Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

INTRODUCERE IN GNDIREA REVIZIONISTA

de Ernst Ziindel

Documentul care urmeaz a fost preparat si publicat pe Zundelsite sub titlul 'Introduction to Revisionist Thought', in cursul primei sptmni a lunii Ianuarie, !!"# $copul lui era sa deschid drumul unei desbateri prin Internet cu un alt post, %iz&or, un post favorabil lobb'urilor promotoare a teoriei holocaustului# (ceasta desbatere planificata a fost suspendata dup ce )entrul $imon *iesenthal a aflat despre ea si a declan+at imediat o ofensiva ampla, pe toate fronturile, incepand cu un articol din %e, -or& Times, . Ianuarie, !!", succedat de /#... de scrisori adresate I$01urilor si pre+edin2ilor de universit2i in incercarea de a preveni publicarea materialului revizionist pe re2eaua mondiala *eb# )a replica la aceasta ac2iune de cenzura, copiii care folosesc calculatoare si ziari+tii ciberspatiului din toata lumea au preluat adapostirea lui Zundelsite prin generarea unor 3oglinzi3 1 altfel spus, oricine dorea sa a4ute Zundelsite1ul prelua materiale de acolo si le rspndea la rndul lui pe re2ea, asa precum oglinzile bine plasate rspndesc mai departe lumina unui bec in mare parte acoperit cu un ecran# De la mi4locul lui Ianuarie si pana la 4umtatea lui 5ebruarie se putea vorbi despre o drama electronica in cele mai prestigioase universit2i, 3oglinzile1Zundel3 apruser din senin, in mod spontan# $'au intalnit 3oglinzi1Zundel3 pana si in (ustralia# 6 posibila e7plica2ie a acestei prime rscoale in ciberspatiul de pe Internet se poate afla in 8egea Decentei in )omunica2ii 1 impinsa in )ongresul $9( de ctre anumite grupuri special interesate insa de curnd respinsa ca fiind neconstitutionala de trei 4udectori din 0hiladelphia# (ceasta decizie este acum la )urtea de (pel#

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

8upta pentru libertatea de e7presie pe Internet continua# Ernst Zundel rspunde: Respingerea ; : <nainte de toate, as dori sa atrag aten2ia asupra ctorva puncte importante din cuprinsul detaliat si elaborat =al lui %iz&or>: # Eu sunt descris de ctre %iz&or, citnd din )omisia de $upraveghere a $erviciului )anadian de Informa2ii, ca un 3editor prolific al literaturii generatoare de ura3# (ceasta nu este tocmai corect# In )anada, distribuirea literaturii generatoare de ura constituie o ac2iune criminala, la fel cum este 4efuirea bncilor sau molestarea copiilor# Daca dvs# ma califica2i drept un 4efuitor de banei in scris, iar eu nu sunt un 4efuitor de banei, atunci aceasta se cheam calomnie# Daca dvs# ma califica2i drept un om care molesteaz copii, iar eu nu sunt asa ceva, aceasta se nume+te de asemenea calomnie# ?1ati calificat in scrisul electronic drept un 3editor prolific de literatura generatoare de ura3# Tocmai m1ati calomniat# Eu triesc si muncesc in )anada de aproape @. de ani iar niciodat nu am fost condamnat pentru motivul de a fi publicat siAsau distribuit literatura generatoare de ura in )anada, cu toate ca in )anada e7ista astfel de lucruri cum ar fi 3legile contra urii3# In fapt, diverse organisme 4uridice si ale politiei, in urma studiilor e7tensive, m'au absolvit in mod e7plicit de aceasta acuza2ie# Daca s'ar fi descoperit vreo dovada, atunci inamicii mei ar fi fcut totul ca eu sa fiu acuzat si condamnat# (m fost acuzat de 3rspndirea de +tiri false3, o incriminare frivola si rau voitoare indreptata contra mea de o evreica multi1milionara# (ceasta ii costa pe canadieni, printre altele, apro7imativ " milioane de dolari, pentru ceB )urtea $uprema a )anadei a decis in cele din urma ca societatea ar putea sa se imbogateasca prin diversitatea culturala si intelectuala, care include si abordri nepopulare asupra istoriei si altor chestiuni de disconfort pentru anumite minorit2i# ?ai 4os, prezint pe scurt C puncte pentru a servi ca D3Eolocaust3 Revizionism . F# <nainte de a purcede, as dori sa declar ce inteleg eu atunci cnd ma refer la anumi2i indivizi si grupri colective ca fiind 3lobb'ul promotor al holocaustului3# Eu folosesc aceasta denumire generica pentru a descrie pe acei oameni care manifesta un interes vadit in men2inerea in viata a ?itului holocaustului si care vor ac2iona politic pentru a1i asigura supravie2uirea#

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

8obb'ul promotor al holocaustului reprezint o construc2ie semantica prescurtata destinata sa sintetizeze descrierea unei componente a rasei umane, in mare parte dar nu in totalitate alctuita din evrei, cu caracteristici sociale si politice aparte si identificabile, toate inchinate men2inerii si ameliorrii unei dogme numita 3holocaust3# Eu folosesc aceasta e7presie pentru a sintetiza scopurile, precum in cazul genera2iei 35lo,er3 este sintetizata o cultura a tinere2ii hedoniste sau cum prin 3Get $et3 se intelege categoria bogta+ilor# Hoi las la latitudinea fiecrui individ in parte, goim sau evreu, sa hotrasc pentru sine daca el apar2ine sau nu respectivului grup# )eea ce revizioni+tii prezint mai 4os constituie nivelul la care a a4uns revizionismul in prezent# 9ltimul cuvnt inca nu s'a spusI el va fi rostit atunci cnd mai mul2i oameni de toate categoriile si pregtirile vor penetra subiectul nebulos al 3holocaustului3 si vor afla pentru ei insisi ce este si ce nu este adevrat in el# 0entru a intelege esen2ialul din rndurile care urmeaz, cititorii trebuie sa inteleaga ca, dup ani de insistente de genul: 3revizioni+tii nu ?ERIT( nici o replicaJ3 si de refuzuri de anga4are in desbateri, la inceputul acestui an fusese planificata o desbatere serioasa 1 sau cel pu2in asa credeam noi# 9n aparat de cenzura planetar a fost deslantuit ca sa opreasc ini2ierea acestei desbateri# 6 parte din acest efort, prin rezistenta noastr, se pare ca 1a for2at pe %iz&or sa nu se anga4eze in desbatere, insistnd asupra faptului ca ei au vorbit numai de 3legare3# Este un lucru nefericit ca desbaterea nu a avut loc, insa acum aceasta este apa de sub pod# 6amenii de la %iz&or spun acum ca ei prefera sa se 3lege3, deci noi ii vom las sa se 3lege3# %oi am fi legat o desbatere adevrata in condi2ii de cooperare si respect mutual# Totu+i, nu a fost sa fie asa, dar de vreme ce noi am promis ca vom replica printr'o respingere, o si facem acum# *** 0rin introducere, revizionismul a cptat amploarea unei mi+cri intelectuale de reinviere pe cuprinsul lumii intregi# 6amenii incep sa1si pun intrebari despre holocaust# (ceste intrebari nu sunt confortabile# (cum lobb'ul promotor al holocaustului nu mai poate ignora interesul global relativ la (DEHKR(TE8E fapte, care incercuiesc afirma2iile neclare apar2intoare promotorilor 3holocaustului3 strignd 3antisemitism3# Esentialmente, afirma2iile revizioniste pot fi grupate pe opt capitole disctincte intre ele#

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

# Revendicarea revizionista: Eolocaustul constituie o propaganda postbelica utila care a pornit asemenea unei campanii sistematice si insidioase in decursul celui de1al doilea rzboi mondial =)/R?> ca fiind una din tacticile intrebuintate de interesele financiare pentru a strnge trupe si a anga4a lumea, in special (merica, in ceea ce sa preschimbat, in fapt, intr1un rzboi fratricid# 0rincipiul din spatele acestei propagande a fost: 3Eai sa punem un inamic ca sa ucid alt inamic3#
)um sa realizat aceastaB 0e cai verificate in timp, prin mi4loace de moda veche# 0ropaganda sofisticata din timpul rzboiului contra unor pretinse 3atrocit2i3 inamice nu este un lucru nou# Ea constituie o efectiva arma psihologica folosita de obicei pentru a inflacara solda2ii, facndu1i sa cread ca lupta pentru o cauza dreapta si patriotica# Inamicul este demonizat prin inocularea sistematica de povesti cu atrocit2i# ?ass media repeta la nesfr+it ct de crud si demonic este inamicul# (ceasta tactica a fost utilizata de (lia2i pe scara e7tinsa# lata o dovada in acest sens: 0e /! 5ebruarie !@@, ?inistrul britanic al informa2iilor a trimis nota urmtoare ctre vrful ierarhiei clericale britanice si ctre LL): Domnule, Sunt mputernicit de ctre Minister sa va expediez urmtoarea scrisoare circulara: Este de regula de datoria bunilor ceteni si a cretinilor piosi sa accepte orbete ciudeniile celor asociai cu noi. nsa vremea vine c!nd asemenea ciudenii, in timp ce inca sunt negate in public, trebuiesc luate in considerare atunci c!nd intrarea noastr in aciune devine imperioasa. "oi cunoatem metodele de guvernare practicate de dictatura bolevica in #usia, de pilda, din discursurile si scrierile $rimului Ministru insusi, expuse in ultimii douzeci de ani. "oi tim cum s%a comportat &rmata #oie in $olonia in '()* si mai de cur!nd in +inlanda, Estonia, ,etonia, -alitia si .asarabia. &adar noi trebuie sa luam in considerare /elul in care cu certitudine se va comporta &rmata #oie c!nd va navali peste Europa 0entrala. Daca nu sunt adoptate masuri de precauie, evidentele orori inevitabile care vor avea loc vor st!rni o serioasa preocupare in aceasta tara.

