor nepatrimoniale. Prin acest principiu se desemneaza acea regula de drept potrivit careia protectia acestor
'G

drepturi, pe calea actiunii in justitie, nu este limitata in timp, realizarea lor putandu-se o(tine oricand. %e la principiul imprescripti(ilitatii dreptului la actiune privitor la drepturile personale nepatrimoniale, legiuitorul face unele exceptii. - actiunea in anula(ilitate . - actiunea in nulitate relativa a casatoriei pentrui vicii de consimtamant, se prescrie in termen de E luni de la incetarea violentei ori de la descoperirea erorii sau a dolului. :ermenele de prescriptie extinctiva.Prin termen de prescriptie extinctiva se intelege intervalul de timp, in launtrul caruia tre(uie exercitat dreptul la actiune in sens material, su( sanctiunea pierderii acestui drept. =a orice termen, si termenul de prescriptie are un inceput, marcat de data la care incepe sa curga prescriptia, o durata si un sfarsit, marcat de data implinirii termenului de prescriptie extinctiva. Principalul criteriu de clasificare este acela al vocatiei ori sfera de aplicare dupa care distingem intre* termene generale si termene speciale de prescriptie extinctiva. Prin urmare regula generala privind inceputul prescriptiei extinctive, avand ca o(iect dreptul la actiune, este aceasta* prescriptia extinctiva incepe sa curga de la data nasterii dreptului la actiune. 6poteza dreptului su(iectiv civil pur si simplu 0neafectat de modalitati1 6poteza dreptului su(iectiv civil afectat de o conditie suspensiva sau de un termen suspensiv 6poteza raspunderii civile pentru fapta ilicita si cazuri asimilate. 6poteza actiunii in declararea nulitatii relative 0actiunea in anula(ilitate1. 6poteza raspunderii pentru viciile ascunse ale lucrului, lucrarii sau constructiei Alte reguli speciale privitoare la inceputul cursului prescriptiei extinctive. Prin suspendarea cursului prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului acesteia ce consta in oprirea de drept a curgerii termenului de prescriptie, pe timpul cat dureaza situatiile, limitativ prevazute de lege, care il pun in imposi(ilitate de a actiona pe titularul dreptului la actiune. =auzele de suspendare a prescriptiei extinctive. a1 cat timp cel impotriva caruia ea curge este impiedicat de un caz de forta majora
'1

sa faca acte de intrerupereF (1 pe timpul cat creditorul sau de(itorul face parte din fortele armate ale -omaniei, iar acestea sunt puse pe picior de raz(oiF c1 pana la rezomvarea reclamatiei administrative facute de cel indreptatit, cu privire la despagu(iri sau restituiri, in temeiul unui contract de transport sau de prestare a serviciilor de posta si telecomunicatii, insa cel mai tarziu pana la expirarea unui termen de trei luni socotit de la inregitrarea reclamatiei#. #6ntre parinti sau tutore si cei ce se afla su( ocrotirea lor, intre curator si acei pe care ii reprezinta, precum si intre orice alta persoana care, in temeiul legii sau al 3otararii judecatoresti, administreaza (unurile altora si cei ale caror (unuri sunt astfel administrate, prescriptia nu curge cat timp socotelile nu au fost date si apro(ate. Prescriptia nu curge impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cat timp nu are reprezentant legal si nici impotriva celui cu capacitate restransa, cat timp nu are cine sa-i incuviinteze actele. Prescriptia nu curge intre soti in timpul casatoriei#. ;fectele generale ale suspendarii cursului prescriptiei extinctive.
1'

;fectul special al suspendarii este reglementat astfel*

#Prescriptia nu se va implini totusi inainte de expirarea unui termen de E luni, socotit de la data incetarii cauzei de suspendare, cu exceptia prescriptiilor mai scurte de E luni care nu se vor implini decat dupa expirarea unui termen de o luna de la suspendare#. Prin intrerupere se intelege acea modificare a cursului prescriptiei extinctive care se caracterizeaza prin inlaturarea prescriptiei scurse inainte de aparitia unei cauze intreruptive si inceperea unei alte prescriptii. =auzele de intrerupere a cursului prescriptie extinctive. #Prescriptia se intrerupe* a1 prin recunoasterea dreptului a carui actiune se prescrie, facuta de cel in folosul careia curge prescriptiaF (1 prin introducerea unei cereri de c3emare in judecata ori de ar(itrare, c3iar daca
1'

