Monitoare LCD Monitorul este dispozitivul cu care interacionm cel mai mult deoarece ne afieaz datele returnate de calculator,

iar calitatea sa ne influeneaz direct productivitatea dar i confortul ochilor pe durata utilizrii sale. n ciuda ateptrilor, nu doar cei care dein PC-uri de tip desktop folosesc monitoare externe, ci i cei care au laptop-uri sau cei care doresc s urmreasc filme la o rezoluie i o arie de afiare mai mari.

Ce trebuie s tim nainte s alegem monitorul?

1. Destinaia monitorului este prima chestiune de stabilit, altfel este posibil s cheltuim mai mult dect ar fi cazul, sau s ne ale em cu un produs cu performane sub ni!elul necesar. n funcie de destinaie se distin cte!a cazuri posibile" birou/office, filme/jocuri, grafic/editare video. #. Bugetul alocat !a fi $n conformitate cu destinaia monitorului. %ac dorim un monitor pentru mediu office, putem ale e linitii un produs din cate oria de pre low end, deoarece un astfel de monitor nu necesit nite parametri speciali. Pentru filme, &ocuri, multimedia se recomand monitoare cu un contrast mai bun '()**"1+ i timpi de rspuns mai sczui ',-ms+. Pentru mediul profesional, adic prelucrare rafic i editare !ideo se recomand monitoare profesionale, care ofer posibiliti de calibrare a!ansat a culorilor i parametri enerali foarte buni. .. Conectivitatea este foarte important i iari trebuie s lum $n calcul destinaia monitorului. Pentru o calitate bun a semnalului, pentru mediu office se poate opta pentru /01, iar pentru multimedia i mediul profesional se recomand %/2-% sau 3%42. n cazul $n care $l conectai la un PC de&a achiziionat sau laptop, !a trebui s ! adaptai la posibilitile de conectare ale acestora. Monitoare LCD - Totul despre ele Probabil ca toti !-ati andit sa !a cumparati un monitor 5C% si ati a!ut cate!a intrebari despre ele. 2n acest mic hid, !a !oi spune dupa ce sa !a hidati cand cumparati un monitor 5C% nou, la ce defecte sa !a uitati si nu in ultimul rand o mica lista cu best-bu6-uri. 1. 2n primul rand, trebuie sa !a anditi la ce !a trebuie acest monitor. %aca doriti un monitor pentru rafica, de exemplu, trebuie sa luat musai unul cu pannel P/1 sau 7uper-P/1. %aca doriti ce!a mai mult pentru home use, adica filme, &ocuri, aplicatii desktop, !a puteti indrepta spre un pannel 89 '8:isted 9ematic+, care sunt mult mai accesibile ca pret. 2. ;rmatoarea etapa ar fii ale erea marimii. 4onitoarele 5C% de&a au a&uns la dia onale uriase, am putea spune, pentru un monitor desktop. 1cestea pornesc de la 1-< si se opresc la peste .*<. ;n alt lucru important este ca monitoarele 5C% lucreaza doar la o rezolutie nati!a, schimband-o, acesta !a afisa ima inile ori prin interpolare sau prin redarea informatiei redusa la centrul ecranului. ezolutiile standard! 1-= --------- 1*#> x ?@) ------ pixel pitch *.#A?mm 1?= --------- 1#)* x 1*#> ------ pixel pitch *.#@>mm 1?< --------- 1#)* x ?@) ------ pixel pitch *.#@>mm 'Bide+ 1)= --------- 1#)* x 1*#> ------ pixel pitch *.#) mm 1A= --------- 1#)* x 1*#> ------ pixel pitch *.#A>mm 1A= --------- 1>>* x A** ------ pixel pitch *.#)-mm 'Bide+ #*= --------- 1@** x 1#** ------ pixel pitch *.#--mm #*= --------- 1@)* x 1*-* ------ pixel pitch *.#-)mm 'Bide+ 1

