Cap. 5 CAND JUDECAM MINUNILE Sunt ele de la Dumnezeu sau de la Diavol?

Misticismul,impreuna cu spiritualitatea care il insoteste,e atractiv, si multi incearca sa intre in legatura cu lumea metafizica. Aceasta lucrare e asezonata cu referiri la Dumnezeu,la Duhul Sfant si chiar la Cristos. Premisele de la baza ei au multe lucruri in comun cu misticismul rasaritean: noi impartasim viata lui D, natura umana e buna in esenta, iar miracolele stau sa se intample daca recunoastem faptul ca avem puterea sa le infaptuim. Moartea e un vis, nu e ista !udecata, iar mantuirea inseamna intrarea in libertatea care ii asteapta pe toti cei care au credinta in ei insisi. "ntr#o asemenea lume, minunile sunt foarte comune. Nu oriicine-Mi zice: Doamne, Doamne! va intra n mpria cerurilor, ci celce face voia Tatlui Meu care e te n ceruri! Muli mi vor zice n ziua aceea: Doamne, Doamne! N"am proorocit noi n Numele Tu# N"am co noi $raci n Numele Tu# %i n"am fcut noi multe minuni n Numele Tu# &tunci le voi pune curat: Nicio$at nu v"am cuno cut' $eprtai-v $ela Mine, voi toi cari lucrai fr$ele(e! $Matei %:&'#&() "sus ne da aici 3 avertismente: # o minune nu e neaparat de la D, numai pt ca cel care o face "l numeste pe "sus *Domn+. Pt a sti daca o minune e sau nu de la D,ea tb sa fie bazata pe o doctrina sanatoasa, insa observati ca nici macar doctrina sanatoasa nu e o garantie ca o minune vine de la D. # o minune nu vine neaparat de la D doar pt ca are un efect benefic pt anumiti oameni # noi ne#am intrebat adesea: Stiu oare falsii profeti si facatorii de minuni ca sunt inselati- .nii stiu probabil ca nu sunt autentici,profitand in mod deliberat de credulitatea oamenilor. "nsa altii sunt sinceri, crezand ca darul lor vine de la D / o minune nu vine neaparat de la D doar pt ca facatorul de minuni pare sa aiba siguranta ca se duce in cer. Acesti oameni despre care vorbeste Cristos "l predicau pe 0l si il numeau Domn, si cu toate acestea nu erau convertiti1nascuti din nou. Dar e ista si profeti falsi care sunt si crestini adevarati- Poate ca altii nu vor fi de acord, dar eu cred ca raspunsul e da. "n opinia mea, unii dintre cei mantuiti pot fi totusi inselati in privinta mesa!elor venite *de la Domnul+. Altii au puteri miraculoase pe care nu le#au testat niciodata, insa ei sunt convinsi ca ele vin de la D. Daca ai fost invatat ca orice vindecare e de la D, atunci poti intelege cu usurinta de ce unii credinciosi autentici sunt atrasi adesea de partea unor invataturi si minuni false. Acest lucru e plica de ce aceleasi buze care vorbesc despre descoperiri prostesti pot rosti uneori o invatatura biblica autentica. Daca ne intrebam de ce permite D ca minciuna si adevarul sa e iste in aceasta forma amestecata#singurul raspuns pe care il putem da este ca o face pt a ne testa. Sa ne aducem aminte ca acesta era motivul pt care D a permis in cazul israelitilor ca un profet fals sa rosteasca o profetie autentica. n"a culi cuvintele acelui prooroc au vi tor $e vi e, cci Domnul, Dumnezeul vo tru, v pune la ncercare ca tie $ac iu)ii pe Domnul, Dumnezeul vo tru, $in toat inima voa tr i $in tot ufletul vo tru! $Deuteronomul '(:()