C3eorg3e

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu, 177A

''

cererea a fost introdusa la o instanta judecatoreasca, ori la un organ de ar(itraj necompetentF c1 Printr-un act incepator de executare. Prescriptia nu este intrerupta, daca s-a pronuntat incetarea procesului, daca cererea de c3emare in judecata sau executare a fost respinsa, anulata sau daca s-a perimat ori daca cel care a facut-o a renuntat la ea#. %upa intrerupere incepe sa curga o noua prescriptie.6n cazul cand prescriptia a fost intrerupta printr-o cerere de c3emare in judecata ori de ar(itrare sau printr-un act incepator de executare, noua prescriptie nu incepe sa curga cat timp 3otararea de admitere a cererii nu a ramas definitiva sau, in cazul executarii, pana la ndeplinirea ultimului act de executare#. -epunerea in termenul de prescriptie este o institutie juridica noua, neintalnita in =odul civil, fiind consacrata, cu caracter general, astfel* #6nstanta judecatoreasca sau organul ar(itral poate, in cazul in care constata ca fiind temeinic justificate cauzele pentru care termenul de prescriptie a fost depasit, sa dispuna c3iar din oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii, ori sa incuviinteze executarea silita. =ererea de repunere in termen va putea fi facuta numai in termen de o luna de la incetarea cauzelor care justifica depasirea termenului de prescriptie#. ;fectul repunerii in termenul de prescriptie .

4.Coleziunea normelor de drept civil .

1. 6n functie de organul ori persoana de la care provine, interpretarea normelor juridice poate fi oficiala si neoficiala* a1 6nterpretarea oficiala este interpretarea facuta de anumite organe ale statului, in exercitarea atri(utiilor ce le revin potrivit legii. 6nterpretarea oficiala poate fi la randul ei autentica si judiciara. - interpretarea oficiala autentica provine de la insusi organul legislativ care a emis norma a carei interpretare s-a impus a fi facuta odata cu ela(orarea ei sau
'@

ulterior printr-o alta norma. - 6nterpretarea oficiala judiciara este facuta de instantele judecatoresti cu prilejul aplicarii normelor de drept civil la situatii juridice concrete cu ocazia solutionarii litigiilor supuse competentei lor. (1 6nterpretarea neoficiala se da legii civile in doctrina ori de catre avocat, in pledoariile sale in fata instantei judecatoresti. '. 6n functie de rezultatul interpretarii, se distinge intre* interpretarea literala 0declarativa1, interpretarea extensiva si interpretarea restrictiva. @. 6n functie de metoda de interpretare folosita, se deose(este intre* interpretarea gramaticala, interpretarea istorico-teleologica, interpretarea sistematica si interpretarea logica. 6n doctrina, raportul juridic civil este definit ca fiind relatia sociala patrimoniala ori nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil. -aportului juridic civil ii sunt proprii atat caracterele comune tuturor raporturilor juridice cat si unele caractere specifice, care-l deose(esc de celelalte categorii de raporturi juridice. - raportul juridic civil are un caracter social. =ontinutul acestui caracter consta in reglementarea sa de catre norma de drept civil, sens in care relatia dintre oameni nusi pierde trasatura sa de a fi relatie sociala, iar in al doilea rand, norma de drept civil 0ca orice norma juridica, de altfel1 nu se poate adresa decat conduitei oamenilor, in calitatea lor de fiinte sociale, dotate cu ratiune. - raportul juridic civil are caracter volitional. Prin caracter volitional al raportului juridic civil, se intelege faptul ca el este reglementat de norma juridica, norma care exprima vointa legiuitorului infatisand electoratul. ;xista, insa, si un aspect specific pentru raporturile juridice civile care se nasc din actele juridice civile. - raportul juridic civil se caracterizeaza prin pozitia de egalitate juridica a partilor. 2etoda specifica de reglementare a dreptului civil este cea a egalitatii juridice a partilor. Astfel, egalitatea juridica a partilor, este un caracter propriu raportului juridic civil.:rasatura acestui caracter rezida in nesu(ordonarea unei parti fata de cealalta.
'9