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

"oi nu%i putem re/orma pe bolevici insa noi putem sa ne dam toata silina pentru a%i/eri % si pe noi impreuna cu ei % de consecinele /aptelor lor. Desvaluirile ultimului s/ert de veac vor aduce doar negaii neconvingatoare. 1nica alternativa la negaii consta in deturnarea ateniei publice de la subiectul respectiv in totalitatea sa. Experiena ne demonstreaz ca cea mai buna deturnare consta in propaganda re/eritoare la atrocitile sv!rite de inamic. Din pcate, publicul nu mai este la /el de susceptibil ca in zilele 2/abricii de cadavre2, a bebeluilor belgieni mutilai si a canadienilor cruci/icai. De aceea cooperarea dvs. este respectuos reclamata pentru a deturna atenia publica de la observarea /aptelor &rmatei #oii, cooperare care sa se bazeze in spri3inirea din toata inima a diverselor acuze contra germanilor si 3aponezilor care au /ost sau vor /i puse in circulaie de Ministerul nostru. Exprimarea credinei dvs. in acestea va putea sa%i conving si pe alii. Sunt, domnule, supusul dvs. slu3itor, 4. 4e5et, Secretar &sistent Exista si un post scriptum, dup cum urmeaz: Ministerul nu poate intra in nici o corespondenta de nici un /el cu privire la comunicarea ce trebuie prezentata doar persoanelor responsabile. 6#oze7, Ed5ard 8., &llied 9artime Diplomac:: & $attern in $oland, 8o;n 9ile: and Sons, "<. pag. )*(%)'*=. (cesta este un document destul de surprinztor# $crisoarea de fata constituie evidenta clara ca in decursul celui de1al doilea rzboi mondial, (lia2ii intrebuintau propaganda despre atrocit2i contra Mermaniei lui Eitler cu scopul de a deturna aten2ia propriilor popoare de la observarea atrocit2ilor comise, in primul rnd dar nu in mod e7clusiv, de ctre (rmata Ro+ie 1 3tovar+ii3 lor de drum 1 pe parcursul invadrii Europei cnd rzboiul lui Eitler se apropia de sfr+it# $a remarca2i, totu+i, ca nimic din con2inutul acestei scrisori nu aminte+te de gazarea oamenilor# De ce nuB 0entru ca propaganda prosteasca despre atrocit2i este cu totul altceva# Harianta camerelor de gazare a plutit la inceput ca un fel de test al propagandei, dar s1a renun2at repede la ea, fiind apreciata ca 3neplauzibila3# Daca fic2iunile cu atrocit2i se umfla att de mult, nemsurat si neplauzibil, astfel inct sentimentele si gndirea oamenilor pur si simplu nu le pot inghiti, atunci nu mai este in interesul conductorului armatei sa propage o asemenea 3crima3# (ceasta a fost situa2ia ini2iala cu varianta 3camerelor de gazare3#

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

In fapt, ?inisterul britanic al informa2iilor ceruse dintru inceput clerului britanic sa a4ute la rspndirea povestii cu 3camerele de gazare3 1 care se afla de4a inclusa in planurile de propagare ale ?inisterului# =Roze&, Ed,ard G#, op. cit., pp# .C1 .># )u toate acestea, de la bun inceput, 4udecata fiind ca prea problematica si stranie, varianta a fost repede retrasa considerndu1o ca pe o poten2iala incurcatura strategica# 9nele dintre asa1zisele 3crime3 mai 3mici3, pe care oamenii ar fi putut sa le inghita, au supravie2uit si sau desvoltat pentru o vreme, att in perioada 0rimului R?, ct si pe parcursul )/R?, unele pentru perioade mai lungi, altele mai scurte# De e7emplu, mul2i din oamenii apar2innd mai vechilor genera2ii, att din (merica precum si din Europa, inca mai tin minte macabra propaganda de rzboi (liata din timpul 0rimei conflagra2ii mondiale care sus2inea chestiuni de genul 3fabricilor germane de fcut spun din cadavre3, 3mnu2ele smulse ale bebelu+ilor belgieni3, 3soldatul canadian crucificat3 1 toate aceste povesti dovedite mai trziu ca fiind minciuni, iar pentru unele chiar oamenii de stat ai (lia2ilor au cerut germanilor scuze dup rzboi# 9nii isi mai amintesc chiar de incredibila, isterica afirma2ie fcuta de, pe atunci guvernatorul statului %e, -or&, in ! N1 C =J>, cum ca germanii 3e7terminaser milioane de evrei3# )hiar mai gritoare este afirma2ia despre cele 3sase milioane3J =Ml'nn, ?artin, )rucifi7ion of the Ge,s ?ust $top, The (merican Eebre,, O 6ct# !/.># Deci intelegeti 1 povestea celor 3sase milioane3 este veche# 5oarte veche# Ea a fost trmbi2ata inainte# Intr1o carte recenta, intitulata Pe'stone of the %e, *orld 6rder: The Eolocaust Dogma of Gudaism, autorul Len *eintraub precizeaz ca numrul comporta, de fapt, o semnifica2ie mitica datorita fundamentrii sale pe isvoare cabalistice# =*eintraub, Len, The Eolocaust Dogma: Pe'stone of the %e, *orld 6rder, )osmos 0ublishers, !!@># Din pcate, a fost nevoie de o popula2ie att de credula, sistematic educata fals, asa cum este astzi, cuplata cu neobosita splare a creierelor =brain,ashing> de ctre o mass media coruptibila si aservita puterii, pentru a perpetua minciuna peste decenii# In timpul 0rimului rzboi mondial nu e7ista mass media electronica# Dup cel de1al doilea rzboi mondial 1 )/R?, acest basm de buzunar a fost scos de la naftalina si asvrlit din nou contra poporului german# ?asiva ofensiva psihologica a inceput realmente doar odat cu serialul tv de fic2iune Eolocaust, prezentat in lumea larga la cea# .. de milioane de spectatori# (poi a urmat 8ista lui $chindler# (u mai e7istat mii de alte produc2ii cu un impact mai pu2in vicios, insa, adunate la un loc, cu poten2ial distructiv#