#1= --------- 1@** x 1#** ------ pixel pitch *.#?*mm #1< --------- 1@)* x 1*-* ------ pixel pitch *.#?*mm 'Bide+ ##< --------- 1@)* x 1*-* ------ pixel pitch *.#)#mm 'Bide+ #.< --------- 1A#* x 1#** ------ pixel pitch *.#-)mm 'Bide+ #>= --------- 1A#* x 1#** ------ pixel pitch *.#?*mm 'Bide+ #@< --------- 1A#* x 1#** ------ pixel pitch *.#)?mm 'Bide+ #?< --------- 1A#* x 1#** ------ pixel pitch *..*.mm 'Bide+ #)< --------- 1A#* x1#** ------ pixel pitch *..*Amm 'Bide+ .*< --------- #-@* x 1@** ------ pixel pitch *.#-*mm 'Bide+ ". 1l treilea criteriu este tipul de pannel T# film $T%isted #ematic& - 7unt cele mai rspCD##@Endite. - 1u un cost de producie Fi !CD##@Enzare sczut. - ;n hiurile de !izibilitate sunt reduse, mai ales pe !ertical. %eFi sunt specificate un hiuri de 1?* de rade, metoda de msurare a acestora nu este corect, CD#.)En realitate fiind unde!a la maxim 1.*-1>* de rade real. - 8impul de rspuns este foarte bun. - Pixelii mori sunt afiFai ca fiind puncte albe. Cei blocai !or afiFa permanent o culoare G0H, cel mai frec!ent !erde. - 0ama de culori reproduse este redus. 9umai @ bit adCD##@Encime de culoare, prin Irame Gate Control '%itherin + obinCD##@Endu-se 1@.# milioane de culori Fi chiar 1@.? milioane pentru modelele mai noi. - Gecomandate ca fiind optime pentru &ocuri a!and un timpul de raspuns scazut. '() $'n (lane )%itching& - ;n hiuri mai bune de !izualizare decCD##@Et 89-ul, cam 1?* de rade CD#.)En medie. - Culorile reproduse sunt mai bune decCD##@Et 89-ul ') bit real, 1@.? mil culori, fr %itherin + - 8imp de rspuns mai mare decCD##@Et la 89. - Pixelii mori rmCD##@En ne ri definiti!. - 9i!elul de contrast e sczut, chiar foarte sczut CD#.)En unele cazuri, astfel ne rul e mai puin =ne ru= decCD##@Et CD#.)En cazul P/1 'adic e un ri foarte CD#.)Enchis+. )uper-'() $)-'()& 5a fel ca 2P7 plus" - %intre toate 8I8-urile, reproduc cel mai bine culorile. - 1u un timp de rspuns CD#.)Embuntit. - 9i!elul de contrast nu exceleaz nici CD#.)En cazul acestuia, iar din lateral la unele monitoare ne rul se !ede !iolet, din fa nu e nici o problem. ;n hiuri de 1?@ de rade. - Gecomandate ca fiind optime pentru rafic Fi :eb. M*+ $Multidomain *ertical +lignment& - Geprezint un compromis CD#.)Entre 89 Fi 2P7. - Culorile reproduse sunt mai bune decCD##@Et 89, dar mai slabe decCD##@Et 2P7. - ;n hiuri de !edere mai bune decCD##@Et 89 dar mai slabe decCD##@Et 2P7. - 9i!el de contrast crescut, ne rul e... aproape ne ru. - Pixelii mori rmCD##@En ne ri. - 8impii de rspuns sunt mai mari decCD##@Et CD#.)En cazul 89-urilor Fi 2P7-urilor. - %in cauza intensitii ne rului, anumite detalii cu un contrast mai slab se pot pierde. %epinde foarte mult de setrile la care se lucreaz. 7unt pe ) bit real. #