Privit din punctul de vedere al structurii sale, raportul juridic civil este alcatuit din trei elemente constitutive* partile, continutul si o(iectul. Prin #su(iect al raportului juridic civil# se intelege calitatea de a fi titular al drepturilor su(iective si o(ligatiilor civile. Prin determinarea su(iectelor raportului juridic civil se intelege cunoasterea, individualizarea acestora. Bu( acest aspect, prezinta interes daca partile raportului juridic civil sunt cunoscute 0individualizate1 amandoua sau numai una, din momentul nasterii acestui raport. 6n cazul raporturilor juridice, care au in continutul lor drepturi a(solute, numai su(iectul activ este determinat, care este insusi titularul dreptului su(iectiv civil, iar su(iectele pasive sunt nedeterminate..6n cazul raporturilor juridice, care au in continutul lor drepturi relative, atat su(iectul activ, cat si su(iectul pasiv sunt determinate. 6n mod o(isnuit, raportul juridic civil se sta(ileste intre doua persoane 0intre o persoana ca su(iect activ si o alta persoana ca su(iect pasiv1. Bu( aspectul su(iectelor sale, un asemenea raport este simplu. Bunt insa si raporturi juridice civile care se leaga intre mai multe persoane, raporturi in care mai multe persoane au calitatea de su(iect activ sau pe cea de su(iect pasiv 0numita si pluralitate de su(iecte1. Pe categorii de raporturi de drept civil, pluralitatea de su(iecte se prezinta astfel* - in raporturile reale, avand in continut dreptul de proprietate, su(iectul pasiv este nedeterminat dar constituit, intotdeauna, din pluralitatea celorlalte su(iecte de drept civil, in afara de titularul dreptului de proprietateF su(iectul activ, insa, poate fi o persoana 0in cazul proprietatii exclusive1, ori sa fie alcatuit din mai multe persoane, determinate 0in cazul proprietatii comune1. Proprietatea comuna exista in una din urmatoarele trei forme* a1 coproprietatea (1indiviziunea c1devalmasia, - in raporturile juridice nepatrimoniale, su(iectul pasiv, fiind nedeterminat, este
'D

constituit din pluralitatea celorlalte su(iecte de drept civil, cu exceptia su(iectului activ.
1@

- in raporturile o(ligationale 0de creanta1 pluralitatea poate fi* - activa, cand exista mai multi creditoriF - pasiva, cand exista mai multi de(itoriF - mixta, cand exista mai multi creditori si mai multi de(itori. Be cere a fi facuta dupa cum raporturile sunt nepatrimoniale sau patrimoniale. 6n cazul raporturilor civile nepatrimoniale nu se pune pro(lema sc3im(arii su(iectului activ care este titularul dreptului, intrucat drepturile nepatrimoniale sunt inaliena(ile, iar su(iectele pasive sunt nedeterminate 0fiind formate din toate celelalte su(iecte de drept civil, in afara de su(iectul activ1. 6n cazul raporturilor civile patrimoniale, urmeaza a se distinge intre raporturile reale si raporturile de o(ligatii. 6n cazul raporturilor reale poate interveni o sc3im(are a su(iectului activ printr-un mod legal de transmitere a (unului care se afla in circuitul civF 6n situatia raporturilor civile patrimoniale o(ligationale poate interveni o sc3im(are atat a su(iectului activ 0creditorul1, cat si a su(iectului pasiv 0de(itorul1. =ontinutul raportului juridic civil Prin continut al raportului juridic civil se intelege totalitatea drepturilor su(iective si o(ligatiilor civile ce revin partilor acestui raport. #%reptul su(iectiv civil este posi(ilitatea recunoscuta de legea civila su(iectului activ persoana fizica ori persoana juridica in virtutea careia acesta poate, in limitele dreptului si moralei, sa ai(a o anumita conduita, sa pretinda o conduita corespunzatoare sa dea, sa faca ori sa nu faca ceva de la su(iectul pasiv, si sa ceara concursul fortei coercitive a statului, in caz de nevoie#. %reptul civil pentru a raspunde exigentelor teoretice si necesitatilor practice, clasifica drepturile su(iective civile, in functie de mai multe criterii.Principalele criterii de clasificare sunt urmatoarele*
1@

C3eorg3e

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu, 177A

'E

a1 6n functie de opoza(ilitatea lor, drepturile su(iective civile sunt a(solute si relativeF (1 6n functie de natura continutului lor, drepturile su(iective civile se impart in patrimoniale si nepatrimoniale. %repturile su(iective patrimoniale se su(divid in*drepturi su(iective realeF drepturi su(iective de creanta. %repturile su(iective nepatrimoniale se su(divid in*drepturi care privesc existenta si integritatea persoaneiF drepturi care privesc identificarea persoanelorF drepturile ce decurg din creatia intelectuala. c1 %upa corelatia dintre ele, drepturile su(iective civile se impart in principale si accesoriiF d1 6n functie de gradul de certitudine conferit titularilor lor, drepturilor su(iective se impart in* drepturi pure si simple si drepturi afectate de modalitati. +(ligatia civila este definita ca fiind indatorirea su(iectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anumita conduita, corespunzatoare dreptului su(iectiv corelativ, conduita care poate consta in a da, a face ori a nu face ceva si care, la nevoie, poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. 19 +(ligatiile pot fi clasificate in functie de diferite criterii. a1 6n functie de o(iectul lor, o(ligatiile se impart in mai multe categorii* - o(ligatia de a daF o(ligatia de a faceFo(ligatia de a nu faceF - o(ligatii pozitiveF o(ligatii negativeF - o(ligatiile de rezultat 0determinate1Fo(ligatiile de prudenta si diligenta 0de mijloace1 (1 %upa opoza(ilitatea lor, o(ligatiile se impart in* - o(ligatii o(isnuite 0opoza(ile numai #intre parti#1Fo(ligatiile opoza(ile tertilor 0scriptae in rem1F o(ligatii reale 0propter rem1. c1 6n functie de sanctiunea ce asigura respectarea o(ligatiilor civile, o(ligatiile se impart in*