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

$a fim bine intelesi asupra acestui punct: %imeni nu ar fi ezitat sa e7ploateze povestea 3gazrilor3, chiar si in perioada rzboiului, daca ea ar fi prut plauzibila# )u toate acestea, chiar in plin rzboi, conductorii na2iunilor (liate 1 )hurchill si Roosevelt, precum si ierarhia catolica, inclusiv 0apa 0ius al Ql1lea 1 cuno+teau de la diversele lor agen2ii de informa2ii, spioni pe teren, infiltra2i cu radio transmitatoare in interiorul diferitelor lagre =inclusiv solda2i, preo2i, duhovnici ai militarilor din zona, politie si personal de paza> ca nu aveau loc e7terminri organizate in masa prin gazare ori prin orice alte mi4loace in interiorul lagrelor de concentrare# )um de +tiau eiB 8iderii alia2i de2ineau fotografii aeriene detaliate, iar nici una dintre acestea nu se potrivea cu afirma2iile isterice ale agitatorilor sionisti precum rabinul $tephen *ise si al2ii de prin lume# 0ur si simplu nu era adevrat# %u au avut loc gazri de oameni 1 ci doar de pduchiJ 0ovestea era ca un sch,eizer cu multe, multe guri# $i era apreciata ca fiind discutabila, problematica# In consecin2a, conducerea alia2ilor a inlaturat in mod e7plicit orice referin2a la 3camerele de gazare3 din propaganda despre atrocit2ile inamice pe care o desvolta pe parcursul rzboiului, acestea disprnd pn si din depe+ele diplomatice, pentru ca nu e7ista nici o dovada# =(llied Diplomac' in *artime, $amisdat Resource Loo&, pp# .C1 .># In (ugust !@O, alia2ii decid in mod oficial sa nu fac o afirma2ie e7plicita cu 3camerele de gazare3 in contra nazi+tilor in cadrul unei declara2ii date publicit2ii pe motiv ca 3dovezile sunt insuficiente pentru a 4ustifica declara2ia privitoare la e7ecu2ia in camere de gazare3# =5oreign Relations of the 9nited $tates Diplomatic 0apers, !@O# $amisdat Resource Loo&># (stfel, alia2ii si 0apa nu aveau nevoie sa nege ceea ce nici nu avusese loc 1cu e7cep2ia creierelor infierbntate ale sionistilor care se 3victimizau3 ca nimeni altcineva cu scopul crerii statului Israel si a ob2inerii avanta4elor politice postbelice =inclusiv sumele masive pltite lor ca repara2ii de ctre Mermania>, cci numai ei aveau nevoie de acuza2ia de genocid contra evreilor# Iar, dup cum noi vom e7plica mai detaliat, procesele de la %uernberg se bazau pe acele acuza2ii# $ionistilor le trebuia o condamnare, astfel incat sa for2eze prin culpabilizare ob2inerea de fonduri de la guvernul Ruisling creat de alia2i#

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

/# Revendicarea revizionista: %u e7ista nici o dovada ca holocaustul a avut loc 1 asa cum este el descris de lobb'ul promotor al holocaustului si de foarte politizata industrie a filmului de la Eoll',ood#
Revizioni+tii nu sus2in ca evreii nu ar fi suferit# Ei nu discuta faptul ca evreii au fost, in realitate, nedoriti in Mermania, si ca a e7istat o politica de stat pentru a1i inlatura ca pe ni+te 3oameni parazitari3 duntori tarii# Este perfect adevrat ca evreii au fost inchisi si adeseori trata2i cu cruzime# Ei erau privi2i ca fiind inamicul, tocmai precum in timpurile noastre 3nazi+tii3 sunt privi2i ca fiind inamicii oligarhiilor inradacinate# Revizioni+tii sus2in si desbat faptul ca nu a e7istat o politica de stat care sa fi chemat la 3e7terminarea in masa a evreilor3 sau a oricror alte minorit2i nedorite# (lia2ii, in mod independent si separat, au interogat /"#... de func2ionari ai regimului %ational $ocialist imediat dup infrngerea Mermaniei, toate intemeiate pe acela+i set de intrebari# 9nii oameni poate s1ar fi gndit sa mint in folosul lor personal prin implicarea altora# %ici o persoana oficiala germana nu a raportat ca ar avea cuno+tin2a de un asemenea program# To2i au spus ca au auzit de aceasta pentru prima data de la alia2i, dup rzboi# (ceasta tocmai ne conduce la miezul chestiunii, acolo de unde a pornit povestea e7terminrii in masa 1 acest punct central este 3mrturia3 lui Rudolf Eoess# ?rturia lui Rudolf Eoess constituie un document incredibil de 3incriminator3# Tot rul porne+te de la el# (ici incepe povestea din culise# Rudolf Eoess, fostul comandant al (usch,itzului pe timpul rzboiului, a 3mrturisit3 cele mai incredibile lucruri in perioada 0roceselor de la %uernberg, ele fiind cuprinse in acest larg utilizat si frecvent citat 3document3# 6 privire 4udicioasa asupra modului in care acesta a fost intocmit este prezentata in editorialul din Zundelsite de pe Internet: %uernberg: The )rime that *ill %ot Die =%uernberg: )rima care nu va muri># Este o sinteza care merita citita# ?ul2i germani, la %uernberg si in alte parti unde au fost pu+i sa fac fata proceselor pentru 3crime de rzboi3, au 3mrturisit3 brutalit2i, sub amenin2ri nedrepte sau sub oferte oneroase# Documente, testimonii si mrturii, precum si

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

declara2ii scrise sub 4urmnt, prezentate la %uernberg si in alte parti erau frecvent produse si semnate in urma torturilor psihologice si fizice e7ercitate asupra autorilor lor# 0entru a avea dovada torturrii germanilor captura2i de alia2i, citi2i 8egions of Death =8egiunile mor2ii>, o carte de Rupert Lutler, un scriitor englez, care ofer o descriere vie despre modul in care fostul comandant din timpul rzboiului al unui lagr de concentrare, Rudolf Eoess, a fost btut fara mila si drogat cu alcool pre2 de cteva zile inainte de a semna faimoasa 3mrturie3 prin care se admitea ca doua milioane si 4umtate de oameni au fost gaza2i in camere de gazare la (usch,itz# Este suficient sa men2ionam aici ca aceasta asa1zisa 3mrturie3 a fost scrisa in engleza, iar Eoess nu vorbea si nu intelegea engleza# =Lulter, Rupert, 8egions of Death, Eaml'n 0aperbac&s, ?area Lritanie, !CO, pp# .1 /># Gulius $treicher, pentru a numi un alt oficial german care a fost slbatic torturat de anchetatorii americani pentru a ob2ine o 3mrturie3, a raportat ca a fost btut att de rau inct si1a pierdut @.S din capacitatea auditiva# El a fost 2inut desbracat complet intr1o celula neincalzita si a fost for2at sa bea din latrina# Mrzile i1au deschis for2at gura cu un baston intre din2i astfel inct sa1 scuipe in gura# =$treicher 6pens Eis )ase 1 $treicher isi deschide cazul, 8ondon Times, /N (prilie, !@"># (ceasta informa2ie a fost mai trziu eliminata din transcrierile 0roceselor de la %uernberg, cu consim2mntul pre+edintelui Tribunalului si chiar cu cel al avocatului 3aprrii3# Inca o alta sursa o constituie )omisia de ancheta $impson van Rhoden asupra conduitei anchetatorilor americani pe parcursul proceselor ?almed' 1Dachau# (ceasta comisie a raportat despre maltratri si torturi, inclusiv procese improvizate, administrarea de spovedanii false cu 3preo2i3 fal+i, batai, legri la ochi etc, toate cu scopul de a ob2ine mrturii for2ate de la prizonieri# =The 0rogressive, scris de 4udectorul Ed,ard 8# Han Rhoden in 5ebruarie !@!, intitulat (merican (trocities in Merman' 1 (trocit2i americane in Mermania># lata aici o mostra despre cum erau ob2inute in practica de rutina aceste 3mrturii3: 3(nchetatorii americani la Tribunalul $tatelor 9nite din Dachau, Mermania, foloseau urmtoarele metode pentru a ob2ine mrturii: Latai si lovituri brutale# $coaterea din2ilor si ruperea ma7ilarelor# 0rocese improvizate# Izolare# 0rezentandu1se ca fiind preo2i# Ra2ii de hrana foarte limitate# Depravare spirituala# 0romisiuni de achitare =e7#: daca victima ar fi implicat pe al2i prizonieri sa intre in scenariile proceselor aliate>### %umai doi dintre germani, in cele O! de cazuri investigate, care au fost lovi2i in testicole, sau mai putut insanatosi#3 =Did $i7 ?illion Reall' DieB 1 (u murit oare cu adevrat sase