(remium-M*+ $(-M*+& 5a fel ca 4/1, cu deosebirile" - 8impul de rspuns un pic mai bun, dar tot rmCD##@Ene mai slab decCD##@Et 89-ul. - 7e foloseFte o!erdri!e, deci atenie, se pierd din culori. CD#*@En loc de ) bit a!em aici %itherin , 'adic doar @-Hit J IGC + (*+ $(atterned *+& 5a fel ca 4/1, cu deosebirile" - ;n hiuri de !izibilitate un pic mai bune, media fiind cam de 1?* de rade. - 9i!el de contrast mai mare decCD##@Et 4/1. 7unt pe ) bit real. )uper-(*+ $)-(*+& 5a fel ca P/1, cu deosebirile" - Prezena =4a ic 7peed= 'echi!alentul pentru 7amsun la K!erdri!e+, care CD#.)EmbunteFte timpul de rspuns. - Culorile reproduse sunt apropiate de 72P7 - ;n hiurile de !izibilitate sunt de 1?) de rade. Cele din ama L/1 sunt recomandate CD#.)En primul rCD##@End pentru filme, dar e!oluia tehnolo ic le face un compromis bun la toate. ,. 1lte criterii care trebuie luate in seama" - Mfectul de Hleedin - din pacate este prezent cam la toate monitoarele 5C%, se manifesta prin dare de culoare alba la mar inile monitoarelor. 9u este considerat ca fiind defect, deci nu se schimba la arantie. - 0ama de culori trebuie sa fie cat mai mare - un articol depsre acest lucru puteti citi aici - 5uminozitate si contrastul" /alorile mai mari sunt mai bune. - 8impul de raspuns sa fie cat mai mic. - ;n hiurile de !izibilitate cat mai mari - preferabil sa fie peste 1?*N1?*. - Pixelii morti - inainte de a cumpara un monitor 5C%, totdeauna testati sa nu aiba pixeli morti. %e obicei firmele schimba monitorul daca al test sunt pixeli morti. -. Cum sa-ti in ri&esti monitorul 5C% 2n primul rand este bine sa 9; pui pana pe suprafata !izibila, aceasta fiind foarte sensibila. Curatarea unui 5C% se face in # moduri. - Curatarea re ulata" la o anumita perioada de timp, cu o carpa uscata si moale se ster e de praf, fara miscari bruste si fara a se apasa deloc - Curatarea cand acesta este patat de rasimea de etelor" Mu personal recomand ser!etele speciale pentru 5C%-uri sau ser!etele de ochelari. 1mbele sunt umede si curata fara sa lase urme de suprafata monitorului. - 9u trebuie folosite in medii cu umiditate crescuta sau in temperatura prea ridicata. .. 7faturi utile" - Pentru a prelun i !iata monitorului dumnea!oastra nu lasati screen-sa!erul sa ruleze pentru mult timp. - Kdata setata rezolutia, trebuie sa setati si rata de refresh. 7pre deosebire de monitoarele CG8, nu este ne!oie sa puneti o rata de refresh foarte mare. Pentru rezultate cat mai bune, recomand

folosirea unei rate de refresh de ?-3z. - Cand schimbati rezolutia sau rata de refresh, faceti-o cu modul 1;8K a monitorului. Care e diferenta intre un monitor LCD si unu LED. Ce diferente este intre ele e mai bun Ledul ca lcd-ul sau cum? Sistemul de iluminare a panelului lampa fluorescenta sau LED. Amandoua au acelasi tip de formare a imaginii. Intre un LCD si un LED cel mai bun este cel care are cel mai bun panel, sistemul de iluminare este secundar ca importanta.

+vanta/ele monitoare lor LCD

5e-ai !azut atat la ser!iciu cat si la ma azinele de calculatoare. Prietenul tau are unul acasa. 1cele monitoare LCD subtiri si la moda sunt peste tot . %e fapt , monitoare le LCD depasesc in !anzari traditionalele monitoare CG8 din cauza pretului accesibil si in continua scadere. %ar in afara faptului ca arata bine si iti sal!eaza o mare parte a spatiului de pe birou ,monitoare le LCD sunt si mai bune pentru tine si pentru sanatatea ta. Cum se fabrica monitoare le LCD atat de subtiri = 1ceasta schimbare radicala a formei si marimii a rezultat din utilizarea unui tehnolo ii de reproducere a ima inilor complet diferita de monitoare le traditionale. 8ehnolo ia utilizata in monitoare le LCD este !ersiune mai sofisticata a tehnolo iei intalnita in ecranele ceasurilor di itale, o retea de fina de cristale fine reproducand diferite culori atunci cand sunt puse la curent .

Monitoare LCD

http!00%%%1monitoarelcd1ro0tft0panel-uri1html Lcd *ersus Crt

4onitoare le 5C% urmeaza un set diferit de re uli fata de monitoare le CG8 oferind a!anta&e in termeni de spatiu ocupat si er onomie , putere consumata ,a ratei de reimprospatare a ima inii ce deseori pro!oaca dureri de cap si ochi pentru un utilizator de monitor CG8 , cat si a eometriei perfecte . 8otodata monitoare le 5C% au si deza!anta&e date de pretul mai mare fata de un monitoarele CG8 , a un iului de !izibilitate cat si a acuratetii cu care pot reda culorile 'panelurile 89+. 2n timp ce monitoare le CG8 sunt capabile sa reproduca mai multe rezolutii si sa se scaleze pe dimensiunea ecranului , un monitor 5C% , are un numar fix de celule cu cristale lichide si de aceea poate reproduce doar o sin ura rezolutie pentru o ima ine pe intre ul ecran , folosind fiecare celula pentru un pixel . Gezolutiile inferioare pot fi reproduse folosind doar o portiune din ecran , fie pe tot ecranul dar prin interpolare , atribut ce face anumite monitoare 5C% sa se deosebeasca de altele prin calitate ima inii reproduse la rezolutii mai mici decat cea nati!a . %e exemplu , un monitor 5C% cu rezolutia nati!a de 1*#>x?@) poate reproduce o ima ine cu rezolutia de @>*x>)* folosind doar @?O din ecran . 8otusi ma&oritatea monitoarelor 5C% sunt capabile sa redimensioneze ima inile de rezolutie inferioara celei nati!e prin interpolare , astfel incat ima inea sa fie reprodusa pe tot monitor ul . 1ceasta metoda functioneaza mai bine pentru ima iniile cu ton continuu cum sunt foto rafiile decat pentru text si ima ini cu un rad mare de detaliu , unde pot rezulta obiecte cu un alias mare , pixelate . Cele mai bune rezultate sunt >