O scurta istorie a minunilor

Minunile apar pe fiecare pagina a 23. C4nd Domnul nostru a venit pe pamant, 0l a adus cerul cu Sine. 2umeroasele minuni ale lui Cristos nu au fost facute cu intentia ca ele sa continue pe tot parcursul istoriei 5isericii. 6ireste ca si apostolii au facut semne, insa dupa epoca lor, minunile au disparut din mi!locul crestinitatii. Au disparut,adica au lipsit cateva secole, apoi au *reaparut+ sub forma unor superstitii imprumutate. 6olclorul p7g4n, 8mp7nat cu istorisiri ale unor minuni, a intrat in 5iserica. C4nd crestinismul a intrat la 9oma, el a patruns intr#o cultura care era de!a saturata cu ceea ce am putea num cultul spiritualitatii. "n loc sa respinga aceste povesti +miraculoase+, 5iserica le#a adoptat si a facut din ele o parte a folclorului crestin. Scopul principal al minunilor era sa autentifice mesa!ul lui Cristos si pe cel al apostolilor. Cristos "si lega continuu afirmatiile Sale, dovedind ca intentia :ui nu era aceea de a vindeca cat mai multi oameni, ci sa faca o paleta de minuni care urma sa ii convinga pe ucenici si pe privitori ca 0l era Cristosul. Apostolii au facut si ei minuni. "nsa dupa ce aceasta generatie a disparut, au disparut in cea mai mare parte si puterile miraculoase. Se poate oare dovedi ca Scripturile ne invata ca epoca apostolica a fost una a minunilor, dar ea nu avea sa se intinda de#a lungul istoriei 5isericii- 0u cred ca da. *emnele unui apo tol le-ai avut printre voi n toat r)$area, prin emne, puteri i minuni cari au fo t fcute ntre voi! $& Corinteni '&:'&) Apostolii aveau autoritatea de a face asemenea minuni, insa nu e ista dovezi convingatoare ca ele ar fi continuat. Autorul cartii catre evrei face aceeasi legatura intre mesa!ul proaspat revelat al lui D si semnele miraculoase.

'

cum vom cpa noi, $ac tm nep tori fa $e o mntuire aa $e mare, care, $up ce a fo t ve tit nti $e Domnul, nea fo t a$everit $e cei ce au auzit-o, n timp ce Dumnezeu ntrea mrturia lor cu emne, puteri i felurite minuni, i cu $arurile Du+ului *fnt, mprite $up voia *a! $0vrei &:(#;) Minunile confirmau mesa!ul, marturiseau ca o noua revelatie a venit de la D. D ne#a dat candva revelatia Sa ca pe un intreg organic $5iblia), iar c4nd ea s#a incheiat, epoca miracolelor, in cea mai mare parte a ei, s#a incheiat odata cu ea. Calvin a spus: *0ste nerezonabil sa pretindem minuni#sau sa le gasim# acolo unde nu e ista o noua 0vanghelie.+ 6ireste ca nu toate semnele si minunile de azi sunt contrafaceri, de la diavol sau nebiblice. Cu siguranta ca e ista si azi unele relatari despre vindecari, *coincidente+ miraculoase, de obicei ca raspuns la rugaciunile poporului lui D. Din nefericire, e ista si minuni dubioase, care induc in eroare si inseala. 0u pledez aici pt necesitatea discernamantului si pt intelegerea faptului ca nu toate vin de la D. 2ici nu avem dreptul de a astepta o repetare a multelor miracole relatate in 23. ,ci e vor cula -ri toi mincinoi i prooroci mincinoi' vor face emne mari i minuni, pn acolo nct nele, $ac va fi cu putin, c+iar i pe cei alei! $Matei &;:&;) Am putea fi inselati in & moduri:"#am putea atribui lui D lucrarea diavolului sau am putea fi in pericolul de a#i atribui diavolului lucrarile lui D.