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

milioaneB, Raport de probe in 0rocesul canadian despre 3+tirile false3 intentat lui Ernst Zundel 1 !CC, editat de Larbara Pulasz&a, pp# @@1@T># ?agistratul superior american Earlan 5is&e $tone, referindu1se la 0rocesele de la %uernberg si vorbind despre 0rocurorul sef american Gac&son, a avut de spus urmtoarele =dup cum au fost citate dintr1o carte apruta la Hi&ing 0ress: Earlan 5is&e $tone: 0illar of the 8a, 1 E#5# $tone: $tlp al legii>: 3Gac&son este plecat conducndu1si partida de lin+a4 la scara mare de la %uernberg3, remarca el# 3%u1mi pasa ce le face la nazi+ti, insa detest sa vad pretinsa lui pozi2ie de a conduce o curte si de a proceda conform legii# Este o frauda pu2in prea ipocrita in accep2iunea ideilor mele de moda veche#3 =?ason, Thomas, Earlan 5is&e $tone: 0illar of the 8a,, (lpheus The Hi&ing 0ress, pag# N@"># 6 acuza2ie nu genereaz un fapt# 9n titlu nu genereaz un fapt# 9n prizonier torturat ca sa 3mrturiseasc3 nu poate face din cuvintele sale un fapt# lata aici un alt e7emplu bun pentru o crima 3bine documentata3: Mermanii au fost acuza2i la %uernberg de a f< omorit T#... ofi2eri polonezi impreuna cu membri ai elitei poloneze la Pat'n# Uapte militari germani, ofi2eri si solda2i, au fost e7ecuta2i de sovietici in urma unui proces in care peste @#... =J> de declara2ii scrise sub 4urmnt si duzini de 3e7per2i3 si 3martori3 au fost infatisati de procurorii stalinisti# In !C!, liderul sovietic Morbaciov a admis in mod public ca regimul lui $talin era responsabil pentru masacrul de masa al polonezilor# %u germanii, ci aliatul (mericii 1 Iosif $talinJ 1 a ordonat masacreleJ (+adar, daca 4udectorul Thomas T# Gohnson de la )urtea $uperioara din )alifornia, si 4udectorul Thomas de la )urtea Districtuala din Toronto au luat cu emfaza 3nota 4uridica3 despre holocaust, ei sau bazat pe 3u+or disponibila3 documenta2ie ob2inut prin torturare si alte mi4loace coercitive de la victimele tor2ionarilor alia2i# )e fel de 3probe documentate3 sunt acesteaB (sa ceva nu ar fi admisibil in nici un tribunal american sau canadian# 8a %uernberg si in multe alte procese adiacente contra asa1ziselor 3crime de rzboi naziste3, aceste metode erau acceptate ca practici de rutina, ca ni+te chestiuni de politica si ca fiind 3regulile3#

io

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

O# Revendicarea revizionista: %umrul victimelor holocaustului este iresponsabil e7agerat#

?ul2i, mul2i oameni de toate na2ionalit2ile au disprut in rzboi si nu pot fi incadrati aici# 9nii zac in cenu+a ora+elor germane bombardate de alia2i fiind ar+i in cldirile prbu+ite, altii au fost incinera2i in incendiile provocate de bombele alia2ilor, mul2i altii au pierit in Mulagurile ruse+ti la mult timp dup ce focul a incetat# E necinstit si incorect sa se afirme 1 asa cum in mod frecvent se face 1 ca o persoana care nu poate fi gasita =descoperita> a pierit intr1un genocid sau chiar mai rau, printr1o gazare# De fapt holocaustul este cea mai buna e7emplificare a teoriei 3mor2ii dovedite prin istorisirile a sute de supravie2uitori3# Mnditi1va numaiJ ?ass1media este plina de 3organiza2ii ale supravie2uitorilor3 care e7ista in toate ora+ele mari ale lumii vestice 1 din Toronto in GohanesburgI din Rio de Ganeiro in 8os (ngeles# Este suficient sa spunem ca Mermania a pltit peste @#O..#... de pensii si cereri de restituire, @.S dintre beneficiari triesc sau au trait in Israel# (ltii sunt cu rdcini evreie+ti dar au ales sa triasc in alte parti ale lumii# Daca attea milioane de evrei au murit de mna germanilor, de ce att de mul2i supravie2uitoriB 6ficialii holocaustului l1au citat adesea pe Gacob Robinson, 3istoric3 si 34urist interna2ionalist3 referindu1se la el ca la o prima sursa de informa2ie autorizata asupra a ceea ce s1a intmplat cu evreii# G#R# era de fapt un evreu est european mincinos, neonest, avnd un plan diabolic# El a fost creatorul 3conceptului revolu2ionar3 al ideii 0rocesului de la %uernberg intentat liderilor Mermaniei si totodat a 3schemei de repara2ii3 germane# In conformitate cu %ahum Moldman, fostul pre+edinte al )ongresului ?ondial Evreiesc =)?E>: 3In afara de intlnirea mea cu supravie2uitorii lagrelor de concentrare dup eliberare, m1am intors doar oficial in Mermania pentru a1 intlni pe cancelarul (denauer si pentru a deschide negocierile asupra repara2iilor# (cestea constituie o inova2ie e7traordinara in termenii legii interna2ionale# 0ana atunci, cnd o tara pierdea un rzboi, aceasta pltea stricciunile celui victorios, dar era o chestiune intre state, intre guverne# (cum, pentru prima oara, o na2iune trebuia sa plteasc repara2ii att indivizilor obi+nui2i ct si statului Israel,
n

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

care nu e7ista legal in timpul crimelor lui Eitler# De asemenea trebuie sa recunosc ca ideea nu imi apar2ine# In timpul rzboiului )?E crease un institut al (facerilor Evreie+ti in %e, -or& =al crui cartier general este acum in 8ondra># Directorii acestuia erau doi mari 4uri+ti evrei lituanieni, Gacob si %ehemiah Robinson# ?ul2umit lor, Institutul a elaborat doua idei complet revolu2ionare: Tribunalul de la %uernberg si repara2iile germane =Moldman, %ahum, The Ge,ish 0arado7, Mrosset and Dunlop, !NC, p# //># Doi cu doi fac patru# )ererile de repara2ii erau bazate pe un numr de victime 1 ca un fel de cerere de asigurare dup prbu+irea unui avion si incendiul consecutiv# $a pltit pentru ca acest numr sa fie men2inut ridicat# %u e nici un mister in asta# (cum incercati sa va imagina2i o companie de asigurri care are de pltit pentru un incendiu in care se presupune ca anumi2i membri ai unei familii au pierit# %u trebuie sa f< om de +tiin2a pentru a vedea ca daca acea companie de asigurare nu are anumite documente ca de pilda: 3cine era de fapt inregistrat in acel avion###B 1 un non1e7istent unchi sau matusa 3victima3 s1ar putea materializa si sa defraudeze compania de asigurri# (ceste lucruri se cunosc, sau intmplat cu unele companii de asigurri# ( insista la nesfr+it pe tema neadevarata a D0rotocolului de la *annseeF =din /. Ianuarie !@/> repetnd fara temei si subliniind planurile naziste de a 3anihila evreii europeni3 dovede+te o cumplita si naiva credulitate# )hiar si e7pertul in holocaustul evreiesc, -ehuda Lauer de la 9niversitatea evreiasca din Ierusalim a spus ca *annsee a fost o intlnire ce cu 3greu poate f< numita conferin2a3 si ca 3pu2ine din cele care s1au spus acolo au fost e7ecutate in detaliu3# (ici ave2i un e7tras cu subtitlul: Respingerea importantei *annsee1ului, din )anadian Ge,ish %e,s, Ianuarie O. !!/: 3In public inca se repeta din timp in timp stupida poveste ca la *annsee s1a plnuit e7terminarea evreilor# *annsee nu a fost dect o treapta in desvaluirea procesului crimei in masa#3 0otrivit %e, -or& Times din / %ov# C! =Lauer> a adugat ca el nu ar vrea sa 3adauge grunte la moara denigratorilor holocaustului: 3ei pot adaug, stiti dv####3 =(usch,itz Revizionism: (n Israeli $cholars )ase, %-T,%ov# /, !C!># Ei au facut1o si o fac in continuare# (stfel, ei 3psihanalizeaza holocaustul3# $a luam de pilda (usch,itzul# )onform dr# 5aurisson, in Dec# ., !!T, avem aici o imagine =grafic>:
12

Ernst Zundel, Introducere in gndirea revizionista

@# Revendicarea revizionista: 0olitica statala oficiala asupra evreilor in timpul celui de1al III1lea Reich era emigrarea, nu e7terminarea#
E adevrat ca Mermania hitlerista vroia sa1i mute pe evrei din 3sfera de influenta3 a poporului german# (ceasta tara era in rzboi 1 rzboi bine +tiut ca fiind instigat de evreimea bancara interna2ionala, deci evreii erau privi2i ca o influenta coroziva nu numai financiar, dar si rasial si cultural# 9n cuvnt frecvent folosit era cel de 3parazi2i3# =Este +tiut ca in (merica un na2ional socialist este in mod obi+nuit numit 3persoana neplcuta3### Daca vre2i sa stiti, am artat persecu2ia moderna si emonizarea oamenilor nedoriti, incercati la http:AA,,,#,eb#apc#orgA1araAzundelr#gif Mermania hitlerista era neclintita in a nu1i dori pe evrei ca fcnd parte din Mermania pentru ca ace+tia erau stiuti ca fiind duntori la crearea unei societ2i etnice coezive, asa cum a fost artat de Eitler# 5uehrerul ii vroia pe evrei 3departe de fata lui3 =3sa nu1i vad in fata ochilor3># %u era prea legat de ei# Dar aici povestirea se opre+te# $unt uimitoare deturnrile de sens talmudice prin care unii dintre ace+ti oameni inca mai trec, cnd 3reamplasare3 si 3evacuare3 a evreilor devin subit cuvinte cheie pentru 3e7terminare3# <ntreaga chestiune a fost tratata in 0rocesele Zundel in cele mai mici detalii si se pstreaz pe vecie in transcrierile acestor procese, devenite acum documente permanente in bibliotecile 4uridice canadiene# 6 ct de elementara cutare i s'ar fi prut mare lucru lui %iz&or# Discursul aran4at al lui Eimmler, pentru a fi mai precisi, a fost subiectul unor indelungate analize in cele doua procese Zundel# Detalii amnun2ite se pot gsi studiind mrturia politicianistului german 9do *alend' si a dr# Robert 5aurisson in procesul din !CT si in mrturiile lui Lro,ning, 5aurisson, istoricul englez David Irving si ?ar& *eber in al /1lea proces = !CC># =Din nou referin2a aici este cartea lui Pulasz&a: (u murit intr1adevar " milioaneB> 6 data in plus, 8obb'1ul promotor al holocaustului se bazeaz pe naivitatea cititorilor de a nu verifica faptele si ii face sa nu 3gndeasc3 ce insemna de fapt 3evacuare3 si 3reamplasare3#