obtinute de un monitor 5C% care reesantioneaza ima inea atunci cand o redimensioneaza , aplicand si o procesare anti-alias atunci cand umple pixelii in plus . ;nele monitoare pot face acest lucru mai bine decat altele in functie de producator si metoda de procesare a ima inii . Cu toate ca posibilitatea de a afisa ima ini cu rezolutii diferite nu este punctul lor forte , posibilitatea de a pi!ota ecranul din pozitia landscape in pozitia portrait este o caracteristica tipica monitoare-lor 5C% .8ehnolo ia care face acest lucru posibil este pe piata de pe la mi&locul anilor A* si acum a fost adoptata de ma&oritatea producatorilor de monitoare cat si de notebookuri. 4odul portret este in particular potri!it pentru un numar de aplicatii ce ruleaza pe PC cum sunt procesoarele de text si calcul tabelar 'Bord, Mxcel+ si na!i area pe internet , etc. 4a&oritatea monitoare-lor 5C% care !in cu pi!ot !in deasemenea si cu soft:are-ul necesar pentru a pi!ota ima inea un exemplu fiind Pi!ot Pro ce !ine impreuna cu monitoarele 7amsun . 2ntoarcerea ima inii a fost implementata ca si caracteristica standard si de producatorii de placi !ideo in ultimile !ersiuni de dri!e disponibile , astfel obtinandu-se timpi de raspuns mai mici decat in cazul utilizarii intoarcerii ima inii cu un soft:are en Pi!ot Pro . 2ncepand cu anii #*** , toate monitoare le 5C% de 1? inch suporta nati! 7P01 . 1*#>x1#)* este in particular potri!ita pentru na!i area pe :eb , deoarece multe site-uri au inceput sa fie optimizate pentru rezolutii mai mari )**x@** . 7pre deosebire de un monitor CG8 , dia onala masurata este aceeasi cu suprafata !izibila , deci nu exista nici un inch pierdut duopa carcasa monitor ului . 1cest fapt face ca suprafata !izibila a unui monitor 5C% sa fie cat cea a unui monitor CG8 cu #-. inch mai mare . 4arime ecran 5C% 1>.- inch la 1- inch 1? inch la 1) inch 4arime ecran CG8 1? inch 1A inch Gezolutie 1*#>x?@) 1#)*x1*#> sau 1@**x1#**

;n monitor CG8 are trei tunuri de electroni pentru fiecare culoare in parte ale caror fluxuri de electroni trebuie sa fie perfect con!er ente pentru a putea crea o ima ine clara . %atorita modului in care se formeaza ima inea pe un monitor 5C% , acestea nu au probleme de focalizare , fiecare celula deschizandu-se sau inchizandu-se independent . Mxista un moti! pentru care textul se !ede mult mai bine pe un monitor 5C% . Pentru un monitor 5C% nu se pune problema ratei de reactualizare 'refresh rates+ si tremuratului ima inii - celulele unui monitor 5C% sunt fie pornite , fie oprite , astfel incat ima inile redata la rate de reactualizare de >*-@* 3z se !ad la fel ca cele redate la ?- 3z . 8otusi , monitoare le 5C% pot a!ea una sau mai multe celule defecte . Pe un monitor cu rezolutia nati!a de 1*#>x?@) exista cate . celule pentru fiecare pixel - una pentru rosu , !erde si albastru - rezultand astfel aproape #.> milioane celule '1*#>x?@)x . Q #,.-A,#A@+. Mxista sanse ca unele celule ' subpixeli + sa fie blocati fie pe aprins creand un punct luminos sau pe stins creand un punct ne ru . 4onitoare le 5C% au si alte elemente care nu se asesc intr-un monitor CG8 . Panel-urile sunt luminate cu tuburi fluorescente care se afla in spatele panel-ului. .%easemenea spre deosebire de monitoare le CG8 , monitoare le 5C% nu emit radiatii , astfel fiind mult mai potri!ite pentru persoanele care petrec un numar de ore considerabil in fata monitor ului Mste posibil sa apara fenomenul de hostin atunci cand o ima ine intunecata sau deschisa poate afecta portiunile in!ecinate cu ea . ;n hiul de !izibilitate este o problema a monitoare-lor 5C% care s-a mai atenuat datorita e!olutiei tehnolo ie . 1ceasta problema apare datorita faptului ca celulele cu cristale lichide nu emit lumina proprie , ci moduleaza -