Sa facem distinctia intre ce e fals si ce e adevarat

<udson 3a=or: Suntem un popor supranatural, nascut din nou dintr-o nastere supranaturala, invatat de catre un Invatator supranatural dintr-o Carte supranaturala. Suntem condusi de o Capetenie supranaturala pe carari drepte si victorii sigure. "nsa natura acestui supranatural trebuie !udecata de Scripturi./ .rincipii: 1.Evanghelia impotriva minunilor Puterea crestinismului poate fi vazuta cel mai bine in 0vanghelie, nu in miracolele facute in lumea fizica. $' Cor ':&&#&;). Crestinismul nu e unic din cauza miracolelor sale. *Miracole+ apar si la musulmanii din Pa>istan, mii de hindusi pretind ca sunt vindecati in fiecare an la templu dedicat lui ?en>ates@ara. Avem noi oare nevoie de minuni pt a autentifica 0vnaghelia--- $ 9omani ':'A, ' Cor ':&;# Pavel a glumit pe seama celor care umblau dupa semne,cat despre el, el a accentuat faptul ca Cristos e puterea si intelepciunea lui D. 2icio biserica din 23 nu a fost !udecata pt ca nu a facut mai multe minuni. Pavel a mustrat bisericile care propovaduiau o 0vanghelie neclara$Balatia), accentuau prea mult importanta darurilor$Corint) si a avertizat impotriva pericolului acceptarii unei conceptii gnostice despre Cristos$Colose). 6ireste ca D poate face minuni si azi, insa nu e intelept sa ne concentram asupra lor in dauna mesa!ului 0vangheliei. Minunile nu tb sa ne ditraga de la a raspandi 0vanghelia Crucii. 2. inunile ca acte rascumparatoare ale lui ! CDar nu au e istat o multime de semen si minuni in 5iblie- Daca D e acelasi ieri, azi si in veci, de ce nu ar contiua lucrarile Sale si in vremurile noastre-+ Acestea sunt niste intrebari la locul lor. Pot e ista minuni si azi, caci nu avem dreptul sa#: limitam pe D. Principala noastra obligatie e aceea de a gasi scopul acestor feomene si de a !udeca apoi dupa acest standard pretentiile contemporane. "n 5iblie,semnele si minunile sunt acte rascumparatoare ale lui D.$Ps'(5:D, 6apte &:&&, &:'D, ;:(E, 5:'&, "oan &E:(E#('). Dar nu toate semnele si minunile din 5iblie sunt puse pe seama harului. $vra!torii egipteni,0 od F:'F#vra!itorii au facut aceleasi minuni ca s Moise,cu e ceptia paduchilor). 2ici macar minunile din Scriptura nu erau in masura sa ii convinga pe necredinciosi. $6apte &:&&). Minunile erau o marturie despre Persoana lui Cristos pt cei care erau deschisi fata de adevar, chiar si fata de cei ce aveau indoieli $3oma). "nsa scepticii le negau, le atribuiau diavolului. "sus a facut minuni pt ca unii sa creada,insa,pe de alta parte, a refuzat sa faca minuni printre cei sceptici. 2ici macar azi nu e ista dovezi convingatoare care sa ateste faptul ca atunci c4nd cei neconvertiti asista la minuni, ei devin mai inclinati sa creada in 0vanghelie. Putem sa crede ca si astazi D face minuni,insa nu le putem pretinde, si nu ar trebui sa ne lasam influentati sa ne asteptam ca ele sa apara in mod regulat.$Mat '&:(D#;E)

3."u e#ista promisiuni ale unor vindecari instantanee 3eologia multor vindecatori presupune ca boala vine de la diavol si daca nu esti vindecat instantaneu inseamna ca iti lipseste credinta1nu cauti sa primesti darul vorbirii in limbi. Pavel nu a fost vindecat de *tepusul lui din carne+ si a a!uns sa inteleaga ca aceasta boala era voia lui D pt el.$&Cor '&:%# 'E)