13

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

T# Revendicarea revizionista: %u a fost gasit nici un document purtnd semntura lui Eitler in care sa ordone e7terminarea evreilor# E incura4ator ca 8obb'1ul promotor al Eolocaustului admite in final ca de fapt nu a e7istat nici un ordin al 5uehrerului pentru e7terminarea evreilor# Revizioni+tii se incredinteaza de certitudinea acestei admiteri# In 'CC la procesul Zundel, avocatul aprrii )hristie aduce un diapozitiv care spune: 1 E7terminarea evreilor 1 nu e7ista ordin nu e7ista plan nu e7ista buget nu e7ista omul =nici un raport de e7pertiza nu spune: 3aceasta a fost o camera de gazare3> nu e7ista corpuri =nici o autopsie nu afirma: 3acesta este corpul unei persoane ucisa prin gazare3> pentru aceasta campanie mincinoasa pentru e7terminarea in masaJ )a a e7istat un asemenea ordin s1a repetat adesea timp de decenii si mul2i oameni inca cred ca e7ista# Dr# Rul Eilberg 1 cunoscut ca fiind 30apa al Eolocaustului3 pentru ca era autorul lucrrii 3Distrugerea evreilor europeni3 =luata adesea ca referin2a gen 3Liblia holocaustului3> un om care este pretutindeni privit ca 3e7pertul nr# 3 in probleme de holocaust, a avut gri4a sa1si fac prezentarea asupra holocaustului pu2in mai mult in conformitate cu faptele, mul2umit influentei revizioniste prin care: In edi2ia din !" a crtii sale, dr# Eilberg scrie ca au e7istat / ordine ale lui Eitler =E# Rul, The Destruction of the European Ge,s, Ruadrangel, )hicago, page NN># 8a procesul Zundel, din 'CT, Eilberg insista ca ordinele au e7istat, mrturisind ca nu va corecta ceea ce a scris in '" in noua edi2ie ce urma sa apar
14

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

=Did $i7 ?illion Reall' DieB Report of the Evidence in the )anadian 35alse %e,s3 Trial of Ernst Zundel, 1 !CC', Edited b' Larbara Pulasz&a pp# /1 O># 8a scurt timp dup mrturia lui, Eilberg a inceput sa scoat toate referirile la ordinele lui Eitler din noua editare din 'CT# =Eilberg Rul, 3The Destruction of the European Ge,s3, Eolmes and ?e'er, %e, -or&, !CT, p# @./> in =Did $i7 ?illion Reall' DieB Report of the Evidence in the )anadian 35alse %e,s3 Trial of Ernst Zundel, 1 !CC', Edited b' Larbara Pulasz&a pp# /1 O># In noua edi2ie referirile la 3ordinele lui Eitler3 sunt ingropate intr1o nota din 4osul unei pagini dup cum urmeaz: 3(stfel nu era att un plan formulat, ct o incredibila intlnire de gnduri, un consens, interpretarea birocratica de la distanta a unor gnduri3# =Did $i7 ?illion Reall' DieB Report of the Evidence in the )anadian 35alse %e,s3 Trial of Ernst Zundel, 1 !CC', Edited b' Larbara Pulasz&a pp# /1 O># 3Include asta 3aprobri3 si 3inchideri de ochi3 1intreaba avocatul aprrii Douglas )hristie in procesul Zundel# $a1i lsam pe cititori sa ghiceasc# (u +optit nazi+tii unul la urechea altuia cum sa e7termine milioane si milioane de evreiB E de crezutB 0robabil la fel de mult ca si iepura+ul de 0a+ti# )hiar si istoricul holocaustului )hristopher Lro,ning nota acest lucru ca o schimbare ma4ora de interpretare in lucrarea lui Eilberg, vorbind despre colegul sau ca 3revizuitul Eilberg3 =$imon *isenthal, voi# III (nual, !C"># Deci astzi este acceptat de prieteni si du+mani totodat, e7ceptndu1i pe aceia care inca mai trebuie sa1si dea seama, ca nu a e7istat un ordin al 5uehrerului# )eea ce a rmas totu+i sunt doua vorbe incendiare: 3$olu2ia finala3# $a ne concentram asupra acestui punct# Este adevrat ca aceste vorbe: 3solu2ia finala3 erau folosite, privitor la evrei# Ei siB Dovede+te asta cevaB <nseamn asta 3e7terminare3B <nseamn oare 3solu2ia finala3 in problema +oma4ului ca guvernul vrea sa1i e7termine pe to2i +omeriiB In timpul rzboiului, fraza era folosita in )anada cnd aveau de1a face cu 4aponezii si nimeni nu afirma azi ca se plnuia un genocid canadian asupra orientalilorJ Intr1un recent documentar televizat despre politica canadiana din timpul rzboiului privitoare la canadienii de origine 4aponeza, documentele desvaluie ca
15

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

se vorbea despre o 3solu2ie finala3 in 3problema 4aponeza3 1 care era reamplasarea, denaturalizarea si deportarea 4aponezilor din )anada in Gaponia# (ceasta se potrivea e7act cu ceea ce era politica germana privitoare la evrei 1 pentru motive similare# Tara era in rzboi si evreii erau privi2i ca fiind subversivi pentru guvern si pentru efortul rzboiului 1e7act asa cum 4aponezii erau privi2i ca subversivi politicii canadiene din timpul rzboiului# 0olitica germana era pe departe mai pu2in bazata rasial si de o natura mult mai ideologizata dect cea canadiana# )a o stare de fapt si pentru inregistrare, zeci de mii de evrei au trit si au lucrat in Mermania in timpul rzboiului in afara lagrelor de concentrare, chiar si in capitala lui Eitler, Lerlinul 1unul dintre ei fiind faimosul rabin si conductor sionist 8eo Loec& care era rabin practicant in !@OJ V Daca va indoiti de asta, cuta2i in cartea de telefon a anului !@O#

16

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

"# Revendicarea revizionista: Z'&lon L era un fumigen# %u era un agent practic pentru crime in masa# 9n mare caz s1a fcut de lobb'1ul promotor al holocaustului privitor la numeroase men2ionri ce s1au gsit despre un compus insecticid# Ei siB 0duchii care sunt purttori =transmitatori> ai unor boli mortale ca tifosul au fost o teribila problema sanitara in timpul )/R? pentru prieteni si du+mani totodat# De fapt refugia2ii si solda2ii erau periodic despaducheati# =$i totodat parul lor era ras pentru a face dezinsectia mai u+oara># (rmata germana, $$1ul, companiile civile germane, spitale, fabrici, vase, ce vre2i dvs#, to2i foloseau acest Z'&lon L in timpul rzboiului pentru a scap de parazi2i# Toate acestea sunt fapte stabilite, notificate# *ehrmacht1ul german 1a folosit mereu# <nseamn asta ca armata germana si1a omorit proprii solda2iB %onsensJ Z'&on L era foarte eficient pentru uciderea parazi2ilor, folosit de numeroase armate, inclusiv cea americana pn in anii 'N.# ?ai mult dect att, erau stocuri de Z'&lon L pentru lagre ca 6ranienburg si Theresienstadt unde nimeni nu afirma ca ar fi e7istat gazri# Toate aceste fapte, att pentru armata ct si pentru taberele de concentrare civile, dovedesc un singur lucru: germanii vroiau sa salveze vieti 1 chiar si pe cele ale inamicilor lor 1 omornd pduchii si al2i parazi2i#