lumina ce trece prin panel pro!enita din lampile fluorescente aflate in spatele panel-ului in timp ce monitoare le CG8 emit lumina proprie prin trecere radiatiei tunurilor de electroni in spectrul !izibil printr-un filtru de fosfor. 5a monitoare le ce emit lumina proprie 'CG8,Plasma+ exista un material la suprafata panel-ului 'fosfor+ ce emite lumina care este usor de !azut din un hiuri mari. 5a monitoare le 5C% , pe lan a lumina care trece prin pixelul dorit , lumina emisa oblic trece si prin pixelii in!ecinati cauzand distorsiuni de culoare. 4a&oritatea monitoare-lor 5C% conectate la un calculator cu o iesire analo ica /01 cu 1pini folosesc un con!ertor analo -di ital pentru a con!erti semnalul intr-un mod utilizabil de panel . 1cest lucru reprezinta un impediment pentru adoptarea unor noi tehnolo ii de realizare a panelurilor cu cristale lichide , datorita costurilor adau ate la aceste sisteme pentru a suporta o interfata analo ica . 8otusi , la sfarsitul anilor A* , cate!a rupuri de producatori au propus o interfata di itala pentru monitoare 5C% ,dar fara a casti a suportul necesar pentru a putea stabili un standard . 2mpasul a fost depasit prin eforturile %i ital %ispla6 Borkin 0roup '%%B0+ care includea producatori mari de talia 2ntel , CompaR , Iu&itsu, 3e:lett-Packard,2H4, 9MC si 7ilicon 2ma e , rup ce s-a format in toamna lui 1AA) cu scopul de a crea un set de specificatii robuste , detaliate si extensibile ale interfetei dintre monitoare le di itale si computere. 2n prima!ara lui 1AAA rupul a aprobat prima !ersiune a %i ital /isual 2nterface'%/2+,un set detaliat de specificatii care descriau protocolul de comunicatie , partea electrica cat si cea mecanica , fiind scalabil si pentru monitoare le di itale de inalta rezolutie si care furniza si un conector care sa suporte atat monitoare le analo ice cat si cele di itale . Monitoare T2T 4a&oritatea producatorilor au adoptat tehnolo ia Thin 2ilm Transistor $T2T& pentru a imbunatatii schema de culori si timpul de raspuns. ;n panel T2T , cunoscut si ca matrice acti!a , are adau at in plus o matrice de tranzistori , cate un tranzistor pentru fiecare culoare'G0H+ a fiecarui pixel . 1cesti tranzistori comanda pixelii , eliminand teoretic problema efectului de hostin si micsorand timpul de raspuns . Gezultatul este un timp de raspuns de sub #- de ms si rate de contrast mai mari . 8ranzistorii controleaza radul de rotatie al cristalelor si deci si intesitatea de rosu , !erde si albastru . 4onitoare le T2T pot fi fabricate mult mai subtiri decat monitoare le LCD clasice , facandu-le totodata mai usoare si cu rate de refresh apropiate de cele ale monitoare lor C T . Pentru realizarea unui ecran /01 sunt necesari A#1,*** de tranzistori , in timp ce pentru o rezolutie nati!a de 1#)*x1*#> se folosesc .,A.#,1@* de tranzistori 'pentru un monitor de 1? inch+ si fiecare trebuie sa fie perfect. Pentru a fi realizata matricea trebuie fabricata pe un sin ur :afer de silicon si ,deci, prezenta cator!a impuritati !a inseamna ca intre :afer-ul nu !a mai putea fi utilizat . 1cest fapt duce la rate mari de pierderi in procesul de fabricatie, fiind si moti!ul principal pentru pretul mai mare al monitoare lor T2T. Mste deasemenea moti!ul pentru care unele monitoare T2T pot prezenta pixeli defecti , acolo unde tranzistorii au cedat . Mxista doua tipuri de subpixeli defecti " - cei care sunt permanent aprinsi, aparand in culori de !erde , rosu , sau albastru - cei care sunt permanent stinsi , si care apar ca niste punctulete ne re %in pacate repararea tranzistorilor defecti nu se mai poate face dupa ce monitor ul a fost asamblat . Mste posibil sa se dezacti!eze un anumit pixel luminos folosind un laser special, dar acest lucru nu face decat sa treaca subpixeli din aprinsi in stinsi . @