19

=onstitu"ia -epu(licii 2oldova

'A

-o(ligatii civile perfecteF o(ligatii civile imperfecte 0naturale1. '. =lasificarea (unurilor =riterii de clasificare si categoriile de (unuri in functie de aceste criterii - 11 Primul si cel mai important criteriu de clasificare a (unurilor este in functie de natura lor si calificarea data de lege, unde distingem intre (unuri mo(ile si (unuri imo(ile. '1 %upa regimul circulatiei lor juridice, distingem intre (unurile aflate in circuitul civil, ce formeaza o(iect al raportului juridic civil si (unuri scoase din circuitul civil. @1%upa modul in care sunt determinate, distingem intre (unuri res certa 0individual determinate1 sau determinate prin caractere proprii si (unuri res genera 0determinate prin caractere generice1. 91 %upa cum pot fi sau nu impartite fara sa li se sc3im(e destinatia, distingem intre (unuri divizi(ile si (unuri indivizi(ile. D1 %upa cum pot fi sau nu inlocuite in executarea unei o(ligatii civile, distingem intre (unuri fungi(ile si (unuri nefungi(ile. E1 %upa criteriul posi(ilitatii de a fi sau nu folosite de mai multe ori fara sa consume su(stanta, distingem intre (unuri consumpti(ile si (unuri neconsumpti(ile. A1 %upa cum sunt sau nu producatoare de (unuri, distingem intre (unuri frugifere si (unuri nefrugifere 81 %upa corelatia dintre ele, deose(im intre (unuri principale si (unuri accesorii 71%upa modul lor de percepere, distingem intre (unurile corporale si (unurile incorporale. Prin #izvor al raportului juridic civil concret# se intelege o imprejurare act sau fapt de care legea civila leaga nasterea unui raport juridic civil concret. ,apte omenesti si fapte naturale Principalele criterii de clasificare sunt urmatoarele* 1D A. dupa legatura lor cu vointa umana, izvoarele raporturilor juridice civile concrete se impart in*
1D

C3eorg3e

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu, 177A

'8

- actiuni omenesti, ce depind de vointa omuluiF - fapte naturale 0numite si evenimente1, care sunt independente de vointa omului. <. dupa sfera lor, distingem intre fapt juridic in inteles larg 0lato sensu1 si fapt juridic in inteles restrans 0stricto sensu1.

Concluzia

'7

;fectu&nd !i analiz&nd aceast lucrare putem spune c normele juridice constituie #fundamentul pe care se instituie !i func"ioneaz ordinea juridic din orice societate#. .ormele juridice sunt emise pentru a orienta conduita uman, pentru a asigura desf!urarea normal a rela"iilor sociale. .ormele juridice #tre(uie s exprime voin"a poporului#, deoarece - n cazul n care aceast voin" este nclcat - #se rupe ec3ili(rul social, cu urmri imprevizi(ile#. %in moment ce oamenii triesc unii l&ng al"ii, au nevoie de reguli de conduit. Btarea de anar3ie, adic aceea n care nu exist alt regul dec&t (unul plac al fiecruia, este propriu vor(ind imposi(il pentru via". =ine ar pretinde c nu cunoa!te nici o regul sar exclude prin aceasta el nsu!i din orice grup uman. Aceast ordine necesar se asigur prin regula de drept1E. ;vident, nu este vor(a de un alt punct de vedere. Bpecific este n concep"ia analizat fundamentarea regulii de drept pe nevoia uman de securitate !i justi"ie, n via"a social este necesar o ordine. Aceast ordine satisface nevoia omului de securitate, nevoia de a !ti ce poate face el !i ce pot face al"ii, ceea ce tre(uie s suporte din partea lor. %in moment ce o regul exist, oamenii pot ac"iona n prezent !i pot cunoa!te n viitor consecin"ele actelor lor. ,r regul oamenii sun paraliza"i. +riginea divin a omului i-a conferit acest sentiment puternic care-i stp&ne!te ntreaga con!tiin"* sentimentul de justi"ie. +mului # i este sete de justi"ie#. ;l !i nfr&neaz u!or dorin"a de li(ertate, din moment ce o regul este just !i el n"elege c regula de drept satisface nu numai nevoia lui de securitate, ci, n acela!i timp, nevoia sa de justi"ie. /a ora actual societatea se afl la o etap de tranzi"ie la economia de pia", n aceste condi"ii rela"iile sociale capt o nou calitate !i cer o reglementare juridic adecvat. n legtur cu aceasta, cunoa!terea normelor juridice de ctre popula"ie !i, n special, de ctre genera"ia t&nr, care cre!te n condi"ii neo(i!nuite pentru genera"iile precedente, devine o necesitate deose(it de important.