17

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

N# Revendicarea revizionista: Z'&lon L era de inalta to7icitate# (stfel fiind ar f< fost prostesc si contraproductiv sa pericliteze personalul celui de1al III1lea Reich anga4at sa impinga =evacueze> corpurile din camerele de e7ecu2ie la scurt timp dup 3gazare3#
5rauduloasa povestire despre puternicele ventilatoare instalate in asa1zisele camere de gazare, care in realitate erau morgi, a fost adesea repetata# 6ricine cu bun simt poate vizita (usch,itz1Lir&enau si vedea 1 foarte aproape de asa1zisele camere de gazare 1 cantina $$ si spitalul la cativa metri peste drum# %u se vor putea vedea nici puternice aerisiri, nici elici, nici scri sau ancore pentru ele, nici grmezi =ridicaturi> inalte ca acelea care e7ista de e7emplu in comple7ul de camere de gazare din 0orchment ?ississipi sau alte camere de gazare din $9( 1 menite sa introduc si sa scoat gazul mortal# ?ai mult e7ista rapoarte 1 de e7emplu 3mrturisirea3 lui Eoess smulsa prin torturi bestialeJ 1 folosite de to2i promotorii holocaustului cum ca 3comando1urile sonder intrau in asa numitele camere de gazare ca sa indeparteze mor2ii la cteva minute de la 3gazare3 1 fumnd, mncnd si bndJ (sta ar fi putut1o face cam greu cu masti de gaze# ?erge2i la (usch,itz# ?erge2i la Lir&enau# 0rivi2i cuptoarele crematoriilor care 3ardeau /@ de ore pe zi3 in imediata vecintate a 3camerei de gazare3# Intre cele doua camere nu e7ista nici mcar o usa# %ici un fel de pregtiri pentru fi7area unei usi nu e7ista# (vem dovezi certe, verificabile independent, prin mostrele si buc2ile luate din aceste locuri de ctre mult hulitul 5red 8euchter si omul de +tiin2a german Mermar Rudolf care arata ca nu e7ista nici un pic de reziduu de Z'&lon L care, in conformitate cu dr# *illiam 8indse' =cercettor de vrf, chimist intr1o gigantica companie chimica americana Du 0ont of (merica> ar fi trebuit sa ramana legat de fierul din nisip, beton etc# pentru sute, daca nu mii de ani =8indes', *illiam L# 3Z'&lon L, (usch,itz and the Trial of dr# Lruno Teusch3, Gournal of Eistorical Revie,, @,= !CO:/" 1O.O># 0rocedura mostrelor luate de ctre 8euchter, purtndu1se manusi de cauciuc si masti pentru fata, indentificate si dublu impachetate in pungi de plastic, a fost filmata preventiv inainte de a fi duse in $9( si analizate de 8aboratoarele (lpha de (shlan, ?ar'land, de ctre dr# Games Roth, un veteran profesor al )orneli
18

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

9niversit'# Dr# Roth a fost acreditat ca e7pert in domeniul lui de ctre curtea din Toronto in timpul procesului Zundel din 'CC =mrturia lui Roth 1 rezumata in (u murit " milioane in realitateB Report of the Evidence in the )anadian 35alse %e,s3 Trial of Ernst Zundel 1 !CC, Editat de Larbara Pulasz&a, pp# O"/1OCO># Herifica2i mrturia lui Roth si apoi pastrati1va pacea pentru ve+nicie# (l doilea punct de vedere pe care l1au avut revizioni+tii tine de inflamabilitatea Z'&lonului L# Ei afirma ca acest gaz poate e7ploda# 8obb'1ul promotor al holocaustului sus2ine ca nu poate e7ploda# Revizioni+tii au spus ca e necesar mai mult gaz pentru a ucide un om dect pentru a ucide un pduche# 8obb'1ul sus2ine altceva# (sta este problema oamenilor de +tiin2a# 0entru tine si pentru mine hai sa utilizam putina logica# %u poate fi in ambele feluri# )hiar daca gazul nu ar e7ploda, tot ar afecta lucratorii =cu minile> din $ondercommandos, care se presupunea ca ardeau corpurile celor gaza2i, /@ de ore pe zi, la fiecare cteva ore cnd noi contingente erau gazate in camera alturata# )a sa conduci un crematoriu modern si eficient sunt necesari oameni dota2i# 6are n1ar fi murit si ace+ti bine antrena2i oameni, e7trem de valoro+i pentru germani, daca sunt necesare doar cteva mici doze de Z'&lon L pentru omorrea unui omB )am ce inseamna sa conduci un crematoriu se poate afla din mrturia lui 8agace# =vezi 3(u murit " milioaneB3 pag# /"N1/N > unul dintre directorii celui mai modern crematoriu din )anada# Este un document care merita citit# $e poate presupune ca inaltii tehnicieni germani erau att de diabolic inzestrati in uciderea oricrei suflri evreie+ti, in timp ce erau att de nepstori fata de proprii lor operatori din crematoriiB %onsens# Daca eficienta in a omori ct mai mul2i evrei posibil ar fi fost scopul urmrit, atunci mult mai mul2i evrei ar fi fost mor2i# $i nu am fi avut astzi aceasta 3imprastiere de pui3 =urma+i> fcnd parada in fata maselor credule# 6morrea prizonierilor si criminalilor in camere de gazare este o idee unic americana# Este scumpa, grea si lenta# (merica inca gazeaza criminali, Mermania nu# %ici o alta na2iune, in mod cert nu in Europa anilor O.1@., nu e7ecuta criminalii sau pe al2ii prin aceasta metoda foarte complicata, indelungata, grea si costisitoare =periculoasa si pentru cel ce e7ecuta># 0n in zilele noastre criminalii americani mor prin aceasta complicata procedura, unul sau doi deodat, prin metode a cror pregtire necesita multe ore#
19

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

)amerele de gazare din (merica nu seamn nicidecum cu cote2ele pentru pui prezentate lumii astzi de ctre 8obb'1ul holocaustului ca si 3camere de gazare naziste3# $i atunci cum rmne cu 0ressacB E suficient sa spunem ca un e7pozeu critic asupra studiilor lui 0ressac a fost pregtit de dr# 5aurisson =publicat in Revista istoriei revizioniste nr# OA! ># 0entru documentare completa contactati1 pe 5aurisson# (firma2ia =revendicarea> revizionista este clara si la obiect: nici o camera de gazare nu opera in lagrele de concentrare germane cu scopul e7pres de ucidere a fiin2elor umane# Daca crimele genocide erau scopul lui Eitler se puteau gsi metode mult mai simple si mai ieftine# $ovieticii au folosit un singur glon2 in ceafa pentru a ucide zeci de mii de ofi2eri polonezi la Pat'n, si milioane din proprii cet2eni in diferite parti ale Imperiului Rului# Englezii spnzurau, francezii ghilotinau, iar germanii isi e7ecutau criminalii si trdtorii apelnd la plutoane de e7ecu2ie# Tot restul sunt de1ale lui $teven $pielberg si glgie antigermana, gen 8ista lui $chindler# Mermanii erau oameni foarte pregti2i# (u construit camere de dezinsectie perfec2ionate pentru a aduce bolile 1 care fceau ravagii 1 sub control, instala2ii asemntoare sau dep+ind ca nivel tehnologic camerele de gazare americane folosite la acea vreme# De ce ar fi folosit ei cocioabe de lemnB )u gloan2e ar fi fost mult mai simplu, mai ieftin, mai u+or de folosit si 1 ceea ce este foarte important 1transportabil# Mermanii nu aveau nevoie sa1si caruteze inamicii prin toata Europa cu mari cheltuieli si incoveniente si sa1i ard cu combustibili scumpi cnd copiii germani mureau inghetati din lipsa de combustibil# $olda2ii germani cu carabinele lor puteau termina foarte repede victimele vizate# De ce sa tragi milioane de evrei de la un capt la altul al Europei cnd puteau fi impuscati in pdurile 5ran2ei la fel de u+or cum au omorit sovieticii pe polonezi la Pat'nB