Politica le ata de tehnolo ia de fabricatie a monitoare lor 5C% , a specificatiilor de luminozitate , contrast , pixeli morti este re lementata pentru ma&oritatea monitoare lor 5C% de standardul ')3 1",4.-2. 2n P%I-urile de mai &os puteti asi specificatiile ')3 1",4.-2 in !iziune diferitilor producatori " ')3 1",4.-2 )amsung ')3 1",4.-2 'i5ama ')3 1",4.-2 Belinea Cum se creeaza culorile6 Pentru a putea creea nuantele necesare unui monitor color , trebuie sa existe nuante intermediare ale luminozitatii intre pozitia in care trece maximul si minimul de lumina. 9i!elele !ariabile de luminozitate necesare pentru a crea un ecran cu ade!arat color se obtin prin !arierea tensiunii aplicate pe cristale. %e fapt cristalele lichide se rasucesc cu o !iteza direct proportionala cu marimea tensiunii aplicate , astfel permitand controlul luminii ce poate trece . 2n practica , !arierea tensiunii la monitoare le LCD actuale poate oferi doar @> '@ biti+ de nuante per element spre deosebire de monitoare le C T care pot reda #-@ nuante ') biti+. ;tilizand . elemente per pixel rezulta ca un monitor LCD poate reproduce un maxim de #@#1>> '1) biti+ culori , in comparatie cu un monitor C T care poate reda 1@.???.#1@ culori '#> biti+ . 2n timp ce 1) biti sunt dea&uns pentru ma&oritatea aplicatiilor , pentru aplicatiile de rafica sau foto acestia nu sunt dea&uns . ;nii producatori de monitoare LCD au incercat sa extinda adancimea de culoare la #> biti prin reproducerea alternati!a a mai multor nuante pe frame-uri succesi!e , tehnica fiind cunoscuta sub numele de 2rame ate Control. 8otusi , daca diferentele sunt prea mari de!in deran&ante pentru ochi . 3itachi a dez!oltat o tehnolo ie prin care se aplica o tensiune ce se modifica usor pe celule in!ecinate pe parcursul a .-> frame-uri . 1stfel se pot simula aproape #-@ de nuate , mai exact #-. de nuante , ceeace ce se traduce in peste 1@ milioane de culori , astfel obtinandu-se ima ini apropiate de cele ale monitoare lor C T.

Termeni
Contrast %omeniul de !alori dintre cel mai deschis si cel mai inchis ton dintr-o ima ine . Cu cat acesta este mai mic , cu atat nuantele !or semana unele cu altele . Cu cate domeniul este mai mare cu atat pot fi percepute mai multe nuate . Luminozitate 5uminozitatea este o masura a intensitatii lobale a ima inii . Cu cat aceasta este mai &oasa cu atat ima inea !a fi mai intunecata. (i7el 1bre!iere pentru <Picture Mlement<.2ntr-o matrice , pixelul este cea mai mica unitate care poate fi adresata si careia i se poate atribui o intensitate sau o culoare . 8hosting Mfect !izual in care o zona de pixeli aprinsi pro!oaca o umbra in pixelii stinsi in acelasi rand si coloana. D*' %i ital /isual 2nterface" standard pentru conectarea di itala a placilor rafice cu monitoare le. LCD 5iRuid Cr6stal %ispla6 " tehnolo ie de producere a monitoare lor care se bazeaza pe filtre de polarizare si celule cu cristale lichide pentru a produce o ima ine spre deosebire de ?

iluminarea fosforului de o raza de electroni asa cum se intampla la monitoare le CG8 . T2T 8hin Iilm 8ransistor " un tip de monitor 5C% in care fiecare pixel este controlat de unu sau mai multi tranzistori . 4onitoare le 8I8 mai sunt cunoscute si sub numele de monitoare 5C% cu matrice acti!a .