1E

@G

Aducerea la cuno!tin" popula"iei a con"inutului legislativ este o pro(lem complex !i totodat foarte complicat, deoarece odat cu sc3im(rile cardinale din societate se sc3im( !i reglementarea juridic a rela"iilor sociale. .umai normele de drept pot !i tre(uie s reglementeze activitatea de organizare !i conducere a societ"ii, a rela"iilor economice, s consfin"easc !i s asigure real li(ert"ile politice, drepturile patrimoniale !i personale ale cet"enilor, s garanteze participarea activ a tuturor cet"enilor la via"a politic, economic !i cultural a "rii. $tim c numai prin mijloace juridice nu putem edifica o societate a unor rela"ii ideale, dar, am convingerea c prin normele dreptului putem aduce o contri(u"ie majorat la promovarea !i aprarea drepturilor !i li(ert"ilor fiin"ei umane, oferind garan"iile necesare respectului, onorii !i demnit"ii sale, dac nu vom uita - atunci c&nd ela(orm !i aplicm legile - c omul este ceva sf&nt pentru omI

@1

Bibliografie
1. =onstitu"ia -epu(licii 2oldova '. 6on %ogaru. ;lemente de teorie general a dreptului#, editura +ltenia#, =raiova, 1779 @. C3eorg3e 177A 9. <oris .egru. :eoria general a dreptului !i statului#, =3i!inu, 1777
D. %. Alexandresco, !rincipiile dreptului civil rom"n, voi. al 64-lea, <ucure!ti, 17'E. E. C3. <eleiu, #reptul civil rom"n, ;ditura $ansa, <ucure!ti, 177@. A. %. =3iric, #rept civil. $ontracte speciale, ;ditura /umina /;J, <ucure!ti, 177A. 8. 2.C. =onstantinescu, 1787 1G. =. Kamangiu, -. <lnescu, Al. <icoianu, &ratat de drept civil rom"n, voi. 6, ;ditura A//, <ucure!ti,177E. 11. =. Kamangiu, -. <lnescu, Al. <icoianu, &ratat de drept civil rom"n, voi. al 66-lea, <ucure!ti, 17'7. 1'. =. Kamangiu, $odul civil adnotat, voi. al 64-lea, <ucure!ti, 17'E. 1@. ?. 2anoliu, C3. %urac, #rept civil. #reptul de proprietate i dez'membrmintele sale, ;ditura BA.46A/L, 6a!i, 177E. 19. 6. %eleanu, #reptul subiectiv i abuzul de drept, ;ditura %acia, =luj-.apoca, 1788. 1D. 6. 6ona!cu !i cola(., &ratat de drept civil, voi. 6, !artea general, ;ditura Academiei, <ucure!ti, 17EA. 1E. 2.4. ?aMot, #reptul roman, voi. 6, ;ditura ,unda"iei =3emarea#, 6a!i, 177@. 1A. 6. 2uraru, #rept constituional i instituii politice, voi. al 66-lea, ;ditura A=:A26, <ucure!ti, 177D. 18. NN -evista .a"ional de %rept NN .r. 1' %ecem(rie 'GG@, pag. 9A 17. Oiarul NN %reptul NN %ecem(rie 'GG' pag. D $ontractele judiciare, :ipografia ziarului %niversul, <ucure!ti, 17@7. 7. P. =osmovici !i cola(., &ratat de drept civil, voi. 6, !artea general, ;ditura Academiei, <ucure!ti,

/upu,

C3eorg3e

Avornic.

:eoria general a dreptului#, =3i!inu,

@'