20

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

C# Revendicarea revizionista: e7pertul in e7ecu2ii, americanul 5red 8euchter, a adus o dovada +tiin2ifica asupra asa1ziselor camere de gazare de la (usch,itz care nu puteau fi folosite in scopul sus1amintit#
Dup Raportul 8euchter, 5red 8euchter a fost violent atacat din doua motive: # %u avea calificare de inginer cnd si1a scris studiile pentru procesul inflacarat# /# El a fost pltit de aprarea lui Zundel si de aceea considerat ca apar2innd punctului de vedere revizionist# Dovada se afla in budinca# E adevrat ca 8euchter nu avea o calificare adecvata# Iisus Eristos nu avea diploma =calificare> in cre+tinism# ?ar7 nu avea calificare in mar7ism# )eea ce a descoperit 8euchter poate fi, si a fost, verificat independent de ingineri ce poseda diplome impecabile# 5red 8euchter era, inainte ca lobb'1ul holocaustului sa1i distrug cariera si reputa2ia, un foarte cutat specialist in echipamente de e7ecu2ie din (merica asa cum 1a recomandat si *armon Lill (rmontrout# *arden (rmontraut mrturise+te in !CC la procesul Zundel ca e7ista un singur consultant in $9( care cuno+tea designul, operarea si intretinerea camerelor de gazare, si acest consultant era 5red 8euchter# (rmontrout era cel care 1a indemnat pe Zundel sa1 contacteze pe 8euchter =?rturia lui (rmontraut 1 vezi (u murit " milioane in realitateB Report of the Evidence in the )anadian 35alse %e,s3 Trial of Ernst Zundel 1 !CC, Editat de Larbara Pulasz&a, pp# OT 1OT/># 8euchter era de o inalta comperenta, bine pltit si respectat in domeniul lui inainte de a fi ruinat financiar si ca reputa2ie de ctre vicioasele atacuri ale 8obb'1 ului holocaustului 1 ce a si1a vzut afacerea lucrativa =de strngere a miliarde de dolari din toata lumea pre2 de mai mul2i ani> amenin2ata de descoperirile lui# 0e de alta parte 8euchter a fost calificat de 4udectorul Thomas ca martor e7pert in
21

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

timpul procesului Zundel din 'CC privitor la mrturia 8euchter# =vezi (u murit " milioane in realitateB Report of the Evidence in the )anadian 35alse %e,s3 Trial of Ernst Zundel 1 !CC, Editat de Larbara Pulasz&a, pp# OT@1O"/># ( doua acuza2ie: ca 8euchter ar fi fost pltit de aprarea lui Zundel si deci descoperirile lui sunt automat posibile de suspiciune# Desigur, 8euchter a fost pltit de aprarea lui Zundel# ( fost anga4at sa mearg la (usc,itz intr1o foarte dramatica misiune secreta in timp ce Zundel era in proces la Toronto in 'CC, luptnd pentru libertatea si reputa2ia sa# %u e7istau nici timpul nici banii necesari pentru a caut pe altcineva# El nu era un specialist aprut peste noapte asa cum adesea sa spus# ?ai mult, 8euchter le1a mrturisit lui Zundel si avocatului sau inainte de a merge la (usch,itz, ca el credea in e7istenta camerei de gazare si daca o va gsi verificabila, va mrturisi sub 4urmnt si in raportul sau# Zundel 1a anga4at totu+i si 1a trimis pentru ca era sigur de probele lui si conta pe integritatea profesionala a lui 8euchter# 8euchter a mers# ( vzut# $a intors mult mai lmurit# )iti2i ceea ce are de spus in Raportul 8euchter =Gournal of Eistorical Revie, nr# !, = !C!>: OO1 O!# Deci 8euchter a fost pltit pentru munca lui# $i ce e cu asta# )ine a pltit pentru investiga2iile si cartea lui 0ressacB )ine a pltit pentru 5unda2ia Leate PlarsfeldB )ine a pltit pentru studiul procesului din cazul Zundel strns in cartea numita 39ra in procesB3 =Mabriel *eimann and )onrad *inn, ?osaic 0ress, 6a&ville, !C"># =%u, nu cum crede2i dvs#J )el pu2in par2ial cei ce pltesc ta7e in )anada#> Dr# Eilberg si dr# Lro,ning au fost plti2i de guvernul )anadei in e7pertiza lor menita sa sus2in afirma2iile 8obb'1ului promotor al Eolocaustului# Lro,ning singur a primit apro7imativ /T#... dolari pentru a depune mrturie impotriva lui Zundel 1 gratie celor ce pltesc ta7e in )anada# (ceste doua fapte, ca 8euchter a fost pltit si ca nu a avut destule parafe pentru a face lucrul pe care 1a fcut, pot nega oare descoperirile +tiin2ifice care pot fi revzute si verificateB )nd 8euchter a fost intrebat ce poate sta in calea unui om care a fost pltit de cineva ca sa1i altereze descoperirile +tiin2ifice, 8euchter a rspuns simplu: 36ricine ar face asta si1ar risca statutul profesionalJ3
22

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

Hor fi oare profesionalisti inalti si ingineri doritori sa ias in fata si sa refac ceea ce 8euchter a fcutB Hom vedea# Realitatea revizionista este aspra# )hiar astzi, in Mermania, daca un om de +tiin2a verifica descoperirile lui 8euchter, acel om de +tiin2a isi pierde slu4ba si intra in pu+crie# (stfel s1a intamplat si cu tnrul Mermar Rudolf, un om de +tiin2a german cu cea mai buna calificare, fara nici o pata in acreditrile sau dosarul sau# El a scris un raport magnific# =Das Rudolf Mutachten, )rom,ell 0ress, !!O># Hiata si cariera lui sunt ruinate, in timp ce lui Lro,ning i1a surs norocul# 5ie si numai pentru asta, nu prea e7ista oameni care sa mearg voluntar pn la (usch,itz cu propria lor calificare si probitate inginereasca#

In concluzie
%imeni nu neaga lagrele de concentrare# Erau centre de deten2ie, dar nu att de numeroase pe ct se afirma# %u erau centre de e7terminare# De fapt, in conformitate cu serialele bro+ate Time 8ife despre prizonieri, numrul lagrelor de concentrare germane era sub o sesime = A"> din numrul lagrelor din $9( pentru 4aponezi, germani, italieni si prizonieri de rzboi si in Mermania erau considerabil mai pu2ine lagre dect avea maleficul aliat al (lia2ilor 1 $talin 1 in Mulagul sau# (ceste lagre ca (usch,itzul adposteau evrei printre multe alte na2ionalit2i# Ele de asemenea adposteau criminali, inclusiv germani: trdtori, spioni si al2ii care sabotaser Mermania in rzboi# 6 data in plus: erau lagre de deten2ie# %u erau lagre de e7terminare# %imeni nu a supravie2uit plutoanelor de e7ecu2ie ale lui $talin de la Pat'n, si foarte putini au supravie2uit mormntului de gheata din Pol'ma si multe alte lagre staliniste# $e vehiculeaz repetat ca in infamantul 3holocaust3 e7ista singurul caz de 3genocid3 care e zilnic 3dovedit3 de supravie2uitori# Este intristator, dar adevrat ca zeci de mii din toate na2ionalit2ile au murit in lagrele germane, in mare parte de boli cauzate de malnutritie, suprapopulare, lipsa igienei si a medicamentelor# Indubitabil unii au murit din negli4ente sau chiar crude tratamente ale unor gardieni brutali# %atura umana fiind asa cum este si a fost, trebuie sa fi fost atrocit2i# )ine poate presupune cum a sim2it sau ac2ionat un gardian cruia i sa spus tocmai atunci ca propriul lui copil a fost incinerat in adevratul holocaust numit Dresda 1 un ora+ lipsit de aprare, fara importanta strategica si plin de refugia2iB Dar daca tocmai a aflat ca propria lui mama zace ingropata in ruinele Eamburgului sau ale LerlinuluiB )u certitudine nu ar fi sim2it
23