(anel uri
T%isted #ematic $T#& ;n monitor 5C% normal bazat pe matrice pasi!a se compune dintr-un numar de straturi . Primul strat este din sticla si este acoperit cu oxid de metal . 4aterialul folosit este foarte transparent astfel incat sa nu afecteze calitatea luminii . 1cesta opereaza ca o retea de coloane si siruri care conduc curentul necesar acti!arii elementelor ecranului . %easupra acestuia este aplicat un polimer care are o serie de santuri paralele pentru a alinia moleculele cristalelor lichide in directia dorita , si pentru furniza o baza pe care moleculele sa se prinda . 1cesta este cunoscut ca stratul de aliniere . 4ai exista inca un asemenea strat aplicat tot pe folie de sticla , dar cu canelurile perpendiculare . 2ntre cele # folii se pun distantiere , pentru a pastra o distanta uniforma intre cele # folii de sticla. 4er inile sunt lipite cu o rasina , lasandu-se o deschizatura pentru a putea introduce cristalele lichide . %upa ce cristalele lichide se introduc in !id , toata mar inea este lipita . 5a primele modele de monitoare 5C% , acest proces era predispus la erori , astfel rezultand pixeli blocati sau lipsa , in locurile unde cristalele lichide nu erau introduse corespunzator . 2n urmatorul pas tehnolo ic sunt aplicate filtrele de polarizare , astfel incat sa se potri!easca cu straturile de aliniere. 5a panel-urile 89 ,orientarea straturilor de aliniere !ariaza intre A* si #?* rade , in functie de rotatia cristalelor lichide dintre ele . 7unt adau ate apoi lampi fluorescente cu catod rece dealun ul mar inii superioare si inferioare a panel-ului pentru a asi ura lumina monitor ului , cristalele lichide ne a!and lumina proprie.5umina de la aceste lampi este distribuita de-a lun ul ecranului cu a&utorul unor trasee de lumina din plastic sau cu a&utorul unor prisme . 2ma inea care apare pe ecran este creata de lumina ce tra!erseaza straturile ecranului .Iara nici o tensiune aplicata pe suprafata panel-ului,lumina din spate este polarizata !ertical de filtrul interior , refractata de lantul de molecule din cristalele lichide astfel incat sa treaca de filtrul de polarizare orizontal exterior. 1plicarea unei tensiuni duce la realinierea cristalelor astfel incat lumina sa nu mai poata trece , producandu-se astfel un pixel ne ru . Mcranele color pur si simplu folosesc trei filtre aditionale de culoare peste cele existente pentru a creea un pixel multicolor . 'n-(lane )%itching $'()& 8ehnolo ia 2n-Plane 7:itchin '2P7+ a fost dez!olata de 3osiden si 9MC si a fost una din primele schimbari care a produs imbunatatiri semnificati!e ale caracteristicilor de transmisie a luminii a monitoare lor 8I8 5C%. 2ntr-un monitor 8I8 5C% standard un capat al cristalului lichid este fixat , iar cealalta se roteste atunci cand o tensiune este aplicata , schimband astfel un hiul de polarizare al luminii . K problema a panel-urilor 89 este ca alinierea moleculelor se altereaza cu cat sunt mai departe de electrod . Cu 2P7 , pozitia cristalelor de!ine orizontala si nu !erticala ca in 89 si tensiunea este aplicata la )