&

"saia 5(:5 :*prin ranile /ui untem tama$uiti, Mat F:'%,' Pt &:&; Cristos a venit ca sa rascumpere intregul om# cu trup,suflet si duh. "nseamna insa oare acest lucru ca putem avea parte de vindecari fizice ori de cate ori intrunim in rugaciune aceste conditii- 2u. 2oi nu vom avea parte de imlinirea anumitor aspecte ale rascumpararii noastre pana la inviere si glorificare. Cristos a venit sa ne elibereze de pacat, dar noi avem inca o natura pacatoasa, a venit sa distruga moartea,insa noi tot murim, a venit sa ne rascumpere trupurile, dar noi tot ne imbolnavim etc. "ntr#o zi, moarte,da,va fi nimicita, insa nu am a!uns la acel punct. 3b sa adimtem ca nu e ista vreo promisiune ca putem fi vindecati atunc c4nd dorim si c4nd avem suficienta credinta. Daca ar e ista asa ceva, atunci nu ar trebui sa murim deloc pana la intoarcerea lui Cristos. 2ici macar vindecarile facute de "sus nu au fost permanente. Cei pe care i#a vindecat au murit in cele din urma. Aceasta intelegere gresit a promisiunilor din Scriptura a fost sursa multor frmantari in sanul comunitatii crestine. Atunci c4nd vindecarea nu are loc, ei se simt tradati de D1sau gasesc alte motive:necredinta,pacate ascunse. Gcazia in care Cristos s#a apropiat cel mai mult de folosirea unei rugaciuni ca mi!loc de scapare dintr#o suferinta fizica si spirituala a fost c4nd a e clamat in Bhetsimani: &poi a mer puin mai nainte, *"a aruncat la pmnt, i *e ru(a ca, $ac e te cu putin, treac $e la 0l cea ul acela! $Marcu ';:(5) ?oia lui D era ca Cristos sa sufere. 9ugaciunea a fost mi!locul pe care l#a folosit pt a primi harul si puterea de a face voia lui D, rugaciunea nu a servit la eliberarea :ui. Putem fi recunoscatori pt faptul ca miscarea carismatica ne#a provocat sa ne asteptam la lucruri mai mari din partea lui D. Dar sa nu indraznim sa punem asa#zisele daruri supranaturale deasupra cautarii sfinteniei,a evanghelizarii si a uceniciei. $. inunile sunt in %ene&iciul poporului lui ! 0l binecuvinteaza toata lumea,insa e ista si acte speciale ale providentei in care D intervine in favoarea copiilor Sai. "nvitarea unora ca sa fie vindecati fara a se sti ce cred ei despre Cristos sau cum traiesc pare in contradictie cu invatatura 5ibliei. D poate daca doreste sa vindece pe oricine, insa eu nu gasesc asemenea e emple in 5iblie. Minunile nu aveau loc fara nicio legatura cu ce credeau oamenii. Aceasta nu inseamna ca toti cei ce au fost vindecati ar fi crezut de!a in 0l, insa dupa cate stiu eu,ei a!ungeau sa creada in 0l dupa savarsirea minunii./ darul vindecarii din 23 tb e ercitat in conte tul bisericii locale. 2icaieri nu n se vorbeste despre acele servicii de vindecare in care oamenii pot primi vindecarea indifferent de viata lor. Acest lucru e complet strain de 23. '.(ugaciunea si voia lui !umne)eu D face si azi minuni in acord cu voia Sa si ca raspuns la rugaciuni. 0 te vreunul printre voi n uferin# * e roa(e! 0 te vreunul cu inim )un# * cnte cntri $e lau$! 0 te vreunul printre voi )olnav# * c+eme pe pre )iterii 1*au: )trni!2! 3i ericii' i e roa(e pentru el, $up ce-l vor un(e cu unt$elemn n Numele Domnului! 4u(ciunea fcut cu cre$in va mntui pe cel )olnav, i Domnul l va n ntoa' i $ac a fcut pcate, i vor fi iertate! Mrturi ii-v unii altora pcatele, i ru(ai-v unii pentru alii, ca fii vin$ecai! Mare putere are ru(ciunea fier)inte a celui nepri+nit! $"acov 5:'(#'A) Spusele lui "acov nu pot fi interpretate in sensul ca un credincios va fi mereu vindecat. 9aspunsul la aceasta cerere depinde de rugaciunea facuta cu credinta, ceea ce inseamna ca in unele cazuri D le poate da prezbiterilor credinta ca cineva va fi vindecat. "nsanatosirea are loc atunci c4nd D da darul credintei pt acea situatie particulara. 0 imposibil sa producem noi insine o asemenea credinta. Sa ne a!ute Dumnezeu sa pastram echilibrul divin. 1 *es '+1,,22