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

candoare pentru cei pe care ii considera inamici# In aceste circumstan2e evreii ar fi putut a4unge in capul listei# (ceasta e7perien2a nu este unica sau specifica 3lagrelor naziste3# ( fost identic in zeci de milioane din gulagurile staliniste, in lagrele de de2inu2i politici sau prizonieri de rzboi# (ceasta soarta a fost impartasita si de ctre olandezi in mna 4aponezilor si de ctre britanici si canadieni in Lirmania, $ingapore si Eong Pong# ( fost impartasita si de ctre americani in 5ilipine, de germani in 0olonia, )ehoslovacia, Iugoslavia, 5ran2a# $i sa nu uitam ca a fost aceea+i si pentru germanii din Mermania postbelica in lagrele de e7terminare ale armatei americane de la Reis,eisen descrise de autorul canadian Games LocWues in cartea sa 3(lte pierderi3 si in recenta sa carte cu acela+i subiect# LocWues afirma ca milioane de germani au murit ca rezultat direct al politicii deliberate a (lia2ilor# Toate aceste mor2i au fost mor2i tragice# Tragice pentru evrei si tragice si pentru germani# ( fost tragic pentru to2i cei implica2i in rzboi# 0entru a1 cita pe Robert 5aurisson, eminentul revizionist: 3)ontinua2i sa vorbi2i despre crime de rzboi# Rzboiul insusi este o crima3# ( afirma ca au fost atrocit2i pentru ca mai apoi acestea sa fie tlmcite ca genocid este deceptionant# )hestiunile statistice si logistice despre care evrei au fost in care lagre, de ce si cnd si unde, au fost documentate cu mult timp in urma, intr1o foarte detaliata carte, de ctre *alter $auning numita 3Disolvarea evreimii europene3# In ultimele intorsaturi si rsuciri de dans ale lobb'1ului in 4urul ?arelui ?it al Eolocaustului, ei va vor face sa crede2i ca ma4oritatea lagrelor de e7terminare au fost in Est =unde ma4oritatea evreilor vor spune ca au trit> si doar cativa au murit in 3Hechiul Reich german3 1 pentru ca va fi mai u+or sa pstreze secretele in Est# *o,J )e trsnetJ 5apt este ca zeci de mii de oameni au fost imbarcati in trenuri din (usch,itz in 0olonia spre alte lagre din (ltreich =teritoriu german> la sfr+itul rzboiului 1intre care Ellie *iesel, $abine )itron si (nne 5ran&# (cestea sau fcut cu cheltuieli ale germanilor si cu diverse incoveniente deloc necesare pentru a1i omori pur si simplu# 0uteau mult mai u+or sa fie lasati sa moara de foame in lagrele de concentrare abandonate, ca oameni ce luptau sa scape din ghearele comunismului#

24

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

%u au e7istat 3lagre de e7terminare3 germane# 0unct# 6ameni au murit in orice timp de rzboi in lagrele de concentrare din numeroase motive, inclusiv vrsta inaintata# ?ai este necesar un punct final si se refera la faimoasa =in lume> placa de la (usch,itz# Timp de decenii s1a afirmat prin aceasta placa ca @ mii# de oameni au fost omor2i prin genocid in (usch,itz# (sa cum a fost sintetizat de dr# 5aurisson inainte de O (pr# !. aceasta placa comemorativa =unde 0apa si pre+edin2i ai numeroaselor state au fcut genofle7iuni in fata unor victime ine7istente> con2ine urmtoarea inscrip2ie in ! limbi: 3(ici, din !@. pn in !@T, @ mii# de brba2i, femei si copii au fost tortura2i si asasina2i in genocidul hitlerist3# 0entru aproape 4umtate de secol, apro7# T..#... de turi+ti au fost in mod deliberat inselati de asa1zisi intelectuali si ecscroci morali in timp ce vizitau parcul tematic de minciuni antigermane si orori de la (usch,itz si Lir&enau 1 unde ghizii turistici, cr2ile si filmele insista de decenii cum ca tot ceea ce vizitatorul vede este 3####in forma sa originala3# In te7tul urmtor se poate citi dup cum urmeaz: 3(cest loc, unde nazi+tii au asasinat #T..#... de brba2i, femei si copii, ma4oritatea evrei din diferite tari europene, poate rmane pentru ve+nicie un loc de plngere si disperare si de avertisment# =8uc Rosenz,eig 3(usch,itz, la 0ologne et le genocide3, 1 8e ?onde, Ian# /N!T, pag#l># De ce aceasta scdere a cifreiB (cum, lobb'1ul promotor al holocaustului afirma: 3Ei bine, nu noi ci sovieticii au umflat cifreleJ3 In conformitate cu acest argument, sovieticii afirma: 3dinadins au crescut numrul cazurilor de neevrei din (usc,itz1Lir&enau de cteva ori fata de numrul lor real# 6dat cu sfr+itul comunismului in 0olonia si fosta 9niune $ovietica oficialit2ile de la muzeul (usch,itz au mic+orat meticulos cifra dezastrelor in rnd cu istoricii care ani de zile au insistat ca au pierit in (usch,itz intre mii# 1 ,T mii# de oameni, C.1!.S fiind evrei# =The Lreitbard Document 1 $imon *iesenthal )enter># Desigur blamati1i pe ru+i si pe polonezi# %u acorda2i credit revizioni+tilor cum ca numrul lor scade si scade mereu sub lupa erudita a cercetrilor atente#
25

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

De ce sa nu mai aruncam o privire ctre revelatoarea schema a doctorului 5aurissonB

lllim
Dr# 5aurisson, asa cum ii este stilul, fiind un cercettor erudit si meticulos, un om scrupulos de onest cu prietenii si inamicii deopotriv, va poate spune ceea ce este de departe cunoscut# =E7plica2ii complete in apendice (># 5igura de mai sus este elaborata in Dec# !T ca rspuns la o reclama plasata de 8iga (ntidefaimarii evreilor in %e, -or& Times# (ceasta reclama publicitara intreba 39nde sunt evreii care lipsescB3 (ceasta este e7act intrebarea pe care o tot pun revizioni+tii 1 intrebare pentru care ace+tia au fost vanati, batuti, scuipa2i, acuza2i, 4udeca2i, inchisi si chiar uci+i# De ce este criminal sa vrei sa +tii de ce numrul descre+te mereu 1 ca un balon care a fost intepatB %u sunt mai degrab +tiri bune si nu rele ca milioane nu au murit la (usch,itzB %u este acesta un lucru imbucuratorB Dup o mult mediatizata campanie ini2iata de echipa Zundel si directionata spre domnul Morbaciov cu c2iva ani in urma, sovieticii au eliberat in final )artea ?or2ilor de la (usch,itz pe care o capturaser in !@T# $urprizaJ (sa zisele @ milioane sczute la ,T mii#, au sczut la N@#... de mor2i dovedite# Toate meticulos inregistrate cu: nume, date, na2ionalitate, religie, vrsta, motivul si cauza mor2iiJ )ercettorul german T4udar Rudolf, vorbitor fluent de germana, engleza, franceza, 'idis si poloneza si care intelege ma4oritatea limbilor si numelor slave, a
26

Ernst Ziindel, Introducere in gndirea revizionista

parcus toate aceste registre de mor2i si a totalizat numrul evreilor mor2i in conformitate cu numele si religia, inclusiv admi2nd numele slavizate# )e a rezultatB 0u2in peste O.#... de evrei au murit la (usch,itz# 8a aceasta cifra au a4uns revizioni+tii holocaustului# Din tot ceea ce cunoa+tem astzi, in conformitate cu aceste analize, cam O.#... de evrei si1au pierdut viata acolo, ma4oritatea datorita bolilor si supraaglomerrii, in (usch,itz si alte tabere de munca afiliate comple7ului principal (usch,itz# Este un numr suficient de tragic# De ce era nevoie sa fie e7ageratB )a sa 4ustifice ceB 6 campanie vicioasa de ura impotriva fostului adversarB 9n regim care si1a fcut intrarea in paginile istoriei cu T. de ani in urmaB Despre asta este vorbaB $au nu e altceva dect o modalitate de a1i tine pe germani intr1o sclavie perpetua: mental, politic, economic si financiar, sau pentru a1i face susceptibili oricrei noi forme si scheme de +anta4 mascat care a e7torcat peste .. de miliarde de mrci de la ei in favoarea lobb'1ului holocaustului si altor membri ai tribului, institu2ii, organiza2ii 1 si sa nu uitam statul Israel =care nici mcar nu e7ista in timpul asa1ziselor crime comise de nazi+ti>B (buzurile etnice asupra Mermaniei si a germanilor trebuie sa inceteze# Eolocaustul nu este si nu a fost niciodat cum sa spus 3o victimizare a evreilor3# Este e7torcare# 0utere politica# $i bani si rasbunare si uraJ Mermanii, dintre care mul2i nici nu se nscuser cnd tragedia celui de1al /1 lea rzboi mondial a venit peste tara lor, au pltit mari sume de bani in repara2ii statului evreu si oamenilor 1 mul2i dintre beneficiari de asemenea nu se nscuser la vremea respectiva in care lumea +tie ca a avut loc holocaustul# (ce+ti germani au dreptul sa cunoasc toate faptele# 8obb'1ul promotor al holocaustului prezint cu neru+inare 3faptele3 in asa fel inct sa se potriveasc cu planul lor de intoleranta pentru cei care ar pune intrebari despre lipsa de con+tiin2a, metodele subversive si scopurile, anga4area de agen2i secre2i, fonduri murdare, boicoturi si tratamente teroriste# Torturarea fiecrei noi genera2ii de germani pentru vini imaginare sau reale ale bunicilor lor si in curnd ale strbunicilor lor nu este o modalitate de a aduce pace si armonie in lume# Ernst Zundel, in inregistrarea procesului sau, afirma ca: 3persecuta2ii de ieri au a4uns persecutorii de azi3# @ (prilie !!"
27