ambele capete ale cristalului . 1cest lucru imbunateteste considerabil un hiul de !izibilitate , dar are ne!oie de # tranzistori pentru fiecare pixel , asfel folosindu-se de doua ori mai multi tranzistori decat la un monitor 89 cu aceeasi rezolutie nati!a , fapt ce duce la marirea costurilor de fabricatie si posibilitati de a a!ea mai multi pixeli defecti . Iolosirea de # tranzistori in loc de unul duce la blocarea unei suprafete si mai mari a ecrnului , astfel incat trebuiesc folosite lumini de fundal mai puternice , fapt ce duce la un consum crescut de curent de!enind astfel nepotri!ite pentru utilizare in dispoziti!e mobile cum sunt notebook-urile sau P%1-urile *ertical +lignment $*+& 5a sfarsitul lui 1AA@ Iu&itsu a prezentat un panel 8I8 5C% care folosea un nou tip de cristal lichid care este in mod natural orizontal si are acelasi efect ca si 27P , dar fara a fi ne!oie de tranzistori in plus . Iu&itsu foloseste acest material pentru monitoare le sale de la mi&locul anului 1AA? . 2n sistemul !erticall6-ali ned '/1+, moleculele de cristale lichide sunt aliniate perpendicular pe substraturi cand nici o tensiune nu este aplicata , asfel realizandu-se o ima ine nea ra . Cand se aplica o tensiune moleculela se deplaseaza pe o pozitie orizontala , producand o ima ine alba . Iara nici o tensiune aplicata , toate moleculele , incluzandu-le pe cele de pe mar ine , sunt complet perpendiculare . 2n acest caz lumina polarizata tra!erseaza celulele fara a fi intrerupta de cristalele lichide , dar este blocata de filtrul de polarizare exterior . %in cauza ca bloca&ul este complet , calitatea ne rului produs in acest fel este excelenta si un hiul de !izibilitate pentru el este din toate pozitiile . Multi-domain *ertical +lignment $M*+& Continuand cercetarile pentru panel-urile /1 , Iu&itsu a imbunatatit aceasta tehnolo ie , prezentand cu un an mai tarziu tehnolo ia 4ulti-domain /ertical 1li nment '4/1+ . 2n tehnolo ia mono-domain /1 moleculele de cristal lichid se inclinau uniform pentru a reproduce o nuanta intermediara de ri .%in cauza alinierii uniforme a moleculelor , luminozitatea se modifica in functie de un hiul din care era pri!it ecranul . Cand acest tip de panel este pri!it din fata , subiectul !ede doar o parte din lumina ce intra in cristalele lichide .%aca o celula aflta in aceasta stare este obser!ata din directia inclinarii , suprafata !a parea intunecata . Pe de alta parte daca celulele sunt obser!ate din directia perpendiculara pe directia inclinarii , se obtine cea mai mare !aloare a luminozitatii . 4/1 rezol!a aceasta problema prin inclinarea cristalelor in mai mult de o directie intr-o sin ura celula . 1cest lucru se realizeaza prin impartirea celulei im mai multe re iuni numite domenii si prin folosirea unor iesituri pe suprafata sticlei pentru a inclina moleculele in directia dorita . Prin combinarea re iunilor cu molecule orientate intr-o directie cu re iuni in care moleculele sunt orientate in directii opuse , si prin realizarea acetor arii de dimensiuni foarte mici , luminozitatea panel-ului poate fi facuta sa apara uniforma din ma&oritatea un hiurilor din care este pri!it . 7e pare ca este ne!oie de minim > domenii pentru a putea distribui uniform caracteristici cum sunt contrastul , cromatica , si luminozitatea pe mai multe un hiuri de !izibilitate . ;n hiul de !izibilitate pentru un 4/1 cu > domenii este mai mare de 1@* de rade , atat pe !erticala cat si pe orizontala .

Mai 9un pentru 9iroul tau

A

Gezultatul este un monitor care poate a!ea rosimea de doar cati!a centrimetri in loc de cati!a zeci. %e !reme ce ma&oritatea caselor nu au locatii spatioase dedicate pentru calculator, spatiul ocupat de monitor este foarte important . ;n monitor LCD poate fi mutat mai aproape de perete marind astfel spatiul de pe birou cu cati!a zeci de centimetri, documentele tale a!and acum mai mult spatiu . 4a&oritatea monitoare lor LCD pot fi montate pe perete printr-un suport /M71 compatibil , eliminand astfel si piciorul de sustinere.

Mai 9ine pentru tine

4onitoare le LCD nu sunt doar mai bune pentru biroul tau , dar si pentru tine si pentru sanatatea ta . 2ncepand de la faptul ca monitoare le CG8 te bombardeaza cu radiatiile emise de cele trei tunuri de electroni care reactualizeaza ecranul de la @* la )- ori pe secunda. 9u e de mirare ca ma&oritatea utilizatorilor folosesc ecrane de protectie pentru radiatii. 7i cu toate ca creierul tau nu poate sa inre istreze reactualizarea constanta a ecranului, ochii tai pot , si deci trebuie sa lucreze din reu pentru a absorbi aceasta informatie,pro!ocandu-ti dureri de cap si oboseala . monitoare le LCD nu se reactualizeaza in acest mod . Pixelii sunt in mod constant opriti sau porniti , fapt ce reduce considerabil oboseala ochilor si tensiunea . K alta calitate a monitoare lor LCD este reutatea lor redusa, prote&andu-ti astfel spatele atunci cand trebuie sa-l muti. /estea buna este ca pretul monitoare lor LCD a de!enit accesibil, cu toate ca inca sunt cu putin mai scumpe decat monitoare le CG8 , dar aceasta diferenta se amortizeaza datorita consumului de curent care este cam de . ori mai mic decat la un monitor CG8.

1*